UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,, GHEORGHE ASACHI" DIN

IAŞI
FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
MASTER CONTROLUL ŞI PROCESAREA ALIMENTELOR
ANUL II

PROIECT
Calitatea Nutriţională şi Alimente cu Destinaţie Specială
ALIMENTE DIETETICE

Student:
Luchian Diana- Mădălina
 CUPRINS

1. Definiţii

2. Legislaţia privind alimentele dietetice

2.1 Produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala

2.2 Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale

2.3 Produsele alimentare fără gluten

2.4 Formule pentru sugari si formule de continuare

2.5 Preparate pe baza de cereale si alimente pentru copii

3. Alimentaţia dietetică

Bibliografie

2
 ALIMENTE DIETETICE

1. Definiţii

Conform Directivei 178/2002 “aliment înseamă orice substanţă sau produs indiferent
dacă este procesat, semiprocesat sau neprocesat, destinat consumului uman, cu excepţia
tutunului, produselor medicinale, narcoticelor şi substanţelor psihotrofe.”

Conform Codex Alimentarius alimentele convenţionale reprezintă ,, orice substanţă

indiferent dacă este procesată, semiprocesată sau neprocesată care este destinată consumului
uman şi include şi băuturi, guma de mestecat şi orice substanţă care a fost utilizată la
manufacturarea, prepararea si tratamentul alimentului, însa nu include cosmeticele, tutunul sau
substanţele folosite ca medicamente.

Un aliment convenţional trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

• funcţia primară de a asigura organsimului nutrienţii necesari;

• funcţia secundară de a produce satisfacţii senzoriale;

3
 • funcţia terţiară de a asigura inocuitate;

• functia cuaternara de a indeplini aspecte de aplicabilitate si tehnologice;

• funcţia cuaternară de a avea dimensiuni sociale, psihologice, culturale.

Produsele alimentare comercializate pot aparţine uneia din urmatoarele grupe:

- produse alimentare comune (propriu-zise);

- produse alimentare dietetice;

- produse alimentare pentru efort;

- produse alimentare igienice;

- produse alimentare ecologice;

- produse alimentare – medicament.

Alimentele dietetice sunt destinate unei alimentatii particulare si raspund deci unei
necesitati nutritionale speciale. Ele se deosebesc de cele comune de aceeasi categorie prin
compozitia lor si prin tehnologia de obtinere. Alimentele dietetice sau de regim pot fi destinate
sugarilor şi copiilor, convalescenţilor, femeilor în stare de graviditate si în perioada de alăptare,
persoanelor în vârstă, cum ar fi alimente:

- cu conţinut redus de hidraţi de carbon;

- lipsite de zahar;

- cu înlocuitori de zahar;

- lipsite sau sărace în sodiu;

- cu conţinut redus de proteine;

- lipsite de gluten;

- cu continut îmbogatit în celuloza;

- cu valoare energetică redusă (destinate persoanelor care vor sa piardă din greutatea
corporală).

Alimentele pentru scopuri nutriţionale particulare sunt alimentele care prin compoziţia
lor specială respectiv prin procesul de fabricare se deosebesc de produsele alimentare destinate

4
consumului normal, sunt pretabile pentru scopuri nutriţionale şi sunt comercializate astfel încât
să se indice utilizarea lor. Un aliment destinat unui scop nutriţional particular se adresează
anumitor personae ale căror procese digestive şi metabolice sunt modificate, respectiv unor
categorii de personae care sunt în condiţii fizioloice speciale.

5
 2. Legislaţia privind alimentele dietetice

Alimentele cu destinaţie nutritională specială sau ,,dietetice’’ sunt alimente diferite de

cele destinate consumului normal şi produse special pentru satisfacerea nevoilor nutritioanale ale
unor categorii specifice ale populaţiei, de exemplu alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică,
alimente pentru scăderea în greutate, alimente fără gluten etc. Legislaţia privind alimentele
dietetice a început să fie pusă în aplicare în 1977, cu scopul de a asigura liberă circulaţie a
bunurilor şi de a împiedică condiţiile concurenţiale inegale.

Legislaţia constă într-o directiva-cadru şi în măsuri specifice, adoptate pentru anumite

categorii de alimente:

- Formule pentru sugari şi formule de continuare;

- Preparate pe baza de cereale şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor

de vârstă mică (alimente pentru copii);

- Alimente destinate utilizării în dietele hipocalorice pentru scăderea în greutate

(alimente pentru slăbit);

- Alimente destinate unor scopuri medicale speciale (alimente medicale);

- Alimente destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten (alimente fără gluten).

Din cauza diversificării şi a specializării alimentelor în decursul ultimelor decenii, au fost

adoptate noi acte legislative. Deosebit de importante în acest context sunt actele privitoare la
suplimentele alimentare, la produsele alimentare îmbogăţite şi la menţiunile nutriţionale şi de
sănătate.

