NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE SI RADIOBIOLOGIE

Sef lucrari dr. Corina Ursulescu Radiologie-Imagistica Medicala UMF Gr.T.Popa Iasi

I. Interactiunea razelor X cu materia: efecte biologice, accidente, incidente la utilizarea razelor X in scopuri medicale i

Primele observaii privind efectele radiaiilor

1895 1896 Roentgen descoper razele X Se raporteaz primele arsuri radiologice 1896 Se folosesc pentru prima oara radiaiile X in tratamentul cancerului 1896 Becquerel descoper radioactivitatea 1897 1902 Se raporteaz primele cazuri de afeciuni cutanate Prima raportare de cancer radio-indus

1911 Primele raportri de leucemie si cancer pulmonar prin expunere profesionala la radiaii ionizante 1911 Se raporteaz in Germania 94 de cazuri cu tumori (50 fiind radiologi)

Obiective
Intelegerea diferitelor efecte ale radiaiilor ionizante la nivelul esuturilor umane; Aprecierea diferentelor dintre expunerea la doze mari si expunerea la doze mici; efectele deterministice si stocastice; Intelegerea ordinului de mrime al dozei si a efectului; Aprecierea riscului pe care l implica folosirea radiaiilor ionizante, ca punct de pornire pentru un sistem de radioprotecie

Doua obiective:
Radioterapia folosete in mod deliberat radiaiile ionizante pentru a produce efecte deterministice (moartea celulelor tumorale) si in acest context sunt acceptate unele efecte deterministice sau stocastice ca si reacii adverse Radioprotecia are drept scop sa scad riscul efectelor inacceptabile la nivelul pacientului (=complicaiile), datorate greelilor sau practicilor suboptimale, precum si sa reduc riscul de apariie a efectelor la alte nivele .

Razele X
Radiatie electromagnetica, 20000-150000eV; Proprietati similare undelor radio si luminii; Fotonii raze X au o energie de mii de ori mai mare decat fotonul de lumina (40000eV fata de 3eV pentru lumina albastra); Suficienta energie pentru a rupe legaturile chimice si a determina ionizarea moleculelor = radiatie ionizanta;

Razele X
Iradierea = datorata unei surse de radiatii plasata langa persoana expusa; se opreste cand sursa este indepartata (tubul de raze X este inchis); Contaminare = dupa injectarea de material radioactiv in pacient; continua sa emita radiatii pana cand materialul este eliminat prin injumatatire/excretie;

Razele X
Expunere = cantitatea de radiatie prezenta la un moment dat intr-un punct al spatiului capabila sa produca iradiere; Determinarea expunerii masurarea ionizarii aerului de catre un fascicul de raze X (R);

1. Efectele radiaiilor
Radiatiile ionizante interactioneaza la nivel celular prin:

ionizare

modificari chimice efecte biologice

Razele X
Doza = cantitatea de energie absorbita de un volum tisular (Gy); 1 gray = energie de 1 J/Kg corp; Efecte biologice substantiale se observa la doze ce depasesc 1 Gy; Radioterapia doze de 50Gy pe volum tumoral pentru a determina moartea celulara; O radiografie micro/mGy; Dozele ocupationale mGy/an;

Razele X
Cantitatea totala de energie ce ajunge la pacient depinde de: - Parametrii electrici de operare a tubului de raze X; - Filtrarea si colimarea fascicolului; - Distanta tub- pacient;

Razele X
Formarea unei imagini radiologice implica existenta: Unui fascicul incident; Interactiunii intre acest fascicul si tesuturile pacientului; Un fascicul emergent, modulat, care este detectat (film, ecran fluorescent, detectori); Intensitatea fascicului incident este de 100 ori mai mare decat a celui emergent;

Razele X
Calcularea riscului de iradiere~ doza pe organ; radiosensibilitatea fiecarui tesut; Nivelul radiatiei ambientale nu este un indicator direct al riscului biologic, deoarece un camp de iradiere uniform nu corespunde unei doze uniforme la nivelul persoanei expuse; Pielea este cea mai expusa (absorbtie) efecte

Razele X
Risc initial piele cativa Gy; Fluoroscopie prelungita; Pentru a creste doza la nivelul receptorului este de preferat sa creasca kV tubului, care nu determina si cresterea dozei de intrare (aceeasi cantitate de raze X, dar cu penetrabilitate mai mare);

