Sunteți pe pagina 1din 20

Îndrumător modul:Conf.Univ.dr. farm.

Dumitriu Buzia Olimpia


0
Coordonator rezidențiat: Conf. Dr. Farm. Camelia Diaconu

PREPARAREA EX TEMPORE DE SUSPENSII LICHIDE DIN


FORME FARMACEUTICE INDUSTRIALE SOLIDE

Farmaciști rezidenți:
Andreiu Valentina
Comănescu Anca-Maria
1

Cuprins

Introducere .................................................................................................................................................... 2
Definitie: ....................................................................................................................................................... 3
Generalități:................................................................................................................................................... 3
Clasificarea Suspensiilor ............................................................................................................................... 6
Avantajele Și Dezavantajele Formei De Dozare A Suspensiilor Și A Emulsiilor ........................................ 8
Termen De Valabilitate ................................................................................................................................. 9
Condiţionarea Primară. Păstrare. Expediţie .................................................................................................. 9
Zypadhera 300 Mg ...................................................................................................................................... 10
Bydureon 2 Mg ........................................................................................................................................... 13
Concluzii ..................................................................................................................................................... 18
Bibliografie ................................................................................................................................................. 19
2

INTRODUCERE

Suspensiile prezintă cea mai optimă formă farmaceutică pentru substanțele


medicamentoase, ce nu se dizolvă în mediul dispers. Succese în crearea stabilizatorilor noi,
substanțelor tensioactive a permis de a obține suspensii efective, înalt stabile la conservare cu
conținut de: antibiotice, sulfanilamide, hormoni, substanțe psihotrope etc. Preparatele
farmaceutice sub formă de suspensii asigură acțiunea prolongată. Ca formă medicamentoasă
acestea sunt eficace în pediatrie, cu posibilitatea de întroducere a corigenților (siropuri, uleiuri
eterice, apelor aromatice). S-a lărgit nomenclatura suspensiilor cu acțiune locală.
Obiectivul acestui capitol este de a discuta aplicarea unor considerații teoretice care pot
ajuta la dezvoltare suspensiei stabile. Suspensiile farmaceutice, în funcție de căile de administrare,
pot fi clasificate în trei grupe: suspensii orale, loțiuni aplicate extern și injectabile preparate.
Suspensiile sunt disponibile și ca aerosoli, care pot fi aplicate local pe piele sau intern pe cale
pulmonară. Suspensiile orale și parenterale, în plus față de produsele de suspensie obișnuite pot fi
preparate și sub formă de pulberi uscate pentru reconstituire cu apă înainte de distribuire. Acest
lucru minimizează rata medicamentului de degradare în medii apoase. Suspensiile topice pot fi
preparate lichide (de exemplu, loțiuni) sau semisolide (de exemplu, paste).
În recomandările metodice actuale se discută problemele tehnologiei suspensiilor
farmaceutice, se dau recomandări pentru alegerea rațională a stabilizatorilor, se oferă informații
despre factorii farmaceutici care influențează asupra eliberării și absorbției substanțelor
medicamentoase din suspensii.
3

PREPARAREA EX TEMPORE DE SUSPENSII LICHIDE DIN FORME


FARMACEUTICE INDUSTRIALE SOLIDE

Definitie:
• Suspensiile sunt forme farmaceutice lichide obținute din divizarea(dispersarea) fină a unei
substanțe medicamentoase solide, insolubile într-un lichid.[1]
• Farmacopeea definește suspensiile ca: “preparate farmaceutice lichide, constituite din
două sau mai multe substanțe active, insolubile, suspendate într-un mediu de dispersie
lichid si destinate administrării interne sau externe (SUSPENSIONES-FRX)” .[2]