6
 Discuţiile cu statele membre şi cu părţile implicate au evidenţiat dificultăţi în ceea ce
priveşte punerea în aplicare a legislaţiei privind alimentele dietetice şi interacţiunea acesteia cu
actele legislative mai recente. Principalele probleme identificate se referă la următoarele aspecte:

Alimente „dietetice” sau alimente „normale”

Pe măsură ce evolutia si marketingul alimentelor devin tot mai focalizate pe anumite

categorii de consumatori (de exemplu alimente îmbogătite pentru copii, suplimente alimentare
pentru femei însărcinate, alimente îmbogătite pentru întărirea sistemului imunitar etc.), s-ar
putea argumenta că un număr foarte mare de produse aflate pe piată în prezent sunt dezvoltate
pentru un anumit grup al populatiei cu nevoi nutritionale specifice sau adresate acestuia.
Uneori este din ce în ce mai dificil de perceput diferenta dintre alimentele „normale”, destinate
populatiei „generale”, si alimentele „dietetice”, destinate unui grup „specific” al populatiei.

Întelegerea interactiunii – declaratie de adecvare „dietetică” sau mentiuni nutritionale

si de sănătate?

La momentul adoptării legislatiei-cadru – decembrie 1976 – declaratia obligatorie de

adecvare „dietetică”, prevăzută pentru eticheta alimentelor dietetice, era menită să acopere un
domeniu larg, fără să fie limitată la informatii bine definite. În urma adoptării regulamentului
privind mentiunile nutritionale si de sănătate din 2006, care reglementează toate mentiunile
aplicate alimentelor cu beneficii nutritionale si/sau de sănătate, interactiunea dintre diversele
acte legislative a devenit mai putin clară. În prezent, în cazurile în care nu s-au stabilit norme
suplimentare prin acte legislative specifice, indicarea adecvării „dietetice”, erodată de
regulamentul privind mentiunile, ar fi restrânsă la indicarea grupului populatiei căruia îi este
adresat alimentul.

Aplicarea discretionară a legislatiei

Statele membre au raportat că legislatia privitoare la alimentele dietetice este utilizată

de anumiti operatori pentru a eluda dispozitiile legislatiei adoptate ulterior, distorsionând în
acest fel conceptul de aliment cu destinatie nutritională specială si provocând, în anumite
cazuri, confuzie în privinta aplicării legislatiei.

Se pare că anumiti operatori notifică în temeiul legislatiei privind alimentele dietetice

un aliment „normal”, pentru a putea utiliza declaratia de adecvare „dietetică” (obligatorie în
conformitate cu legislatia privind alimentele dietetice) în locul mentiunii echivalente, eludând
astfel cerintele din regulamentul privind mentiunile (autorizare prealabilă la nivel de UE, cu
evaluare stiintifică). Existenta acestei posibilităti distorsionează piata si duce la conditii
7
inechitabile pentru operatorii din industria alimentară si la o concurentă neloială, întrucât
anumite societăti pot dobândi un avantaj incorect asupra concurentei prin utilizarea unei
declaratii de aliment dietetic, în locul unei mentiuni similare, care ar trebui autorizată. Acest
lucru este adevărat în special în cazul alimentelor dietetice potentiale care sunt supuse
procedurii de notificare sau pentru care nu s-au stabilit norme specifice.

Exemple concrete de distorsionare a pietei:

Între statele membre si societăti

Anumite state membre consideră că un aliment introdus pe piată sub denumirea de

„aliment adecvat persoanelor cu tulburări digestive” este un aliment „normal” căruia i s-a aplicat
o mentiune în temeiul legislatiei privind mentiunile nutritionale si de sănătate, si solicită în
consecintă ca alimentul respectiv să fie supus autorizării prealabile la nivel de UE. Alte state
membre îl consideră aliment „dietetic”, care trebuie notificat la nivel national. Astfel, o societate
care desfăsoară activităti în state membre diferite ar putea fi nevoită să respecte, în cazul
aceluiasi produs, norme diferite, în functie de felul în care interpretează autoritătile competente
legislatia în materie.

Pentru consumatori

Un consumator ar putea plăti mai mult pentru o „ciocolată dietetică adecvată pentru
persoanele cu diabet”, considerată un produs cu formulă specială pentru diabetici, decât pentru o
ciocolată similară „normală” care are mentiunea nutritională „cu continut scăzut de zahăr”.

2.1 Produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala

Normele privind produsele alimentare cu destinație nutrițională specială (pentru sugari și

copiii de vârstă mică, pentru persoane ale căror procese digestive sau metabolice sunt perturbate
sau pentru persoane care sunt într-o stare fiziologică specială) sunt armonizate la nivel european.
Etichetarea acestor produse trebuie să includă informații referitoare la caracteristicile speciale ale
produsului, la valoarea energetică sau conținutul de glucide, protide și lipide etc.

ACT

Directiva 2009/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 mai 2009

privind produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala.

Prezenta directiva se aplica produselor alimentare cu destinatie nutritionala speciala.

SINTEZA
8
 Aceste produse alimentare se disting de produsele alimentare destinate consumului
normal, prin compozitie sau metoda de fabricatie. In plus, acestea trebuie sa respecte nevoile
nutritionale speciale ale urmatoarelor categorii de personae:

- Persoane ale caror procese digestive sau metabolice sunt perturbate:

- Persoane care sunt intr-o stare fiziologica speciala;

- Sugarii sau copiii de varsta mica, in stare buna de sanatate.

