Contabilitate Aprofundata - 1

1
UNIVERSITATEA HYPERION
Facultatea ŞTIINŢE ECONOMICE
ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
CONTABILITATE APROFUNDATĂ
MODULUL I
- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID-
Lect. univ. dr. MIHAI VUŢĂ

Lect.univ.drd. MITROI ANDREEA
Contabilitate Aprofundată 2
INTRODUCERE
Cursul de ―Contabilitate aprofundată‖ se adreseză studenţilor înscrişi la programul de studiu
ID, organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice.
Practica de contabilitate aprofundată are ca scop completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor
practice legate de modalittăţile de contabilizare a unor operaţiuni economice cu nivel mediu şi ridicat
de complexitate, care generează utilizarea de tehnici contabile cu un grad mare de specializare,
precum şi un raţionament profesional autentic.
Cursul ―Contabilitate aprofundată‖ este structurat în trei unităţi de învăţare (capitole), fiecare
dintre acestea indicând următoarele elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informaţiei;
competenţe specifice unităţii de învăţare; cuprins al unităţii de învăţare; teme de control; bibliografie
specifică unităţii de învăţare.
Evaluarea cunoştinţelor – constă în evaluarea finală, concretizată prin examenul susţinut în
perioada de sesiune.
-Universitatea Hyperion / Facultatea de Ştiinţe Economice -

Cuprinsul suportului de curs
Unitatea de învăţare nr. 1 – LEASINGUL 6
1.1. Aspecte generale privind operaţiunile de leasing 7
1.1.1. Definirea conceptului de leasing 7
1.1.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing 11
1.1.3. Participanţii la operaţiunile de leasing 14
1.1.4. Avantajele/dezavantajele finanţării prin leasing 16
1.1.5. Tendinţe în evoluţia pieţei de leasing 18
1.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing 19
1.2.1. Leasingul financiar conform IAS 17 19
1.2.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing în cazul locatarului 25
1.2.3. Contabilitate operaţiunilor de leasing în cazul locatorului 29
1.3. Tema de control a unităţii de învăţare nr. 1 30
1.4. Studiul de caz 30
1.5. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr. 1 30
Unitatea de învăţare nr. 2 - FUZIUNEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE 32
2.1. Caracteristici generale privind fuziunea şi divizarea 33
2.1.1. Definirea fuziunii 33
2.1.2. Definirea divizării 34
2.1.3. Proiectul de fuziune sau divizare 34
2.2. Tipuri de fuziune 36
2.2.1. Fuziunea din punct de vedere economic 36
2.2.2. Fuziunea din punct de vedere juridic 37

2.2.3. Caracteristicile fuziunii prin absorbţie şi prin contopire 38
2.3. Operaţiunile la fuziune sau divizare 39
2.3.1. Operaţiunile la fuziune prin contopire 39
2.3.2. Operaţiunile la divizare 40
2.3.3. Operaţiunile la fuziunea prin absorbţie 40
2.3.4. Metode de contabilizare a operaţiilor de fuziune 46
2.4. Metode de evaluare patrimonială a intreprinderii la fuziune 52
2.4.1. Metoda activului net contabil 52
2.4.2. Metoda activului net corijat 53
2.5. Studii de caz privind fuziunea 55
2.5.1. Calcule financiare la fuziune 55
2.5.2. Fuziunea prin absorbţie la întreprinderi independente 60
2.5.3. Fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbantă deţine 73

participaţii la societatea absorbită
2.5.4. Fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbită deţine 86
participaţii la societatea absorbantă
Unitatea de învăţare nr. 3 - DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR 102

COMERCIALE
3.1. Conceptele şi cadrul de manifestare al dizolvării şi lichidării societăţilor 103
comercial
3.2. Operaţiuni privind lichidarea societăţilor comerciale 106
3.2.1. Operaţiuni privind dizolvarea 106
3.2.2. Operaţiuni în caz de faliment 107

3.2.3. Operaţiuni cu ocazia excluderii sau retragerii unor asociaţi 107
3.3. Cazuri practice privind lichidarea 109
4. BIBLIOGRAFIA ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS 131
5. TESTELE DE AUTOEVALUARE 133
6. NOTIŢELE CURSANTULUI 134

Unitatea de învăţare nr. 1:
LEASINGUL
Timp de studiu individual estimat: 2 h
Competenţe specifice unităţii de învăţare:
Studierea acestui capitol oferă viitorilor specialişti posibilitatea de a deprinde competenţe

în ceea ce priveşte:
- utilizarea corectă a termenilor şi definiţiilor ce ţin de utilizarea conceptului de leasing,
- folosirea corectă a reglementărilor legale,
- înţelegerea diferenţelor între leasingul financiar şi cel operaţional,
- utilizarea corectă a contabilităţii la locator şi locatar.
Cuprinsul unităţii de studiu:

1.1. Aspecte generale privind operaţiunile de leasing
1.1.1. Definirea conceptului de leasing
1.1.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing
1.1.3. Participanţii la operaţiunile de leasing
1.1.4. Avantajele/dezavantajele finanţării prin leasing
1.1.5. Tendinţe în evoluţia pieţei de leasing
1.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing
1.2.1. Leasingul financiar conform IAS 17
1.2.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing la locator
1.2.3. Contabilitate operaţiunilor de leasing la locator
1.3. Tema de control a unităţii de învăţare nr. 1
1.4. Studiul de caz
1.5. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr. 1

