Agricultura Ecologica 3/3

204 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
Viti cukura in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
CAPITOLUL VIII
AGROECOSISTEMULVITICOL.
VITTCULTURAiX CONTEXTUL AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
Vorbindu-sedespre,,Viticultura biologicd", frrd a sublinia fundamentele

qtiinfifice qi practice ale acesteia pot fi create confuzii atAt in rdndul
viticultorilor, cdt qi al mareluipublic.
Odat6 cu acumulareaunui volum mare de date din domeniul ecologiei
viticole, in viticultura ultimelor decenii s-a extins concepful de ,,ecosistem
viticol", definit ca ,,aceaunitate funcfionald a biosferei creati gi controlati de
cdtre om, in vedereaobfinerii unor producfii ridicate de struguri, de calitate
superioard gi in condifii economice gi sociale tot mai avantajoase" (M.
Oslobeanu,/,987).
Ecosistemulviticol estealcItuit din patru subsisteme:biocenozaviticold;
biotopul; subsistemul agrofitotehnic qi cel soci o-economic.
Biocenoza viticoli, este reprezentat6de plantafia viticold impreun6 cu
toate organismelevii existentein spafiul de culturl (boli, ddundtori,buruieni,
alte organismedin sol etc.).
Cel mai importrant element al biocenozei il reprezinti biosistemul
altoi/portaltoi. Rezultanta ?mbinirii artificiale prin altoire a celor doi
componenfi ai biosistemului (vifa altoiti), prezintd,un metabolism propriu,
diferit de al fiecdrui component.
in viticultura biologicd un accentdeosebitse pune pe extindereasoiurilor
rezistente,hibride, insd deocamdatI,in fdrile Uniunii Europene,cultura acestora
este limitat5, din cauza calitdtii inferioare a strugurilor comparativ cu specia
Vitis vinifera.
Biocenozaviticold, creat[ de om estemai simplSgi mai pufin stabil[ decdt
corespondentasa din flora spontanS;ea fiind vulnerabil5 la adversit5lile
climatice, dar mai ales la cele generatede citre boli, ddundtorietc., ceea ce
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. 205
Yiticultura tn contextul agriculturii biologice
reclamdin mod obligatoriu, aplicareasezonierda unor lucrdri specifice(tdierea,

conducereape mijloacele de susfinere, lucr5rile gi operafiunile in verde,
tratamentelefitosanitare,irigarea etc.), deci o serie de misuri culturale care au
ca scopprincipal sporireabiomaseiutile (producfiade stuguri).
in viticultura biologicd sefine seam6de urmbtoarele:
- optimizarearesurselorla ?nfiinfareaplantafiilor de vii;
- reducerea(pdnd la eliminare) a mdsurilor fitosanitare cu
efectenegativein cadrul ecosistemului;
- protejareagi sporireapopulatiilor de organismeantagoniste,
utile;
- folosireaprocedeelorde combaterecu selectivitateridicatd gi
cu impact minim asupramediului inconjuritor.
Biotopul, este alcdtuit din totalitatea factorilor climatici, edafici gi
orografici sub incidentacdrorase manifestE"proceselefiziologice gi biochimice
specifice. Existd o densitate optiml a biocenozei pe unitatea de spafiu a
biotopului; astfel cI, in cazul supraaglomerdriispafiului, apare concurenfa
pentru rezervele de hrand li lumine" fapt ce reduce activitatea productivi a
indivizilor. Astfel de probleme se pun in practica viticold la optimizarea
densitEfiiplantafiilor. pentru a se ajunge la o exploatareeficienti a rezervelor
naturaledin cadrulbiotopului.
Subsistemulagrofitotehnig este repreznntatde lucrdrile prin intermediul
cdroraomul igi exerciti controlul permanentin ecosistem:
- instalareamijloacelor de susfinere;
- executareaanualEa tiierii de rodire;
- dirijareaelementelorde producfie;
- lucrdri 9i operafiunilnverde;
- lucririle solului, fertilizarea,irigareaetc.
O caracteristicdfundamentalda bioproductivit{ii ecosistemelorviticole
consti in aceeac6 prin tehnologii se introduc cantitdfi suplimentare,mari de
energie, peste cea naturald intrati prin fotosintezil. Un avantaj al viticulturii
biologice este acela ci dispune de numeroasecii de reducerea consumurilor
Viticultura tn contextulagriculturii biologice
energetice,ca unnare a renunf6rii la folosirea produselorchimice de sintez6,

energointensive(pesticide,ingrdgdminte,erbicide).
Subsistemulsocio-economic,este format din totalitateamijloacelor de
mecarizare qi a materialelor de producfie (?ngrdgdminte,
pesticide, materiale
necesaremijloacelor de susfinere)introduse in ecosistemde cdhe societatea
pentrumenlinereaechilibrului acestuia.
omeneascd
Bioproductivitateaecosistemelorviticole poatefi sporit6printr-o rafionali
gestiune a resurselor social-economice, (combustibili, baza energeticd,
materiale de producfie), gi nu in ultim[ instanf4,prin conceplia gtiinlificd a
ecosistemelor
viticolein ansamblullor.
in ultimele decenii cerinfa de materialeenergointensivein ecosistemul
viticol a crescut,aceastacontribuind intr-o mdsurdinsemnati qi la poluarea
mediului inconjurdtor.
Constituindo monoculturdindelungatd,ecosistemulviticol se confruntd
cu o seriede inconveniente,cum ar fi:
- eroziuneasolurilor pe terenurilein pant6;
- reducereacontinutului solului in materieorganicd;
- degradareainsugirilor frzice,chimice gi biologiceale solurilor;
- dificultSli de cregterea plantelorla inlocuireaplantaliilor vechi;
- impactul ingragdmintelorchimice gi al pesticidelor asupra mediului
inconjuritor, in principal prin sp[larea nitralilor in profumime, in perioadade
toamni-iarndgi prin acumulareareziduurilor de pesticidepe struguri;
- dificultatea deplasdrii maginilor in perioadeleploioase, cu aparilia
fenomenelorde compactarea solului (gi formareahardpanului);
- excesulde vigoare gi produc{iein unele situalii cu consecinfareducerii
calitdfii;
- frziopatii induse de c[tre dezechilibrelede nuhifie gi o mai mare
sensibilizarefa[dde agenfii patogeni (A. Dorigoni Si colab., 1992; L. Sicher Si
colab., 1993).
Viticultura tn contextul agriculturii biologice
Cunoagtereaconexiunilor multiple existentein interiorul ecosistemului

viticol, precum gi intre subsistemele componente ale acesfuia, prezint6
importanfddeosebitiiin viticultura modem6"in vedereaoptimizdrii acestuia.
Preocupdrilede optimizarea ecosistemuluiviticol urmlresc:
- maximizareaproducfiei,a calitilii gi profitului;
- minimizareacosturilorqi a forfei de munc6;
- folosirearafionalda resurselorecologicegi economice;
- conservareahabitatuluiimpotriva poludrii.
Tehnicile alternative de cultur6 a vilei de vie gi indeosebi folosirea
metodelor biologice de culturd contribuie la eliminarea inconvenientelor
monoculturii indelungate;ele tind sd stabileascdun nou echilibru la nivelul
componentelorecosistemului,fiind considerate,,mai naturale", ,,core respectd
viala Si mediul tnconjurdtor" etc.
8.1. SOLUT,iX UTTCULTTJRA BIOLOGICA
Proceselede cregteregi fructificare a vifei de vie, cantitateagi calitatea

producfiei, longevitateaplantafiei, rezistenfa la boli qi intemperii etc., sunt
influenJateatdtde factorii climatici cit gi de cei edafici.
Ca urmare a lucrlrilor de pregltire a terenului lnainte de plantare
(desfundare,terasare,nivelare etc.), gi dat fiind faptul cd o plantafie ocupd
terenul circa 30 de ani, solurile viticole sunt putemic modificate sub raportul
invers6riiorizonturilor qi a imbunAtifirii regimului aerohidric,termic Ainutritiv.
insdgi vifa de vie poate modifica, intr-o anumitd mdsur6,confinutul in
unele substan{eorganicesauanumiteinsugiri ale solului. Asffel, ompardndtrei
profiluri de sol formate pe acelaqimaterial parental (argil6), dar sub folosinfe
diferite (fiineafd,pddure9i vifd de vie), G. Seguin(1970) a constatatci, datoritd
profunzimii gi diametrului riddcinilor, vifa de vie ca gi arborii au ameliorat
drenajul solului. Autorul a gdsit, de asemenea,diferenfe in ceea ce privegte
natura materiei organice,diferenle care au antrenatmodificdri importante in
confinutul de carbon,in structuragi alcdtuireacomplexuluiadsorbtiv.
8.1.1.Structura solului
Stareastructurii solului imprimd acestuiao serie de insugiri cum sunt:
porozitatea Si elasticitatea, gi prin aceastainfluenfeazLfavorabil fertilitatea.
Solurile bine structurateinmagazineazi mult6 apd, aer, cdlduri qi elemente
nutritive, asigurdnd vilei de vie dintre cele mai bune condifii cregterii qi
fructificdrii. Solurile cele mai corespunzdtoare
pentru plantafiile viticole sunt
cele cu structuri glomerular6sau poliedric[, stabilizate,cu o macroporozitate
care sd permiti drenareaugoarda apei in exces qi o microporozitatecare sb
asigurerefinereaapei la nivelul optim.
Vifa de vie ocup6, ins6, in general, soluri din zone colinare, uneori
indesatesauexcesivde coezive,terenuriterasate,nisipuri pulin strucfurateetc.
Datoritd monoculturii indelungate, structura solurilor viticole se
inrdutdfegteprin aplicareanerafionalda lucrlrilor solului (de multe ori in num[r
sporit gi la momentenepotrivite),prin rezervelemici pe careplantafiao cedeazil
solului, prin trecereaagtegatelorgi oamenilorpe acelagitraseude mai multe ori
gi prin lucrdri efectuateuneori imediatdupdploi.
Structuradefectuoasda solului, tasareaacestui4 lipsa aerisirii in condifii
de umiditate in exces pot antrena condifii de anaerobiozi gi pot influenfa
negativ metabolismulvifei de vie, fierul rlmdndnd inactiv, determindndastfel
aparilia clorozei (lY. Koblet, I97l; F. Gay -Bellile, 1972; C. Rduld Si colab.,
1974; W.Ruckenbauer,1982; H. Redl, IgSS).
Evitareadegraddriistructurii solului se poatefaceprin lucrareaacestuiala
maturitaffeafrzic6,,prin aplicareaunui numdr de 2-3lucrdri la o singurdtrecere
a tractorului, folosirea unor magini de mare putere care acoperi mai multe
tdnduri la o trecere,utilizarea rmor pneuri adecvate,reducereaforfei de munci
la hectar,combatereabolilor gi ddunltorilor cu mijloace aeroetc.
Pentruimbundtllirea structurii solului, in viticultura biologicd se pune un
accentdeosebitpe evitareadegradSriiacesteia,prin cultivareaplantelor perene
inainte de plantareavilei de vie, folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor
verzi,complexarea
lucrdriloretc.
inierbarea intervalelor intre rdndurile de vifi de vie imbundtdteqte

structura solului gi favoriznazAinmulfirea organismelor, faciliteazl deplasarea
maginilor,permifdndaplicareala timp a tratamentelorfitosanitaregi transportul
recoltei,mai alesin perioadeleploioaseale anului.
Mulcirea solului (cu paie, fhn de proastdcalitate,gunoi pdios,composturi
forestiere etc.) contribuie, de asemene4la formarea qi menfinereaunui sol
strucfurat, iar prin aceastainfluenfeazdbuna gospoddrire a apei, aerului gi
substanfelornutritive din sol.
in condiliile inierbdrii naturale (cu buruieni din flora spontan5"cosite
permanent)a unui vertisol carbonaticdin podgoria Drdgagani,menfinut6timp
indelungat, s-a constatato cregterea stabilitiifii hidrice a agregatelorde sol
(tabelul8.l.).
Tabelul8.l.
Influenfa sistemelorde intrefinerea solului asuprastabilitEtiihidrice a
agregatelor(dupdG h. CondeiSi colab., i,987)
Sistemuldeintretinere
Determinarea Ogor
Erbicidat inierbat
negru
Stabilitatea hidrici a agregatelor de sol la
addncimea0-60 cm (Yo agregatestabile cu O 78 80 83
peste0.25 mm)
Stabilitatea hidricd a agregatelor de sol la
adAncimea0-10 cm (Yo agregate-stabilecu O 7l 76 89
oeste0.25 mm)
O structur[ imbundt6fitd a solului in orizonturile superficiale a fost

observati gi in cazul inierblrii artificiale cu Lolium multiflorum Si Festuca
arundinacea,in condifiile unor soluri cu texturi uqoari din nordul ltaliei (A.
Dorigoni Si colab., 1992).
Covorul ierbospermanentrecomandatpentru plantafiile viticole situatepe
terenuri in pantd in zonele cu precipitafii suficiente intercepteazdapa din
precipitafii, protejdnd agregatelede sol de impactul piciturilor de ploaie (A.
Klik, 1991).
2t0 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
8.1.2.Biologiasolului
Problemele cunoagterii organismelor solului, a proceselor vitale gi
enzimaticecare se desft;oari in sol, precumgi a interacfiunii dintre ele, au fost
multd vreme neglijate in viticultur[, astfel c6, insuficientacunoagterea acestor
procesegi legi a condusla numeroaseintervenfii antropice,care s-au soldat cu
degradareasolului (Gh. $tefanic,I. D. Sdndoiu,1994).
in condi[iile lulrii in culturd a unor soluri sirace in humus, a unei
fertilizdri chimice unilaterale,fbri incorporareaingrdgdmintelororganicesau a
resfurilor vegetale,cu efectuareaunor lucrdri ale solului la addncimiprea mari,
in ultimele decenii am asistat la un ritm acceleratde mineralizarc a materiei
organicedin solurileviticole
Microflora solului esteconstituitddintr-o multitudine de bacterii, alge gi
ciuperci de mucegai(ciuperci inferioare sau fungi); microfouna (amibe, ciliate
etc.) gi mezofauno(lumbricide,nematozi,miriapode,molugteetc.) totalizeazAo
biomasdsubstanlialdla hectar,chiar dacdse iau in considerarenumai primii 15
cm de sol (tabelul8.2.).
Tabelul8.2.
Organismelesolului qi biomasaacestorape orizontul 0-15 cm
(dupdR. Rdber,K. Schsller, i,985)
Organismelesolului Numlr/s sol Biomasa. kc/ha
Microflora:
- Bacterii 600000000 l0 080
- Alse 100000 139
- Ciuoerci de mucesai 400000 10000
Total: 600500000 20 219
Organismelesolului Numir/dm'sol Biomasa. kc/ha
Microfauna:
- Amibe. ciliate I 500000000 379
Mezofauna:
- Rdme 3 4 000
- Nematozi s0000 50
- Miriaoode t4 50
- Moluste ) 40
- Enchvheide 20 l5
- Colembole 220 6,5
- Acarieni ) )
- Alte organisme 190-260 69s
Activitatea organismelorvii din sol este strdnslegatd de descompunerea

substanfeiorganice.Multe specii participE,succesiv,la aceastl descompunere.
Astfel, acarienii, colembolele, miriapodele gi larvele insectelor contribuie la
ftrdmifarea materiei organice grosiere. Rdmele introduc o parte din aceste
reziduuri in sol, accelerAnddescompunerealor. Bacteriile, actinomicetelegi
ciupercile descompunreziduurile vegetale,din care rcniltd elementenutritive,
structura solului devenind mai stabil6, iar germenii patogeni sunt inhibafi.
Ciupercile gi bacteriile ce trdiescin simbioz6cu rddicinile plantelor (rizosfera,
micorizele) ajutd la solubilizareaelementelornutritive din combinafiile greu
solubile.
Amestecareamateriei organicein descompunerecu substanfeleminerale
este realizati de citre rdme, cu formarea complexului argilo-humic. in urma
acfiunii rdmelor gi altor organismese formeazi o structurdstabild a solului, cu
pori de diferite dimensiuni.
Microorganismele(ciuperci,bacterii, actinomicetegi alge) reprezinti mai
mult de % dinbiomasavie a solului.
La intrefinerea solului prin inierbare permanentdsporegteconfinutul de
materie organicd gi sunt imbun6tdfiteproprietifile fizice ale solului, fapt ce
favoizeuzi intensificareaactivitiifii biologice a solurilor, ca urmare populafia
de bacterii gi ciuperci sporegtesimfitor (tabelul8.3.).
Tabelul8.3.
Populafiadebacteriigi ciupercidupl25 deani deaplicarea diferitelor
sistemedeintretinerea soluluiin podgoriaDrdgdgani
(dupdGh. CondeiSi colab., 199i,)
Sistemulde intretinerea solului
Analiz-a
Ogornegru Erbicidat lnierbat
Bacterii(10'/e sol uscat) 209 113 413
Ciunerci( l0' I s.soluscat) 428 234 714
E. Homrighausen(1976, 1984) a constatat,de asemenea,existenfaunui

numdr mai mult decdt dublu de microorganismein viile inierbate, comparativ
cu cele lucrateobiqnuit,cu o microflord qi o microfaunl mai bogat6in specii.
Unele bacterii svrfi capabilesdfixeze azotul din aer, a$acum estecazul
genului Rhizobiumcare,colonizeazArdddcinile de leguminoase- plantefolosite
in viticulturd ca ingrdgdm6ntverde, pentru inierbarea de duratd sau culturi
intercalatede legume.
Folosirea mazfuriica ingr56im6nt verde, seminati din dou6 in dou[
intervale,pe un cemoziom luto-nisiposcultivat cu vi!6 de vie in centrul viticol
Bujoru, a condusla un spor cantitativde 47,5 kg N/ha, ca urmarea simbiozeicu
bacterii fixatoarede azotdin genulRhizobium(A. Ciubucd,RodicaPotdrniche,
I 994).
Alte bacterii intervin in procesul de degradarea celulozei din divergi
compugiorganici.
Ciupercile participi mai ales la descompunerealigninei gi la formarea
humusului.
Pentru a se dezvolta gi a fi eficiente, toate acestemicroorganismeau
nevoie de un sol aerat gi de substanfenutritive. Cantitateade microorganisme
scaderapid pe addncimeasolului, astfel c6 activitateabiologicd a acestuiase
desftgoarE,in principal, in orizonturile superfrciale(in general, in primii 30
cm).
Un interes deosebitprezinti sfudiul micorizelor, care sunt prezentein
toate solurile viticole gi favonzeazl, cregterea vegetativd, conhibuie la
alimentareaplantei cu ap6,cu substanfeminerale,indeosebicu fosfor, dar gi cu
potasiu,cu substan{ede creqtere(in specialauxine),vitamine, glucide etc.
Micoriza reprezintd fenomenul de simbiozd produs intre unele plante
superioare gi fungi, care iqi trimit miceliul la suprafala gi/sau in interiorul
rddlcinii plantelor superioare(A. Schubert,]985; Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu,
1e94).
in cadrul genului Vitis micorizele au fost observate pe toate soiurile
studiate,aparfindndspecieiVitis vinifera, dar gi pe Vitis lambnzsc4portaltoi gi
hibrizi producitori direc[i (J. V. Possingham,J. Groot - Obink, I97I; H.

GebbingSi colab.,1977;A. Schubert,M. C. Cravero,|985).
Au fost observatela vifa de vie atilt ectomicorize,cdt Si endomicorize.
Ectomicorizele, mai rar intdlnite, prezinti hife miceliene care invdluie
suprafafardddcinilor, pltrund in spafiile intercelulare,|ard a afecta interiorul
celulelor(R.Blaich, 1977).
Endomicorizeleobsewatela vita de vie sunt intotdeaunade tip vezicular-
arbusculare,ca gi la majoritateaplantelorcultivate.Hifele micelienese dezvolti
in sol pornind de la un spor sau de la o rdddcini infectat6.in straturilemijlocii
ale parenchimuluicortical, hifele pntrund in spafiile intercelulare,formdnd in
interiorul celulelor structuri caracterizateprintr-un grad inalt de ramificare, cu
aspectarborescent,denumite ,,arbuscule"- sediul schimburilor de substanfe
solubile intre ciupercd gi planta-gazdi. tn r[ddcini, ciuperca formeazi gi
vezicule inter- sau intracelulare, ce conlin granule de glicogen gi globule
lipidice.
Ciupercaabsoarbesubstanfeminerale solubile, din sol, in special fosfor
din solurile sdracein acest element, dar gi potasiu, calciu, etc. gi le cedeazl
plantei-gazd6prin intermediul arbusculelor.Hifele miceliene pot ajunge la
cdliva centimetri gi exploreazi minufios solul, intensificAndabsorbtia ionilor
mai pulin mobili din sol.
Micorizele vezicular-arbusculare
suntrealizatede fungi ce aparfinfamiliei
Endogonaceae,din ordinul Zigomycetes.Principalele genuri intdlnite sunt:
Acaulospora,Gigaspora, Glomus qi Sclerocystrs.Cel mai des observata fost
genulGlomus,carenumdrdastdziaproximativ40 de specii,mai frecventefiind
urmitoarele: Glomus constrictum, G. fasciculatum, G. macrocarpum, G.
monosporum,G. occultum (J. A. Menge Si colab., 1983;A. Schubert,M. C.
Crovero, 1985).
O seriede lucriri efectuatein nordul Italiei (P. Nappi Si colab., 1980;L.
Corino gi colab., i,985)au condusla constatareac[ in viile inierbatesaumulcite
cu composfuriforestiere,comparativcu cele intrefinuteca ogor negu sau prin
erbicidare,se intdlnescmai mulfi spori de ciuperci care produc endomicorize.
Yiticultura tn contextul agricultur ii biologice
Chiar dacd gradul de micorizare nu s-a modificat semnificativ, s-a constatato

prezenldsporitii a hifelor pdtrunsein riddcinile vifei de vie in solurile acoperite
cu un covor vegetal,mai bogatein materieorgnic6.
Sistemelede producfiebazatepe dezinfecfiasolului, folosireasubstanfelor
artificiale gi microinmulfirea materialului sdditor au contribuit la eliminarea
micorizelor, astfel cd astizi se pune problema inhoducerii lor prin inoculare.
Inoculareacu produsecomercialea plantelorob(inuteprin microinmulfirea dus
la rezultatepromilEtoare(P. Lovato Si colab., 1992).
Se apreciazi, de asemenea,cd infecliile artificiale cu micorize vezicular-
arbusculareprezinti un interes deosebitdin perspectivareducerii cheltuielilor
de fertilizare.
Este binecunoscut,de asemenea,rolul benefic al rdmelor asuprasolului.
Cele mai rdspdnditespecii in solurile viticole swft: Allobophora longa qi
Lumbricus terrestris; numirul speciilor de Lumbricidae intdlnite in astfel de
soluri dep[gind30 (U. Hofmannsi colab., 1995).
in investigafiileefectuatede cltre G. Schruft Si colab. (i982), in solurile
viticole din partea sudicd a regiunii Baden (Germania), s-a constatat cd
frecvenfa cea mai mare o deline specia Lumbricus rubellus (83,67Yo),fiind
urmatd de Lumbricus tenestris (7,58%) qi Allobophora caliginosa (3,04Yo).
Populafia de Lumbricidae vaiazh gi in sistemul de intrefinere a solului din
plantafiile viticole, fiind mai redusd in cazul ogorului negru gi mai mare la
mulcireacu paie,dar mai alesla folosireaingr[qimintelorverzi (tabelul8.4.).
intr-un m3de sol seintdlnesc,pe addncimeade 1,5m, pdnd 1a200de rAme
(O. Groff, 1983),care, pdtrunzAndin sol, sapl galerii (pdnd la 5 000 kmlha),
inmoaie cu salivi p6mdntuldin fafa gurii, il ingereazAgi astfel inainteazl. Prin
intestinul lor trece,in timp, o cantitateapreciabili de sol. Prin galeriile create,
rdmele contribuie la aerareasolului, strucfura acestuia,la pitrunderea apei gi
rbddcinilor plantelor. Unele dintre ele, cele epigee, colorizeazd,materiile
organiceexistentela suprafafasolului, le consum6,dar nu asimileazEdecdt o
micd parte, elimindnd restul in coprolite. in acestmod ele descompunmateria
organicd,o amestecdgi stimuleaz[ activitateamicrobiand.
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. 2t5
Viticultura fn contextul agriculturii biologice
Tabelul8.4.
Populafiade Lumbricidae iwegisfratilla doui sistemediferite de
intrelinerea solului ?nplantafiile viticole (dupd G. Schrurt, 1984)
ntretinerea
solului
Specificare
Ogor negrrr Insrdsdminteverzi
Numdr de rdme 37.3 164.3
BiomasarAmelor,g 1,69 4l,l
Numdr de specii J 6
Rdmele nu produc niciodatd daune plantelor vii. S-a constatat c6, la

ingrd.gareachimicd repetatEa solului, frecvenfa rdmelor se reduce simlitor.
Reziduurilede pesticideacumulatean de an in sol, precumgi metalelegrele din
diferite composturicontribuie,de asemenea,la reducereapopulalieide rAmedin
solurile viticole, atdt ca frecvenfd, cdt qi ca diversitate taxonomici (D.
MoncombleSicolab., 199i,).
Cercetirile efectuatein perioada 1984-1987in solurile viticole de pe
Valea Moselei (Germania)au evidenfiat sporirea substanfialda numdrului de
rdme raportat la m2 de sol in parcelele lntrefinute in sistemul viticulturii
biologice, comparativcu ceaconvenfionali.
Volumul galeriilor slpate de rdme poate ajunge la 50 rrffna; prin aceasta
este favorizati pdtrunderearbddcinilor plantelor, inmagazinareaqi infiltrarea
apei din precipitalii, reducereaprgcesuluide eroziunea solului.
Rimele sunt mult mai frecvente in solurile inierbate. atit ca numir de
indivizi, cdt gi ca numir de specii.
G. Schrufi (/,984)a determinatpe suprafefeleinierbate,comparativcu cele
lucrate obiqnuit, mai multe organisme detritivore din ordinele: Isopoda,
Diplopopda Si Chilopoda, care fragmenteazl resturile vegetale, contribuind
activ la formareahumusului.
O incdrciturd mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi
pentru unele procesebiologice din sol, cum sunt: mineralizarea,humifrcarea,
fixarea azotului gi stabilizareastrucfurii.
216 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.
Viticultur a tn contextul agriculturii biologi ce
Pe solurileinierbatelemnul eliminat la tdiereavi{ei de vie, tocat gi l6satca

mulci impreunl cu vegetafia ierboas[, se descompunecu o vitezd dubl[,
comparativcu situaliasolurilor lucrateobiqnuit (E. Schwappoch,1979).
Pe parcursulperioadei de vegetafieterenul inierbat prezintdo mai mare
constanfd a valorilor temperaturii. Condifiile termice din substrat sunt
determinante pentru procesele de humificare gi mineralizare a substanfei
organice,penku cedareaazotului gi pentru viafa lumbricidelor gi colembolelor
(4. ScienzaSi colab., 1988).Varialiile temperaturii solului p0ni la 20-40 cm
addncime pe terenurile inierbate, fiind mai reduse, in special in privinfa
valorilor maxime, asigurd condifii mai bune activitdtii microorganismelor(S.
Stoicev,Z. Kresteva- Kostova, 1990).
Aprecierea potenlialului biologic al unui sol poate fi ficutd prin
determinareabiomasei microbiene, prin cantitatea de COz eliberatd, prin
determinareaactivitifii enzimatice,pt'rn analizaprodugilor de degradare,prin
determinareaspeciilorgi a frecvenfeiacestoratn sol.
Existd o corelafie str6nsdintre confinutul de carbon organic gi respirafia
solului, deoarecesubstanfaorganici biodegradabildservegteca sursdde hrand
pentru microorganisme,care au nevoie de un microclimat edafic eclttlibrat.(A.
Leonhardt,i'982).
8.1.3. Confinutul in humus