Numai alimentele care satisfac nevoile nutritionale ale primelor doua categorii de
personae mentionate anterior pot contine mentiunile dietetic sau pentru regim.

Dispoziții speciale

Dispoziții speciale sunt aplicabile următoarelor grupe de produse alimentare cu

destinație nutrițională specială:

• preparatelor pentru sugari și preparatelor de continuare;

• produselor alimentare pe bază de cereale și alimentelor pentru copii destinate sugarilor și

copiilor de vârstă mică;

• produselor alimentare destinate utilizării pentru scăderea în greutate;

• alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale;

• produselor alimentare pentru persoanele intolerante la gluten.

Dispozițiile speciale sunt stabilite prin directive sau regulamente speciale care pot
cuprinde cerințele referitoare, în principal, la natura sau compoziția produselor și la etichetarea
acestora.

Substanțe nutritive speciale

Este posibilă îmbogățirea produselor alimentare, prin adăugarea de substanțe nutritive,

pentru a răspunde nevoilor nutriționale speciale și/sau cerințelor legale speciale. Aceste produse
alimentare îmbogățite trebuie să fie sigure pentru consum și trebuie elaborate pe baza unor date
științifice.

Compoziția lor trebuie să respecte criteriile de puritate prevăzute de legislația europeană

și de legislațiile naționale sau cele recomandate de către organizațiile internaționale.

9
 Etichetarea, prezentarea și publicitatea

Produselor alimentare cu destinație nutrițională specială care nu au fost reglementate de o

directivă specială li se aplică normele de etichetare, prezentare și publicitate aplicabile
produselor alimentare destinate consumului normal. Cu toate acestea, denumirea sub care este
vândut un produs dietetic trebuie însoțită de o indicare a proprietăților sale nutriționale speciale
și trebuie să conțină informații suplimentare referitoare la:

• compoziție sau modul de fabricație care conferă produsului caracteristicile sale

nutriționale speciale;

• valoarea energetică exprimată în kJ și/sau kcal;

• conținutul de glucide, protide și lipide per 100 g sau 100 ml de produs.

Produsele alimentare cu destinație nutrițională specială pot fi introduse pe piață doar în

formă preambalată, iar ambalajul trebuie să acopere complet produsele respective, cu excepția
comercializării cu amănuntul sau în cazul în care o directivă specială prevede altfel.

Introducerea pe piață

Atunci când un produs alimentar care nu aparține grupelor de produse alimentare pentru
care se aplică dispoziții speciale este introdus pe piață, producătorul sau importatorul produsului
este obligat să notifice acest lucru și să depună un model al etichetei utilizate pentru acest
produs la autoritatea competentă din statul membru în care produsul este comercializat pentru
prima dată. În cazul introducerii ulterioare pe piață a aceluiași produs într-un alt stat membru,
producătorul sau, după caz, importatorul trebuie să furnizeze autorităților competente din statul
membru modelul de etichetare, împreună cu indicarea autorității destinatare a primei
notificări.

Autoritatea competentă poate solicita producătorului prezentarea lucrărilor științifice și a

datelor care dovedesc conformitatea produsului cu obiectivul nutrițional specific uneia dintre
cele trei categorii de consumatori identificate anterior.

Suspendarea și retragerea din vânzare

Un stat membru poate suspenda sau limita comercializarea unui produs alimentar destinat
unor utilizări nutriționale speciale, în cazul în care acesta constituie un pericol pentru sănătatea

10
umană sau în cazul în care nu respectă prezenta directivă sau directivele speciale adoptate în
vederea aplicării prezentei directive.

Comisia examinează motivele prezentate de statul membru respectiv și

consultă Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală înainte de a lua
măsurile adecvate.

2.2 Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale

ACT

Directiva 1999/21/CE a Comisiei din 25 martie 1999 privind alimentele dietetice

destinate unor scopuri medicale speciale.

Această directivă stabileşte cerinţele în materie de compoziţie şi etichetare pentru

alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale.

SINTEZĂ

Prezenta directivă este o directivă specifică în sensul articolului 4 al Directivei

2009/39/CE. Ea stabileşte cerinţele în materie de compoziţie şi etichetare pentru alimentele
dietetice destinate unor scopuri medicale speciale şi prezentate ca atare.

Clasificare

Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale sunt clasificate în trei
categorii:

• alimentele nutritive complete care, cu o formulă nutritivă standard, dacă sunt utilizate în
conformitate cu instrucţiunile fabricantului, pot constitui singura sursă de alimentaţie
pentru persoanele cărora le sunt destinate;

• alimentele nutritive complete care, cu o formulă nutritivă adaptată, specifică anumitor

patologii, dereglări sau boli, dacă sunt utilizate în conformitate cu instrucţiunile
fabricantului, pot constitui singura sursă de alimentaţie pentru persoanele cărora le sunt
destinate. De asemenea, aceste alimente pot fi utilizate ca înlocuitori parţiali sau ca
suplimente la dieta pacientului;

• alimentele nutritive incomplete care, cu o formulă nutritivă standard sau o formulă

nutritivă adaptată, specifică unei patologii, dereglări sau boli, nu sunt adecvate utilizării

11
 ca singură sursă de alimentaţie. De asemenea, aceste alimente pot fi utilizate ca
înlocuitori parţiali sau ca suplimente la dieta pacientului.