1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERATIUNILE DE LEASING
1.1.1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE LEASING
Leasingul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor care doresc să îşi achiziţioneze
utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare. Această tehnică de finanţare care
presupune un risc ridicat, vine să dea satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la
bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini
de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial.
Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri
împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii; prin aceasta,
leasingul se distinge de tradiţionala creditare a investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suportă o
parte din valoarea investiţiei. De aceea, leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rând
întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general,
asigură progresul tehnic.
Definiţia leasingului poate fi dată atât din punct de vedere economic, cât şi juridic.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei
persoane să obţină şi să utilizeze un lucru fără a plăti imediat preţul.
Prima definiţie legală a leasingului în Europa continentală provine din Franţa, referindu-se
doar la leasingul imobiliar, operaţiunea numindu-se credit-bail. Operaţiunile de credit-bail sunt cele
prin care o întreprindere dă în locaţie bunuri imobiliare în vederea unei utilizări profesionale, cumpărate
de ea sau construite prin efortul ei financiar, dacă aceste operaţiuni, indiferent de calificarea lor,
permit locatarului să devină proprietarul bunurilor fie printr-o promisiune unilaterală de vânzare, fie
prin achiziţionarea directă ori indirectă a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate
imobilele închiriate, fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra construcţiilor
edificate pentru acel locator. O definiţie mai recentă a leasingului în Franţa pune în evidenţă funcţiile
economice ale acestuia: leasingul reprezintă o finanţare, în principiu integrală, a unei investiţii

productive garantată de beneficiar.

O definiţie foarte sumară a leasingului a fost dată în Germania prin circularele fiscale din
anul 1971 şi respectiv 1972, stabilind drept criteriu unic în caracterizarea contractului, durata sa fixă şi
perioada în care este reeşalonată restituirea capitalului investit de finanţator. Circularele menţionate
prevăd următoarele:
 contractul este încheiat pe o perioadă determinată (irevocabilă), timp în care nici una
din părţi nu este îndreptăţită a proceda Ia reziliere;
 mărimea plăţilor care se fac de către beneficiar, cuprinde, în afara costului de achiziţie ori
de producţie, şi toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finanţatoare.
În Italia, leasingul (locazione financiaro) este prevăzut în mod expres prin Legea nr. 183 din
2 aprilie 1986, care la art. 17 alin. 2 defineşte leasingul prin "închirierea bunurilor mobile ori imobile,
pe care finanţatorul le dobândeşte, ori le confecţionează, în raport cu indicaţiile date de utilizator,
acesta din urmă asumându-şi toate riscurile pe timpul valabilităţii contractului, având şi dreptul de a
deveni proprietarul bunului primt în locaţiune, cu condiţia de a plăti preţul stabilit la data încheierii".
Nu se specifică nimic despre natura plăţilor şi a preţului.
În legislaţia română operaţiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaţiuni prin
care o parte, denumită locator, se angajează la indicaţia unei alte părţi, denumită utilizator, să
cumpere sau să preia de la un terţ, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil şi să transmită
utilizatorului posesia sau folosinţa asupra acestuia contra unei plăţi numită redevenţă, în scopul
exploatării sau, după caz, a achiziţionării bunului.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o operaţiune de finanţare, pe baza unui
contract de leasing, în care finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie. Pe toată
durata contractului, închiriatorul-proprietar permite utilizatorului-chiriaş să folosească un anumit bun
în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plăţi (rate de leasing) pe durata contractului.
Câştigurile obţinute prin leasing sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate
asupra acestuia. O operaţie tipică de leasing decurge astfel: utilizatorul hotărăşte asupra echipamentului
de care are nevoie, asupra întreprinderii producătoare, a mărcii şi modelului. De asemenea, specifică
clar orice însuşire specială dorită a bunului, termenele de garanţie, livrare, instalare şi service-ul.
Totodată, utilizatorul negociază preţul. După ce echipamentul şi aspectele importante au

fost specificate, iar contractul de vânzare-cumpărare negociat, utilizatorul încheie un contract de

locaţiune cu finanţatorul-proprietar, negociind cu acesta durata contractului, ratele de leasing, dacă
taxele de vânzare, livrare, instalare vor fi incluse în preţul contractului, precum şi alte considerente
opţionale. Termenul de leasing include o varietate de tranzacţii de la cele în care leasingul reprezintă
folosirea proprietăţii închiriate pentru o scurtă perioadă de timp, până la cele în care leasingul este, de
fapt, un mijloc de finanţare a utilizatorului-chiriaş pentru a achiziţiona bunul închiriat.
Privit din punctul de vedere al societăţii de leasing, leasingul constituie o cumpărare a

unui bun cu scopul închirierii, urmată de o închiriere în scopul vânzării. Deci leasingul este o
operaţie de finanţare (creditare) pe baza unui contract prin care utilizatorul poate folosi un bun cu
posibilitatea de a-1 cumpăra la finele locaţiei, după ce a fost plătită chiria aferentă şi ultima tranşă de
plată (valoarea reziduală). Prin prisma finalităţii, operaţiunea de leasing poate fi asemănată cu cea de
vânzare-cumpărare cu plata în rate, în cazul în care bunul trece în proprietatea beneficiarului.
Deosebirea este aceea că prin operaţiunea de vânzare un anumit bun este cedat contra unei sume de
bani, în timp ce prin leasing se cedează dreptul de folosinţă a bunului respectiv.
Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul reprezintă o formă de creditare în

cadrul căreia sumele necesare achiziţionării bunului se obţin din exploatarea acestuia, iar
rambursarea lui se face eşalonat, sub forma ratelor de leasing, şi, în final a valorii reziduale. în
această situaţie, leasingul apare ca o vânzare în rate, în cadrul căreia dreptul de proprietate se
transferă odată cu achitarea valorii reziduale, respectiv odată cu achitarea bunului. Diferenţa faţă de
vânzarea în rate se observă la durata de rambursare a ratelor, care este de minim 75% din durata de
funcţionare normală a bunului, în anumite ţări.
Leasingul financiar - conform legislaţiei americane acesta consemnează următoarele

caracteristici :
 Obligaţiile părţilor contractante (finanţator şi beneficiar) devin irevocabile din momentul
semnării contractului de leasing şi nu al sosirii la destinaţie a bunului. Orice abatere de la
specificaţia tehnică a bunului va fi soluţionată de către beneficiar direct cu furnizorul.
 Orice întârziere în livrarea bunului va fi semnalată de furnizor şi nu de societatea de leasing.