Surselede materie organic[ pot fi proprii plantafiei (frunze, buruieni,
vffiri de l6stari, coardetocate), dar gi addugatede c[tre om (gunoi de grajd,
ingrnqeminteverzi, composturi,diferite materiale folosite ca mulci). Frunzele
restituie solului 4 000 - 8 000 kg/ha de substanfdorganicd(ce conlin 10-25
kg/ha azottotal), iar coardeleanuale2 000 - 4 000 kg/hade materieproaspbtd.
Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd,
viticultura fiind in mare mdsur6,responsabildde sdrdcireasolului in materie
organici, mai mult decdtmajoritateacelorlalteculturi. Motivele acesteisiriciri
in materieorganicda solurilor viticole sunturmdtoarele:
- restitufiile realizatede vila de vie sunt relativ slabe;
Viticultura tn contextul agriculnrii biologice
- erbicidarea eliminl aportul de materie organic6 realizat de citre
buruieni;
- neglijarea, timp de mai multi ani, a fertiliz5rrii cu gunoi de grajd sau
composfurietc.
Mai ales pe solurile scheleticegi pe cele nisipoase,deficitul solului in
materieorganicl constituieun neajuns,.Se apreciazl cd argilaintrunegteo parte
din proprietdtile humusului: capacitateade refinere a apei gi a elementelor
nutritive. Daci ea lipsegte,materia organicd poate sd-i find locul. DupE unii
autori (A. Fardossi Si colab., 1990; D. Dovidescu, Velicica Davidescu,1992;
Simon J. L. Si colab., 1992; L. Hidalgo, 1993),materia organici amelioreazd
structurasolului, se opuneprocesuluide eroziune, favonzeazi regimul de aer,
ap[ gi nutrifie al plantelor, menfine reacfia solului in jurul valorilor neutre,
imbundtdlegteactivitatea microflorei din sol, iar humusul, prin mineralizare,
constifuieo sursdde elementenutritive cedateheptat plantelor. Se consideri cd
solurile bogate in humus nu sunt potrivite decdt pentru vinurile de consum
curent, intrucdt miresc confinutul in azot total al vinului gi pentru cultura
soiurilor de struguripentrumas[.
S6rdciain humus a solurilor din diferite podgorii nu este considerat6un
defectpreamare,deoareceplantafiileviticole de pe solurile humiferedau vinuri
mediocre.Cu toate acestea,estenecesar[menfinereaunui confinut suficient in
humus la suprafafe(2-3%), cu scopul imbunitdfirii nutritiei azotatea vi1ei,
menfinerii structurii.imbunitdfirii regimului termic, sporirii rezistenfeisolurilor
la eroziune.
Pentru oblinerea vinurilor superioare,unii autori recomandbmai ales
solurile sdracein humus,cu un confinut mai mic de lYo (J. Branas, 1968;M.
Mofoc, 1969).
M. Oslobeanugi colab. (1980) consideri cd, pentru oblinereavinurilor de
consum curent estenecesarimenlinereain sol a unui confinut de humus de 2-
3Yo,iar pentrucele superioarel-2Yo.
Prcznntpcovorului vegetalgi lipsa lucririlor periodiceinfluenfeazipozitiv
activitatea biologici a solului. in solurile erbicidate, comparativ cu cele
2r8 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
Viticultura fn contextul agriculturii biologice
inierbate gi lucrate, s-a constatat o diminuare a activit4lii proteolitice, a

zaharazeigi a ureazei (A. ScienzaSi colab., 1988).Amendareacu dolomit a
solurilor acide inainte de plantareavifei de vie asigurd condilii mai bune de
dezvoltarea organismelorvii (G. Jelmini si colab., /,993).
Odat5cu cregterearezerveide humusin sol se constat6o sporire a vigorii
plantelor cu consecinfeasupraproducfiei de struguri qi a calitdlii acesteia.in
condiliile de la Valea Cdlugdreasc[,devin restrictive pentru producfie solurile
gi respectiv,cele cu mai mult de 3,0o/o.Criza
cu un conlinut in humus sub 1,2%o
energeticd,tendinla de scumpirea ingrdg[mintelorchimice, precum gi impactul
acestoraasupramediului inconjuritor aduc in actualitatecercetirile orientate
spre folosirea tescovinei gi a drojdiilor compostate,a coardelor tocate, a
gunoaielormenajerecompostate,a composfurilorforestiereetc. care, folosite
rafional permit o cregterea continutului in humus, o imbogdfire a activitdfii
biologice a solului, o mai bund aerarea solurilor grele,prevenireaclorozei etc.
intr-un an I ha de vie pierde,prin oxidare,o cantitatede aproximativ 1,0-
1,5 tone humus, care poate fi inlocuitd printr-o fertilizare organicd anuald cu
gunoi de grajd de 15-20tlha.
in locul gunoiului de grajd, mai greu de gisit, gi costisitor, se pot folosi
coardelerenitate la tiiere, in cantitatede 2,5-4,5tlha, carepot fumiza 400-800
kg humus/ha"aldturi de cantitdli deloc de neglijat de macro- gi microelemente
(M. Fregoni, 198A.
TescovinarezultL din procesulde prelucrarea strugurilor, in cantitatede
1,54,5 t/ha poateasigurao cantitatede 100-300kg humusAra.
Ciorchinii rezrtlta,tiin procesul de dezciorchinare,?n propor,tiede 1,8-
8,5yo, respectiv 300-1 000 kg/ha, pot asigura o cantitate de 50- 200 kg
humus/ha.
Frunzele, cdntdrind in medie I 500- 6 000 kelhq dau 200-400 kg
humus/tra.
insumAndvalorile coardelor,ciorchinilor, tescovineigi frunzelor rezulti o
cantitatede 0,7-2 t/ha de humus,suficient5pentrua satisfacenevoile anualeale
plantafiei.
Ingrdqimintele verzi fwnizeazd, in medie, 700-800 kg humus/h4 iar

combina{iacoardetocate + ingrdgdmAntverde este suficienti pentru a acoperi
exigenfelein humusale majorit5fii plantafiilor.
Pentru aprovizionareasolului cu materie organici pot fi folosite gi paiele
de cerealein cantitifi de aproximativ 50 t/ha, la fiecare 4 ani, prin administrarea
cf,rora se formeazd aproximativ 8,5 t de humus stabil, o cantitate suficientd
pentru 4 ani.
Covorul vegetal permanent realizat prin inierbarea intervalelor dintre
rdnduri, prin reziduurile lisate in sol, reprezintd un mijloc de sporire a
confinutului in materieorganic[, mai alesin orizonturile superficialeale solului
(1.Eynard, G. Dalmasso,1990;A. Dorigoni Si colab., 1992).
in condiliile podgoriei $tefrnegti- Arge$, confinutul in humus al solului
estedependentde sistemulde intrelinerea solului din plantafie, astfel cel mai
mare confinut de humusin sol (2,82%)s-aconstatatin cazul inierbirii de duratd
a intervalelor dintre rdnduri cu speciile Lolium multiflorum gi Trifulium
pratense; la valori apropiate(2,64%) se situeazi gi sistemul de intrefinere cu
ingrdgdminteverzi(borceagulde primdvard).(1.RddulescuSi col., 1989).
in ceeaprivegte rezerva tn elementenulrittve Si capacitatea de schimb a
solului se poate afirma faptul c6, argila gi humusul din sol au capacitateade a
adsorbi gi a menfine in rezervdelementelenuhitive, in special P, K gi Mg.
Capacitateade refinerea solului variazi cu naturaacestuiagi cu ingrdgdmintele
aplicate. Pe solurile grele, argiloase,efecful ingraq6minteloreste intotdeauna
mai lent, comparativcu solurile u$oaresaucu cele bogatein calcar.Elementele
nutritive legatede particulelesolului sunt eliberateprin schimbulde ioni. Existi
un anumit echilibru intre elementelerefinute gi cele care sunt disponibile in
solufia solului: atunci cdnd acestaestedezechilibrat,se creeazl un antagonism
intre diferifi ioni, care perturbl absorbfiaelementelornutritive de cdtre plant6.
Astfel, o solufie a solului prea bogat5 in potasiu poate fr6na absorblia
magneziului.Pentrua evita orice dezechilibruplantatrebuie sd beneficiezede o
nuhifie echilibratS. Felul ingrdglmintelor qi dozele acestoravor fi adaptate
puterii de relineregi capacit6liide schimba solului.
Viticultura in contextul agriculturii biologice
In ce privegte, rolul gi dinamica elementelor nutritive prezent[m mai

departecdtevadintre elementelechimiceprincipale.
Azotul, este cel mai important factor de cregtere.Gdsindu-sein sol sub
formi nitricd (NOr), sausub formd amoniacali OII{4), azotulmineral estefoarte
mobil qi ugor spdlat in profunzime. El poate fi folosit temporar de diferite
organismevii din sol gi pus ulterior in circulafie.Aceastdacfiunereglatoareeste
mai slab6in solurile s[racein humusgi careau o activitatebiologicd redusd.
Excesul de azot determini o cregtere luxuriantd a organelor verzi,
scufurareaaccenfuatda florilor, intdrziereamaturdrii boabelor gi a ldstarilor,
diminuarea rezistenlei vifei de vie la acfiunea gerului, sporirea sensibilitiilii
strugurilor la putregaiul cenugiu.Prin faptul cdvi[a de vie in astfel de condilii
iqi formeaz6in permanenldorganetinere,sporegtesensibilitateala mand.
Insuficienfaazotului in nutrilia vifei de vie provoacdo diminuarerapid6a
cregterii l[starilor gi a frunzelor, ingllbenirea portiunilor dintre nervuri la
frunzele barale, debilitarea butucilor, obfinerea unor producfii reduse de
struguri.
Fosforul, influenfeazdfertilitatea vifei de vie, desftgurareainfloritului,
grdbegtematurareastrugurilorgi sporegtebogdfiain zaharuria acestora.
Excesulde fosfor duce la aparifiaunor deregldriale cregteriistrugurilor gi
la un dezechilibruin raportul sducu celelalteelemente:N, K, Fe, Mn,Zn.
Insuficienfa in fosfor apare pe solurile acide gi se manifesti prin
incetinirea cregterii, prin colorarea frunzelor in galben-deschis,sau rogiatic-
violaceu, reducereanumdrului de struguri, intdrziereamaturdrii boabelor,care
rdmdnmai mici gi mai bogatein seminfe.
Potasiul, este un elementcare contribuie la mdrirea longevitiifii vilei de
vie, prin aceea cd, favoizeazd o bund repartifie a rezervelor nutritive intre
diferite pdrfi ale butucului. Sporeqtevigoarea plantei gi modificd favorabil
rezistenla acesteiala ger qi secet6.Potasiul influenfeazi favorabil formarea
infl orescenfelor, favorizeazhproducfia de struguri gi calitatealor.
Excesul de potasiu impiedic[ absorbliamagneziului,produce perturbdri
in cregtere,reducenumdrulboabelorpe ciorchine.
Viticultur a tn contextul agriculturii biologic e
Carenfa tn potasiu se manifestd printr-o reducere a dimensiunilor

sistemului radicular, a cregterii lEstarilor, a aparatului foliar, a fertilitnfii
mugurilor gi a dimensiunilor boabelor. Simptomele carenfei potasiului se
recunosc prin inrogirea frunzelor in cursul verii la soiurile rogii gi prin
ingdlbenirealor la cele albe.
Magneziul,prezentin majoritateasolurilor, esteun constituentesenfialal
clorofilei. in trecut aplicarea frecventi a gunoiului de grajd a contribuit la
menfinereaconfinutului in magneziu la un nivel satisfrcdtor. Ca urmare a
sporirii fertilizdrii potasicegi a reduceriiaplic[rii gunoiului de grajd, frecventse
importanfamagneziului,
manifestdcarenfa,fapt ce demonstreazd
Excesulde magneziudetermindapari[iasimptomelorspecificecarenfeide
potasiu.
Carenfain magneziuapare,in principal, pe soluri nisipoasesauexcesivde
argiloase,acide,mai ales in anii ploioqi. Insuficienfamagneziuluise manifestd
prin aparifia unor necroze punctiforme pe frunzele tinere, ingilbenirea
porfiunilor dintre nervuri la frunzele soiurilor albe, prin inrogirea acestorala
soiurile pentru vinuri rogii, uscarearahisului, acumulareaunor cantit[1i mai
mici de zalmiruriinboabegi mafurareanecorespunz6toare
a hstarilor.
Calciul, element constitutiv al perefilor celulari cu rol important ?n
cregtereatesuturilor, participE la activarea multor sisteme enzimatice, la
transporfulgi acumulareaglucidelor,la hidroliza amidonului.
Excesulde calciu poate fi nociv, reducdndpdndla blocare absorbfiaunor
elementeca:Mn, Fe, BoZn sauCu.
Carenfa in calciu, manifestat[ printr-o clorozare intre nervurile 9i
marginile frunzrclortinere, urmatd de necrozareamarginilor acestora,aparepe
solurile acide cu pH mai mic de 5,5, fiind asociati gi cu fitotoxicitatea
aluminiului.
Fierul, reprezintd un element indispensabil pentru dezvoltarea
cloroplastelorgi formarea clorofilei. El participi la alcdtuireaunor enzime ale
respirafiei (catalaz[, peroxidazi, citocromoxidazd),intervenind in reacfiile de
oxidoreducere,in fotosintezS,in metabolismulhidralilor de carbon.
Absorbtia fierului este condifionatl de o serie de factori: confinutul in

calcaractiv al solului, reacfiaacesfuia,confinuful in materieorganic6,in argild,
fosfor, temperaturdetc. (M. Fregoni, 1987).Calcarul activ din sol determin[ o
imobilizare a Fe in sol sauin plant6.in solurile alcaline Fe2*esteoxidat ugorin
Fe3* insolubil. Confinutul solului in materie organicd influenfeaz6favorabil
absorbliafierului prin chelatareaacestuia.Un confinutin argild mai mic de l0%
favorizeazA.de asemenea,asimilareafierului, in timp ce proporfia ridicatd a
acesteifracfiuni granulometriceo influenfeazAnegativ.
Vifa de vie este una din plantele de culturd cea mai mult afectatil de
carenlade fier, manifestatdprin ingilbenirea frunzelor, incepdndcu cele de la
vdrf, care poate evolua in necroze.in aceleagicondilii are loc scuturareain
mas[ a florilor, legareadefectuoasda boabelor,debilitareatreptatda butucilor.
Manganul, constifuie un factor activ care stimuleazd activitatea mai
multor enzime respiratorii,participd la sintezaclorofilei qi a aminoacizilor,la
realizareafotosintezei.El favorizeazl legareaflorilor, acumulareazaharurilor,
maturareastrugurilorgi a l6starilor.
Excesulde manganaparepe solurile acide.Se manifestbincepdndcu luna
iunie pe frunzele subapicalegi pe cele de pe copili, care se decoloreazI gi
prezintd'necrozemarginale.Ca urmare a scuturdrii florilor, legareaboabelor
estedefecfuoas6.
Carenfa acestui element se manifesti, mai ales, pe solurile calcaroase.
Frunzele au un aspectclorozat,brotuat,lEstarii igi inceteazdcregterea,are loc
meiereastrugurilor,diminuareaproducfieigi intdrziereamaturdrii lor.
Zincul, participd in multe sisteme enzimatice, in principal respiratorii,
intervinein metabolismulzaharurilorgi proteinelor,stimuleaz6sintezaauxinei.
Excesulde zinc poateapdreain condiliile folosirii unor composturibogate
in acestelementgi poateafectacregterear[ddcinilor vilei de vie.
Insuficienfa zincului, frecventdpe soluri nisipoase,bine aprovizionatein
fosfor, se manifest[ prin ingilbeniri ale frunzelor situate la extremitatea
copililor, de-a lungul nervurilor. Frunzeleriman mici, asimetrice,cu dinti mai
Viticultura in contextulagriculturii biologice
pronunfafi,cu sinusulpefiolar mai deschis,iar strugurii sunt mai mari in boabe

ca urmarea fenomenuluide meiere.
Borul, favoizeazd activitatea unor enzime respiratorii, metabolismul
glucidelor,al acizilornucleici, formareaclorofilei, germinareapolenului.
Excesul de bor determind ingdlbeniri ale frunzelor, aparilia unor
malformafii foliare, necroze, scuturareaflorilor, diminuarea producfiei gi a
calititii.
Carenfain bor apare,in general,pe solurile nisipoase,cu reacfie acid6.
Frunzele soiurilor albe se ingilbenesc sau se tnroqesc la soiurile negre,
rlmAndnd de dimensiuni mici. Insuficienfa borului produce scdderi ale
productieidatoriti ciderii florilor, fenomenelorde meieregi mdrgeluire,precum
gi deprecieriicalitative,ca urmarea aparifiei unor petenecroticepe boabe.
Cuprul, esteelemenfulcareintrd in compozifiaunor enzimecu rol esenfial
in proceselerespiratorii. Catalizeazd,sintezaproteinelor,hidrafilor de carbon,
clorofilei gi antocianilor.
Cuprul poate deveni excedentargi toxic atunci cind pH-ul este foarte
scSzut gi rdmdne localizat in orizonturile superficiale ale solului, unde se
acumuleazdtreptat in urma aplicdrii tratamentelor fitosanitare cu produse
cuprice.Excesulde cupru produce cloroznfoliare, reducecreqterearddicinilor,
a pdrfii supraterestrea butucilor, determinbo germinareredusi a polenului gi
scuturareaflorilor.
in viticulturi insuficien{acuprului se face mai pufin simfiti, deoarecese
incorporeazi anual in sol pe calea tratamentelor anticriptogamice.Ea se
manifestdprin aparilia unor necrozepunctiforme la marginealimbului foliar gi
cddereatimpurie a frunzelor situatein vArful ldstarului.
Dintre factorii pedologici, pH-ul solului are o mare influenld asupra
accesibilitdlii elementelornutritive. Azotul este mai ugor absorbit la un pH
neutru; fosforul, potasiul,calciul, sulful qi magneziulsunt mai bine absorbifiin
solurile uqoralcaline;fieruI, manganul,borul, cuprul, zincul sunt ugorabsorbite
la un pH acid (D. Dovidescu,VelicicaDavidescu,1992).
Reacfia solului influenfeazdactivitatea microorganismelor,in special a

bacteriilor, multe dintre ele fiind sensibile la aciditate. incetinirea activitifii
microorganismelorpoate intdrzia oxidarea NlIl li NO3. Temperaturasolului
influenfeaz5,de asemene4activitateamicrobiand gi asffel oxidareaamoniului
in nitrat. Temperaturile scdzute intilrzie eliberarea fosforului legat de
combinafiile organicein solufia solului. Dac[ fertilizarea se face primdvara,ea
este mai pulin eficientd in cazil azotului qi fosforului anorganic,deoarece
activitatea microbiand este insuficienti pentru a oxida amoniul gi a elibera
fosforul legatin combinafiileorganice.
Pe solurile acide, in mod obignuit, se aplicd amendamentecalcaroase
pentru sporirea valorilor pH. Cantitatea necesardeste dependentdde pH-ul
solului, confinutul in materieorganicdgi textur6. ln general,se aplicd doze de
cuprinseintre 2 gi 15 t/ha CaCOI (C. fdrdea, L. Dejeu, 1995).
amendamente
La valori ale pH-ului sub 5,5, aluminiul, manganul,zincul gi cuprul devin
toxice prin trecerealor in solufia solului, impiedicAndcreqtereardddcinilorvifei,
determinind o debilitarea butucilor. in aceleagicondilii estedegradatdstructura
solului, ceeace influenteazbnegativregimul aerohidric.
Acidifierea solului sub limita de rezistenlda vilei de vie se accentueazhin
orizonturile superficialeale solurilor viticole, ca urmare a aportului anual de
sulf prin tratamenteanticriptogamice.in solurile cu pH sub 6 sepoatemanifesta
toxicitateacuprului provenit din tratamenteantiparazitare.
Pe solurile acide apar o serie de inroqiri ale frunzelor, necroze ale
periferiei limbului foliar, precum gi atacuri mai frecventede putregai fibros al
rdddcinilorprodusde ciupercaArmillaria mellea (G. Jelmini Si colab., i,993).
La valori mai ridicate ale pH-ului alcalin, determinat de excesul de
CaCOr, aparecloroza fero-calcicd,gradul de manifestarea acesteiadepinzdnd
de rezistenfaportaltoilor folosifi la altoirea vifei de vie. in general,excesulde
alcalinitateestemult mai ddundtorvilei de vie decdtexcesulde aciditate.
Pe solurile bogatein carbonatde calciu pot fi folosifi portaltoi toleranfi:
333 EM, Chasselasx Berlandieri 4l B, Fercal (R. Pouget, C. Juste, 1972; M.
Fregoni,1987;A. Crespy, 1992;L. Hidalgo, 1993).
8.1.4.Problemanitrifilor in viticultura biologici

Ca urmare a folosirii pe scardlargd a ingraqEmintelorchimice cu azot,
contaminareaapelorfreaticecu nitrali a sporit in ultimele deceniiin multe zone
viticole.S-audeterminat,in unele situagii,pierderi anualeproduseprin percolare
din stratul de I m de sol de pdni la 60Yodin azotul ingrdqdmintelorchimice
administrategi 40Yodin cel al gunoiului de grajd (C. Pfatr, 1960).
in general,la vifa de vie, ca gi la alte plante cultivate in rdnduri, cantitatea
de N spdlat in profunzime este mai mare comparativ cu cele cultivate la
densitifi ridicate (K. Mengel,E. A. Kirkby, i,987).
Pentrunitralii din sol exist[ trei sursede provinienfi :
- din mineralizareamaterieiorganice;
- din ingra;dmintelechimice cuazot;
- din fixareabiologicda azotului din atmosferd.
La inceputare loc mineralizareacompugilororganici cu formarede azot
amoniacol OII{4), prin activitateabacteriilor: Bacillus arborescens,B. subtilis,
B. mesentericus,B. /luorescens, B. mycoides, Pseudomonasfluorescens, P.
caudatus,Mucor racemosttsetc. (L. Hidalgo, 1993).in a doua fazA ue loc
formareaazotului nitric, foarte solubil gi absorbitde c6treplante(nitrificarea)in
urma activit6tii bacteriilor din genurile: Nitrosococcus, Nitrosomonas,
Ni tr osocysti s, Nitrob acter etc.
Sub acfiuneaunor condifii de anaerobiozilpoate avea loc in sol gi un
proces invers de denitrificare, de transformarea nitralilor in amt gi amoniac
care se pierd in mare parte in atmosfer[. Microorganismeleimplicate in acest
proces stxfi Bacillus denitrificans, B. vermicularis, B. ramosus,Clostridium
americonum,C. giganteumetc.
ingrdgdmintelechimice cu azot(azotatulde amoniu,ureeaetc.) introduse
in sol, prin hidrolizd qi sub acliuneabacteriilor nitrificatoare,dau nagterela ioni
nitrici (NOt) (Velicica Davidescu,Gabriela Neafd, 1992).in urma reacfiilor
dintre acidul azoticgi cel azotoscu bazeledin sol se formeazEnitri{i qi nitrali.
Nitralii, fiind ugor solubili, in condifii de exces pot ajunge in p6rua de apd
freaticdpe careo polueazd.
Dacd se aplicd in excesa ingrdqdmintelecu N, ionul NO3- se acumuleazd

in plante ?n cantitdli mari, iar produseleoblinute in astfel de condifii, in urma
consumului,pot da nagterela intoxicalii, mai alesla copii gi bdtrdni.in strugurii
de masSse admit concentrafii maxime de NO:- de 60 ppm. in unele vinuri
oblinute in condilii de fertilizare intensiv[ au fost determinateconcentrafiide
pdn6la 167 mgll NO:', depdqindcu mult limitele maxime admise(K. Schaller
Si colab., 1984).
Vinurile obfinutedin strugurii recoltali din parcelenefertilizate,situatein
sudul Italiei, au confinut cantitefi mai mici de 5 mg/l NO3-,spre deosebirede
cele provenitedin parcelefertilizate,unde conlinutul de nitrafi inregistrata fost
de 12-13mg/l (R. Lovino, 1989).
Uneori fertilizareacu azot estepusdin legdturdcu sporireaconfinutului de
arginind din must, care la rdndul ei, determind formarea in vin, in urma
proceselortermice,aetilcarbamatului-osubstanldpresupusdaficancerigend
(C. S. Ough, 1991).
Nitratii sunt transformafi in nitrifi in tubul digestiv al omului gi al
animalelor. Nitrifii favorizeuzi conversia hemoglobinei in methemoglobind,
impiedicdnd oxigenareasdngelui. La rdndul lor nitrilii se pot transforma in
nitrosaminl, produsfoarte toxic Aicu acliunecancerigenS.
Datoritd toxicitdfii acestora asupra organismului uman, Organza[ia
Mondial[ a S[n[tifii (O.M.S.) recomand[s6 nu se depigeascd
pragul de 3,65
mg/l NO3'/kg masdcorporaldpentru un om adult pe zi.De asemenea,a fixat un
prag maxim de NO:- in apapotabild de 50 mgll.
T. Darimont Si colob. (/,984), determindndconfinutul de nitrafi din apa
potabilaprovenitl din mai multe zone viticole ale Germaniei(in care se aplicau
doze mari de ingrdqdmintecu azot,de pdn[ la 350 kg/ha), au constatatdepdgiri
ale pragurilor maxime admisein l3Yo din cazuri. Autorii au stabilit o corelafie
intre mbrimeasuprafefelorocupatecu vifd de vie gi confinutul in nitrali al apei
potabiledin zonelerespective.
Levigarea nitralilor din solurile viticole este influenfatd de mai mulli
factori:
Viti cultur a in contextul agr i culturi i bi oIogi ce
- folosireacantit5filorexcesivede ingrd;dmintemineralegi organice;
- condifiile pedoclimatice(tipul de sol, regimul precipitafiilor,mai ales
din perioadarecea anului,temperatura,umiditateasolului, etc.);
- absenlavegetafieiin sezonulreceal anului;
- sistemulde intrefinerea solului din plantafii;
- regimul de irigare, etc.
Se recomandi urmitoarele mdsuri pentu reducereapolu6rii cu nitra{i, in
viticultur6:
- asigurarea unui covor vegetal pe timpul iernii (ingrdgdminteverzi,
inierbare);
- aplicarea ingriqimintelor minerale cu azot la momente potrivite
(eventualfracfionat),in funclie de dinamicaabsorblieiacestuiade cdtrevifa de
vie, de ciclul naturalal azotuluiin sol;
- administrareacu precdderea gunoiului de grajd, a composturilor,findnd
seamade restitufiile organiceale plantafiei (O. Lohnertz,K. Schaller, 1989;K.
Schaller,I99l; B.I{ermelinger, I99l; W.J. Conradie,l99l; 1994).
Concomitent cu spdlarealor in profunzime, la sffirgitul perioadei de
vegetafie,cantitdfile de nitrali din sol sporesc.Astfel, in timpul perioadei de
repausau fost determinateconcentrafiisemnificativmai mari de nitrafi in apele
ce str[bat profilul de sol, comparativ cu cele inregistrate in perioada de
vegetafie (K. Mtiller, 1993). Prin folosirea ingrSgbmintelorverzi se reduce
spilarea nitrafilor in timpul iernii, poluarea apelor freatice gi a rdurilor (P.
PerretSi colob., 1991;K. Schaller,1991;D. Rupp, 1993).
H. Lott Si K. H. Emig (1991)au constatatcd folosirea culturilor destinate
ingragimintelor verzi in plantafiile viticole, din toamnd pbnd in preajma
infloritului vifei de vie, contribuie la prevenirea spdldrii nitralilor gi la
conservareaacestorain orizonturile superficiale ale solului. De asemenea,
inierbareapermanentiasigurdoptimizareaaproviziondrii cu azot a vifei de vie,
stabilitateain timp a confinutului acestuiain sol, reducereapierderilor gi a
contamindrii apei freatice (L. Sicher, 1989; D. Rupp, n. Fox, 1992; E.
L'Helgoualch,M. Duplan, i,995).
in urma cultivdrii mazfuni ca ingri.gdmdnt verde pe intervalele dinhe

r6nduri, A.Ciubucd Si Rodica Potdrniche (1994) au constatat o sporire
considerabil[ a confinutului de azot nitric in sol (NO3-),echivalentcu 47,5 kg
azotlha(tabelul8.5.).
Pentruprevenirealevig6rii sauspilbrii azotuluiin profunzime,se acordi o
mare importanld momentului de aplicare a ingrigdmintelor. in California,
momentul optim de fertilizare cu azot pe solurile cu texfuri ugoard,in condifii
de irigare, se considerd a fr cuprins intre infloritul vifei de vie gi pdrga
strugurilor, sau chiar in luna septembrieintrucdt cregterileorganelor verzi in
prim[vard sunt dependentede azotul mobilizat din fesuturile de rezervd (W.L.
PeacockSi colab., 1989; /,991;G. E. $uteu,A. $erdinescu,1991).
Tabelul8.5.
Aportulmicroorganismelor
fixatoarede azotinsimbiozdcumazdrea
folositdcaingrdgdmdnt
verdeasupraconfinutuluideNO:-in sol
(dupdA.Ciubucd,RodicaPotdrniche,1994)
NOr-(ms / 100s sol)
Varianta
1 9 83 1984 1985 Media
Martor - osor nesm 5.42 ))q 5.18 4.29
MazAre- insrdsamAnt
verde 13.95 3.27 10.27 9.16
8.1.5.Eroziunea solului in viticultura biologicil

Vifa de vie ocupi in mare parteterenurilein pantdsupusefenomenuluide
eroziune a solului. Cdnd precipitafiile ajung la nivelul solului, o parte se
infitreazd,,iar alta se scurgela suprafall.Yiteza maximd de pitrundere a apei in
sol determindpropor,tiarelativd a celor doui fenomene:infiltralia gi scurgerea.
Fracfiunea apei infiltrate impregneazAorizonttxile de sol in mod succesiv,
umiditatea acestoraajungdnd la capacitateade cAmp. Ajunsd in straturile mai
profunde apa formeazh pilnza freatic[ in care se pot acumula substanfele
solubile antrenatedin sol (nitrafi, produsefitosanitareetc.). CAnd concentrafia
acestoradep6gegte
anumitelimite, se manifestdfenomenulde poluare.
Viticultura tn contextul agriculturii biologic e
Pe terenurile neamenajate,plantatecu vifi de vie in condifiile centrului

viticol Valea C6lug[reasc[ pe pante de 32o/o,cu orientarea rindurilor pe
direcfia deal-vale, in perioada 1953-1974cantitateade sol erodat, in medie
anual, a fost de 86 m3[ha(L. Mihalache si colab., 1976). Simpla orientarea
rdndurilor de vifd de vie pe direcfia curbelor de nivel la pante cu aceeagi
inclinare (32%) a diminuat cantitateade sol erodatannual la66 m3lha.
Ca urmare a fenomenuluide eroziunemanifestatpe panteleneamenajate
in teraseare loc o "dezgolire" treptatiia vilelor sifuatein amontegi o colmatare
a celor din aval. Aceste neajunsuri pot fi prevenite prin plantarea vifei la
addncimi diferenfiatetn raport cu pozilia pe pant6: mai addnc in cazuil parfii
superioarea pantei gi mai la suprafafda celor situate la baza pantei. Prin
amenajareateraseloreroziuneasolului sereducela valori neglijabile.
Pe terenurile erodate volumul de sol explorabil de citre vila de vie se
reduce la fel ca qi confinutul in elementefine: argila, lutul gi humusul sunt
antrenatein mod selectiv, astfel cd pierderile de sol sunt insofite 9i de o
degradarecalitativ6 a acestuia.
Intensificareaeroziunii in viticulturd estelegatd de o serie de modificiri
ce se referd la sporirea dimensiunilor parcelelor, suprimarea vegetatiei
arborescente,intrefinerea defectuoasda ganfurilor de scurgere,sistematizarea
necorespunz6toarea terenului, amplasarearindurilor pe direcfia deal-vale,
compactareasolului sub influenfa maginilorgrele, lipsa fertilizdrii organiceetc.
Intervin, de asemenea,lungimea pantei, inclinarea acesteia qi rugozitatea
suprafefei.
Pentru prevenirea eroziunii solului in viticulfurd se recomandE:
amenajareaantierozionalda terenurilor in pantii (terasare,canale de scurgere,
benzi inierbate etc.), amplasareardndurilor pe direcfia curbelor de nivel,
limitarealungimii rdndurilor la amplasarealor pe direcfiadeal-valegi o seriede
tehnici de culturi aplicate in plantalii. Dintre acestea,prezinti. importanf6
folosireaingrdgdmintelorverzi, a inierbdrii temporaresaupennanente,mulcirea
solului cu diferite materiale(paie,composturiorbqenegti,composturiforestiere,
alte materiale),afhnareasolului in profunzime etc. (F. Murisier, 1985;J. L.
Ballif Si colab., l99I; H. Schulte-Karring, M. Haubold-Rosar, 1993; H.