Obligaţie generală

Statele membre se asigură că alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale

speciale nu pot fi comercializate pe teritoriul Uniunii Europene (UE) decât dacă sunt conforme
cu criteriile stabilite prin prezenta directivă.

Compoziţie

Formula alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale se bazează pe

principii medicale şi nutritive corecte. Utilizarea lor, în conformitate cu instrucţiunile
fabricantului, trebuie să fie sigură, benefică şi eficientă în satisfacerea cerinţelor nutriţionale
speciale ale persoanelor cărora le sunt destinate, potrivit unor date ştiinţifice general acceptate.

Acestea trebuie să respecte criteriile compoziţionale prevăzute în anexă.

Denumirea de vânzare

Prezenta directivă specifică denumirea de vânzare a alimentelor dietetice destinate unor

scopuri medicale speciale, în cele 22 de limbi oficiale ale UE.

Menţiuni obligatorii

În plus faţă de menţiunile de la articolul 3 din Directiva 2000/13/CE, etichetele

alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale trebuie să conţină în mod
obligatoriu următoarele menţiuni:

• valoarea energetică, exprimată în kilojouli (kJ) şi kilocalorii (kcal), precum şi conţinutul

de proteine, glucide şi grăsimi, exprimat în formă numerică, per 100 g sau per 100 ml din
produsul comercializat şi, dacă este cazul, per 100 g sau 100 ml de produs gata de
utilizare în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Aceste informaţii pot fi
furnizate, de asemenea, per doză cuantificată pe etichetă sau per porţie, dacă numărul de
porţii conţinut de pachetul respectiv este menţionat;

• cantitatea medie din fiecare substanţă minerală şi vitamină prezentă în produs, menţionate
în anexă, exprimată în formă numerică per 100 g sau per 100 ml de produs comercializat
sau, dacă este cazul, per 100 g sau per 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate
cu instrucţiunile producătorului. Aceste informaţii trebuie furnizate, de asemenea, per

12
 doză cuantificată pe etichetă sau per porţie, cu condiţia ca numărul de porţii conţinut de
pachetul respectiv să fie menţionat;

• selectiv, conţinutul componentelor de proteine, glucide şi grăsimi şi/sau de alţi nutrienţi şi

componentele lor care trebuie declarate pentru utilizarea intenţionată corespunzătoare,
exprimat în formă numerică per 100 g sau 100 ml de produs comercializat sau, dacă este
cazul, per 100 g sau 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucţiunile
producătorului. Aceste informaţii trebuie furnizate, de asemenea, per doză cuantificată pe
etichetă sau per porţie, cu condiţia ca numărul de porţii conţinut de pachetul respectiv să
fie menţionat;

• dacă este cazul, informaţii despre osmolalitatea sau osmolaritatea produsului;

• informaţii asupra originii şi naturii proteinelor şi/sau hidrolizatelor de proteine conţinute

de produs.

Etichetarea trebuie să conţină în plus următoarele menţiuni speciale, precedate de

cuvintele „observaţii importante” sau echivalentul lor:

• o menţiune care precizează că produsul trebuie utilizat sub supraveghere medicală;

• o menţiune care precizează dacă produsul este sau nu propriu utilizării ca unică sursă de
alimentaţie;

• o menţiune, dacă este cazul, care precizează că produsul este destinat unei grupe de vârstă
specifice;

• o menţiune, dacă este cazul, care precizează că produsul prezintă un risc pentru sănătate
dacă este consumat de către o persoană care nu are boala, dereglarea sau condiţia
medicală pentru care este destinat produsul.

Eticheta mai trebuie să conţină:

• menţiunea „pentru regimul dietetic al ……” unde spaţiile albe trebuie completate cu
patologia, dereglările sau bolile cărora le este destinat produsul;

• dacă este cazul, o menţiune care se referă la măsurile de precauţie necesare şi la

contraindicaţii;

13
 • o descriere a proprietăţilor şi/sau a caracteristicilor care fac produsul util, în special, după
caz, referitor la elementele nutritive care au fost mărite, reduse, eliminate sau au suferit
alte modificări şi utilizarea raţională a acestui produs;

• dacă este cazul, un avertisment că produsul nu trebuie administrat pe cale parenterală.

Etichetarea trebuie să conţină instrucţiuni privind proporţiaadecvată, utilizarea şi

păstrarea produsului după deschiderea recipientului, după caz.

Alimente pentru sugari

Prezenta directivă stabileşte, de asemenea, valorile maxime şi minime pentru vitaminele,

substanţele minerale şi oligoelementele pentru alimentele complete din punct de vedere nutritiv
destinate utilizării la sugari.

Directiva 2006/141/CE adaptează una dintre aceste valori, şi anume conţinutul maxim de
mangan din alimentele destinate sugarilor, în conformitate cu cele mai recente avize ştiinţifice.
Noile cerinţe cu privire la preparatele pentru sugari produse din proteine din lapte de vacă şi din
hidrolizate proteice se aplică în mod obligatoriu alimentelor dietetice pentru sugari destinate unor
scopuri speciale începând cu 1 ianuarie 2012.