De asemenea orice obligaţie ce revine de regulă finanţatorului asupra bunului este

transferată utilizatorului.
 Finanţatorul nu îşi asumă obligatoriu garanţia că bunul este adecvat destinaţiei (scopul
comercial);
 Nerespectarea termenului de garanţie, a condiţiilor de întreţinere şi service reprezintă o
problemă între furnizor şi beneficiar, acesta din urmă fiind beneficiarul tuturor garanţiilor
care apar în legătură cu livrarea bunului.
În Germania leasingul financiar este reglementat printr-un Decret emis de Ministerul

Federal al Afacerilor Financiare. Acest Decret defineşte leasingul financiar astfel': „Sub aspect fiscal
leasingul este financiar când contractul de închiriere este încheiat pentru o anumită perioadă de timp,
în decursul căreia părţile contractante nu pot, în conformitate cu stipulaţia contractului, să rezilieze
contractul, iar utilizatorul este obligat să plătească rate care acoperă valoarea bunului.
Cu privire la leasingul financiar, literatura de specialitate consemnează următoarele

caracteristici principale:
 Contractul se încheie pe aşa-numita perioadă de bază (prima închiriere) care, de obicei,
coincide cu durata normată de utilizarea a bunului;
 Utilizatorul la finele perioadei de leasing, adeseori, optează pentru prelungirea
contractului chiria cuprinde eşalonat întregul preţ de vânzare al contractului inclusiv
costurile auxiliare şi o cotă de profit;
 Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de nici una din părţi; riscurile economico-
financiare sunt transferate asupra clientului iar în cazul întârzierii plăţii ratelor de către client
proprietarul are dreptul să dispună de obiectul închiriat;
 La încheierea contractului se specifică cine este responsabil de plata reparaţiilor, întreţinerii,
impozitelor, asigurărilor şi a altor cheltuieli. De obicei sarcina plăţii acestor cheltuieli
revine locatarului, caz în care contractul se numeşte net iar dacă sarcina revine locatorului,
leasingul se mai numeşte şi full-service sau de mentenanţă.

1.1.2. CLASIFICAREA OPERAŢIUNILOR DE LEASING
Complexitatea şi diversitatea operaţiunilor de leasing sunt puse în evidenţă prin

clasificarea lor în anumite clase, în funcţie de durata închirierii, ponderea ratelor în preţul net de
vânzare, părţile participante şi alte criterii.
În funcţie de durata închirierii, operaţiunile de leasing se clasifică în:

a) leasing pe termen scurt - constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore, zile
sau luni, mai multor beneficiari, în vederea amortizării. Operaţiunile de "renting" sau „hire" sunt
văzute ca operaţiuni intermediare de leasing, însă ele nu îndeplinesc condiţia esenţială a unui contract
de leasing (de a nu fi revocat de niciuna dintre părţi). Operaţiunea de hire presupune închirierea unor
echipamente, mijloace de transport etc. pe o perioadă scurtă (câteva ore, o zi) odată cu service-ul
aferent. La renting, perioada este ceva mai mare decât în cazul anterior.
b) leasing pe termen mediu (equipment leasing) - presupune amortizarea bunului prin
închirierea consecutivă a acestuia mai multor beneficiari pe termene scurte de 2-3 ani.
c) leasing pe termen lung (plant leasing) - se realizează pe termen lung, durata normală de
leasing corespunzând celei de funcţionare normală a bunului; după perioada de închiriere
beneficiarul poate opta pentru cumpărarea acestuia la un preţ inferior celui iniţial.
DE REŢINUT !
Leasingul pe termen lung se practică în mod frecvent pe piaţa bunurilor imobiliare pentru
clădiri complet utilate.
În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vânzare a bunului, avem:

a) leasing operaţional (de mentenanţă, tehnic) - se derulează pe o perioadă mai mică decât
durata economică de viaţă estimată a echipamentului şi presupune recuperarea în perioada de locaţie
doar a unei părţi din bunul închiriat, deşi locatorul aşteaptă să recupereze toate costurile prin reînnoirea
contractului sau prin închirierea către alţi locatari. Oferă atât finanţarea, cât şi servicii de mentenanţă
pentru echipamentul închiriat, costul asigurării mentenanţei fiind inclus în chiria leasingului.
b) leasing financiar (de capital) - urmăreşte recuperarea integrală a valorii bunului în perioada
de locaţie şi obţinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing constă în faptul că societatea de
leasing de regulă nu alege, nu produce şi nici nu livrează bunul, doar achiziţionează bunul sau dreptul
de proprietate şi folosinţă de la furnizor. Acesta urmează a fi livrat beneficiarului direct de către
furnizor. Leasingul financiar nu oferă mentenanţă, nu poate fi reziliat şi este complet amortizat. La
sfârşitul perioadei, locatarul poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea valorii reziduale.
Societatea de leasing este deci doar un intermediar financiar între furnizor şi beneficiar.
c) lease-back - reprezintă o formă mascată de finanţare a unei societăţi comerciale fiind

similar cu ipoteca. În acest caz, beneficiarul vinde bunurile aflate în proprietatea sa finanţatorului,
care i le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele locaţiei, bunurile revin în proprietatea
beneficiarului în urma achitării valorii reziduale.
În funcţie de părţile participante la contract, distingem:

a) leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul (producătorul)
b) leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate
In funcţie de aspectul costurilor ratelor de leasing:

a) leasing brut (full service leasing) — în care ratele includ şi cheltuielile de întreţinere
şi reparaţii. Această formă de leasing se foloseşte în scopul permanentizării relaţiilor dintre firme şi
se întâlneşte în general la instalaţiile complexe sau acolo unde se doreşte cucerirea pieţei.
b) leasing net — ratele se calculează doar pe baza preţului net de vânzare al obiectului
contractului.

