Sunteți pe pagina 1din 116

NOTIUNI DE

RADIOPROTECTIE SI
RADIOBIOLOGIE

Sef lucrari dr. Corina Ursulescu


Radiologie-Imagistica Medicala
UMF ”Gr.T.Popa” Iasi
I. Interactiunea razelor X cu
materia: efecte biologice,
accidente, incidente la
utilizarea razelor X in scopuri
medicalei
Primele observaţii privind
efectele radiaţiilor
• 1895 Roentgen descoperă razele X
• 1896 Se raportează primele arsuri radiologice
• 1896 Se folosesc pentru prima oara radiaţiile X in tratamentul
cancerului
• 1896 Becquerel descoperă radioactivitatea
• 1897 Se raportează primele cazuri de afecţiuni cutanate
• 1902 Prima raportare de cancer radio-indus
• 1911 Primele raportări de leucemie si cancer pulmonar prin
expunere profesionala la radiaţii ionizante
• 1911 Se raportează in Germania 94 de cazuri cu tumori
(50 fiind radiologi)
Obiective

• Intelegerea diferitelor efecte ale radiaţiilor


ionizante la nivelul ţesuturilor umane;
• Aprecierea diferentelor dintre expunerea la doze
mari si expunerea la doze mici; efectele
deterministice si stocastice;
• Intelegerea ordinului de mărime al dozei si a
efectului;
• Aprecierea riscului pe care îl implica folosirea
radiaţiilor ionizante, ca punct de pornire pentru un
sistem de radioprotecţie
Doua obiective:

• Radioterapia foloseşte in mod deliberat radiaţiile


ionizante pentru a produce efecte deterministice
(moartea celulelor tumorale) si in acest context sunt
acceptate unele efecte deterministice sau stocastice
ca si reacţii adverse
• Radioprotecţia are drept scop sa scadă riscul
efectelor inacceptabile la nivelul pacientului
(=complicaţiile), datorate greşelilor sau practicilor
suboptimale, precum si sa reducă riscul de apariţie
a efectelor la alte nivele .
Razele X
• Radiatie electromagnetica, 20000-150000eV;
• Proprietati similare undelor radio si luminii;
• Fotonii raze X au o energie de mii de ori mai
mare decat fotonul de lumina (40000eV fata
de 3eV pentru lumina albastra);
• Suficienta energie pentru a rupe legaturile
chimice si a determina ionizarea
moleculelor = radiatie ionizanta;
Razele X
• Iradierea = datorata unei surse de radiatii
plasata langa persoana expusa; se
opreste cand sursa este indepartata (tubul
de raze X este inchis);
• Contaminare = dupa injectarea de material
radioactiv in pacient; continua sa emita
radiatii pana cand materialul este eliminat
prin injumatatire/excretie;
Razele X
Expunere = cantitatea de radiatie prezenta
la un moment dat intr-un punct al spatiului
capabila sa produca iradiere;
Determinarea expunerii – masurarea
ionizarii aerului de catre un fascicul de
raze X (R);
1. Efectele radiaţiilor

Radiatiile ionizante interactioneaza la nivel


celular prin:

• ionizare

• modificari chimice
• efecte biologice
Razele X
• Doza = cantitatea de energie absorbita de un
volum tisular (Gy);
• 1 gray = energie de 1 J/Kg corp;

• Efecte biologice substantiale se observa la doze


ce depasesc 1 Gy;
• Radioterapia – doze de 50Gy pe volum tumoral
pentru a determina moartea celulara;
• O radiografie – micro/mGy;
• Dozele ocupationale mGy/an;
Razele X
Cantitatea totala de energie ce ajunge la
pacient depinde de:
- Parametrii electrici de operare a tubului de
raze X;
- Filtrarea si colimarea fascicolului;
- Distanta tub- pacient;
Razele X
Formarea unei imagini radiologice implica
existenta:
• Unui fascicul incident;
• Interactiunii intre acest fascicul si tesuturile
pacientului;
• Un fascicul emergent, modulat, care este
detectat (film, ecran fluorescent, detectori);

Intensitatea fascicului incident este de 100 ori mai


mare decat a celui emergent;
Razele X
Calcularea riscului de iradiere~
 doza pe organ;
 radiosensibilitatea fiecarui tesut;

Nivelul radiatiei ambientale nu este un indicator


direct al riscului biologic, deoarece un camp de
iradiere uniform nu corespunde unei doze
uniforme la nivelul persoanei expuse;
Pielea este cea mai expusa (absorbtie) – efecte
Razele X
• Risc initial – piele – cativa Gy;
• Fluoroscopie prelungita;
• Pentru a creste doza la nivelul receptorului
este de preferat sa creasca kV tubului,
care nu determina si cresterea dozei de
intrare (aceeasi cantitate de raze X, dar cu
penetrabilitate mai mare);
Razele X
Efectele radiatiei ionizante:
• deterministice (arsuri de piele, caderea parului);
moarte celulara masiva;
saptamani-luni de la expunere;
• stocastice: ~doza, modificari ADN - cancer;
perioada de latenta mare (ani);