Generalități:
Suspensiile solide sunt produse orale sub formă de pulberi, granule, asocieri de pulberi
cu granule și comprimate. Înainte de administrare se transformă în suspensie lichidă prin adăugarea
vehiculului apos într-o cantitate adecvată. Acest lucru poate fi realizat atât de farmacist cât și de
pacient.
Aceste forme farmaceutice mai sunt numite și suspensii uscate sau suspensii
reconstituibile. Sunt produse orale, fabricate în industrie sub formă de: pulberi, granule, asocieri
de pulberi cu granule și mai rar comprimate.
Sunt destinate a fi transformate într-o suspensie lichidă “ex tempore” de către farmacist,
imediat înainte de eliberarea pacientului sau chiar de către pacient, prin adăugarea unei cantități
adecvate de apa sau un vehicul apos aromatizat.
Formularea ca produse solide este determinată de instabilitatea fizico-chimică a
substanței medicamentoase insolubile în vehicul lichid, apos. Astfel se evită incompatibilitățile
între componentele asociate; modificarea vâscozitatii suspensiei, posibila creștere a solubilității
substanței medicamentoase datorită schimbării de pH, transformarea formei polimorfe sau
fenomenul de creștere a cristalelor.
Suspensiile solide rezolvă astfel stabilitatea unei substanțe medicamentoase într-un
produs lichid, pe termen scurt, spre deosebire de suspensiile clasice, lichide, care prezintă un
termen de valabilitate lung. Acest tip de suspensii este utilizat mai ales în formularea de forme
administrate în medicația pediatrică sau persoanelor în varsta. În general, conțin antibiotic,
4

sulfamide etc și diferite substanțe auxiliare ca agenți: umectanți, de suspensie, aromatizanți,


edulcoranți si coloranți, care cresc complianța(acceptarea) pacientului.
Un alt avantaj îl constituie reducerea masei produsului final, datorită absenței lichidului
cât și prin utilizarea unor recipiente de condiționare din materiale ușoare ca: aluminiul, hartia,
plastomeri.[2]
De asemenea variațiile de temperatură nu influențează stabilitatea în timp a produselor
solide, atat de mult ca în cazul suspensiilor lichide.
1.aspect Amestecul de pulberi trebuie să fie uniform;
granulele și comprimatele să fie uniforme, cu
margini intacte;
2.conținut Concentrație adecvată fiecărui component,
care să se mențină în suspensia fluidă și pe
perioada administrării
3.dispersabilitate Produsul trebuie să se disperseze rapid si total
în vehiculul apos;
4.proprietăți reologice Suspensia reconstituită trebuie să se
redisperseze ușor, prin agiatare moderată, să
prezinte o curgere facilă din recipient, ca să
poată fi turnată, pentru a putea permite
pacientului să utilizeze doza exactă si uniformă
pe toată durata tratamentului;
5.caractere subiective Produsul final lichid trebuie să aibe un aspect,
miros si gust acceptabile.
Tabel nr. 3 Proprietatile formelor solide pentru reconstituire .[2]

În general, în suspensiile solide se utilizează mai puțne componente decât în cazul


suspensiilor convenționale lichide.
• Substanțe medicamentoase
Cele mai multe formulări orale de suspensii solide cu uz pediatric conțin antibiotic ca:
cefalexin, etinil-succinat de eritromicină, penicilina V potasică, ampicilină, amoxicilină,
dicloxacilină, pivampicilină, kanamicină, novobiocină, colistin, tetraciclină, sulfamide, și
5

alte chimioterapice. Cele mai multe produse orale pedriatice sunt de tipul suspensiilor
parțial flocculate cu ajutorul polimerilor.
• Substanțe auxiliare
La substanțele medicamentoase se asociază mai putine substanțe auxiliare ca în cazul
suspensiilor clasice lichide; acestea au rolul de a asigura caracterele subiective, cât și
stabilitatea fizico-chimică și facilitatea de reconstituire a suspensiilor lichide. Ele nu conțin
vehicul lichid; acesta se adaugă în momentul administrării; apa sau un vehicul apos aromatizat.
Substanțe auxiliare
Frecvente Nefrecvente
1.Agent umectant 1.Agent contra cimentării
2.Agent de suspensie 2.Agent floculant
3.Edulcorant 3.Agent diluant solid
4.Aromatizant 4.Agent antispumant
5.Conservant antimicrobian 5.Agent dezintegrant al granulelor
6.Colorant 6.Antioxidant
7.Sistem tampon 7.Lubrifiant
8.Agent anticoagulant
Tabel nr. 4 Substante auxiliare din granule utilizate in suspensii orale pentru
reconstituirea de produse lichide.[2]