În funcţie de caracteristicile pieţei căreia i se adresează şi de relaţiile stabilite cu clienţii,

au apărut şi unele forme speciale de leasing, cum ar fi:
a) leasing experimental - presupune închirierea bunurilor pe perioade scurte. urmate de
vânzarea lor, în cazul în care corespund exigenţelor beneficiarului;
b) time-sharing - se bazează pe o închiriere pe timpi partajaţi, adică a mai multor clienţi
simultan. Ratele plătite lunar la asemenea contracte sunt de aproximativ 3-4 ori mai mici decât cele
de leasing. Se practică în special în turism prin închirierea bazei materiale în cazul tehnicii de calcul
sau a unor mijloace de transport. Această formă de leasing prezintă două forme: term leasing, ce
presupune o închiriere pe un termen dat, şi trip leasing — închirierea mijloacelor aferente voiajului.
c) leasing de personal - de regulă, leasingul sau închirierea se referă la o colaborare pe o
perioadă de timp (1 sau câteva zile). În ţările vestice, varianta de lucru temporar este uzitată şi de
persoane care au deja un loc de muncă permanent şi doresc să-şi suplimenteze veniturile.
Leasingul internaţional
Legislaţia în domeniu din ţara noastră, concretizată prin Legea 99/1999 cu modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing
prevede desfăşurarea operaţiunii de leasing fără a trata în mod special leasingul internaţional. Această
operaţiune se subînţelege că poate fi practicată conform art. 25 astfel:
Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de către utilizatori, persoane fizice sau
juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăţi de leasing persoane juridice
străine, se încadrează în regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de
leasing, cu exonerarea totală de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import,
inclusiv a garanţiilor vamale.
Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de societăţile de leasing, persoane juridice
române, în baza unor contracte încheiate cu utilizatorii, persoane fizice sau juridice române, se
încadrează în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plată a sumelor aferente tuturor
drepturilor de import.

În cazul în care utilizatorul, din vina societăţii de leasing sau a furnizorului, nu si-a
exercitat dreptul de opţiune prevăzut în contract, privind prelungirea termenului de leasing sau
achiziţia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat să achite taxa vamală la
valoarea reziduală a bunului, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului.
Practicarea leasingului financiar internaţional aduce după sine la nivelul utilizatorului pe
lângă avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor vamale la valoarea reziduală, un cost
suplimentar concretizat în plata impozitului pe dobânda inclusă în redevenţă dacă aceasta este
prezentată separat sau pe toată valoarea ratei de leasing în caz contrar, pentru statul român, impozit ce
urmează a fi achitat odată cu plata ratelor de leasing.
Leasingul intern, la fel ca şi leasingul financiar extern, sunt operaţiuni de finanţare în care
participanţii sunt aceiaşi, particularitatea constând în faptul că, atât utilizatorul cât şi societatea de
leasing sunt persoane rezidente ale aceleiaşi ţări.
Alte forme de leasing mai des întâlnite sunt leasingul imobiliar şi leasingul acţionar.
Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient în

achiziţionarea de sedii de firme sau locuinţe. Fiscalitatea şi preţul de achiziţie a imobilelor sunt două
dintre piedicile dezvoltării acestuia. Apariţia pe piaţa românească a unei bănci ipotecare ar duce la
scurtarea termenului de executare a unui astfel de contract.
Fiecare formă de manifestare prezintă caracteristici proprii care o individualizează de
celelalte ajutând totodată la alegerea în funcţie de tranzacţia respectivă a unui tip sau altul de
operaţiune de leasing.
1.1.3. PARTICIPANŢII LA OPERAŢIUNEA DE LEASING
Pornind de la definiţia leasingului care presupune transferul dreptului de utilitate al unui bun
sau utilaj de la o parte (finanţator) către alta (utilizator) presupune următoarele părţi:

Furnizorul poate fi producătorul bunului sau o

societate comercială care l-a
achiziţionat de la producător.
poate fi o companie financiară, un

Finanţatorul holding, o bancă de investiţii sau
(locatorul) comercială, societate de asigurare, o
societate de leasing sau chiar
furnizorul.
In cazul în care finanţatorul este o bancă, aceasta nu are controlul asupra întreţinerii
exploatării bunului, ea încasând doar contravaloarea ratelor restante din împrumutul acordat (dacă la
sfârşitul locaţiei bunul reintră în posesia furnizorului).
Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un colateral (garanţie), caz în care ratele de
leasing vor fi mult mai ridicate întrucât băncile, spre deosebire de societăţile de asigurare, nu
urmăresc profituri din manevrarea unor bunuri, ci din fructificarea banilor care sunt mai scumpi
deoarece, fiind lichizi, au o viteză de rotaţie mai mare.
Beneficiarul (locatarul) de regulă este unic. Doar în anumite situaţii, stipulate prin contractul
de leasing, este posibilă exploatarea bunului în asociere cu un alt beneficiar adică subînchirierea
acestuia.
Societatea de asigurare are următoarele atribuţii:
a) încheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;

b) emite poliţa de asigurare;
c) achită contravaloarea poliţei în caz de necesitate.