Razele X
Efectele radiatiei ionizante: deterministice (arsuri de piele, caderea parului); moarte celulara masiva; saptamani-luni de la expunere; stocastice: ~doza, modificari ADN - cancer; perioada de latenta mare (ani);

Ruperea legaturilor chimice determina

Ruperea ADN Doze mici Leziuni celulare letale Doze mai mari Distructii tisulare macroscopice Doze foarte mari

EFECTELE RADIAIILOR IONIZANTE

PARTICULE NCRCATE INTERACIUNI ELECTRICE INTERACIUNI ELECTRICE APAR IONIZRI APAR IONIZRI MODIFICRI CHIMICE MODIFICRI CHIMICE EFECTE BIOLOGICE EFECTE BIOLOGICE

Efecte deterministice

Se datoreaz morii celulelor Au o doza-prag de cativa Gray Sunt specifice in funcie de esutul afectat Severitatea efectului este dependenta de doza

Efecte stocastice
Se datoreaz modificrilor celulare (ADN) si proliferrii spre boli maligne Severitatea este independenta de doza Nu exista doza-prag: efectele pot sa apar si la doze foarte mici Probabilitatea de apariie a efectului creste cu doza

 aspecte de interpretare in practica

Unele complicaii sunt evenimente ce nu pot fi prevzute datorita variabilitatii individuale ale pacienilor acestea apar cu o frecventa sczuta (Raportul ICRP 86) Radioprotecia trebuie sa se preocupe de evitarea expunerii nedorite (cum ar fi doza greita, pacientul ales greit) si de optimizarea expunerii pentru a reduce riscul de apariie a complicaiilor.

MECANISME DE ACIUNE
ACIUNE

DIRECT afectare direct a ADN ACIUNE INDIRECT afectarea moleculelor din preajma AND i producerea de radicali liberi

MECANISME GENERALE DE ACIUNE LA NIVEL MOLECULAR

ACTIUNE PE MACROMOLECULE = Efect direct Responsabil 20% de producerea leziunilor

MECANISME GENERALE DE ACIUNE LA NIVEL MOLECULAR

ACTIUNE ASUPRA APEI = Efect indirect RADIOLIZA APEI Radicali liberi Macromolecule Responsabil 80% de producerea leziunilor

inta la nivelul celular: ADN

Principala int - ADN

Exist evidene care sugereaz c principala int a radiaiilor ionizante, responsabil de afectarea celulei, este ADN-ul. Efectele prin expunere la doze mici i moderate (moartea celulei, mutageneza i transformarea malign) apar ca rezultat al afectrii ADN-ului celular. Se consider c radiaiile ionizante sunt ageni genotoxici clasici.

Procese ce determina efectele

Stadiu Durata
Fizice Fizico-chimice

Proces
Absorptie de energie, ionizare Interaciunea ionilor cu moleculele, formarea de radicali liberi Interaciunea radicalilor liberi cu moleculele, celulele si ADN Moarte celulara, modificri genetice, zeci de minute pana la zeci de ani 10-15 s 10-6 s

Chimice

secunde

Biologice

mutatii

Clasificarea efectelor se face dupa modul de evolutie

1. Non-letale = mentinerea capacitatii de reproducere, dar cu crestere incetinita 2. Sub-letale = supravietiurea celulei cu capacitate normala de reproducere, dupa un timp de reparare a modificarilor 3. Potential letale = posibilitatea de supravietuire, cu capacitate de reproducere dupa un timp de reparare a modificarilor 4. Letale = pierderea capacitatii reproductive.

EFECTE LA NIVEL CELULAR

MOARTE CELULAR RADIOINDUS MODIFICRI FUNCTIONALE CELULARE MUTATII CANCERIZRI

EFECTE SISTEMICE (esut, organ, aparat)

FACTORI CE DETERMIN SEVERITATEA AFECTRII CARACTERISTICILE RADIATIILOR Calitatea i energia; Doza absorbit; Rata dozei, fracionarea; CARACTERISTICILE TESUT/ORGAN Structura; Radiosensibilitatea celulelor componente; Citocinetica; Condiiile metabolice.

