în asjguna

metabolismul s rurilor minerale, respectiv

lui acido-bazic, cu tendin ä
la acidoo metabolic. urarea echilibr rimar sau ca form simptomatic in infecti zonerslo
Întradev r. in alimentatia ciinelui, datorit reoins ie
substantele cu funetie
acidä (fosfor, sulf, clor,
sint
gimului ear
siliciu)
infec
(jigodie, hepatit ).
Simptomele difer dup evoluie (faringite acute _i ctonie)
de elementele alcaliniz apro
tot deauna excedentare fata
a nte, respeet
proape dupå caracteristi ici epizootologice (faringite sporadice _i conta-
neutralizante ale acizilor (calciu, sodiu, magneziu, uminiu, fie felul
(faringite catarale,
mangan). In alari condi ii, se simte nevoia amoniaculs gioase), sau
dup leziunilor
necrotice _i gangrenoase).
flegmonoase.
de bazå, neutralizeaz acizii. in )Seudomembranoase,
avind proprietai
omnivore _i ierbivore amoniacul,
tim ceCatyla
at din metabolism
rezultat
P s e
Boala incepe prin apetit diminuat _i febr u_oarú. Sennul
die sau sinietizat., este aproape total transformat si eli roti. .inctional caracteristic este disfagia faringianá, cu sialoree sau
Aiat jetaj alimentar: deglutitia se face in gol, mai rar se produe
forma de uree, la carnivore, amoniacul rezultat din dezoat sub
este folosit la neut ralizarea acizilor, deci joac rol de ampon".
ie, nizári _i tuse, iar in cazuri grave poate aprea edem submaxilar,
Cind productia intern de amoniac este redus , din cauro anorexie total _1 jena respiratorie. Regiunea faringelui este sen-
carent
de protide. echilibrul acido-bazic determin animalul sä con cihilá Ja palpaie. Durerea pe care o resimte animalul se eviden-
materii fecale sau cadavre (Surse bogate in amoniac), pentrunstuine
eon
om fiszá si prin pseudotrismus. Semnele anatomice
in formá flegmonoas
externe apar doar
_i constau in: lumefactia faringelui, a gan-
pensare.
Deseori animalele cu asemenea perversiuni ale gustului Dro.
zintå apetit capricios, vomizåri, miros resping tor al gurii san
lionilor retrofaringieni i uneori a spatiului intermaxilar.
La inspectia intern se observ ro_eaä difuz ori localizat
diaree. _i in zona amigdalian, unde se
De pilierii anteriori, a epiglotei
Remedierea const in instituirea unui regim alimentar echi- Surprind de multe ori _i depozite purulente (angina pultacee).
librat inclusiv in privin a s rurilor minerale. Procesul inflamator are adesea tendina s invadeze _i muc0asele
din apropiere, complicindu-se sub forma rinofaringitelor sau an-
3.1.13. PARALIZIA MANDIBULAR ginelor difuze faringolaringiene. La ciinii cu botul scurt (boxer).
Ciinie, atrage atenia mentinerea deschis a gurii, cu inmposi faringitele cronice det ermin fenomene astmatiforme.
de a se apropia maxilarele. Saliva Cind faringita evolueaz rapid _i grav, se pot ivi complicati
biitatea se scurge abundent
si continuu din gur. indepårtate ca nefrite, artrite, bronhopneumonii ele. Faringita
Paralizia mandibular exprim obi_nuit afectarea trigemenu- flegmonoas este insoit de febr mare (peste 40°C). respiraie
uneori
l u . la originea lui encefalic , sau alte encefalopatii inelusiv ee accelerat, uneori horc itoare (cornaj), jetaj purulent _i
In faringita pseudomembranoas, dup 2-
Tabica. Dintre paralizile false se mentioneaz aceea miopaticdy adenopatie regional.
din miozita eozinofilic . Zile de evolu ie, incepe eliminarea de false membrane. Faringitele
Tratamentul constä in folosirea stricninei, vitaminele Bi ecroticà _i gangrenoas au în general evolutie rapid, hipertermie
e 1ar in forme de
durat, a iodurii de potasiu (v. 8.3.2.1.). Duternic, urmat de tendina la hipotermie, stare goneralà proastA
S miros de gangren a guru.
3.2. BOLILE FARINGELUI Tatamentul se orient eaz dup nat ura _i gravitatea leziuni
Cregiunea bolnav se aplic comprese calde pri_nit
sau
se impune §i tra-
3.2.1. FARINGITA eislatii cu tinctur de iod. În formele grave antigan-
general antinfectios (antibiotice, sulfamide.
ser
ent Fornmele ironice se
Faringele fiind vestibulul comun al cilor digesti os), precum si stimularea organismului.
torii, poate fi u_or afectat, sau as
c e n d e n t a ,
Dat cu ioduri. Dac s-au format abcese sub mue oasi
aatu
eri
de bolile acestora. De pe cale descendent
asemenea,
par
faringita poate
st n
ca laringiene, acestea se videaza.
52 53
 ÎN FARINGE
u n orial
m a t e r i a l
purulent hemoragie sau siacele de mucoasá cu miros
CORPI
STR INI
3.2.2. fetid.

iezioneazi obiecte i dure

Diferitefaringele _i asculite
råmin
(in general oasele) ino
infipte în peretii acestuia A5rate,
par
Tesofagita gangrenoas evolueaza cu semne generale grave i
deformare emtizematoask 1n Jungul jgheabului esofagiat.

il cazut taringtelor, cu deosebirea c sint e Tratamentul consta

in al1mentaie cu amest ecuri semilichide
leasi simteme ca foarte nolsa
vioiente. Din cauza
dureri mari, animalul este ichide, nevo1e pe cale parenteral sau rect al. Se recomandá
la
si int roduce laba in gura, ncercind asttel sa se debaraseze do rece, miere, la care se poate adauga, pentru calmarea durerii,
isi sau extracte beladonate.
r p u st råin. anestezinå
Tratament. Cu ajutorul unei pense cu brate lungi, se extrage Ca tratanent medicamentos se folosesc sulfamidele _i anti
cu antiseptice. bioticele, eventual cu adaos de corticoizi. Dac s-a produs stenoza
corpul sträin si apoi se trateaz leziunile
esnfagului, se va incerca dilatarea cu sonda, iar in caz de nereusit ,
se va recurge la opera ie.
3.23. PARALIZIA FARINGELUI

Paralizia faringelui este rar intilnit la ciine. Din punct de ÎN

3.3.2. CORPI STR ESOFAG
edere etionat ogenetie este de regul o paralizie bulbar (turbare,
botulism. parabotulism) presupunind leziuni la originea celei de In Jumenul esofagului se pot fixa corpi sträini de natur ali-
a IN-a. a N-a _i perechi
a XII-a de nervi cranieni. mentarä sau diferite obiecte inghiite în caz de pic sau din joac:
Degiuritia este nulä, fapt evidentiat prin sialoree continu bucti mari de oase (in special capete articulare sau vertebre)
cartilaje. bucäi prea mari de carne, jucrii, pietre, lemne etc.
i erentual
jetaj alimentar. La inspectie _i palpaie local nu se
cnstatà nici
leziuni faringiene _i nici durere. Evoluia este de Un corp sträin oprit în esofag determin, pe de o
parte ob-
T-gua gravå. obligind la msurile impuse de turbare in toate struetia complet sau incomplet a lumenului, iar pe de alt
CZurile ci
diagn9stie etiologic incert, cind exist spasmului esofagian, fixeaz _i mai mult cor-
pentru suspiciunea rabiei.
sau elemente parte, apariia care

pul str in. Corpii ascutii _i subtiri se a_az transversal _i produc

Tratament. Se administ reaz nevrostenice (stricnin, vIta 0 obstrue ie incomplet , îns
contractia spasmodic a mu_chiului
S-a oprit in
Tna

B sa electrsterapie (curenti galvanici pe regiunea esolagian completeaz obstructia. Cind corpul str in
fala. u observ o
contractura a
Poriunea anterioar a esofaguli, se

ntregului organ. Dimpotriv, dac s-a oprit portiunea lui pos

in
ob-
Contractura se observ numai in sectorul posterior
2.2. BOLILE ESOFAGULUI r,
tst ructiei.

.atatia esofagului cranial fat de locul unde s-a

oprit corpul
2.2.1. ESOFAGITA organelor
mecanic asupra apropiere, lapt din
ev P0ate actiona
strini ascuii produc dureri ma
olagita apare general drept consecint a
in vi Zat prin dispnee. Corpii mediastin, pericard, in
o1ulu1
prin oase sau corpi strini duri. traumatl Pertora peretele esofagian, migrind
mi
produs agenti fizici (lichide sau
do
Este mul
rea
nlocard sau chiar s apar la
exterio alimentele. ciinele devine
1erbint).
InetastazZe.
agenti chimici alimente prea reci sa
(substante caustice), parazii ocercaal, t In iimp ce consum
e. sau de vomizare,
care

(Spiro face eforturi de inghiire se redue s a u

Simptome. Ja inceputul bolii se Se menti t o a r e c a r e dup
obstructie. apoi
fagie, spar ' utimp de t use. datorita tendinte
cu
regurgilári de hran constata
lal inapetent _i dis- Deseori se bot abserva aceese
esfagului. In esolagita _i saliv, pe lingä salivei acumulate in esofag
ling durere la palpa angajare în laringe a alimentelo
sangvinolent, uneori flegmonoas se rema marc jetaj
un
muco0

ali prezinta ptialism

e , Animalul
eNAgerat sI ueor Jet
modificari ale purulent,
pulsului. Cateterismulfebr, tremurturi ma lare i alunentar. Toata por iunea de esofag
anterioar obstruetiei. apare
L.ocul ohstruc{iet
e
radiologie.
54 vå la retragerea SOnde
evidentiaza de alimente. la eTamen

55
 palpatie, dar de 'oblle mai multe se stabilezte difere
poate uneori
determina prin Tratamentul, conservativ sau chirurgical,
este neresar
caielerismul sau contre
radiologic. dup cauz , presupunind deci eu sonda
un diagnostie tiologic. Se
dacá nu t e
bazeaza pe apariia subit a dista tR dilatarea orificiului cardial _i
Diagnostieul se
anamnetica privind fagiei
obiceiul eiinel esoa incea
sibil , se face cardiomiotomie submucoas. Dietelic. se ( 9
ne, pe
cercotarea ui de lichide, spre redure socidivejo
juca eu corji st råini, alimenta ia etc.
as and alimente Semilichide sau a

Obst ructia prin corpi straini poate dura de la cit de

obstructie.