Ruperea legaturilor chimice determina


Ruperea ADN Leziuni celulare letale Distructii tisulare macroscopice

Doze mici Doze mai mari Doze foarte mari


EFECTELE RADIAŢIILOR
IONIZANTE
PARTICULE ÎNCĂRCATE
INTERACŢIUNI ELECTRICE
INTERACŢIUNI ELECTRICE
APAR IONIZĂRI
APAR IONIZĂRI
MODIFICĂRI CHIMICE
MODIFICĂRI CHIMICE
EFECTE BIOLOGICE
EFECTE BIOLOGICE
Efecte deterministice

• Se datorează morţii celulelor


• Au o doza-prag – de cativa Gray
• Sunt specifice in funcţie de ţesutul
afectat
• Severitatea efectului este
dependenta de doza
Efecte stocastice

• Se datorează modificărilor celulare (ADN) si


proliferării spre boli maligne
• Severitatea este independenta de doza
• Nu exista doza-prag: efectele pot sa apară
si la doze foarte mici
• Probabilitatea de apariţie a efectului creste
cu doza
… aspecte de interpretare in
practica

• Unele complicaţii sunt evenimente ce nu pot fi


prevăzute datorita variabilitatii individuale ale
pacienţilor – acestea apar cu o frecventa scăzuta
(Raportul ICRP 86)

• Radioprotecţia trebuie sa se preocupe de evitarea


expunerii nedorite (cum ar fi doza greşita,
pacientul ales greşit) si de optimizarea expunerii
pentru a reduce riscul de apariţie a complicaţiilor.
MECANISME DE ACŢIUNE

 ACŢIUNE DIRECTĂ
– afectare directă a ADN
 ACŢIUNE INDIRECTĂ
– afectarea moleculelor din
preajma AND şi producerea
de radicali liberi
MECANISME GENERALE DE ACŢIUNE LA
NIVEL MOLECULAR

• ACTIUNE PE
MACROMOLECULE

= Efect direct

 Responsabil ≈ 20% de producerea


leziunilor
MECANISME GENERALE DE ACŢIUNE LA
NIVEL MOLECULAR

• ACTIUNE ASUPRA APEI

= Efect indirect

• RADIOLIZA APEI
• Radicali liberi
• Macromolecule
 Responsabil ≈ 80% de producerea
leziunilor
Ţinta la nivelul celular: ADN
Principala ţintă - ADN
• Există evidenţe care sugerează că principala
ţintă a radiaţiilor ionizante, responsabilă de
afectarea celulei, este ADN-ul.
• Efectele prin expunere la doze mici şi
moderate (moartea celulei, mutageneza şi
transformarea malignă) apar ca rezultat al
afectării ADN-ului celular.
• Se consideră că radiaţiile ionizante sunt
agenţi genotoxici clasici.
Procese ce determina efectele …

Stadiu Proces
Durata
Fizice Absorptie de energie, ionizare 10-15 s

Fizico-chimice Interacţiunea ionilor cu moleculele, 10-6 s


formarea de radicali liberi

Chimice Interacţiunea radicalilor liberi cu secunde


moleculele, celulele si ADN

Biologice Moarte celulara, modificări genetice,


zeci de minute pana la zeci de ani mutatii
Clasificarea efectelor se face
dupa modul de evolutie
• 1. Non-letale = mentinerea capacitatii de
reproducere, dar cu crestere incetinita
• 2. Sub-letale = supravietiurea celulei cu
capacitate normala de reproducere, dupa un
timp de reparare a modificarilor
• 3. Potential letale = posibilitatea de
supravietuire, cu capacitate de reproducere
dupa un timp de reparare a modificarilor
• 4. Letale = pierderea capacitatii reproductive.
EFECTE LA NIVEL CELULAR

• MOARTE CELULARĂ RADIOINDUSĂ

• MODIFICĂRI FUNCTIONALE
CELULARE

• MUTATII

• CANCERIZĂRI
EFECTE SISTEMICE
(ţesut, organ, aparat)
FACTORI CE DETERMINĂ SEVERITATEA
AFECTĂRII
• CARACTERISTICILE RADIATIILOR
 Calitatea şi energia;
 Doza absorbită;
 Rata dozei, fracţionarea;
• CARACTERISTICILE TESUT/ORGAN
Structura; Radiosensibilitatea celulelor
componente; Citocinetica; Condiţiile
metabolice.
MANIFESTĂRI ALE EFECTELOR
PE ŢESUT