1.1.4. AVANTAJELE/DEZAVANTAJELE FINANŢĂRII PRIN LEASING
Decizia de achiziţionare a unui bun în leasing trebuie luată numai după o atentă analiză a
avantajelor şi dezavantajelor pe care aceasta le poate aduce companiei. Numai astfel se va
achiziţiona bunul dorit cu un maxim de efect şi cu un minim de efort pentru companie.
Astfel trebuiesc luate în considerare următoarele avantaje ale leasingului:

 Mecanismul de plată prin ratele de leasing constituie un avantaj pentru utilizator prin
economisirea în faza iniţială a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;
 Nu necesită garanţii suplimentare;
 Flexibilitatea ce derivă din posibilitatea formulării mai multor variante de leasing;
 Reprezintă o cale de acces la tehnologii avansate şi de dezvoltare a activităţii;
 Mărimea constantă a chiriei facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor;
 Durata de închiriere poate fi stabilită astfel încât întreprinderea să fie dotată
permanent cu maşinile cele mai moderne şi cu cel mai bun randament;
 Posibilitatea de a negocia modul de eşalonare a ratelor (rate mai mici la început);
 Se poate conveni cu furnizorul să se înlocuiască utilajele cu altele mai moderne,
beneficiarul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte intensă în
condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale;
 Obţinerea de utilaje pe perioade foarte scurte pe care nu se justifică cumpărarea
(operaţii de hire-renting);
 Posibilitatea folosirii în continuare şi după încheierea contractului, a maşinilor
solicitându-se însă chirii mai reduse;
 Posibilitatea de a achiziţiona bunul la încheierea contractului la un preţ mai scăzut dat
de valoarea reziduală;
 Cheltuielile cu redevenţele plătite societăţilor de leasing sunt, în ţările dezvoltate, în
totalitate deductibile din profitul impozabil. Există şi opinia potrivit căreia această deductibilitate
trebuie să ţină seama de reglementările privind impozitul pe profit, şi anume cheltuielile deductibile
să fie aferente veniturilor obţinute de utilizator prin exploatarea utilajelor obţinute prin leasing, în
caz contrar, realizându-se un act contrar de evaziune fiscală ;

 Pentru bunurile provenite din import, plata taxelor vamale şi a accizelor se calculează
doar la valoarea reziduală (la noi, potrivit reglementărilor legale în vigoare, acestea nu se pot calcula
la o valoarea reziduală sub 20 % din valoarea de intrare a bunului);
 Graficul de plăţi a unei operaţiuni de leasing este mult mai flexibil decât al unui credit
bancar;
 Utilizatorul poate beneficia la preţuri modice de know-how privind exploatarea
optimă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor aflate în folosinţa sa, pregătirea personalului şi creşterea
nivelului de calificare;
 Bilanţul contabil al întreprinderii locatare nu este afectat în cazul sistemelor de
contabilitate grefate pe principiul „prevalentei aparenţei juridice supra realităţii economice" („form
over substance principie") dar şi pentru sistemele de contabilitate ce aplică principul „prevalentei
realităţii economicului asupra aparenţei juridicului" („substance over form principie") însă aici
numai pentru leasingul operaţional;
 Avantaj pentru obţinerea unui credit bancar, prin faptul că leasingul oferă o mai bună
imagine financiară a întreprinderii prin influenţarea indicatorilor determinaţi pe baza bilanţului
contabil (mai ales în cazul aplicării principiului contabil „form over substance principie"). Totuşi pe
o piaţă funcţională investitorii nu se mai lasă păcăliţi cu asemenea trucuri transparente;
 Permite depăşirea anumitor dificultăţi legate de legislaţie, de exemplu atunci când
legislaţia naţională interzice anumite importuri de utilaje;
 Insă, pe lângă aceste avantaje există şi o serie de limite şi riscuri ale leasingului
asupra societăţii:
 Este eficient numai în condiţiile în care se poate exploata obiectul contractului de
leasing în toată perioada de închiriere;
 Adeseori este mai costisitor decât cumpărarea pe credit iar opţiunea pentru o astfel de
operaţiune se justifică numai dacă sumele eliberate pot fi investite în alte domenii rentabile;
 Prezintă condiţii restrictive în ceea ce priveşte obligaţiile de întreţinere a bunului mai
ales în cazul leasingului operaţional.
In cazul leasingului financiar, imposibilitatea rezilierii contractului înainte de termen chiar

dacă bunul devine inutilizabil; rezilierea contractului poate avea loc numai prin plata unei penalităţi

substanţiale din partea utilizatorului care să-i asigure finanţatorului profitul proiectat şi să acopere
riscul de a nu putea găsi un utilizator pentru bunul în cauză;
Avantajul reducerii impozitului datorat prin includerea ratelor de leasing pe cheltuieli
deductibile este adeseori supraestimat, putând conduce la decizii greşite privind unele oferte de
leasing.
Astfel, în luarea deciziei de finaţare prin leasing trebuie puse în balanţă atât avantajele
economico-financiare cât şi dezavantajele pe care leasingul le poate avea pentru societate. Aşa cum
am arătat şi în capitolul anterior, faţă de alte modalităţi de finanţare, leasingul este net superior atât
din punct de vedere econom ico-finaciar cât şi din punct de vedere contabil, iar avantajele sunt
multiple.
1.1.5. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA LEASINGULUI
Analiza tendinţelor de evoluţie a leasingului este strâns legată de evoluţia tehnologiilor

industriale, a politicilor fiscale şi monetare, precum şi de evoluţia în ansamblu a economiei
mondiale. Toţi aceşti factori au o evoluţie specifică la nivelul fiecărei ţări, motiv pentru care piaţa
leasingului cunoaşte particularităţi pe ţări, regiuni sau continente.
Insuficient de dezvoltat este leasingul imobiliar care presupune facilităţi aparte dar care
permite îndeplinirea obiectivelor guvernelor pe linia construcţiei de locuinţe sociale. Un alt produs
care va cunoaşte expansiune pe piaţa leasingului este software-ul de aplicaţii. Indiferent de evoluţia
economiei leasingul de nişă va constitui o oportunitate pentru investitor pe orizonturi mai mici de
timp dar cu un pachet de produse diversificat. În plus, achiziţiile realizate de instituţiile publice vor
cunoaşte în viitorul apropiat o tendinţă de evoluţie ascendentă pe măsura creşterii gradului de
autonomie teritorială.
Sursele de finanţare îşi pun amprenta în mod decisiv asupra pieţei leasingului, motiv pentru
care pe măsura dezvoltării pieţei de capital, creditul obligatar ar putea substitui cu succes creditul
bancar. În perspectivă întrevedem apariţia unor noi forme de leasing (derivate din cele existente)
precum şi noi domenii în care va penetra acesta.