MANIFESTRI ALE EFECTELOR PE ESUT

- HIPOPLAZIA - APLAZIA - DISPLAZIA - INSUFICENE FUNCIONALE - FIBROZ - NECROZ

Efecte deterministice

Se datoreaz morii celulelor Au o doza prag Sunt specifice pe tipul de esut Severitatea efectului este dependenta de doza
Afectiune indusa de radiatii ionizante de la o sursa industriala

Exemple de efecte deterministice

Modificri cutanate Cataracta Sterilitate Insuficienta renala Sindromul acut de iradiere (ntreg corpul)

Reacii la nivel cutanat

Tip de afectiune
eritem tranzitor precoce epilare temporara eritemul propriu-zis epilare permanenta descuamare uscata fibroza invaziva atrofie dermica Telangiectazii descuamare umeda eritem tardiv necroza dermica ulceratii secundare

Doza prag Sapt. la pana la piele(Sv) aparitie

2 3 6 7 10 10 11 12 15 15 18 20 <<1 3 1,5 3 4 >14 >52 4 6-10 >10 >6

Afectare cutanata dupa un examen fluoroscopic prelungit

TRSTURI CARACTERISTICE ALE AFECTRILOR LOCALE

- Lipsa / prezena n form abortiv a S.A.I.; - Efecte deterministice caracteristice esuturilor / organelor afectate; - Afectare a pielii +/- a organelor subiacente; - Simptomatologie variat n funcie de zona afectat;

TRSTURI CARACTERISTICE ALE AFECTRILOR LOCALE

- Linie de demarcaie clar ntre zonele afectate n mod diferit; - Evoluie clinic stadializat (faz prodromal, perioad de laten, faz acut, subacut, cronic, tardiv);

TRSTURI CARACTERISTICE ALE AFECTRILOR LOCALE

Efecte ntrziate severe la doze mari: insuficiene funcionale, tulburri de sensibilitate, radiodermit cu risc crescut de malignizare.

EFECTELE TARDIVE
- Atrofie epidermic i dermic (piele fragil); - Ocluzia vaselor mici cu perturbarea circulaiei sanguine; - Distrucia reelei limfatice cu limfostaz (durere, edem tardiv); - Ulceraie i necroz tardiv;

EFECTELE TARDIVE
- Hiperplazie a epidermului (hiperkeratoz); - Hiperplazie a dermului (fibroz, cicatrici); - Scderea reaciei imune a pielii cu creterea sensibilitii la infecii; - Durere persistent sau recurent; - Risc crescut de afectri maligne

Doza prag pentru efectele deterministice

Cataracta 2-10 Gy Sterilitate permanenta
Barbati Femei 3.5-6 Gy 2.5-6 Gy Severitatea efectelor

Sterilitate temporara
Barbati Femei 0.15 Gy 0.6 Gy doza prag

EFECTE LA NIVELUL OCHIULUI

Cristalinul are radiosensibilitate crescut Coagularea proteinelor apare la doze >2Gy

CRISTALINUL
- La doze de 2-6 Gy apare afectarea cristalinului, determinnd condiiile de formare a cataractei. - Nu exist mecanisme de refacere a celulelor de la acest nivel. Celulele afectate migreaz la polul posterior producnd opaciti. - Perioada de laten este de 2 35 ani, cu o medie de 8 ani pentru expunerea la doz unic de 2.5-6.5 Gy.

Gonadele
Celulele germinale ale aparatului reproductor sunt puternic radiosensibile. Media dozei-prag pentru sterilitate temporar cu durat de mai multe sptmni este de 0,15 Gy pentru brbai i de aproximativ 5 ori mai nalt pentru femei . Perioada de recuperare este dependent de doz i poate dura civa ani. Sterilitatea permanent este provocat de doza minim de respectiv 3,5 Gy pentru brbat i 2,5 Gy pentru femeie

RSPUNSUL NTREGULUI ORGANISM

SINDROMUL ACUT DE IRADIERE - GRADE - EVOLUIE - TIPURI DE SINDROAME

MANIFESTRILE SINDROMULUI ACUT DE IRADIERE

Sunt trei tipuri de manifestri: 1. sindromul hematologic 2. sindromul gastro-intestinal 3. sindromul neuro-vascular

MSURAREA SEVERITII
EFECTE PRODROMALE - momentul apariiei - tipul de simptome, gravitatea lor MODIFICRILE HEMATOLOGICE - numrul de limfocite - dozimetria biologic DOZIMETRIA FIZIC

SINDROMUL HEMATOLOGIC
Mduva osoas este principalul organ de interes, Rezultatul depleiei de celule stem din mduva hematoformatoare Numrul de limfocite scade n decursul primelor ore dup expunere, iar trombocitele i granulocitele scad n primele zile sau sptmni, n timp ce eritrocitele ncep s scad lent doar dup cteva sptmni. Panta curbei doz-rspuns este relativ abrupt, exprimnd o cretere rapid a probabilitii de deces pentru creteri mici ale dozei.