- HIPOPLAZIA
- APLAZIA
- DISPLAZIA
- INSUFICENŢE FUNCŢIONALE
- FIBROZĂ
- NECROZĂ
Efecte deterministice
• Se datorează
morţii celulelor
• Au o doza prag
• Sunt specifice pe
tipul de ţesut
• Severitatea
efectului este
dependenta de
doza
Afectiune indusa de radiatii
ionizante de la o sursa industriala
Exemple de efecte
deterministice

• Modificări cutanate
• Cataracta
• Sterilitate
• Insuficienta renala
• Sindromul acut de iradiere (întreg corpul)
Reacţii la nivel cutanat
Doza prag Sapt.
Tip de afectiune la pana la
piele(Sv) aparitie
eritem tranzitor precoce 2 <<1
epilare temporara 3 3
eritemul propriu-zis 6 1,5
epilare permanenta 7 3
descuamare uscata 10 4
fibroza invaziva 10
atrofie dermica 11 >14
Telangiectazii 12 >52
descuamare umeda 15 4 Afectare cutanata dupa
un examen fluoroscopic
eritem tardiv 15 6-10
prelungit
necroza dermica 18 >10
ulceratii secundare 20 >6
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE
ALE AFECTĂRILOR LOCALE
- Lipsa / prezenţa în formă abortivă a
S.A.I.;
- Efecte deterministice caracteristice
ţesuturilor / organelor afectate;
- Afectare a pielii +/- a organelor
subiacente;
- Simptomatologie variată în funcţie de
zona afectată;
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE
AFECTĂRILOR LOCALE

- Linie de demarcaţie clară între zonele


afectate în mod diferit;
- Evoluţie clinică stadializată (fază
prodromală, perioadă de latenţă, fază
acută, subacută, cronică, tardivă);
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE
AFECTĂRILOR LOCALE

Efecte întârziate severe la doze mari:

- insuficienţe funcţionale,
- tulburări de sensibilitate,
- radiodermită cu risc crescut de
malignizare.
EFECTELE TARDIVE

- Atrofie epidermică şi dermică (piele


fragilă);
- Ocluzia vaselor mici cu perturbarea
circulaţiei sanguine;
- Distrucţia reţelei limfatice cu
limfostază (durere, edem tardiv);
- Ulceraţie şi necroză tardivă;
EFECTELE TARDIVE

- Hiperplazie a epidermului (hiperkeratoză);


- Hiperplazie a dermului (fibroză, cicatrici);
- Scăderea reacţiei imune a pielii cu creşterea
sensibilităţii la infecţii;
- Durere persistentă sau recurentă;
- Risc crescut de afectări maligne
Doza prag pentru
efectele deterministice

• Cataracta 2-10 Gy

• Sterilitate permanenta Severitatea


efectelor
– Barbati 3.5-6 Gy
– Femei 2.5-6 Gy
• Sterilitate temporara
– Barbati 0.15 Gy
– Femei 0.6 Gy doza
prag
EFECTE LA NIVELUL
OCHIULUI

• Cristalinul are radiosensibilitate


crescută
• Coagularea
proteinelor apare
la doze >2Gy
CRISTALINUL
- La doze de 2-6 Gy apare afectarea
cristalinului, determinând condiţiile de
formare a cataractei.
- Nu există mecanisme de refacere a
celulelor de la acest nivel. Celulele
afectate migrează la polul posterior
producând opacităţi.
- Perioada de latenţă este de 2 – 35 ani, cu
o medie de 8 ani pentru expunerea la doză
unică de 2.5-6.5 Gy.
Gonadele
• Celulele germinale ale aparatului reproducător
sunt puternic radiosensibile. Media dozei-prag
pentru sterilitate temporară cu durată de mai
multe săptămâni este de 0,15 Gy pentru bărbaţi
şi de aproximativ 5 ori mai înaltă pentru femei .
Perioada de recuperare este dependentă de
doză şi poate dura câţiva ani.
• Sterilitatea permanentă este provocată de
doza minimă de respectiv 3,5 Gy pentru bărbat
şi 2,5 Gy pentru femeie
RĂSPUNSUL ÎNTREGULUI
ORGANISM

SINDROMUL ACUT DE IRADIERE

- GRADE
- EVOLUŢIE
- TIPURI DE SINDROAME
MANIFESTĂRILE SINDROMULUI
ACUT DE IRADIERE

Sunt trei tipuri de manifestări:

• 1. sindromul hematologic
• 2. sindromul gastro-intestinal
• 3. sindromul neuro-vascular
MĂSURAREA SEVERITĂŢII
• EFECTE PRODROMALE
- momentul apariţiei
- tipul de simptome, gravitatea lor
MODIFICĂRILE HEMATOLOGICE
- numărul de limfocite
- dozimetria biologică
DOZIMETRIA FIZICĂ
SINDROMUL HEMATOLOGIC
• Măduva osoasă este principalul organ de
interes,
• Rezultatul depleţiei de celule stem din măduva
hematoformatoare
• Numărul de limfocite scade în decursul primelor
ore după expunere, iar trombocitele şi
granulocitele scad în primele zile sau săptămâni,
în timp ce eritrocitele încep să scadă lent doar
după câteva săptămâni.
• Panta curbei doză-răspuns este relativ abruptă,
exprimând o creştere rapidă a probabilităţii de
deces pentru creşteri mici ale dozei.
SINDROMUL GASTRO-
INTESTINAL
PERIOADA PRODROMALĂ
• Greaţă şi vomă severe
• Diaree apoasă şi crampe
• Manifestările apar la câteva ore după
expunere
PERIOADA DE LATENŢĂ
- asimptomatic câteva ore sau zile
- astenie marcată, oboseală
SINDROMUL GASTRO-
INTESTINAL

• PERIOADA DE MANIFESTARE CLINICĂ

– reapar diareea severă, vărsăturile cu febră


– evoluţie spre diaree sanguinolentă, şoc,
– moarte dacă nu se intervine medical foarte
eficient
SINDROMUL GASTRO-
INTESTINAL
• EFECTE SISTEMICE
- malabsorbţie prin malnutriţie
- modificări hidro-electrolitice
(deshidratare, insuficienţă renală
acută, colaps cardio-vascular)
- sângerări gastro-intestinale, anemie
- stare septică
- ileus paralitic
SINDROMUL NEURO-VASCULAR
• Apare la doze mai mari de 20 Gy
• Cauza majoră este afectarea celulelor
endoteliale vasculare
• SINDROM PRODROMAL
– senzaţia de arsură în câteva minute
după expunere
– greţuri şi vărsături din primele ore
– stare de confuzie, prostraţie
SINDROMUL NEURO-VASCULAR

• PERIOADA DE LATENŢĂ

- aparenta îmbunătăţire a stării


generale pentru câteva ore
- devine lucid, fără dureri dar este
astenic
SINDROMUL NEURO-VASCULAR

• PERIOADA DE STARE

– instalare rapidă
– diaree apoasă
– tulburări respiartorii
– semne de afectare a SNC
– hipotensiune, puls accelerat
Inducerea cancerului

• Este cel mai important efect stocastic din


punct de vedere al protecţiei radiologice
• Este un proces multistadial – tipic in trei
etape: fiecare etapa necesita un
eveniment
• Este un proces complicat care implica
celulele, comunicarea intre celule si
sistemul imun...
Probleme legate de datele
despre expunerea la doze mici

• Datele privind culturile de celule si experienţele


pe animale este dificil de a fi extrapolate la om
• Experienţa umana
– Nu e controlata statistic
• Controlul ar fi lipsit de etica
– Multe aproximări in studiile pe viata
• Informaţii reduse despre doze (parţial sau
întreg corpul)
• Necunoaşterea condiţiilor co-existente
• Statistici sărace (număr redus)
DOZELE MICI

Definitii:
• - dozele totale sub 10 mSv primite la o
rata a dozei inalta in timpul unui
eveniment
• - doze mai mici de 20 mSv primite intr-
un an, in mod continuu
DOZELE MICI
• De regula vorbim de doza efectiva
(Sv) care este mai relevanta pentru
scopurile medicale. Doar ca Sv este o
unitate de masura estimata. De aceea
definitia se aplica doar pentru radiatiile
de tip beta, gamma si X (pentru radiatia
de tip alfa eficacitatea relativa biologica
este incerta prin calcul).
Comentarii privind
fătul/embrionul
• Fătul/embrionul sunt mult mai radiosensibili in
comparaţie cu adultul
• Incidenţa crescuta de avort spontan in primele zile
după concepţie
• Incidenţa crescuta a:
– Retardării mentale
– Microcefaliei, mai ales la 8-15 saptamani după concepţie
– Malformaţiilor: scheletale, de creştere, genitale
• Risc mai mare de cancer (îndeosebi pentru
leucemie)
– Atât in copilărie cat si mai târziu
Comentarii privind
fătul/embrionul
• Fătul/embrionul sunt mult mai radiosensibili in
comparaţie cu adultul
• Creste incidenţa de avort spontan in primele zile după
concepţie Efecte deterministice
• Creste incidenţa
– Retardării mentale
– Microcefaliei, mai ales la 8-15 saptamani după concepţie
– Malformaţiilor: scheletale, de creştere, genitale
• Risc mai mare de cancer (leucemia)
– Atât in copilărie cat si mai târziu Efecte stocastice
EFECTELE EXPUNERII
ANTENATALE
• In sarcina avansată radiosensibilitatea
este mai mică
• E greu de stabilit relaţia cauză/efect
deoarece exista o multitudine de factori
teratogeni
• Se descriu 3 tipuri de efecte: efecte
letale, anomalii congenitale, efecte
tardive (cancer, efecte ereditare)
EFECTELE EXPUNERII
ANTENATALE
EFECTE LETALE
- Pot sa apară la doze relativ mici (0,1 Gy)
în timpul preimplantării sau implantării
embrionului în peretele uterin
- Pot sa apară şi la doze mari în timpul
celorlalte stadii de dezvoltare intra-uterină
EFFECTELE RADIATIILOR IONIZANTE
DEPENDENT DE STADIU GESTATIONAL