1.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE LEASING
1.2.1. LEASINGUL FINANCIAR CONFORM IAS 17
Leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau
serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp.
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă, în mare măsură toate riscurile
şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului Titlul de proprietate poate fi transferat,
în cele din urmă, sau nu.
Clasificarea operaţiunilor de leasing adoptată în acest Standard se bazează pe măsura în care
riscurile şi avantajele aferente titlului de proprietate a unui bun în regim de leasing revin locatorului
sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se înregistra pierderi, ca urmare a unui grad scăzut
de utilizare a bunului sau a uzurii morale şi a unor variaţii ale venitului datorate modificării
condiţiilor economice. Avantajele pot ti reprezentate de estimarea unei activităţi profitabile pe durata
de viaţă economică a bunului şi a unor câştiguri rezultate din creşterea valorii sau din realizarea
valorii reziduale.
O operaţiune de leasing este considerată ca fiind leasing financiar, dacă transferă, în mare
măsură, toate riscurile şi avantajele aferente titlului de proprietate. O operaţiune de leasing este
considerată leasing operaţional, dacă nu transferă, în mare măsură, toate riscurile şi avantajele
aferente titlului de proprietate.
Clasificarea unei operaţiuni de leasing ca leasing financiar sau operaţional depinde mai
curând de fondul tranzacţiei decât de forma contractului.
Exemple de situaţii în care o operaţiune de leasing este clasificată, în mod normal, ca
leasing financiar sunt:
a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul
duratei contractului de leasing;
b) locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic faţă
de valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de
leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;

c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă
economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
d) la începutul contractului de leasing, valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing
este cel puţin egală cu aproape întreaga valoare justă a bunului în regim de leasing;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel
încât numai locatarul le poate utiliza fără efectuarea unor modificări majore.
Aspecte care să indice situaţii care, în mod individual sau în combinaţie, pot, de asemenea, să
conducă la clasificarea unei operaţiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
a) în cazul în care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului
generate de rezilierea contractului revin locatarului;
b) câştigurile sau pierderile rezultate din variaţia valorii juste reziduale sunt în sarcina
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalentă cu cea mai mare parte a
încasărilor din vânzări la sfârşitul contractului de leasing);
c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioadă, la o chirie
substanţial mai redusă decât chiria pieţei.
Locatarii trebuie să recunoască operaţiunile de leasing financiar în bilanţurile lor ca active şi

datorii la o valoare egală, la începutul contractului de leasing, cu valoarea justă a bunului în regim de
leasing sau cu valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică.
Pentru calcularea valorii actualizate a plăţilor minime de leasing, se consideră ca factor de
actualizare rata implicită a dobânzii din contractul de leasing, dacă aceasta se poate determina; în caz
contrar, trebuie utilizată rata dobânzii marginale a locatarului.
Tranzacţiile şi alte evenimente trebuie înregistrate şi reflectate în concordanţă cu fondul lor şi

cu realitatea financiară, şi nu numai cu forma juridică. în timp ce forma juridică a unui contract de
leasing reflectă faptul că locatarul nu poate să dobândească titlul de proprietate a bunului în regim de
leasing, în cazul operaţiunilor de leasing financiar fondul şi realitatea financiară rezidă în aceea că
locatarul dobândeşte beneficiile economice din utilizarea bunului pe cea mai mare parte din durata
de viaţă economică, în schimbul unei obligaţii de a plăti pentru acest drept o sumă aproximativ egală
cu valoarea justă a bunului şi cheltuielile de finanţare aferente.

Dacă asemenea tranzacţii de leasing nu sunt reflectate în bilanţul locatarului, resursele

economice şi nivelul obligaţiilor unei întreprinderi sunt subevaluate, denaturându-se astfel indicatorii
financiari, prin urmare este adecvată înregistrarea leasingului financiar în bilanţul locatarului atât ca
un activ, cât şi ca o obligaţie de a achita plăţile viitoare de leasing. La începutul contractului de
leasing, activul şi datoria pentru plăţile viitoare de leasing se înregistrează în bilanţ la valori egale.
Anumite activităţi specifice aferente leasingului implică, adesea, apariţia unor costuri directe
iniţiale, cum ar fi cele legate de negocierea şi încheierea contractelor de leasing. Costurile
identificate ca fiind atribuibile direct activităţilor efectuate de locatar pentru un leasing financiar sunt
incluse în valoarea înregistrată ca activ în baza contractului de leasing.
Plăţile de leasing trebuie împărţite în cheltuieli de finanţare a leasingului şl reducerea datoriei
neachitate. Trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing, astfel încât să se
obţină o rată periodică constantă a dobânzii la soldul datoriei rămase în fiecare perioadă.
În practică, în procesul de alocare a cheltuielilor de finanţare pe perioade de-a lungul duratei
contractului de leasing, se poate folosi o formă de aproximare pentru simplificarea calculelor.
Valoarea amortizabilă a bunului în regim de leasing se alocă pe fiecare perioadă contabilă de-
a lungul perioadei estimate de utilizare pe o bază sistematică şi consecventă cu politica de amortizare
adoptată de locatar pentru activele deţinute în proprietate. Dacă există certitudinea că locatarul va
obţine dreptul de proprietate până la sfârşitul duratei contractului de leasing, perioada estimată de
utilizare este durata de viaţă utilă a activului; altfel, activul se amortizează pe perioada cea mai
scurtă dintre durata contractului de leasing şi durata de viaţă utilă.
Locatorii trebuie să recunoască în bilanţ bunurile deţinute în regim de leasing financiar drept
creanţe, la o valoare egală cu investiţia netă în leasing.
În cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, în mare măsură, toate riscurile
şi avantajele aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de încasat se tratează, de către locator, ca
rambursare a principalului şi ca venit financiar aferent, acesta din urmă reprezentând recompensa
locatorului pentru investiţia şi serviciile sale.
Recunoaşterea venitului financiar trebuie să se bazeze pe un model care reflectă o rată
periodică constantă a rentabilităţii aferentă investiţiei totale nete neamortizate a locatorului,
corespunzătoare leasingului financiar.