SINDROMUL GASTROINTESTINAL
PERIOADA PRODROMAL Grea i vom severe Diaree apoas i crampe Manifestrile apar la cteva ore dup expunere PERIOADA DE LATEN - asimptomatic cteva ore sau zile - astenie marcat, oboseal

SINDROMUL GASTROINTESTINAL
PERIOADA DE MANIFESTARE CLINIC
reapar diareea sever, vrsturile cu febr evoluie spre diaree sanguinolent, oc, moarte dac nu se intervine medical foarte eficient

SINDROMUL GASTROINTESTINAL
EFECTE SISTEMICE - malabsorbie prin malnutriie - modificri hidro-electrolitice (deshidratare, insuficien renal acut, colaps cardio-vascular) - sngerri gastro-intestinale, anemie - stare septic - ileus paralitic

SINDROMUL NEURO-VASCULAR
Apare la doze mai mari de 20 Gy Cauza major este afectarea celulelor endoteliale vasculare SINDROM PRODROMAL
senzaia de arsur n cteva minute dup expunere greuri i vrsturi din primele ore stare de confuzie, prostraie

SINDROMUL NEURO-VASCULAR
PERIOADA DE LATEN - aparenta mbuntire a strii generale pentru cteva ore - devine lucid, fr dureri dar este astenic

SINDROMUL NEURO-VASCULAR
PERIOADA DE STARE
instalare rapid diaree apoas tulburri respiartorii semne de afectare a SNC hipotensiune, puls accelerat

Inducerea cancerului
Este cel mai important efect stocastic din punct de vedere al proteciei radiologice Este un proces multistadial tipic in trei etape: fiecare etapa necesita un eveniment Este un proces complicat care implica celulele, comunicarea intre celule si sistemul imun...

Probleme legate de datele despre expunerea la doze mici

Datele privind culturile de celule si experienele pe animale este dificil de a fi extrapolate la om Experiena umana
Nu e controlata statistic Controlul ar fi lipsit de etica Multe aproximri in studiile pe viata Informaii reduse despre doze (parial sau ntreg corpul) Necunoaterea condiiilor co-existente Statistici srace (numr redus)

DOZELE MICI
Definitii:
- dozele totale sub 10 mSv primite la o rata a dozei inalta in timpul unui eveniment - doze mai mici de 20 mSv primite intrun an, in mod continuu

DOZELE MICI
De regula vorbim de doza efectiva (Sv) care este mai relevanta pentru scopurile medicale. Doar ca Sv este o unitate de masura estimata. De aceea definitia se aplica doar pentru radiatiile de tip beta, gamma si X (pentru radiatia de tip alfa eficacitatea relativa biologica este incerta prin calcul).

Comentarii privind ftul/embrionul

Ftul/embrionul sunt mult mai radiosensibili in comparaie cu adultul Incidena crescuta de avort spontan in primele zile dup concepie Incidena crescuta a:
Retardrii mentale Microcefaliei, mai ales la 8-15 saptamani dup concepie Malformaiilor: scheletale, de cretere, genitale

Risc mai mare de cancer (ndeosebi pentru leucemie)

Att in copilrie cat si mai trziu

Comentarii privind ftul/embrionul

Ftul/embrionul sunt mult mai radiosensibili in comparaie cu adultul Creste incidena de avort spontan in primele zile dup concepie Efecte deterministice Creste incidena
Retardrii mentale Microcefaliei, mai ales la 8-15 saptamani dup concepie Malformaiilor: scheletale, de cretere, genitale

Risc mai mare de cancer (leucemia)

Att in copilrie cat si mai trziu

Efecte stocastice

EFECTELE EXPUNERII ANTENATALE

In sarcina avansat radiosensibilitatea este mai mic E greu de stabilit relaia cauz/efect deoarece exista o multitudine de factori teratogeni Se descriu 3 tipuri de efecte: efecte letale, anomalii congenitale, efecte tardive (cancer, efecte ereditare)

EFECTELE EXPUNERII ANTENATALE

EFECTE LETALE - Pot sa apar la doze relativ mici (0,1 Gy) n timpul preimplantrii sau implantrii embrionului n peretele uterin - Pot sa apar i la doze mari n timpul celorlalte stadii de dezvoltare intra-uterin

EFFECTELE RADIATIILOR IONIZANTE DEPENDENT DE STADIU GESTATIONAL

Preconcepie Nu s-au constatat efecte semnificative statistic. Preimplantare Totul sau nimic (eec de nidaie sau evoluie normal)

EFECTELE EXPUNERII ANTENATALE

expunerea n sptmnile 8-15 de sarcin are risc de aproximativ 4 ori mai mare dect n sptmnile 16-25; riscul este neglijabil pentru embrionii si feii expui nainte de 8 sptmni sau dup 25 sptmni.