se produce uneori spontan. Ore, a ciinilor

in achalazie, se dåoblic hran pe un suport, olligindu-j
citeva zile. \indecarea prin elorturi in p0Z1Jie a corpului.
repelate de
vomizare _i degluti ie. De ele mai multe ori, la locu så consume
obstruetiei apare o plagá, gangrenå
sau chiar ruptu
eventual eu esofagit
sau periesofagit flegmonoas icat 34. BOLILE STOMACULUI

nita ete.
medasti-
Tratment. Dac corpul strain se afl oprit la inceputul 3.4.1. DISPEPSIILE
Cind nu este posibil vt sola
gului. se extrage cu o pens. Dispepsiile patologice determinate de modificarea
sint st ri
administ reaz vomitive (apomorfin 0,005+0,010g s.e" sa secretiei gastrice, ca urmare a lezionärii mucoasei stomacului
sau
3-10ml sulfatiazol sol. 20% injectat rapid i.v.). Dac nu se
obtin rezult ate, se incearc impingerea corpului strin in stomac, numai in urma tulburrilor func iunilor secretori
Din punct de vedere etiologic dispepsile pot fi primare sau
eu ajutorul unei sonde. preferabil sub actiunea unui spasmolitio
sau tranchilizant. In caZ ca prin procedeele amintite nu se în-
secundare. Factoruldecare decla n_eazä dispepsiile mari
ordin alimentar
primare este, de
de alimente
cele mai multe ori, (cantitti
lätur obstrucia,
se recurge la esofagotomie, cind corpul st räin
ingerate prea repede, schimbarea brusc a regimului alimentar,
se aflã in regiunea cervical sau la gastrotomie, cind acesta se aflä alimente prea reci sau tierbin i, alimente alterate etc.).
in regiunea intratoracic a esofagului, procedindu-se la extractia Sistemul nervos central determin de asemenea gastrone
corpului obst ruant. vroze
(dispepsii nervoase), a_a cum se
inlimpl in emutii
etc.
Disfunctile sistemului neurovegetativ produc tulburári digestive
de intensitate variabil : parasimpaticotonia m re_te secretile gas-
3.3.3. DILATAIA ESOFAGULUI
trice, iar simpaticotonia le mic_oreaz .
Dilatatia esofagului poate fi consecinta unor compresiuni ste La cele de mai sus se pot ad uga _i leziunile ajparatului masti-
nezante. exercitate de formatiuni periesofagiene. lac ca
Acestea cator, care de asemenea determin tulbur ri secretorii.
portiune a esofagului s nu se goleasc corespunzätor, un tp Dispepsiile secundare mai sint delerminale _i de diferite boli
Alimentele se acumuleaz cranial _i duc la dila 1nfectioase, intoxicatii, autointoxicaii ete.antrena serie de tul-
mai indelungat.
tari esofagiene de diferite forme (cilidric , fuziformä, sacitorma
ruperea
arindul lor, dispepsiile gastrice pot o

uneori aparind un diverticul esofagian (.jabou"), prn Durari de corelatie la nivelul ficatului, pancreasului, sistemului
nervos etc.
peretelui muscular _i hernia muc0asei. ulsive
Simptome. Semnele comune dispepsiilor gastice sint greturi,
Cinie, in dilatatile esofagiene se observ contracti Coniralie _i fecalelor, colici. durere la
de inghitire evidente dup consumul hranei, tulburari fel ci oari, modificri ete.
palpatia stomacului
ale defecrii
$ Creulaie, Apare _i persist regurgitatia de alime e furni
n afara simptome comune dispepsiilor
astfel de gas-
animalu nu se poate hrni _i släbe_te. Controlul raao6 unor
zeaz relaii diagnostice preioase. ae dspepsile hiperclorhidrice (hiperstenice) se mai manifestà prin
Mai frecvent este Achalazia fagului (dilata ie
idiopatic ,
peri-
E normal sau chiar crescut, hipersalivatir. polidinsie (finele
apa rece, care îi calmeaz durerile), vomitri de continut
Sau

cardiospasm, aperistaltism), datorit unei stenoze spastice*

liei. Boala Aci
staltice, de natur nevrogen sau iogen, in zona car p o t produce
stonedint la constipatie. Colicile intense, cind alimalul are
Se
intilne_te mai des la tineret. Drept complicayu eulgol, se calmeaz dup consumul hranet: disp pstie tupo-
pneumonii prin aspiratie.
57
56
 clorhidrice (hipostenice)
evident din gurà,
se
diferentiaz prin apetit redus, miros
rate, cu aciditate limbà incàreat, vomitiv (tinctur
somnolent. redusä, tendint la vomitåri de alimente nedige
diaree. Clinele
Tratamentul const in administrarea unui
produce vomitarea),
sfert in sfert de or pin se
pare obosit, le ipeca. din supe, piu
Tratamentul se aplic in
dietetic _i medicamentos. institue u n regim dietetic cu
lactate sau
funetie de felul dup care se in doz laxativ .

Tratamentul dispepsiei _i este reuri de legume I purgative

saline

de 2448 ore; dietetic const in

cuburi de ghea
dac
animalul este suprimarea hranei _i apei timp 3.4.3. GASTRITELE

(dar nu se prea insetat, i se d s

d sà bea lichidul) Gastritele ciinilor pot fi primare, de origine alimentar,
trece la linga ner-

diluat cuadministrarea
ceai. supe dede
ceaiuri i _i dup aceea
alimentatie u_oar se voas (tulbur ri neurovegetative), medicamentoas (medicamente
carne degresatä). legume, piine prajit, (lapte iritante), toxic (acizi, alcalii, arsenic etc.) sau mecanic (corpi
biscuii,
_i sup strini) _i gastrite secundare, consecine ale unor boli hepatice, renale,
Tratamentul medicam cntos. cardiovasculare, auto- _i exointoxicatii, boli parazitare _i mai ales
bate Dispepsia
prin alcaline (bicarbonat de sodiu, hiperclorhidric se com- infectioase (jigodie,boala etc.
Rubarth)
medicamente caremagnezie
Se folosesc de asemenea caleinat etc.).
inhib secretia Dup evolutie, gastritele pot fi acute sau cronice.
(atropina) sau un pansament al mucoasei gastric Simptomcle variaz dup caracterul gastritei. Astfel, in gas-
_i gastrice,
antispastic (Calmogastrin, fornmal din hidroxid cu rol
protector tritele acute calarale, secretia de sue gastrie este mic_orat (hipo-
dal _i exiract de Beladon). de aluminiu coloi-
elorhidrie) iar cea de mucus crescut , fapt tradus prin eructatii,
In dispepsia vomitri dese _i un miros fetid exhalat din gur.
hipociorhidric se urmäre_te acidifierea suculli
gastric, folosind acid clorhidric _i pepsin
Apetitul devine
capricios, adesea fiind chiar suprimat. La palpaia stomacului,
sau
Acidopeps", amestecuri de preparale de tip
tincturi amare,
animalul manifest durere.
tiunea Todd), ap cloroformat
potiuni alcool (po-
cu
^i in celelalte organe ale tubului
si altele.
cu poiunea Rivieri _i novocain
mucoasa digestiv, apar
bucal este congestionat _i uscat, iar limba îincrcat. tulburri,
Prin extinderea inflamatiei mucoasei
se gastrice la duoden _i ficat
produc tulburri îuncionale, manifestate
3.4.2. INDIGESTIA STOMACALÄ La prin icter.
inceput, ciinele
difuzeaz la intestin, prezint constipatie, apoi, cind tulburrile
aspect tulbure, läptos, constipatia
Indigestja stomacal sau dilatatia acut a stomacului apare alterneaz cu diaree. Urina are
din cauza
ca o consecin a consumului de
cantitti prea mari de alimente este
astenie, trist, iar
cantitii mari de urai. Animalul
u_or fermentescibile sau prea uscate _i vomitarea este imposibilä. apar crize epileptiforme.tenmperatura cre_te pin la 39,5°C. Uneori
Se mai poate observa la ciini cu afectiuni bucale, la cei bätrini,
In gastrila cronic,
anemici, obosii cu parazii gastrointestinali sau cu pervertirea apetitul este
gustului.
Scazut. Semai observ sete
mrit, capricios, pervertit, uneori
ptialism, balonament mai evi
cu limba incrcat. La scurt interval hipoclorhidrie, gura uscat,
Simptome. Bolna vul prezint
abdomenului, íar apoi genera-
vomil alimentele, apoi substan dup ingerarea hranei, ciinele
o
dent la inceput in partea sting a
tritiei, animalu slbe_te gleroas. Din cauza subnu-
progresiv, este
litzat, este nelini_tit, privírea ingrijorat, respíratia greoaie, geme, zbirlit _i fr luciu. lipsit de putere _i
cu abdomenulpardoseala rece, deseori are vomituriti dlatat in Abdomenul apare mrit din cauza
are
pru
se a_azi pe
cavittii abdominale se timp. Prin palpare se simte în stomac stomacului
si chiar fenonene de vertij. Ja palpatia n gastrita toric, ciinele vomit un lichid de
staz.
a stomacului.
poate simti starea de plenítudine Vomismentele fiind amestecate cu des, de cele mai multe ori
clinele se restabile_te repede. singe, uneori _i cu buci
In cazul cind poate s vomite, mueoasa. Setea este mare, iar durerile
stomacal nu se poate face, evolutia ermin de
Dac evacuarea continutului
animalul murind prin asfixie sau gemete. Temperatura, la abdominale, violente, de-
bolii este extrem de rapid, poi så Scadä sub normal. început puin ridicat, tinde
In ce
mai mult. Starea general se
autointoxicatie. inrute_te din ce

58
 Tratamentul trebuie så fie dietetic _i 147. HEMORAGIA GASTRIC
dietetic impune folosirea de alimente ce medicamentos.
nu stimuleaz
Regimu 3.
gastric, de exenmplu fåinuri, lapte, compoturi proaspete secretiaete. lor le gastriIca apare frecvent.
Hemoragia
oduse diferii corpi stràini, de ca consecin
o

ulcere iritati
a
Tratament ul medicamentos const in utilizarea de orecum §i in toate stazele spiroptcre,
in apa de bäut. Se mai alcaline ur ,
sangvine de altá
recomand _i spälturi ale stomacului, nor afectiuni ale cordului, ale
peretelui
urmate de administ rarea de azotat de argint
0,25 g
c o n s e c

porte. pulmonului, ficatului,gastrie,

gia _i vomitrile se combat prin ecalmante generale o Gastral sau venei
nei saotome.
nei
Semnul clinic predominant este
spli-
(opiacee) po-
tiunea Rivieri. ap cloroformatà, iar gastroragiile
se reduc
prin Tifarea unui licna ro Car, 8au sub form de hematemeza, cu
administrarea de gelatin, pepton, clorur de calciu, oragia s-a produs treptat si sucul cheaguri brune.
ergotin
ete. gastric t imp
Pentru cicatrizarea ulcerelor se folosesc pansamente
gastrice actioneze asupra singelu. aca hemoragia gastrica avut
diferite s ruri de bismut, calciu, magneziu, aluminiu cu
i y a azotemiel, se caracterizeaza prin mirosul extremeste con-
(de tipul ping tor al vomitatului. de res-
preparatelor farnmaceutice Gastrosedol, Gastrisan, Trisilicalm,
Ul- Tn unele cazuri nu
cerot rat). Se mai utilizeaz
proteinoterapia, hormonoterapia, apare hemalemeza, îns este prezent
fonoterapia. precum _i injecii cu vit aminele A _i C. gre- elena. In asemenea situatie, materiile fecale iau o culoare ne-
rcioasä, ca pacura, ain cauza
transformrii fierului hemoglo-
binic in SFe.
3.4.6. TORSIUNEA STOMACULUI
Gastroragiile repetate provoac anemie: animalul are mu-
coasele palide, merge impleticindu-se, manifest depresiune psihic,
Torsiunea stomacului
r sucirea pe el insu_i. de la
se intilne_te relativ la eiine. Prin
rar
la stinga, se inchide atit cardia,
depresiuni sensitive, puls mic _I accelerat. Gastroragiile cronice
dreapta
cit_i plorul, iar splina se deplaseaz în partea sting .
duc la släbirea progresiv _i anemie, pin la cahexie."
Evolutia _i prognosticul depind de natura _i intensitatea pro-
Dup unii autori, torsiunea stomacului ar fi legat de o pre- cesului, precum _i de cantitatea de singe pierdut.
dispozitie, determinatá de rela_area ligamentului gastrohepatie _i
înc rc rii
este cel
Tratamentul indicat
la ulcerul gastric, dublat de in-
terventi potrivit diagnosticului etiologie, in fiecare caz.
gastroduodenal, consecin a exagerate cu alimente a
stomacului, sau a virstei.
De asemenea i se acord rol
(hipotoniei) gastrice precursoare. In aceste conditii, schimbärile
dilatatiei
bru_te ale poziiei corpului (cind animalul urc sau coboar scri, 3.5. BOLILE INTESTINULUI
se taväle_te etc.) pot determina r sucirea stomacului.
3.5.1. DILATA IA INTESTINULUI
Simptomele apar brusc: animalul stä pe loc, tine spinarea
íncovoiat . gitul intins _i nu se
deplaseaz decit cu precautiune. Dilatatia intestinului poate fi de origine nervoas centralä,
la un segment
Abdomenul se dilal rapid, respiratia devine
dispneic, jar mnu edulara periferic. Ea poate aprea ins _i sau
sau
_i chiar t a t de intestin, situat eranial fa de o stenoz o obstrucie
coasele se congestioneaz cianozeaz. De remarcat, lipsa
semnelor de great, a vomitrii _i defecrii. Se evidentiaz in distensiei musculaturii intestinului,
omplet , cînd, din cauza
Cedeaza segmentul respectiv devenind hipot on.
schimb dureri abdominale, gemete, tremuräturi, facies crispat 5i subobstructie
ale sindromului de
dureros. Temperatura corporalá scade progresiv. Dilatatia stoma- t o n e l e sint comune cu colici surde, intermitente,
cului este total in cca 12 ore, iar moartea poate surveni prin estinal cronic , atr gind atentia prin abdomenului 1den- se

