Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reglementarea Juridică A Trecerii Mărfurilor Mijloacelor de Transport Și A Mijloacelor Bănești Peste Frontiera Vamală A Republicii Moldova 1
Reglementarea Juridică A Trecerii Mărfurilor Mijloacelor de Transport Și A Mijloacelor Bănești Peste Frontiera Vamală A Republicii Moldova 1
MEREUȚĂ SERGIU
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A TRECERII
MĂRFURILOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT
ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI PESTE
FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII
MOLDOVA
TEZA DE MASTER
Domeniul general de studii: 38. Drept
Domeniul de formare profesională: 381. Drept
Programul de masterat: Drept Financiar-Fiscal
Admis la susţinere
Conducător ştiinţific:
Şef catedră: conf. univ. dr.
Caraus Victor, dr., st. jurid.
Armeanic Alexandru
_________________________________
________________________
semnătura
”___”______________20__
Autor:
__________________________
semnătura
Chişinău – 2014
CUPRINS
Declaraţia privind propria răspundere
2
Lista abrevierilor
3
Introducere
4
1.1 Principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a persoanelor fizice şi juridice
7
1.3 Modul de declararea a marfurilor, mijloacelor banesti și mijloacelor de transport la trecerea frontierei
vamale a Republicii Moldova
32
2.3 Înlesniri și facilități acordate la transportul încărcăturii cu aplicarea Carnetului TIR Procedura
completării și eliberării carnetului TIR
53
1
3.1 Trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce aparțin persoanelor fizice
65
Concluzii şi recomandări
79
Bibliografie
80
Anexe
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
2
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.
3
Lista abrevierilor
RM – Republica Moldova
SECI – Initiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei
TV – Taxa Vamală
PV – Proceduri vamale
4
Introducere
5
În rezultatul investigației asupra acestei teme am constat că nu există studii aprofundate
asupra reglementării juridice a trecereii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova
existînd foarte puțină materie literară asupra abordării și definirii consacrat reglementării juridice
a trecerii frontierei vamale a Republicii Modova.
Scopul și sarcinile acestei lucrări reiese din actualitatea temei investigate. Astfel
principalele scopuri propuse sunt de:
Baza teoretică a cercetării prezentei lucrări au constituit-o lucrările din domeniul dreptului
vamal, dreptului internațional, științele juridice în domeniul activității vamale cît și a acordurilor
internaționale din domeniul vamal la care Republica Moldova face parte. Baza metodologiei
cercetării o constituie principiile și abordările de bază a studiului științific. Ca metode utilizate pe
parcursul cercetării au fost următoarele:
- Metoda comparativă;
6
- Metoda sociologică(invent analiza, content analiza);
Al treilea capitol este consacrat prezentării trecerii bunurilor ce aparțin persoanelor fizice.
Astfel în prezentul capitol este analizată în detaliat cadrul normativ ce reglementeza domeniul
dat. Este descris modul de introducere, scoatere a bunurilor, obiectelor de valoare și a
mijloacelor de transport ce aparțin persoanelor fizice cît și modul de declarare și control
efectuate la punctele de trecere a frontierei de stat.
7
Capitolul I. Principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor
bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova
fiscal, îndeplineste funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol
social de apărare a națiunii.
Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri şi produse ale
unui stat cu terţe puteri, fiind organismul de reglementare a comerţului exterior.
Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal este unul din elementele
de bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din
întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. În acest
context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de
intensificare a cooperării vamale internaţionale. Luînd în considerare importanţa deosebită a
tratatelor în calitate de izvor al dreptului internaţional şi mijloc al cooperării internaţionale, vom
trece în revistă principalele tratate internaţionale privind activitatea vamală, la care Republica
Moldova este parte.
8
- Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990. Republica
Moldova a aderat prin Legea nr. 253 din 05.08.2008. A intrat în vigoare la 2 mai 1990;
- Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la 15 decembrie
1950,RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr 164-XIII din 30.06.1994;
- Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM
a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001);
- Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare
a mărfurilor,încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.112-
XV din 22.04.2004);
9
- Acordul interguvernamental cu privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul
vamal, semnat la Kiev la 18 august 1999;
- Acordul interguvernamental cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-
ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care
locuiesc înraioanele de frontieră, semnat la Chişinău la 11 martie 1997;
- Acordul interguvernamental cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de
trecerea frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la Chişinău la 11 martie 1997.
România
- Acordul interguvernamental privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă
reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal,
semnat laBucureşti la 24 aprilie 2000.
3. Legile organice
- Cod Vamal;
- Cod fiscal;
- Legea privind reglementarea valutară;
- Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice;
4. Hotărîrile Guvernului:
- Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare
a produselor petroliere importate nr.476, 17.04.2002;
- Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii
- Moldova, nr 1562, din 29.12.20074;
5. Actele serviciului vamal
- Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea
bunurilortrecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi
a unor formularetipizate nr. 56-O din 21.02.2008;
- Ordinului Serviciului Vamal privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr.
361-Ordin 25.09.2007.;
Conform Codului Vamal al Republicii Moldova toate persoanele beneficiază de drepturi egale
pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport. Nimeni nu
poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace
10
de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul
cod şi de alte acte normative.
Putem mentiona următoarele principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală:
11
Autorităţile publice nu restituie persoanei care trece mărfuri peste frontiera vamală sau
transportatorului cheltuielile suportate din cauza restricţiilor.
Raporturile juridice vamale – sunt relaţiile sociale reglementate de normele dreptului
vamal prin care subiecţii sunt determinaţi ca purtători de drepturi şi obligaţii stabilite şi garantate
de normele juridice vamale.
Raporturile juridice vamale au la bază următoarele caracteristici:[2.8 p.40]
- este un raport social;
- reprezintă voinţa statului de a reglementa o relaţie concretă din sfera activităţii vamale.
- se caracterizează prin caracterul de impunere, şi anume :
a) încasarea plăţilor;
b) protecţia economiei naţionale faţă de importurile de mărfuri din străinătate;
c) protecţia consumatorului local;
d) asigurarea ordinii de trecere a frontierei de stat;
- ca subiect obligatoriu a raporturilor juridice vamale apare întotdeauna sistemulorganelor
vamale, ca organe de drept.
În literatura de specialitate se evidenţiază următoarea clasificare a raporturilor juridice
vamale:[2.4 p.10]
1. Raporturi juridice care apar pînă la trecerea frontierei, ca exemplu operaţiunile prealabile.
2. Raporturile juridice ce apar în momentul trecerii frontierei vamale.
3. Raporturile juridice ce apar după trecerea frontierei vamale. Ca exemplu
repatriereamijloacelor băneşti.
12
şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. Colaboratorii vamali poartă
uniformă, atribuită gratuit.
d) Brokerul vamal – persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi
care, în numele şi pentruterţe personae, declară mărfurile, le prezintă spre vămuire
efectuează şi alte operaţiuni vamale.
Reglementarea juridica trecerii marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova
este reglementata în primul rînd de Codul Vamal al Republicii Moldova și în a al doilea rînd
tratatele internaționale la care Republica Moldova face parte și de alte acte normative. În cadrul
relațiilor sociale reglementate de normele de drept vamal putem deosebi subiecți ai raporturilor
juridice persoanele fizice, agenții economici, borkerul vamal și colaboratorii vamali.
a) import;
b) export;
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
13
În cadrul regimurilor specificate se definesc regimurile vamale cu impact economic:
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 Codului
Vamal sau să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul,
originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin
Codului Vamal şi altor acte normative.
Importul ”este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt
aplicate măsurile de politică economică”.[1.1 art. 31] Statutul mărfurilor străine puse în liberă
circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după
acordarea liberului de vamă iar certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.
14
Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii[1.17]:
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională
sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care, la data
importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de
origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea
celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar
preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în
plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la
care Republica Moldova este parte[2.2 p.61].
Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import,
care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ[1.1 art. 34]. Unele
categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau
de destinaţi ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe
motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală[1.32]. Supravegherea
vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau
zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea
mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau
zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. În cazul cînd lotul de mărfuri este
compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în
conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul completării declaraţiei, ar presupune un
surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organele
vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca repturile de import să fie achitate pentru
întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă
vamală.
15
Exportul ”este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.”[1.1 art. 38] Sînt admise la export mărfurile
produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia
mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii
economice.
16
Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate,
poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor[4.6 p.40].
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de
export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul
tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei
vamale. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc
operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală
de tranzit. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. Mărfurile vămuite pentru export la un organ
vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră[3.5 p.2-
5].
Pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal şi cu
respectarea prevederilor art.43 Codului Vamal al RM, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie.[1.1]
Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu
documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia
17
pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune[3.5 p.4].
Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării
mărfurilor. În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală. În caz de avariere a mărfurilor sau de
intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre
intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia,
unde pot fi depozitate mărfurile specificate în continuare. Regimul de antrepozit vamal permite
depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică
economică;
18
Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică
care administrează şi gestionează antrepozitul vamal. Depozitar este titularul declaraţiei vamale
de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de
a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie.
Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare
trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora
desub controlul vamal;
Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii
de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează
el însuşi antrepozitul vamal.
Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate
de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării
încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie
19
în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează
drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare,
marcare, încărcare, descărcare etc.)[4.1 p.35].
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal
sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului[1.1
art. 57].
Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului
autorizaţiei. Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă. În cazul cînd
se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organelevamale specifică
20
termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe săcurgă la data
acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute dinmărfurile
echivalente corespunzătoare[4.1p.36].
b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat
pînă la plasarea lor sub regim vamal;
În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal[1.1 art.59].
În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal,
mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest
tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în
liberă circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza
21
taxei aplicabile tratamentului respectiv. Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare
sub control vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial,
dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate mai sus cu
privire la produsele transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar
preferenţial să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere
în liberă circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu
contingentele prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei
vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite
pentru mărfuri identice cu cele transformate.
Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi identificate
şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.Termenul de aflare a mărfurilor sub
regimul vamal de admitere temporară[3.9 p.20].
Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate
sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la
data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară. În împrejurări excepţionale, Serviciul
Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat la
aliniatul de mai sus pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor. Termenul de aflare sub
regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing
financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar nu va
depăşi 7 ani[1.1 art. 68].
22
Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu
suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Mărfurile aflate în proprietatea
unei persoane străine ce nu corespund prevederilor art.70 Codul Vamal al RM pot fi plasate, în
vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de
drepturile de import[1.1]. Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal
de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru
fiecare lună calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal
de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale
care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie
la data lacare au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite
se va face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la
această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri[3.9
p.22].
Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai
după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import sedetermină
pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul
vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la
data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie. În cazul punerii în liberă circulaţie a
unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării decătre locator a opţiunii de procurare a acestui
bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul
al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi,
respectiv, valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de
părţi[4.1 p. 38].
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt
scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele
23
compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de
import. Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor
de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri[4.1 p.38].
Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua
operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă. La unele operaţiuni de
perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către Guvern.
a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru
exonerareade drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate deorganul
vamal, conform legislaţiei. Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice
din RepublicaMoldova sub următoarele condiţii:
a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din
mărfurile exportate pentru a fi prelucrate;
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi,cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele
compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod
şi ale altor acte normative.
24
perfecţionare pasivă. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea
mărfurilor importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu
exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost
reparate gratis, în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din
cauza existenţei unui defect de fabricaţie. Prevederile mentionate anterior nu se aplică în cazul în
care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă
circulaţie pentru prima oară. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea
mărfurilor de export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros,
reintroducerea mărfurilor se facecu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se
acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente
produselor compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor
respective, valoarea în vamă considerîndu-se egală cu costurile de reparare.[2.6 p.167]
Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi
aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de
înlocuire de acelaşi standard. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că
produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi
caracteristici comerciale şitehnice ca şi produsul compensator[4.1 p.39].
Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82 Codul Vamal
al RM, să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al
mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere
integral cuantumul drepturilor de import[1.1]. Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite
înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate
acorda derogări de la această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost
livrate gratuit. În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică
exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea
acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar. În cazul
importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat
în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor
produse. În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal
poateaproba prelungirea termenului specificat[1.1].
25
Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile
sau nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă
răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a
produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de
organul de resort al ţării respective.
Zonele economice libere (ZEL) ale Republicii Moldova reprezintă un proiect excepţional.
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu Legea cu privire la zonele economice
libere Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din
06.09.2001.
În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 ZEL-uri, care sunt amplasate în toate
regiunile ţării.
Zonele economice libere şi zonele cu statut similar din Republica Moldova sunt următoarele:
„Expo-Business-Chişinău"
„Ungheni-Business"
„Tvardiţa"
„Otaci-Business"
„Valkaneş"
„Taraclia"
„Bălţi"
Portul Internaţional Liber Giugiuleşti
Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti"
Conform Raportului elaborat de Ministerul Economiei, la 1 iulie 2012 pe teritoriul zonelor libere
erau înregistraţi 166 de rezidenţi, 60 din aceştia revin zonei "Expo-Business-Chişinău", iar 37 -
zonei "Ungheni-Business". La finele perioadei de gestiune, numărul de angajaţi ai rezidenţilor
zonelor libere era de 6035 persoane.
Conform Legii nr. 440 din 27.07.2001 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber),
sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic,
strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise,
26
în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii. Zona liberă este
creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu
prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii
Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective[1.14].
Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu
Administraţia. În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei
zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,
mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri
Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză. Pe teritoriul
zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor)
introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu și nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la
importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).
Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în
această zonă, dacă:[3.3 p. 32]
a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul
mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne;
b) costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă
din cauza creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.
Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor
din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislaţiei
vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care
comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie;
d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării
27
frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea
declaraţiei vamale[1.1].
Beneficiile amplasării în ZEL-uri sunt următoarele:
Avantaje Fiscale
Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din exportul
mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;
Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din alte
activităţi decît exportul de mărfuri (servicii);
Scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin un milion USD;
Scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin cinci milioane USD;
T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;
28
Cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii
Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova,
mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova,
mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenţii diferitor zone libere din Republica
Moldova unul altuia;[1.33 art.103]
Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii
Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum şi
mărfurile originare din această zonă şi exportate în afara Republicii Moldova;
Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere şi livrările
de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta;
29
candidaţii care nu au proprietăţi imobiliare în cadrul zonei libere vor prezenta un
antecontract în care vor fi stipulate condiţiile de arendă a spaţiului, iar proprietarii de
imobile - acte care atestă dreptul de proprietate[1.14 art. 10].
30
activitatea desfăşurata de persoanele autorizate de a cumpăra mărfuri din unele ţări şi a le
revinde în altele. Când această activitate se practică raţional şi pe scară largă, ea poate fi o
sursă importantă de profit şi constituie un mijloc de dezvoltare a comerţului internaţional. Pot
fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal[4.5].
Scopurile care stau la baza realizarii unei operatii de reexport au determinat o clasificare
a acestora astfel:
31
- posibilitatea obtinerii unor profituri suplimentare de catre reexportator din
specularea conjuncturii valutare, utilizand la import o moneda cu tendinte de devalorizare,
iar la export o moneda cu tendinte de valorizare[4.5].
Riscurile pe care le presupune operatia de reexport sunt:
Distrugerea. Mărfurilor străine care sunt supuse distrugerii sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică sunt plasate în
regimul vamal ”distrugere”.Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal,
conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care
distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de
legislaţie[1.1 art. 100].
Mărfurile destinate distrugerii sub control vamal se declară prin prezentarea la postul vamal, în
raza de activitate a căruia funcţionează declarantul vamal prezentănd urmatoarele acte:
a) Declarația vamală
b) documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile
etc.);
c) actele ce confirmă dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor declarate distrugerii
d) contractul de prestare a serviciilor încheiat cu persoana la care se va realiza
distrugerea nemijlocită a mărfurilor, după caz;
e) alte acte care justifică utilizarea destinaţiei vamale “distrugere”[1.27].