EFECTELE EXPUNERII ANTENATALE

Poate apare retard mental sever la expunerea n sptmnile 8-15; Grad mai mic de retardare pentru sptmnile 16-25; Doza prag - 0,1Gy n spt. 8-15 0,4 0,6Gy n spt. 16-25.

EFECTELE EXPUNERII ANTENATALE

RETARDARE MENTAL = definit de IRCP ca aprnd la un scor de inteligen <100 = pragul de doz 0,12 0,2 Gy n perioada 8-25 de sarcin

EFECTELE TARDIVE ALE EXPUNERII LA RADIAII IONIZANTE

CLASIFICARE: 1. SOMATICE = afecteaz persoana direct expus = cancer 2. GENETICE = afecteaz descendenii persoanelor direct expuse = mutaii diferite

Riscurile genetice
Este cunoscut ca radiaiile ionizante produc mutaii la nivelul plantelor si a animalelor DAR Studii intensive pe 70,000 de urmai si supravieuitori ai bombelor atomice nu arata o cretere a anomaliilor congenitale, a cancerului, a aberaiilor cromozomiale in limfocitele circulante sau modificri ale proteinelor sanguine. Neel et al. Am. J. Hum. Genet. 1990, 46:1053-1072

ICRP (International Commision on Radiation Protection) 1928; emite periodic recomandari in privinta radioprotectiei; ICRU (International Commission on RAdiological Units and measurements) CNCAN legislatia nationala privind activitatile nucleare;

Expunerea ocupationala
Personalul care primeste o doza cu 25% mai mare decat doza limita a unei persoane expuse profesional necesita supraveghere;

EXPUNEREA PROFESIONAL
Supravegherea strii de sntate

Supravegherea strii de sntate

Scopul este de a evalua aptitudinea n munc a angajailor n conformitate cu sarcinile de munc i factorii condiiei de munc Supravegherea medical (examinrile medicale) ale angajailor n conformitate cu reglementarile n vigoare.

 Trebuie s se ofere consultan pentru angajatele care sunt sau pot fi nsrcinate Aceasta n mod special n radiologia intervenional.

SUPRAVEGHEREA MEDICAL
Ministrul Sntii i Familiei Ordin nr. 944 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medical a persoanelor expuse profesional la radiaii ionizante Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 34 din 18 ianuarie 2002

SUPRAVEGHEREA MEDICAL
Ministrul Sntii i Familiei Ordin nr. 1032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completrilor la Normele privind supravegherea medical a persoanelor expuse profesional la radiaii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sntii i familiei nr. 944/2001 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 15 din 13 ianuarie 2003

SUPRAVEGHEREA MEDICAL
Supravegherea medical - responsabilitatea medicului abilitat i a serviciilor de medicina muncii recunoscute de Ministerul Sntii i Familiei; angajator - responsabiliti generale n aceast problem. Supravegherea medical asigur evaluarea strii de sntate a angajatului cu privire la aptitudinea sa pentru sarcinile descrise ale postului de munc.

SUPRAVEGHEREA MEDICAL
Supravegherea medical a expuilor profesional la radiaii - pe baza fiei de solicitare, a fiei de monitorizare personal la riscuri profesionale, a dosarului medical special i a fiei de aptitudine.

SUPRAVEGHEREA STRII DE SNTATE

SE BAZEAZ PE PRINCIPIILE GENERALE DE MEDICINA MUNCII; ARE CA SCOP EVALUAREA STRII DE SNTATE A LUCRTORILOR: la angajare i periodic examen clinic general analize de laborator comparare cu cerinele postului, cu tendinele de evoluie

DOSARUL MEDICAL SPECIAL

Un dosar medical - pentru fiecare persoan expus profesional la radiaii ionizante, completat pe toat durata ct lucrtorul rmne n aceast categorie. Dosarul medical este pstrat pn cnd lucrtorul atinge vrsta de 75 de ani i pentru o perioad de cel puin 30 de ani, ncepnd cu data ncheierii activitii profesionale care implic o expunere la radiaii ionizante.