Monitorizarea oficială

Pentru a facilita monitorizarea oficială eficientă a alimentelor dietetice destinate unor

scopuri medicale speciale, în momentul lansării pe piaţă a unui produs fabricantul sau, în cazul în
care produsul este fabricat într-o ţară terţă, importatorul trebuie să notifice autorităţile
competente din statele membre în care acesta este comercializat prin predarea către acestea a
unui model de etichetă a produsului. Statele membre nu impun această obligaţie dacă aceştia pot
demonstra că pentru monitorizarea eficientă a acestor produse pe teritoriul lor nu este necesară
această notificare.

14
 Termeni-cheie ai actului

• Alimente dietetice destinate unor scopuri medicale speciale: o categorie de alimente

destinate unei alimentaţii speciale, care sunt prelucrate special sau formulate şi destinate
regimului dietetic al pacienţilor şi care sunt utilizate numai sub supraveghere medicală.
Acestea sunt destinate alimentaţiei exclusive sau parţiale a pacienţilor cu capacitate
limitată, slăbită sau dereglată de a prelua, digera, absorbi, metaboliza sau excreta
alimentele obişnuite sau elementele nutritive pe care acestea sau metaboliţii acestora le
conţin sau a pacienţilor cu alte cerinţe nutritive determinate medical, al căror regim
dietetic nu poate fi realizat numai prin modificarea dietei normale sau prin utilizarea altor
alimente destinate utilizărilor nutriţionale speciale sau printr-o combinaţie a celor două.

• Sugar: copil cu vârstă mai mică de 12 luni.

2.3 Produsele alimentare fără gluten

Uniunea Europeană (UE) adoptă norme comune privind compoziţia şi etichetarea

produselor alimentare destinate persoanelor care suferă de intoleranţă la gluten (boala celiacă).

ACT

Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20 ianuarie 2009 privind compoziţia şi
etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.

15
 SINTEZĂ

Noua legislaţie europeană stabileşte praguri adaptate la gradul de intoleranţă la gluten la

consumatorii care suferă de o boală celiacă. Aceste praguri sunt în conformitate cu normele
adoptate de Comisie în iulie 2008 în cadrul Codex alimentarius.

Produsele în cauză

Regulamentul (CE) nr. 41/2009 se aplică produselor alimentare, cu excepţia formulelor

de început şi a formulelor de continuare ale preparatelor pentru sugari.

Produsele alimentare „fără gluten”

Produsele alimentare fără gluten trebuie să conţină mai puţin de 20 mg/kg de gluten în
produsul final.

Această etichetare specifică include ansamblul produselor alimentare.

Produsele alimentare cu „conţinut foarte scăzut de gluten”

Produsele alimentare cu conţinut foarte scăzut de gluten trebuie să conţină mai puţin de
100 mg/kg de gluten în produsul final.

Această etichetare specifică nu se aplică decât alimentelor dietetice.

Context

Noua legislaţie a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012.

Termeni-cheie ai actului

• Gluten: o fracţiune proteică din grâu, secară, orz, ovăz sau din varietăţile încrucişate şi
derivatele lor, la care unele persoane prezintă intoleranţă şi care este insolubilă în apă şi
în soluţia de clorură de sodiu de concentraţie 0,5 M.

16
 2.4 Formule pentru sugari si formule de continuare

ACT

Directiva 92/52/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind formulele inițiale și

formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari și ale preparatelor de continuare destinate
exportului în terțe țări.

2.5 Preparate pe baza de cereale si alimente pentru copii destinate sugarilor si

copiilor de varsta mica (alimente pentru copii);

Aceste alimente fac obiectul Directivei Comisiei 2006/125/EC şi sunt clasificate astfel:

• cereale simple care sunt sau trebuie reconstituite cu lapte sau alt lichid nutritive;

• cereale cu adaos de proteine;

• paste care trebuie utilizate după fierbere în apă sau în alt lichid

• pişcoturi, biscuiţi ce pot fi utilizaţi direct sau prin pulverizare cu apă, lapte sau alte
lichide.

17
 3. Alimentaţia dietetică

În faţa unei boli, alimentaţia pacientului trebuie schimbată, atât pentru a se evita
introducerea în organism a unor substanţe nefavorabile dereglajului instalat, cât şi în scopul
folosirii hranei ca "aliment-medicament".

Pe acest considerent, în cazurile de boală, se alcătuiesc diete chibzuite, cu valoare

terapeutică .

Alimentaţia dietetică însă, nu se adresează doar oamenilor atinşi de vreo afecţiune, ea

prezentând un rol activ în prevenirea bolilor, constituindu-se deci, într-un factor profilactic de
importanţă majoră. De aceea, în lumea modernă, în care alimentaţia convenţională şi-a dovedit
nocivitatea, apelarea la preparate dietetice, poate decât să aducă beneficii organismului uman.