36 _i intensitate mic. Prin palpaia

soc oclusiv in ore. ti:rata dur sau ca perna pheu-
o

Tratamentul vizeaz prevenirea _ocului prin punetia stomacu- C ugor intestinul dilatat, cu continut
da indica u precise.
lui, dupä care, prin laparatomie, stomacul se repune în topogratia íoentgendiagnost icul poate si
in administrarea de purgative uleioase
lui normal . ioatamentul const simpatice, doze miei
pentru reducerea hipertoniei
l8r
63
62
de infecii se poate recurge la injectarea în fiecare glandá, eu un
ac de sering bont introdus prin canalul excretor, o solutie de
antibiotice (0,52 ml). Irigarea repet la interval de
se 24
*
48 ore. Dac nu se obtine vindecarea si glandele anale s-au trans-
format in abcese, serecurge la extirparea lor.

3.5.8. ADENOMUL PERIANAL

Glandele perianale sînt frecvent sediul adenoamelor la ciinii

btrini. Adenoamele se identific sub forma unor noduli turi,
care jeneaz treptat defecarea, pe msur ce cresc _i st rimteazáá
lumenul rectoanal.

3.6. BOLILE FICATULUI, PANCREASULUI

I PERITONEULUI

3.6.1. INsUFICIEN A HEPATIC

Tulburrile functionale
ale ficatului se manifest clinic extrerm
de variat, dup gradul de afectare a celulei hepatice de ctre
factorii etiologici. Se poate vorbi de o mic
cu semne clinice foarte insuficien hepaticá,
greu de depistat, ea aprind in cursul
infectiilor, intoxicaiilor exogene usoare, autointoxicatilor de ori
gine intestinal, infestatilor parazitare. lipofunctia celulei
in asemenea cazuri este hepatice
pasager. Cind aceeasi factori etiologici
actioneaz puternic asupra tuturor celulelor hepatice, ele sint grav
lezate, antrenind tulburri în toate functiunile lor. In asemenea
cazuri sepoate spune c este vorba de o mare insuficientà
manifestat clinic prin semne evidente ca icterul frane,
hepatic,
prostraie, deshidratare, hematemez sau melen a batere,
_i tendint la
hipotermie. Prognosticul este grav sau rezervat.
Tratament. In toate formele de insuficient hepaticá
tuie neintirziat un tratament dietetic, const ind din regim lacte
se
insti-
vegetarian cu hidrai de carbon. Se utilizeaz indeosebi glucoza
in solutii izotonice hipertonice,
sau pe cale parenteral.
Tratamentul medicamentos vizeaz combaterea cauzelor care
au provocat insuficienta, prin mijloace antiinfectioase, antitoxice
etc. concomitent cu tratareaa fiec rei tulbur ri funetionale in
parte: insuficienta biliar cu extracte de ficat, alcaline _i purgative
functia glicoregulatoare prin injecii de glucoz sol. hipertonic
 30% asociat cu vilamina B1, insulin, colin, metioniná.
rile functiei sangvine cu vitamina K sau alte coagulante tulburà-
r rile renale, intestinale etc. se trateazá cu medicatia

tulbu.
ss p e c i f i D u

3.6.2. SINDROMUL DE ICTER

Icterul este un sindrom comun mai multor afectiuni, cana.

rizat prin coloratia galbená a pielii gi mucoaselor aparentoe, ca
urmare a impregnärii lor cu pigmeni biliari.
Se disting diferite grade de icter, dup intensitatea
coloráriü
tesuturilor: icter apigmentar (fár coloraia tegumentului _i mucoa
lor, îns cu prezenta srurilor biliare in urin), subicter ase
(coloratia
subicter (coloratia
slab a pielii _i mucoaselor, iar urina puternic coloratä) si ieter
franc (coloraia intens galben a tesuturilor).
Din punct de vedere patogenetic, icterul poate fi hepatie.
hematic i hepato-hematic sau mixt.
Icterul hepatic rezult prin retinerea bilei in singe, datorit
fie obstruciei canalului coledoc (icter hepatic mecanic),|fie tume-
factiei celulelor hepatice, in care caz bila trece direct din canali-
culele biliare în capilarele sangvine (icter prin efracie), fie in
urma unei hipermeabilizri a membranei celulei hepatice fatá de
pigmentii biliari (icter eu distrofie celular hepática).
Icterul hematic se datore_te hemolizei puternice în splin _i
alte organe, cauzat de virusuri, toxine bacteriene, parazii endo-
globulari (piroplasme), substane toxice care distrug globulele
ro_ii etc.
Icterul mixt hepato-hematie apare în unele intoxicatii cu sub-
stante care produc _i degenerare hepatic _i liza hematiilor (cloro-
formul), precum _i in unele boli infecioase.
Simptome. Semnele clinice din cadrul sindromului de icter
sint corelate cu impregnarea tesuturilor cu sruri _i pigmeni
biliari _i etiopatogenia procesului icterogen.
In icterul hepatic (prin retentia bilei), ciinele elimin materii
fecale decolorate, cu miros fetid _i urin de culoare
sau verzuie (urobilinurie sau bilirubinurie cu s ruri
galben inchis
biliare). Mu-
coasele _i pielea nepigmentat au o culoare
sau mai puin
galben mai mul
intens, dup caz. Coloraia este mai clar la sclero-
tic. Animalul prezint prurit,
din piele de ctre srurile biliare,din cauza iritaiei
filetelor
senzitive
astenie _i hipotermie. Uneori pot
bradicardie, depresiune nervoasa
apare hemoragii pe mucoase i
piele (purpurá hemoragic) _i in camera anterioara a ochiulu
(hipohema).
 dens _i incrcat cu
pigmenti bliari, gåsindu-se uneori glucoza format din lapte,
alimentar
_i albumin. Palpaia pe aria hepatic evidentiaz 0 Tratamentul const in regim
Tratamentul este cel al insuficientei hepatice, durere.
completat prin briná de vaci, glbenu_
de ou, carne degresatá sio
medicatie cu
vitamina C, Complex B,
tratament cauzal. vitamine (preparatele Eleetovit, Viplex,
vitaminele Bg, E) coleretice s_icolagoge (Colebil, Fiobilin), lipotrope
3.6.4. HEPATITA CRONIC (CIROZA HEPATIC) (Colisan, Mecopar), antianemice (Rovitrat, Neohepar).
s
In ciroza ascitogen, tratamentul dietetic _i medicamentos
Hepatita cronic const in sclerozarca ficatului, survenit completeaz cu punctie abdominal (paracentez), extragerea
urmadist rugerii parenchimului hepatic în lichidului _i dup filtrare, folosirea lui ca autoseroterapie.
_i inlocuirea lui cu tesut
conjunctiv.
Cauzele cirozelor sint similare cu ale 3.6.5. RUPTURA FICATULU
c acioneaz hepatitei acute, numai
cu
intensitate redus _i pe o perioad mare de timp
(infectii microbiene. intoxicatu chimice, paraziti _i Ruptura ficatului, cu mentinerea capsulei intacte, provoacá
cauze, intoxicaiile tumori). Dintre hemoragie subcapsulara (hematom);
cind se rupe _i capsula, se
lente cu fosfor, arsenic, plumb, o
mucegaiuri, ca i tuberculoza sau insuficienta cardiac cloroform, produce hemoperitoneu.
produc cel mai frecvent ciroza la ciine. cronic, Accidentul apare in cazuri de degenerare a ficatului (in special
Prin aciunea lor, amiloidá _i gras), dupa congestie hepatic, datorit corpilor
cauzele cirogene blocheaz
leihepatice, modific metabolismul acesteia, ceeafunctiunile
ce o duce
celu- sträini care migreaza spre ficat
urma traumatismelor puternice.
din tubul digestiv, precun _i in
spre
degenerare _i incrcare cu lipide, iar în cele din urm la distrugerea
_iinlocuirea ei cu tesut conjunctiv, a c rei proliferare este evident
Simptomele apar brusc. Animalul este trist, rmine imobil.
activat . manifest colici surde. Dac s-a produs hemoperitoneul, mucoasele
devin palide, anemice, pulsul aceelerat _i filiform, cu eventualá
Dup modul cum ia na_tere _i în functie de locul unde a
pornit hiperplazia conjunctivä, cirozele se impart in venoasegi
interventie a _ocului posthemoragic, cu moarte în citeva ore. Dac
ruptura este mic, animalul î_i revine în 3-4 zile.
bliare, iar dup volumul ficatului, in atrofice _i hpertrofice. Tratamentul const din administrarea de antihemoragice,
In ciroza atrofic (venoas, ascitogen), ficatul este mic, cu comprese reci pe hemotoraxul drept _i repaus complet.
capsula increit , sectiune
iarpe apare aspectul sclerozat.
In ciroza hipertrofic (biliar, icterogen) ficatul este mult 3.6.6. DEGENERAREA GRAS A FICATULUi
m rit în volum, punctat cu pete brune-ro_cate, iar pe sectiune se
Degenerarea gras apare in unele afec^iuni gastrointestinale
constat abunden de tesut conjunctiv _i scurgere abundent în intoxicatiile cu s ruri
de singe. mai grave, urmate de autointoxicatie,
de arsenic _i fosfor folosite la deratiz ri pe momeli care pot fi
Simptome. In ciroza ascitogen se disting dou faze: o faz consumate de ciini, cind se administreaz doze mari de combinaii
preascitic cu simptome discrete (apetit redus, capricios, uneori organice cu fosfor _i oleum jecoris pentru
combaterea rahitismului:
constipatie, alteori diaree) _i o faz ascitic cu simptome nete: in unele tulbur ri metabolice (diabet zaharat,insuficient pancrea-
abdomen mrit din cauza lichidului acumulat in cavitatea abdomi- hepatice anterioare
tic, hipotiroidism); în urma unui afectiuni se depoziteaz in exces
nal. edem la membre, oboseal, mucoasele anemiate cu aspect lipidele
(ciroz, icter etc.). In toate cazurile
sidefiu, uneori hemoragii intestinale, metroragii, oligurie _i släbire in ficat, m rindu-i volumul, modificind consisten a _i culoaret
progresiv . mare, moale _i glbui).
nu poate fi diagnost icatä,
In cir0za icterogen se disting de asemenea dou faze: pre- Clinic, degenerarea gras
a ficatului ficatului.
icteric (cu simptome generale _i digestive discrete), urmat de confundindu-se cu alte boli cronice ale
eliminarea cauzelor si
cea icteric , odatá cu progresiunea sl birii, anemiei etc. La palpa ie Tratamentul trebuie directionat ctre
si percutie se evidentiaz , dup caz, mrirea sau miogorarea fica- administrarea de
metionin (3 mg/kg), pentru revenirea la normal
tului. Acela_i lucru se constat prin examen radiologic. a ficatului.
73
72
 5.1.3. INSUFICIENTA CARDIAC