DOSARUL MEDICAL SPECIAL

Conine informaii privind: - factorii condiiei de munc, - rezultatele examinrilor medicale (la angajare, periodice i n situaii de expunere special), - clasificarea n categoria locului de munc - dozele rezultate din monitorizarea individual

CONCLUZIILE EXAMENULUI MEDICAL

n vederea aprecierii aptitudinii n munc pentru persoanele expuse profesional la radiaii ionizante se adopt urmtoarea clasificare medical: a) apt; b) apt condiionat; c) inapt temporar d) inapt.

ATENIE !!!
Nici o persoan nu este angajat sau acceptat ntr-un post de munc cu expunere la radiaii ionizante, pentru orice perioad, dac concluzia medical stabilete acest lucru

Supravegherea strii de sntate

In condiii normale de funcionare dozele ce apar ntr-un departament radiologic sunt mai mici dect doza limit. Nu sunt necesare examinri medicale speciale pentru persoanele cu expunere profesional la radiaii ionizante.

Supravegherea strii de sntate

Rareori se ntmpl ca un angajat al departamentelor de radiologie s primeasc o recomandare de restricionare fa de condiiile generale de lucru In caz de expunere accidental la doze mari (0.2-0.5 Sv sau mai mari), sunt necesare investigaii medicale specifice

Sistemul de protectie radiologica

Justificarea practicii Optimizarea protectiei Limite de doza

Justificarea practicii

-expunerea medicala la radiatii ionizante

trebuie sa prezinte un beneficiu net suficient in raport cu detrimentul individual pe care expunerea il poate cauza, - Trebuie luate in considerare eficacitatea, beneficiile si riscurile tehnicilor alternative disponibile. Daca o practica nu poate fi justificata, aceasta va fi interzisa.

Toate practicile noi implicand expunerea la radiatii ionizante trebuie justificate inainte de a fi adoptate; Practicile existente trebuie revizuite ori de cate ori se dispune de informatii noi privind eficacitatea sau consecintele acestora; Expunerile medicale individuale trebuie justificate in prealabil. tinand cont de obiectivele specifice ale expunerii si de caracteristicile persoanei implicate; Trebuie facuta evaluarea de la caz la caz pentru practicile care nu sunt justificate in mod general;

Medicul ordonator si practicianul trebuie sa caute informatii anterioare de diagnostic sau medicale utile pentru expunerea prevazuta la radiatii ionizante, pentru a evita expunerea inutila a pacientului. Medic ordonator - un medic sau alta persoana calificata medical care are dreptul sa trimita un pacient pentru expunere medicala la un practician. Practician - un medic,un stomatolog sau alta persoana calificata medical care este abilitata sa-si asume responsabilitatea medicala pentru o expunere medicala individuala in scopuri medicale, conform cu reglementarile MSF.

Expunerile medicale la radiatii ionizante pentru cercetarea medicala trebuie sa fie examinate de un comitet de etica, stabilit in concordanta cu cu reglementarile MSF; O atentie speciala trebuie acordata justificarii expunerii in scop medico-legal; in aceste situatii nu exista un avantaj direct asupra sanatatii persoanei supusa expunerii.

OPTIMIZAREA PROTECTIEI -toate dozele datorate expunerilor medicale in scopuri radiologice, cu exceptia procedurilor terapeutice, trebuie sa fie mentinute la un nivel cat mai redus, rezonabil posibil, pentru a permite obtinerea informatiei diagnostice urmarite, luand in considerare factorii sociali si economici. Acesta este principiul ALARA - As Low As Reasonably Achievable. Optimizarea = obtinerea de beneficii maxime cu riscuri minime si aplicarea continua, zi de zi, a principiului ALARA.

Pentru expunerile medicale in radiodiagnostic se stabilesc niveluri de referinta in diagnostic NRD. NRD - set de niveluri pentru o procedura standard, pentru grupuri de pacienti cu dimensiuni standard sau pentru o fantoma standard si nu pentru expuneri individuale si pentru pacienti individuali. NRD se stabilesc pentru fiecare procedura de examinare. Daca NRD este de regula depasit, trebuie revizuite procedurile si/sau echipamentul si trebuie luate masuri corective, dupa caz.