Dacă suspensia este pentru uz injectabil,ea trebuie sa treacă prin acul seringii, doar la
aplicarea unei presiuni moderate, cu pistonul. În acest caz, se preferă sistemele pseudoplastice,
care au avantajul de a prezenta o vâscozitate crescută în repaus și mai mică în timpul agitării .[3]
Preparatele magistrale se păstrează în farmacii la loc răcoros, ferite de lumină, în recipiente
bine închise un timp scurt 1-2 zile până la expedierea către bolnavi. Rp magistrale se prepară la
cerere. Preparatele oficinale precum şi cele industriale se depozitează în farmacie conform
indicaţiilor prevăzute în F.R. X sau ale producătorului.În momentul eliberării soluţiei farmacistul
are obligaţia de a mai verifica încă o dată caracteristicile organoleptice şi de asemenea să dea
pacientului indicaţii corespunzătoare legate de modul de administrare pacientului.
Prepararea la receptura a suspensiilor este astăzi mai frecvent întâlnită în farmaciile de
spital și policlinică(circuit închis), decât în farmaciile publice(circuit deschis) datorită multiplelor
6

forme industriale care sunt preferate de pacienti.[2]


La ora actuală, se prepară urmatoarele tipuri de suspensii:

• -suspensii magistrale
• -suspensii lichide “ex tempore” din forme farmaceutice industrial
• -suspensii lichide “ex tempore” din suspensii solide industrial (suspensii reconstituibile)
(tratat)

Industria de medicamente fabrică și suspensii solide sub formă de: pulberi, granule,
comprimate, asocieri de pulberi cu granule, în special pentru substanțe medicamentoase insolubile
și instabile în mediu apos ca: antibiotic și sulfamide, condiționare în recipiente cu volum mai mare,
care necesită adaugarea apei sau a unui vehicul adecvat,până la semnul indicat pe flacon, pentru
reconstituirea suspensiei. Aceasta operație poate fi efectuată în farmacie înainte de a elibera
suspensia pacientului sau chiar de către pacient la domiciliu.
În aceste suspensii, folosirea agenților floculanți este mai puțin frecvent întrebuințată, dar
prin procesul de fabricare, produsul industrial conține, pe lângă substanța medicamentoasă și
substanțe auxiliare: modificatori de pH, agenți de suspensie, umectanți, conservanți, edulcoranți,
coloranți, aromatizanți.

Suspensiile reconstituite de farmacist sau de catre pacient au de obicei o perioada de valabilitate


scurta,maxim 14 zile.[2]

CLASIFICAREA SUSPENSIILOR
Clasificarea suspensiei pe baza căii de administrare

• Suspensii orale- sunt preparate lichide care conțin unul sau mai multe incrediente
active, suspendate într-un vehicul îndulcit, aromatizat, uneori colorat și de obicei,
vâscos.
• Suspensii aplicate extern/suspensii topice- concepute pentru scopuri dermatologice,
cosmetice și de protecție. Sunt de obicei colorate și pot avea un anumit parfum.
• Suspensie parenterală/ suspensii injectabile- cele mai multe suspensii parenteral sunt
concepute pentru administrarea intramusculară sau subcutanată. Suspensia parenterală
poate conține particule solide între 0,5 și 30% w/w. Vâscozitatea și dimensiunea
7

particulelor sunt factori semnificativi, deoarece acestea afectează ușurința injectării


(syringability) și medicamentul în terapia depozitului. Sterilitatea este un aspect
important pentru suspensii parenteral. Pentru fabricarea lor este necesară utilizarea
substanței farmaceutice active sterile (API) și a prelucrării aseptice.
• Suspensii rectale- sunt utilizate pentru tratamentul tulburărilor locale ale colonului.
Suspensie mesalamină (acid 5-aminosalicilic) utilizată pentru tratamentul bolii Crohn,
colitei ulcerative distale, proctosigmoiditei și proctitei.
• Suspensii otice- sunt preparate lichide care conțin particule micronizate destinate
instilării în urechea exterioară. Cele mai multe suspensii otice sunt antibiotice,
corticosteroizi, sau analgezice pentru tratamentul infecției urechii, inflamație, și durere.
Suspensiile otice sunt, în general, formulate ca suspensii sterile, deoarece vin în contact
cu suprafața mucoasei.
• Suspensiile oftalmice- sunt preparate lichide sterile care conțin particule solide
dispersate într-un vehicul lichid destinate aplicării pe ochi. Este imperativ ca astfel de
suspensii să conțină medicamentul într-o formă micronizată pentru a preveni iritarea
și/sau zgârierea corneei.
• Suspensii pulmonare/ Aerosoli-sunt suspensii de particule de medicamente sau soluție
de medicamente în aer și sunt utilizate pentru inhalarea de livrare de medicamente la
plămâni. Propulsoarele volatile sunt utilizate frecvent ca vehicule pentru aerosolii
farmaceutici.