După distrugerea mărfurilor se întocmeşte un act de distrugere a mărfurilor și se anexează
la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova
la postul vamal respectiv. Pentru facilitarea operaţiunii de distrugere, mărfurile plasate în
destinaţia vamală «distrugere» în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În
32
acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act de distrugere a mărfurilor.
Actul de distrugere a mărfurilor este semnat de:
a) colaboratorul vamal care a supravegheat procesul de distrugere al mărfurilor;
b) agentul economic care a plasat mărfurile în destinaţia vamală «distrugere»;
c) reprezentantul organului de stat în domeniul ocrotirii mediului înconjurător,
reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor organe de stat,
dacă natura mărfurilor supuse distrugerii impune prezenţa lor;
d) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor[1.27].
Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în
folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică[1.27].
În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” pot fi plasate:
a) mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care anterior nu au
fost plasate într-o anumită destinaţie vamală şi au o valoare comercială;
b) mărfurile plasate anterior într-o careva destinaţie vamală (cu excepţia exportului şi
importului definitiv) şi au o valoare comercială[.
În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” nu pot fi plasate:
- mărfurile prohibite importului în teritoriul vamal al Republicii Moldova;
- mărfurile aflate în circulaţie liberă;
- mărfurile care nu au o valoare comercială.
Vămuirea mărfurilor în conformitate cu destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se
efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile și se întocmeşte o
declaraţie vamală conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor
declaraţiilor vamale în detaliu[3.3 p. 31-32].
Împreună cu declaraţia la organul vamal se depun următoarele documente:
a) autorizaţia de plasare a mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea
statului”;
b) documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii,
certificate, conosamente etc.);
c) alte documente necesare în scopuri vamale[1.27].
33
În rezultatul analizei regimurilor vamale prin prisma legislatiei Republicii Moldova putem
menționa că regimurile vamale sunt totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procesului de
vămuire, în funcție de scopul și destinația mărfii. Stabilirea regimului vamal de catre autoritatea
vamală nu se face din proprie inițiativă ci la solicitarea titularului operatiunii comerciale. În
procesul de vămuire, autoritatea vamala verifica daca elementele furnizate prin documentele
prezentate la vămuire, justifica acordarea regimului vamal solicitat de titular.
- în scris
Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sînt declarate la organul vamal determinat
de Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sînt declarate odată cu
acestea. Navele maritime, fluviale şi aeriene sînt declarate în portul sau aeroportul de plecare sau
de sosire, situate pe teritoriul vamal. Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de
34
transport de pasageri sînt declarate la momentul trecerii frontierei vamale. Mărfurile (producţia)
importate supuse accizelor sînt declarate la momentul trecerii frontierei vamale.
Despre scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport din Republica Moldova, persoana
care le trece informează în prealabil organul vamal. Acesta înregistrează înştiinţarea şi stabileşte
timpul şi locul unde mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite.
Dacă persoana care trece mărfurile şi mijloacele de transport peste frontiera vamală nu
înştiinţează organul vamal, această obligaţie îi revine transportatorului[1.1].
35
de transport şi a documentelor însoţitoare şi să informeze imediat organul vamal proxim despre
condiţiile care au survenit şi despre locul aflării mărfurilor, mijloacelor de transport şi
documentelor însoţitoare[1.1].
La cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate organului
vamal de facto. După prezentarea mărfurilor, titularul de drepturi asupra mărfurilor sau
reprezentantul lui poate preleva, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre pentru a plasa
mărfurile înregimul vamal respectiv. Mărfurile şi mijloacele de transport sosite la destinaţie în
orele extraprogram ale organului vamal trebuie să fie plasate în zona de control vamal[3.1 p. 91].
Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă
circulaţie sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie
subsupraveghere vamală. Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform
cerinţelor stabilite decătre Serviciul Vamal (depozite provizorii). Depozitul provizoriu este
înfiinţat de organul vamal, de alte structuri subordonate Serviciului Vamal sau de
brokerul vamal. În cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de depozitare ce nu pot fi
asigurate de persoanele specificate mai sus, depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la locul
dedestinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal
înmodul stabilit de legislaţie.[3.7 p.6]
36
depozitul provizoriu. Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt
stabilite de Serviciul Vamal. Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia
depune declaraţia sumară la prezentarea mărfurilor. La depunerea ei se va institui o garanţie
pentru mărfurile depozitate provizoriu. Dacă mărfurile sînt plasate sub o destinaţie vamală în
termenul stabilit, declaraţia sumară nu se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul
provizoriu.[1.1]
Este necesar de indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit
provizoriu pe lîngă un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.
-denumirea destinatarului.
-denumirea expeditorului.
-descrierea mărfurilor.
37
Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor (la nivelul cel puţin
a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă în documentele comerciale;
valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc mărfurile respective (invoice,
proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care seapreciază:
a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife
deimport pentru grupul respectiv de mărfuri (la nivelul primelor patru cifre, conform Nomenclat
orului de Mărfuri);
-adresa depozitului provizoriu.
Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit provizoriu.
-garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu.
garanţia bancară,
garanţia financiară a brokerului vamal,
garanţia declarantului.
-valabilitatea declaraţiei sumare.
38
Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară(Anexa 10) în
modul şicondiţiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele
vamale. Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de
completare şi de depunere a declaraţiei sumare, precum şi cu anexarea copiilor documentelor de
identificare a mărfurilor şi actelor de garanţie, în conformitatecu legislaţia în vigoare.
Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la art.158 alin.(3) Codul Vamal al RM,
declarantul nu a soluţionat situaţia mărfurilor aflate în depozit provizoriu, acestea se consideră
abandonate înfavoarea statului şi se valorifică conform legii. În cazul în care mărfurile aflate în
depozit provizoriu urmează a fi distruse, cheltuielile legate de aceasta sînt suportate de persoana
care a plasat mărfurile în depozitul provizoriu[1.1].
39
Declaraţia vamală în detaliu(Anexa nr.8, 9) este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din
momentul trecerii frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii
Ferate din Moldova, termenul de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul
trecerii frontierei vamale. Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice
importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat
următoare celei de gestiune[1.1 art. 176].
Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor
informatice, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică
de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod
şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt
aplicate manual. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal
nu trebuie să conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri. Este interzis colaboratorilor vamali să
participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît
cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, conform
prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede altfel. Exemplarele
declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărei proceduri vamale se prezintă şi se depun
la biroul vamal desprinse din set.
40
Rubricile din declaraţia vamală(Anexa nr. 8) a căror completare este, în funcţie de
procedura vamală utilizată, rezervată declarantului sau reprezentantului acestuia sînt
următoarele[1.26]:
pentru export definitiv, export temporar, reexport: rubricile A, nr.1 (prima şi a 2-a casetă),
2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11(prima casetă) , 14, 15, 15a, 15b, 16, 17, 17a, 18, 19, 20 (prima şi a doua
casetă), 21, 22, 23, 24 (prima şi a doua casetă), 25 (prima casetă), 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34a,
35, 37, 38, 41, 44, 46, 47, 48, 49 şi 54;
pentru tranzit: rubricile nr.1 (a 3-a casetă), 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 15, 17, 18, 19, 21,25, 31, 32,
33 (prima casetă), 35, 38, 40, 44, 50, 52, 53, 55 şi 56;
pentru import definitiv, introducere cu titlu temporar, reimport, antrepozit vamal sau zona
liberă, transformare sub control vamal sau alte proceduri vamale: rubricile A, nr. 1(prima şi a 2-a
casetă), 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11 (prima casetă), 12, 14, 15, 15a, 16, 17, 17a, 17b, 18, 19, 20 (prima şi
a doua casetă), 21, 22, 23, 24 (prima şi a doua casetă), 25 (prima casetă), 26, 28, 29, 30, 31, 32,
33, 34a, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 46, 47, 48, 49 şi 54.
d) licenţe;
e) autorizaţii;
f) certificate de conformitate;
41
g) certificate de origine;
h) declaraţiile de repatriere;
i) actele de expertiză;
n) demersurile agenţilor economici;
b) certificatul de origine;
c) actele de expertiză;
d) declaraţia de repatriere;
42
f) actul eliberat de agentul economic ce confirmă mostrele semnăturilor persoanelor ce
audreptul de a activa din numele întreprinderii fără împuterniciri corespunzătoare;
j) alte acte necesare în scopuri vamale. Actele stipulate în alineatele "e", "f" şi "g" se vor
prezenta biroului vamal respectiv numai la perfectarea primei tranzacţii a agentului economic (cu
excepţia cazurilor survenirii modificărilor în aceste acte);
Prin acest document, titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul său, declară pe
propria răspundere elementele care stau la baza deciziei pe care autoritatea vamală urmează să o
stabilească atât în privinţa acordării regimului vamal, cât şi în ceea priveşte cuantumul
drepturilor datorate statului.