cordului de a asigura nevoile circulatiei

Reducerea capacit tii gras sau
c a u z e : degenerarea
datore_te la
numeroase
sangvine se intoxica ilor,
infectiilor sau
a mi0cardului consecutivä
granuloas cronice,
endocardite acute sau
(in caz de obezitate),
infilt ratia gras ateroscleroz , nefrite acute sau
valyulare,
stenoze _i insutieien e circula ie, eforturi
in mica
exsudative, staze
eronice pleurezii etc.
distocii, emotii puternice
exagerat de mari, gestatie, imprim
cardiaca acuta gi supraacut
Simptonme. Insuficienta congestiei pulmonare etc.
tabloul morfoclinic al sincopei, _ocului,
cardiac cronic (congestiv ) poate evolua in trei
Insuficienta
urmeaz :
faze, dup cum
se manifest prin dispnee
Disistolia apare numai
la efort _i
efortului.
se menin mult timp dup incetarea
_i tahicardie, care
cianozå a mucoaselor _i turgescenta
Se mai poate observa u_oarå
venoase superficiale.
întregii retele
Hiposistolia este evidentiat in plus, prin aritmie, inegalitatea
contractilor cardiace, sufluri functionale (semn
al dilat rii tempo-
tuse
rare sau permanente a cordului), staze în diferite organe,
chintoas cu sau fr jetaj spumos, subicter, dispnee, hipoestezie,
mers ataxic vertigii la efort, oligurie _i urinä concentrat .
_i chiar
Asistolia. In caz de asistolie, pe ling semnele descrise se
constat edeme periferice substernale, subabdominale _i hidropizii
cavitare (ascit, hidropericard etc.).
Animalul poate muri prin edem pulmonar, sincop cardiac,
boli intercurente sau în urma unei slbiri profunde (cahe xie car-
diac).
Tratament. Pentru toti ciinii cardiaci se recomand in primul
rind repaus _i un regim igienodietetic.
Tratamentul medicamentos const în administrarea de cardio-
tonice cu precdere (digitalin, Digoxin, Lanatozid C, strofantin
edeme se folosese diuretice (Nefrix,
etc.). Cind animalul prezint iar pentru înt rirea mio-
Diurocard, Furosemid, Miofilin etc.),vitamina
cardului se utilizeaz vitamina B, E, glucoz. In caz
instit uie medicaia indicat la soc.
de insuficient cardiac acut, se

5.1.4. CARDIOARITMIILE

de diferitele leziuni cardiace, in pato-

afara celor motivate
in de ritm, c a r e
o serie de tulbur ri
cordului se pot constata
logia anatomic cardiopatic. Semnele clinice
in
substrat
apar fár un

89
 in
matitatea ariei cardiace,
La percutie, apare pozitia animalului,
greu
sau deloc. înstinga. Schimbind
mod egal în dreapta _i
men ine in aceia_i zon . celei
titatea se
multe ori, consecin a
Pericardila cronic este, de cele mai pulmonare.
extinderii proceselor pleurale _i constau in
acute sau a ciinele bolnav
manifestate de
Semnele clinice mers ataxic, b t ile
oboseal la eforturi mici, respiratie dispneic ,
accelerat.
cordului surde, aritmie _i puls in repaus supus _i unui regim
Tratament. Animalul este
tinut antibio
const in folosirea
medicamentos
dietetic. Tratamentul combaterea exudatiei _i
resorbtia
cardiotonicelor. Pentru
purgative _i diuretice.
ticelor s_i diuretice.
administreaz purgative
se
produselor patologice, c evolutia
r mine rezervat sau grav, pentru
Prognosticul
nu rareori se
termin cu,moartea prin sincop
bolii este nesigur _i
sau asfixie.

5.1.6. MIoCARDITA ACUT

acompaniaz bolile septicemice, bolile infec-

Miocardita acut cloroform
otr virile cu substane fosforate, metale,
tioase febrile _i
$1 eter.
Simptomatologia se caracterizeaz iniial prin dispnee exage-
animalului. Examenul
deteriorarea st rii generale a
rat, nelini_te _i
cordului relev contractii cardiace convulsive _i frecvente, care
tripleaz numeric pulsul, fa de frecvena normal .
dubleaz sau
instaleaz aritmia, sl birea zgomotelor
In dou perioad se
a
între b täile cordului _i. puls (delir car-

cardiace, disociere total circulatorii apar semne de

staz
Din cauza insuficien ei
diac). poate fi scurtä _i animalul moare,
in diferite organe. Evolu ia
stare cronic .
Sau boala trece în în toate cardiopatiile _i
anume
cel indicat
Tratamentul este tratament medicamentos
instituirea unui regim igienodietetic _i un
cardioexcitante.

antibiotice,
cardiotonice _i
cu

5.1.7. MIoCARDITA CRONIC

cazuri.
este, in cele mai multe
ciroza cardiac consecint a
Scleroza sau
miocardice acute. Poate fi _i o
urmarea
leziunilor
miocard sau in parte a corpului.
alta
pot duce la dezvol-
localizate la
tuberculozei
_i nefrita cronica
m u s c u l a r cronic mu_chiului
mu_chiului cardiac.
Reumatismul in detrimentul|
detrimentul
conjunctiv in cateinei poale provoca aparitia
tarea tesutului a adrenalinei sau
abuziv
Folosirea in
miocard.
necrotice
focare
de 93
6. BOLILE APARATULUI URINAR obstrutia fo«luziaj
osou ssag vomitàrile ineoereibile,
altele.
diareea epuizant ,
int estinal _i continuu, aremiazá
ze

Simptome: Ciinele cu uremie slbe_te

chiar in stare de
sau prostratie. Temperat ura corputus
este apatic inferioar normal sau poate sá ajungá piná
la limita
se mentine
este intotdeauna rará, profundá
la 34C (hipotermie). Respiratia sá ieviná
in momentul intoxicatiei uremice grave
si lent, pentru caCheyne-Stokes. Din gur se degaj u n miro8 de
dispneic de tip uneori eu uleere,
bucalá este congestionat ,
amoniac; iar mueoasa sete n a r e . apetit
Bolile Animalul manifest
aparatului urinar sint
dinlre cele mai des întilnite la alveolite _i alveoloperiostite.
gleroase, apoi hematemezá.
specia canin. Aproape toti ciini
bolnavi au, in oarecare grad _i scazutisau capricios, vomismente este nul. dar animatul
tulbur ri renale, masculii mai mult decit femelele. mai avansat de boal , apetitul
Intr-o stare Se instaleaz o gastr0
rPrincipalele cadre patologice sint insuficienta renal, nefro- bea ap pe c a r e
insa o vomil imediat.
cu fecale ro_ii s a u negre
patiile, bolile vezicii urinare _i urolitiaz. enterit hemoragic insotità de diaree oasele se decalcificá,
Din cauza acidozei prelungite,
(melen). hiper-
6.1. BOLILE RINICHIULUI _i consecintele ei hiperparatiroidia si
apare hiperfosfatema osteofibrozei.
fosfaturia. cu declan_area
6.1.1. SINDROMUL DE INSUFIcIENT RENAL Tratament. Ciinele cu uremie va
fi supus unui regin igieno-
diet etic, reducindu-i-se
cantitatea de substante proteice din tatje
Toate tulburärile rezultate fie
dintr-o functionare deficitar si marind eantitatea de hidrocarbo "Totodat
nate. i se va da apå
a rinichiului, fie dat orit unui obstacol in excretia urinei, se exprim la discretie _i eeaiuri diuretice.
prin sindrom de insuficient renal. Dup cauze, insuficienta poate Tratamentul medicamentos const
in administrarea de diu-
fi prerenal (tulburri circulatorii sau metabolice), renal (nefro
retice (Furosemid, Nefrix, glucozä
cu fiziologic), cardiotonice
ser
patii circulatorii, inflamatorii sau degeneratiye) ._i postrenal vitamine. Hlipotermia se
(cafein, Lanatozid C, Pentazol etc.) _i cu In c a z de
(retentia urinar). prin frecii, imp turiri, st icle ap cald .
disting dou forme: una combate se.administreaz alcaline. In
Etiopatogenetic _i morfoclinic
se
acidoz , parenteral sau oral, soluii
sindrom de retentie azotat (azotemia, hiperazotemia, uremia) interzis folosirea hipnoticelor,
toate stärile de retentie azolat este
_i un sindrom de retentie clorurat (cloruremie, forma hidropigen). anestezicelor _i ealmantelor.

UREMIA CLORURAT
SINDROMUL DE RETEN IE
Uremia (sindromul de retentie azotat) este un sindrom comun
renale se datoregte retineri
tuturor tulbur rilor de origine prerenal, renal _i postrenal in Forma hidropigen a insuficientei
nefritei cronice.
astfel la oligurie _i hiper- ionilor de sodiu n tesuturi, in anumite conditii ale
care
se perturbá diureza. Se ajunge de hidratare a coloidelor
in cazurile de spasm al capilarelor renale, în In felul acesta se mre_te capacitatea edemele.
azotemie (uremie) uriniferi (nefrite, nefroze), datorit atrase in tesuturi i apar
blocajul nefronului _i al tubilor tisulare, lichidele sint prezint edeme la
in diareile profuze, Ciinele cu retentie clorurat
Scaderii tensiunii arteriale, a_a cum se intimplä Simptome.
la cap si picioare SimpLomatologia
general
in insuficienta cardiac , _oc _i altele. furou, sub abdomen, digestive, chiar
crize eclamp-
In afectiunile re nale cronice se
realizeaz aceia_i azotemie se manifest prin dispnee, tulburri rapidá, din c a u z a edemului
cantitatea de lichide ingerate de ani- tice sau epileptiformecu
evoluie interne (hidroperi-
prin retentie, cind se reduce cardiac sau cind 8 u r v i n e o poate cuprinde si cavitatile e a edem
cind se produce decompensarea cerebral. Edemul sau se poate prezenta
mal, hidrotorax, hidropericard) ratia
nefrit acuttimpul evolutiei unei nefrite cronice.
în Loneu, moartea animalului. Infilt
Azotemia prin lipsa clorurii (cloropenia) depinde de
de sodiu metabolice pulmonar acut. care provoacà se traduce enterit
printr-o grava.
tulbur rilor care insotesc tubului digestiv
aportul insuficient al s rii sau edematoas a

101
100
 Tratament. Se eliminclorura de sodiu din
tindu-se hranà
in lapte, zarzavaturi, dulciuri, alimentatie,
pline,
admi
Tratamentul medicamentos urnmre_te mobilizarea sodiului
tesuturi prin admiistrare de clorur de calciu. care din
clorurie _i poliurie. In acela_i scop se pot folosi _i celelalte determiná
diuretice.
6.1.2. CONGESTIA RENAL ACUTA

La nivelul rinichiului
produce o vasodilatatie, o vitez
se
circulatorie în
_i acela_i timp o compresiune ridicat in
mare
rele renale, de origine toxic, capila-
infecioas sau de naturá reflex
(traumatisme, calculi in bazinet _i frigul din mediul ambiant).
Simptome. Din cauza durerii dat de compresiunea filetelor
sensitive ale rinichiului, cit _i de compresiunea asupra plexului renal
animalul ia pozitia cifozat, membrele posterioare
sensibilitate renal mare. El se deplaseaz greu, mergind deprtate _i
(lumbago). Durerea renal poate fi descoperit
intepenit
prin palpatia
extern a regiunii. Testiculele apar retractate, penisul in semi-.
erectie, iar mictiunile sint frecvente.
Diagnostieul se bazeaz pe colica renal, poliurie _i durerea
local. Congestia renal activ se difereniaz de nefrita acut
prin absenta hipertermiei, oliguriei, albuminuriei, cilindrilor epite-
liali _i granulo_i. De diabetul insipid se deosebe_te prin faptul
c acesta din urm evoluiaz apiretic _i färä colici false.
Evolutia congestiei renale active dureaz de la citeva ore la
citeva zile, dup care animalul revine la normal. Cind cauzele persist
se ive_te complica ia de edem renal, care evolueaz cu oligurie _i
albuminurie, terminindu-se cu moartea prin uremie în 3--4 zile.
Tratamentul include frictiuni sau comprese calde pe lombe
_i administrarea de purgative. Cind apare hematuria, la medicaia
mai adaug hemostatice (clorur de calciu, vitamina K,
de sus se
Venostat etc.).
Paralel cu tratamentul medicamentos se vor da animalului
ceaiuri, 0 alimentatie dieteticá, iar dac manifest å colici grave, se
Vor suprima durerile cu analgetice (Algocalmin, Lizadon etc.).