Clasificarea suspensiei pe baza concentrației fazei dispersate

• Suspensie diluată- conține 2 – 10% w/v solid. Exemplele includ acetat de cortizon,
acetat de prednisolone.
• Suspensie concentrate- conține 10-50 % w/v solid. Un bun exemplu de astfel de
suspensie este suspensia de oxid de zinc.

Clasificarea suspensiei în funcție de natura electrocinetică a particulelor solide

• Suspensia floculată este o suspensie în care supernatantul devine rapid clar, datorită
formării flocilor mari care se stabilesc rapid
• Suspensie defloculată este o suspensie în care particulele dispersate rămân ca unități
8

separate discrete. Rămâne tulbure pentru o perioadă apreciabilă după agitare, datorită
vitezei foarte lente de decantare a celor mai mici particule din produs.

Clasificarea suspensiei în funcție de dimensiunea particulelor solide

• Suspensii grosiere- suspensii cu dimensiuni ale particulelor mai mari decât 1micron în
diametru .
• Suspensii coloidale- au dimensiunile particulelor solide în suspensie mai mici de
aproximativ 1micron
• Suspensiile coloidale bifazice au particule nanodimensionate stabilizate de agenți
tensioactivi. Dimensiunea particulelor de medicament este mai mică de 1mm.[2]

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE FORMEI DE DOZARE A SUSPENSIILOR ȘI A


EMULSIILOR
Avantajele formei de dozare a suspensiilor ca produse farmaceutice:
➢ Suspensiile sunt un sistem util de livrare a medicamentelor pentru agenții terapeutici care
au o solubilitate scăzută.
➢ Suspensii farmaceutice pot fi formulate pentru a masca gustul neplăcut / amar de droguri.
➢ Suspensii farmaceutice pot servi ca un mijloc alternativ utilizat pentru a administra
medicamente la copii.
➢ Medicament în suspensie prezintă o rată mai mare de biodisponibilitate decât alte forme de
dozare. Biodisponibilitatea este în următoarea ordine:
Soluție > Suspensie > Capsulă > Comprimat comprimat > Comprimat acoperit.
➢ Suspensii farmaceutice pot fi formulate pentru a oferi livrare controlată medicamentelor.
➢ Stabilitatea chimică a anumitor medicamente.
➢ Suspensia farmaceutică oferă rezistență la degradarea medicamentelor datorită hidrolizei,
oxidării sau activității microbiene.
➢ Durata și debutul acțiunii pot fi controlate.
➢ În comparație cu formele de dozare a soluției, concentrația relativ mai mare de
medicamente pot fi încorporate în produsele de suspensie.
9

Dezavantajele formei de dozare a suspensiilor ca produse farmaceutice


➢ Suspensii farmaceutice sunt fundamental instabile și, din acest motiv, este nevoie de
calificare formularea pentru a se asigura că stabilitatea fizică a formulării este păstrată pe
durata de valabilitate.
➢ Suspensia farmaceutică estetică este dificil de formulat, care este lipsa de eleganță.
➢ Precizia dozei este mai puțin fiabilă decât în cazul soluției, cu excepția cazului în suspensie
este ambalat sub formă de doză unitară.
➢ Formulările de suspensie pot fi voluminoase și, prin urmare, dificil de transportat pentru
un pacient.
➢ Preparatul trebuie agitat înainte de măsurarea dozei.
➢ Probleme de pourability și seringi (de exemplu, suspensii injectabile).
➢ Formarea de cristal (maturare Ostwald) și ruperea suspensiei.[2]

Termen de valabilitate
Produsul farmaceutic solid are o valabilitate de peste un an care este înscrisă pe eticheta
flaconului, dar suspensia lichidă de după reconstituire, pentru administrare per os poate fi folosită
în general 14 zile.
“Suspensiile orale cu antibiotice ca penicilinele sau pulberile pentru suspensii injectabile,
aduse în formă lichidă, au un termen de valabilitate mai scurt: de la 24 ore la 3-8 zile, păstrate la
temperature scăzute (+ 4ºC)”.[2]