Stoppler-Zimmer,R. Gottschall,I 994).
S-a constatatfapflrl c6, in viile din sudul Germaniei un rol important in
prevenireaeroziunii solului gi a poluirii riurilor revine ingriqdmintelor verzi
(D. Rupp, 1993).in lipsa acestora,cantitateade sol erodat anual a fost de 15
tlha.
Acliunea vegetafieiin prevenireaeroziunii solului, se manifesti in diferite
moduri:
- prin interceptareapicdturilor de ploaie de cdhe frunzigul vilei de vie este
atenuatdforfa acestora;intervalul dinhe rf,nduri, intrelinut ca ogor negru, este
mai vulnerabil, comparativcu folosirea culturilor pentru ingr[gim6nt verde, a
mulciului saua inierbdrii temporaresaupermanente;
- vegetafiaconstituieun obstacolpentruscurgerilede apd,incetinindu-le;
- riddcinile refin particulelede sol gi faciliteazdpdtrwrdereaapeiin sol.
ReducereaconsiderabilI a eroziunii solului din plantafiile viticole a fost
obfinutd, in numeroasecondilii pedoclimatice experimentale,prin mulcirea
solului cu paie, cu composfuri forestiere,sau prin inierbarea permanenti (A.
KIik, I99l; A. Klik, H. Papouschek,1991; W. WundererSi colab., 1992; J.
Rousseau,1996; R. Agulhon, /996). Covorul vegetal realizat prin inierbarea
terenului contribuie la disipareaparfiali a energiei cinetice a picdturilor de
ploaie, la interceptareaunei p6rfi din precipitafii, iar prin reteauaradicularda
gramineelor,agregatelestrucfuralesunt protejatede acfiuneadistructivd a apei,
contribuind la sporireapermeabilitdlii solului. Comparativ cu un sol intrefinut
ca ogor negru, prin inierbareaunui teren ?n pantd ocupat cu vifi de vie s-a
obfinut o diminuarea cantitefli de sol erodat dela37,7 tlha/an,la0,2thalan (A.
ScienzaSi colab., i,988).
Diminuareacantit5lii de sol erodatpe terenurilein pantdse poateobline qi
prin fragmentareaqi incorporareain sol a coardelor rezultate la tdiere (C.
Roubal, 1995).
J. Carsoulle, 1995a constatatc[ mulcirea cu paie sau cu tescovin[, pe

ldngd protejare solului impotriva eroziunii, menfine umiditatea solului gi
sporegteconfinutulin materieorganicl al acestuia.
Cu toate neajunsurileterenurilor in pantti in privinfa eroziunii solului,
acesteaprezintho serie de particularitlfi ecologicecu efecte favorabile asupra
calitnfii producfiei.
Pe terenurilein pantd elementelede biotop (factorii climatici gi edafici)
inregistreazd variafii care genereazl, la rindul lor, variafii ale vigorii,
metabolismuluivi.teide vie, potenfialuluiproductiv qi calitativ etc.
Regimul apei in sol pe panteestefoarte diversificat,ca urmarea efectului
cumulat al condifiilor de clim6, sol, geomorfologiegi hidrologie (L. Mihalache
Si colab.,1976;L. Dejeu, j,984).
in privinla aprovizionlrii cu substanlenutritive, vila de vie beneficiazLde
prezenfaunor cantitlfi mai mari de ap[ gi N la bazapantei. determinatd gi de
tipul de sol, comparativcu mijlocul gi virful pantei
Aceste variafii ale biotopului au consecinfebiologice ce se manifesti in
dezvoltareasistemuluiradicular,asupraproceselorde cregtere,asupraactivitdlii
fotosinteticeetc., finalizate in producfie gi calitateaei. in general,se observdo
scidere a producfiei dinspre bazd spre vdrful pantei, asociat[ cu o cregterea
concentrafieiin zahdrsub influenfa factorilor climatici distribuifi invers fafd de
potenfialulnutritiv al solului.
Terenurile in panti prezinti un potenfial productiv cantitativ mai redus,
dar calitativ superior,in timp ce terenurile de la baza pantei au un potenlial
cantitativridicat, insd de calitatemijlocie.
Se recomandd folosirea terenurilor de la baza pantei pentru cultura
soiurilor de masd,a celor de vin de mareproducfiepentruobfinereavinurilor de
consumcurent,iar la mijlocul qi vdrful pantei cultivareasoiurilor pentru vinuri
de calitatesuperioarI,cu denumirede origine controlati gi treptede calitate.
Viti cultur a tn contextul agri cul tur i i bi oIogi ce
8.1.6. Umiditatea solului

Ca gi pentruoricarealtd plant6gi pentru vila de vie, apaare un rol esenfial
in viafa acesteia.Jesuturile gi organelevifei de vie au un confinut importantde
apd, carcdepindede foarte mulli factori interni (vdrsta,organul, fenofazaetc.)
gi externi (temperatur6,umiditatea solului, higroscopicitateaaerului etc.).
Tesufurile meristematicein care activitatea fiziologic[ a celulelor este foarte
intensi confin 80-95% ap6; ldstarii in cregtere90-55Yoin funclie de fenofazd;
coardelede un an 55-48Yo;ramurile de doi gi mai mulfi ani 40-55%;frunzele
70-85%; mugurii 50-55%; strugurii: 70-80% in miez, 60-80% in pielile, 15-
50Yoinseminfe9i 55-80%inciorchini (M. Oprean,L Olteanu,i,983).Rezultd,
deci, c[ vifa de vie, avAnd $i un aparat vegetativ dezvoltat, este mare
consumatoarede ap6.
Av6nd un sistemradicular dezvoltat,cu o mare plasticitatefiziologici gi
ecologicd, cu o ridicatd presiune radicular[, precum gi cu o mare for,t[ de
sucfiunea frunzelor, vila de vie are mari posibilitifi de aprovizionarecu apd
chiar gi in condilii de 450-500mm precipitafii.
Umiditatea optimd a solului pentru vita de vie este cuprinsdintre 50 gi
80% din intervalul umiditdfii active, valorile mai mici fiind favorabile pentru
maturareaboabelor,iar celemai mari pentru cregterealdstarilor.
Se apreciazl cd stresulhidric moderatinregistratdupd pdrgdestebenefic
pentru calitateastrugurilor.Acest fapt se datoregtereduceriicregteriivegetative
9i echilibrdrii raportului frunze/fructe. in astfel de condilii este favoriz,ati
formareaperidermuluildstarilor,transportulqi acumulareazaharurilorin boabe
gi in lemnul bitrdn (C. Schneider,1989).
Cercetdrile efectuate la Valea Cdlugdreascdau evidenfiat faptul cE
procentul de apd din intervalul umiditalii active, determinatin timpul maturdrii
boabelor,secoreleazdnegativcu conlinutul de zaharurial mustului gi pozitiv cu
aciditateatotald.
in perioadavegetafieilipsa de umiditate determindo diminuarea cregterii
lSstarilor Ei rdddcinilor, reducerea suprafelei foliare, debilitarea butucilor,
incetarea timpurie a cregterii (V. Gh. Popa, 1970; R. Eibach, G. Alleweldt,
1983;H. Dilring, 1984;G. Fanizza,A. M. Castrignano, 1993).in aceleagi

condifii se inregistreazaqio reducerea fotosintezei(R. Morlat si colab., 1992;
S. Poni gi colab., 1994); scade,de asemenea,greutatea medie a boabelor gi
semintelor (V. Gh. Popa, 1977; A. gerdinescu Si colab., 1994), stafioneazd
maturarea boabelor, este prejudiciatr producfia gi calitatea acesteia A
Alexandrescu,M. Botzan, 1958; V. Gh. Popa, 1977; N.GrumezaSi colab.,
1979). Dauneleprodusede seceti sunt mai mari la formele inalte, cu o mai
mareexpansiunea vegetafiei(1. Varga,S. Misik, 1994).
Stresulhidric determindqi o intrare mai devremea vifei de vie in repaus
(7. OrtoizeSi colab., 1992).
Consumulrestrictiv de apd in perioadamaturirii estede mare importanfi
pentru calitateavinurilor ropii (l Duteau Si colab., I98l; L. Dejeu, i,986),
secetarelativd av6ndun efect pozitiv asupraacumuldrii antocianilorin pielilele
boabelor(M. BourzeixSi colab.,1977;$t. TeodorescuSi colab., i,978).
Studiile efectuatede G. Seguin(1983) au pus in evidenfdinfluenfape care
o exercitbraportul dintre evapotranspirafiareali gi cea potenfial5@TR/ETP x
100) din perioada maturdrii strugurilor gi unele componenteale mustului:
aciditatetotald, zaharuri,substanfeantocianice,tanin etc. Valorile restrictiveale
acestuiraport, pentru producereavinurilor de calitate superioar[,sunt cele mai
mici de 35% Simai mari de 50Yo.
Dacd pe solurile cu confinut sporit in argil[, in condifii de relief plan sau
depresionar,umiditatea rdmdne ridicatd, in special in timpul perioadei de
maturare,are loc o prelungirea cregteriilistarilor in detrimentulmaturdriilor gi
o intdrziere in acumulareazaharurilor din boabe; aciditatea este mai mare,
procenful de tanin mai ridicat, aromele mai pufin intense,iar vinurile obfinute
au o fructuozitate mai redusi gi un buchet mai slab exprimat.
Apa in exces influenleazil negativ atdt rezistenla vifei de vie la ge4
putregaiul cenugiu,mani cdt gi rezistentala fisurare, desprindere,transport gi
p[strare a strugurilorde mas6.
Pe solurile cu textur[ glea, insotitd de un drenaj defectuos,apa in exces
exercitdo influenfl negativi asuprasolului, determinffndo aerareinsuficienti,
condifii de anaerobiozi, creqterearedusd a rdd[cinilor gi absorb{iasclnfil a

elementelornutritive. V. Gh. Popa si M. Stan (199l,),au stabilit existenfaunei
corelafii negativeintre rezervamedie de api din sol pe perioadade vegetaliegi
numlru] de rdddcinice exploreazi orizonturile respective.
Excesul de apd este deosebit de ddun[tor ln special la infiinfarea
plantafiilor, determindndun procentridicat de goluri.
S-au constatatdiferenfieri intre portaltoi in privinfa eficienfei folosirii
apei: portaltoiul 140 Ruggeri se caracterizeazA
prinh-o eficienfd mai scdzutda
folosirii apei,comparativcu 5 BB gi 3 309 (C. Divaio, M. Boselli, i,993).
in condiliile inierbdrii terenului gi a pdstrarii ca mulci a masei vegetale
rentltate, s-a constatat o pierdere mai redusd a apei in profunzime gi o
mai intensi (A Klik, B. Schigl, 1994).
evapotranspirafie
in viticulturb folosireaingriqdmintelor verzi gi a inierbdrii temporaresau
permanenteestecondifionatdde existenlaunei cantitifi suficientede apd in sol
(asigurat6de precipitalii sau prin irigafie), pentru a evita concurenladintre
covorul vegetalgi vifa de vie.
E.1.7. Combatereaintegrati a buruienilor

Pe plan mondial schimb[rile strucfurale ce au awt loc in viticultura
ultimelor decenii,au condusla ra[ionalizareaculfurii vilei de vie, introducerea
unor tehnologii noi, a unor sistemeimbundtifite de intrefinerea solului, care au
in vedere reducereacosturilor, ameliorarea fertilit5fii solurilor, menfinerea
strucfurii,a materieiorganicegi a apei in sol.
La nivel ewopean s-a constituit in ultimii ani o comisie de experfi din
diferite f6ri viticole, cu misiuneade a confruntaexperien{eledobdnditepdni in
prezentgi de a elaboraun program de combaterea buruienilor din plantafiile
viticole prin folosireacorecti qi combinatiia tuturor mijloacelor tehnicede care
dispune viticultura, astfel incAt sd poatd fi alese cele specificepentru diferite
condilii gi si reducdla minimum intervenfiile asuprasolului.
A fost definit conceptul de "combatere integratd a florei spontone", ca
pe cunogtinfeleexistentecu privire la
fiind un sistemechilibrat,care se bazeaz6,
combatereaburuienilor cu mijloace mecanice,agronomice,frzice gi chimice pi

impactul acestora asupra mediului inconjuritor, in vederea elimindrii
competifiei, a menfinerii fertilit6fii solului gi oblinerii unor producfii in condifii
de eficienfdeconomicd.
Combaterea integratd a buruienilor se bazeazd pe doui principii
fundamentaleqi anume:
- flora spontani devine ddundtoarenumai atunci cdnd concureazAefectiv
butucii de vifd de vie in privinfa apei gi elementelor nutritive, sau cdnd
impiedicd executareacorectd a lucrdrilor de intrefinere. A fost introdusd
nofiuneade "prag de ddunare",la fel ca gi in cazul bolilor gi ddundtorilor,frrd
si fie luatein considerarerafiunile estetice(terenuls6 fie curat de buruieni), sau
cele hadifionale;
- folosirea rafionald a erbicidelor nu comportd riscuri majore pentru
mediul inconjurdtor.
Orientareacitre erbicidareadirijatd, in postemergenfd,poate reduce cu
aproximativ 50% principiile active folosite actualmentein viticulturd.
Degi se considerd gi astizi cd erbicidarea constituie un rezultat al
progresuluisocial, totugi, acolo unde esteposibil, se incearci limitarea folosirii
combaterii chimice a buruienilor, ca unnare a faptului c6, prin aceastEtehnic6,
se inhoduc in sol substanfechimice desprecare nu se cunoaqtetotul in privinfa
proceselorde degradare
Au fost explorate,in ultimul timp, o serie de c[i, dintre care unele au nu
numai o semnificafieecologicd,ci gi una economic6;
- au fost eliminate substanfeleactive,cu riscuri de toxicitate pentruvila de
vie saupentrumediul inconjur[tor;
- s-a extins erbicidareain benzi;
- se folosescdozeleminime eficiente;
- se extindeerbicidareadirijat5;
- se evit5 folosirea erbicidelor qi aplicarealucrdrilor mecaniceale solului
dupd luna augustqi pe parcursulintregii perioadede repaus;
- se urmdregtemenfinereaflorei spontanein anumiteperioadeale anului;
Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi ologi ce
- inierbareade durati a intervalelordintre rdnduri;

- folosireaingrSgdmintelorverzi;
- combatereape caletermicd a buruienilor etc.
8.2. iNrnnlnrnREA SoLULUI IN VITICTILTT]RA

BIoLoGIcA
Lucrdrile solulai, preconizate in viticultura biologicd sunt cele care

perturbd cel mai pu{in activitatea microbiani a solului qi asiguri menfinerea
strucfuriiacesfuia.
Principiile care stau la baza tehnicilor de lucrare a solului in viticulhra
biologicd sunturmdtoarele:
- mobilizarea gi aerareasolului frr[ rdsturnareabrazdelor, precum gi
evitarea incorpordrii in profirnzime a orizonturilor superficiale cu ocazia
ardturilor, pentru a nu distruge humusul gi a nu perfurba activitatea
microbiologicd la suprafafa solului. in solurile bine mobilizate qi aerate
rbddcinilepdtrundugor,f[rd a fi asfixiate;
- materia organic[ proaspdti (reziduurile plantelor,ingrdgdmintele
verzi,
ingrdg[mintele organice proaspete)s6 nu fie incorporati in profunzime, ci
superhcial,pentrua fi supuseunei humificlri prealabilein mediu aerob;
- limitarea numirului de treceri cu maqini grele pentru
a evita tasarea
solului, cu efecte negative asupra structurii, aerlrii gi asupra activit6fii sale
biologice;
- lucrarea solului la momentul potrivit, adicd atunci c6nd nu
este prea
umed. La trecereautilajelor pe soluri cu un conlinut prea mare in umiditate,
pneurilepatineazh,iar porozitateade aerafiea solului estemult diminuatd.
Lucririle solului cel mai frecvent aplicate in vitticulturi prezinti unele
particularitali.Astfel subsolajul,lucrare de mobilizare in profunzime a solului
ftrd amestecareaonzonturilor, se realizeazAla sfrrgitul verii sau toamna,fiind
recomandatin specialpe solurile slab drenategi slab aerate.Este important s[
nu se intervin[ atunci cdnd solul este drenat la addncimeade executarea
lucrlrii.
Viticultur a tn context ul agri cuItur i i bi ologi ce
Arlfura nu trebuie sd fie profundd, pentru a nu ingropa orizonturile 'Aii"

de la suprafafi, ceea ce ar diuna activitdfii biologice a solului. Flora gi fauna
microbiani a solului sunt de doui feluri: aerobi 9i anaerob[. Cele mai
importante sunt microorganismeleaerobecare triiesc in cea mai mare parte
aproape de suprafafa solului, la mai pufin de 15 cm gi au nevoie de aer.
Microorganismele anaerobe sunt situate in profunzime gi trIiesc ftrE aer.
Ar[fura adinci gi ristumarea brazdelorddtlrlreazd
activitatii biologice a solului,
in sensul cd microorganismeleaerobe sunt asfixiate in profunzime, iar cele
anaerobeadusela suprafa;i sunt distrusein contactcu aerul.
Lucrdrile superficiale ale solului aplicate la momentul potrivit permit
pdtrunderea apei, aerarea necesard dezvolt[rii rdddcinilor gi microflorei
contribuind la distrugerea buruienilor. Se evitl folosirea maginilor ce
ftrdmileazl pronunfat solul, distrugdnd agregatele structurale (freze, sape
rotative etc.).
Lucrareamecanic[ a soluluiestecompletatdcu cea a organismelorvii din
sol, in specialcu a rimelor care aereazLsolulprin creareaa numeroasegalerii gi
amestecarea
solului cu materiaorganic[; de aceea,esteimportantdpdstrarealor
in sol. Ricldcinile plantelor,prin ramificafiile lor multiple, p[trund gi exploreazd
solul in toatedirec{iile, complet6ndgi ele lucririle solului.
in ce prive gtecombaterca buruienilor se poate afirma cd, in viticultura
biologicd buruienile nu sunt considerate"inamici'oce trebuie combdtufi,ci, mai
degrab6, resurse ce trebuie gestionate corect; se recomandd extinderea
preocupirilor de reglarea dezvoltirii acestora.
Buruienile concureazi butucii din plantalii gi, incontestabil,le afecteazf
productivitatea.Aceastd concurenfdintervine in anumite perioade critice de
dezvoltarea vilei de vie. in afara acestorperioadebtrruienilepot avea efecte
favorabileimportante,asigurind o protecfiea suprafeleisolului qi o stimularea
activitEjii biologice prin exsudateleradiculareeliberate.
in generalsolurile neechilibrate,cele sdrbcitetn humus gi prost lucrate sunt
cele mai ugor invadate de buruieni, in special de cele greu de combitut:
pdldmida,volbur4 pirul etc. Pe parcursultrecerii de la viticultura tradifionaldla
Viticultura tn contextul agriculturii biolo gice
ceabiologicl, viticultorul trebuiesb acfionezeintr-o situafiedeosebitd:folosirea

timp indelungata erbicidelor a favoizat dentoltarcaburuienilor mai rezistente
qi mai greu de combdtut.
Pentru a evita invadareaplantafiilor de cdtre buruienile nedorite, se pune
un accentdeosebitpe mijloacelepreventive.
in vedereaelimindrii unei pirfi din buruieni gi menfinerii lor sub "pragul
de ddunare",in viticulfura biologici sunt autorizatenumai metodelenechimice.
Metodelepreventive recomandatesunt urm[toarele:
- suprimareasurselorde diseminare,cum este gunoiul de grajd proaspdt
care confine in stare potenliald o proportie ridicatl de seminfe de buruieni.
Capacitatea de germinare a acestor seminfe este mult redusd printr-o
compostarecorespunzEtoare;
- ardturade primdvardtrebuieftcutb c6t mai devreme,pentruca seminlele
adusela suprafali si aibd timp sI germinezegi apoi sd fie distruseprin lucrSrile
superficialeulterioare.Se va evita tasareasolului, care favorizeazd,denoltarea
buruienilor perene,in speciala pdldmidei,mai ales daci solul a fost lucrat in
starepreaumed6;
- mulcirea solului constituie un procedeu de lupt6 impotriva invaziei
buruienilor, contribuie la protejareasolului fafi de exceseleclimatice gi, in
special,la menfinereaumiditdfii in perioadelede secetd.Se folosesc diferite
resturi vegetaleca: paie, frunze, diferite composturi,gunoi de grajd, scoarli de
arbori etc.;
- folosirea inierblrii permanentesau a ingri.gdmintelorverzi constituie
mijloace eficacede prevenirea dezvoltirii buruienilor.
Metodele de distrugere a buruienilor folosite in viticultura biologic6 pot
fi: mecanice,manualegi termice.
Metodele mecanicesunt reprezentatedeprasilele repetate.
Distrugerea manuald a buruienilor pe rind in jurul butucilor necesitd
foarte mult[ for!6 de munci gi nu poate frrealizatilpe mari suprafefe.
Metodeletermice pot fi folosite in dou6variante:distrugerealocalizati cu
vapori qi incdlzirea la flacdrd direct[. in primul caz se folosegteun dispozitiv
Capitolul VllL Agroecosistemulviticol. 239
Viticultura fn contextul agriculturii biol ogice
mobil ce producevapori supraincilzti (180"C), care sunt conduqi prin tuburi

pdni la nigte clopote aqezatepe solul arat gi nivelat in prealabil. Vaporii
provoaci o cregtere instantaneea temperafurii in orizontul superficial gi
solul pe cdfiva centimetri addncime.Trecereacu acestedispozitive
steri.lizeazi,
trebuie si fie rapid6, pentru a evita provocareaunor daunemicroorganismelor
existentein profunzime.Aceastdtehnic[ estedestulde costisitoaregi distrugeo
marepartedin microorganismeleexistentein orizonhrl superficialal solului.
incdlzirea la flacird directi presupunefolosirea unui arzbtoralimentat cu
propan. Prin aceastd variant[ se obline, la nivelul celulelor vegetale, o
temperaturdin jur de 70oC care antrenearil coagplareaproteinelor gi pieirea
buruienilor in cdtevaore. Eficienfa metodei depindede stadiul de dezvoltarea
buruienilor, cele mai bune rezultatese oblin atunci cAndtratamentultermic se
aplici asupraburuienilor tinere, performanlelefiind mai redusela plantele mai
in vdrst6 gi mai ales asupracelor lignificate. De asemenea,sunt distrusetoate
seminfelein curs de germinare.
Se recomanddlocalizarea tratamentului termic pe rAnd, cu orientarea
arzdtoarelorla 3040" fa[i de sol gi nu vertical pe plante. Au fost construiteo
seriede dispozitivecu palpatorcare protejeazdbutucii qi lucreaz6la o vitezd de
4-6km/h, plantelefiind supusela un goctermic timp de 2-3 secunde.AcfionAnd
numai asupra parfilor aeriene ale plantelor, tratamentul termic realizeazil o
anumiti selecliea buruienilor (G. J/romandt, i,993).
inierbarea solului din planta(iile viticole este considerati, in ultimul
deceniu,ca o alternativdecologicdqi economicdde intrefinerea solului; ea are
un rol de "echilibrare" a fufuror fenomenelorfrzice,chimice gi biologice careau
loc in sistemulsol-plant6(L. SicherSi colab., i,993).
Numeroasestudii au scosin evidenfi influenfainierbdrii asupratnsuSirilor
fizice ale solului.
inierbareaa fost introdus6in viticultur6 la inceputul deceniului6 in fdrile
de limbd german6, urmdrindu-se,in principal, protejarea solului impotriva
eroziunii. Efecteleeroziunii prin indepdrtareaparticulelorfine de sol, a materiei
organicegi a elementelornutritive pot avea consecin{edezastruoase

din punct
de vedereecologic.
in regiuneaviticoli Rheingau(Germania),pe pantecu inclinareacuprins[
intre l0 gi32Yo,in viile inierbates-audeterminatscurgerisuperficialede ap[
dupl ploi torenliale de numai 1,8% din valoareaprecipitaliilor, comparativcu
50o/oin condiliile ogorului negru (K. Emde, 1990).Cantitateamaximd de sol
erodatdin plantafiile inierbatea fost nesemnificativd(de 3,1 kg/ha), in timp ce
in condifiile intrefinerii ca ogor negru" aceastaa fost cuprinsd,in funcfie de
pantd,intre 30 qi 100 tlha.Ca urmare a compactdrii solului pe urmele rofilor
tractoarelor,in acestdin urmd caz, s-auinregishat scurgerisuperficialechiar gi
la intensitdfireduseale precipitafiilor.
Funcfia de protecfierealizatdde covorul erbaceuse explicd prin mai multe
mecanisme:
- interceptarea precipitaliilor gi protejarea agregatelor structurale de
impactulpic[turilorde ploaie(A. Klik, l99l);
- diminuareavitezeide scurgerea apelorde suprafafd;
- infiltrarea mai rapidd a apei, ca urmarea prezenfeimacroporilor gi a unei
mai bune dishibufii a acestorain sol.
Confinutul sporit in materie organic6 al solurilor inierbate sporegte
capacitateade relinere a apei ?n primii 20-30 cm, precum qi cantitateade api
disponibild(A. Dorigoni,L. Sicher,i,992).
Accesul agregatelorin plantafii pe timp ploios este favorizat de prezenfa
covorului ierbaceu, evit6ndu-secompactareasolului gi degradareastructurii
acestuia.
Agregatele structuralein primii 10-15 cm de sol sunt mai stabile in
prezentpierburilor (R. Ochaba,A. Valachovic, 1990; Gh. Condei Si colab.,
199i,)(tabelul8.6.).
Umiditatea solului esteintotdeaunainferioar[ in viile ?nierbate;in verile
secetoase,cel pufin in orizonturile superficiale,existAndriscul sclderii acesteia
la nivelul coeficientului de ofilire. in astfel de situafii, cantitSgilemici de
precipitalii sunt consumateprin evapotranspira{iede cdtre covorul erbaceu.
Yiticuhura tn contextul agriculturii biologice
Competifia pentru apd realizati de covorul erbaceu este mai accentuati pe

solurile superficiale,neirigate,in condilii de secet6.in practici se alegetipul de
inierbare, durata acesteia,suprafafape care se practic[ (pe toate intervalele;
altemativ;pe r6ndul de vile etc.),in funcfie de condifiile pedoclimatice.
Tabelul8.6.
Rezultateobfinutedupi 25 de ani de aplicarea diferitelor sistemede
intrefinerea solului in podgoriaDrdgSgani(dupd Gh. Condeisi colab., 1991)
Sistemuldeintretinerea solului:
Analiza efectuatd
Ogor negnr Erbicidare lnierbare
Agregatestabilepe addncimea
7l 76 89
0-10cm (%)
Umiditateasolului0-10cm (%) 2l t7 t2
Densitateaaparentd0-5 cm (g/cm') 1 ,3 0 1,44 1,25
Porozitateatotald 0-5 cm (%) 52 46 53
Humus(%) 1,7 1,5 2,1
tn perioadelesecetoase,s-au inregistrat valori ale temperaturilormaxime

ale solului la addncimi cuprinse intre 10 9i 40 cm, mai reduse in prezenfa
covorului vegetal(A. Dorigoni, L. Sicher, 1992).
in ce privegteinfluenfa inierbdrii asuprainsuqirilor chimiceale solului, se
constatdc[ aceastaesteo metodi bun[ de a producepe loc substanfdorganicS.
Prin tocarearepetatda maseiverzr rczultategi pdstrareaei ca mulci la suprafala
solului, o parte din aceastase transformdin humus stabil. in general,sporirea
confinutului in substanf[ organicd se realizeazAin primii 20 cm de sol (,4.
Dorigoni si colab., 1992), dar cu timpul poate fi inregishati in profunzime (J.
P. SoyerSi colab., 1984).
Confinutul in azotmineral al solurilor inierbateestemai reduscomparativ
cu ogorul negru, diferenfele fiind evidente, mai ales in timpul perioadei de
vegetafie (A Scienza Si colab., 1988). Prin inierbare existd posibilitatea
controldrii unei eventualenuhilii azotateexcesivea vifei, mai ales in perioada
maturdrii strugurilor,cu influenf[ favorabildasupraproducfiei.
242 Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol.
Cercetlrile efectuatede K. SchallerSi colab. (199/) cu privire la dinamica

nitrafilor pe profilul solului (0-80 cm), au evidenfiatfaptul cd la sfhrgitulverii,
ca urmare a mineralizdrii intense a materiei organice in condiliile ogorului
negru, confinuful de azot este sporit, el urmdnd sd fie spilat in profunzimede
cltre precipitafiile inregishatein perioada de toamn6-iam6.tn viile inierbate
consumulde azot nitric de cdhe vegetafiaierboasl pentru cregterereprezinti un
adevdrat ,,efect tompon", care se oprme spdldrii in profunzime a nitratilor,
contribuind,in acelagitimp, la reducereaexcesuluide vigoaregi de producfie.
Comparativ cu solul intrefinut ca ogor negru, prin inierbare sporegte
semnificativ confinutul solului in Kzo (P. Fleck, 1979) (tabelul 8.7.). Potasiul,
element cu mobilitate redus6,este translocatin profunzimea solului de citre
r5ddcini.
Tabelul8.7.
Con{inutulsoluluiin KzOpeterenuriintrefinuteprin inierbare
saucaogornegru(dupdP. Fleck,1979)
KzO (me/l00 e sol)
Addncimea(cm)
Inierbare Ogor negm
0-5 73 56
5-10 60 42
10-15 60 34
15-20 58 30
Experienfele efectuate in ungaria au evidenfiat faptul cd inierbarea