Preconcepţie
Nu s-au constatat efecte semnificative
statistic.
Preimplantare
“Totul sau nimic” (eşec de nidaţie sau
evoluţie normală)
EFECTELE EXPUNERII
ANTENATALE

• expunerea în săptămânile 8-15 de sarcină


are risc de aproximativ 4 ori mai mare
decât în săptămânile 16-25;
• riscul este neglijabil pentru embrionii si
feţii expuşi înainte de 8 săptămâni sau
după 25 săptămâni.
EFECTELE EXPUNERII
ANTENATALE

• Poate apare retard mental sever la


expunerea în săptămânile 8-15;
• Grad mai mic de retardare pentru
săptămânile 16-25;
• Doza prag - 0,1Gy în săpt. 8-15
0,4 –0,6Gy în săpt. 16-25.
EFECTELE EXPUNERII
ANTENATALE

RETARDARE MENTALĂ

= definită de IRCP ca apărând la un scor


de inteligenţă <100
= pragul de doză 0,12 – 0,2 Gy în
perioada 8-25 de sarcină
EFECTELE TARDIVE ALE
EXPUNERII LA RADIAŢII IONIZANTE
CLASIFICARE:
1. SOMATICE = afectează persoana
direct expusă
= cancer
2. GENETICE = afectează descendenţii
persoanelor direct expuse
= mutaţii diferite
Riscurile genetice

• Este cunoscut ca radiaţiile ionizante produc


mutaţii la nivelul plantelor si a animalelor

DAR

• Studii intensive pe 70,000 de urmaşi si


supravieţuitori ai bombelor atomice nu arata o
creştere a anomaliilor congenitale, a
cancerului, a aberaţiilor cromozomiale in
limfocitele circulante sau modificări ale
proteinelor sanguine.
Neel et al. Am. J. Hum. Genet. 1990, 46:1053-1072
ICRP (International Commision on Radiation
Protection) – 1928; emite periodic
recomandari in privinta radioprotectiei;
ICRU (International Commission on
RAdiological Units and measurements)

CNCAN – legislatia nationala privind


activitatile nucleare;
Expunerea ocupationala
Personalul care primeste o doza cu 25%
mai mare decat doza limita a unei
persoane expuse profesional necesita
supraveghere;
EXPUNEREA

PROFESIONALÃ

Supravegherea stării de sănătate


Supravegherea stării de
sănătate

• Scopul este de a evalua aptitudinea în


muncă a angajaţilor în conformitate cu
sarcinile de muncă şi factorii condiţiei de
muncă
• Supravegherea medicală (examinările
medicale) ale angajaţilor în conformitate
cu reglementarile în vigoare.
• Trebuie să se ofere consultanţă pentru
angajatele care sunt sau pot fi
însărcinate

Aceasta în mod special în radiologia


intervenţională.
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ
• Ministrul Sănătăţii şi Familiei
• Ordin nr. 944
• din 28 decembrie 2001
• pentru aprobarea
Normelor privind supravegherea medicală a
persoanelor expuse profesional la radiaţii
ionizante
• Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 34 din
18 ianuarie 2002
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ
• Ministrul Sănătăţii şi Familiei
• Ordin nr. 1032
• din 20 decembrie 2002
• pentru aprobarea completărilor la Normele
privind supravegherea medicală a
persoanelor expuse profesional la radiaţii
ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului
sănătăţii şi familiei nr. 944/2001
• Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 15 din
13 ianuarie 2003
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ

• Supravegherea medicală - responsabilitatea


medicului abilitat şi a serviciilor de medicina
muncii recunoscute de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei;
• angajator - responsabilităţi generale în această
problemă.
• Supravegherea medicală asigură evaluarea
stării de sănătate a angajatului cu privire la
aptitudinea sa pentru sarcinile descrise ale
postului de muncă.
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ
• Supravegherea medicală a expuşilor
profesional la radiaţii - pe baza fişei de
solicitare, a fişei de monitorizare personală
la riscuri profesionale, a dosarului medical
special şi a fişei de aptitudine.
SUPRAVEGHEREA STÃRII DE
SÃNÃTATE
• SE BAZEAZĂ PE PRINCIPIILE GENERALE DE
MEDICINA MUNCII;
• ARE CA SCOP EVALUAREA STĂRII DE
SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR:
la angajare şi periodic
• examen clinic general
• analize de laborator
• comparare cu cerinţele postului, cu tendinţele de
evoluţie
DOSARUL MEDICAL SPECIAL
• Un dosar medical - pentru fiecare persoană
expusă profesional la radiaţii ionizante,
completat pe toată durata cât lucrătorul
rămâne în această categorie.
• Dosarul medical este păstrat până când
lucrătorul atinge vârsta de 75 de ani şi pentru
o perioadă de cel puţin 30 de ani, începând cu
data încheierii activităţii profesionale care
implică o expunere la radiaţii ionizante.
DOSARUL MEDICAL SPECIAL