NRD in radiodiagnostic,pt.o singura expunere

Radiografia
Torace pos tero anterior Torace lateral Coloana vertebrala antero pos terior Coloana vertebrala lateral Coloana vertebrala jonctiunea lom bo s acrala San m ediu lateral oblic San lateral Craniu pos tero anterior Craniu lateral

Doza
0,3 1,5 10 30 40 10 10 5 3

Doza la s uprafata de intrare, pt. o s ingura expunere, pt.pacienti de dim ens iuni s tandard es te exprim ata ca doza abs orbita in aer (m Gy) in punctul de inters ectie al axei fas ciculului cu s uprafata pielii.

Optimizarea protectiei implica: alegerea echipamentului; alegerea procedurii optime pentru obtinerea unei informatii de diagnostic adecvate; asigurarea calitatii, inclusiv controlul calitatii stabilirea si evaluarea dozelor pacientului.

Optimizarea protectiei pentru expunerile medicale in scop diagnostic se realizeaza prin: mentinerea expunerii pacientului la un minimum necesar pt. realizarea obiectivului de diagnostic cerut; se folosesc constrangeri de doza in stadiul de planificare pentru fiecare generator de raze X; se tine cont ca personalul medical lucreaza frecvent la mai mult de o instalatie.

Tipuri de expuneri
Expunerea profesionala Expunerea medicala Expunerea populatiei

Expunerea profesionala - expunerea aparuta

datorita lucrului in cadrul unei practici aflata sub incidenta Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica.

Expunerea medicala - expunerea pacientilor ca

parte a propriului diagnostic sau tratament medical -expunerea persoanelor in cadrul programelor de screening -expunerea persoanelor care participa voluntar la programele de cercetare medicala sau biomedicala

-expunerea in cadrul supravegherii medicale a personalului expus profesional -expunerea persoanelor in cadrul procedurilor medico-legale -expunerea persoanelor in cunostinta de cauza care doresc sa ajute(in afara profesiei acestora) la sprijinul si confortul persoanelor supuse expunerii medicale

Expunerea populatiei-reprezinta expunerea

persoanelor din populatie datorata: -surselor si practicilor autorizate -interventiilor sunt excluse expunerile profesionale si medicale precum si cele datorate fondului natural de radiatii.

Mijloace de radioprotectie

- Colimarea radiatia imprastiata este dependenta de parametrii razelor X si de dimensiunea campului de examinare; - Reducerea campului de examinare reduce radiatia imprastiata si creste calitatea imaginii;

Distanta - intensitatea iradierii scade de 4 ori cand distanta se dubleaza; = operatorul care sta la doi pasi distanta de masa de examinare reduce semnificativ riscul iradierii prin radiatia imprastiata; - la 1 m de pacient doza de radiatie imprastiata este 0,1% din doza la piele; - la expunerile cu aparate portabile, operatorul trebuie sa fie pozitionat la 2 m de pacient;

Timpul de operare cu cat este mai scurt, cu atat se produce o cantitate mai mica de raze X; LIH (last image hold) necesar pentru minimizarea timpului de iradiere;

Materiale de protectie: - Sorturi plumbate; - Guler plumbat pentru protectia tiroidei; - Ochelari cu sticla din materiale cu numar atomic mare; - Paravan de protectie mobil plasat langa pacient; - Manusi chirurgicale speciale, cu atenuarea fasciculului de radiatii;

DOZIMETRIE

Unitati de msura
Doza efectiva este folosita pentru a descrie relevanta biologica in cazul unei expuneri la radiaii atunci cnd diferite esuturi si organe primesc doze absorbite variate din surse diferite Conceptele de doza efectiva si factorii de ponderare pentru esuturi sunt aplicabile doar pentru efectele stocastice Doza efectiva este o cuantificare a riscului

Dozele
Doza absorbita (Gy Gray)
Energia depozitata in esuturi

Doza echivalenta (Sv Sievert)

Doza absorbita modificata prin factorii de ponderare ai radiaiilor

Doza efectiva (Sv Sievert)

Doza de radiaii pe ntreg corpul o msura pentru risc

Dozimetru cu film Monitorizare lunara; - Cele mai ieftine si mai utilizate echipamente de monitorizare dozimetrica; - Caseta mica cu film si 3 filtre, ce permit estimarea energiei fotonilor; - Filmul este developat si se masoara densitatea pentru a estima doza; - Cantitatea minima detectata este de 0,2 mSv; - Au acuratete limitata datorita dependentei lor de energia fotonilor emisi;

Dozimetru termoluminescent -electronii dintr-o matrice de cristal sunt excitati la expunerea la radiatii; la revenirea la starea lor initiala emit radiatie luminoasa; -cantitatea de lumina este utilizata pentru estimarea dozei; Pot fi utilizate pentru depistarea unui spectru larg de surse de radiatii;

Camere de ionizare de buzunar - Poate fi citit imediat; - Spectrul de sensibilitate 0-200 mR;

Limite de doza
Expunerea normala individuala a indivizilor trebuie restrictionata astfel incat doza efectiva totala sau echivalentul total de doza pentru un anumit tesut sau organ, cauzata de combinatia expunerilor generate de diferite practici autorizate, sa nu depaseasca limita de doza, cu exceptia situatiilor speciale. Limitele de doza nu se aplica expunerii medicale generate de practici autorizate.