43
CAPITOLUL II. TRECEREA FRONTIEREI VAMALE CU
MIJLOACE DE TRANSPORT
44
5. Transporturi de mărfuri cu mase și/sau dimensiuni depășite
6. Transporturi cu vehicule specializate
7. Transporturi speciale cu vehicule
8. Transporturi agabaritice
vigoare.
45
Pentru a efectua transport rutier de mărfuri în cont propriu întreprinderea trebuie să deţină
la bordul vehiculului:
bordul vehiculului[1.32]:
46
Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea
mărfurilor, mijloacelor de transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile
publice, peste frontiera acestor zone şi în perimetrul lor sînt posibile numai cu autorizaţia
organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea prealabilă a
organului vamal.
Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie
de serviciu şi cu autorizaţia şefului de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau
în încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal,
documentele necesare efectuării controlului vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de
acordurile internaţionale la care aceasta este parte.[1.15]
Dacă la controlul exterior al mijlocului de transport auto se constată sigilii lipsă sau în
cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost deteriorate, ori compartimentul de marfă
prezintă urme de deteriorare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul
vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, în forma stabilită
de Serviciul Vamal, care se semnează şi de transportator[1.1].
47
2.2 Principii generale de aplicare a Convenției TIR. Asociatia emitentă și
garanta AITA.
După cel de-al doilea Război Mondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii rutiere, a
creşterii schimburilor economice dintre state, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unei
organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele membrilor săi. Aceasta s-a realizat în
1948, când s-a înființat, la Geneva - Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri
(IRU).
Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegaţiile naţionale din 8 ţări europene: Belgia,
Danemarca, Franţa, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia, Elveţia. În vigoare pentru Republica
Moldova din 26 mai 1993[1.25].
O scurtă descriere a principiilor regimului de tranzit vamal TIR, aşa după cum este stipulat
în Convenţia TIR din 1975, este făcută în continuare. Ea demonstrează atracţia exercitată de
către sistem, atât asupra transportatorilor cât şi asupra autorităţilor vamale, graţie simplicităţii şi
eficienţei funcţionării sale[4.6 p.5].
48
Pentru a se asigura că mărfurile pot călători cu un minimum de intervenţie în cursul traseului său,
oferind un maximum de garanţii administraţiilor vamale din toate ţările tranzitate, regimul TIR
cuprinde cinci condiţii fundamentale ai sistemului de tranzit vamal TIR[4.6 p.7]:
(1) Mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule sau containere care să ofere vămii
(2) Drepturile şi taxele respective trebuie să fie garantate pe toată durata transportului graţie
(3) Mărfurile trebuie să fie însoţite de un document vamal acceptat pe plan internaţional
(Carnetul TIR) deschis în ţara de plecare şi care trebuie să servează de document de control ăn
(4) Măsurile de control vamal luate în ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de
tranzit şi de destinaţie;
Mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule sau containere care să ofere vămii
În ceea ce priveşte garanţia de securitate, Convenţia TIR prevede că toate mărfurile trebuie
să fie transportate în autovehicule rutiere sau containere al căror compartiment rezervat
încărcătuirii este construit astfel încât să nu poată avea acces la interior odată ce ele au fost
sigilate de autorităţile vamale, orice tentativă de infracţiune la această dispoziţie trebuind să fie
uşor dovedită[4.8 p.8].
În acest scop, Convenţia TIR defineşte normele de construcţie şi procedurile de agreare şi
mărfurile nu pot fi transportate sub acoperirea unui Carnet TIR decât în compartmentele de
încărcare ale autovehiculelor rutiere sau containerelor agreate conform acestor norme. Dacă
49
containerul sau o unitate de încărcare îndeplineşte exigenţele Convenţiei, autorităţile naţionale
competente abilitate în matiere de aprobare sau de inspecţie eliberează ceea ce se numeşte un
certificat de agreare pentru autovehiculele rutiere sau o placă de agreare pentru containere. In
principiu, aceste certificate vor fi recunoscute în toate Părţile contractante la Convenţia TIR.[4.6
p.8]
Drepturile şi taxele respective trebuie să fie garantate pe toată durata transportului graţie
Fiecare ţară dispune astfel pentru toate transporturile TIR efectuate pe teritoriul său de o garanţie
stabilită în acest teritoriu. Întotdeauna există, într-un fel oarecare, un partener în ţara sa căruia
autorităţile vamale naţionale pot să se adreseze în caz de neregularitate independent de faptul că
această neregularitate a fost comisă de un operator de transport naţional sau străin. Sistemul de
tranzit TIR poate fi deci considerat ca o succesiune de mişcări de tranzit naţional care se sprijină
pe garanţii internaţionale mai degrabă decât pe garanţii naţionale. Totuşi, măsurile care
guvernează punerea în aplicare a garanţiei sunt bazate pe jurisdicţia naţională şi sunt în general
enunţate printr-un acord între autorităţile vamale naţionale şi asociaţiile naţionale (un exemple de
acord figurează în Secţiunea 6 a Manualului TIR). Ansambul asociaţiilor naţionale garante
constituie un lanţ de garanţie care uneşte toate ţările TIR. In prezent singurul lanţ de garanţie în
funcţiune este administrat de Uniunea internaţională a transporturilor rutiere (IRU), de la Geneva
(Elveţia), care este o organizaţie neguvernamentală reprezentând interesele transportatorilor
rutieri din lumea întreagă. Lanţul de garanţie este asigurat de mai multe companii mari de
50
asigurare şi supravegheat de Comisia de control TIR (TIRExB). In caz de neregularitate, înainte
de a se adresa asociaţiei garante, autorităţile vamale trebuie, în măsura posibilului, să solicite
plata de la persoana (persoanele) direct responsabilă(e). Atunci când garanţie trebuie să fie pusă
în jos (în special din cauza insolvabilităţii persoanei (persoanelor) direct responsabilă(e)),
întotdeauna asociaţia garanţă
din ţara în care neregularitatea a fost constatată, este pusă sub acuzare din partea autorităţilor
naţionale ale acestei ţări, ceea ce permite reglarea afacerii în interiorul ţrpii în acord cu legislaţia
naţională. Dar această asociaţie garantă va solicita rambursarea cheltuielilor sale prin intermediul
lanţului internaţional de garanţie[1.25 p.10].
Sub supravegherea Comisiei de control TIR (TIRExB), IRU este, pentru moment, singura
organizaţie internaţională autorizată să tipărească şi să elibereze Carnete TIR asociaţiilor
naţionale garante conform condiţiilor stabilite printr-un angajament contractual aprobat de
Comitetul de gestiune TIR. Fiecare asociaţie naţională eliberează la rândul său Carnete TIR
operatorilor de transport din ţara sa, conform condiţiilor stabilite prin declaraţia de angajament
încheiată între fiecare operator de transport şi asociaţie[4.6 p.10].
Coperta Carnetului TIR şi seria de voleţi şi mătci grupate câte două din interior reprezintă
funcţionarea esenţială a Carnetului TIR din punct de vedere al controalelor efectuate de
autorităţile vamale şi al funcţionării sistemului de garanţie. Fiecare ţară care efectuează o
operaţiune TIR utilizează un set de doi voleţi şi de două mătci. [1.25 p. 15]
51
condiţia ca el să fi fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în termenul fixat de asociaţia
emitentă[4.6 p.11].