Condiţionarea primară. Păstrare. Expediţie


Soluţia obţinută se transvazează în recipiente de expediţie, din sticlă incoloră sau brună, în
funcţie de componente, se pune dopul şi se etichetează. Soluţiile alcoolice datorită densităţii
subunitare se ambalează în recipiente mai mari decât cantitatea de soluţie. După preparare se
verifică caracteristicile organoleptice ale soluţiei (miros, culoare, aspect şi eventual gustul dacă e
cazul). Recipientul se etichetează corespunzător având pe etichetă antetul farmaciei (plin aplicarea
ştampilei dreptunghiulare) pe care se trec alte date şi anume: număr de registru de copiat reţete
(pentru Rp magistrale), numele soluţiei oficinale, valabilitatea, modul de administrare, cantitatea,
data, preparatorul etc. În funcţie de soluţia preparată pot fi trecute şi alte menţiuni „Otravă”, „A se
păstra la loc răcoros”, „A se păstra ferit de lumină” etc.[4]
10

ZYPADHERA 300 mg
pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită

Compoziție:
Substanţa activă este olanzapina. Fiecare flacon conţine pamoat de olanzapină monohidrat
echivalent cu olanzapină 300 mg.
Componentele solventului : carmeloză sodică,
manitol,
polisorbat 80,
apă pentru preparate injectabile,
acid clorhidric şi hidroxid de sodiu.

Forma farmaceutică:
Preparat industrial sub formă de pulbere şi solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare
prelungită.
Consideratii de formulare:
Olanzapina – se prezintă sub forma de pulbere cristalină galbenă, practic insolubilă în apă.
Aparține grupului de medicamente denumit antipsihotice. [6]
Carmeloza sodică – se mai numește carboximetilceluloză sodică. Se prezintă sub formă de
pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb-gălbuie, fără miros, cu gust mucilaginos,
higroscopică. Se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente.
Practic insolubilă în alcool, cloroform și eter.[5]
Este un polimer anionic, solubil în apă la rece și la cald, în amestecuri de apă și alcool sau apă și
acetonă în proporții de 40%. Are rol de agent de suspensie. Se folosește în concentratie de 2,5%
în preparatele ex tempore pentru a prezenta o bună curgere și proprietați de suspendare.[2]
Manitol – este o pulbere cristalină albă, fară miros, cu gust dulce. Este ușor solubil în apa,
puțin solubil în alcool, practic insolubil în eter. [5] Are rol de izotonizant.
Polisorbat 80 - este un lichid vascos, limpede, galben până la galben-brun, cu miros slab
ăcaracteristic și gust slab amar urmat de o senzație de caldură. Diluat cu apa produce prin agitare
o spumă abundentă. Miscibil cu acetat de etil, alcool, apă, cloroform, eter, metanol, toluen și uleiuri
11

grase, practic insolubil în benzină si parafină lichidă. [5] Este un surfactant neionic cu rol de agent
de umectare. Este mult folosit deoarece este insensibil la pH, prezența electroliților si are o slaba
toxicitate, toleranță bună și compatibilitate cu diferite substanțe medicamentoase formulate în
suspensii.[2]
Apa pentru preparate injectabile (apa ppi) – este un lichid limpede, incolor, practic lipsit
de particule în suspensie și apirogen. Poate fi:
- apa vrac ppi care se obține prin distilare din apa potabilă sau din apa purificată. Poate conține
endotoxine sub 0,25UI/ ml.
- apa sterilizată ppi care reprezintă apa vrac ppi divizată în recipiente închise și sterilizate la cald.
Poate conține endotoxine sub 0,25 UI/ ml.[3]
Hidroxidul de sodiu – se prezintă sub formă de granule albe, fară miros. Este usor solubil
în apa.
Acidul clorhidric si hidroxidul de sodiu sunt folositi pentru ajustarea pH-ului.
Tehnologia de preparare:
Olanzapina pulbere se aduce la gradul de finețe corespunzator și se introduce într-un flacon
de sticla. Pentru prepararea solventului se amestecă substanțele, se dizolvă în apă pentru preparate
injectabile și se ajustează pH-ul cu acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, dacă este necesar. Soluția
se filtrează și se conditionează în flacoane de sticlă.
Reconstituirea suspensiei:
După reconstituire se agită ferm şi în mod repetat flaconul prin lovire de o suprafaţă dură,
protejând cu un material moale, până când nu mai este vizibilă nicio urmă de pulbere. Se
inspectează vizual pentru existenţa particulelor în suspensie. Pulberea neînglobată se prezintă sub
formă de aglomerate uscate, de culoare galbenă, care aderă la pereţii flaconului. Poate fi necesară
agitarea suplimentară dacă prezenţa aglomeratelor persista. Se agită puternic flaconul până când
suspensia capătă un aspect uniform şi prezintă o culoare şi textură uniforme. Medicamentul sub
formă de suspensie va fi de culoare galben opac
Dacă se formează spumă, flaconul se lasă să stea pentru a permite disiparea spumei. Dacă
medicamentul nu este utilizat imediat, se va agita puternic pentru refacerea suspensiei. Suspensia
reconstituită de ZYPADHERA rămâne stabilă în flacon timp de până la 24 ore.[7]
12