Conţine informaţii privind:


- factorii condiţiei de muncă,
- rezultatele examinărilor medicale (la
angajare, periodice şi în situaţii de expunere
specială),
- clasificarea în categoria locului de muncă
- dozele rezultate din monitorizarea individuală
CONCLUZIILE EXAMENULUI
MEDICAL

• În vederea aprecierii aptitudinii în muncă pentru


persoanele expuse profesional la radiaţii
ionizante se adoptă următoarea clasificare
medicală:
a) apt;
b) apt condiţionat;
c) inapt temporar
d) inapt.
ATENŢIE !!!

• Nici o persoană nu este angajată sau


acceptată într-un post de muncă cu
expunere la radiaţii ionizante, pentru
orice perioadă, dacă concluzia
medicală stabileşte acest lucru
Supravegherea stării de
sănătate

• In condiţii normale de funcţionare


dozele ce apar într-un departament
radiologic sunt mai mici decât doza
limită.
• Nu sunt necesare examinări medicale
speciale pentru persoanele cu expunere
profesională la radiaţii ionizante.
Supravegherea stării de
sănătate

• Rareori se întâmplă ca un angajat al


departamentelor de radiologie să
primească o recomandare de restricţionare
faţă de condiţiile generale de lucru
• In caz de expunere accidentală la doze
mari (0.2-0.5 Sv sau mai mari), sunt
necesare investigaţii medicale specifice
Sistemul de protectie radiologica

• Justificarea practicii

• Optimizarea protectiei

• Limite de doza
Justificarea practicii
-expunerea medicala la radiatii ionizante
trebuie sa prezinte un beneficiu net suficient in
raport cu detrimentul individual pe care
expunerea il poate cauza,
- Trebuie luate in considerare eficacitatea,
beneficiile si riscurile tehnicilor alternative
disponibile.

Daca o practica nu poate fi justificata, aceasta va fi


interzisa.
Toate practicile noi implicand expunerea la radiatii
ionizante trebuie justificate inainte de a fi adoptate;
Practicile existente trebuie revizuite ori de cate ori
se dispune de informatii noi privind eficacitatea sau
consecintele acestora;
Expunerile medicale individuale trebuie justificate
in prealabil. tinand cont de obiectivele specifice ale
expunerii si de caracteristicile persoanei implicate;
Trebuie facuta evaluarea de la caz la caz pentru
practicile care nu sunt justificate in mod general;
Medicul ordonator si practicianul trebuie sa
caute informatii anterioare de diagnostic sau
medicale utile pentru expunerea prevazuta la
radiatii ionizante, pentru a evita expunerea inutila a
pacientului.
Medic ordonator - un medic sau alta
persoana calificata medical care are dreptul sa
trimita un pacient pentru expunere medicala la
un practician.
Practician - un medic,un stomatolog sau alta
persoana calificata medical care este abilitata
sa-si asume responsabilitatea medicala pentru
o expunere medicala individuala in scopuri
medicale, conform cu reglementarile MSF.
Expunerile medicale la radiatii ionizante pentru
cercetarea medicala trebuie sa fie examinate de
un comitet de etica, stabilit in concordanta cu cu
reglementarile MSF;
O atentie speciala trebuie acordata justificarii
expunerii in scop medico-legal; in aceste situatii
nu exista un avantaj direct asupra sanatatii
persoanei supusa expunerii.
OPTIMIZAREA PROTECTIEI
-toate dozele datorate expunerilor medicale in
scopuri radiologice, cu exceptia procedurilor
terapeutice, trebuie sa fie mentinute la un nivel
cat mai redus, rezonabil posibil, pentru a permite
obtinerea informatiei diagnostice urmarite, luand
in considerare factorii sociali si economici.
Acesta este principiul ALARA - As Low As
Reasonably Achievable.
Optimizarea = obtinerea de beneficii maxime cu
riscuri minime si aplicarea continua, zi de zi, a
principiului ALARA.
Pentru expunerile medicale in radiodiagnostic
se stabilesc niveluri de referinta in diagnostic -
NRD.
NRD - set de niveluri pentru o procedura
standard, pentru grupuri de pacienti cu
dimensiuni standard sau pentru o fantoma
standard si nu pentru expuneri individuale si
pentru pacienti individuali.
NRD se stabilesc pentru fiecare procedura de
examinare.
Daca NRD este de regula depasit, trebuie
revizuite procedurile si/sau echipamentul si
trebuie luate masuri corective, dupa caz.
NRD in radiodiagnostic,pt.o singura expunere
Radiografia Doza
Torace pos tero anterior 0,3