Măsurile de control vamal luate în ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de
tranzit şi de destinaţie;
Al patrulea element de bază pe care se sprijină sistemul TIR este principiul conform căruia
măsurile de control vamal luate în ţara de plecare ar trebui să fie acceptate de ţările tranzitare şi
de destinaţie. O consecinţă a acestui principiu constă în faptul că mărfurile transportate conform
Această procedură, foarte atrăgătoare pentru transportator, înseamnă de fapt că acel control
efectuat de biroul vamal de plecare este acceptat de toate celelalte birouri vamale în cursul
operaţiunii de tranzit TIR. De aceea, şi într-o manieră de a justifica încrederea autorităţilor
vamale în funcţionarea eficientă a sistemului TIR, biroul Vămilor de plecare joacă un rol crucial.
Este în consecinţă esenţial ca inspecţiile vamale la biroul de plecare să fie riguroase şi complete
dat fiind că mecanismul întregului sistem se bazează pe ele. Biroul vamal de plecare trebuie de
asemenea, înainte de aplicarea sigiliilor, să verifice integritatea compartimentelor de încărcare a
autovehiculului rutier sau containerului şi, în cazul compartimentelor de încărcare sau al
containerelor cu prelată, să verifice integritatea prelatelor şi a legăturilor de închidere întrucât
acest material nu este consemnat în certificatul de agreare[4.8 p.11].
52
de exigenţe pentru o astfel de autorizare (care poate fi obţinute prin încheierea unui contract scris
sau printr-un Decret guvernamental). In afara condiţiilor comerciale care pot fi solicitate de
organizaţia internaţională (adică IRU), Convenţia stipulează că numai asociaţiile naţionale pot
obţine această autorizare dacă aceste asociaţii există deja de cel puţin un an, sunt din punct de
vedere financiar fiabile, dispun de un personal experimentat şi că ele nu au comis infracţiuni
serioase sau repetate la reglementările vamale sau la legislaţia fiscală. De altfel, aceste asociaţii
trebuie să încheie un acord scris cu autorităţile competente al ţării în care ele sunt instalate şi
trebuie, să facă dovada acoperirii de garanţie pentru toate datoriile pe care ele le-ar putea avea
faţă de autorităţile vamale naţionale. Noua Anexă 9 a Convenţiei intrate în vigoare în anul 1999
introduce necesitatea pentru autorităţile vamale de a controla accesul la regimul pentru toţi
utilizatorii săi, adică transportatorii. Condiţiile şi exigenţele minimale stipulate în Convenţie
cuprind o situaţie financiară solidă, absenţa infracţiunilor grave sau repetate la reglementările
vamale sau la legislaţia fiscală şi depunerea unei declaraţii scrise la asociaţia naţională emitentă
de Carnete TIR specificând responsabilităţile transportatorului.[4.6 p.12]
Informaţiile privind toţi transportatorii autorizaţi să utilizeze Carnete TIR sunt centralizate
într-o bază de date internaţională TIR (ITDB) la Comisia de control TIR (TIRExB) la Geneva
utilizâd un sistem de cod de identificare unic (ID). Orice retragere a abilitării efectuată de
autorităţile vamale sau excludere de la sistem conform Articolului 38 al Convenţiei este de
asemenea înregistrată.[3.5 p.3]
Sistemele de tranzit vamal sunt concepute pentru a facilita la maximul mişcarea mărfurilor
sub sigiliile vamale din transportul internaţional şi pentru a furniza securitatea şi garanţiile
vamale solicitate. O condiţie prealabilă la buna funcţionare a unui astfel de sistem este
bineînţeles aceea ca formalităţile care trebuie îndeplinite să nu fie nici prea grele pentru
autorităţile vamale, nici prea complexe pentru transportatorii şi agenţii lor. De aceea trebuie găsit
un echilibru între exigenţele autorităţilor vamale pe de o parte şi acelea ale transportatorilor pe de
altă parte. În mod tradiţional, atunci când mărfurile traversau teritoriul unuia sau mai multor state
în cursul unui transport internaţional de mărfuri cu un autovehicul rutier, autorităţile vamale ale
fiecărui stat aplicau măsuri de control şi proceduri naţionale. Acestea variau conform statelor,
dar implicau adesea inspecţia încărcăturii la fiecare frontieră naţională şi impunerea de
reglementări naţionale în materie de securitate (garanţie, înscrisuri, cauţiune, depunerea unor
53
taxe, etc.) pentru a asigura plata drepturilor şi taxelor pentru care mărfurile respective erau
susceptibile în timpul tranzitului fiecărei ţări de tranzit, antrenau cheltuieli şi întârzieri
considerabile şi împiedicau transportul internaţional.[3.6 p.13-15]
In ceea ce priveşte măsurile de control vamal la frontiere, sistemul TIR oferă în mod
evident avantaje pentru administraţiile vamale întrucât el reduc exigenţele normale ale
procedurilor naţionale de tranzit. In acelaşi timp, el suprimă necesitatea – costisitoare de personal
şi de instalaţii - de a trece la o inspecţie efectivă, în ţările de tranzit, cu excepţia verificării
sigiliilor şi stării exterioare a compartimentului încărcăturii sau containerului. El suprimă de
asemenea necesitatea de a prevedea garanţii naţionale şi sisteme naţionale de documentare.[2.3
p.40-41]
Alte avantaje decurg din faptul că operaţiunea de tranzit internaţional este acoperită de un
document de tranzit unic, Carnetul TIR, de unde un risc minim pe care informaţiile inexacte să
fie prezentate administraţiilor vamale. În caz de dubiu, autorităţile vamale au dreptul în orice
moment de a inspecta măfurile sub sigiliu vamal şi, dacă este necesar, de a întrerupe transportul
TIR şi/sau de a lua măsuri necesare în conformitate cu legislaţia naţională. Ţinând seama de
dispoziţiile stricte ale Convenţiei TIR şi de interesul pentru toate autorităţile vamale şi operatorii
de transport de a
54
aplica aceste dispoziţii, astfel de intervenţii ar trebui să rămână excepţionale. Autorităşile vamale
pot astfel să reducă la minimum procedurile administative vamale şi să-şi consacre resursele lor
limitate la măsuri specifice de control bazate pe evaluarea riscurilor şi informaţiilor
confidenţiale.
Comisia de control TIR (TIRExB), în calitatea sa de organism interguvernamental, veghează ca
fiecare actor al procedurii TIR să aplice corect dispoziţiile Convenţiei. În caz de dificultăţi în
aplicarea Convenţiei TIR la nivel internaţional, autorităţile vamale pot să se adreseze la TIRExB
pentru a obţine consultanţă şi sprijin. TIRExB este de asemenea la dispoziţia tuturor Părţilor
contractante pentru a coordona şi încuraja schimbul de informaţii confidenţiale şi alte
informaţii[2.7 p.32].