6.1.3. CONGESTIA RENAL PASIVA

Congestia pasiv a rinichiului apare consecutiv insuficientei

cardiace, trombozei venei renale sau a cavei posterioare.
sc derii presiunii capilare _i a reducerii
Simptome. Din cauza
gi densi-
Vitezei de circulatie, apare oliguria cu urina concentrat
tatea crescutá, bogat in acid uric gi urayl.
 iar c a n -
(hiperparatiroidism),
excit paratiroidele de origine
fosfatemia, care hormon paratiroidian mediaz 0steopatii
itatra mare de ales osteofibroz ). In timp. prin insuficien a
(rahit ism _i mai
nalà s e n n e de excilatie _i
epilepsie, apoi depre-
l à apare dispnee, în faza comatoas , tulbur ri digestive, hipo
n

sjune progresiv
pin in u r m a albuminuriei
de
Animalul începe si sl beasc ,
temieetc. fenomene de pic,
filt ratie _i a tulbur rilor digestive. Uneori apar
sangvinolente.
alimentare, apoi gleroase
urmate de vomit ri
Fecalele sint de obicei diareice. are de tr it
animalul nu mai
intrat in accesul uremic,
Odatâ cardiac , congestii hipo-
decit 2-3 zile _i moare prin insuficient
statice. edem pulmonar sau _oc toxic.
interstiial cronic este grav.
Prognostieul in nefrita
rinichiului, prin intrei-
Tratamentul urnmre_te compensarea strofantin
cordului cu digitalin (Digoxin, Lanatozid C etc.),
va primi un regim. de hran hipo-
nerea
cardiotonice. Animalul
si alte
de frig pentru a preveni spasmul
azoiat _i hiposodat. ferindu-l
renai. care reduce diureza sau poate bloca complet rinichiul,
precipitind moartea prin uremie.

6.1.6. PIELONEFRITA

Pielonefrita este inflamaia concomitent a tesutului renal si

de toate bacteriile care ajung la nivelul rini-
bazinetului cauzat
Bacilul
chiului (streptococi, stafilococi, piocianeu, colibacili).
tuberculozei poate da na_tere la o pielonefrit specitic. Infeciile
renale, nefrite
renaie sint favorizate, de surmenaj, frig, congestii
abuz de diuretice ete.
8ubacute, toxiemie, strile degenerative renale,
Infectia ce caracterizeaz pielita (inflamatia bazinetului)fiind
sau
descendent ,
pielonefrita se realizeaz pe cale microbilor _idin
ascendent
uter, care ajungg
mai frecvent la femele din cauZa
(circulatia sangvin) fie pe cale
la rinichi, fie pe cale general
uretere. Tnfecjia descendent duce la o pielo-
ascendentá, prin
nefrit dubl . Pentru calea ascendent se mai inerimineaz cistitele,
ureterilele, unele prostatite, acrobustite,
paralizii ale
metritele,
vezici, retentia prinurinarä spasmul gitului vezicii ete.
animalului bolnav se modific
Simptome. Starea general a

intr-un stadiu mai avansat al infectiei, este

treptat in timp _i are apetit redus
A nimalul st trist, ab tut,
emaciat si deshidratat.
si capricios, prul zbirlit, se deplasenz greu, temperatura ridicat
accelerat _i sensibilitäte mare in regiunea lombar . EE
pulsul
105
 unilateralá.
Prognostieul este favorabil cind hidronefroza este
urineaz des dar
cantilati miei de urin tulbure, socolatie sau (nefrectomie). Repetarea afec
hemoragic, care con ine o cantitate mare de albumin. În sedi Tratamentul este chirurgical
fatal.
la cel lalt rinichi este
mentul urinar. se gisese celule epiteliale, piocite _i uneori hemati. tiuni
Diagnostieul de pielonefrità se pune precis, cînd în sedimentul
urinar se gàsese piocite. l'ina apare puria,
diagnosticul diferential1
fat de hidronefroz consta in faptul c in aceast 6.2. BOLILE VEZICII URINARRE
malul este febril _i
afeciune ani-
nu are
flancurile deformate. In cistita purulentä 6.2.1. CISTITA ACUT
urina este clar, cu
depozit un mare, dar albuminurie redus..
Pielonefrita tuberculoasä se precizeaz prin examenul bacteriologic
Inflamatia vezicii urinare este o afectiune frecvent
intilnita
al sedimentului.
de calculi sau in
Evoluia bolii este acut (1-2 s ptämini) _i animalul moare la ciine, produs de obicei de rnirile cauzate
t prin difuziune canaliculará
fie din cauza uremiei. fie prin septicemie sau miocardit urma infeciilor, pe cale ascende
(colaps in caz de uretrite, vaginite, metrite. Infecia direct are loc prin
sau sineop caruiac ). Mai rar poate deveni cronic .
utilizarea sondelor infectate, cind se practic cateterismul. Pe
Prognoticul este grav, deoarece chiar dac animalul se vindec,
cale descendent infectia vezicii se realizeaz de la rinichi, in caz
rinichiul råmine cu cicatrici _i scleroze, care ii reduc funcia.
Tratamentul. Antibioterapia este cea mai eficace, cu conditia de pielit, pielonefrit, sindrom enterorenal ete. Staza urinar ,
s se foloseasc antibioticele indicate de testarea sensibilittii cauzat de hipertrofia prostatei, calculi urinari obstruanti _i
tulbur ri ale inervaiei favorizeaz dezvoltarea infectiei.
germenilor bacterieni izolati din sedimentul urinar. Administrarea
Simptome. Semnele clinice caracteristice cistitei acute constau
antibioticelor trebuie s dureze minimum 8-10 zile, chiar dac in urinare frecvent, incontinent, hematurie, disurie sau eforturi
febra _i manifestàarile urinare cedeaz dup 2-3 zile. Alturi de
prelungite de mictiune, fär emisiune de urin. Animalul este
antibiot erapie se face tratamentul simptomatic obi_nuit _i un
tratament de sus inere.
nelini_tit, refuz hrana _i dac cistita este purulent, prezintá
hipertermie, respira ie _i puls accelerate. La palpare se poate simti

6.1.7. HIDRONEFROZA
vezica destins, sugerind o obstructie uretral. In caz de cistit.
vezica se simte ingro_at sau mic _i dur. Urina este tulbure,
Hidronefroza este o afectiune renal eronic earacterizatä dens, mucoas, coninind putin albumin, puroi, singe si mai
rinichiului, în urnma acu-
prin dilatarea ureterelor, bazinetului _i rar false membrane. L sat în repaus, se limpeze_te insá repede,
Rezult o sçdere rezultind
mul rii urinei sau unui lichid urinoid steril.
a
un sediment voluminos. Hematuria, clnd exist, este
parenchimul
functiei rinichiului, iar din cauza presiunii lichidului,
terminal . Urina devine alcalin _i are un miros puternic de fer-
renal se atrofiaz , r minînd numai capsula. mentaie.
de
Hidronefroza se intil ne_te relativ rar la cine, depinzind
ale urete-
Cistita se cronicizeaz, dac evoluiaz peste 3sápt mini.
staz pe c ile excretoare ale urinei ca: obstruetii Ea poate complica cu retenia urinei, ruperea vezicii si perito
se
orice care stranguleaz
cheaguri, cicatrici peritoneale mta. Farte u_or se produc pericistitele (cistoperitonitele) sau
relor prin calculi, vezicali care astup deschi+
ureterele, retroflexiunea vezicii, polipii complicatii ascendente (pielite, pielonefrite etc.), animalul murind
derea ureterelor, stenozele congenitale, atrezia ureterelor, tumori, prin septicemie sau uremie.
uretrei.
hipertrofia prostatei _i toate obstructiile transformat intr-o Prognostieul este favorabil la inceputul bolii _i rezervat dacà
Morfopatologic rinichiul apare mult mrit, febr mare, hematurie _i strangurie.
urinos.
animalul prezint
adev rat pung plin cu lichid decit cînd ambii rinichi Tratament. Animalul este tinut in repaus _i i se administ reazà
nu se evidentiaz alcaline (bi-
Simptomatologia rezultind pie-
infecteaz , ceaiuri diuretice (de cozi de cire_i, de patlagin) _i
sint hidronefrotici sau cind lichidul se carbonat de sodiu). La nevoie se pot folosi calmante (papaverinà.
unilateral
pionefroz sau nefroperitonit. în Hidronefroza
lonefrit ,
abdomenului, lizadon, algocalmin), aplicaii calde pe regiunea renal, bromurà
necomplicat determin doar
m rirea volum a
os sau oleu camforat s.c. Combaterea infectiei vezici
din ascit sau din tumori
abdominale. de camfor per
amintind aspectul
107
106
 10. BOLILE APARATULUI LOcOMOTOR incomplete a muscula-
astfel
turii pelvine. Ino
se constatä
de afectiune
acetabulum este prea
c
pentru
ingust, prea mic.
stabilitatea
à men ine
du-
articula iei pe toat
unei mi_c ri. Din
rata
cauz rezult o
aceastá
articula ie anormal în
10.1. OSTEOPATIILE loc o distorsi-
care are
femurului
une. a capului
10.1.1. SPINA BIFID ^i o osteoartrit .
Semnele elinice ale
In dezvoltarea coloanei vertebrale, arcurile neurale se unese displaziei soldului sint
Telativ mai tirziu. In cazul cind aceast sudur nu are loc, afectiunea asemånätoare cu cele ale
r mine între cele dou Se
nume_te spina biphida. Distanta care
osteoartrite.
se
unei
neurale poate fi atit de mare incit s permit hernierea observa: ciinele se
arcuri poate
ridic cu greutate in pi-
chiar a m duvei.
meningelor mádurei spinárii sau îrecvent în partea cind
a ciine. spina biphida se intilne_te mai cioare, are dificulti
posterioará a segmentului lombar al coloanei vertebrale _i primele urc o Scar _i Oscileazá
al articula ilor
vertebre sacrate. de trenul posterior cind Fig. 24- Aspectul radiologie con-
ciîne cu displazie
examenului clinic, completat se deplaseaz . Prezen a coxo-femurale la un