Caracteristici si controlul calității:


Zypadhera se prezintă sub forma unei pulberi de culoare galbenă, conţinută într-un flacon
de sticlă. Solventul: se prezintă sub forma unei soluţii limpezi, incolore sau uşor gălbui, conţinută
într-un flacon din sticlă, pentru prepararea unei suspensii care va fi administrată sub forma unei
injecţii.
Suspensiile injectabile trebuie să corespundă probei de pasaj. Suspensia omogenizată prin
agitare se aspiră într-o seringă, apoi se evacuează într-un recipient, sub forma unui jet continuu,
prin acul de seringa nr.16. Dupa 10 minute, suspensia se agită din nou și se repetă determinarea.
Volumul suspensiei trebuie să treacă în jet continuu prin acul de seringă nr.16.
Condiționare și ambalare:
O cutie conţine un flacon cu pulbere pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită,
un flacon a 3 ml slovent, o seringă cu un ac ataşat măsura 19, 38 mm, prevăzut cu dispozitiv de
siguranţă şi trei ace separate: un ac măsura 19 gauge, 38 mm şi două ace măsura 19 gauge, 50 mm,
toate prevăzute cu dispozitiv de siguranţă. [7]
Întrebuințări:
Este utilizat pentru tratamentul schizofreniei, o boală cu simptome cum ar fi: vederea,
auzirea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingerile eronate, suspiciunea
neobişnuită şi tendinţa la izolare. Persoanele cu această boală pot, de asemenea, să se simtă
deprimaţi, anxioşi sau tensionaţi. ZYPADHERA este destinat pacienţilor adulţi care sunt suficient
stabilizaţi în timpul tratamentului cu olanzapină administrată oral.[7]
13

BYDUREON 2 mg
pulbere și solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită

Compoziție:

Fiecare flacon conține exenatidă 2 mg.

Lista excipienţilor:

Pudra

Poli (D, L-lactidă-co-glicolidă):

Zaharoză

Solvent

Carmeloză sodică

Clorura de sodiu

Polisorbat 20

Dihidrogen fosfat de sodiu monohidrat

Fosfat disodic heptahidrat

Apă pentru preparate injectabile

Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)

Forma farmaceutică:

Pulbere și solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită.

Considerații de formulare:

Fiecare stilou injector (pen) preumplut conține 2 mg exenatidă. După suspendare, fiecare
stilou injectează o doză de 2 mg în 0,65 ml.
Exenatida este o peptidă de 39 aminoacizi ; este o versiune sintetică a Exendin-4 , pulbere
alba sau aproape albă, agonist al receptorului peptidei-1 asemănător glucagonului (agonist al
14