realizatd'cu specii leguminoase(Medicogo sp.) au redus spdlareacalciului gi
magneziului(M. Varnai, I99l).
Ca urmarea intensificdriiactivitdlii biologice a solurilor inierbatea sporit
concentrafiade COz intAlnit in astfel de soluri. Astfel, corelafia strdnsddintre
confinutul in C organic Ai respirafiasolului se datoreazdsubstanfelororganice
biodegradabilecare servesc drept hrand pentru microorganismegi care, la
rdndul lor, au nevoie de un microclimat edafic echilibrat. Efectul benefic al
covorului vegetal se manifesti gi prin amplitudinile mai mici de variafie ale
temperaturiisolului (5. StoitchevSi colab., f 990).
Viticulnra tn contextul agriculturii biologice
in viile inierbate,comparativcu lntrefinereasolului ca ogor negru, a fost

determinat un numdr mai mult decdt dublu de microorganisme, apa(indnd atdt
microflorei cAt qi microfaunei, in general mai bogate in specii (E.
Homrighausen,I 976; I 984).
Comparativ cu inierbarea mturald, G h. Condei Si colab. (|989) au
determinat un numlr de bacterii gi ciuperci redus la jum[tate in condiliile
ogorului negru,gi la un sferttn cazul folosirii erbicidelorreziduale.
Diferenfieri importanteau fost constatategi in privinfa prezenteirdmelor,
mult mai frecvente atAt ca numdr de indivizi, cdt gi ca numir de specii in
solurile inierbate (F. Schffir, P. Schachtsabel, |985). Ele contribuie la
formarea unor complexe argilo-humicemult mai stabile gi galeriile lor, mult
mai frecvente in solurile inierbate, aereazf solul, asigurd drenajul intem,
precumgi formareahumusuluigi a agregatelorstructurale.
incircitura mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi
deosebitdpenhu uneleprocesebiologice din sol ca: mineralizarea,humificarea,
fixarea azotului gi stabilizareastructurii (L. Sichersi colab., Igg3). Pe terenurile
inierbate, fragmentarealemnului eliminat la tiiere, impreund cu ierburile
pdstrateca mulci, contribuie la descompunereaacestuiacu o vitez6 aproape
dubl6 comparativcu situaliasoltnilor lucrateobiqnuit (E. Schwappach,1979).
inierbarea permanentii poatefi practicatl in viticulturd in doul moduri:
natural ;i artificial.
inierbarea naturald,constituie modul cel mai simplu de inierbare realizat
de cdtreflora spontandce urmeaz5sd fie supusi anualunui num[r de2-4 cosiri,
in funcfie de frecvenfaprecipitaliilor.
Prin inierbarea naturald a terenului in centrul ltaliei, dupd 3 ani de
experimentare,s-a constatatrealizarcaunui echilibru intre speciilece aparfinla
4 familii (leguminoase,graminee, composite gi geraniacee),cu influen![
pozitivi asuprafiziologiei vilei de vie (8. Egger Si colab., 1995).
inierbarea naturald prezintl cdteva inconveniente:acoperireasolului se
realizeazhlent gi neuniform; asiguri o protecfie scbzutdimpotriva eroziunii gi
Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
compactirii; speciileintAlnitenu sunt toate la fel de utile, din caw:- consumului

sporit de apd;dezvoltareaexcesivdin indlfime etc.
Pentru evitareaacestorneajunsuri,in viticultura din multe {dri (Austria,
Germania,Elvetia, Italia, Franfa) se recurge la ,,tnierbarea artificiald" prin
semdnarea
unor specii saua unor amestecuri.in astfel de sifualii se au in vedere
efectele unei culturi secundare care concureazb vila de vie in privinfa
consumului de ap6 gi imobilizeaz6 temporar elementelenutritive (care vor fi
restituite prin mineralizareasubstanfeiorganice in urma cosirii periodice a
ierburilor). Aceasti concurenf[ poate fi benefici atunci c6nd se urmdreqteo
reducerea vigorii excesive a butucilor din unele planta{ii, mai ales in faza
legdrii boabelorgi a maturdrii strugurilor.
Viticultorul are posibilitatea alegerii unei anumite compozilii a
amesteculuide specii ierboase,a epocii de semlnat, a duratei de menfinerea
covorului vegetal,precumgi a suprafefeipe care sepracticdinierbarea(pe toatd
suprafala,pe intervaleledintre rinduri saupe intervalelealternative).
in lara noastrd cercetirile efectute de P. Piyuc (1989) aa evidenfiat
perspectiva introducerii sistemului de intrefinere a solului prin tnierbarea
alternativd de duratd in zonele cu peste 350 mm precipitalii, in intervalul
aprilie-octombrie.
inierbarea artificiold,are in vederela alegeraspeciilordestinateinierb[rii
permanentein viticulturd urmdtoarele criterii :
- formarearapidda unui covor vegetaldensgi rezistentla tasare;
- talia redusi a speciilor;
- consumredusde apd qi elementenutritive;
- concurenfi moderati fatd de vifa de vie gi sporitdfald de buruieni;
- cregterealenti, pentru ca lucrlrile de intrefinere sd fie ugurate(cosiri in
num[r redus)gi capacitateade a suporta,ca mulci, biomasaren;/rtatil
- longevitatesporit6, cu posibilitatea de a ldsa sd pdtrundd?n timp specii
autohtone,in scopulpromovdrii diversitdlii floristice;
- sistemulradicular al speciilor ierboases[ nu interferezecu cel al vitei de
vie (at6tdin punct de vederemecanic,c6t gi in privinfa unor exsudatesecretate);
Yiticultura tn contextul agriculturii biologice
- speciile sd se dezvolte cu precidere in perioadere cu ma:<im6
disponibilitatehidrici gi si intre in repausin perioadelede secetii(A. Scienza,
1988;L Eynard, G. Dalmasso,1990;A. DescotesSi colab., I99l; L. SicherSi
colab., 1993; G. Colugnati, i,995).
in general, se recomanddamestecuride graminee (3-5 specii), care se
caracteizeazSprin cerinfe reduse fafb de apI, rusticitate, rezistenfi la umbrire,
sau amestecuride gramineegi leguminoase,acesteadin urmi contribuind gi la
imbogSlireasolului in azot,prin fixareacelui atmosferic.
Lolium perenne (iarba de gazon) este o speciecompetitivd fafd de flora
spontanS"cu rdsirire rapidd" formdnd un covor compact. contribuie la
consolidarearapidi a terenurilorin pant6,prezintdo rezisten{dridicatd la tasare
gi o longevitateredus6.Intri in amestecuriin proporfiede 10-50%.
Festucaovina - specierezistenti la secetdgi la tasare- estepotrivit5 pe
solurile aride gi s[race. Ea poatefi introdusi in amestecuriin proporfie de p6n6
la40%.
Festucaarundinaceaesterecomandat6pentru soluri umede,adapt6ndu-se
bine gi in condifii de secet6. Dupd acoperirea terenului eliminl speciile
concurente.
Poa pratensis (firufa) este o speciestoloniferd,mai pufin pretenfioasrin
privinla apei gi elementelornutritive, cu cregterelentd, competitiv6fafi de alte
specii, longevivi, rezistentEla tasare.Se recomanddca in amestecurisd nu
depIgeascd 30%.
Agrostis tenuis(iarba-cimpului), prezentdin unele amestecuriin proporfie
redus6,se caracterizeazd
prin cerinferedusefafa de apd gi prin formarealent6 a
covorului ierbaceu.
Dintre leguminoase,Trifulium repens (trifoiul alb t6rdtor) gi rrifutium
hybridum pot fi folosite pe terenurilemai umede,datoriti cerinfelor ridicate in
apd.Nu suport[ tasarea.
Trifolium subterraneumesteo specieanualI care manifestdo concuren{d
sporiti fafa de celelaltespecii.Are un ciclu de dzvoltarede toamn6-primdvari;
in cursul verii cdnd intervine, de obicei, seceta dispare, dup6 realizarea
autoinsdmAnfirii. Specia aduce in sol, prin fxarea azotului atmosferic, o

cantitatede 30-50 kglha/an.
in general, pentru majoritatea speciilor se folosesc soiuri selecfionate
pentru formareaunui ovor vegetal dens,uniforTn,cu plante de talie mic6, spre
deosebirede cele destinateobfinerii firajelor.
in experienlele efectuate in fara noastr6,inierbarea intervalelor dintre
rdnduri s-a frcut cu Lolium perenne, Lolium multiJlorum, Dactylis glomerata,
Medicago sativa (Vasilica DuSchinSi colab., 1986;P. Piyuc, 1989;Gh. Condei
si colab., 1989).
in funcfie de condiliile climatice, sem[natul speciilor ierboasepoate fi
ftcut primdvara (aprilie) sau toamna (septembrie),dupd o buni pregitire a
patului germinativ. Addncimea de semdnatnu trebuie sd depdgeascd2 cm;
operaliaestebine si fie urmatdde tdvdlugire.Pe terenurilecu pant6accentuatd,
pentru protecfia impotriva eroziunii, imediat dup[ semdnat se recomandd
mulcirea cu paie (0,4 kglfih, aceastaavdnd gi rolul de menfinere in sol a
umiditalii favorabilegermindrii.
intrelinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice prin care se
urmdregtepdstrarealabaza plantelor a unor porfiuni de 4-5 cm din tulpini care
concentreazlrezervelece garanteazireluareacregteriigi longevitateaplantelor.
Se recomandd ca ierburile cosite si rdm6nd ca mulci pentru sporirea
confinutului solului in substanfi organicdqi, in acestfel, plementele nutritive
absorbitesunt temporarimobilizate,p0ndcdndprin procesulde mineralizareele
vor fi restituite solului. Cosirile frecvente(4 pe an) contribuie la simplificarea
compozifieifloristice in sensuldiminuirii speciilorcu frunza lat5 careau nevoie
sd producl seminfe pentru a se reproduce,in avantajul gramineelor,a c6ror
inmulfire este stimulati. De asemenea,se reduce fauna "indiferenti" gi cea
'ttile'" care, obicei, gdsegte
de igi refugiu gi hrandpe flora spontandinfloritd. in
plus, ierburile cosite de timpuriu, datoritd coeficientului izohumic scdzut sunt
supuseunei rapidemineraliz5ri.
Numdrul mai redus de cosiri (2-3) permite inflorirea plantelor gi
rdspindirea seminfelor, obfindndu-se astfel o fitocenozd mai diversificatd.
Ierburile mature cosite tArziu au un randamentin humus mai bun, mai stabil (2.
Sicher, l,993).
U. Remund Si colab. (1992)recomandi introducereaunui regim de cosiri
alternative (un interval da" urmitorul nu) ceea ce duce la menfinerea in
permanenlda unor rezerye de plante inflorite pe tot timpul perioadei de
vegetafie,o sporirea diversitifii botanicein favoareaspeciilorperenecu frunza
lat[ carespredeosebirede graminee,au o inflorire treptati gi prelungiti in timp.
inierbarea poate constitui astfel "un tampon ecologic" care ad[postegte gi
hrdnegtefauna util6 (acarieni prdditori din familia Phytoseide, viespi din
familia Trichogrammaetc.).
inierbarea permanentd poate fi realizathtn 3 variante: totall, parfiali gi
parfial6 cu alternareaintervalelor.
inierbarea permanentd totald acoperdintreaga suprafalda parcelei gi se
practicl in condiliile unor soluri bine aprovizionatecu p[ gi elementenutritive,
acolo undese puneproblemadiminudrii excesuluide vigoare gi de producfie.
inierbarea permanentdparliald (pe intervale) este cea mai rispdnditi gi
constdin inierbareaunor benzi pe teren situatepe mijlocul intervalelor dintre
rdnduri pe care circuld maginile, solul pe rdnd urmdnd a fi luuat obignuit. in
funcfie de condiliile pedoclimatice,de distanfelede plantare, de virsta gi de
vigoareabutucilor, ldfimea benzilor inierbateestecuprinsdintre 60 gi 140 cm,
astfel cd suprafafaefectiv inierbatd reprezint6 20-50% din intreaga suprafafi a
parcelei.
inierbarea permanentd parliald cu alternarea intervolelor urmdregte
reducere"concurenfei" gi constd in insdmdnfareaierburilor din doui in dou5
intervale.Dupd 8-9 ani benzileinierbatesunt desfiinfateprin ardturdde toamn6,
urmdndsb fie inierbateintervaleledintre rdnduri careau fost intrefinute ca ogor
negru (P. Pi1uc, lgSg). tn acestfel suprafalainierbati reprezint[ 40-50% din
total.
Se recomandd folosirea ierburilor cu talie micS (Lolium perenne)
cantitateade sdmAnfinecesardfiind de l2-l4kglha. insdmdnfarease face dupd
ar[tura de primdvard, folosind un agregatalcdtuit din fteza purtatd pentru vie
FPV, un segmental semdn6toriiuniversale SU fixat pe cadrul frezei gi un

tdvdlugarticulat saugrapastelatl GSV-1,5fixatd in spateleftezei.
in viile cu distanfadintre rdnduri de 2,2 m, ierburile se seamindin benzi
late de 1,4 m; ldlimea benzii poate varia in funcfie de distanfelede plantare,
urmhrind ca intre banda insimdn{ati gi rAndul de vie sd rdmdni o distan!5
minim[ de 30-40 cm. ln timpul perioadeide vegatafieierburile se cosescde 2-3
ori cu maginade curdfatpaquniMCP, carerealizeazASi tocareamaseivegetale,
aceastar[mdndnd deasupraca mulci.
Intervaleledintre rAndurirdmaseneinierbatese intrelin ca ogor negru prin
lucrdrile obignuite (ardtura de toamnd, affinareade primdvard gi 3-4 lucrdri
superfrcialein timpul perioadeide vegetafie).
Influenfa intrefinerii solului prin inierbare asupra vifei de vie. Ca
urmare a concurenfeicovorului ierbaceu,distribu{ia rdddcinilor vilei de vie
suferdmodificdri in sensulsporirii cregteriiacestorain orizonturile profunde,la
fel ca gi in cazul aplicirii lucrlrilor solului. in condifii de erbicidare,rdddcinile
vilei de vie reuqescsd "colonizeze" Si orizonturile superficiale ale solului.
Aceste modificdri ale distribufiei rEddcinilorvilei de vie in funcfie de sistemul
de intrelinerea solului depindde profunzimeasolului, de accesibilitateaapei,de
vigoareabutucilor (R. S. Jacl<son,1994).
Distribulia modificatd a sistemului radicular, concurenfaexercitat[ de
c[tre ierburi, imbunitdlirea insuqirilor fizice ale solului d6termin6modificdri
importantealenutriliei vilei de vie.
Frunzelevilei de vie provenitedin parceleleinierbate au un confinut mai
ridicat in fosfor gi potasiu,comparativcu cele obfinute in parceleleintrelinute
ca ogor negru.ca ogor negru.Acestedoui elementesunt absorbitede ierburi gi
apoi eliberatede citre rdddcini in forme organiceasimilabile de cdtre vila de
vie.
Cercetiri efectuatein Austria au evidenfiat faptul c6, in urma inierbdrii
permanente,continutul de azot gi potasiu din frunzele vilei de vie se situeazd
sub limitele critice de 2,25 % (fI) gi, resectiv,I,2% K) la majoritateasoiurilor
studiate(A. Fardossi si colab., 1996).Spredeosebirede toate soiurile de vit5 de
vie luate in studiu (27), confinutul covonrlui vegetal in N gi K a fost sporit.

Alimentareavifei de vie cu Ca, Mg Si P a fost asigurat[in conditii optime.
in cele mai multe caztxr,prin inierbare estediminuatii vigoarea butucilor,
(R. Morlat, 1987;A. Dorigoni, L. Sicher, I99I; Gh. Condei Si colab., I99I).
Dezvoltareamai slabda listarilor in astfel de condifii determindo incetaremai
timpurie a cregterii,insofiti de o imbundtalirea eficienfeifotosintezeifrunzelor,
cu efectefavorabileasupraproceselorde acumularein struguri.
in apreciereainfluentei inierbdrii asupravigorii butucilor, trebuie sd se
find seama de combinafia altoi/portaltoi, de virsta ierburilor, de evolu{ia
regimului pluviometric in cursul perioadei de vegetafie,de capacitateasolului
de inmagazinarea apei. in situafiile unor soluri fertile bine aprovizionatecu
apd,a unor portaltoi vigurogi, in care excesulde vigoare poate dduna calitifii
producfiei gi rezistenfeivifei de vie la iemare, aceasti diminuare a vigorii in
urma inierbdrii permanenteestebeneficdpentruproducfie.
Influenla inierb6rii asupraproducliei de struguri depinde,tn mare adsur6,
de densitateade plantaregi de condifiile climatice. in general,la densitElimici
de plantarevigorea mai mare a butucilor permite exploatareasolului da cdtre
rdddcini in profunzime, suport6nd mai ugor concurenfapentru apd realizatd de
covorul vegetal,ftri ca producfiasd fie influenfat6negativ.
in anii cu deficit de precipitafii, pe soluri cu rezerrrereduse de apd,,
parceleleinierbatedau productii mai scdzute,la fel ca gi in cazul parcelelorcu
densitifi mari de plantareunde vigoareamai redusda butucilolr gi dezvoltarea
mai superficialdasistemuluiradicularsunt supuseunei concurenfeaccentuate.
Prin inierbareapermanentdnaturalScu specii perenedin flora spontani,
cositepermanentpe un vertisol carbonaticdin podgoriaDragaqani,timp de 15
ani la soiul TdmAioasdrom6neascda fost obfinutd o diminuarea producliei de
struguri fa!6 de ogorul negru cu 24o/o(Gh. Condei Si colab.,l987). Prin
inierbareadirija6 (50% gramineef 50% leguminoase)cu durata de 5 ani, in
aceeagipodgorie,la soiul Sauvignon,diminuareaproducfiei a fost in medie de
l5Yo,maiaccentuatiin anii secetogi(Gh. Condei,i,986).
inierbarea permanentd cu graminee (Festuca rubra Si Poa pratensis) in
plantafii cu soiul Chasselascultivat in Elvelia a determinat diminuiri de

producfie cuprinseinhe 5 gi 24Yo,in lipsa fertilizdrii cu azot, comparativcu
ogorul negru (D. Maigre Si colab., i,995).
Producfii asemindtoaresau mai mici cu 5-l5o/o, comparativ cu ogorul
negru,au fost obfinuteprin inierbarecu gramineeqi in podgoria Clnmpagne(A.
DescotesSi colab., 199/,).
inierbareadetermin[,in general,o imbundtdyirea calitdyii strugurilor prin
acumulareaunor cantitifi sporitede zaharuriin boabe,ca urmarea diminuirii,
intr-o anumitdm[surd, a vigorii butucilor gi a producfieide struguri (A. Scienza
Si colob., 1988;Gh. CondeiSi colab., 1989;L. Sicher,A. Dorigoni, 1992;D.
Maigre Si colab., 1995;S. OrlandiniSi colab., 1995).
Aciditatea total[ a mustului a fost mai redusbin cazul inierbdrii terenului.
Concurenjaexercitatl de ierburi determindo incetare mai timpurie a cregterii
l6starilor in cursul perioadei de vegetafie gi o "degradare" mai acceleratha
aciditnfiidin boabe.
La soiurile negres-a constatatgi o imbunbtifire in polifenogia recoltei,in
condifiile inierbSriiterenului(R.Agulhon, 1996).
Prin eliminarea rapidd a apei tn excesodatoritd transpirafiei intense a
ierburilor, ataculde putregaicenuqiual strugurilor gi, uneori, al maneiestemult
diminuat,mai alesin anii favorabili pentrudezvoltareaacestorboli.
Prezenlacovorului vegetalreduce,de asemenea,manifestareaclorozei in
prim[verile in carecirculafiaaeruluiin sol esteredus6.
Printre dezavantajeletnierbdrii se semnaleazA,pe ldngi concurenfa
pentru ap[, mai accentuatdin anii secetogiqi sporireariscului gerurilor til:zii de
prim[var5, in momentul dezmuguritului sau, uneori, in perioadelesecetoase,
trecereaacarienilorgalbenide pe ierburi pe vila de vie.
in privinfa consumurilorenergetice,sistemulde intrefinerea solului prin
inierbare dirijatd a determinatconsumuri mai redusela unitatea de suprafafd,
comparativcu ogorul negru(tabelul 8.8.).
Tabelul8.8.
Consumuri
energetice
determinate
de sistemuldeintrefinerea solului
(dupd Gh. Condei, 1989)
Sistemuldeintrefinerea Consumulla ha (anual):
solului: Zile - om Ore - asresat Motorinl (l)
Ogor negru 27 I 4l
Erbicidare 2 J 26
Inierbare l4 4 13
Cultura plantelor anuale pe intervalele dintre rinduri, folosite ca

ingrdgimdntverde, inlluenfeaz6favorabil insugirile frzice, chimice gi biologice
ale solului, fbrd sd afectezecregtereagi fructificareavifei de vie.
ingrdsdminteleverzi contribuiela reducereaeroziunii solului, amelioreazd
structuraacestuiaprin imbogdfireain materieorganicdgi intensificdactivitatea
microorganismelor.Folosirealor constituie un mijloc de combaterea clorozei
datorati excesuluide apd in solurile asfixiate (1. Eynard, G. Dalmasso,1990;
Victoria Cotea, V. V. Cotea, 1996).
Ca ingr[qdminteverzi pot fi folosite specii cu ciclul de vegetafiescurt, cu
creqtere rapid6, care produc o biomasd apreciabild, unele dintre ele
(leguminoasele) cu posibilitdfi de fixare a azotului atmosferic: mazbrea
comestibildsauturajerd(100-150kglha),lupinul (150-200kg/ha),bobul (150-
200 kglha), soia (150-200 kg/hal borceagulde primlvard (120 kglha mazbre
furajerl + 60 kg/ha ovilz),secara(80-100kg/ha), mdzfuichea,fasolifaetc.
in zonelecu precipitafii anualemai mari de 600 mm, cu cel pulin 300 mm
in perioada de vegetafie, semdnatul culturilor se poate face toamna sau
primivara, in timp ce in zonelecu precipitafii moderate,cuprinseintre 500-600
mm, semdnatulse facetoamna,in lunile septembrie-octombrie.
Suprafalape care se insdm6nleazdculturile poate fi diferit6; obignuit,
aceastase face in benzi late de 140-175 cm pe intervalele dinhe rinduri,
altemativ,o datdla2 ani.
Primdvara,in mai-iunie, la imbobocirea sau inspicareaplantelor, acestea
se toaci mdrunt, rimAnAndla suprafafasolului p6nd la uscareca mulci, dupd
Viticulturo in contextul agriculturii biologice
carese incorporeazdin sol cu discul sautreza.

Covorul vegetal realizat la suprafafa solului in intervalul toamn6-
primlvard constituieun obstacolin calea spdlarii nitralilor in profunzime,fird
sd influenleznnegativcultura vijei de vie (P. Penet Si colab., 1991; H. Lott, K.
H. Emig, I99l).
Chiar dacdrandamentulin humus stabil al biomaseiobfinute este sc[2t,
prin incorporareain sol a materiei organice fermentescibileeste stimulati
activitateamicrobiologic[a solului.
Ca urmarea prezenfeiunui covor vegetalla suprafalasolului, se modificd
microclimatul orizonturilor superficiale;temperaturaacestoraestemai scdnfi5,,
comparativcu intrelinereasolului ca ogor negru sau prin erbicidare.De aceea,
in zonele cu brume frecventegi ingheluri tdrzii de primdvar[ se recomanddca
tocareaplantelorqi pdstrarealor ca mulci s5 se faci primivara devreme,pentru
a evita accentuareadaunelor. Umiditatea relativ[ a aerului in atmosfera
invecinati este mai ridicat5, ftrd sd se constate intensificiri ale atacurilor
paruzitare(A. ScienzaSi colab., i,988).
Experienfeleefectuatein podgoria $tef[negti-Argegpe soluri podzolice,
argilo-iluviale,cu confinutridicat in argild gi regim aerohidricdefectuos,au dus
la concluzia cd intrefinereasolului prin culturi anualefolosite ca ingrdgdminte
verzi (borceag de primdvard: ovdz 60 kg/ha qi maz5re 120 kglha) nu a afectat
cregterilevegetative,in timp ce produclia de struguri a sporit semnificativ (I
Rddulescugi colab., |989). Cultura alternativda borceaguluide primdvardpe
intervaleledintre rdnduri a contribuit, de asemenea,la diminuareaexcesuluide
umiditatedin sol in prima partea perioadeide vegetafie.
Prin folosirea ingriq[mintelor verzi se imbundtdJegtemobilitatea
elementelor nutritive in sistemul sol-plantd (Vasilica DuSchin, 1986; Gh.
CondeiSi colab., 1989).
Pentru viticulturd prezint6 interes Si tnierbarea temporard cu specii din
Jlora spontand, de talie joas6, lipsite de stoloni gi rizomi (Stellaria media,
Veronica persica etc.).
Prezen[aflorei spontanepe parcursulperioadeide repausavifei de vie are
Viticultura in contextulagriculturii bioIogic e
o seriede efectefavorabile:
- reduce scurgereade suprafafi a apei gi solului, asigurdnd protecfie
impotriva eroziunii;
- amelioreazi infiltrarea apei din precipitatii, cu influenfi pozitivl asupra
rezervelorde apddin sol;
- garanteazLo mai bund mobilizare a elementelor nutritive mai pufin
mobile, reducind riscul aparifieicarenfelorgi clorozei;
- prin sistemulradicularamelioreazistructurasolului.
Cosirea plantelor din flora spontand,cdnd acesteaajung la 20-25 cm
inilfime in primdvardinfluenfeazi pozitiv pistrarea umiditdlii din sol, tntdrzie
aparifia unor noi buruieni anualegi permite accesulcu maginilein plantafii pe
timp ploios.
in general,buruienilecareigi fac aparifiala sfhrgitulprimdverii gi vara pot
contribui la accentuareadeficitului hidric. fn zonele cu precipitafii suficiente,
sau acolo unde este necesardlimitarea vigorii butucilor, se recomanddcosiful
buruienilor.
Cercetiri recenteefectuatein Ungaria au wmdrit folosires buruienilor cu
acliune alelopaticdin plantafiiviticole (J. Mikulas si colab., 1992).
Au fost utilizate o serie de specii sdlbatice,intdlnite frecvent in plantafii,
cu rdddcini superficiale, care exercitd o concurenfd sclzutii pentru ap[ gi
substanfenutritive. Unele dintre-ele sunt interesantepentru capacitateade a
emite substanfe chimice alelopatice, fapt ce explic[ un efect erbicid
semnificativ.
Speciile luate in studiu au fost urmdtoarele: Digitoria sanguinalis,
Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Glechoma
hederaceum. S-a urmlrit, indeosebi, comportamenful fiziologic al speciei
Digitaria sanguinalis, specie cosmopoliti cu r6sp6ndirerapidd, rezistenti la
seceti (degi sistemulradicular se afl6 la micd adAncime),cu acliune alelopatici
datoratd emisiei unor exsudate radiculare fitotoxice (acidul clorogenic gi
sulfosalicilic), care frineazAdezvoltareaburuienilor,fiwda ddunavilei de vie.
Viticultur a tn contextul agricultur ii biologic e
8.3. FERTILIZAREA PLAI\TATIILOR VITICOLE
Pentru rafionalizareaferilizAii vifei de vie, trebuie s[ se fini seamade

citeva caracteristicimai importantedupl cum urmeazi:
- vila de vie este o planti perend la care elementele nutritive
incorporrateln recoltii nu reprezintiidecdto partedin cantitateaextrasldin sol;
- rdddcinilevilei de vie se dezvolti in profunzime;majoritatealor se afl6
situateintre 20 gi 60 cm addncime,unele depdgind4 m;
- solurile viticole sunt, tn general, sdracegi mai mult sau mai pufin
profunde;
- producfiile de struguri sunt relativ limitate, astfel cd necesarulde
elementenutritive esterelativ redus;
- uneori distanlele mici de plantare folosite limiteazAposibilitifile de
aplicarea ingriqimintelor;
- capacitatea de stocare a substantelor nutritive in elementele
multianualeale butucilor esterelativ ridicat5,permifdndreutilizareaacestora.
Culturavifei de vie reprezinti o minicultur[ indelungati; plantardmdnepe
acelagiloc o perioadd de peste 30 de ani, timp in care are loc o degradare
treptatd a solului prin compactarealui pe urmele tractoarelor, slrdcirea ln
materieorganicl qi in elementenuhitive.
in viticultura biologicb obiectivutfertitizirii estementinereasau sporirea
fertilitalii solurilor qi a activitiifii lor biologice. Se preconizeazf "hrdnirea
solului", pentru ca acesta,la r6ndul lui, sd hrineasci plantele,acorddndun rol
privilegiat fertiliz6rii organice.
ingrIg[mintele organicesunt transformatede c6treorganismelevii din sol
in humus gi elementeminerale, care sunt preluate,treptat, de c[tre plante pe
parcursulperioadeide cregtere,pe m[surd ce acesteaau nevoie.
Fertilizarea in viticultura biologicd implic[ folosirea, in principal, a
tngrdgdmintelor organice provenite din fermd gi adlugarea suplimentari de
elementenutritive naturale(autorizatede reglement6rilein vigoare),mai alespe
Viticuhura in contextulagriculturii biologice
solurile cu stdri carenfiale. Aceste elemente minerale sunt puse heptat la

dispozifiaplantelorprin intermediulmicroorganismelor.
Acest mod de fertilizare "respectd' mai intdi fiziologia plantelor, spre
deosebirede fertilizarea slasicd pe bazil de ingr[gdminte minerale de sintez6,
carefavorizearAmai mult cantitateadecAtcalitateaproducfiei.
in ultimii 30 de ani in viticultura intensivd a existat tendinfa de a confunda
fertilizarea cu 'forlarea" producfiei, neglijdnd viala solului gi,in acest fel
limit6nd capacitateasa de a descompunesubstanfeleorganice.
Atunci cdnd ingrigdmintele organice disponibile sunt corect folosite, in
viticultura biologic[, fertilizarea minerald complementari este mai pufin
importantS.Cu toate acestea,nivelul fertilit5tii solului trebuie sd fie testat
periodic prin analize de sol gi prin calcularea tmui bilanS al elementelor
nutritive (intrdri, iegiri, pierderi).
Pentrurefacereafertilitiifii solului, intre momentuldefriqirii unei plantafii
vechi gi cel al replant[rii este util6 pistrarea uneiperioade de repaus. Durata
ideald a repausului este de 10 ani, interval in care are loc descompunerea
rlddcinilor situate in profrrnzime gi, in acest fel, eliminarea vetrelor cu boli
virotice. in acest timp se recomandi cultivarea leguminoaselor(ex.: lucerna)
urmat6de graminee(cereale).
Fertilizarea de aprovizionare, efectvati,inainte de plantare, se considerd
eficient6 daci se administreaztr30-50 t/ha gunoi de grajd sau de tescovind
compostatii.
Pentru aprovizionareasolului cu fosfor se recomandddoze de 200 kg/tra
P2O5 (aproximativ 600 kg/ha de fosfafi naturali), administrate inainte de
cultivarealucernei (la care se adaugd,eventual,150 kg/ha K2O, dacd solul este
deficitar); inainte de plantareavifei de vie se completeazinecesarulde fosfor cu
incl200 kg/haPzOsU. Rousseau,/995).
in viticultura biologicb, humusul esteun componentextrem de important
deoarecerezultii din transformareamateriei organiceprezentesauincorporate in
sol: rdddcini,frunze, coardetocate,gunoi de grajd, compost,ingrigiminteverui
etc.
Viticuhura tn contextul agriculturii biologic e
Humusul formeazAcu argila complexul argilohumic stabil, care joac6 un

rol importantin fertilitateasolurilor gi nutrigiaplantelor.
Evolufia humusului in sol difere in functie de natura materialului parental
gi a climei:
- in climat cald gi umed se formeazd mai pufin humus stabil, care are
tendinlade mineralizarerapidd;
- in climat temperatse formeazi humus stabil, iar mineralizarealui are
loc treptat;
- in climat rece gi umed are loc o formarelentd a humusului stabil gi o
mineralizareredusd;
- in climat continental uscat se inregistreazl o pierdere intensi de
humus, datoriti acfiunii soarelui gi, in acelagitimp, o protecJiea humusului
realizatddecStreionul Ca-.
Pe solurile cultivate cu vi16de vie humusultrebuie sd fie reinnoit in mod
constant,prin aporturi de noi materii organice,intruc6t s-a constatato pierdere
anualdde2%o.
Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd.
Viticultura este,in bund mdsur6,responsabilIde sdrdcireasolului in substanfd
organicd, mai mult decAt majoritatea celorlalte culturi. Sirdcirea solurilor
viticole in substanti organicl se datoreaz5restitufiilor slabe realizate de cdtre
viJa de vie, erbicid[rii care elimind aportul de materie organici rcaliz.atde cdtre
buruieni qi abandon6rii timp de mai mulli ani a fertilizArii periodice cu
ingrdgdminteorganice.
Deficitul in materie organicdreprezint[ o problem[, mai ales pe solurile
"fragile": cele scheleticegi cele nisipoase.
Un sol viticol bogat in humus are o bunl stabilitate structurald,fapt ce
limiteazlconsiderabil eroziuneahidric5. Humusul amelioreazi capacitateade
refinerea apei, ceeace are mare importanldin perioadelede secet[. El are, de
asemenea,o funcfie reglatoarein nutrifia plantelor,intruc6t, prin mineralizare,
elibereazilprogresivelementeleminerale.
Viticultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
Se apreciazi cd argila posedl o parte din proprietdfile humusului, cum

sunt cele de refinerea apei gi a elementelornutritive. Dac[ ea lipsegte,materia
organicdpoates[-i find locul.
8.3.1.Fertilizarea cu ingrlgiminte organice