Torace lateral 1,5

Coloana vertebrala antero pos terior 10

Coloana vertebrala lateral 30

Coloana vertebrala jonctiunea lom bo s acrala 40

San m ediu lateral oblic 10

San lateral 10
Craniu pos tero anterior 5

Craniu lateral 3

Doza la s uprafata de intrare, pt. o s ingura expunere,


pt.pacienti de dim ens iuni s tandard es te exprim ata ca doza
abs orbita in aer (m Gy) in punctul de inters ectie al axei
fas ciculului cu s uprafata pielii.
Optimizarea protectiei implica:
alegerea echipamentului;
alegerea procedurii optime pentru obtinerea
unei informatii de diagnostic adecvate;
asigurarea calitatii, inclusiv controlul calitatii
stabilirea si evaluarea dozelor pacientului.
Optimizarea protectiei pentru expunerile
medicale in scop diagnostic se realizeaza prin:
mentinerea expunerii pacientului la un
minimum necesar pt. realizarea obiectivului de
diagnostic cerut;
se folosesc constrangeri de doza in stadiul
de planificare pentru fiecare generator de raze
X; se tine cont ca personalul medical lucreaza
frecvent la mai mult de o instalatie.
Tipuri de expuneri
• Expunerea profesionala

• Expunerea medicala

• Expunerea populatiei
Expunerea profesionala - expunerea aparuta
datorita lucrului in cadrul unei practici aflata sub
incidenta Normelor Fundamentale de Securitate
Radiologica.

Expunerea medicala - expunerea pacientilor ca


parte a propriului diagnostic sau tratament medical
-expunerea persoanelor in cadrul programelor
de screening
-expunerea persoanelor care participa voluntar
la programele de cercetare medicala sau
biomedicala
-expunerea persoanelor in cadrul
procedurilor medico-legale
-expunerea persoanelor in cunostinta de
cauza care doresc sa ajute(in afara profesiei
acestora) la sprijinul si confortul persoanelor
supuse expunerii medicale
Expunerea populatiei-reprezinta expunerea
persoanelor din populatie datorata:
-surselor si practicilor autorizate
-interventiilor
sunt excluse expunerile profesionale si
medicale precum si cele datorate fondului
natural de radiatii.
Mijloace de radioprotectie
- Colimarea – radiatia imprastiata este
dependenta de parametrii razelor X si de
dimensiunea campului de examinare;
- Reducerea campului de examinare reduce
radiatia imprastiata si creste calitatea
imaginii;
Distanta - intensitatea iradierii scade de 4
ori cand distanta se dubleaza;
= operatorul care sta la doi pasi distanta de
masa de examinare reduce semnificativ
riscul iradierii prin radiatia imprastiata;
- la 1 m de pacient doza de radiatie
imprastiata este 0,1% din doza la piele;
- la expunerile cu aparate portabile,
operatorul trebuie sa fie pozitionat la 2 m
de pacient;
Timpul de operare – cu cat este mai scurt,
cu atat se produce o cantitate mai mica de
raze X;
LIH (last image hold) – necesar pentru
minimizarea timpului de iradiere;
Materiale de protectie:
- Sorturi plumbate;
- Guler plumbat pentru protectia tiroidei;
- Ochelari cu sticla din materiale cu numar atomic
mare;
- Paravan de protectie mobil plasat langa pacient;
- Manusi chirurgicale speciale, cu atenuarea
fasciculului de radiatii;
DOZIMETRIE
Unitati de măsura
• Doza efectiva este folosita pentru a descrie
relevanta biologica in cazul unei expuneri la
radiaţii atunci când diferite ţesuturi si organe
primesc doze absorbite variate din surse
diferite
• Conceptele de doza efectiva si factorii de
ponderare pentru ţesuturi sunt aplicabile
doar pentru efectele stocastice
• Doza efectiva este o cuantificare a riscului
Dozele

Doza absorbita (Gy “Gray”)


Energia depozitata in ţesuturi

Doza echivalenta (Sv “Sievert”)


Doza absorbita modificata prin factorii de ponderare
ai radiaţiilor

Doza efectiva (Sv “Sievert”)


Doza de radiaţii pe întreg corpul – o măsura pentru
risc
Dozimetru cu film
Monitorizare lunara;
- Cele mai ieftine si mai utilizate
echipamente de monitorizare dozimetrica;
- Caseta mica cu film si 3 filtre, ce permit
estimarea energiei fotonilor;
- Filmul este developat si se masoara
densitatea pentru a estima doza;
- Cantitatea minima detectata este de 0,2
mSv;
- Au acuratete limitata datorita dependentei
lor de energia fotonilor emisi;
Dozimetru termoluminescent
-electronii dintr-o matrice de cristal sunt
excitati la expunerea la radiatii; la
revenirea la starea lor initiala emit radiatie
luminoasa;
-cantitatea de lumina este utilizata pentru
estimarea dozei;
Pot fi utilizate pentru depistarea unui spectru
larg de surse de radiatii;
Camere de ionizare de buzunar
- Poate fi citit imediat;
- Spectrul de sensibilitate 0-200 mR;
Limite de doza