Mărfurile pot traversa frontierele naţionale cu un minimum de invenţii din partea administraţiilor
vamale. Indepărtând piedicile tradiţionale din calea circulaţiei internaţionale de mărfuri, sistemul
TIR favorizează dezvoltarea comerţului internaţional. Prin reducerea întârzierilor, el permite
realizarea de economii apreciabile privind costurile de transport.[3.5 p.4]
Carnetul T.I.R. este emis în ţara de plecare sau în ţara în care titularul este stabilit sau
domiciliat. În Republica Moldoa autoritatea delegată pentru eliberare Carnetului TIR este
Ascociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova. Carnetul T.I.R. este imprimat
în limba franceză, cu excepţia paginii 1 a coperţii, în care rubricile sunt imprimate şi în
engleză; "Regulile referitoare la utilizarea carnetului T.I.R." sunt reproduse în versiunea
engleză la pagina 3 a coperţii. Pe de altă parte, pot fi adăugate file suplimentare, cuprinzând o
55
traducere a textului. Fiind valabil pînă la terminarea operaţiunii T.I.R. la biroul vamal de
destinaţie, în măsura în care a fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în termenul stabilit
de asociaţia emitentă (rubrica 1 de la pagina 1 a coperţii şi rubrica 4 a voletului). Se emite un
singur carnet T.I.R. pentru un ansamblu de vehicule (vehicule cuplate) sau pentru mai multe
containere încărcate fie de un singur vehicul, fie de un ansamblu de vehicule[3.6 p.14]
Transporturile efectuate sub acoperirea unui carnet T.I.R. pot comporta mai multe birouri
vamale de plecare şi de destinaţie, dar în lipsa unei autorizări:
b) birourile vamale de destinaţie nu vor putea fi situate în mai mult de două ţări;
c) numărul total al birourilor vamale de plecare şi de destinaţie nuva putea depăşi 4.[1.25 p.20]
Dacă transportul comportă un singur birou vamal de plecare şi un singur birou vamal
de destinaţie, carnetul T.I.R. va trebui să aibă cel puţin 2 file pentru ţara de plecare, 3 file
pentru
ţara de destinaţie, în plus 2 file pentru fiecare altă ţară al cărei teritoriu este străbătut. Pentru
fiecare birou vamal de plecare sau de destinaţie suplimentar, vor fi necesare 2 respectiv 3 alte
file, în afară de aceasta va trebui să se adauge 2 file, dacă birourile vamale de destinaţie sunt
situate în două ţări diferite. Carnetul T.I.R. va fi prezentat cu vehiculul rutier, ansamblul de
vehicule, containerul sau containerele la fiecare din birourile vamale de plecare, de trecere şi de
destinaţie. La ultimul birou vamal de plecare semnătura agentului şi ştampila cu dată a
biroului vamal trebuie să fie aplicate în partea de jos a manifestului tuturor voletelor care vor
fi utilizate pentru continuarea transportului[1.25 p.50].
Carnetul T.I.R. nu va prezenta nici ştersături şi nici scrieri suprapuse. Orice rectificare va
trebui să fie efectuată prin tăierea indicaţiilor eronate şi prin adăugarea, dacă este cazul, a
indicaţiilor dorite. Orice modificare va trebui să fie aprobată (de cel care o face) şi vizată de
autorităţile vamale.[3.5 p.5]
56
Manifestul[1.25 p.70]:
c) cînd nu există suficient spaţiu pentru a înscrie pe manifest toate mărfurile transportate,
pot fi ataşate voletelor foi-anexă, de acelaşi model cu manifestul sau sub formă de
documente comerciale conţinînd indicaţiile manifestului. În acest caz, toate voletele vor
d) cînd carnetul T.I.R. acoperă un ansamblu de vehicule sau mai multe containere,
conţinutul fiecărui vehicul sau al fiecărui container va fi indicat separat pe manifest. Această
indicaţie va trebui să fieprecedată de numărul de înmatriculare al vehiculului sau de numărul
de identificare al containerului (rubrica 11 a manifestului).
e) de asemenea, dacă există mai multe birouri vamale de plecare sau de destinaţie, înscrierile
referitoare la mărfurile luate în evidenţă sau destinate fiecărui birou vamal vor fi net separate
unele de altele pe manifest.
Liste specificative de colete, fotografii, planuri etc.: Cînd, pentru identificarea mărfurilor
grele sau voluminoase, autorităţile vamale pretind ca asemenea documente să fie anexate
carnetului T.I.R., acestea vor fi vizate de autorităţile vamale ataşate la pagina 2 a coperţii
carnetului. În plus, o menţiune despre aceste documente va fi făcută în rubrica 10 a tuturor
voletelor.
57
Toate voletele (rubricile 16-17) vor fi datate şi semnate de titularul carnetului T.I.R. sau de
reprezentantul său[1.25 p. 70].
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalități de transport, ocupând în
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate pe glob.
58
o nu se poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar,
necesitand combinarea cu transportul auto si transbordarea marfurilor pe par;
o durata transportului este mai mare decat in cazul transportului auto;
o necesita investitii mari, personal cu calificare diversa si complexa;
o protectie mai redusa a marfurilor la socuri (in triaje).
59
taxe de transport pentru întregul parcurs, indiferent de despăgubirile plătite căii ferate pentru
pierderile provocate de aceste încălcări.[1.4]
La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:
c) exteriorul locomotivei;
costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;
caracterul complex și diversificat al schimburilor comerciale;
60
creșterea numărului de participanți la aceste schimburi.
Cele trei elemente esențiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt următoarele:
Având în vedere aceste elemente se poate afirma că, transportul maritim reprezintă o
activitate economică deosebit de complexă, având un caracter național și internațional, ce trebuie
gândit și desfășurat atât în funcție de necesități, cât și pentru asigurarea rentabilitații.
Funcția principală a transportului maritim este de a asigura legătura dintre producție și consum și
se caracterizează prin doua trăsături esențiale, de natura economică:
Atât eficienta economica cât si rentabilitatea depind în mod determinant de cele trei
elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si
porturile.
61
egalitatea în drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului
reciproc poate asigura o rentabilitate echitabila în cadrul comunitatii internationale.
Întreaga suprafaţă a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) are statut de zonă
economică liberă pana în anul 2030. Graţie amplasării sale pe Dunărea de Jos cu adâncimi
disponibile ale apei de până la 7m, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât şi nave
maritime. În acest context, PILG reprezintă pentru clienţii săi:[4.9]
unicul punct fluvio-maritim direct de distribuţie şi transbordare în/din Republica
Moldova
un centru regional de logistică la frontiera Uniunii Europene cu acces la căile de
comunicaţie terestră, feroviară, fluvială şi maritimă, şi
o zonă excelentă pentru dezvoltarea afacerii, datorită poziţionării sale strategice,
infrastructurii de transport trimodale, mediului de preţ rentabil, precum şi regimului fiscal şi
vamal unic.
62
b) mărfurile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi de pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova;
c) mărfurile, inclusiv cele originare din Portul Internaţional, scoase în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova.
Se interzice introducerea pe teritoriul Portului Internaţional a mărfurilor şi a altor obiecte
în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau dacă
mărfurile ori alte obiecte:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte aflate pe teritoriul Portului Internaţional;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie.[1.29]
Livrarea de mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului Internaţional de pe restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului, iar livrarea de mărfuri (servicii) de pe
teritoriul Portului Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată
importului şi se reglementează de legislaţie. Mărfurile aflate pe teritoriul Portului Internaţional
pînă la momentul trecerii hotarelor acestuia au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un
rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.[4.10]
La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează
în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului
agenţiei de navigaţie. Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a
cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există
63
proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei. Comandantul, armatorul sau
agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte,
în vederea efectuării controlului vamal. Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea
concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare
eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord. În timpul efectuării controlului vamal la plecare
este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei.
Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii
frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele vamale.
Subdivizunea Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.
[4.9]
Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și prohibitiv.
Astăzi el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au de transportat
mărfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mixte, pentru
pasageri și mărfuri, cât și avioane speciale pentru transportul mărfurilor. Din punct de vedere
comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie, ceea ce implică un trafic regulat, și în
regim de charter (curse neregulate), curse pe bază de contracte între companiile aeriene și diferiti
beneficiari ce doresc să exploateze pe o perioadă determinată avioanele luate în chirie. Decolarea
și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate. Aerodromul este
o suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, plecarea și manevrarea la
sol a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operațiunilor comerciale.[4.10]
64
oportunitatea – se referă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziția celor
interesați, oricând și oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de
transport.