Diagnostieul poate fi pus pe baza sint suficient de datorit genital a soldului

nu
durerii este
cu examenul radiologic. deoarece simptomele instal rii osteoartritei se-
evidente.
spinrii cundare.
asigure protectia
m duvei elocvente, boala se poate
Tratamentul urmáre_te s
De regul ins De_i semnele clinice sint destul de stabilirii
bacteriene. Pentru sigurana
Si a meningelor de event uale infectii contracturile ce cu o sau o subluxaie.
luxaie
confunda Confirmarea radio-
nu reu_e_te sá facá
sá dispar paralizile sau måduvei se recurge la examen radiologic.
lezion rii
sau diagnosticului constat ri:
eventual s-ar instala in urma compresiunii bazeaz pe
urm toarele
logic a acestei afectiuni se
normal al
distorsiunea conturului
spinárii. acetabulumului,
aplatizarea osteoartrite.
femural evident a unei
_i punerea in
DISPLAZIA CONGENITAL A $OLDULUI capului atit pentru trile c a r e import
eit
10.1.2.
Boala prezint interes
ciob nese german. Din
scris mult în literatura de specialitate, cele care export ciini din r a s a
Despre aceaslá b0al s-a de ciini, in special _i pentru examenul pentru displazia
congenitalã
mari in cresc toriile cauz in unele täri
deoarece produce pagube (dar afectiunea se intilne_te _i la alte aceast
constituie u n punct important
din caietul de
din rasa ciobánesc german este obligatoriu _i cump rare-vinzare.
rase de ciini). sarcini ce se anexeaz
la contractele de unui
boli este necunoscut la data actual. primul rind efect u a r e a
Agentul cauzal al acestei dar Tratament. Se recomand in
b0ala este ereditar , eliminarea celor suspecti sau
Ceea ce se cunoa_le cert este laptul cà al reproduc torilor _i
Ja descendenti nu a fost înc suficient control sever
bolnavi pro-
modul in c a r e se transmite c numärul de
esle vorba de o predispoziie mo_tenit ultimele cercetäri arat
clarificat. Se presupune cá bolnavi (de_i este mai mic decit cel
rezistentá a arliculatiei coxo-femurale normali radiologic nu
si anume de o lipsá dehormonale sau din cauza unei dezvolt ri venii din prin^i
datorit unor influente 151
150
provenit din pårinti diagnostica i ca bolnavi la examenul radio- 10.1.5. COXA PLANA

femural, o cre_tere
logic).Se obtin unele rezultate printr-un tratament eu corticosteroizi Se caracterizeaz prin
o turtire a capului
osteoartritá secundará
a marelui trochanter _i
o

_i salicilati. a_a eum se preconizeaz in osteoartrite. aparent excesiv de o necroz avasculará a

coxO-femurale. Este vorba
a articula iei cunoscut , dar Ee
cauz nu este

epifizei capului femural, a cärei factori:

10.1.3. INCURBAREA cONGENITAL A RADIUSULUI acestei boli o serie de
c intervin in declan_area
presupune
factori ereditari sau constitutional1,
traumatismele, inflamatile, a c e t a b u l u m u l u i etc.
Este datorit unei tulburäri in cre_terea epifizei distale. Nu displazia
factori endocrini, nutrifionali, este _chiop tura
continuá
se cunoa_te exact cauza acestei afec iuni; s-au încriminat drept s e m n clinic
Simptsme. Principalul Gravitatea acestei _chiopåturi
cauz traumatismele epifizare (de_i se observ o intîrziere a cre_terii uni s a u bilateral .
de
Sau intermitent , nu se mai
foloseasc
s
epifizare in urma unui traumatism, aceast cauz joac un rol pin in a face pe ciine osteo-
poate merge de evolu ia
minor in etiologia acestei boli), rahitismul precum _i epifizitele fiind determinatä _i
piciorul bolnav (aceasta
septice. care in adevär sint uneori întovär_ite de aceast
anomalie. artritei cOxo-femurale).
in imobilizarea
constá
imediat a piciorului
fost
Din punet de vedere clinic se observ o deviaie !lateral a Tratamentul
indelungat de 1-2 luni, dup
ce a

poriunii articulare a prtii distale a radiusului, o deviere lateral bolnav pentru u n timp nu obliga capul
cale radiologic ) pentru a
a carpului. precum _i a cubitusului, sub influena fortelor de pus diagnosticul (pe corpului _i astfel så continue
femural s mai suporte greutatea
compresiune. In numeroase cazuri apare _i o subluxaie lateral så se aplatizeze.
a capului radiusului. Afeciunea nu este dureroas _i articulaia
De regul ëste unilateral, dar cite odat clINELui
are o mobilitate mare. TUBEROZIT II TIBIALE A
OSTEOCONDRITA
bilateral . 10.1.6.
poate fi _i Osgood-Schlatter de la om.
Pare a fi similar cu boala lui

A cOTULUI Semnul clinic prineipal este o _chioptur

intens (deseori
10.1.4. DIsPLAZIA cONGENITAL In regiunea
uni sau bilateral .
bolnavul prezintä jarete de vac)
Este boalá mai des intilnit
o
la ciinii din rasa ciobnesc tibiale se observ o umflätur
dureroas . Dac apare
Se apreciaz c ar îi tuberozit i mersul nu se mai amelio
cauz este necunoscut . durerea scade dar
german _i a c rei unire între apofiza un proces de regenerare avascular a plato-
locul de const dintr-o necroz
datorit unei rupturi traumatice la are alura reaz . Leziunea principal sub presiunea
radiografic tibiale, ce apare probabil
anconian _i diafiza olecranului. Aspectul ului epifizar al tuberozit i articula iei.
unei necroze avasculare. exercitat de tendonul rotulian _i ansamblul extensorilortuberozit tii
intermitent a unui membru Tratamentul urmre_te împiedicarea deplasrii dac este
Semne elinice. ^chiop tur normal
anterioare, care se agraveaza sau repunerea in poziie
anterior sau a ambelor membre cotul nu este
care este frecvent) fixarea ei cu ajutorul unei agrafe din otel
un exerciiu. In cursul unei deplasri deja deplasat, prin
mult dup se poate
frecvent în abdu ie. Uneori inoxidabil.
complet intins _i este tinut dac se îincearc o flexiune sau
constata la palpatie o umfl tur ;
a membrului bolnav,
animalul manifest OSTEOMIELITA SAU OSTEITA
SUPURATIV
e x t e n s i u n e puternic 10.1.7.
crepitatii (datorit unei
Rare ori se percep _i germenilor supuratiei
o durere puternic.
Se datore_te p trunderii _i dezvoltrii pe cale exogenà
artrite secundare). al cavittii medulare,
la tineretul intre 4 luni _i 1 an. la nivelul periostului sau Oricare ar fi locul
Boala este frecvent sau pe cale endogen.
radiologic (radiografia (plági, fracturi deschise), se manifest prin: tumefac ia regiuni.
Diagnostieul se confirm prin examen

in flexiune total). de debut, osteomielita la nivelul regiuni

lateral a articula iei, inut precum _i apariia
fi f cut pe fata durere, febr, _chiopätur,
va a apofizei multe fistule prin se scurge o secretie
extirparea chirurgical
c a r e
Tratamentul const din rezultat bolnave a unei sau mai
salicila ii nu dau nici un

anconiene; corticosteroizii _i 153

fär o interven ie chirurgical .

152
 13. BOLILE PIEL
corelat cu celelalte
strins
Pielea, ca organ de
protectie, dar _i
calitatea de organ
de simt, cu rol
din corp, prin
organe i aparate in mod dircct
sau indirect,
etc., este supus, de
externi _i interni. Faå
metabolic, exeretor
ia actiunea a numero_i agenti patogeni cu s e m n e
clinice
cauzali, pielea reactioneaz
multi dintre agenii alta.
prea mult
de la o entitate la
care nu difer
unei dermatite fiind adesea
cauze a
Tdentificarea principalei care sa
instituirea unui tratament,
foarte greu de stabilit, pentru seam de toti factorii
trebuie s se fin
duc la rezultate bune, st rii de boal . Deficientele
care ar fi putut
contribui la declan_area de diferite
hipersensibilitatea fa
de igien, hr nirea nerational , organopati),
dezechilibrul
sau endogene (diverse
substante exogene sînt tot atitea cauze.
hormona! _i adeseamedicatie inadecvat ,
o
alta în stablirea
net una de
care de multe
ori n u pot fi separate presupuse
tratamentului _i prognozei,
diagnosticului, evolutiei, fiec rei
fiecärei
sindrom cutanat. De aceea, prezentarea
de un anumit
fär o clasificare strict .
afeciuni va fi f cut
GLANDELOR SEBACEE
I ALE
13.1. BOLILE P RULUI
13.1.1. ALOPECIA
animalului,
zone sau pe tot corpul
Caderea prului pe anumite
fár ca pielea s sufere modific ri, poart denumirea de alopecie.
dobindit .
sau
a poate fi congenital
atrichia se ascam n cu chelia de la
Alopeciu congenilal sau de ciinii din rasa
om, dar la cîine este
intilnit foarte rar, in afar
ereditar .
african, la care lipsa prului este
unui num r m a r e de cauze,
Alopecia dobindit se datore_te
care includ: deficientele de nutriie,
unele boli eronice neinfec ioase
intoxicafii cu
gastroenterit , pneumonie) sau infecioase (jigodie),neuroendocrine
tulbur ri
substante chimice (mercur, iod, formol),
187
 La c telelo d .
(disfunctii ale tiroidei, pituilarei _i ovarelor). n rasele
cu p rul lung se observà uneori o c dere masiv a prul dup
e pui, lactatie
m a r e de
fätare, datorit probabil
num rului lactatiei eburn.
hr niri nepotrivit ante- _i postpartum.
dente si unei localizatâ) se poate
Caderea local a prului (alopec1a odu
urel
repetate cu solutii iritante, prezentei
si in u r m a frictiunilor
Darazitilor _i iradiaiilor. Unele rase de cini cu pårul lung a
tundere (Pechinez, Chow-h
predispoziie la alopecie dup
cind prul
Chow-chow,
poate sa nu mai crease te
Ciob nese german etc.),
unele zone.
prului
c derea in dermatite, eczem
Simptome. Exceptind
dobindit pielea nu sufer modific ri. Cder
_i riie, in alopecia mici, care mai tirziu
p rului incepe de obicei, pe suprafete
în cele din urma, toat suprafata
m resc _i se unesc, cuprinzind, iar in altele, este slab
corpului. In unele cazuri, pruritul lipse_te,
manifestat.
_i endocrin , c derea prului st
In alopecia neuropatic coastelor etc.
simetric, la baza urechilor, pe fa, regiunea
tratament eficace necesit preci
Tratament. Instituirea unui eit
a alopeciei _i interventia
zarea cauzei principale sau primar
mai precoce. Altfel, boala capt o evolutie cronic _i prognosticui
este nefavorabil.
hranei _i igienii pielii anima-
O atentie deosebit trebuie dat se v a face prin
administrarea
lului. Stimularea foliculilor pilo_i
licoare Fowler). vitaminele A
de preparate arsenicale (Arhenal, 1-2 g zilnie'.
_i H etc. (Vitamina H -acid paraaminobenzoic,
13.1.2. SEBOREEA
Seboreea este o manifestare a glandelor sebacee din piele.
caracterizat printr-o h1persecretie de sebum uleios, poat care se
mai frecvent la rasele Cocker si Teckel
usca _i exfolia. Se întilne_te
seboreea ca
Etiologia nu este precizat ; unii autori consider din hran-
tulbur rilor de nutritie, prinlipsa grsimilor
o expresie a
vitaminei H _.a.; seboreea ca o tulburare de
alfii, consider
lipsa
natur endocrin (hipotiroidism).
localizat . mat
Simptome. Seboreea poate fi genoralizat sau
dorsalà a
la baza urechilor, in jurul ochilor, pe regiunea
frecvent
pe fata superioarâ
a cozil, mameloane _i în zona ombilcu
corpului,
Jui.In aceste locuri, Plelea este acoperità eu sevame sau n r
cruste alburii, grase la pipåit (seboree uscat). Prul poate s cad
(alopecie seboreic ). Pielea nu este lezat , fapt ce deosebe_t
188
 intravenos, Cedecalcin 1-2 drujeuri zil Sau sau ci_tigati,
(CaCl, sol. 10% de 3 ori pe zi), hiposulfit
int ervin factori predispozán i complecsi, congenitali
Clorocalcin
picâturi
sol. 5-30 sodin tisular a orga nismului _i o dermatitá
sol. 20% (5
i.v.)
ml. ete. legati de starea humoral _i provocat de cauze externe,
eczematiform contact),
(eczenà de
identificate.
actioneaz direct asupra pielii _i pot fi u_or
13.3.2. BOALA SERULUI
care
Dintre factorii salu cauzele predispozanie
endogene fac parle
gastrointestinale, afec
injectarea starea de obezitate, senlitatea,
dispepsiile
Unii cini reacioneazå puternic dup unu:
tul bur rile de metabelism, tulbur ri
s a u chiar homolog i a vaceinurilor, din cauza stäri: tiunile hepato-renale cronice, etec.
heterolog
(1diosincrazie), fie ci_tigat de endocrine, deficiente de nutri/ie, autointexicatiile cut a natáá
hipersensibilit ate, fie congenitalà este denumit boala son Cauzele externe c a r e pot ocaziona hipersensibilizare
anterioare. Aceastà reacie
injeciiSimptome. eczemei la ciine sint: umezeala pielii
La 15-20 minute dupa injectie, in locul respecttiv _i deci sà provoace aparitia
dup imbäiere _i
insuficieilta uscare påruiui dup expune-
a