Locatorul urmăreşte alocarea venitului financiar pe durata contractului de leasing, pe o bază

sistematică şi raţională. Această alocare a venitului se bazează pe un model care reflectă o
rentabilitate periodică constantă a investiţiei nete neamortizate a locatorului, corespunzătoare
leasingului financiar. Plăţile de leasing aferente perioadei contabile, excluzând costurile serviciilor,
se deduc din investiţia brută în leasing în vederea diminuării valorii principalului şi a venitului
financiar nerealizat.
Valorile reziduale negarantate estimate utilizate în calcularea investiţiei brute în leasing
realizată de locator se revizuiesc periodic. Dacă a avut loc o diminuare a valorii reziduale
negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul duratei contractului de leasing este revizuită şi
orice diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaşte imediat.
Costurile directe iniţiale, cum ar fi comisioanele şi taxele juridice, sunt adesea suportate de
locatori la negocierea şi perfectarea unui leasing. În cazul operaţiunilor de leasing financiar, aceste
costuri directe iniţiale sunt efectuate în vederea obţinerii unui venit financiar şi se înregistrează
imediat în venituri sau se alocă pe durata contractului de leasing, scăzându-se din aceste venituri.
Cea de-a doua variantă se poate realiza prin recunoaşterea cheltuielii în momentul realizării acesteia
şi prin recunoaşterea, în aceeaşi perioadă, drept venit, a unei părţi din venitul financiar nerealizat, în
valoare egală cu costurile directe iniţiale.
DE REŢINUT !
Locatorii care sunt producători sau comercianţi trebuie să recunoască profitul sau pierderea
din vânzare în rezultatul perioadei, în conformitate cu politica urmată în mod normal de
întreprindere în cazul vânzărilor directe.
Dacă se stabilesc în mod artificial rate scăzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie
limitat la cel care ar rezulta, dacă s-ar aplica o rată comercială a dobânzii. Costurile directe iniţiale
trebuie recunoscute ca o cheltuială în contul de profit şi pierdere la începutul contractului de leasing.
Producătorii sau comercianţii oferă adesea clienţilor opţiunea de a cumpăra sau de a închiria
un bun în regim de leasing. Un bun închiriat în regim de leasing financiar de locatori -producători
sau comercianţi - generează două tipuri de venit: profitul sau pierderea echivalentă profitului sau

pierderii rezultate din vânzarea directă a bunului în regim de leasing, la preţuri de vânzare normale,
reflectând orice reduceri comerciale şi venitul financiar de-a lungul duratei contractului de leasing.
Venitul din vânzare, înregistrat de un locator - producător sau comerciant -, la începutul
duratei contractului de leasing financiar, este valoarea justă a bunului sau, dacă este mai mică,
valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing datorate locatorului, calculată la o rată comercială a
dobânzii.
Costul vânzării, recunoscut la începutul duratei contractului de leasing, este costul
proprietăţii în regim de leasing sau valoarea contabilă, dacă aceasta diferă de costul bunului, mai
puţin valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Diferenţa dintre venitul din vânzări şi
costul vânzării este profitul din vânzare, recunoscut în conformitate cu politica privind vânzările
aplicată de întreprindere.
Uneori, locatorii — producători sau comercianţi — stabilesc în mod artificial rate scăzute ale
dobânzii pentru atragerea clienţilor. Utilizarea unei astfel de rate va face ca o parte excesivă din
venitul total din tranzacţie să fie înregistrat la momentul vânzării.
Dacă se stabilesc în mod artificial rate scăzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie
limitat la cel care ar rezulta, dacă s-ar aplica o rată comercială a dobânzii.
Trebuie să menţionăm că acolo unde am precizat că există distincţie pe cele două categorii de
leasing, criteriile solicitate de IAS 17, în clasificarea contractelor de leasing, se aplică diferenţiat:
 în primul rând diferenţele pot proveni din politica economică a fiecărei ţări, care
acordă un grad mai mare sau mai mic de libertate manifestării profesiei contabile, dar şi în funcţie de
alte criterii interne.
 De asemenea criteriile de clasificare pot să elimine din caracterizarea leasingului
operaţional unele elemente considerate specifice închirierii prin Codul Comercial al acelei ţări (de
exemplu existenţa opţiunii de cumpărare este valabilă doar pentru operaţiunile de leasing financiar -
în Germania, România).
Şi cum leasing-ul poate fi financiar sau operaţional, fiecare cu caracteristici diferite, opţiunea
normalizatorului din România de soluţionare a problemei leasing-ului s-a soluţionat prin
transpunerea în legislaţia naţională a regulilor de inspiraţie anglo-saxonă. Sintetizând, în tabelul 2
prezentăm reglementările cu caracter fiscal dar şi reglementările naţionale în ceea ce priveşte

leasingul, cu precizarea că dacă doar o condiţie din cele cinci este îndeplinită, atunci leasingul este
considerat ca fiind financiar :
Reglementări contabile naţionale Reglementări fiscale naţionale