La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat
după aterizare, precum şi înainte de decolare. În cadrul acestui control se urmăreşte dacă la bord
există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica destinaţia vamală
corespunzătoare. Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul
în care există indici temeinici privind nerespectarea reglementărilor vamale, sau dacă nava
staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.[1.36]
65
Capitolul III. Trecerea bunurilor ce aparțin persoanelor fizice peste
frontierea vamală a Republicii Moldova
Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală se
efectuează după sistemul coridorului ales, care la rîndul lui poate fi “roşu” sau “verde”. Astfel
bunurile trecute prin coridorul “verde” se supun controlului vamal selectiv (după caz) iar
bunurile şi mărfurile trecute prin coridorul “roşu” sînt supuse controlului vamal în mod
obligatoriu.[1.30 art. 7]
În procesul efectuării controlului vamal trebuie să se excludă, după posibilitate, accesul
persoanelor neautorizate la bunurile respective. În timpul efectuării controlului vamal se
66
folosesc, de regulă, forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii
Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la Legea
Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002;
b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;[1.11 Anexa]
La cerinţa colaboratorului vamal sau la decizia persoanei, care trece bunuri peste frontiera
vamală, acestea sînt declarate organului vamal în scris. Sînt supuse obligatoriu declarării în scris:
1) valorile valutare specificate în art.31 alin.(2) al Legii Republicii Moldova cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002;
2) armele, cartuşele, materialele explozive sau derivatele lor;
3) substanţele narcotice şi psihotrope;
4) obiectele de artă şi anticariat;
5) substanţele radioactive;
6) substanţele otrăvitoare, cu efect puternic;
7) obiecte ale florei şi faunei, părţile/derivatele lor sau produsele obţinute din ele;
8) mărfurile admise /scoase temporar;
9) mijloacele de transport (plasate în regimurile vamale de import, de admitere temporară
sau de tranzit). [3.2 p.98]
Persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt obligate:
1) să se oprească în locurile de control vamal, să intre şi să părăsească locul de control vamal
numai cu autorizarea colaboratorului vamal;
2) să prezinte la cererea organului vamal bunurile transportate;
3) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii;
4) să plătească obligaţiile vamale, în cazurile prevăzute de legislaţie;
5) să efectueze alte cerinţe legale ale autorităţilor vamale.[1.32]
67
În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova și a Legii Republicii Moldova cu privire
la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002, persoanele fizice au dreptul de a introduce/scoate
de pe teritoriul ţării următoarele:
1. bunuri
3. valori culturale
- bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din
valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea
impozabilă a bunului);[1.30 Anexa]
68
- de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor
de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a
bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor percepe
reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează
valoarea impozabilă a bunurilor);
69
exemplar. Și în cazul în care persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în
vigoare prevede plata obligaţiilor vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata
acestora. Persoanele fizice care nu practică activitatea de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale
la momentul traversării frontierei vamale. Calcularea obligaţiilor vamale şi perfectarea
formularului tipizat TV-14(Anexa nr. 2).[1.30]
Regimul juridic privind scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova este
reglementat de Codul vamal al Republicii Moldova și Legea Republicii Moldova cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002. Conform actelor normative mentionate persoanele
fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova urmatoarele:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării
lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau agajelor
neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte
suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării repturilor
de export şi declarării în modul stabilit;
70
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea
lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;[1.1]
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea
lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia
celor indicate la lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;[1.11]
c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de
export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de
Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul lor şi
faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;[1.11]
d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi
destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de
export şi declarării în modul stabilit.[1.11]
71
de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării
autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin care se va
confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.[4.2]
72
În cazul cînd mijloacele de transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar
mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru
transportul de maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702 – cu termenul de exploatare
de peste 7 ani introduse pe teritoriulul Republicii Moldova, persoanele fizice rezidente
benificiază de dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport, doar
în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 180 zile, în
regimul vamal de admitere temporară cu respectarea următoarelor condiții:[1.12 art. 3]
73
a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;
c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal
de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără
completarea şi, respectiv, eliberarea de acte vamale;
74
suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte
în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie
al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în rubrica respectivă a
adeverinţei vamale se aplică înscrierea „Nu este stabilit.[1.30 pct. 11]
Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto
introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru
achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de
organele vamale.
75
valută străină nu este limitată.[1.1 ] Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris organelor
vamale sumele ce depăşesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.
Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşesc 10000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/călătorie. Iar ogranul vamal elibereza un certificat ce
legifereazavaluta straina introdusa Formularul tipizat TV-28(Anexa nr. 4)[1.13]
Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 380 din 20.11.97 valuta naţională, valuta străină (cu
excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare sînt scutite de taxă
vamală[1.7]
Sumele ce depăşesc 50000 de euro (sau echivalentul lor) pot fi transferate din Republica
Moldova în cadrul operaţiunilor valutare curente şi de capital, plăţilor şi transferurilor în/din
străinătate între rezidenţi şi nerezidenţi, conform prevederilor art.17, 18 şi 23 ale Legii privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 adică numai prin transfer.[1.14]
76
Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în valută străină şi în
monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină se permite persoanelor juridice în
cazuri stabilite în art. 30 din Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008.
[1.7]
77
- primirii de la nerezidenţi a numerarului ca urmare a returnării mijloacelor băneşti
transferate în avans conform contractelor care prevăd importul de mărfuri (inclusiv al
obiectelor de leasing) şi servicii contra mijloace băneşti.
- primirii de către persoanele juridice rezidente care activează în domeniul aviaţiei civile
a numerarului de la operatorii aerieni străini pentru serviciile prestate acestora în cazul
efectuării unor curse neregulate (charter), a unor rute speciale (cu şefi de stat sau de
guvern la bord), a rutelor forţelor armate aeriene străine sau al aterizării din motive
tehnice
78
cecurilor de călătorie în valută străină în scopurile stabilite de Lege privind Reglementarea
valutară.[2.13 p.104]
Trecera obiectelor de valoare și a valutei peste frontiera vamală a Republicii Moldova este
bine reglementată și prevede expres cerințele declarării și legiferarea valutei introduse pe
teritoriul țării. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a diminua cazurile de spalare de bani și a
controla stabilitatea valutei naționale. Banca Națională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei
are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a Republicii Moldova. Ea este
unica autoritate publică care este delegate de lege de a elibera autorizații ce permit scoaterea
valutei în numerar peste frontier vamală a Republicii Moldova.
79
Concluzii și recomandări
În rezultatul analizei temei a prezentei lucrări s-a observat că în sectorul vamal există
probleme serioase ce țin de implementarea complexă a principiilor reglementării vamale,
armonizrea și simplificarea procedurilor vamale, organizarea eficientă a activitățiilor, nivelul
profesional și etic al funționarilor vamali, asigurarea activității de combatere a contrabandei și
altor încălcări de legislație.
O problemă deosebită este răspîndirea largă a corupției printre funcționarii vamali, traficul
de influiență exercitat de funcționarii de rang înalt în cadrul activității vamale, precum și
problema securizării segmentului de frontieră cu Ucraina, asiguraea legalității în raioanele din
stînga Nistrului. Aceste probleme au aspecte legislative, organizatorice și economice, în
totalitatea lor pun în pericol real eficiența trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova și dezvoltarea relațiilor economice cu alte state.