Prin fertilizarea cu ingrdgdminte organice, se urm5reqte sporirea
confinutului in humus a solului gi a capacitdfii sale de refinere a apei,
ameliorareastabilit5fii sale structurale,facilitarea lucririlor solului, stimularea
activitilii biologice din sol gi furnizarea celei mai mari pdrfi din elementele
nutritive necesareplantelor.
Materia organicd provine in mare parte din incorporarea reziduurilor
plantelor,cum sunt.frunzele,vdrfurile de ldstari,coardeletocate etc., care sunt
bogatein celulozi gi materii proteice.Humificarea lor esteacceleratddacd se
adaugd solului azot organic provenit din gunoi de grajd, composturi,
ingraqiminteverzi etc.
in cursul evolufiei salemateriaorganici parcurge3 faze:
- descompunereain produgi intermediari de cdtre macroorganismegi
microorganisme;
- transformareain humus cu ajutorul microorganismelora unei pnrfi din
produgii intermediari;
- transformareahumusuluistabil gi a unei parti din produgii intermediari
in elemente minerale. Aceastii mineralizare este opera
microorganismelor.
Raportul CN de o indicafie asuprastdrii materiei organice administrate
solului. Raportuloptim se situeaz6intre 10 qi 12. CAndacestraport esteridicat,
materia organicd respectivd este pufin disponibild ca hran6 pentru
microorganisme,excesulde carbon provoc6ndblocareaazotului. Un excesde
azot fav oizeazA pierderile sub form[ de amoniac.
Cercetdri mai vechi, dar de o deosebiti actualitate pentru viticultura
zilelor noastre,au subliniat eficacitateafolosirii gunoiului de grajd, a tescovinei
compostate,a ingrdqdmintelorverzi gi a diferitelor composturi.
Vit i cuhura tn contextul ogr i cultur i i bi oIogi ce
i:
.- Cel mai rdspdnditingrdgdmdntorganic folosit in viticulturd estegunoiul

de grajd. Experienteleefectuatein principalele podgorii au urmirit stabilirea
influenfei gunoiului de grajd asupra solului, precizareadozelor gi addncimii
optime de incorporare, a eficacitigii in timp asupra cantitl{ii gi caliEfii
producfiei.
incorporarea gunoiului de grajd in doze de 40-60 t/ha in condiliile
cernoziomurilorde la Murfatlar a condusla sporireaumiditiifii solului cu 1,5-
9,5yo,asigurdnd,in condiJii de climat secetos,o rezewd mai mare de apd in
zonade r6spAndiremaximd a riddcinilor vilei de vie.
in podgoria Dr6gdqani,dozelede 40 9i 60 t/ha gunoi de grajd au realizat
sporuri de produclie la soiul Riesling italian de 50Yorespectiv 54%o,iar in
podgoria Minig doza de 50 t/ha aduce,la acelagisoi, un spor de produclie de
54%fa[dde martor.
Prin aplicareaunor dozede 40-50t/ha gunoi de grajd la soiul Chardonnay,
in podgoriaMurfatlar s-aurealizatsporuride recolt[ de 25-38Yofafl de martor.
Eficacitateagunoiului de grajd urmdrit[ in podgoriile Drag[gani, Minig qi
Murfatlar, au dus la constatareacd aceastaesteslabdin primul an, se manifesti
evident in anul al doilea gi al treilea, marcdnd o scidere bruscd in anul al
patruleade la incorporare.
Stabilirea dozelor de gunoi de grajd se face finAnd seamade conlinutul
solului in argili, indicelede azotgi de confinutulgunoiului inazot.
Diferenlierea dozelor de gunoi de grajd in funclie de valorile indicilor
agrochimiciai solului esteprezentat6in tabelul 8.9.
Tabelul8.9.
Dozele de gunoi de grajd recomandate,
in fi.ncfie de valorile indicilor
agrochimiciai solului
Continutulsoluluiin Dozele de eunoi de sraid (t/ha) sau zunoi semilichid (m'/lra)
argilb(adincimea, Indicelede azot (HV) % al solului
cm) ')<
0,5 0.1 1.5 2.0 3.0 4.0
l0 28 l8 l5
20 48 3l 26 23 2l
30 54 35 29 26 24 23 22
40 58 5I 3l 28 25 24 23
50 60 39 5Z 29 26 25 24
Viticuhura in contextul agriculturii biologice
Gunoiul de grajd se utilizeazi, in general,in doze de 30-60 t/ha" aplicat o

datd la 3-4 ani. Se recomandi sd fie folosit in"stare naturald', adicd dupi 6
luni de pistrare, prin administrare toamna qi incorporare printr-o lucrare
superficiali a solului. Se va evita folosireadozelor mari de gunoi proasplt, care
poateantrenao seriede accidenteculturalegeneratede excesulde azot.
Tescovinacompostatd.Tescovina reprezinti un subprodusrezultat din
prelucrareastrugurilorgi confineciorchini, pielife gi seminte.
Tescovinaproaspdti, necompostatI,poate fi folositd in viticultur[ numai
in mici cantitifi, pentru acoperirea solului in vederea prevenirii eroziunii.
Reacfiatescovineiproaspeteesteacidd gi are un raport CA{ ridicat. Tescovina
proaspdtdoblinutl de la strugurinegri poateaveaun efect fitotoxic, ca urmarea
confinutului ei ridicat in polifenoli.
Cel mai adeseatescovinaestefolositd dupi compostarein platform[ timp
de 4-5 luni. Pentrucompostare,tescovinase ageaziin straturialternativede 20-
25 cm grosime, acoperite cu 10-15 cm de pdmdnt (D. Davidescu, Velicica
Dqvidescu,1992; 1993).in timpul aqezilrii,pentru fiecare ton6 de material se
adaugd4-5 kg P2O5,5-6 kg K2O qi se umecteazi,cu 250400 I ap6 in care s-au
addugat3-5% sulfat de amoniu Si2-3% Ca(OH)2.Udarease face in2-3 rcpnze,
pentruca apasdimbibe cdt mai bine materialul,ftrd sI se scurg6.DupI 1-2 luni
de la construirea platformei sg procedeazLla desfacereaei, la lopdtarea,
gi reclddireaei. Acesteoperafii se mai repeti cel pufin inc[ o dat[;
amestecarea
fermentareaesteincheiatddupd4-5 luni.
Din producfiade struguri la un hectarrezult[ o cantitatede tescovindde I
500- 4 500 kg, din care se poate obline o cantitatede 100-400kg humus (M
Fregoni, 1987).
Compostulde tescovindaplicat in doze de 20-50 t/ha furnizeaz6solului o
150-350kg K2O/haqi 50-120
cantitatede 2-5 t/ha humus,100-250kg P2O5/ha,
kglha Mg.
in tabelul 8.10, sunt prezentateanalizele efectuatela doui composturi
utilizate in Franfa (M. Mustin, 1987).Prin folosirea unei doze de 30 t/ha din
compostttlde tescovindse adaug6solului 216kglhaN, 55 kg P2O5/ha
9i 176kg
Viticultur a in contertul agriculturii biologic e
K2O/tra,ceeace asigurdnecesarulvilei de vie pentruo perioadbde 3 ani.

Prin folosireatescovineicompostatepe un sol scheleticformat pe aluviuni
grosierede pe prima terasi a rdului Teleajen, V. Cdtdnescusi colab. (1987) au
obfinut producfii de struguri superioare,comparabile cu cele asigurateprin
folosireagunoiuluide grajd(tabelul8.11).
Tabelul8.l0.
Rezultatele analizeia doui composturi de tescovind oblinute in Franfa
(dupdM. Mustin, 1987)
Numdrul probei gi
provenienfa
Determinarea
3415 34t6
Coutras St-Gends
Substanfauscatd(% dinmateria brutd) 22,8 21,3
Substanfaorganici (% din materiabrut6) 19,46 19,24
Substanlaorganic[ (% din substanfauscati) 85,34 90,20
Azot organic (% din materia brutd) 1,07 0,72
Substanfaor ganc6/ Azot organic 18,2 26,7
pH in apdlll0 (materiebruti) 7,74 7,53
(ohms/cmlil0 din substanfa
Rezistivitatea brutd) 383 278
Relinere apei(Vodin substanfabrutd) 52,0 57,0
Carbontotal (Yomateriebrutii) 9,73 9,62
Umiditatea rezi&nld (o/o) 0,40 0,68
Substanfeminerale (o/odnmateria bruti) 3,87 2,43
Fosfortotal (% din substanfa
bruti) 0,08 0,08
Potasiu total (o/odin substantabruti) 0,54 0,49
Magneziutotal(% din substanfa
brut6) 0,03 0,03
Folosirea coardelor rezultate la tdiere. Coardele rezultate la t6ierea vitei

de vie, in cantitatede 2 500-4 500 kglha, pot furniz4 prin tocaresi tncorporare
tn sol, intre 400 gi 800 kg/ha humus,alituri de cantitdfi ce nu hebuie neglijate
de macro- gi microelemente.
Viti cultur a in contextul agr i cultur i i bioIogi ce
Aportulin elemente mineraleal coardelortocategi incorporate in sol este

de: 6-20 kgftln N; 0,7-3,6kg/haP 9i 6-20 kg/ha K, acoperindnecesarulde
macroelemente in proporfie de t0-30% (M. Fregoni, ]957). in privinfa
microelementelor, aportulcoardelortocategi incorporate in sol estede 30-50%
din necesar.incorporatein sol,coardelesuferdun procesdedegradare biologicd
in condifiideumiditate,datoritilprezenteibacteriilorgi ciupercilor.
Tabelul8.11.
Influenfacompostului detescovindasupraproducfiei;i calitdfiistrugurilor
la soiulMuscatOttonel(ValeaCdlugireascd, l98l-1983)
(dupd V. Cdtdnescusi colab., 1987)
Recoltade
Calitatea
strusuri
Varianta
Zahdr Aciditate
tlha Semnif.
s.ll eil HrSOa
Martor nefertilizat 7.66 153.6 3.59
Gunoide eraid-20 tlln 9"06 138,8 3,53
Gunoi de sraid - 40 tlha 9 .8 1 r*
143.7 3.64
Gunoide sraid- 60t/ha t0.21 'F
r46.3 3.74
Tescovindcompostatd- 20 tltn 10.03 145,7 3.27
Tescovindcompostati- 40 tlha 10.78 ** 146.3 3.50
Tescovindcompostatd- 60 t/ha 10.63 * 146.3 3.54
Ele contribuie la imbundtdfileainsugirilor frzice ale solului, prin cregterea

capacitdlii de relinere a apei gi printr-o mai bund aerarea acestuia.Coardele
tocate asigurd un aport de humus durabil, impiedicd eroziunea solului,
asigurdndun drenaj intern mai bun al apei,evitAndscurgerilede suprafald.tn
acelagi timp sunt reduse pierderile de apd prin evaporafiegi este favorizatd
cregterearddicinilor.
Coardeleconfin substanfeorganicedin grupataninurilor, fenolilor gi odatS
introdusein sol reduc germinafiasemintelorgi inhib[ cregtereaburuienilor. in
plantaliile ?n care coardeletocate au fost incorporate in sol, s-a observato
germinare gi o dezvoltare de 5 ori mai redusd a buruienilor, ca unnare a
efectului lor erbicid. Pentru a favoiza humificarea gi pentru a nu diuna
rdddcinilorvifei de vie, tocareagi incorporareain sol a coardelorestebine sd fie
262 Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol.
Viticultura in contextul agriculturii biologi ce
asociatS,acolo unde condiliile de umiditate permit, cu inierbarea. Tocarea

coardelor trebuie ficutd in fragmente mai mici de 5 cm, pentru a fi influenfate
favorabil insugirile solului, pentru a se degrada rapid sub influenfa florei
bacterienegi fungice,precumgi sub acliuneaagenfiloratmosferici.
Coardele compostate dau naStere la un ingrd.gdmint valoros. Dupd
fragmentarealor in bucdfi de 5-10 cm lungime, ele se introduc intr-o groapd
unde se adaug[ l0 kg sulfat de amoniu qi 300 I apd pentru fiecare tond de
coarde.Umectareacoardelorse face la inceput de doul ori pe sdptimdni, apoi o
singurd dat6. Dupd o lun[ se adaug6,din nou, 5 kg sulfat de amoniu pentru
fiecaretond de coarde,continudndudarea.Dupi 5'6 luni compostareacoardelor
esteincheiatd(M. Fregoni, i,980).
O altd refet6de compostarerecomandi mErunfireagi zdrobireacoardelor,
dupi care acestease ageazdin straturi alternativede 20-30 cm gi se stropesccu
250-300 | apd ce confine 3-5% sulfat de amoniu gi 2-3% C4Om2 @.
Davidescu, Velicica Davidescu, 1992). Pentru fiecare ton6 de coarde se mai
adaugd4-5 kg P2O5gi 5-6 kg K2O, dupd care se acoperdcu un strat de pdm6nt
de l0 cm. Se pun apoi alternativ al doilea, al treilea etc. strat de coarde
mirunfite gi zdrobite,carese trateazdca gi primul strat.DupEaproximativdou6
luni platforrna se rearnenajeazil(se desface, se lopdteazA,se amestecI, se
reclddegte)qi se umecteazLdin nou. Durata fermentlrii estecuprinsl intre 6 gi
l2luni.
Composturiverzi. Sunt constituitedin ramuri fragmentate,reziduuri de la
plantele de grldind (frunzr, iarbd de gazon)gi degeuriorganicemenajere(F.
Murisier, 1993).Pentruprevenireaeroziunii solului, poate fi folosit compostul
proaspit, rispdndit la suprafaf5.
Ca ingrdg[mdntorganic se folosegtecompostulmaturat (dupd4-5 luni de
compostare),care se recomandds[ fie incorporat superficial.Administrarealui
trebuie s5 se faci in perioadade repausa vilei de vie, in intervalul noiembrie-
martie.
Paiele de cereale sau reziduurile de Ia culturile legumicole au un raport
CA{ foarte ridicat (tabelul 8.12). Ele sunt folosite, pentru protejareasolului
impotriva eroziunii, pentru compostare,insd cantitateade humus pe care o

produc estescdzut6.
Tabelul8.l2.
Caracteristicileunor materii organicecompostabile
(dupd Catherine de Silguy, 1994)
Aptitudineade
Materia organicI RaportCN Confinut in apd
descomnunere
Gunoi de bovine 20 mediu bun6
Reziduuri de la culturi l0-20 ridicat bund
lesumicole
Paie 60-r00 sc[2t medie
Lemn eliminatla tiiiere 100-150 foarte scdzut slabl
Scoarti de copaci 100-130 variabil medie
Gunoaiemenaiere 30-40 ridicat-mediu medie
in tabelul8.13suntprezentate cantitiililedeingrigiminteorganicefolosite
in viticulturd,aporhrllor in humus,PzOs,K2Ogi Mg.
Tabelul8.l3.
Compozifiadiferitelormateriiorganicefolositein viticulturabiologici
(dupdF. MurisierSicolab.,1993)
Dozade Valori exprimate in kg/t de material
Materiaorganice aplicare oroasoit
tlha Humus PrO. K'O Me
Gunoi de bovine 40-80 85 3.0 6,0 t.2
Paiede cereale 2-t0 80 ) < 14,0 0,7
Reziduuri de la culturi
10-20 80 0,7 2,9 0,5
lesumicole
Comoostde tescovin6 20-50 100 5.0 7.0 1.0
Compostverde 20-50 60 3.3 4,2 2,5
Coarde 24 159 1"3 4,8 0.5
Reacfiaamesteculuiconstituieun factor primordial,condifiile optime

pentruactivitateamicroorganismelor fiind asiguratela valori de pH apropiate
de neutru.Pentrudiminuareaaciditifii se incorporeazisubstanfebogatein
calcar(dolomit,fosfafinaturali,algecalcaroaseetc.).
Pe mdsuracbdirii platformeide compostare pot fi adiugateargilegi alte
264 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol
Viticultura in contextul agriculturii biologic e
materii minerale(roci mdcinatefin), pentru a reechilibracompozi{iagi a spori

efrcacitateacompostuluifinal (Catherinede Silguy, 1994).
procesuluide fermentare,se adaug6,uneori,
Pentrua acceleradeclangarea
o seriede activatori,in cantitili foarte mici:
- fermenfipe bazdde extractede plante,de bacterii sauenzime;
- preparatepe bazd de silice sau de plante (urzic6, coada goricelului,
valeriani etc.);
Pentru pregdtireacompostului se construieqteo platformi pe un teren
drenat, la umbrd gi la adlpost de vdntul dominant. Materialele disponibile se
amestecd,pentru a realiza o bund omogenizare.Se realizeazdo platformb de
1,2-1,5m iniltime, 2-2,5 m ldlime labazi, gi cu lungimeavariabild,in funcfie de
disponibilul de materieorganicd.Pe mdsuraconstituirii platformei, materialele
sunt umectate.Platforma se acoperdcu paie saufrunze uscate,pentru a asigura
o bundaeraregi pentrua limita evaporarea.
in regiunile umede,platforma se construiegtecu laturi ascufitepentru a
favoiza scwgereaapelor.in primele doui sipt6m6ni se verificl temperaturain
interiorul platformei,care trebuie sI fie cuprinsdintre 55ogi 65"C. Dupd cdteva
siptdmAni se afrneazd platforma pentru aerare. AceastEoperafie accelereazil
gi omogeriznazdamesteculde materiale.
descompunerea
Pentru reugita composthrii se urm[resc 3 parametrii: temperatura,
umiditateagi aerarea.
Temperaturadegajati in timpul fermentdrii este indispensabili pentru
reglarea diferitelor populafii de microorganismecare realizeazdhumificarea
(bacterii,actinomicetegi ciuperci). Temperaturanu trebuie sd dep[geascd65oC,
pentru a nu incetini activitateamicroorganismelor;in acelaqitimp ea determini
pierdereafacultafii germinativea majoritdlii seminfelorde buruieni, precum qi
eliminareagermenilorpatogeni.
Umiditateatrebuie sd fie cuprinsdintre 50 gi 60%. Dacd esteprea scizuti
sau prea ridicatS, ea impiedicS ridicarea temperaturii. O umiditate excesiv[
poate determinapierderi de elementenutritive, care pot polua pdtua de apd
freaticdgi favorizadeclangarea
fermentafieianaerobe.
Viticultura in contextul agriculturii bioIogi ce
Aerareaeste importantd,intrucit fermentafiatrebuie si fie aerob6.Dacd

platforma este prea tasati gi slab aerisit5"se dezvoltd unii compugi (alcooli,
acizi organici)careinhib[ activitateamicroorganismelor.
Durata compost6rii in climat temperat este cuprins[, in general, intre 8 pi
12 luni. Un compostmaturat are un aspectomogen,o culoare brun-inchisd,o
structur[ fina" iar resturile de paie gi elementelignificate sunt friabile. in urma
compostirii volumul platformei scadela jumdtatedin cel inifial.
Folosireacomposturilorin viticulturd contribuie la imbogdfireasolului in
humus, in principalele elementenutritive, iar prin enzimele pe care le conlin
contribuiela echilibrul microbiologic al solului. Se recomand[ administrareala
suprafafdgi incorporareain sol printr-o arlturd superficiald.
Folosirea tnfrdsdmintelorverzi reprezintdo cale eficientd de imbogdfirea
solului in humus. Sunt indicate plantele leguminoaseanualefixatoare de azot:
mazirea comestibilEsau furajeri, mdz6richea,borcegul,lupinul, bobul, fasolila
gi soia.
Culturile se ins[m6nf eaz6,pe intervalele dintre rdnduri, in benzi late de
1,0-1,2 m. in zonele cu precipitafii abundente (peste 600 mm anual)
insdminfareaculturilor se face toamna sau primdvara devreme; in zonele cu
precipitafii moderate(500-600mm anual) sem6natulse face numai toamna,iar
in zonele secetoaseculturile de ingrlqlminte verzi se pot practica numai in
condilii de irigare. Se folosesceantitifi de sdmffnfade 100-120kg/ha mazAre,
150-200kdha lupin, soiasaubob, 70-100kg/haborceag.
Masa verde renrltatd se taie gi se toacl pe loc atunci cind mai mult de
jum6tate din leguminoas€au inflorit; ea rdmdneca mulci pe suprafafasolului,
urmand sd fie incorporati in sol prin lucrdri superficiale. Se recomanddca
fertilizarea cu ingrdgdminte verzi sd se facd alternativ, pe un interval dA pe
urmltorul nrl respectivdin 2 in 2 ani pe acelagiinterval.
Prin folosirea mazftrei (sem6natdprimdvara devreme) ca ingrdgdmdnt
verde pe un sol brun eumezobazicmolic din podgoriaDragdqanis-a incorporat
in sol o cantitate de masi organicd proaspdti de 21,5 tllta/an, imbogdlind
rezer\rasolului in materie organicd gi substanfeminerale (Gh. Condei, |986).
Viti cultur a in contextul agri cultur ii biol ogi ce
Ingrdq[minteleverzi au determinatsporuri de producfie semnificativela soiul

Sauvignon.
Cercetdrile efectuateln podgoria gtefinegti-Arge$,po soluri podzolice,
argilo-iluviale au evidenliat faptul c6, prin folosirea ovdzului gi a mazirii ca
ingrdq6mdnt verde, sunt readuse anual in sol prin aportul tulpinilor gi
rdddcinilor,2,1 tlha materieorganicd,40 kgfra N, 24 kg/haP 9i 53 kg/haK. (1.
Rddulescugi colab., 1989).
8.3.2. Folosirea ingriglmintelor minerale naturale in viticultura

biologicl
AHturi de ingrdgdminteleorganicenaturale,de ingrdgimintele verzi, in
viticultura biologicd se utilizeazhgi o serie de ingraglminte minerale naturale,
in locul celor realizate pe cale industriald.Aceste ingrdgdmintenaturale sunt
reprezentatede roci naturale sau minereuri, care pe l6ngd un elementnutritiv
dominant(P, K) confin pi alte elementenecesarenutriliei plantelor.
Dintre ingraSdmintele minerale ce confin azot, singurul ingr6g6mdnt
mineral natural este azotatul de sodiu din Chile, cu un confinut scizut in N
(16%) gi, datoritdcoshrluiridicat, are o utilizare limitati.
Dintre produsele minerale care confin fosfor se recomandd:fiina de
fosforite (cu acfiune lenti,); zgura lui Thomas(produsrezidual din metalurgie),
indicatbpe solurile neutre sauacide;/osfalii naturali calcinali sifiino de oase.
Ori de cdte ori este posibil, acesteprodusese administrcerd prin intermediul
compostului.
Ca produsemineralecare confin potasiuse folosesc:cenu$arezultatd din
lemnedefoc (bogatr in K qi Ca); sdrurile potasice naturale (camalit, kainit).
Dintre produseleminerale pe bazAde magneziuse recomandddolomitul
(carbonatde ca si Mg), utilizat pentru pdstrareaechilibrului K/Mg in soluri
acidesauneutreqi kiseritul (Mg SOao HzO).
Pe solurile acide se folosescprodusemineralecare confin calciu: calcar
natural fin mdcinat,marnd gi alge marine incrustatecu calcar (Lithothamnium
calcareum). Aceastd alg[ permite ridicarea valorilor pH in solurile acide,
Viticultur s in contextul agri cultur ii bi oIogi ce
imbogifirea lor in Ca, constituindun amendamentcalcarosnatural.Confine 30-

40o/ocalciu,precumgi carbonatde Mg gi numeroasemicroelemente(Cu, Fe, Si,
Mn). inainte de utilizare alga este mdcinatd fin gi se rdspdndegtepe sol, pe
agternutulanimalelorde ferm6, sau in compost,in momentul fabricarii Q-a kg
de alge la tona de gunoi).
Ca ingrdgdminteminerale care confin siliciu se folosescsilicali mdcinafi
frn (cuarl,feldspat, bazalt,granit etc.).Acegtiapot fi folosili in doui moduri:
- se introduc in sol in doze cuprinse intre 200 gi 1000 kgftia, pentru
stimulareacregterii plantelorgi favorizareaasimildrii fosforului;
- cu ajutorul unor suspensiiin apd (10 gil00 I api) se trateazilbutucii in
cursul perioadei de vegetalie, cu efecte favorabile asupra cregterii gi
calitI{ii recoltei, ca gi pentru combatereafdinirii gi cregterearezistenfei
la man6.
Rocile silicioase fin m[cinate (bazaltul, granitul, gnaisul, porfirul), pe
l6ngdsiliciu mai confinAl, K, Mg, Ca,Na.
Cele mai bune rezultate se oblin prin folosirea concomitentd a
ingrdg[mintelororganicegi a celor minerale,dupd o analizda solului, pentru a
evita aparifiaunor dezechilibrede nutrilie.
in tabelul 8.14 sunt prezentateelementelenutritive gi acliunea fertilizantd
a unor ingragdminteadmisein agriculturabiologicl (dupd O. SchmidSi colab.,
1994).
Viticultura in contextul agriculturii biologic e
$
a
*90J
2 ii gt tr tr tr tr tr tr
C) F
* ; d7t *
ea ) j
'ii rcd = q)
() 2 q)
3 E 3o ct
o
ql
o o o o
6l GI ct G
O
t- :b. o9 tr tr tr I tr d cl ct ct cl fil
p u1
€ o\
=
,
6t
EB's !n
(\l cfl
!
€ €
I
ra) cf)
I I I
(.)
tr
ot)
cl aE I I I l I I 0\
$
o\
co
tr
q)
ah
tr o rn
E
RI ,59 \n N
\o N
ra
coI
u1 co ot
I
u1
6l $ m
I
€
N
c.l
ES
tro\
'= 0\
E\
)Gl
(t7^ O
s8
i
)qg O I \t t- $
"S
bs
- A
I
tr
I I
tr
c
I
o \o
<r q) € bt
tr.*
Oce
g L
Ei"ts o F
5.: (|) c
dN : ()
EI in sf
rco *
EcX v8 E
rGl
oo ln C.l
c\.l
I
E
tr
I I
I
\o
F-
N
a
N ..i
.iV
TA
t6l
r6l
al
'5 )B L r6,
LA bl L
.9S H
bl
tr o o ()
cdg €'E ^ t-
0)
o
xEE c{ co
o
!n
<t
I
c{I
c.l
ca t\,1 sf,
N
I
€ \o c{
I I
c.l E
=
cl
rr>,
() in
rn sf
l.{
zg $ I
o o\I c.l f-
r
co
I I I
3
q)
q) lt)
trl q bt
c)
tr ) q)
(|) € ca )
q ct
tr tr o
frl <ad
E .Ep(t
E
0)
lr
q)
bI !) E RI N C)
XE
(r\ hl
(l
o o
6l tr a
<6t L. H F o 3
'oo €q) €o
xB .tt lt)
a q) q)
o0 E E lt) q)
cd
o
tr 1J T' )d
vl
!Gl cl
fr 5 I
q.) o
tr tr llt tr o tr -o
J , )Cll )(g = r(l DI o) J u
rr. fr
N (.)
Viticultura tn contextul agriculturi i biologice
8.4. PROTECTIA VITEI DE VrE
Dupd cel de-al doilea rilzboi mondial, in viticulturd am asistat la o

intensificarea tehnologiilor de cultur6, ca unnare a folosirii pe scari largd a
ingrdqimintelor chimice de sintez6, a pesticidelor, a irigdrii, a soiurilor cu
potenlial productivridicat etc.
8.4.1.Combatereaintegrati a bolilor qi diunitorilor