o tumefactie. ciinele i_i plerde vio1Ciunea, vomeaz, a rmas ninsoare), bäile prea dese, bäile facute
apare r e a la intemperü (pleaie,
febr, frisoane. mers teapån, puls filiform, poate c dea ios.' cu substante iritante,
administrarea
cu säpunuri de sodá, frietiunide
s manifeste apnee i contracii epileptiforme. Revenirea la stoarea medicamente ca
sulfamide etc.,
piramiden, arsenicale, ioduri,
unor in
normal se poate produce spontan, in decurs de 24 ore. Totusi
hraniuea excesIVà cu _T 0ás S l i insvuficienta grásimitor
C:arne
interven ia terapeuticà este necesara, pentru a preveni un eventual
raie (putici. pduchi, cpu_e ete.)
(sub 109%), parazitii cutaniati mierobieni
sfir_it let al. interni (ascarizi, tenii), agenti
de suprafa (sta
sau
Tratamentul const in injec ii s.C. sau i.m. cu adrenalin
filococi, streptococi). eezemei, boala
solutie 100(0.2-0.3 ml). glucoz, clorur de calciu sau calciu Simptome. Oricare a r fi c a u z a s a u cauzele
farte variat.
gluconic 10% i.v.. corticosteroizi (8.c., 1.m. sau i.v. in cazuri grave), imbrac u n tablou evolutiv _i sinmptomatologic

antihistaminice.
Dup durata evoluiei se deusebesc fornme acute i cronice,
Pentru prevenirea unor astfel de situatii, se recomand ca iar dup aspectul elinic al leziunilor, e c z e m a poate fi
uscat sa
inainte de serumizare sau vaccinare, s se administreze oral pre umed .
parate cu s ruri de calciu (clorur de calciu, clorocalcin, cedecalcin
Eezema acul uscai se caracterizeaz printr-o hiperemie a
etc.) sau s se fac desensibilizarea organismului prin injectarea mult sau mai puin ininse,
pielii _i r rirea prului, pe zone mai dispare
initial a
unei cantiticitevamici de ser sau vaccin, diluat cu ser fár s se produc alte modific ri. Culoarea ro_ie a pielii
fiziologic, iar dup ore, restul produsului. in locul de apsare cu degetele s_i reapare dup incetarea presiunmm.
calde _i dureroase;
Uneori, zonele hiperemiate sint tunefiate,
avansat de eczem umed . Ciinele
13.3.3. ECZEMA
aceasta reprezintà o formá mai cauta så se scarpine.
este. nelini_tit, manifest prurit intens i
O boal de piele, in general mai grav _i foarte frecvent întil- in
Evoluia eczemei uscate acute dac sint inlturai durat;
este de scurt
Tita la
ciine,este eczema, o dermatit
alergic 1n
aparecare urm
factorii
unor factori exogení _i endogeni, laceciinii se acoper cu eruste,
interveniei au d citeva zile pielea cronieizeaz _i vindecarea este
predispoziie organic specialá. cauzali. In caz contrar, beala se
dificilä.
me morfopatologic, eczema se caracterizeaz prin prurit, o eczem rubrum, localizat
vasodilatatie dermo-epidermic, urmat de transsudatie Eezema cronic Uscal este de fapt
(exoserozá), care se infiltreaz în spatiile intercelulare seroast la regiunile cu piele fin , fr pr (abdemen, regiunea ingvinala,
cu (spongi02d) axile), dar se poate întilni _i cu alte
localiz ri (nas, coad ,
formarea de papule, vezicule _i chiar pustule cînd scrotum, forme de eczenm il arat aspectui
germeni bacterieni piogeni. intervi labe). Caracterul cronic al acestei
Cei mai expu_i la îmbolnvire sint ciinii de ingro_at _i eutat al pielii din locurile respective. care capata cu-
datorit modului lor de
via _i hrnire. apartament loarea ardeziei.
Etiologia bolii este foarte a ciinii de talie mare, care se sprijinå pe coate _i jarete cind
se
poate vorbi de cezem variat. Din acest punct de ..tiri_** sprijinii
o
esenial Ve el stau culcai _i la ciinii de urm rire care merg
(diatezic),
cînd la aparnyia
192 193
 pe coate (ciinii polii_ti, ciini de de unde
urechilor,
vintoare),a se fata intern a

dermie acestorproduce
s apar pe laturile fetii _i git.
sclero
o
regiuni, care este
leziunea poate
conductul auditiv extern,
pe scrotului.
pe
se intinde la axilar , iei _i
tot o forma
de eczemà Unii ciini fac
eczem umed in regiunile este culoarea
ei rog1e
uscat. In eczema cronicá Caracteristic leziunii
de eczem umed
muste_te
inele manifes cronic to s_i serozitatea glbuie
care
cat, un
ug.
vie, senzatia dureroasáSecretia lipe_te perii între ei, se usucá 1
slab sau moderat. prurit ap sarea cu degetele.
intins , dup deta_area c reia
r mine o plagá
o crust
Eczema acuta umed formeaz
dureroas , acoperit de o secretie
apare pruriginoasâ sau
obisnuit la ciinii adulti din rasele singerind ,
mucopurulentä. Din
c a u z a pruritului exagerat,
unii ciini se scarpiná
leziunea
cu prul lung, mai rar la ctei si ales in cursul noptii, extinzindu-_i
tot timpul, dar mai
la ciinii foarte bätrini.
eczemei umede constáGravitatea
in persis.
iniial.
boli variaz
Evolutia
in functie de intinderea
leziunilor,
tratamentului.
tenta ei la tratament _i frecven- distrugerea tesuturilor
cutanate _i promptitudinea
dac trata-
tele recidive, care duç la în timp de 15-20 zile,
croni- Vindecarea se poate produce concomitent cu u n regim
cizare. mentul este instituit precoce _i aplicat acutá
Se disting dou Recidivele sint ins frecvente _i eczema

forme de igieno-dietetic strict.

eczem umed acut: devine cronic .
_i mustoas
secretorie
sau veziculoas . Ambele forme de eczem (uscat _i umed) pot coexistanas, pe
localiz ri diferite: in jurul ochilor, pe
Form a Secret orie acela_i animal, cu Foarte frecvent este e c z e m a localizat
se caracterizeazå prin apariia laturile obrajilor _i pe git. eritematoas sau
sub form uscat
brusc _i întinderea rapid a la conductul auditiv extern, Ciinele manifest toate
sub form umed, ori crustoas .
purulent
leziunilor, pecedat de tulburri externe supurative: abatere, clipocit
semnele clinice ale unei otite scutur turi
generale ca: nelini_te, inapetent, cu degetele, prurit, durere,
a presarea conductului uneori chiar
vomitri _i prurit localizat sau dese din cap, sc rpinarea bazei urechii cu labele _i
generalizat. Pielea se congestio vertijsau false crize epileptiforme.
de eczem, se pot de
neaz _i se tumefiaz puternic în Atit forma umed cit _i forma uscat
regiunea perianal , baza cozi,
locurile afectate _i este foarte sen a s e m e n e a localiza la scrot, vulv,
intens.
Fig. 37- Eczem cronic a regiu- sibil. Animalul se scarpin cu între degete. Totdeauna ele sint însoite de un prurit
nii spinarii frenezie sau se apuc cu gura de cronic umed este consecina formei acute, netratat
Eczema
locurile respective. In decurs de la timp sau recidivat de mai multe ori. Este localizat , de regul,
citeva pielea inflamat Leziunile vechi, de citeva sptmini
apar zone umezite de o transsudatle pe regiunea dorso-lombar .
ore, pe fisurat
seroasã galbuie, care se intind rapid, ajunglnd la dimensiuni de sau luni, au aspectul
unor plci acoperite cu crust groas,
15-20 cm diametru sau mai mari. Pe aceste
zone, perii sint agu din loc in loc. Al turi de ele pot exista leziuni mai recente, acoperite
o cantitate mic de serozitate. Crustele
inaisi apoi cad, din cauza scrpinatului, lsind porti deschise cu
o crust mai subtire _i cu
increit, scoroas,
infectiilor. Periferia leziunilor este de obicei de bine conturat per se deta_eaz cu timpul _i pielea rmine la care era
zbirliti2-3
si prezintá margine o mai ridicat, de culoare pårul rrit, mai scurt _i de culoare diferit de aceea

Dup zile, leziunea se acoper cu o crust . inchis8 inceput. Pe toat durata boli, cinele manifest prurit exagera

Localizärile de predilectie ale leziunilor de eczem umeu O form cronic de eczem, cu aspect crustos, se poate intilni
secretorie sint: regiunea crupei, linia dorsolombar, la unii ciini, localizat la baza cozii; la altii, localizarea poate fi
obrajl conductuhui
partea inferioarä a gitului. evident la una sau ambele urechi, afectind tegumentul
Orma m u stoa 8 á (ve ziculo a s sau e c Ze m auditiv extern, care hipertrofiaz
se puternic, obstruind traiectul.
u med a propriu-zis este localizat de regul pe regiune Din conduct se degajä un miros fetid, neplãcut.
dorso-lombar. La rasele de ciini cu
urechi lungi (Cocker, Basset evc 195
194
 Tratament. Multit udinea factorilor care concur la au
eczemei face ca evoluia aceste boli så fie plin de nenro a fi
prognosticul rezervat, chiar cind se pare ca este o form us Pentru tratamentul local (topic), medicatia va selertat
Terapia eczemei adev rate este foarte complex _i de durat
in functie de tipul de leziune eczemat.oasä. Dup tunderea påarului
afectatá _i de jur imprejurul ei, se v a aplica o
de pe suprafaa
necesitind schimbarea medicaiei pe parcursul evoluiei bolii. .at, pulbere sau unguentcu efect antipruriginos, ant iinflamator _i
buie tinut e nici o terapie nu va da rezultate satisfäct.oan.
Tre-
antiseptic.
dacå nu se instit uie un regim igicn0-dietelie judicios, alátuiare, In formele de eczemá uscat se pot folosi pudràri repetate cu
la le
o medicatie
De aseme nea, in
adecvatà,
care
sà ducà desensibilizarea organismuu un amestec de talc, oxid de zinc, tanc form _i amidonsau aplica
cortizon (TTi-
alegerea si aplicarea tratamentului local se va
un unguent cu vitamine (Jecolan) sau unguent cu
tine seamade unele principii generale de dermatologie _i amcinolon, Fluocinolon, Locacorten, Synalar etc.).
anuma
c: tratament ul local al unei afectiuni cutanate umedo trebuie In formele de eczemä umedá, se pot folosi amestecui de
s fie diferit de cel al unei afectiuni uscate i s se evite care se adaug
cele de mai sus, la
folosiron puiberi sicative _i astringente, ca
indelungatà a unui preparat medicamentos pe aceea_i leziune. mentol,. Camfor, anestezin
sau novocain, dacà pruritul este
lodul de hrnire a animalului va fi bine gudron vegetal, tanoform. tale,
investigat _i, de la exagerat s a u se aplic o pomad cu
sau dac
caz la caz. se va recomanda
scoaterea oxid de zinc, vaselin . Pentru prevenirea infectiilor
completa sau mai degraba
partialaa càrnii din alimentaie, în deplin acord cu autori, care leziunea eczemat oas este deja infectat , se vor aplica unguente
sustin c regimui alimentar al ciinelui trebuie s rmin cu sulfamide sau antibiotice, cu sau fär adaos de cortizon. Uneori,
unui carnivor. Bineineles, vor fi
acela al este necesar s se asocieze tratamentul local, cu un traiament
excluse 0asele,
_i preparatele din carne prea condimentate (ardeiate, pe_tele, ouäle sistemic (general), bazat pe antibiotice _i sulfamide, administ rate
Piperate cum sint salamurile) sau cu prea mult grsime.srate,De oral sau parenteral.
asemenea, se vor exclude dulciurile sub ori ce form. Pentru tratamentul leziunilor cronice crustoase. scvamoase,
Inlocuirea lichenificate sau pe cale de lichenificare, se vor folosi unguente
completå a cårnii cu regim lacto-vegetarian, se va recomanda izun,
numai la ciinii cu afeciuni cheratolitice (cu acid salicilic s a u cu chinaldol _i hidrocort
Ciinele cu eczem
hepatorenale _i enterocolite tre nante. Locacorten-tar, ILocacorten-vioform etc.).
trebuie s fac cit mai mult mi_care în
aer liber. ferindu-l ins de umezeal. Se interzice imbierea pin
la vindecarea complet. 13.3.4. IMPETIGO
Desensibilizarea
organismului poate obtine prin numeroase
se Ptrunderea in piele a stafilococilor _i streptococilor, prin
mijloace terapeutice, pe cale oral sau parenteral: aniihislamini- de la suprafat, foliculii pilo_i, canalete glandelor
cele de sintez
(difenilhidramina, tripelenamina, feniramin, romer- microtraumele
sebacee sau pe cale sistemic, d na_tere la piodermite, mai des
gan, nilfan etc.), corticosteroiziü
(hidrocortizon acetat, cu pär scurt _i tineretul canin.
Superprednol, cortexilar etc.), ACTIH _i altele. Pentru prednisolon, afectati fiind ciinii din rasele
infectia
pruritului se poate recurge _i la scdative ca: polibromurisuprimarea
se
Impetigo este cea mai superficial piodermit;
invadeaz dermul. Leziunea
de bromurá de sodiu, calciu, (asoC1ere afl localizat intraepidermic _i nu