În alimentatia dietetica se folosesc salamuri fierte, crenwursti de calitate superioara si se

exclud salamurile afumate si semiafumate, întrucât exercita un efect negativ asupra organelor
digestive, excretorii si metabolice.

Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o

valoare biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata în special de continutul de
aminoacizi esentiali.Grasimea din carne, pe lânga aportul energetic, procura si acizii grasi
esentiali : linoleic, linolenic, arahidonic.Prin continutul sau în substante extractive, existente sau
formate in procesul de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a
sucurilor gastrice stimulând digestia.În carnea si în produsele de carne, în conservele de carne

18
alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen
sulfurat, peroxidaza si germeni, putresceina,cadaverina.

In alimentatia dietetica se utilizeaza, ca regula, pestele slab si cel moderat gras, cu toate
ca în anumite diete se accepta pestele gras si bogat în proteine (scrumbie de mare, somon, somon
siberian, sardea). Grasimea (untura) de peste se oxideaza usor sub actiunea oxigenului
atmosferic, a luminii, temperaturii înalte. Untura de peste se asimileaza usor. în ea prevaleaza
acizii grasi nesaturati, inclusiv cei indispensabili, este bogata în vitaminele A, D, îndeosebi
grasimea ficatului. Continutul vitaminelor din complexul B în peste e acelasi sau mai mic ca în
carnea de animale.

Pestii, în special acei de mare, contin variate substante minerale, în particular

microelemente - iod, fluor, cupru, zinc etc. Dupa continutul colesterolului si purinelor pestele
putin difera de carnea animalelor. Multe purine contine scrumbia si conservele. Substantele
extractive, în peste, sunt mai putine comparativ cu carnea animalelor, dar ele excita mai puternic
secretia glandelor digestive. Carnea de peste se asimileaza mai bine ca cea de animale, dar
proprietatile ei gustative sunt mai putin pronuntate. Greu se digera pestele uscat.

În multe diete se foloseste pestele viu si cel congelat. Cel din urma dupa valoarea sa
nutritiva nu se deosebeste de pestele viu. în unele diete se foloseste pestele slab sarat (4-10%
sare). Pestele moderat sarat (11-13% sare) se desareaza preventiv. Pestele puternic sarat (14%
sare), cel afumat si cel sarat cu gust picant în alimentatia dietetica nu se întrebuinteaza.

În multe bucate ale alimentatiei dietetice pot fi incluse produse ale marii (amfibieni si
nevertebrate). Ele servesc ca sursa de proteine, iar dupa continutul de microelemente întrec
întrucâtva carnea de animale. Din punct de vedere al digestibilitatii aceste produse alimentare
sunt inferioare pestelui si carnii animalelor, cu exceptia carnii de la pulpa broastei. Varza de
mare contine mult iod, precum si alte substante minerale, fibre nutritive si vitami..olându-se cu
greu de pe os. Dupa fierbere bulionul e transparent cu aroma placuta.

Pestii necalitativi au branhiile brune, cenusii-rosiatice, ochii intrati în orbita, înrositi,

scuama se descuameaza usor, din orificiul anal prolabeaza partial intestinul, carnea de-a lungul
coloanei vertebrale e rosiatica, muschii sunt flacsi, se dezlipesc usor de la oase, la comprimarea
cu degetul asupra tesuturilor gropita nu dispare, se depisteaza miros de putrefactie. Dupa fierbere
bulionul e tulbure, cu miros fetid. Pestele poate fi apreciat si prin proba "de cutit", introdus în
muschi mai jos de cap.

19
 DIETA

Tabelul de mai jos, poate ajuta, pe oricine vrea sa tina o dieta in cazul unor afectiuni
precum diabetul, obezitatea sau poate ajuta pe cineva care vrea sa tina o dieta in scopul
mentinerii unei greutati corporale aprope de cea normala, acest lucru fiind benefic,in primul rand
organismului.

Dietetica obezitatii consta in negativarea bilantului energetic, prin administrarea unei ratii
calorice reduse, inferioara raportului caloric zilnic, pentru a forta organismul sa acopere deficitul
prin mobilizarea lipidelor stocate in tesutul adipos.Acest regim cu durata practice nelimitata
trebuie sa fie astfel conceput si realizat, incat sa nu provoace un dezechilibru nutritive pentru
obez.

Regimul hipocaloric este primul imperativ fara de care nu se poate concepe tratamentul
obezitatii, prescrindu-se in general un regim de 1000-1100 calorii.Se recomanda suprimarea
aproape completa a alimentelor cu mare valoare energetica, in special a produselor de patisserie,
a zaharurilor, a dulciurilor, a grasimilor fara limitarea cantitativa a celorlalte alimente.Din acest
punct de vedere,este utila impartirea alimentelor in doua categorii,si anume: o prima categorie
care cuprinde alimente ce pot fi consummate fara restrictii severe, si o a doua, care cuprinde
alimentele susceptibile sa sporeasca rapid rezervele adipoase ale individului si care sunt interzise
obezilor.

Din prima grupa fac parte:

20
 -proteine animale:orice carne slaba,peste slab de rau sau oceanic, oua tari, iaurt, lapte
ecremat, branza de vaci, cas, urda.