Efectelenegativeale utilizirii pesticidelora frcut sd cigtige tot mai mult
terensistemulcombaterii integrate a bolilor gi ddunitorilor, sistem ce include
intr-un tot unitar, armonios,toate metodele:chimice, biologice, agrotehnice9i
frzice, precum gi a factorilor naturali de combatere,in aqa fel incdt sd se
realizezeo reglare qi o combaterea populafiilor de organismeddundtoarecare
si nu depdgeascdpraguleconomicde d6unare(I. Baicu, A. Sdvescu,1986).
Pragul economic de ddunare (PED) reprezintd nivelul de atac sau
densitateanumeric[ de la care trebuie aplicat tratamenful 5i este egal cu o
pierderede 3-5Yodin recolti saucu costul tratamentului.
Combaterea integrati permite reducerea folosirii pesticidelor prin
diminuareanumirului de tratamenteqi sporireaeficienlei acestora.Ea rispunde
unor exigenfe de ordin ecologic, pun6nd pe primul plan cdile biologice de
combaterea populafiilor de orgaqismed[unitoare, pdstrareaechilibrului natural
gi evitareapolulrii mediului inconjurdtor.
Cercetirile efectuatein ultimele dou6 decenii,in principalelepodgorii ale
fdrii noastre,au condusla elaborareaunor schemeorientative de combaterea
bolilor qi d[unetorilor la vifa de vie
Un rol importantrevine urmitoarelor mdsuri:
- fertilizarea rationali a plantafiilor, in vederea asiguririi unui echilibru
intre proceselede cregtere$i fructificare;
- evitarea excesului de azot care determin6 creqteri luxuriante qi
sensibilizareavitei de vie la ataculbolilor gi diunltorilor;
- fertilizarearafionaldcu P gi Mg, in vedereasporirii rezistenleila atacul

bolilor qi diunitorilor;
- evitareacarenleisauexcesuluide potasiu,care sensibilizeazivila de vie
la ataculbolilor gi diundtorilor;
- efectuareala timp a lucrdrilor solului, care contribuie la distrugerea
multor patogenigi ddundtori;
- inldturarea prin lucrdrile in verde a numeroase surse de infecfie,
concomitentcu aerisireamai bun[ a butucilor:
- stabilirea elementelor de prognozd gi avertizare pe baza pragurilor
economicede dEunare.
Astfel, pentru principalele specii de ddundtori ai vifei de vie, pragurile
economicede d6unare,la caretratamenteledevin obligatorii sunturmdtoarele:
- Tetranychus urticae (acarianul rogu comun), la deznugurire: 15
p5ianjeni/ldstar;inainte de inflorit: 2-3 pdianjeni/frunzd9i dupd ?nflorit: 4-6
pdianjem/fntnzA;
- Panonychusulmi (acarianulrogu):4-5 piianjem/fnnu1;
- Phylloxero vastarix (filoxera), forma galicold: 5Yo frurze cu gale la
portaltoi;
- Lobesiabotrana(eudemisul):3-5lawell00de inflorescenfela generafia
I gi 8-10 larve/100de struguri, sau l-2o/oboabe atacate,sau 100 flufuri masculi
capturafi, in medie intr-o sdpt6mdn6.
in cazulbolilor criptogamic
e avertizfuilese dau in funcfiede condiliile
meteorologicegi de analizamaterialuluibiologic.
Schema combaterii integrate a bolilor gi ddundtorilor la vifa de vie
cuprindeo anumitdsuccesiunein aplicareatratamentelorfitosanitare.
Astfel, iama, in timpul repausului,dupd tEiereain uscat, dar inainte de
umflarea mugurilor, se recomandd sI se efectueze tratamente cu zeamd
sulfocalcici 20o/osau polisulfur[ de bariu 6Yo impotriva diferifilor dlundtori
care iemeazdsub scoarf[ (acarianulro$u comun, acaioza vifei de vie, pirala
vilei de vie etc.). in plantaliile unde s-a semnalatin anii anteriori anhacnozdgi
eutipoz6,butucii vor fi stropifi cuzeamd bordelezd3% (V.Severin, L. Dejeu,
r994).
La umflarea mugurilor, dacd in anul anterior a fost un atac puternic de
erinozi, seva stropi cu zeamdsulfocalcicd8-10% saupolisulfur[ debariu4%o.
La aparilia primelor frunze se vor aplica hatamenteimpotriva acarienilor
cu produseacaricide:Mitigan 18,5CE (0,2%); Omite 30 PU (0,1%);Mitac 20
cE (0,2%).
La inceputul cregterii lbstarilor, cdnd acegtia au 5-7 cm, se aplicb un
tratamentpentru combatereaftindrii cu: Karathane0,Io/o;Tilt 0,2Yo;Rubigan
0,25-0,30Vha;sulf muiabil0,4Yoetc.
Cend hstarii au 6-8 frunze, se face primul tratament pentru prevenirea
manei cu zeamdbordelezi 0,5Yo.
La rdsfirarea in{lorescen{elorse efecfueaznprimul hatament impotriva
moliilor cu: Thuringin0,3yo,Fastac0,0106,Decis0,25llha.
inainte de inflorit se aplici un tratament impotriva manei cu znamd
bordelezi 0,75ohsaucu alte fungicideacuprice.
Dupd inllorit se vor aplicatratamentecomplexecu: DithaneM-45 0,2yo+
Topsin M-70 0,lyo + Decis CE 0,025yo contra manei, fiinerii, putregaiului
cenugiu,moliilor gi acarienilor.
Cdnd strugurii s-au format gi existi condifii de mani gi atac de putregai
cenuqiuse va aplica un tratamentcomplex cu unul din amestecurile:Ridomil
plus 48 0,25yo+ Topsin0,1olosauTurdacupral0,Syo* Derosal50 0,1o .
Dacd la intrareain pArgda strugurilor sunt condiJii de mand gi ftinare, se
va aplica un tratamentcu unul din amestecwile:Turdacuprallo/o+ Aracet0,lo
+ Sulf praf 20-30 kg/ha (prifuit umed) sau cu: Ridomil plus 48 0,025o/o*
Rubigan0,025Yo.
in cazul c6nd la intrareain pdrgd a strugurilor existd atac de molii qi de
putregaicenugiu,se va aplica un tratamentcu unul din amestecurile:Rovral 50
PU 0,15%+ Carbetox0,4%o; Ronilan50 WP 0,lo/o+ Carbetox0,4oA.
in viticultur6 existd o multitudine de posibilitdsi de redacere a
tratamentelorfitosanitare ( I . Filip, /987). Cele mai importantedintre acestea
sunt:
Viti cultur a tn contextul agriculturii biol ogic e
- respectarea
cu stricte{ea indicafiilor din buletinelede avertizare(data de
aplicare,doza sauconcentrafiarecomandatd,numdrulde hatamenteetc.);
- utilizareacdt mai eficientd a complexdrii pesticidelor,conform tabelelor
de compatibilitate;
- reducereapdnSla jumdtatea volumului de ap[ la aplicareastropirilor;
- folosireain permanenfila tratamentelecupricea adezivilor;
- folosireapesticidelorcu remanenfdmare;
- cunoa$terea
modului de acfiunea pesticidelor;
- identificareacorectda bolilor gi diunltorilor;
- preintdmpinareadezvoltirii unor atacuri de boli gi ddundtori prin
efectuareacorectdgi la timp a lucrdrilor agrotehnice.
Tratamentele efecfuate ctJ aparate moderne de pulverizare tip "firnel",
sau cu panouri recuperatoarece asigurd recirculareasoluliei ce nu cade pe
parlea vizati a plantei, permit economisireaa 40-50Yodin substanfaactivd,,
reducerea cantitifii ce cade pe sol, fiind mai inofensive pentru mediul
inconjurdtor.
in ultimele doul decenii s-a semnalataparilia unor rase de organisme
ddundtoare,rezistentela unelepesticide. Pentruprevenireaapariliei rezistentei
organismelord[unltoare serecomand[o seriede mdsuri gi anume:
- folosireaunor soiuri mai rezistente;
- fertilizarca mai redusi cu azot;
- evitareazonelorcu frecvenfdmai mare de ataca bolilor gi ddundtorilor;
- folosireapesticidelornumai atunci cAndsejustificd tratamentul;
- utilizareapesticidelorin amestec;
- altemareapesticidelor.
8.4.2.Combatereabiologici a bolilor gi diunitorilor

Potrivit definifiei date de Organizalia Internalionald de Luptd Biologicd
tmpotriva animalelor Si plantelor ddundtoare (O. I. L. B.), lupta biologicd
presupune"utilizareaorganismelorvii saua produselorlor, pentrua preveni sau
reducepierderilesaudaunelecavzatede organismeledlun6toare".
Viticultura biologicd interzice folosirea pesticidelor de sintezd,al c5ror

efect pe termenlung asuprasdndtSliinoastreesteimprevizibil.
Prin combatereabiologicd se urmdresc:identificareagi protejarespeciilor
utile, prevenireainmulfirii speciilor ddun[toaregi impiedicareadezvoltirii lor
prin mijloace cdt mai naturalegi cdt mai putin toxice.
in ultimul timp s-au acumulat multe date cu privire la alternativele
nepoluante de combatere biologici a bolilor pi diundtorilor, ca unnare a
numeroaseloravantajepe carele prezintl (Tatiana$esan,T. Baicu, 1993):
- evitareafolosirii de produsepoluante;
- produsecu fitotoxicitateredus6;
- obfinereade recoltefrrI tratamentechimice;
- prevenirearezistenfeila pesticide;
- asigurareasinltiifii mediului, omului qi a celorlalte viefuitoare, prin
folosireade metodenepoluantede combatere.
Mijloacele folosite pentru protecfia fitosanitard in cadrul viticuhurii
biologice se bazsazilpe urmitoareleprincipii :
- protecfiafitossanitarl estemaivintdipreventivd; "este mai ugor sI previi
dec0t si vindeci". Pentru aceasta este important sd se foloseascd soiuri
rezistente,apoi sd se asigure o bun[ stare fiziologicd a plantelor, in scopul
asigurSrii autoapdrdrii, gtiut fiind faptul cL palazifii atacd mai ales plantele
debilitate. Este favorizatL, de asemenea,competifia dintre fauna util[ gi cea
diundtoare;
- metodele de combaterefac apel la lupta biologicd gi la substanlele
vegetaleSi minerale; recurgereala produsede sintezdestenumai excepfionali
gi limitatii la substanfelecarenu sunttoxice pentruom;
- se pune un accentdeosebitpe procedeelede lupti al c6ror scop nu este
de a omord ddundtorii,ci de a-i indeplrta sau de a limita inmul{irea lor; nu se
urmdregtedistrugerea completi a ddunitorilor, ci realizarea wltr echilibru
biologic, pentru a regla populafiile de agenfi patogeni qi d[unltori sub un
anumit prag, astfel incAt sd nu provoacedaunesemnificative.
Metode preventive. Alegerea soiurilor mai adaptate Si moi rezistente
274
pentru tnfiinlarea noilor plantalii. Se vor alege,de preferin!6,soiurile adaptate

condifiilor pedoclimatice locale, punAndu-seun accent deosebit pe folosirea
unui materialsdditorcertificat, liber de virusuri gi boli bacteriene.
Progreseleinregistratein sfera cunoaqteriivirusurilor gi virozelor vilei de
vie, cu privire speciali la insugirile patogenilor, metodele folosite pentru
identificarealor (serologice,microscopieelectronic[, transmitereamecanic6pe
plante ierbaceegi "indexaj" pe soiuri indicatoare),cunoaqterea
vectorilor etc.,
au permis inregistrareade progrese gi in domeniul prevenirii gi combaterii
acestora.
in lucrdrile de oblinerea materialuluisdditorviticol certificat au fost de un
real folos elaborareagi perfecfionareatehnologiilor referitoarela termoterapie,
culturi meristematicegi combatereanematozilor-vectori.
in fdrile cu viticultur6 avansatdau devenit operafionale,de mai mul{i ani,
programenafionalepentruproducereagi certificareamaterialuluisdditorviticol,
liber de virusuri gi micoplasme,iar reglementdrilecare le insofescimpun sd nu
se admitd la inmulfire decdt material sdditor selecfionat,cu o starefitosanitard
corespunzltoare.
in lara noastrdau fost propusecdtevaschemede producerea vifelor libere
de virusuri; acestea,aldturi de alte tehnici modernestau la baza Programului
nayionaldeproducere a materialului sdditor viticol certificat (M. OslobeanuSi
colab., 1988;L Y. Pop, 1995).
Producereamaterialului sdditor viticol certificat, liber de virusuri gi
micoplasme,constituie o problem[ de mare insemndtatela rezolvareacdreia
participd virologi, geneticieni, pepinieripti qi specialiqti din sfera producfiei.
Aceastl acfiune este costisitoare,dar prezintSo importan{i deosebitdpentru
viitorul viticulturii romdnegti.
Se apreciazdc5, prin extindereain culturl a soiurilor gi selecfiilor clonale
libere de virusuri gi micoplasme,se poate asigura diminuareaprocentului de
goluri din plantaJiiqi cregtereaproducfieide struguri cu30-40o/o.
Sporirea rezistenlei plantelor prin anumite tehnici culturale. Prin
amplasareaplantafiilor in cele mai bune condifii, mecanismelede autoap[rare
ale plantelorvor funcfionanormal.

S-a constatat o mai redusl vulnerabilitate a vilei de vie in condifiile
lucrlrii corectea solului $i a fertilizdrii echilibrate.Un sol bine structurat,bogat
in humus gi elemente minerale accesibile, cu o viaf6 microbiand activ6,
favoizeazA o nutrilie echilibrat[ gi o rezistenfi sporitS. Un aport sporit de
ingraqlminte cu azot m[regte vulnerabilitateaplantelor la atacul insectelor gi
bolilor criptogamice. Anumite carenfe in microelemente diminueaz6, de
asemene4rezistenfaplantelor,
Lucrdrile de intrefinere a solului trebuie aplicate corespunzdtor,astfel
incdt solul sd fie bine aerat,drenatgi frrd preamulte buruieni.
De asemenea,formele de conducerela care vegetaliaeste indepdrtatdde
suprafafasolului cu dirijarea verticalb" rdsfiratd, a ldstarilor sunt mai pufin
afectatede atacul bolilor gi ddundtorilor,iar cea mai mare parte a lucrdrilor gi
operafiilor in verde poate spori aerisirea la nivelul butucului, precum gi
iluminarea,avAndun efect preventivfavorabil.
Se recomandi folosireaunor preparatede origine mineraldgi vegetaldcare
stimuleazi mijloacele de apirare ale plantelor.Unele preparatesunt constituite
din pudrl de roci silicioasesaude alge marinecalcaroase,care utilizate in doze
slabeprin prifuirea frunziqului sunt eficaceimpotriva diverselorinsectegi boli
criptogamice.De asemenea,o serie de extractede plante (urzicd"pelin, ferigi,
de apdrareale plantelor gi impiedicd
coadacalului etc.) stimuleuzAmecarismele
proliferarea anumitor ddunitori (Catherine d e Silguy, 1994).
Pentru a proteja fauna awiliord utild, preznnti in natur6, cea mai bund
solulie o constituieplstrareasauamenajareaspafiilor careii convin. Majoritatea
insectelorutile au nevoie,pentru a trdi gi a se reproduce,de umiditate,nectargi
polen. Exist6, in unele fdri, amestecuriatractivegi nutritive pebuz6"de drojdii,
miere,z.at'rbr
etc.
Combatereq biologicd presupune utilizarea parazililor gi prdditorilor
oofagi, larvari, pupali ai speciilor ddunitoare(autohtonisau importafi, existenfi
in naturd sau crescufi in condifii artificiale gi lansafi in plantafii), lupta
microbiologicl (folosirea unor preparate virale, bacteriene, fungice), lupta
hormonaldgi ceaautocidE.
Utilizarea faunei atniliare (insecte sau acarieni). Ddvniltorii plantelor
sunt distrugi in naturi de numeroaseorganisme ce aparfin regnului animal gi
celui vegetal. Acegti inamici natnali ai d6un6torilor,denumifi gi "organisme
auxiliare" sunt fie vertebrate(pdsiri), fie nevertebrate(insecte,nematozi) sau
microorganismepatogene(virusuri, bacterii,ciuperci).Inamicii naturali cei mai
activi sunt insectelegi acarienii,care se hr[nesc cu insectegi acarienidiunitori;
de aceea,sunt denumili entomofagi.
Fauna utild cuprinde un numdr ?nsemnatde specii, Dup[ modul lor de
alimentafie,artropodeleauxiliare (insectelegi acarienii) se impart in doud mari
categorii : pr[ddto ri 9i parazifi (parazitoizi).
Pridltorii urmdresc Ai captureazil prada pentru a se hr6ni. tn cursul
ciclului s6u de dezvoltare,un anumit prdddtorconsumi un num6r insemnatde
insecte sau plianjeni. Prdddtorii sunt de talie relativ mare, superioardfafd de
prad6.
Dintre pr[ditorii cei mai cunoscufiin viticulturl sunt acarienii din genul
Typhlodromas,familia Phytoseidae.Cele mai rdspdndite specii de acarieni
prdditori sunt Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus W| Amblyseius
andeisoni Si Kampimodromusaberrans.Ei se aseamdnicu acarienii daundtori
ca plianjenul rogu, dar, spre deosebirede acesta,nu igi fac cuiburi, au o
lungime de aproximativ 0,5 mm qi formd de pard. Se intdlnesc,de obicei, pe
parteainferioarda frunzelor,in locurile de ramificarea nennrrilor. Au o culoare
albicioasd,spremaroniudeschis.
Pentru combatereaacarienilor d[unitori se cresc acarieni prdditori, care
se lanseazEin planta,tii.Perioadade activitatea acarienilorprdditori coincidecu
ceaa acarienilorfitofagi, din luna mai pdndin septembrie.intr-un an se succed
4-7 generatii de acarieni prdddtori. Prada lor preferatii este constituitii din
speciile: Tetranychusurticae, Panonychusulmi Si Eriophys vffrs. Cele mai
atacatesuntouEle,larvele gi nimfele.
Sunt preferatesoiurile de vifd de vie careprezint6peri pe parteainferioard
a frunzelor, care asigurd o mai bun6 capacitatede refinere a polenului gi un
Viticuhura tn contextul agriculturii biologice
mediu potrivit pentrudepunereaoutrlor.

Acarienii prdddtori (acarofagii)au un rol importantin reglareapopulafiei
de acarieni fitofagi. in cazul neaplicirii de tratamentefitosanitare impotriva
acarienilor care atacd diferite plante, inclusiv vifa de vie, se creeazi prin
prezenla acarienilor priditori un raport biologic natural. Aplicarea unor
tratamentechimice cu produse neselectivepoate modifica acest raport prin
distrugereaacarienilorpraddtorigi favorizareainmullirii exageratea acarienilor
fitofagi.
Alegerea pesticidelor pentru tratamenteleaplicate vifei de vie se face
cunoscdndgi acfiuneaacestoraasupraacarienilor priddtori. S-a constatat,de
exemplu, cd produsul Folpet utilizat in prevenireaatacului de mani este unul
dinhe aceleacaredistrug acarieniiprdddtori.
La aplicareastropirilor impotriva acarienilortrebuie sd se finl cont qi de
existenfa acarienilor prdditori. Sulful muiabil (in dozi de 3-9 kg/ha) folosit
impotriva ftin[rii pi cuprul (a-5 kg/ha) utilizat impotriva manei nu sunt toxice
pentru acarienii pr6ddtori (Ch. Linder Si colab., lgg3). in general nu se
intervine cu stropiri cu produsechimice dacd procentul de frunze ocupatede
acarieni prdditori este egal sau superior procentului de frunze ocupate de
acarieni. Se poate admite o diferenfi de 20Yo in defavoarea acarienilor
priditori.
Acarienii pridEtori pot fi f,olosifi in cadrul schemeide lupt6 integratd,
contribuind la refacereaechilibrului biologic intre speciile pr[ddtoare pi cele
careatacdvifade vie.
Generalizarea,ins6, in producfie a folosirii acarienilorprlddtori se poate
realiza pe mlsura credrii condifiilor corespunzdtoareinmulfirii, ambal[rii,
transportuluiqi lansdrii lor in plantafii.
La hiperparazili Qnrazitoizi), larva se dezvoltii in totalitatepe seamaunui
singur individ cdruia ii provoac6 moartea. Lawa se menfine la suprafatd
(ectoparazit)sau in interiorul (endoparazit)corpului insectei parazitate.Are
talie mic6, inferioarl gazdei.
Dintre paruzitoizi,cei mai cunoscufiin viticulturi sunt viespile din genul
Trichogramma)careatacdouile moliilor strugurilor (Lobesiabotrana) pe care

le paraziteaz5.Larvele de Trichogramma, se dezvolti in interiorul oullor de
Eudemis,astfel cd d[undtorul este omordt; fesuturile dezintegrateale acestuia
servescca hranl pentru larva de Trichogramma.
Pentru reugita combaterii biologice a moliilor strugurilor sunt necesare
temperaturi de peste 200C,lansareaunui numdr suficient de mare de parazitoizi
gi evitareafolosirii fungicidelortoxice pentruacegtia.
Biopesticidelesuntpreparatepebazhde bacterii,virusuri sauciuperci care
hdiesc pe seamagazdelor,pe parcursulunor perioademai lungi saumai scurte
de timp. in acest fel ele exercitii o acfiune de protejare a plantelor fafn de
organismeleddundtoare.
Asffel, Bacillus thuringiens,rseste o bacterie care paralizeazAlarvele
moliilor strugurilor (cochilisul gi eudemisul). Ea produce, pe parcursul
sporulirii, incluziuni cristaline formate din proteine toxice pentru larvele
insectelor. Dupd ingestie este sistatd hrdnirea larvelor, fapt care antreneazh
moarteaacestora.
Specialit5lile comerciale intdlnite in practic[ (Thuringiq Bactospeine,
Dipel etc.) au ca substanfdactivd un complex alcdtuit din spori gi cristale de
bacterii.
Biopesticidelesunt produsepe cale industrial[ pe medii ce confin o serie
de reziduuri agricole (ex.: melasa rentltatil de la preluciarea sfeclei pentru
zahdr).Preparatelesunt comercializatesub formi de pudrd muiabild saugranule
gi se aplicd la fel ca gi oricare insecticid convenfional.Acest tip de tratament
este eficient gi pufin costisitor,dar acfiunealui nu dureuzi,mai mult de 10-12
zile. De aseea,trebuie sd se urmlreasci zborul flufurilor in parcel6,cu ajutorul
capcanelorcu feromoni, pentru a interveni de la primele aparifii ale larvelor gi
pentru a se apreciadacdestenecesarsd serepete tratamenful.
Produsele pe bazA de Bacillus thuringiensrs sunt inofensive pentru
insectelepolenizatoare,pentru cele auxiliare,pentru animalelecu s6ngecald gi
pegti. Ele au o remanenf6slabd gi sunt sensibile la sp6lareade cdtre apa
provenitddin precipitalii.
S-a constatatci anumite virusuri nu se dezvolti decAt la insecte gi au

formi de bastonage,la fel ca gi bacilii. Virusul poliedrozeicitoplasmaticepoate
limita dezvoltareapopulafiei de Lobesia botrana. El se poate transmite la
generafia urmdtoate, pornind de la femelele infectate, ln principal prin
contaminareasuperficialda ou6lor (K.V. Desed,L. Rovesti, i,992).
Cercetirile efectuate in fara noastrd, in vederea introducerii de noi
biotipuri de agenfi biologici de combatere, au condus la stabilirea unei
tehnologii de laborator de multiplicare a izolatelor ciupercii Trichoderma
viridae, oblinAndu-seun preparat reprezentatde biomasa uscati (miceliu,
conidii qi clamidospori), cu performanle superioarein combatereaciupercii
patogeneBotrytis cinerea(Tatiana$esan,T. Baicu, 1993).
in vedereacombateriimucegaiurilorprodusede diferite specii de ciuperci
butagilor de vila de vie in perioada de forfare (aparfindndgenurilor Botrytis,
Phomopsis, Armillaria), folosirea micoparazitului Trichoderma viridae a
asigurato eficacitatesuperioarl produselorchimice (Sumilex 50 PU, Ronilan
50 WP gi Chinosol) (Tatiana $esan Si colab., 1995).Se recomanddaplicarea
biopreparatelordin izolate qi mutante de Trichoderma viridaer, prin shopire in
perioadade forlare a butagiloraltoifi cu solufii de concentrafiede 0,2Yo.
Tratamentelecu biopreparatede Trichoderma viridoe au avut un efect de
combaterea putregaiului cenugiu al strugurilor mai mare fald de tratamentul
chimic, avdnd avantajulde a fi nepoluantepentru sol gi producfia de struguri
(Tatiana$esan,Aurelia Podosu, 1990).
Folosirea unor tehnici biologice. Dintre procedeelebiotehnicecunoscute
in viticulturE, cele ce produc "confirzia sexual6" apeleazd,la feromonii de
sintezd utilizafi in combatereamoliilor strugurilor. Acegtia sunt compuqi
chimici volatili (hormoni purtitori de mesaj) care mijlocesc atracfia intre
indivizi de sexediferite ai aceleiaqispecii de dlundtori.
Metoda const6 in difuzarea masivd gi continu5, intr-o parcel6, a
atractantuluisexualal ddunitorului vizat. Feromonii emiqi de femeleleprezente
in plantafii sunt inclugi in masa feromonilor de sintezl; in acest fel nu sunt
capabili s6 localizezefemelele.Esteo metod6preventiv[ careacfioneaz6asupra
280 Capitolul VllL Agroecosistemalviticol.
Yiticultura in contextul agriculturii biologice
reproducliei gi vizeazdmenlinereadiundtorilor la un nivel suficient de scdzut

pentru a impiedicadepdqireapragului de toleranfd.
Lupto autocidd sebazeazApelansareaunui numir mare de masculisterili
sau iradiafi, in mijlocul unei populafii naturale.Metoda comport[ cregtereain
mas6a dlundtorului, sterilizareainsectelorgi lansdriintr-o populafienafuraldin
scopul introduceriiunui nivel ridicat al procentuluide sterilitatein oui. Aceasti
metoddesterecomandatipentrucombatereamoliei strugurilor.
in viticultura biologici se utilizeaz5qi alte produsepe care le prezentim
in continuare.
Insecticidelevegetale.Unele plante sunt capabilesd sintetizezesubstanfe
insecticidecare sunt eficientein combatereaddunitorilor. Din aceatdgrupd fac
parte piretrinele,rotenonagi nicotina. Aceste insecticidenu sunt remanentegi,
cu excepfianicotinei, nu sunttoxice pentruom gi animalelecu sAngecald.
Piretrinele sunt obfinute din plante hopicale ce aparfin genului
Chrysantemum;eleprovoacdo paralizierapidda insectelor.
Rotenona,care se obfine din r[ddcinile anumitor leguminoasetropicale,
aclioneazl prin contact9i prin ingestie,provocdndo paraliziea insectelormici.
Nicotina rcprezinti un alcaloid al tutunului, folosit incd din secolul al
VIIIJea pentru combatereaunor ddundtori.Ea pdtrundein corpul insectelorpe
cale respiratorie, distrugind sistemul nervos. Fiind toxicd pentru om qi
numeroasespeciianimale,estefolositi prin reglementirile eriropene.
Fungicide. Pentru combatereabolilor se utilizeazd produse industriale
simple, fbrd remanan{dqi foartepufin toxice pentru om.
in scop preventiv impotriva manei se folosesc fungicidele pe bazh de
cupru, recomand6ndu-sesi fie aleasi forma cupricd cea mai bine adaptatd
fiecdrui caz (sulfat, acetatsauoxiclorurd) gi sd fie bine dozat in scopullimiterii
fitotoxicitdlii. Se eviti utilizarea lor in condifii de soareputernic sau pe timp
rece gi umed,cdndexistbriscul produceriiunor arsuri.
Unele produsemodificd populafiile microbienedin sol, mai alesciuperci,
gi elimini o parte din rdme. Frunzele pe care se aplic6 tratamenterepetatecu
sulfat de cupruimbogdlescsolul in cupru dup6degradareapreparatului.
Pentru a preveni toxicitateacuprului acumulatin sol, se recomanddsd se

