Impactul social si psihologic al scolii online comparativ
cu formele standard de organizare a activitatilor didactice
Tehnologia a devenit o parte indispensabila a vietii noastre, iar
elevi sunt atrasi in mod deosebit de mediul digital (dinamic, colorat si interactiv). Insa utilizarea in exces a computerului nu ii ajuta pe cei mici sa isi dezvolte abilitatile din viata reala. De asemenea, statul indelungat in fata ecranului poate cauza problem cu vederea, oboseala si dureri de cap. Majoritatea elevilor au astfel de probleme mai ales in acesta perioada in care toate activitatile didactice s-au mutat online. Este destul de greu sa fii atent si sa participi la ore pentru o perioada lunga de timp, iar din cauza aceasta multi elevi nu mai participa la ore. In aceste vremuri, in care am fost luati prin surprindere de aparitia noului Corona Virus se pare ca scoala online a devenit cea mai sigura si buna solutie pentru a proteja elevi. Dar oare aceasta noua forma de invatamant va reusi sa aduca rezultatele asteptate? In privinta retei de succes a implementarii unui sistem de invatamant online parerile sunt impartite, iar impactul social si psihologic la care sunt supusi atat elevii cat si profesorii si parintii este unul major. Putem considera drept exemplu situtia unei scoli din mediul rural. In Romania statisticile prezinta faptul ca peste 30% din scolile din mediul rural inca nu au WC in curte, iar peste 45% nu dispun nici macar de un calculator pe clasa. In acest context cum ar putea acesti elevi sa aiba parte de educatia necesara? Raspunsul la aceasta intrebare este destul de simplu si clar: “In cazul lor scoala online nu va avea nici un rezultat”. Aceasta perioada de cateva luni de zile va fi o stagnare in ceea ce priveste acumularea de cunostinte care nu se va observa pe moment, ci in viitor (atunci cand totul va reveni la normal). In mod normal ar trebui sa aiba fiecare un calculator si conexiune la internet si sa participe la ore care dureaza intre 4 si 6 ore pe zi. Este pusa o presiune destul de mare pe acesti elevi din zonele mai defavorizate care se va observa in viitorul lor ca si elevi. O alta problema o constituie faptul ca multe cadre didactice nu sunt familiarizate cu mediul virtual si ca nu stiu cum sa utulizeze platformele online petru predare. In acest fel se creeaza o atmosfera neprielnica invatarii. Elevi nu participa la cursuri pentru ca nu au cum, profesorii sunt depasiti si coplesiti de programa incarcata pe care trebuie sa o respecte, iar parintii sunt neputinciosi in fata unui sistem deposit din punct de vedere al cunostintelor despre tehnologie. Nu va creste deloc calitatea intelectuala a elevilor, dimpotriva, o sa se ne luptam cu incompetent pentru ca nu dispunem in primul rand de personalul didactic format pentru un sistem de invatare online. Cati alfabetizati form avea prin invatamantul online compartiv cu analfabetii functionali pe care i-a creat invatamantul clasic? Cum se va putea desfasura online practicarea unor domenii precum muzica, pictura, medicina, scolile cu profil de meserii etc ? Poate nu in ultimul rand, cum va evolua un elev tinut in fata calculatorului care: nu mai interactioneaza fizic cu colegii, profesorii si cu un mediu disciplinat, de competitie, de emotii si legaturi umane? Toate aceste intrebari inca nu si-au gasit un raspuns elocvent, iar solutiile la aceste problem intarzie sa apara. Despre problema legata de cunostinte tot am discutat pana acum, dar alta la fel de importanta e o constituie impactul lipsei activitatilor fizice a elevilor si a legaturilor emotionale si competitive care se formau in timpul orelor de educatie fizica. Aceste legaturi au disparut in acest moment ori au fost inlocuite de video-uri in care elevi trebuie sa se filmeze cum fac sport. Fiind pasionat de sport pot sa spun din proprie experienta ca sportul practicat de unul singur fara a avea colegi sau priteni in jurul tau este unul cat se poate de plictisitor si lipsit de distractie contrar la ce se intampla la o ora normala de educatie fizica. Majoritatea elevilor si-au mutat activitatile de recreere in mediul online, iar acest lucru are ca si consedinta o lipsa de interes a elevilor fata de sport si fata de proria lor sanate. In aceasta perioada in care toti am fost sfatuiti sa stam in casa pe cat posibil si sa evitam contactul cu cat mai multe persoane se poate in minte elevilor s-a produs indirect fenomenul de distantare sociala. Acestia indirect vor dori sa stea mai mult singuri si sa nu mai comunice la fel de mult ca si pana acum cu cei din jur. Cel mai bun mod prin care autoritatile au reusit sa ne convinga sa repectam toate aceste reguli impuse a fost prin frica. Aceasta frica a fost indusa mai ales si prin canalele de televiziune. In cazul meu, ca si student, dupa nici o saptamana de autoizolare la o casa din mediul rural unde nu aveam internet si aveam doar un televizor aceasta frica a ajuns la niste cote fantastice. Imi era frica sa mai vorbesc cu un vecin sau o ruda chiar si daca pastram distanta recomandata. Ca si in cazul meu restul elevilor au trait si ei aceasta frica la intensitati mai mari sau mai mici, iar despre aceste lucru nu se vorbeste si nu se tine cont. Pentru ca elevi sa poata invata mai intai trebuie sa se simta in siguranta si sa nu mai aiba aceasta frica care pe percurs va disparea (sau mai bine zis, se vor obisnui cu ea). Cei mai multi profesori afirma ca “Predarea este un act empatic si ca nimic nu poate inlocui interactiunea dintre elev si dascal”. Putem lua spre exemplu un liceu vocational, cum ar fi cel de arta si muzica. Daca ne raportam la ora de educatie muzicala, vocal vorbind aceste cursuri nu se pot tine online. Elevul la inceput trebuie incalzit vocal, vobim de exercitiul respirator care trebuie efectuat correct pentru a evita aparitia unor noduli pe corzile vocale, iar mai apoi urmeaza studiul piesei. Profesorul nu poate corecta elevul prin intermediul unui video-conferinte, caci atat intonatia cat si emisia sunetului se pot modifica prin intermediul platformei. Ceea ce inseamna o derutare a elevului, chiar si o pozitie incorecta care poate duce mai tarziu la diverse problem. Din punctul meu de vedere scoala online nu ar trebui sa se resume doar la ore lungi, program incarcat, multe teme si proiecte. Scoala cu formele sale standard de organizare a activitatilor didactice inseamna in primul rand prietenie (prin relatiile inter-umane care se stabilesc intre colegi de clasa, dar si intre elevi si profesori). Aceste relatii au fost mult mai reci in aceasta perioada, dar profesorii fac ce pot ca sa diminueze pe cat posibil aceasta problema prin activitati de lucru in echipa, dezbateri , pareri personale si diverse jocuri. Institutiile de invatamant nu ar trebui sa devina o povara, ci din contra, ar are trebui sa fie un loc in care sa vii cu drag pentru a invata ceva nou.