Principalele teorii ale învățării sunt:

1. Teorii Asociaționiste
 Teoria lui I.P. Pavlov
 Teoria lui E. Thorndike
 Teoria lui Watson
 Teoria lui H. Spencer
 Teoria lui H.A. Taine
2. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale a lui J. Piaget
3. Teoria genetic-cognitivă a lui Jerome Bruner
4. Teoria formării pe etape a acțiunilor mintale a lui P.I. Galperin
5. Teoria genetic-cognitivă si structurală a lui J. Bruner
6. Teoria organizatorilor congnitivi si anticipativi de progres a lui D.P. Ausubel
7. Teoria învățării cumulativ-ierarhice a lui R. Gagnes
8. Teoria holodinamică a învățării a lui R. Titone
9. Teoria metacognitivă a diversificării instrumentale a lui R. Feuerstein
10. Teoria metacognitivă a gandirii critice a lui C. Temple, J. Steele si K. Meredith
Principalele tipuri de învățare sunt:
1. Învățarea socială sau spontană
2. Învățarea sistematică
3. Învățarea de semnale
4. Învățarea stimul-răspuns
5. Învățarea prin înlăntuirea de mișcări
6. Învățarea prin asociații verbale
7. Învățarea prin discriminare
8. Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele
9. Învățarea regulilor, legilor si a formulelor matematice
10. Învățarea prin rezolvarea de probleme

Învatarea față-în-față versus învățarea online

Momentul de cumpana si de trecere la învățarea online a fost determinat de apariția
pandemiei COVID, in martie 2020 si a reprezentat, cel puțin in Romania, o adevarată provocare
pentru toți actorii implicați în acest proces, ei nefiind pregatiți pentru această trecere dar și
surprinși de rapiditatea cu care s-a trecut de la învățarea clasică față-în-față la învățarea online.
Principalele diferențe între cele două metode de învățare sunt :
 Materialele de lucru – de la clasica tabla (neagră cu cretă sau albă cu marker) pe care sunt
reprezentate exercițiile sau ideile principale ale lecției de studiu de către profesor/elev s-a
trecut la platforme de lucru de tip e-learning in care profesorul prezintă lecția într-un
spațiu virtual, canalul de comunicare fiind un dispotiv IT (calculator, tableta, etc)
  Interacțiunea dintre profesor și elevi – față de versiunea față-în-față care presupunea
prezența fizică, in aceiași încăpere a tuturor actorilor si interacțiuni de diverse tipuri,
verisunea online propune prezența in fașa unui monitor/ ecran a protagonistilor, de aici
apărând si câteva dificultăți de organizare (microfoane oprite, controlul sălii de catre
profesor, controlul prezenței in fața ecranelor a tuturor participanților, evitarea diverselor
interferențe). Modalitatea de a pune întrebări și a lămurii eventualele neclarități legate de
materialele predate/studiate a propus din nou schimbări, de la ridicarea mainii pentru a
adresa intrebări la scrierea efectivă a întrebării in chatul destinat spațiului virtual de
interacțiune.
 Prezentarea materialelor de studiu – trecerea la studiul online presupune crearea unui
material didactic suplimentar

Diferențele între cele doua modalități de învățare sunt multe, totuși unele dintre acestea
generează câteva avantaje semnificative pentru învățarea online. Mai jos doresc sa menționez
câteva dintre aceastea :
 Învățarea în mediul online oferă acces la învățare de oriunde te-ai afla, astfel
dispar distanțele lungi de parcurs pentru a accesa educație (mă refer aici mai mult
la zonele rurale unde elevii sunt nevoiți uneori să parcurgă distanțe considerabile
pentru a ajunge fizic in sala de curs, dar nu elimin din ecuație și zonele urbane
foarte aglomerate unde distanțe scurte sunt parcurse in multe minute)
 Nivelul competențelor digitale beneficiază de o creștere rapidă si sănătoasă prin
diversitatea pe care o oferă învățarea online
 În online accesul la materiale/elemente de interes este mai rapid și mai facil iar
elevul poate accesa rapid mai multe surse
 Timpul petrecut pe drum de către elev/profesor poate fi valorificat diferit
 Cu metoda de învățare online se poate pune mai mult accent pe practică si mai
puțin pe teorie, accesul la teorie fiind facilitat de accesul la online
 Scade rata de absenteism, elevii pot fi supravegheati îndeaproape de catre un adult

Dacă ar fi să enumăr câteva din principalele aspecte negative ale învățării online acestea
ar fi:
 Lipsa interacțiunii directe între elevi si profesori, care poate creste nivelul de stres
 Lipsa interacțiunii poate afecta formarea/dezvoltarea competențelor sociale, in
special în cazul copiilor cu vârste foarte mici
 Diferențele socio-economice pot afecta calitatea învățării din cauza lipsei unor
echipamente adecvate, care să faciliteze învățarea online
 Lipsa spațiului adecvat învățării în familiile cu mai multi copii, cu vârste diferite
sau in zonele rurale
 Dificultăți pentru familiile care nu pot susține supravegherea copiilor în caminul
propriu