receptorului GLP-1). Funcționează prin creșterea eliberării de insulină din pancreas și scade
eliberarea excesivă de glucagon.[10]
Poli (D, L-lactidă-co-glicolidă) - polimer biodegradabil, biocompatibil, netoxic și
bioreabsorbabil. Cinetica degradării sale poate fi modificată prin raportul de copolimerizare al
monomerilor.
Zaharoza, sucroza- substanță solidă, cristalină albaă , solubilă în apă și insolubilă în
majoritatea solvenților organici.[9]
Solvent: soluție limpede, incoloră până la galben pal până la maro pal.
Carmeloza sodică – carboximetil celuloza – polimer anionic, solubil în apă la rece și la
cald, agent de suspendare, stabilizare a suspensiei.[5]
Clorura de sodiu – electolit, agent de floculare, acționează prin neutralizarea parțial a
sarcinilor electrice de la suprafața particulelor solide.[8]
Polisorbat 20 – polisorbat tip neionic, tensioactiv format prin etoxilare de sorbitan înainte
de adaugarea de acid lauric, stabil si nontoxic, se prezintă ca un lichid vâscos, limpede, galben
până la galben-verde, excipient pentru stabilizarea suspensiilor, surfactant.[2]
Dihidrogen fosfat de sodiu monohidrat și fosfat disodic heptahidrat- sistem tampon pentru
asigurarea stabilității chimice a substanței active în suspensie, a controlului tonicității și asigurarea
compatibilitaății fiziologice a suspensiei.[9]
Hidroxid de sodiu – substanță solidă, higroscopică, de culoare alba, puternic alcalină și
caustic, foarte solubilă în apă, utilizată pentru ajustarea Ph ului.
Apa pentru preparate injectabile (apa ppi) – este un lichid limpede, incolor, practice lipsit
de particule în suspensie și apirogen.
Poate fi:
- apa vrac ppi care se obţine prin distilare din apa potabilă sau din apa purificată. Poateconţine
endotoxine sub 0,25UI/ ml.
- apa sterilizata ppi care reprezintă apa vrac ppi divizată în recipiente închise sisterilizate
la cald. Poate conţine endotoxine sub 0,25 UI/ ml.[3]
-Exenatida mărește răspunsul pancreasului (adică crește secreția de insulină) ca răspuns la
consumul meselor; rezultatul este eliberarea unei cantități mai mari, mai adecvate de insulină, care
ajută la scăderea creșterii zahărului din sânge din consum.
15

-Exenatida suprimă, de asemenea, eliberarea pancreatică a glucagonului ca răspuns la


consum, ceea ce ajută la oprirea ficatului de la supraproducerea zahărului atunci când este inutil,
ceea ce previne hiperglicemia (niveluri ridicate de zahăr din sânge).
Exenatida ajută la încetinirea golirii gastrice și astfel scade rata la care apare glucoza derivată din
masă în fluxul sanguin.
-Exenatida are un efect subtil, dar prelungit, de reducere a poftei de mâncare, de promovare
a sațietății prin intermediul receptorilor hipotalamici (receptori diferiți decât pentru amilină ).
-Exenatida reduce conținutul de grăsimi hepatice.
Exenatida a fost aprobată de FDA pe 28 aprilie 2005 pentru persoanele al căror diabet nu
a fost bine controlat pe alte medicamente orale.[10]

Preparare:
Bydureon a fost dezvoltat utilizând tehnologia bazată pe microsfere:
-substanta activă este insolubilă în solvent, stabilă fizico-chimic, sterilizabilă, redispersabilă prin
agitare;
-substanța medicamentoasă este adusă în suspensie, în polimerul biodegradabil și injectată în
soluția apoasă ;
- viteza de eliberare a substanței active, plecând de la acest sistem terapeutic este limitată de
dizolvarea matriței și este inversă cu mărimea particulelor; ea poate fi controlată printr-o
modificare a mărimii particulelor de polimer;
-se urmărește realizarea unui efect prelungit al medicamentului;
-administrarea saptamanala s.c.[10]

Caracterul si controlul calității:


Suspensie injectabilă cu exenatidă cu eliberare prelungită în stilou injector (pen)
preumplut(BCise).Suspensie albă până la albă-cenușie, opacă.
Conditionare:
Stilou injector (pen) preumplut cu doză unică. BCise este numele dispozitivului tip stilou
injector (pen) preumplut.
16