Reieșind din problemele enunțate, considerăm necesar propunerea unor recomandări care
sunt orientate spre perfecționarea și ajustarea legislației naționale la cerințele internaționale,
simplificarea procedurilor vamale, sporirea eficienții activității vamale, facilitarea comerțului
extern și dezvoltarea relațiilor economice cu alte state, asigurarea securității statului. În acest
scop se propun următoarele acțiuni:
80
- Implementarea masurilor de diminuare a fenomenului de corupție prin înăsprirea amenzilor
și eficientizarea auditului intern al personalului Serviciului Vamal;
- Revizuirea tarifului vamal naţional şi ajustarea acestuia la cel aplicabil în UE, inventarierea
şi reevaluarea măsurilor netarifare în cadrul comerţului extern, precum şi dezvoltarea Tariful
Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM), care urmează să devină un instrument
eficient în activitatea economică externă;
- Dezvoltarea principiului controlului vamal în baza analizei riscurilor, care se exprimă prin:
dezvoltarea sistemului de selectivitate a mărfurilor, dezvoltarea sistemului instituţional în
domeniul dat, sistematizarea criteriilor şi profilurilor de risc aplicate şi elaborarea altora mai
eficiente;
81
Bibliografie
1. ACTE NORMATIVE
1.1 Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007;
1.2 Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1320 din 09.03.1993. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 010 din 30.10.1993. Abrogat prin Legea nr. 1149-XIV din 20 iulie
2000;
1.3 Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova
Nr.599-XIV din 30.09.1999 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/2 din 11.01.2001;
1.4 Codul transportului feroviar nr. 309-XV din 17.07.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.226-228/892 din 14.11.2003;
1.5 Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial Nr. 1 art. Nr. 1 din
18.08.1994. Data intrării in vigoare: 27.08.1994;
1.6 Legea Republicii Moldova Nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 01.01.2007;
1.7 Legea Republicii Moldova Nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la repatrierea
1.8 Legea Republicii Moldova Nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele internaţionale ale
Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 24-26/137 din
02.03.2000;
1.9 Legea Republicii Moldova Nr. 218-XV din 01.06.2001 pentru aderarea Republicii Moldova
la Organizaţia Mondială a Comerţului. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 059
din 07.06.2001;
1.10 Legea Republicii Moldova Nr. 275-XV din 21.06.2001 pentru aderarea Republicii
Moldova la Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru
82
prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 078 din 12.07.2001;
1.11 Legea Republicii Moldova Nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de
introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 185-189/1416 din 31.12.2002;
1.12 Legea Republicii Moldova Nr. 253-XVI din 05.12.2008 pentru aderarea Republicii
Moldova la Convenţia privind admiterea temporară. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 230-232/844 din 23.12.2008;
1.13 Legea nr.62–XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, în vigoare din
18.01.2009, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.127-130 din 18.07.2008 ;
1.15 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 606 din 15.05.2002 cu privire la Sistemul
naţional de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri 176
strategice în Republica Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 69-70/724
din 30.05.2002;
1.16 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile
de origine a mărfurilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 174-176/1755 din
20.12.2002;
1.17 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 112 din 22.04.2004 pentru aderarea
Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 077/405 din
14.05.2004;
1.18 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 792 din 08.07.2004 despre aprobarea
Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 112-118/952 din 16.07.2004;
1.19 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la
aprobarea tabelelor şi listelor substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora,
supuse controlului. În: Monitorul Oficial Nr. 186-188/1278 din 15.10.2004;
83
1.20 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 920 din 30.08.2005 cu privire la
Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile
administrative centrale şi organele subordonate acestora, persoanelor fizice şi juridice pentru
practicarea activităţii antreprenoriale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 126-
128/1047 din 23.09.2005;
1.21 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 157-160/1285 din 25.11.2005;
1.22 . Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1144 din 03.11.2005 cu privire la
aprobarea Concepţiei sistemului de administrare a riscurilor în Serviciul Vamal. În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 151-153/1231 din 11.11.2005;
1.23 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 561 din 18.05.2007 cu privire la Sistemul
Informaţional Integrat Vamal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 74-77/597 din
01.06.2007;
1.24 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1073 din 19.09.2008 cu privire la
optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu
mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 178/1080 din 26.09.2008;
1.26 Ordin nr. 346-O din 24.11.2009 - Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind
imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu;
1.27 Ordin Nr. 230 din 28.06.2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a
Codului vamal Publicat : 01.01.2008 în Monitorul Oficial Nr. 1-4, art Nr : 2;
1.28 Ordin referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declaraţiei sumare nr.185-O din
25.05.2006 Monitorul Oficial nr. 116-119/409 din 28.07.2006;
84
1.29 Legea nr. 8 din 17.02.2005 cu privire la portul internaţional liber "Giurgiuleşti",
publicat : 04.03.2005 în Monitorul Oficial nr. 36-38 art nr : 116;
1.30 Ordin cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste
frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate
nr. 56-O din 21.02.2008, Monitorul Oficial nr.74-75/211 din 11.04.2008
1.31 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 353 din 12 iunie 2013 privind aprobarea
proiectului de lege pentru aprobarea Codului transporturilor rutier al Republicii Moldova;
1.32 Ordin cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din
tranzacţiile economice externe nr. 276-O din 24.10.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.162-165/384 din 06.12.2002;
1.33 Cod Nr. 1163 din 24.04.1997, Codul fiscal al Republicii Moldova, Publicat : 25.03.2005
în Monitorul Oficial Nr. ed. spec.
2.3 Mladen C. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti: Editura economica, 2003. 368 p.
2.5 Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import (reglementări şi
comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998. 167 p.;
2.6 Belu M., Joldeş C., Marinaş L. Sistemul vamal, Bucureşti: Economica, 2003. 286 p.;
85
2.7 Calenic N. ş. a. Serviciul Vamal al Republicii Moldova – 20 ani, Chişinău, 2011. 76p.;
2.8 Caraiani Gh. Manualul pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
500 p.,
2.10 Сhivriga V. Studiu comparativ al legislaţiei în materie de comerţ exterior. Chişinău: IDIS
”Viitorul”, 2008. 92 p.;
2.11 Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import (reglementări şi
comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998. 167 p.;
3.1 Ciobanu O., Erhan I. Supravegherea vamală – etapă specifică a controlului vamal. În:
Analele ştiinţifice „Probleme actuale-teoretice şi practice-privind legislaţie Republicii
Moldova”. Chişinău: CEP USM, 2005, p. 90-96.;
3.2 Ciobanu O. Unele considerente privind conceptual şi rolul controlului vamal. În: Analele
ştiinţifice „Probleme actuale-teoretice şi practice-privind legislaţie Republicii Moldova”,
Chişinău: CEP USM, 2005, p. 97-102.;
3.4 Noi condiții de introducere temporară a automobilelor. În: Vama, martie/aprilie 2011, Nr. 2,
p.8-9;
3.5 Sistemul de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova. În. Vama, mai/iunie 2010 Nr.3(21)
p.2-5;
3.6 Colaborarea internațională. În: Vama, iulie/august 2011 Nr.4 (22), p. 13-15;
86
3.7 Antrepozitul Vamal-regimul de antrepozit. În: Vama, martie/aprilie 2010 Nr. 2(14)p.6-15;
3.8 Importul și exportul valorilor valutare de către persoane fizice. În: Vama iulie-august 2010
Nr. 4(16) p.17-20;
3.9 Admiterea temporară conform sistemului ATA. În: Vama septembrie/octombrie 2008, Nr.
5(6) p. 20-23;
4. RESURSE ELECTRONICE
4.1 A. Perjaru Notțe de curs la disciplina dreptul vamal. [citat 8 mai 2014]Disponibil:
http://ru.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-Vamal
4.2 Informații pentru persoane fizice. [ citat 7 mai 2014] Disponibil: http://www.customs.gov.md/
index.php?id=1160;
4.4 Serviciul Vamal al Republicii Moldova [citat 8 mai 2014]. Disponibil: http://conventia.md/d
ata/files/189_prezentare-cahul.pdf
4.8 Comitetul codului vamal – secțiunea TRANZIT (TIR) [citat 10 mai2014]. Disponibil:
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/procedural_aspects/transit
/tir/transit_manuel_tir_ro.pdf
87
4.11 Procedura de vamuiere [citat 15 mai 14]. Disponibil: http://www.airtranstur.md/info,ro.html
88
ADNOTARE
89
ANNOTATION
Structure of the thesis. This research includes annotations in Romanian and English ,
contents, introduction, three chapters , 71 pages of main text, bibliography , conclusion .
Scientific novelty. The novelty of the work lies in the value added tax disclosure
regulation in Moldova and in other European countries to provide an assessment of the tax ,
separation gaps and propose measures.
Theoretical. This paper is a survey of actual value , for student environmental and
financial specialists in the field of taxation.
Value of the work. The results of investigations can be used as theoretical and practical
support for further studies , and can be impliment in cursurior of duty .
Conclusions and recommendations. During the research we noticed that there are many
obstacles encountered by businesses and individuals to transit of goods across the customs
border . As a result of corruption among customs officers and bureaucracy there is discontent
and loss of confidence of economic agents in the customs authority . It is recommended to
implement as soon as international standards in customs and use of modern information
technologies in customs authority.
90