foloseascddoze moderate;in Elvefia qi Germania,in viticultura biologicd, este
autorizati,folosirea unor cantit{i de cupru de 3 kgltn/an.
in vederea diminunrii dozelor de cupru (la 0,5 kglha) in combaterea
manei, s-au oblinut rezultatebune prin folosirea silicatului de sodiu gi a unor
extracte de uleiuri vegetale(A. Kopf, J. V. Herrman, 1996).
Sulful, sub formd de prifuiri, are o acfiunepreventiv6impotriva fiindrii,
fiind eficient gi impotriva unor acarieni. El nu este eficient decdt dacd
temperaturaestedestulde ridicatl (15-18"C)qi nu se recomandi si fie aplicat la
temperaturifoarte ridicate(de peste28oC),c6ndexisti pericolul produceriiunor
arsuri pe struguri.
Actualmentesetesteazinoi produsefitotoxice, cum esteamesteculde sulf
cu pudrd de roci silicioasegi de argil6, sauamestecde cupru cu microelemente.
Sulful poate fi, de asemenea,amestecatcu alge marine calcaroase(50%), care
atenueaziefechrllor iritant asuprapielii gi ochilor.
tn Germaniagi Elvelia se folosescfungicide sub form6 de extracteapoase
din ierburi, care sunt pulverizatefin (urzicd" fulpini de usturoi, ceap6,coada-
calului), amestecatecu sulf muiabil, pudrd de alge calcaroasegi de roci
argiloase.ProduseleUlmasud, Myca-Sin, Silkahum, Micro-San, Bio-San, au
prezentato eficacitatesporitii in combatereamanei gi ftinarii vitei de vie (U.
Hofmann Si colab., i,995).
in ultimul timp s-au experimentatcu succeso serie de tratamentecu
exhacte apoase din diferite composturi (din gunoi de bovine, de cabaline,
tescovin6 etc.). Acestea conlin o serie de microorganismecare au o acliune
antagonisti putemici asupraagenfilorpatogeni.
Folosireaunui extractvegetal(din seminfede citrice) in dozi de 50 mg/l a
redus cu 70Yodervoltarea"in vitro" a ciupercii Botrytis cinerea (8. Dondche,
1994); in prezenfaunei doze de 100 mg/I, procentul de germinareal sporilor
ciupercii s-a redus cu 90Yoin raport cu martorul, iar la 200 mgll, majoritatea
conidiilor nu au germinat.Filtratul bacterian(oblinut dintr-o bacterieizolati din
un efect inhibitor asupragerminirii sporilor.
sol) a manifestat,de asemenea,
Viticultura tn contextul agriculturii biologic e
Extractul de compostde gunoi de cabalinea avut o eficacitatesporiti in

combatereamaneivifei de vie, mai alesin combinafiecu diferili aditivi (drojdie
de bere, zalnrozAetc.).
8.5. POSTBILITATI DE FOLOSTRE A SOnTLOR REZTSTENTE

iN vrrrcur,TuRABIoLocICA
Deoarecevifa de vie reprezinti una dintre plantelede culturd carenecesitii

numdrul cel mai mare de tratamente fitosanitare, in ultimul timp s-au
intensificatpreocupdrilede ob{inerea unor soiuri rezistentedar care si pistreze
nivelul calitativ recunoscutal speciei Vitis vinifera.
Dupd "dezastrulfiloxeric" de la sfiirgiful secoluluitrecut, dar mai ales la
inceputul secolului nostru, au fost neglijate vechile sortimente,tara noastrda
fost "impesfrtatil" cu o mullime de hibrizi producbtoridirecfi, fapt care a fficut
mult timp aproapeimposibil[ comercializareavinului produs, fiind gi azi o
piedicdgreain dezvoltareaviticulturii.
tn acest mod au pdtruns in viticultura romdneascdhibrizi producdtori
direcfi de origine americani sau francezlo din prima generafie: Noah (Z
Iabrusca x V. ripana); Othello (V. labrusca x V. riparia x V. vinifera);
Herbemont(V. aestivalisx V. cinereax V. vinifera), Terrasgi alfii. Ugurinfacu
care acegti hibrizi s-au extins a fost determinati de modul lor simplu de
inmullire, prin plantareadirect5 a butagilorla locul definitiv gi datorit6 faptului
ci nu necesiti tratamentede combaterea bolilor. in general,acegtihibrizi se
caractenzeaz[prin producfii mai mici decdtcele ale soiurilor nobile, vinuri de
calitate inferioarS, majoritatea au gust foxat gi sunt bogate in malvidind
(antociandiglucozidic).
in viticultura romdneascdau fost incercafi,incepdndcu anul l962,lnbizi
din genetatiaa douaoreprezentafide creafiile Seyve-Villard adusedin Franfa:
Villard blanc (SV 12,375);Seyval (SV 5 276);Dattier de Saint Vallier (SV 20
365); Chambourcin(J.S. 26 205) etc. Treptat s-a trecut la inmu[irea celor mai
valoroqi,materialuls6ditorfiind dirijat, ln principal, pentruplanta{iilefamiliale,
Viticulturq in contextulagriculturii biologice
in vedereainlocuirii hibrizilor producdtoridirecfi existenfi in cultur6, mai pulin

valorogi.
Obfinerea in continuare a unor soiuri "ideale", capabile sd reziste la
filoxer6 gi la boli (mani in principal), in acelagitimp sb asigure producfii de
struguri de calitate asemindtoare soiurilor "nobile", a fost gi este incd
preocupareade bazd a multor seleclioneri viticultori. Soiurile de hibrizi se
remarci prin rezistenf5"in general,a rdd[cinilor la filoxerd, rezistenti la man6,
insuqiri care au contribuit in cea mai mare mdsurd la r5spdndirealor. De
asemenea,se caracterizsaziprin rezistenfdmai mare la temperafurilescdzute
din timpul iemii, au o fertilitate superioarf prezentdndpdnd la 80-90% listari
fertili, cu cdte 2 gi chiar 3-4 struguri pe un ldstar (M. GeorgescuSi colab.,
1e86).
cd la hibriziiobfinufirecent(generafia
Esteadevdrat a treia),numifiqi
soiuri rezistente,gustul specific estemult atenuat,cantitateade malvidini din
vin redus6,vinurile au un gradalcoolicmai ridicat (10,5-11,07o
vol. alcool),dar
au o rezistenfdmai redusdla filoxerd, ceeace deseorireclamdaltoirea ca gi la
"soiurilenobile".
Rezistenfalor la mani nu esteabsolutd.Caatare,se recomanddexecutarea
annuala2-3 tratamente,iar in anii cu precipitafii multe in perioadade vegetafie
(ex.: anul 1991) trebuie acordatiio atenfie sporitil tratamentelor,pentru a nu
pierderecolta.in general,fafi defrinare manifesti rezistenf5scdzut6.
Avdnd convingereacd acestesoiuri nu trebuie altoite, ci au o rezistenld
bun6, populafia lipsitl de cele mai multe ori de posibilitatea de a avea la
dispozilie vife altoite "nobile", datoriti gi ugurinteicu care se pot inmulfi (prin
but6qire),le-a extins mult, in specialin jurul caselor,in curfi, grddini familiale
etc. Exist[ gi in continuaretendintade a folosi tot hibrizi la infiinlarea de noi
plantafii, cu toatedefectelepe carele au.
in numeroasefdri europene(mai alesGermania,Ungaria,Bulgari4 C.S.I.)
gi din afara continentului nostru (S.U.A. gi Canada)s-au elaboratprogramede
selecfie ce vizsazA incrucigareagi reincruciqareadintre hibrizii producdtori
direcfi mai vechi (americani gi europeni) cu soiurile nobile de vif[ de vie gi
unelespeciiamericane.
O muncd remarcabild s-a desftgurat in Germania, unde s-au obfinut
hibrizii noi (din generafiaa treia): Phoenix @acchusx Villard blanc), Sirius
(Bacchusx Villard blanc), Orion (Optima x Villard blanc) 9i Gf. 67-198-3
@iana x Chamburcin),care combin6rezistenfala boli gi permit oblinereaunor
vinuri cu caracteristiciorganolepticeapropiatede cele ale vinurilor obfinute din
soiurilevinifera.
in Ungaria au fost obfinute rezultatebune in urma incrucig[rii hibrizilor
francezi@ayon d'or, Aurore, Villard blanc, Villard noir) cu soiuri vinifera ca
Perlade Csaba"Reginaviilor, Olimpia etc. Pornindde la speciaVitis amurensis
au fost oblinute soiurile Kunbarat (V. amurensisx V. vinifera) F2 x Italia gi
Kunleany(V. amurensisx V. viniftra) F2x Regina,cartacterizate
prin rezistenfd
la ger, la man6,f[inare, mucegai,avind un bun nivel calitativ.
S-a constatatcE hibrizii din ultima generafie,obfinufi prin reincrucigarea
hibrizilor vechi cu soiuri ale speciei Vitis vinifera, dau vinuri cu insugiri
organolepticeapropiatede soiurile "nobile", cu p[strareaunei rezistenfesporite
faf6 de principaleleboli criptogamice(J. Filri, S. Szegedi,1987; G. Alleweldt,
1990;L. Bavaresco,1990).
fdrile viticole din Uniunea Europeani sunt incd prudente in privinla
cultivirii hibrizilor producdtoridirecfi, fiind interzisi extinderealor in cultur6,
apreciindu-sec[ viitorul viticulturii poate fi asiguratnumai-printr-o politicd a
calitdfii (M. Fregoni, 1990).
La noi in far6 sunt admigi in cultur[, numai pentru consum familial,
urm[toarele soiuri rezistente: Brumdriu, Purpuriu, Moldova, Muscat de
Pdlriskei,Perlade Zala,Seyval gi Valerien.
Unii specialigti apreciazd cd folosirea soiurilor rezistente permite
practicarea unei viticulturi biologice, dat fiind faptul cd tratamentele de
combatere a bolilor gi ddundtorilor cu produse chimice de sintezi pot fi
eliminate. linAnd insi seama de nivelul lor calitativ (inferior speciei Zirrs
vinifera) gi de necesitateaarmoniz6rii legislafiei viti-vinicole cu cea a !6rilor
Uniunii Europene,extindereaacesteigrupe de soiuri nu poate fi deocamdati,
Capitolul YIIL Agroecosistemulviticol. 285
recomandatd.
Se apreciazicE"in viitor, vor puteafi obtinutenoi soiuri rezistente,
superioarecalitativ, pomind de la combinareatehnicilor tradi(ionalede
ameliorare cu cele"in vitro".
in tabelul 8.15. sunt prezsntatecele mai importanteresursegenetice
folositepentruoblinereatoleranfeigi rezistenleila boli, in ameliorarea vilei de
vie,in principalelef6ri viticole.
Tabelul8.15.
Resurse genetice folositepentru toleranfei
obfinerea gi rezistenfei
vilei devie la boli qi ddun6tori(dupdG.Alleweldt,1990)
Aqentul patogen Specii si soiuri de Zills

V. amurensis,Y. cordifulia, Y. cinerea,V. labrusca,V. lincecumii,
Plasmoparaviticola Y. riparia, V. romaneti,V.rotundifulia,V.rupestris,
Soiurinoi interspecifi ce
Y. aestivalis,V. amurensis,V. berlandieri,V. cinerea,V. labrusca,
Uncinula necator Y. riparia, V. rotundifulia,V.rupestris
Soiurinoi interspecifice
V. aestivalis,V. armqta, V. berlandiei, V. riparia, V. rotunddolia,
Botrvtis cinerea V. rupestris,V. vinifera
Soiurinoi interspecifice
Agrobacterium Y. amurensis.V. labrusca
tumefaciens
V. rotundifolia, V. berlandieri, V. champini, V. cordifolia, V.
Plryloxera vastatrix
monticola. V. rinaria. Y. rupestris
Eriophvesvitis V. berlandieri, l/. cinerea, V. candicans, V. cordifolia
V. candicans, V. champini, Y. longii, V. rotundifolia, Dog Ridge,
Meloidogtne sp.
Harmonv. Ramsev
Xiohinemaso. V. rotundifolia
286 Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd
cregtereaSiproductivitateaplantelor
CAPITOLUL IX
FACTORTTCOSMICI CARE INFLUENTE AZL CRB$TEREA

$I PRODUCTTVITATEAPLANTELOR
9.1. GENERALITATI
in toate ramurile produclieivegetaledar mai alesin horticulturd,se acordd

factorilor de vegetafie importanfa cuvenitd, pe primul plan fiind energia
luminoasi recepfionatdpe planetanoastrl de la Soare.
Soarele.in centrul galaxiei noastre,Soareleesteunul din cei actiiv agtri.
Razelesale luminoaseqi termice strlbat distanJeenorme,de multe milioane de
kilometri gi se disperseaziin spafiul cosmic, incdt pe PdmAntnu ajung decit
procenteinfime, ceamai marepartedin ele fiind refinutede atmosferd.
Organismelevii sunt supuseunui bonbardamentcontinuu deruzeX,tue
gamma, unde electromagneticegi radiafii infrarogii etc. Aceste "aglesiuni
cosmice" influenfeaz[ sau perturbd ritmurile climatice, meteorologice
(cicloane), electromagnetice,mareele etc. Organismele vii sunt extrem de
sensibilela mici modificdri de factori de mediu, la schimbdrilede presiuneale
aerului, la variafiile termice,higrometrice,magneticeetc.
Luna, ca satelit natural al Tenei, pare, in mod paradoxal,cel mai mare
'oobiect"de pe cer; fiind consideratiun astrumort, influenfeazi in mod esential
viafa pe Terra. Ea a fost evocati in legende,obiceiuri, tradifii populare ca un

astrual fatalitdlii 9i al vis[rii.
Parteavizibild a lunii prezinti patru fazedistincte:
Luna noud: este,de fapt,jumitatea obscurd,chiar invizibilS a Lunii.
Primul pdtrar: Soarele,Pdmdntulgi Luna se aliniaz[ astfel incit Luna
aparccaun corn vizibil care semdregte;dupi o sdptimAni el ocupd% din sferd.
Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd 287
cre$tereaSiproductivitatea plantelor
Luna plind: partea vizibild a Lunii este complet iluminati, av6nd o

intensitatemaximd echivalentd cu lumina unui tub fluorescent de 40 w situat la
o distanfSde 15 m saude 0,25 lucqi.
Utimul pdtror: suprafafaastrului se micgoreazi pdnd la un sfert, evoluind
spre obscuritatetotali" adicdfaza de "Luni noud".
Solul lunar absoarbe93% din lumina primit6 de la Soare.El reflect! spre
Pimdnt numai 7%o.Luna la primul pdtrar lumineazd de 12 ori mai pufin
Pdmdntul decdt Luna plind. La ultimul pdtrar Luna reflecti gi mai pufinS
lumine. Lumina reflectati de Luni ne apare albastrd, datoriti imperfecfiunii
ochiului omenesc,mai sensibilla radiafiile albastredecdtla cele rogii.
in frrnclie de sezonvedem Luna mai sus saumai jos, iar cele 4 faze sunt
parcnrsela un ciclu de 27,5 ore gi 5 minute, cu intdrzierede un minut.
Mai pulin importantd fafd de lumina Soarelui, lumina Lunii este
frmdamentalEciclului viefii. Ea are o compozifie diferitl de lumina solarl gi
influenteazdfoarte diferit stadiile de viafd ale unei plante. Ea favorizeazh pitnFt
la cdfiva cm ad6ncimein sol germinalia seminlelor (floarea-soarelui,mazdre,
porumb etc.). Lumina Lunii favorizpazf gi stimuleazdcregtereaplantelor, in
timp ce ziua acestproces scadecu intensitate,datoritd luminii solaremult mai
intense.Ea contribuiecu cel pulin 50% la maturareafasolei, maz-drii,fructelor,
la formareazaharurilorgi in proceselecelulare(Al. Lipatcikin, 1954).
Chiar in condifii de nebulozitateintensi radiafiile lunaresunt recepfionate
de plante.Numerogisavanfiau demonstratinfluenta Lunii asupraorganismelor
vii. Astfel, in Honduras, cultivatorii recolteazi cafeaua in faza "lunii
descendente",2-3 zile dupd "Luna plin6". Dupd ei, Luna plind gr[begte
coacereaboabelorgi le dd arom6.
Vegetaleleoferd, raportat la volumul qi greutatealor chiar gi cu aparatul
subteran,o suprafaf6de recepliea energieiluminoasemai mare decdta oricdrui
animal.
Cel mai adesealumina Lunii metabolizeazAsubstantenutritive de rezervd
aflatein vacuolelecelulare.
288 Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd
creStereaSiproductivitatea plantelor
Lumina primitl de plante de la Luni este mai "dulce" gi acfioneazi in

sensstimulatorpentru cregtereapi dezvoltareaplantei. Sub influenfa razelor de
Lun[ plantelese hrinesc mai bine, asimileazdrezewelelor mai lent gi mai pufin
complet, fapt care duce la un ritm de cregterelent, dar care le expune mai pufin
riscurilor atacului deunltorilor gi agenfilor patogeni gi in special la atacul de
insecte.
Chiar plantelede apartamentbeneficiaz-d
de lumina difuzL a Lunii care se
"frltreazt'prin ferestrenoaptea.Acesteplante iqi decaleaz6ritmul lor anual cu
16-24luni 9i mai mult. Ele iqi dervoltfmai mult foliajul pentru acaptamai bine
razelede lumind in deficit.
Spectrulluminos selenarestemai bogatin gamarazelor rogii gi mai sirac
in gama celor albastregi violete, fafd de lumina solar6. Din punct de vedere
cromatic aceastainfluenleazi coloritul plantelor. tn noplile cu Luni nou[, cele
mai superbcoloratedintre coroleleflorilor par de aceeagiculoare,gri sauocru,
ca qi frunzele,careaparde un verdeintens.
in Japonia, unde cultura legumelor timpurii este foarte dezvoltatS"s-a
constatatcd o perioaddlungi de cer senin ftr[ nori gi cu clar de lunl intens,
determini ca unele soiuri de salatdsd formeze lujer florifer mai repede.Luna
antreneazd o cregtere rapidd la unele varietifi de tomate, fasole piticd qi
urcltoare, de castravefi,intre alte legumede consumcurent.
Uneori accelerarea ritmului de cregtere gi dezvoltare poate fi in
detrimentulrepausuluinecesar.
S-a observatla uneleplante defazateprin aclimatizaregi, de asemenea,
in
cazul unor pirfi moi ale plantelor,fesuturi fragede,fragile, situatein cadrul lor
ecologic,mobilitifi anormalede sevi sub acliunea"clarului de luni".
in anul 1958,specialiqtiimuzeuluidin Kew (Anglia) au gdsitpestel8 000
specii din 670 genuri sensibilein mod particular la clarul de lun6.
Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd 289
9.2. UTILIZAREA EFECTELOR COSlVtrCE
Pentruechilibrul biologic al plantelor,ca 9i al celorlaltefiinfe vii, lumina

emisdde Lund estecapital[. Aceast6luminozitatereflectati estediferiti de cea
a Soarelui.Ea esteinfluenfatdde reliefurile lunaregi de diferenlelede absorblie
luminoasdpe LunEintre "mdri gi munfi". Compozilia luminii Lunii mai variazd,
in funcfie de ciclul sezonier.Un botanistafirma cd in afardde intrefinereavielii
incetinite in timpul "somnului plantelor" gi favorizareaunor anumitetipuri de
metabolismsau deranjareaaltora,lumina lunii poate cicatrizasau vindecar6ni
saupl6gi produseplantelorgi poateacceleraregenerarea
fesufurilorvdtdmate.
Orice corp vegetalsauanimal estesusceptibilde a fi influenfatde mareea
cirei arnplitudine este in firncfie de fazele lunare gi de fazele de ansamblu
Tera/Lun6,prin raport cu Soarele;echinocfiile gi solstifiile au efectevariabile
de la un tesutla altul.
in perioada"Lunii pline" pot avea loc dereglEridatoratefluxului de sevd
aspirat ca gi o "maree" in vdrfirrile de cregtere,astfel cd se produc arsuri
ldstarilor tineri. S-au definit o serie de diagrame la floarea-soarelui,cartof,
mazilre, grdu etc. Plantele frebuie sd se adaptezn gi si supraviefuiascd
deregldrilor catzate de vibrafii - maree pe care le produce atracfia lunar6 gi
careinfluenfeazi plantelece tr[iesc de mult timp in acelagiloc.
Se recomanddamplasareaculturilor pe un plan perpendicularrazelor
Lunti ("expozifieideald'), chiar dac6aceastaoferi o expoziliemediocri fafd de
Soare.
Noi nu facem decdt sd descoperimazi ceeace, empiric, se cunoagtede
milenii. Lectura vechilor texte chinezegti,egiptene, hinduse confirmi acest
adevdr.
Gravitafia are un rol de prim ordin in metabolismul organismelorvii.
Forfa de gravitafieesteperturbatdde rotafia terestrd,astfel cd obiecteleaflate in
apropiereaecuatorului au o vitezd de deplasarede 1660 km/ord., iar la poli
viter-adevine0.
290 Capitolul IX. Factorii cosmici care in/luenleazd
cle{terea Siproductivitateo plantelor
Seva urcd mai ugor in plante, se scurge mai ugor in aparaful subteran,
spre periferie gi exhemitdfile aparatului aerian in zona ecuatoruluidecdt spre
poli.
Se poate aclimatizamai ugor o plantii pe mdsurdce latitudineacoboard
decdt dac[ urc[, chiar dacdcontextul ecologic esteidentic sau preferabil.Cend
se urcd in latitudine spre poli, plantele sunt mai "pufin inc[rcate" de propria
greutate.Seva se scurgemai greu pentru cb plantele cdntiresc mai mult. Degi
diferenfele sunt infime planta le resimte, acesteaputAnd perturba ritmul ei
biologic qi se aclimatizeazh,mai
greu.
Daci in noul loc de culturi atracfia lunard esteaceeagicu cea de origine,
se face mai ugor aclimatizarea.
9.3. EFECTUL LT]NII ASUPRA SPECIILOR LEGUNIICOLE
Cele mai sensibilela influenfelelunaregi ashalesuntplantelelegumicole.

Astfel, seminatul celor mai multe specii sub adiposturi trebuie sI se facl
intre primul pdtrar qi luna plind. Dacd se seamdndin rdsadnife calde de tip
parlziarstrebuie sd se semenec6t mai aproapede Luna plindincanil ridichilor
gi castravefilor.
in sere sau rdsadnife,r[sadurile de tomate trebuie plantate cu 3 zile
inainte de Luna plind, dubldndu-leastfel vitalitatea gi productivitatea.Plantarea
tomatelor timpurii in cdmp se recomandd sd se faci la sfhrqit de Lund
ascendentd,dar copilitul plantelor se va face la inceput gi la sfrrgit de Lund
descendentd.Este bine sb se ude seara la cddereanopfii, o reguld generald
pentru orice speciede legume.
Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd 291
creStereagi productivitatea plantelor
9.4. MOMENTUL CRTTTCFATA DE CTCLURTLE LUNARE

OPTIMTJL PENTRU SEMANAT SAU PLAI\TAT
- mazirea de grddin6: 2 zile dup6,primul pitrar;

- fasoleapiticd: a2-aSi a3-azi dupi primul p6trar;
- fasoleaurcdtoare:a2-a, a 3-a gi a 4-a zi dupdprimul pdtrar;
- pentrupraz gi ceap[: 3 zile inainte de Luni plin6;
' pentru castravefiCornigon:in zi de Lund plin[ gi seara;aceastapoate
tripla recolta;
- pentru usturoi: intre a 5-a zi premergdtoareLunii pline gi ziua
urmdtoare.in Spaniaseplanteaz6pesteo lun[ dac[ cerul esteinchis;
salataestesensibili in a 4-azi inainte de Luni plind, cu o toleranfE,?n
funclie de loc, de 12-36 ore;
- cicoareascaroldnecesit5seminatul la2 zile inainte de Lund plin6, cu
toleranJ[pdnda 2-azi;
- morcovii au momentuloptim de la primul p6trar la a 3-a zi inainte de
Lund plin6;
- la cartof: sensibilitateadepinde de soi. De exemplu, soiul Bintje
trebuieplantat clu2 zile inainte de Lund plind.
9.5. EFECTUL LUIM ASUPRA POMILOR FRUCTIFERI

$I A VITEI DE VIE
Ciregii nu leagi bine fructele decdt pe Lund plin[. Merii gi perii sunt
destul de sensibili. Unele tipuri Spur urmiresc ciclul lunar cu exactitate.
Plantareaunor soiuri la alte longitudini determini pieirea pomilor, sclerozagi
produclii mediocre.
Pentru prun existd o mare varaifie in sensibilitateadiferitelor soiuri in
funcfie de specie(Prunusinsititia, Prunus domestica).
Reugitamaxim[ se obline dacdacegtiarbori sau arbugtisunt transplantali,
tiiafi saualtoi{i la inceputulLunii ascendente.
292 Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd
Prunele albe sau galbene,caisele,corcodugelesunt mai sensibile decdt

cele rogii gi violete. Mirabelele de Nancy sau de Metz sunt foarte sensibilela
ciclul lunar; cregteconfinutulin zahdrgi aroma.
Un cer de noapte senin, cu o luminozitate lunard maxim[ in timpul
ultimei luni de maturarela sffirgihrl lunii august gi septembrie,antreneazAo
calitateexcepfionalEa fructelor.
Influen{alunard esteprimordiali in momentulinfloririi prunilor mirabeli.
Deschidereamugurilor va fi favorizatd in condilii de Luni plind primdvara.
Caisul este foarte sensibil la ciclul lunar in toate stadiile de cregtere gi
fructificare. Plantareatrebuie s[ se facd in octombrie sau la inceputul lunii
martie, pentru a evita defazareade adaptare.Altoirea caisului pe franc trebuie
la fel gi tdierile gi r5ririle de ramuri.
sd se facd pe lund ascendentd,
Culesul caiselor inainte de coacereafiziologic[ este ddundtoarearomei,
acumulSriizaharurilor etc. Trebuie recoltatecaiselela apusul soarelui,pe cdt
posibil intre primul pdtrar 9i Luni plin6. Se realizeazdastfel mai mult zahdr,
aromdgi o mai bundpigmentarea fructelor.
Piersicul este, de asemenea,sensibil la influenfele lunare gi ashale, in
functie de varietdfi, pielila fructelor gi pulpa pot fi traumatizatede un clar de
Luni preaintenssaude trecerearazelorde Luni prin nori de gheafl (stratussau
cirus), la apropiereaLunii de zenit. Pot apdreapete,nuclei drni in pulp[, inceput
de putregaigi o sensibilizarela boli criptogamice.
Nucul estesensibilla brumele tdrzii de primdvardin timpul infloririi, care
pot produce arderea florilor in coincidenfd cu Luna plin6. De asemenea
cdldurile excesivepot usca frunzele pe Lund ascendentii.El suportdmai bine
amplitudiniletermicepe LunI ascendenti.
in tabelele9.1. 9i 9.2. se prezint2lcalendarelelunare gi perioadeleoptime
corespunzitoare faznlor lunare, cdnd trebuie efecfuate lucrdrile in
legumiculturd,pomiculturdgi viticulturd.
Capitolul IX. Factorii cosmici care influengeazd 293
L
o
.-
,F
v
-:j R l .9
9'H
fi,H
-1 - 5.
FE'E
a4i-
llttltl
o 9
c)v
b.9
B0g
(! ,t
Ya
.:t <=
'E€
)r
ofil
Ft
EEe
,=cltr
Da)
'!i r.u E
:i +
E p'6
.ts {f
E
fta
E
=.5
€B
6'5
fil:'
"E
E
Fil
€ '.9! f i , o
.E A:
=qEi
'E
trE Ee
?E 5
Pi '-r D ,l
Irllll
-(\6r)$
t
8.
$
294 Capitolul IX. Factorii cosmicicare influenleazd
'lt =
tr
.El
tr
rGl
R
r6t
o
c\l
()
's
cl
o
o
{)
E
C)
0
GI
e
q
C'
rtg
E
(|)
o
.oo
GI
E
R'
c)
i
Capitolul IX. Factorii cosmici care influen[eazd 29s
creStereaSiproductivitateaplantelor
Tabelul9.2.
pomicultoruluigi viticultoruluibiodinamic
Calendarul
LUCRAREAiLI.JNAX I il III ry V VI VII NII IX X XI XII

Fertilizarede bazA
Adtura de primivari dupd
tilieri
Tiieri arbugti, zneur,
I
coacaz
Altoiri in copulatie. in "T' 2 2
Plantarea la sdmburoasse ql
2
semintoase in soluricrele
Tdierila vita de vie
fucuiri I I
Incizii I
Fertilizare I
Tdierila pomi.sdmburoase I
Altoirela viti de vie 2 2
Altoirela meri si oeri 2
Supraaltoiriin coroandla
2 I
meri.oeri.oruni^ciresi
Rlriri mueuri 2 2 2
Ciupiri in verde la vifa de
2 t2 T2
vie. odr.mir (nu oreluneiri)
Incizii.ineldri 2 2
Semtrnat lneres[minteverzi 2 l2
Altoire orin aorooiere 2 I2
T[ieri in verde la
s6mburoase(piersic) dupn 2 t2
recoltd
Semdnat ingriqiminte
verzi, rapifd colz4 mugtar, 2
trifoi
Altoiri in ochi (meri.peri) 2
Preeitidterennt. olantat 2
Plantare oomi 12 l2
L egendd:I = Primul p[har