clordelazin, extra veral etc. In strontiu _i potasiu), fenobarbita, caracteristic este o mic pustul, cu o zon eritematoas imprejur.
boabelor de mei sau de linte, se sparg _i
se
scop desensibilizant se mai Pustulele au m rimea
aplica aulohemoterap ia (1-5 ml poate sint însoite de prurit
cutanat, din 3 in3 singe din safen, injectatsup acoper cu o crust glbuie. Deîrecvent regul, nu
zile): t iosulfat de sodiu sol. apar la cei pe regiunea
sau s.c.), sulfat de magneziu sol. 20%, clorur 109% 3-5 ml 1.V. alte semne de boal . Mai
sau (obi_nuit in jigodie).
ori gluconal ne ingvinal, în urma unei infecti generale
calciu sol. 10%, 4-5 ml _i altele. in spälarea zonei afectate, cu o solutie
In formele de Tratamentul const
eczemá cronic, in care pielea este de potasiu 10/00 sau aplicarea
pentru stimularea troficittii grav afeclata, antiseptic (rivanol sau permanganat la 100 ml alcool de
_i refacerii ei, adminisurt salicilic _i acid tanic 8 g
oral
sau parenteral, vitamine C,
se vor
unei soluii de acid antibiotice,
pioctanin sol. alcoolic 5% sau spray-uri
cu
F, H, PP, iar in unele cazur
arsenicale
de 15 zile.(cacodilat de sodiu sol. 20% 0,5-2,5 ml s.c. pe peri0auo
70°, nitrofuranici.
sulfamide sau derivai
197
196
 excesiv al rezervelor
or de
grsime in strile atolo-
onsulungit (tuberculoza), insuficiente
: o n s u m u u l

eatice; eronice, hepatice,

si panale
ale i pancrea

n metabolismului lipidelor _i proteinelor cauzate

ulbur (hipotiroidism,
tulbur r

te.).
le end
erinoze

intoNicaii hipopituitarism,
onice, parazitoze, hipoadrenalism
boala neoplazic, cahexie
senil etc.
Simptome.
me. Ciin Ciinele in stare de slbire
avansat are eminentele
idente, cu plagi decubitale, pielea uscat, rece, lipsit de
os0ase evider

soase
ticitate, p rul
zbirlit _i mat, mucoasele anemice. Musculatura
etului este putin evident, iar in caz de cahexie, este emaciat.
Animalul se mi_c cu greutate _i obose_te repede, are reflexele
roduse _i unele cniar disparute, temperatura corpului sc zutä la
limita normala inlerioara sau este chiar hipotermic, pulsul slab.
alternind cu diaree.
constipatie
Redresarea animalului din stare de släbire avan-
Tratament. necesit timp
sau cahexie) este greu de obtinut _i
sat (marasm neuroerciltante (stricnin sol. 1/
indelungat. Se folosesc parenteral din 2 in 2 zile
pentru un kg greutate vie s.c.,
o zecime
de mg
ca glucoz sol. 33, simplã
vitamina B, 100 mg i.m.) _i cnergetice 0,5-2 ml,
cacodilat de sodiu (sol. 20%.
insulin ,
cu
sau asociatä
la redresare), licoare
Fowler (pe cale oral
cite 15 zile lunar, pin In acela_i timp se
va face _i tratament
10-15 pic turi zilnic). Odat trata-
cu
hormonal epifizan, ACTH etc.).
(tiroid, carne, ou,
etiologic va fi supraalimentat cu
ciinele la care
mentul medicamentos, dulciuri etc.,
fäinoase,
concentrate, piureuri, paste minerale.
supe s ruri
polivitamine _i
Se adaug

1 7 . 2 . D I S M I N E R A L O Z E L E

tulburare
17.2.1. RAHITISMUL
de o
d e t e r m i n a t à

palologic
lipsa de m i n e r a l i -
o
slare prin tineret. Se
este
Rahitismul
fosfocalcic,
caracterizata

in cre_tere la
intirzierea adultilor",
ntirZiere de
ametabolismului
_i sau,rahitismul insuficient de
de aportul
precum

aportul
a
0aselor, o s t e o m a l a c i a

ca
uzat at ue sau absenta
Zare este insuficien a
de a c e s t o r s ruri
s e a m n
cu Rahitismul

precum
_i absorb ia
l a cilita
i
hran , oase.
Etiologie.
in rolui
rolul
de a
de pe
le fixa pe
le
fosfor
_i a factori ca:
_i ali
are

calciu $i
_ care
intestinului
inter
interveni
fr
D, pot
uui p ot de vac )
velul specie (lapte
rahitismului
vitam minei

n e r a l e
la
nivelul

de la alt
la
producerea
eu
lapte
323
In c a f e i l o r

hrånirea
 iosfatazelor alçal1ne _i fosforului anorganic). Fosforul seric
de la 4-8 mg/100 ml
la 1,5-2 mg/100 ml, iar fosfatazele scade
de la normal 0,6-3,25 unitti Bodansky, pin la 30-45
de cre
t
de 0a7, de rahitism. La radiografie, modificrile cele mai
unital se gásesc la cartilajele de
cre_tere a seheletului; capetele
elor (diafizele) apar lrgite i dense, iar
corpul arcuit _i subire.
epifizal cu marginile erodate _i neregulate.
Regiunea epifizai
In comple-
tare, se va stabili Si diagnOsticul etiologic.
Tratament. Pentru prevenirea, ca _i pentru remedierea rahi-
tismului, in hrana tineretului canin trebuje sá se asigure necesarui
ilnic de calciu, fosfor _i vitamina D. In acest scop se administ reazá
no cale parenteral preparatele: Cedecalcin (1--2 drajeuri zilnic.
ite 10-15 zile pe luna), gluconat de calciu granulat cu vitamina
D. (2-3 1lingurite pe zi), Remineron (1-2 lingurie pe zi), lactat
Fig. 71 Rahitismul lu ciine: de calciu (1-2 tablete pe zi)._In acela_i timp cu caleiu, se dau
inalt
1000-1500 unitfi vitamina D, (10-15 picturi din sol. huta
acätel de 9 siptämini cu un
grad
catel de
derahitism;
3 luni.
b-rahitisu generalizat la
un bila), untur de pe_te (1-2 lingurite zilnic), vitamina A D,
de 15 zile lunar. De
(10-15 picturi pe zi) pe perioade asenmenea

corectarea elementelor minerale deficitare, inärcarea timpurie si se vitamina C.

va da
alimentatia ulterioar In unele situatii, tratamentul antirahitie se face parenteral
necorespunzätoare, parazitozele gastro- la interval
intestinale, lipsa de igien, ereditatea, consangvinitatea, endo- cu gluconat de calciu sol. 10%, 5-10 ml. i.v. sau i.m.. i.nm. r.fect
crinozele etc. de 2 zile _i o singur doz de 300 000 u.i. vitamina D..
Simptome. De obieei rahitismul devine clinic aparent de la bun asupra ceilor rahitici il au iradierile cu raze ltit raviolote
folosirea de stimulatoare gnrrale
virsta de 2 la 10 luni. Inainte de instalarea leziunilor expunerea la soare, precum _i
tipice de sau
extracte hepatice (Rovitrat, s.c. 1-2 fiol.
rahitism, ceii predispugi manifest un apetit redus, alternri ale metabolismului, ca
cacodilat
de diaree cu constipaie, Hecogen sirop, 2-4 lingurite 10-15 pe zi).
lips de vioiciune, mi_cri greoaie sau sptminal,
zi, i.m. timp de zilo) ;i »ito.
5chiopturi intermitente, fár motiv vizibil. Aceast faz pre- Sodiu sol. (1-5
10% ml pe

rahitica este urmatá maiingro_rii

articulatiilor, datorit
tirziu de epifizelor
rahitism evident, cu deformarea
_i incurbarea oaselor 17.2.2. OSTEOMALAcIA
lungi ale membrelor. La nivelul articulatiilor se pot palpa adev- este manilrst na
rahitismul cinilor aduli
rate nodozitäi oso0ase, Osteomalacia sau tr:a1i
neregulate _i dureroase. Membrele anterioare in mineralizarea sau o
demineralizar*
a

pot avea aplombul modificat în form de parantez sau de A. n e i deficiente

o inni uiere
a oaselor.

c reia se produce rileiu,

La articulatile Osoase, in urma rezultatul earenteii.
condrocostale se pot remarca noduri osoase cu rahitismul,
osteomalacia este
cronice i
aspect moniliform. In unele cazuri, ciinele _chioapt de unul, Ca _i
D. Tulbur rile
gastrointestinale
ale osteomalaciei.
dou sau toate menbrele, are losfor _i vitamina cele mai frecvente
dificultti in mers din partea trenulu
acidoza renal ,
sint cauzele
decit in rahit ism si
posterior sau are coloana vertebral deformat (cifoz, lordoza Simptomele
sint mai putin
pronun ate
in oasele
membrelor
_i coloanei

sau scoli0zä). Oasele capului pot fi deformate _i dintii slbiti in schiopäturi, dureri
C o n s t a u în
alveole. Cteii rahitici au de regul un aspect produc fract uri. transparente

sint slabi, au abdomenul general puin placut Vertebrale.

Deseori se
ului apar cu
0asele schelet Singelul. fostataza
zone

alcalin esta
balonat, tonus muscular sczut _i Se La radiografie, analiza
imbolnvese foarte u_or de boli infectioase dense, lar la fostorul, sint sc zute.

ascaridioza fiind regul. _i endoparazitoze; Sau mai puin ce

c a l c i u l _i
m a i ales

isn ului.
in tinmP cu cel al rabit
crescut , similar

Diagnosticul rahitismului incipient sau avansat se stabiley Tratamentul

este
325
pe baza semnelor clinice, radiografice si analiza singelui (dozare
324