• Expunerea normala individuala a indivizilor


trebuie restrictionata astfel incat doza
efectiva totala sau echivalentul total de
doza pentru un anumit tesut sau organ,
cauzata de combinatia expunerilor generate
de diferite practici autorizate, sa nu
depaseasca limita de doza, cu exceptia
situatiilor speciale.
• Limitele de doza nu se aplica expunerii
medicale generate de practici autorizate.
LIMITE DE DOZA PENTRU PERSONALUL
perEXPUS PROFESIONAL

Limita dozei efective: 20 mSv/an


Cu respectarea acestei limite sunt valabile si
urmatoarele limite de doza echivalenta:

-150mSv/an pentru cristalin;

-500mSv/an pentru piele,pentru valoarea


medie a dozei pe 1cm2 pe cea mai iradiata
zona a pielii;
-500mSv/an pentru extremitatile mainilor si
picioarelor.
Limite de doza pentru populatie
Limita dozei efective este de 1mSv/an.
In situatii speciale CNCAN poate autoriza o limita
superioara de pana la 5 mSv/an, cu conditia ca
valoarea medie pentru cinci ani consecutivi a
dozei efective sa nu depaseasca 1 mSv/an.
Cu respectarea acestei limite sunt valabile si
urmatoarele limite de doza echivalenta:
-15 mSv/an pentru cristalin;
-50 mSv/an pentru piele,pentru valoarea medie a
dozei pe 1 cm2,pe cea mai puternic iradiata zona
a pielii.
Protectia speciala in timpul perioadelor de
graviditate si de alaptare
Conditiile de lucru ale femeii gravide
(expusa profesional) trebuie sa asigure
protectia fatului la nivelul de doza pentru
populatie;
Femeile expuse profesional nu trebuie sa
desfasoare pe perioada alaptarii actvitati
implicand un risc semnificativ de contaminare
radioactiva.
Limite de doza pentru persoane in curs de
pregatire
Pentru persoane cu varsta sub 16 ani- limita
de doza efectiva pentru populatie;
Pentru persoanele cu varsta intre 16-18 ani-
limita dozei efective este de 6mSv/an;
Pentru persoanele cu varsta de peste 18 ani-
limita de doza efectiva pentru personalul expus
profesional.
Limitele de doza nu se aplica in urmatoarele
situatii:
expunerilor datorate fondului natural de radiatii si
radonului din locuinte (2-3 mSv/an);
expunerea persoanelor ca parte a propriului
diagnostic sau tratament medical;
expunerea persoanelor care ajuta,in afara
propriei activitati,la sprijinirea pacientilor aflati in
curs de diagnostic sau tratament;
expunerea voluntarilor care participa la
programele de cercetare medicala sau biomedicala
CONSTRANGERI DE DOZA

• Suma dozelor anuale provenind de la toate


practicile relevante trebuie sa nu depaseasca
limitele de doza pentru personalul expus
profesional,persoane in curs de pregatire si
persoane din populatie;
• CNCAN stabileste constrangeri de doza pentru
practici sau pentru surse de radiatii din cadrul
unei anumite practici.
Constrangerile de doza nu reprezinta limite de
doza;
Constangerile de doza nu se aplica pacientilor;
Constrangerile de doza sunt utilizate in
procesul de optimizare a radioprotectiei.
Pentru expunerile medicale s-au stabilit:
–niveluri de referinta in radiodiagnostic(NRD);
–constrangeri de doza pentru persoanele
care in cunostinta de cauza si voluntar
asigura sprijinul persoanelor supuse
diagnosticului sau tratamentului medical.
Constrangerile de doza se bazeaza pe factorii
de risc; riscul real este dependent de varsta
persoanei la data expunerii la radiatii;
Constrangerile de doza recomandate:
pentru apartinatori sau insotitori legali:
adulti(18-60 ani),daca nu a existat deloc o
alta sursa de expunere, 5mSv este o valoare
acceptabila;
adulti peste 60 ani 15 mSv
Pentru alte persoane care ajuta voluntar
pacienti se aplica limita de doza pentru populatie.
Bibliografie:

• International Basic Safety Standards for Protection Against Ionizing


Radiation and for the Safety of Radiation Sources. 115, Safety
Standards. IAEA, February 1996.
• 1990 Recommendations of the International Commission on
Radiological Protection. ICRP 60.
• Norme fundamentale de securitate radiologica (August 2000).
• Norme privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale
la radiatii ionizante (Iunie 2002).
• Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic
si radiologie interventionala (Decembrie 2003).

S-ar putea să vă placă și