LIMITE DE DOZA PENTRU PERSONALUL EXPUS PROFESIONAL Limita dozei efective: 20 mSv/an Cu respectarea acestei limite sunt valabile si urmatoarele limite de doza echivalenta: -150mSv/an pentru cristalin;

-500mSv/an pentru piele,pentru valoarea

medie a dozei pe 1cm2 pe cea mai iradiata zona a pielii; -500mSv/an pentru extremitatile mainilor si picioarelor.

Limite de doza pentru populatie Limita dozei efective este de 1mSv/an. In situatii speciale CNCAN poate autoriza o limita superioara de pana la 5 mSv/an, cu conditia ca valoarea medie pentru cinci ani consecutivi a dozei efective sa nu depaseasca 1 mSv/an. Cu respectarea acestei limite sunt valabile si urmatoarele limite de doza echivalenta: -15 mSv/an pentru cristalin; -50 mSv/an pentru piele,pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2,pe cea mai puternic iradiata zona a pielii.

Protectia speciala in timpul perioadelor de graviditate si de alaptare Conditiile de lucru ale femeii gravide (expusa profesional) trebuie sa asigure protectia fatului la nivelul de doza pentru populatie; Femeile expuse profesional nu trebuie sa desfasoare pe perioada alaptarii actvitati implicand un risc semnificativ de contaminare radioactiva.

Limite de doza pentru persoane in curs de pregatire Pentru persoane cu varsta sub 16 ani- limita de doza efectiva pentru populatie; Pentru persoanele cu varsta intre 16-18 anilimita dozei efective este de 6mSv/an; Pentru persoanele cu varsta de peste 18 anilimita de doza efectiva pentru personalul expus profesional.

Limitele de doza nu se aplica in urmatoarele situatii:

expunerilor datorate fondului natural de radiatii si radonului din locuinte (2-3 mSv/an); expunerea persoanelor ca parte a propriului diagnostic sau tratament medical; expunerea persoanelor care ajuta,in afara propriei activitati,la sprijinirea pacientilor aflati in curs de diagnostic sau tratament; expunerea voluntarilor care participa la programele de cercetare medicala sau biomedicala

CONSTRANGERI DE DOZA
Suma dozelor anuale provenind de la toate practicile relevante trebuie sa nu depaseasca limitele de doza pentru personalul expus profesional,persoane in curs de pregatire si persoane din populatie; CNCAN stabileste constrangeri de doza pentru practici sau pentru surse de radiatii din cadrul unei anumite practici.

Constrangerile de doza nu reprezinta limite de doza; Constangerile de doza nu se aplica pacientilor; Constrangerile de doza sunt utilizate in procesul de optimizare a radioprotectiei. Pentru expunerile medicale s-au stabilit: niveluri de referinta in radiodiagnostic(NRD); constrangeri de doza pentru persoanele care in cunostinta de cauza si voluntar asigura sprijinul persoanelor supuse diagnosticului sau tratamentului medical.

Constrangerile

de doza se bazeaza pe factorii de risc; riscul real este dependent de varsta persoanei la data expunerii la radiatii;
Constrangerile pentru

de doza recomandate:

apartinatori sau insotitori legali:

adulti(18-60

ani),daca nu a existat deloc o alta sursa de expunere, 5mSv este o valoare acceptabila;
adulti Pentru

peste 60 ani 15 mSv

alte persoane care ajuta voluntar pacienti se aplica limita de doza pentru populatie.

Bibliografie:
International Basic Safety Standards for Protection Against Ionizing Radiation and for the Safety of Radiation Sources. 115, Safety Standards. IAEA, February 1996. 1990 Recommendations of the International Commission on Radiological Protection. ICRP 60. Norme fundamentale de securitate radiologica (August 2000). Norme privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante (Iunie 2002). Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie interventionala (Decembrie 2003).