2 : Lund plind
3 = Ultimul pdhar
4 : Lund noud
Bibliografie 297
BIBLIOGRAFIE
1. Abram S., - G/i uccelli nel frutteto. Rivista di frutticoltura Nr. 12 Roma,
1990.
2. Agulhon R., - Intdrdt des nouvellestechniquesd'entretiendes solsde vigne
pour la viticulture, I'enologie, l'environnementet la santd.ProgrdsAgricole
et Viticole, I l3 nr. l2 Paris 1996,pp.275-278.
3. Aldea V., Sotiriu D., - Lucrdrile solului tn relalia cu microorganismeledin
rizosfera unor specii pomicole. Lucr6ri gtinlifice ICCP Piteqti-Mdrdcineni
1995,vol XVIII.
4. AlexandrescuI., - Cercetdri cu privire la folosirea gunoiului de grajd lo
vila de vie in podgoria Mudatlar. Analele Institutului de Cercetdri
Agronomice,5,XXIV, 1956,pp. 521-533.
5. Aleweldt G., - Rapport on the results of the V-th international symposium
on grape breeding with special regard to the breeding of cultivars resistents
to pests and diseases.70 th GeneralAssamblyof the Office Internationalde
la vigne et du Vin. Yalta 1990.
6. AubertC.,- LesAgriculturesAlternatives.Rennes,1995.
7. Baicu T., Sivescu A., - Sisteme de combatere integratd a bolilor Si
ddundtorilorpe culturi. Editura CeresBucureqti1986.
8. Baicu T., - Selectivitateasubstanlelorchimicepentru organismeleutile tn
combatereaintegratd. Redactiade propaganddtehnicd agricoli, Bucuregti
1990.
9. Baicu T., - Principles of integratedpest and diseasemanagemenf.Editwa
CeresBucuregti1996.
10.Ballif J.J. gi colab, - Influence sur le ruisselement et l'drosion de
couvertures de compost urbain et d'icorces broydes dans le vignoble
champenois.III SymposiumInternationalsur la non-culturede la vigne et
298 Bibliografie
les autres techniques d'entretien des sols viticoles. Montpellier, 18'21

novembre,1991.
11.Banalis G., - La lutte biologique en protection des cultures.INRA, Dijon
1993.
12.BavarescoL., - Excursusmondiale sugli ibridi produttori di vite di terza
generazioneresistentialle malattie.,,Vignevini" 6' Roma 1990,pp.29-38.
13.B6ldgcuf6N., - Protecfiaplantelor de gr6din6, cu deosebireprin mijloace
naturale.Ed. Tipocart Bragovia,Braqov 1993'
14.Bdldgcu,t[N., - Hrand vie prin agriculturd biologicd. Casa de Editurd
Angeli 1999.
15.Blaich R., - Versuchezur Kilnstliche Mykorrhizabildung bei Vitis riparia.
,,Vitis", 16,pp. 32-37,1997.
16. Budan C., Isac I., - Cercetdri, perspective si strategii tehnologiccede
creSterea randamentuluibioconversieienergeticein cultura pomilor. Mapi
documentareICPP Pitepti-Mdrbcineninr. 2, 1983.
17.Budan C., - Orientdri ale cercetdrilor de ecologie in pomiculturd. Mapd
documentar[ICPPPiteqti-Mbrdcineni nr. I1, 1986.
18.Budan C., I - intreSinereaecologicd a solului tn livezile de pomi. Map[
documentareICPP Piteqti-Mflricineninr. 14, 988.
19. Budan C., - Modelarea conceptuald a ecosistemelorpomicole. }:l{apd
documentarAICPP Pitepti-Mdrdcinenint. 36, 1993.
20. Budan C., Chifu Elena,- Problemeprivind strategia ecologizdrii culturii
pomilor. MapEdocumentareICPP Piteqti-Mdrdcineninr' 39,1994.
2l.Butnaru H. 5i colab.,- Legumicultura.Editura Didacticd 9i Pedagogicd
Bucuregti,1992.
22. Carsoulle J., - Lutte contre l'hrosioin des sols. Exemple du vignoble
RevuedesOenologues,2l,1995,pp. l3-16.
Beaujolais.
23. CdtdnescuV. gi colab., - Compostarea tescovinei Si folosireo ei ca
ingrdsdmdntorganic tn viticulturd. Lucrdrile Conferinlei Nalionale pentru
$tiinfa Solului,nr. 23B Timigoara,1987.
Bibliografie 299
24. Cbpoiu N., Drosu Sonica, Chira A., - Aspecte cu privire la combaterea
integratd a unor boli Si ddundtori la mdr. Lucr[ri qtiinfifice USAMV
Bucuregti,seriaB, vol )O(XV,1992.
25. Ciubucd A,, Pot6rnicheRodica, - Aportul energetical microorganismelor
din sol tn cazul culturii plantelor fixatoare de azot,folosite ca tngrdsdminte
verziSavtla de vie. AnaleleLC.V.V., 14, 1991,pp. 295-300.
26. Colugnati G., - Ipotesi possibili per una moderna gestione del suolo.
,,Vignevini"5,1995,pp. 35-38.
27. CompagnoniA., - Agricoltura biologica: nuovafrontiera per l'agricoltura
del 2000.Rivistadi Frutticolturanr. 3,1995.
28. CondeiGh. gi colab.,C6t5nescu P., GhineaL, - Abordorea
V., Papacostea
ecologicd a sistemului integrat de intrelinere Si fertilizare a solului din
plantaliile viticole.Buletinul I.C.V.V. Valea Cdlugdreascd nr. 4, 1987,pp.
3-ll.
29. Condei Gh. gi colab., Cercetdri qsupra efectelor determinate de
practicarea tndelungatd a diferitelor sisteme de intrelinere gi fertilizare
chimicd a solului din viile roditoare in condiliile ecologiceale podgoriei
Drdgdsani.AnaleleI.C.V.V.,vol. )OI, 1989,pp. 149-163.
30. Condei Gh.. Ciolacu M., Cltinescu V., Lep[datu V., - L'aproche
6cologiquedu systime intdgrd d'entretien du sol en plantations viticoles
intensives. III Symp. Intern.- Sur la non-cultre de Ia vigne et les autres
techniquesd' entretiendessols viticoles. Montpellier, 199I, pp. 289-296.
3l. ConradieW.J., - Effect of time of nitrogen opplication on theperformance
of grapevinesgrown on a sandysoil. Atti del IV SimposioInternazionaledi
Fisiologia della Vite. Inst. Agrario SanMichele all'Adige e Univ. di Torino,
Italia, I 1-15Maggio, 1992,pp.239-243.
32. Corino L. gi colab., - Stato nutrizionale,profilo radicale e micorrize di
alcuni vitigni coltivati in ambienti del piemonte con caratteristiche
pedologichediverse.Rivista di Viticoltura e di Enologia 38,2, 1985,pp.
67-84.
300 Bibliografie
33. Cotea Victoria" Cotea V.V., - Viticulturd, ampelografie Si oenologie.

Editura Didacticdqi Pedagogic6"R.A. Bucureqti1996.
34. Cotorobai M. gi colab., - Aplicarea locald a cenuSii de cdrbune la
plantarea pomilor. Mapd documentari ICPP Piteqti-Mdrdcineni,1986, nr.
I l.
35. CrespyA., - Viticultured'aujourd'hui. Tec.&Doc.,Univ. Lavoisier,Paris,
1992.
36. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agrochimie horticold. Editura
AcademieiRom6ne,Bucuregti,I 992.
37. DavidescuD., DavidescuVelicic4 - Surseale recoltelor mori-deSeuriledin
fiecare gospoddrie.Editura Ceres,Bucuregti,1993.
38. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agricultura biologicd- o variantd
pentru exploataliilemici Si mijlocii. Editura CeresBucuregti,1994.
39. Dejeu L., - Caracterizareasolurilor tn legdturd cu cultura vilei de vie tn
centrul viticol Valea cdlugdreascd.TezA de doctorat, IANB Bucuregti,
t984.
40. Dejeu L., PetrescuC., Chira A., - Hortiviticulturd Si proteclia mediului.
Editura Didacticd9i PedagogicdR.A. Bucuregti,1997.
41. Desed K.V., Rovesti L., Lotta microbiologica contro i fitofagi.
Edagricole,Bologna,1992.
42. DescotesA., PerraudA., Durotr B., - Enherbementcontrdli du vignoble.
Unetechniqued'avenir?Le VigneronChampenois nr. 3, 1991,pp.46-56.
43. DomangeAnne Lise,-Des haiespour vosvergires.Alter Agn nr. 6,1993.
44. Dorigoni A., SicherL., -The influence of floor managementtechniqueson
soil physical and chemical characteristics.lX InternationalesKolloquium
Begrtingungim Weinbau,Bad Kreuznach,1992.
45. Diiring H., - Evidencefor osmotic adjustementto drought in grapevine
(Vitis viniferaL.), Vitis 23, 1984,pp. 1-10.
46. Dugchin Vasilica, Brigufa Gr., Tic6 C., - Contribulii privind sistemelede
intrelinere a solului qi reducerea consumurilor energeticetn plantaliile
Bibliografie 301
viticole din podgoria Odobegti.50 de ani de activitate a SCPW Odobeqti,
1986,pp. 159-176.
47.Egger E., Raspini L., Storchi P., - Gestionedel suolo nel vigneto: risultati
di ricerchenell' Italia centrale.,,Vignevini"12,1995,pp. 3-8.
48. Eynard I., DalmassoG., - Viticoltura moderna. Manuqle pratico. Nona
edizione.Ed. Ulricho Hoepli,Milano 1990.
49. Fardossi A. gi colab., - EinJluss von organischer Substanz auf die
Ntihrstoffaufuahmedurch die Weinrebe im Geftissversuch.Mitteilungen
Klosterneuburg,
40, 1990,pp. 60-67.
50. Fenari M., Marcon E., Menta A.,- Lotta biologica - Controlo biologico ed
integrato nellapratica fitoiatrica. Edagricole,Bologn4 I 990.
51. Filip I., - Posibilitdli de reducerea numdrului tratamentelorfitosanitare tn
plantaliile viticole. Producliavegetald- Horticultura nr. 6., 1986.
52. Fregoni M., - Nutrizione e fertilizzazione della vite. Edaqicole, Bologna,
1980.
53. Fregoni M' - Viticoltura generale. Compendi didattici e scientifict. Ed.
Reda,Roma 1987.
54. Fregoni M., - La C.E.E. pruedente sulla coltivazione degli ibridi.
,,Vignevini",12, 1990,pp. 17-23.
55.GebbingH.gicol.,- Myconhizaderrebe.Vitis 16, 1977,pp.79-85.
56. GeorgescuMagdalena,Greeu V., Dejeu L., - Ghid pentru meseria de
viticultor. Editura Ceres,Bucuregti,1986.
57. Graff O,- UnsereRegenwilrmer.Lexikonfilr Freunde der Bodenbiologie.
Verlag Schaper,Hannover,1983.
58. Hidalgo L., - Tratado de Viticultura. Ediciones Mundi-Presa. Madrid,
1993.
59. Hofrnan U., Kdpfer p., Werner A., - Okologischerllleinbau.YerlagEugen
Ilmer Stuttgart,1995.
60. Homrighausen E. gi colab., - Die Begriingung als Ahivierungs und
Regulierungsfahor der Bodendynamik. Vortrag anlaesslich des I
302 Bibliografie
Internationalen Kolloquiums iiber Begriingung im Weinbau, Wadenswill,

1979.
61. HomrighausenE., Fleck P., - Die Dauerbegrilngung,eine Massnahmezur
Erhaltung und Verbesserungder Leistungsfachigkeit des Rebstandortes.
3, 1980,pp.242-258.
Die Wein-Wissenschaft
62. JacksonR.S.,- WineScience.AcademicPress.SanDiego 1994.
63. Jelmini G. gi colab.,- Influence de Is dose et du mode d'application de Ia
dolomiesur lespropriitds chimiqueset biologiquesd'un sol viticole. Revue
SuisseVitic., Arboric.,Hortic.,vol 25 (5), 1993,pp.33I-337.
64. Klik A., - Effetsde diversesmesuresd'entretiendu sol sur le ruissellement
et l'4rosion pluviale dansle vignoble. III International Symposium on
botillageand other soil managementtechniquesin vines, 1991,pp, 367-374.
65. Klik A., PapouschekH., - Einfluss unterschiedlicherBodenpJlegesysteme
im Weinbau auf Oberfltichenabflussund Bodenabtrag. Osteneichische
Wasserwirtschaft43, 1991,pp. I 9 l-198.
66. Koblet W., - Die chlorose der Rebe und ihre Bekamfung.Schweiru, Z.
Obst.Und WeinbauI07,1971,nr.14.
67. Kopf A., Hermann J.V., Wirlangen ausgewahler
Pflanzenbehandlungsmittelzur Belmmpfung des Echten und Falschen
Mehlausim hkblogischenWeinbourebeund lhein, Weinsberg49 (l),1996.
68. Lautie R.,- Productin biologiquedufruit Vie et actioq Cagnes,1980.
69. LoenhardtA., - Besonderhaltender Bodenpflegeim Markgraefer Weinbau.
Der BadischeWinzer lI,1982, pp. 507-513.
70. Leprat G., - Les alge sen arboriculture. L'arboriculture fruitidre nr. 474,
1994.
7l. Libourel G., Bru M., - Essaisd'entretien du sol en verger.Fruits et legumes
nr. ll8, 1994.
72.Linder Ch., Effets secondaires des fongicides antioidium sur
Tlryphlodromuspyri Scheuten en viticulture. Revue suisse de Vitic.,
Arboric.,Hortic.,vol. 25(5), 1993,pp. 3 | 5-322.
Bibliografie 303
T3.Lohnertz O., Schaller K.,- Stickstoffaufuahmevon Reben wtihrend eines
Vegetationszyklus.Der DeutscheWeinbau 12, 1989,pp. 464-466.
74.Lott H., Emig K.M., - Regulierungder N-Versorgung durch Begriinung.
Der Deutscheweinbaq 1991.
75. Lovato P. gi col., - Application of comercial arbuscular endomyconhizal
fungal inoculants to the establishment of micropropagated grapevine
rootstockandpineapleplants. Agronomie 12, 1992,pp. 873-880.
76. Lovino R, - Influenza delle concimazioniazotateall terreno sul contenuto
in nitrati nei mostie nei vini. Nota II Vignevini 6, 1989,pp.6l-64.
TT.MaigreD.,AernyJ.,MurisierF.,-Entretiendessolsviticolesetqualitddes
vins de Chasselas:influence de l'enherbementpermanent et de la fumure
azotde.Revue suisseVitic., Arboric., Hortic., vol. 27 (4), 1995, pp. 237-
25r.
78. MeestersP., pitsioudis F., - Lutte biologique sur 550 m2 de framboisiers.
L'Arboriculture fruitidre nr. 471, 1994.
79. Menge J.A. qi colab., - Interactions between mycorrhizal fungi, soil
fumigation and growth of grapes in Californra. American Joumal of
Enologyand Viticulture34, 1983,pp. 117-126.
80. Mengel K., Kirkby E.A., - Principles of plant Nutrition. International
PotashInstitute,Bem, 1987.
81. Mermillod G., Ancay A.,- htretien du sol et desherbants
en arboriculture.
RevuesuisseVitic., Arboric.,Hortic.,vol.26, 1994.
82. MihalacheL., Popa Cr., Dejeu L., PopescuMaria, Baciu M., - Evolulia
solurilor erodate Si a plantafiilor de vild de vie pe terenurile amenajate in
terase.AnaleleICW vol. VII, 1979,pp.395-416.
83. Mihdescu Gr.,- Zonarea speciilor Si soiurilor de pomi Si arbuStifructiferi.
IANB Bucuregti,1980.
84. Moncomble D., - Les vers de terre. Des owciliairespour lo viticulture. Le
VigneronChampenois
nr. 5, 1991,pp. 30-39.
304 Bibliografie
85. Morlat R., - Influencedu moded'entretiendu sol sur I'alimentation eu eau

agronomiques.Ile Symp. Intern. sur la
de la vigne en Anjou. Cons6quences
non-culturede la vigne. Montpellier, 1987, pp. 15-26.
86. Miiller K.,- Die Minerclisation des organish gehundenen Sticl$toffs in
Weinbergsboden.Teil II: Sickenvasseranfall,Nitratkonzentration und
Nihatfracht. Vitis 32, 1993,pp. 23-34.
87. Murisier F., - Lafumure de la vigne.RevuesuisseVitic., Arboric., Hortic.,
vol. 25 (l), 1993,pp.57-64.
88. Mustin M., - Le compost. Gestion de la matiire organique. Editions
FrancoisDubusc,1987.
89. Nappi P. qi col.,- Micorrize vesicolo-arbusculariin vigneti dell' Aho Adige
sottopostia dffirenti technichedi lavorazionedel suolo. Allionia 24, 1980,
pp.27.
90. OglobeanuM., Opreil M., Alexandrescui, GeorgescuM.,, Benip P., Jianu
L., - Viticulturd generald si speciald. Editura Didactici gi Pedagogici
Bucuregti,1980.
91. Ough C.S.,- Influenceof nitrogen compoundsin grape son ethyl carbamate
formation in wines. Proc. Int. Symp. Nitrogen GrapesWine, SeatleW.A.,
Am. Soc.Enol Vitic Davis,California,1991,pp. L65-171.
92. PapacosteaP., - Agricultura biologicd. Editura CeresBuc-uregti,1981.
93. Paris P., Paris Q., - Agriculture in the twenty-firstcentury.Agronornic and
EconomicPerspectives.XXV Annual Meeting of ESNA, September15-19,
Piacenza,1995.
94. PaecockW.L. gi colab., - Uptake,storage and utilization of soil-applied
nitrogen by thompson Seedlessas affected by time of applicotion. Am. J.
Enol.,Vitic., vol.40, 1, 1989,pp.322-326.
95. Paecock W.L. qi colab., - Influence of timing of nitrogen fertilizer
application on grapevinesin the San Joaquin Valley. Am. J. Enol., Vitic.,
vol. 42,4, 1991,pp. 392-396.
Bibliografie 305
96. Penet P. qi colab., - Verminderungvon Stickstoffierlustenilber den Winter
durch Begriingung. SchweizerischeZeitschdft fih Obst-, Wein - und
Gartenbau,127, 1991,pp. 392-396.
97.Pfaff C, * Nahrstofauswaschungaus den Boden bei Anbau von Reben.
Weinbergund Keller pp. 7, 1960.
98. Pifuc P.,- inierbarea alternativd a intervalelor dintre rdnduri tn plantaliile
viticole din nord-estulMoldovei. Revistade Horticulturd nr. 9, 1989.
99. Popa V.Gh., Stan M., - Influenla regimului aerohidric din sol asupro
denoltdrii sistemuluiradicular lavi{a de vie. Analele ICVV vol XIII, 1991,
pp. 175-184.
100. PossinghamJ. V., Groot-Obbink J., - Endotrophic mycorrhiza and the
nutrition of grapevines.Vitis 10, 1971,pp.120-130.
101. PougetR., JusteC., - Le choix desportes-greffesde la vigne pour les
sols calcaires.Connaissance
de la vigne et du vin, 4, 1972.
102. Rdufd C., - Dimensiunea ecologicd a unei agriculturi durabile si
competitivein Romdnia.Probl.agrofit.teor.aplic. Vol. XIV (l-2),1992,pp.
13-24.
103. Remund U., Gut D., Boller E. F., - Beziehungennniscen Beglei/lora
und Arthropodenfaunain OstsclrweizerRebbergen.Einfluss der botanischen
Vielfalt auf \kologische glechgewichte.SchweizerischeZeitschrift fiir Obst-
und Weinbau, m.20, 1992,1ip.528-540,
104. Roubal C., - Entretien des solsviticolesbourguignonsen site sensibled
I'erosion.ProgrdsAgricoleet Viticole ll2nr.8, 1995,pp. 175-181.
105. RousseauJ., - Winesfrom organicforming. Journal of Wine Research
vol. 3 r'r.2,1996,pp. 105-121.
106. Rdber R., Schaller K., - P/lanzenerndhrungim Gartenbau. Yerlag
EugenUlmer, Stuttgart,1985.
107. RukenbauerW., - Etat actuel desrecherchessur les chlorosesde vigne.
Bulletinde I'O.I.V., 1982,pp. 55.
108. Rupp D., Fox D., - Die Nutzung der Dauerbegrilnungzur gezielten
der Reben.Rebeund Wein 45, 1992,pp.186-189.
Sticlrstoffiersorgung
306 Bibliografie
109. Rupp D., - Erosionsverthinderungim Weinbaudurch Begrilnung- seit

Iangen ein Beitrag zuu Umweltschutzund zur Kostenminderang.Rebe und
Wein, 1993.
110. Sattler F., Wistinghausen8., - La Ferme Biodinamique. Ed. Eugen
Ulmer, Stuttgart,1992.
I I 1. SchallerK., - Ground waterpollution by nitrate in viticultural areas.ln
Proceedingsof the Intemational Symposium on Nitrogen in Grapes and
Wine, l8-19 June,SeatleUSA, 1991,pp.12-22.
ll2. SchmidO., StrasserF., GilomenR., Meili E., WollesenJ.,-Agricoltura
biologica.Edagricole,Bologn4 2001.
ll3. Schneider C., Untersuchungenzur Bodenfauna in begrilnten
RebanlagenDie Wein-Wissenschatt
39 nr. 6,1989, pp. 403-406.
ll4. -
SchubertA., Cravero M.C., Occurenceand infectivity of vesicular-
arbuscular mycorrhizal funst in north-western ltaly vineyards. Vitis 24,
1985,pp. 129-138.
115. SchubertA., - Les mycowhizesd vdsiculeset arbusculeschezla vigne.
Conn.Vigne Vin 19, 1985,pp. 207-214.
116. Schwappach E., - Die probleme der Begrilnung in frankischen
Weinbergen Vortag anaesslich der 2l VeitschoechheimerWeinbautage
1979.
ll7. ScienzaA., SicherL., VenturelliM., MaggioreB., PisaniP.L., Corino
L., - L'inerbimentoin viticoltura.L'Informatore Agrario w. 21, 1988,pp.
29-50.
118. Seguin G., - Sols du Mddoc et qualitddesvins. C.R. Acad. Agric.,
France,1965.
ll9. Seguin G., - Les sols du vignobles du Haut-Medoc. Influence sur
I'alimentation en eau de la vigne et sur la maturation. Thdse de Doctorat,
Bordeaux,1970.
120. Sicher L., - L'inerbimento nello viticoltura della Valle del reno.
Bollettino dell'InstitutoAgrario S. Michele all'Adige-Trento1, nr. 4, 1989,
p p .1 2 - 1 7 .
Bibliografie 307
I2I. Sicher L., Dorigoni A., Altissimo A., - La gestione del suolo in
fruttiviticoltura, altraverso la practica dell'inerbimento. Iie convegno
sull'Agricolturasostenibile,Cesena,I 993.
122. Silguy catherine,- L'agriculture biologique:destechniquesefficaceset
nonpolluontes.Tene Vivante, Patino, 1994.
123. Simon J.L. gi colab.,- viticulture. Editions Payot Lausanne,Le Maison
Rustique,Paris,1992.
124. Soran V., Puia I., - Poluarea Si proteclia mediului ambiant tn
agr oecosi steme. Editura AcademieiB ucuregti, I 979.
125. Stoicev S., Kresteva-Kosrova2., - Influence de I'engrais vert sur le
phytoclimat du vignoble en conditions de relief collinaire. VIII
IntemationalesKolloquium iiber Begriinung im weinbau, Keszthely, 1990,
pp.209-226.
126. Strippler-Zimmer,H. GottschallR., - Kompostmit Giltezeichenfiir den
Weinbou. Das DeutscheWeinmagazin,9, 1994,pp. 2l -25.
127. $esan Tatiana, Podosu Aurelia, - Prevenirea putregoiului cenuqiu
(Botrytis cinerea Peys.) al vilei de vie prin mijloace biologice. Buletinul de
protecfiaplantelornrl , I 990,pp. I 3- I 7.
128. $esan Tatiana, Baicu T., - Proteclia mediului tnconjurdtor prin
mijloace biologice de combatere a bolilor plantelor de culturd. Mediul
inconjurdtor,vol. IV, nr. l,1993, pp. 49-53.
129. $esan Tatiana, Ticd C., Podosu Aurelia, - Cercetdri de combatere
biologicdo putregaiului cenusiula vila de vie, in podgoria odobesti. Lucrdri
$tiinfificeUSAI\A/ Iagi,seriaHorticulturavol. 38, 1995,pp. Z0l-205.
130. $tefanic Gh., S[ndoiu D.I., - Curs de biologia solului. USAMV
Bucuregti,1994.
131. $uteu G.8., $erdinescuA., - Cercetdriprivind contribulia azotului
provenit din rezervd Ia formarea organelor anuqle ale vilei de vie. Analele
ICW vol. XIII, 1991,pp. 129-140.
132. ldrdea C., Dejeu L.,- Viticultura. Edittra Didacticd gi pedagogici
Bucuregti,1995.
Bibliogrofie
133. VogtmannH.,- L'orto biologico.Edagicole,1993.

134. Wermelinger B., - Nitrogen dinamics in grapevine: physiologt and
modeling.Proc.Int. Symp.Nitogen in grapesand wine, SeatleUSA, 1991,
pp.23-31.
135. Wunderer W. gi colab., Yergleich verschiedener und deren
Auswirkungenauf Boden und Rebe.Mitteilungen Klosterneuburg,Rebeund
Wein, Obstbauund Friichteverwertung42,1992,pp. 102-113.

Agricultura Ecologica 3/3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agricultura Ecologica 3/3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

204 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.

Viti cukura in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

Vorbindu-sedespre,,Viticultura biologicd", frrd a sublinia fundamentele

reclamdin mod obligatoriu, aplicareasezonierda unor lucrdri specifice(tdierea,

energetice,ca unnare a renunf6rii la folosirea produselorchimice de sintez6,

Cunoagtereaconexiunilor multiple existentein interiorul ecosistemului

8.1. SOLUT,iX UTTCULTTJRA BIOLOGICA

Proceselede cregteregi fructificare a vifei de vie, cantitateagi calitatea

inierbarea intervalelor intre rdndurile de vifi de vie imbundtdteqte

O structur[ imbundt6fitd a solului in orizonturile superficiale a fost

Activitatea organismelorvii din sol este strdnslegatd de descompunerea

E. Homrighausen(1976, 1984) a constatat,de asemenea,existenfaunui

hibrizi producitori direc[i (J. V. Possingham,J. Groot - Obink, I97I; H.

Chiar dacd gradul de micorizare nu s-a modificat semnificativ, s-a constatato

Rdmele nu produc niciodatd daune plantelor vii. S-a constatat c6, la

Pe solurileinierbatelemnul eliminat la tdiereavi{ei de vie, tocat gi l6satca

8.1.3. Confinutul in humus

inierbate gi lucrate, s-a constatat o diminuare a activit4lii proteolitice, a

Ingrdqimintele verzi fwnizeazd, in medie, 700-800 kg humus/h4 iar

In ce privegte, rolul gi dinamica elementelor nutritive prezent[m mai

Carenfa tn potasiu se manifestd printr-o reducere a dimensiunilor

Absorbtia fierului este condifionatl de o serie de factori: confinutul in

pronunfafi,cu sinusulpefiolar mai deschis,iar strugurii sunt mai mari in boabe

Reacfia solului influenfeazdactivitatea microorganismelor,in special a

8.1.4.Problemanitrifilor in viticultura biologici

Dacd se aplicd in excesa ingrdqdmintelecu N, ionul NO3- se acumuleazd

in urma cultivdrii mazfuni ca ingri.gdmdnt verde pe intervalele dinhe

8.1.5.Eroziunea solului in viticultura biologicil

Pe terenurile neamenajate,plantatecu vifi de vie in condifiile centrului

Ballif Si colab., l99I; H. Schulte-Karring, M. Haubold-Rosar, 1993; H.

J. Carsoulle, 1995a constatatc[ mulcirea cu paie sau cu tescovin[, pe

8.1.6. Umiditatea solului

1983;H. Dilring, 1984;G. Fanizza,A. M. Castrignano, 1993).in aceleagi

condifii de anaerobiozi, creqterearedusd a rdd[cinilor gi absorb{iasclnfil a

E.1.7. Combatereaintegrati a buruienilor

combatereaburuienilor cu mijloace mecanice,agronomice,frzice gi chimice pi

- inierbareade durati a intervalelordintre rdnduri;

8.2. iNrnnlnrnREA SoLULUI IN VITICTILTT]RA

Lucrdrile solulai, preconizate in viticultura biologicd sunt cele care

Arlfura nu trebuie sd fie profundd, pentru a nu ingropa orizonturile 'Aii"

ceabiologicl, viticultorul trebuiesb acfionezeintr-o situafiedeosebitd:folosirea

mobil ce producevapori supraincilzti (180"C), care sunt conduqi prin tuburi

organicegi a elementelornutritive pot avea consecin{edezastruoase

Competifia pentru apd realizati de covorul erbaceu este mai accentuati pe

tn perioadelesecetoase,s-au inregistrat valori ale temperaturilormaxime

Cercetlrile efectuatede K. SchallerSi colab. (199/) cu privire la dinamica

Experienfele efectuate in ungaria au evidenfiat faptul cd inierbarea

in viile inierbate,comparativcu lntrefinereasolului ca ogor negru, a fost

compactirii; speciileintAlnitenu sunt toate la fel de utile, din caw:- consumului

autoinsdmAnfirii. Specia aduce in sol, prin fxarea azotului atmosferic, o

FPV, un segmental semdn6toriiuniversale SU fixat pe cadrul frezei gi un

vie luate in studiu (27), confinutul covonrlui vegetal in N gi K a fost sporit.

plantafii cu soiul Chasselascultivat in Elvelia a determinat diminuiri de

Cultura plantelor anuale pe intervalele dintre rinduri, folosite ca

carese incorporeazdin sol cu discul sautreza.

8.3. FERTILIZAREA PLAI\TATIILOR VITICOLE

Pentru rafionalizareaferilizAii vifei de vie, trebuie s[ se fini seamade

solurile cu stdri carenfiale. Aceste elemente minerale sunt puse heptat la

Humusul formeazAcu argila complexul argilohumic stabil, care joac6 un

Se apreciazi cd argila posedl o parte din proprietdfile humusului, cum

8.3.1.Fertilizarea cu ingrlgiminte organice

.- Cel mai rdspdnditingrdgdmdntorganic folosit in viticulturd estegunoiul

Gunoiul de grajd se utilizeazi, in general,in doze de 30-60 t/ha" aplicat o