Bydureon BCise stilou injector (pen) trebuie păstrat astfel: A se păstra la frigider (2°C -
8°C).
Pen-ul poate fi păstrat până la 4 săptămâni la o temperatură de sub 30ºC, înainte de
utilizare.
Păstrați în ambalajul inițial pentru a fi protejat de lumină.
Pen-ul trebuie păstrat orizontal.
Întrebuințări:
Bydureon conține substanța activă exenatidă. Este un medicament injectabil utilizat pentru
a îmbunătăți controlul glicemiei la adulți cu diabet zaharat tip 2. Acest medicament se utilizează
în asociere cu alte medicamente antidiabetice: metformin, derivați de sulfoniluree, tiazolidindione,
inhibitori SGLT2 și/sau insulină cu acțiune prelungită.
Exenatida mărește răspunsul pancreasului (adică crește secreția de insulină) ca răspuns la
consumul meselor; rezultatul este eliberarea unei cantități mai mari, mai adecvate de insulină, care
ajută la scăderea creșterii zahărului din sânge din consum.
17

Exenatida suprimă, de asemenea, eliberarea pancreatică a glucagonului ca răspuns la


consum, ceea ce ajută la oprirea ficatului de la supraproducerea zahărului atunci când este inutil,
ceea ce previne hiperglicemia (niveluri ridicate de zahăr din sânge).
Exenatida ajută la încetinirea golirii gastrice și astfel scade rata la care apare glucoza
derivată din masă în fluxul sanguin.
Exenatida are un efect subtil, dar prelungit, de reducere a poftei de mâncare, de promovare
a sațietății prin intermediul receptorilor hipotalamici (receptori diferiți decât pentru amilină ).
Exenatida reduce conținutul de grăsimi hepatice.
Exenatida a fost aprobată de FDA pe 28 aprilie 2005 pentru persoanele al căror diabet nu
a fost bine controlat pe alte medicamente orale.[10]
18

CONCLUZII

Acest capitol a tratat în detaliu cu privire la considerațiile teoretice ale dispersiilor


farmaceutice și considerații de stabilitate. O înțelegere aprofundată a acestor aspecte sunt
importante din punct de vedere al stabilității, precum stabilitatea sistemelor de suspensie depinde
atât de proprietățile solidului dispersat, cât și de cele ale vehiculului.

În procesul de depășire a problemelor care implică solubilitatea, beneficiile


farmacocinetice suplimentarea medicamentelor astfel de formulate au ajuns să fie apreciate. Ca
atare, problemele de insolubilitate de-a lungul anilor au provocat o schimbare semnificativă, care
acum oferă soluții noi pentru medicamentele inovatoare ale viitorului

Suspensiile solide rezolvă astfel stabilitatea unei substanțe medicamentoase într-un produs
lichid, pe termen scurt, spre deosebire de suspensiile clasice, lichide, care prezintă un termen de
valabilitate lung. Acest tip de suspensii este utilizat mai ales în formularea de forme administrate
în medicația pediatrică sau persoanelor în varsta. În general, conțin antibiotic, sulfamide etc și
diferite substanțe auxiliare ca agenți: umectanți, de suspensie, aromatizanți, edulcoranți si
coloranți, care cresc complianța(acceptarea) pacientului.

În concluzie, suspensiile farmaceutice trebuie să prezinte o comportare reologică plastică


și tixotropă pentru a avea o bună stabilitate fizică. Astfel de suspensii pot preveni sedimentarea,
agregarea, cimentarea, datorită pragului mare de curgere, în repaus, dar își micșorează vâscozitatea
semnificativ, prin forfecare, pentru a putea fi administrate.
19

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.researchgate.net/publication/225828222

2. Popovici I, Lupuliasa D. Tehnologie farmaceutică vol. II, Ediția a IV-a. Iași: Editura Polirom,
2017.

3. Popovici I, Lupuliasa D. Tehnologie farmaceutică vol. I, Ediția a IV-a. Iași: Editura Polirom,
2017.

4. https://muhaz.org/partea-a-ii-a-v2.html?page=2

5. Farmacopeea Romana , Editia a X-a. Bucuresti: Editura Medicala, 1993

6. PubChem (nih.gov)

7. Zypadhera, INN-olanzapine pamoate (europa.eu)

8. Popovici I, Lupuliasa D. Tehnologie farmaceutica vol 3, Editia a II-a, Iasi: Editura Polirom,
2017.

9. https://ro.scribd.com-terapia-dz

10. https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/bydureon-epar-product-
information_ro.pdf

S-ar putea să vă placă și