-proteine vegetale: ciuperci, radacinoase crude, cartofi (in cantitate mica).

-glucide: numai cele din legume, salate, fructe proaspete sau congelate.

-grasimi:unt, uleiuri vegetale, margarina, in cantitati reduse.

-sare pana la 5g pe zi.

-lichide:sifon, sucuri de fructe neindulcite, compoturi cu zaharina, sucuri de legume,

lapte ecremat.

Din a doua categorie fac parte:

-proteine animale: carnuri grase, peste gras, afumaturi, branzeturi grase si sarate.

-proteine vegetale: fasole uscata, linte, mazare uscata.

-glucide: paine in cantitate mare, cartofi sui paste fainoase in cantitati mari, prajituri,
zahar, stafide, curmale, prune uscate, banane, struguri.

-grasimi: frisca indulcita, smantana, slanina, costita afumata,ciocolata, nuci, alone, cacao.

-sare: peste cantitati premise.

-lichide: bauturi indulcite, siropuri, bauturi alcoolice sub orice forma, supe cu fainoase,
cafea, ceai rusesc.

Datorita faptului ca dieta obezului este practic nelimitata in timp, ea va trebui sa fie
echilibrata si variata.Ratia proteica nu va fi sub 12-14% din valoarea calorica globala, lipidele nu
vor fi sub 35% , iar restul va fi completat cu glucide, care in nici un caz nu trebuie sa includa
zaharicale sau dulciuri concentrate.

Si in cazul persoanelor care nu sufera de obezitate, ideal ar fi sa se programeze o zi de

“dieta”, cum ar fi de exemplu o zi in care sa nu se consume altceva decat legume, aproximativ
1250-1500g (cantarite, curatate), repartizate pe 5 mese.Se vor consuma orice legume proaspete si
se poate completa masa cu legume congelate. Cel putin una din mese trebuie sa se constituie din
legume crude, fiindca numai sub aceasta forma ele isi pastreaza cele mai multe vitamine si
minerale.

21
 EXEMPLE DE DIETE:

DIETE IN TIMPUL POSTULUI

Un aliment bun in post, dar si in restul anului. Pentru ca nu ingrasa, contine fibre, glucide
si proteine vegetale, asigurand o alimentatie sanatoasa. CE MANCAM, CE BEM "Este o
conserva de boabe de porumb in faza de coacere lapte-ceara, optima pentru imprimarea de
caractere senzoriale placute. Produsul este sterilizat si nu contine coloranti si conservanti
adaugati", spune specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul
Institutului de Cercetari Alimentare, despre porumbul boabe galbene conservate in mediul lichid
D’Ajuda. Dovada a celor precizate mai sus sunt ingredientele mentionate pe eticheta: porumb,
apa, zahar (0,15%), sare (0,15%). Pe de alta parte, eticheta nutritionala a produsului ii permite
consumatorului sa stie valoarea energetica: 102 Kcal/350Kj/100 grame, glucide – 19 grame,
proteine – 3 grame, lipide – 1 gram, fibra alimentara – 1 gram, sodiu – 134 mg. Profesorul doctor
Gheorghe Mencinicopschi spune ca "acest produs are o densitate calorica optima si un continut
de grasimi vegetale minim. De asemenea, contine glucide si proteine vegetale, precum si fibre
alimentare indicate intr-o alimentatie sanatoasa. Este un aliment de post, ce poate fi consumat ca
atare sau sub forma de garnituri la diferite feluri de mancare. Deoarece nu contine gluten, poate
fi consumat si de suferinzii de celiachie. Porumbul boabe galbene conservate in mediu lichid este
recomandat in cadrul unei diete echilibrate tuturor consumatorilor, iar diabeticii il vor consuma
tinand cont de sfaturile medicului privind aportul de glucide".

DIETE CU HALVA

Un aliment tipic de post. Halvaua este un produs traditional in post. Dar este un aliment
cu multe calorii, explicand de ce, consumat in exces, multe persoane iau in greutate in perioadele
de post. Halvaua aceasta a fost obtinuta din urmatoarele ingrediente: miez prajit de seminte de
floarea soarelui, zahar, glucoza, etil vanilina sau vanilina, extract de ciuin. Profesorul doctor
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, spune ca este un
produs vegetal tipic perioadelor de post si nu numai. CALORIC. Din eticheta nutritionala reiese
ca 100 de grame de halva ofera consumatorului: proteine 12-14 grame, glucide 42-48 grame,
lipide 36-40 grame. Dar atentie ca acest produs are o densitate calorica ridicata: 564-584
Kcal/2352-2432 Kj/100 grame. FARA COLESTEROL. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi
avertizeaza ca aceia care prefera halvaua trebuie sa stie ca are un continut ridicat in proteine.
"Produsul contine o proteina vegetala din miez de seminte de floarea-soarelui, cu valoarea
biologic buna. Lipidele sunt reprezentate de uleiurile de floarea-soarelui continute in samanta
supusa procesarii, lipsite de colesterol ca si celelalte grasimi vegetale naturale. Glucidele sunt

22
reprezentate de zahar si de glucoza cu absorbtie rapida si indice glicemic ridicat". In ansamblu,
produsul este echilibrat nutritional, avand totusi un exces caloric. CONCLUZIE. Halvaua din
miez de floarea-soarelui este un aliment recomandat persoanelor care fac efort fizic sustinut. In
cantitati moderate, acest sortiment de halva este indicat celorlalte categorii de consumatori,
numai in cadrul unei DIETE echilibrate. O mentiune speciala face specialistul nostru la adresa
persoanelor suferinde de diabet. Acestia vor consuma halvaua doar conform sfaturilor medicului.

DIETE PENTRU FOTOMODELE

Celebrul fotomodel se lanseaza in muzica Heidi Klum vrea sa mai faca si altceva si ce
lucru mai potrivit decat sa arate lumii nu numai ca e frumoasa, dar ca are si veleitati muzicale.
Astfel ca Heidi a inregistrat piesa "Wonderland", care s-a lansat oficial pe piata la 17 decembrie.
Si pentru ca este vorba despre o melodie de Craciun, "Wonderland" beneficieaza si de un
videoclip in spiritul Sarbatorilor. "Ne-a venit ideea acestui cantec in timp ce eram intr-o statiune
din Alpii elvetieni sa filmam un spot tv. Decorul si atmosfera erau incantatoare, aproape magice
si «Wonderland» a fost ceea ce a iesit de aici. Este o piesa de Craciun speciala", explica Heidi.
Piesa include si o parte interpretata de un cor de copii. "Te face sa te simti bine! De fiecare data
cand le puneam piesa, copiii mei se entuziasmau!", mai spune fotomodelul. DONATIE.
Deoarece Craciunul este o sarbatoare speciala, mai ales pentru copii, Heidi a decis ca toate
veniturile care ii vor reveni din vanzarile single-ului vor fi donate unei organizatii caritabile.
"Wonderland este dedicata tuturor copiilor din intreaga lume, chiar si celor care au depasit putin
varsta copilariei. Voi dona toti banii fundatiei Bethanien din orasul meu natal, Bergisch-
Gladbach." Cariera lui Heidi Klum, acum in varsta de 33 de ani, a inceput in 1992, cand aceasta
a castigat un concurs de modelling diete din orasul sau natal din Germania. De aici, drumul sau
spre faima a fost deschis, si astazi ea este una dintre cele mai apreciate fotomodele ale lumii, care
intre timp s-a axat mai mult pe televiziune, fiind prezentatoare la un post german. Incepand cu 16
noiembrie, clipul piesei "Wonderland" este difuzat de postul german PRO 7.

BACTERIA PENTRU SLABIRE

Revista Nature explica de ce ne ingrasam. Cercetatorii americani au descoperit ca

anumite bacterii din tubul digestiv sunt "vinovate" ca unele persoane sunt obeze si altele slabe.
Tubul digestiv al omului contine sute de miliarde de bacterii implicate activ in derularea
proceselor de digestie. Recent, revista britanica Nature din 21 decembrie publica mai multe
articole ale unei echipe de cercetatori americani care sustin ca flora intestinala este cea care
regleaza greutatea corpului. Astfel, in intestinul persoanelor obeze si al celor slabe nu ar

23
predomina acelasi tip de bacterii. Flora intestinala. Cercetatorii americani au reusit sa transforme
un cobai cu greutate normala intr-unul obez printr-un transfer de flora intestinala.

Totusi, autorii studiului nu exclud importanta aportului caloric din alimentatia cobailor
obezi. Astfel, desi cercetatorii sunt convinsi ca structura genetica influenteaza evolutia greutatii
individului, totusi ei spun ca nu este un motiv de a ignora pericolul reprezentat de alimentatia
dezechilibrata: prea bogata in calorii comparativ cu consumul energetic din ce in ce mai redus.
Flora intestinala contine doua grupe dominante de bacterii: firmicute si bacteroidete.

Echipa coordonata de Jeffrey I. Gordon (Wisconsin, SUA) a analizat flora intestinala a 12

persoane obeze si a stabilit ca predominante sunt bacteriile firmicute. Aceste persoane au fost
supuse unei diete de slabit si s-a observat ca li s-a modificat flora intestinala: s-au diminuat
bacteriile firmicute si au crescut cele bacteroidete. Cercetatorii au mai stabilit ca flora intestinala
ar putea influenta cantitatea de calorii retinute din alimente si absorbite de organism. Calorii.
Astfel, persoanele obeze absorb o cantitate mai mare de calorii comparativ cu persoanele
normoponderale, tocmai din cauza florei intestinale. Aceste date duc la concluzia ca diferentele
modului de retinere a caloriilor ar putea fi explicate prin compozitia florei intestinale.
Descoperirile cercetatorilor americani lasa insa unele semne de intrebare privitoare la modul in
care flora intestinala "gestioneaza" luarea in greutate. Cu certitudine insa, studiile propun un nou
mod de abordare a obezitatii si evident al "tratamentului" acestei boli.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Banu. C – Alimente functionale, suplimente alimentare si plante

medicinale, Ed. Asab, Bucuresti, 2010

2. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html

3. http://eur-lex.europa.eu/homepage.html

4. http://www.ms.ro/

25