Bunurile ce constituie obiectul unui Riscurile şi beneficiile dreptului de
contract de leasing sunt de natură proprietate asupra bunului ce constituie obiectul unui
specială, numai locatarul putându-le contract de leasing se transferă
folosi fără modificări importante utilizatorului la momentul la care
contractul de leasing produce efecte
Leasingul transferă locatarului titlul de Contractul de leasing prevede în mod
proprietare asupra bunului până la expres transferul dreptului de proprietate
sfârşitul duratei contractului de leasing asupra bunului ce face obiectul
contractului de leasing
Locatarul are opţiunea de a cumpăra Utilizatorul are opţiunea de cumpărarea
Bunul la un preţ estimat mai mic decât a bunului la momentul expirării
valoarea justă de la data la care contractului de leasing, precizându-se
opţiunea poate fi exercitată că valoarea reziduală (exprimată în
procente) este mai mică sau egală cu
diferenţa dintre durata normală de
funcţionare maximă şi durata
contactului de leasing raportată la
durata normală de funcţionare maximă
(exprimată în procente)
Valoarea ratelor de leasing este mai Valoarea ratelor de leasing este mai
mare sau egală cu valoarea de intrare a mare sau egală cu valoarea de intrare a
bunului bunului
Durata contractului de leasing acoperă Perioada de leasing depăşeşte 80% din
durata de viaţă economică a bunului, durata normală de funcţionare maximă
chiar dacă nu este transferat titlul de a bunului ce face obiectul contractului
proprietate de leasing.
Tabelul 2. Leasingul din perspectiva reglementărilor contabile naţionale comparativ

cu reglementările fiscale naţionale

De menţionat este faptul că, reglementările contabile se bazează pe elemente care sunt în
sprijinul firmei, în timp ce reglementările fiscale sunt mai stricte, precizând şi algoritmi de calcul sau
condiţii numerice ce trebuiesc îndeplinite.
Totuşi, spre deosebire de IAS 17 ce menţionează actualizarea ratelor de leasing,
reglementările contabile naţionale nu au prevăzut această actualizare.
1.2.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE LEASING ÎN CAZUL LOCATARULUI
In cazul LEASINGULUI FINANCIAR se au in vedere următoarele:
1. Recunoaşterea iniţială
La data începerii duratei contractului de leasing locatarii trebuie să recunoască operaţiunile

de leasing financiar în bilanţurile lor ca active şi datorii la o valoare egală cu valoarea justă a bunului
în regim de leasing sau cu valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing, dacă aceasta din urmă
este mai mică.
Pentru calcularea valorii actualizate a plăţilor minime de leasing, se consideră ca factor de
actualizare rata implicită a dobânzii din contractul de leasing, dacă aceasta se poate determina; în caz
contrar, trebuie utilizată rata dobânzii marginale a locatarului. Orice costuri iniţiale directe ale
locatarului sunt recunoscute ca active.
1. Evaluarea ulterioara
Plăţile de leasing trebuie împărţite în cheltuieli de finanţare a leasingului şi reducerea datoriei

neachitate. Cheltuielile de finanţare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de
leasing, astfel încât să se obţină o rata periodică constantă a dobânzii la soldul datoriei rămase în
fiecare perioadă.
Un leasing financiar dă naştere unor cheltuieli cu amortizarea aferentă bunului precum şi
unor cheltuieli financiare, în fiecare perioadă contabilă. Politica de amortizare pentru bunurile în

regim de leasing trebuie să fie consecventă cu cea aplicată activelor amortizabile deţinute în
proprietate, iar amortizarea înregistrată trebuie calculată în baza prevederilor IAS 16 Imobilizări
corporale. Dacă nu există în mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obţine dreptul de proprietate
până la sfârşitul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat în totalitate pe durata cea
mai scurtă dintre durata contractului de leasing şi durata de viaţă utilă a acestuia.
În cazul leasingului financiar locatorii trebuie să recunoască în bilanţ bunurile deţinute în
regim de leasing financiar drept creanţe la o valoare egală cu investiţia netă în leasing.
Dacă cele două părţi contractante sunt persoane rezidente în România, ca în cazul prezentat,
operaţiile de leasing financiar sunt reflectate în contabilitatea locatorului .
2. În cazul LEASINGULUI OPERAŢIONAL se au în vedere:
Plăţile de leasing în cazul unui leasing operaţional trebuie recunoscute ca o cheltuială în

contul de profit şi pierdere liniar de-a lungul duratei contractului de leasing, în cazul în care o altă
bază sistematică nu este reprezentativă pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
Influenţa variaţiei de curs sau a indexărilor de rate de leasing conform contractului se va
reflecta similar cu operasaţiunile din cadrul leasingului financiar,
Predarea bunului catre utilizator se va consemna in documente primare de natura proceselor
verbale de predare/primire.
Rata de leasing va fi calculată pornind de la valoarea de intrare a bunului, amortizarea
aferentă pe perioada leasing-ului şi o rata de profit pentru locator.
Părţile vor conveni şi asupra regimului de amorizare ce urmează a se aplica bunului ce face
subiectul contractului.
Primirea facturii de către utilizator :

% = 401
612
4426

La utilizator preluarea bunului se va inregistra ca orice achizitie de active fixe, cu singura

diferenţă că valoarea de achizitie va fi redusă la valoarea reziduală convenita prin contract.
Operaţiunea de cumpărare la finalul contractului nu este implicita (ca în cazul leasingului financiar).
De asemenea, utilizatorului îi revine obligaţia de a înregistra şi achita datoria vamală-taxa şi

tva aferente valorii reziduale (daca obiectul leasingului este o masina).
% = 404(pentru valoarea reziduala)

2133
4426
2133 = 446 (pentru taxe vamale)
Putem evidenţia costul cu şi fără fiscalitate a leasingului pornind de la următorul exemplu :
Pentru a evidenţia costul acestei achiziţii precizăm că firma doreşte dezvoltarea activităţii
economice pe care o desfăşoară, caz în care va dori să încheie un contract de leasing cu o firmă
specializată care să-I ofere utilajul dorit.
Contractul de leasing se va încheia pe o perioadă de 5 ani, preţul CIP fiind de 26891 euro,
taxa de management este de 2% din preţul utilajului cu TVA (667 euro cu TVA), dar nu se percepe
avans.

In tabelul 3 sunt prezentate elementele pe baza cărora se va determina costul leasing-ului:
an Valoare Dobânda Principalul redeventa Total

contract plati cu
leasing TVA
1 26891 2275,4 3567,52 5842,92 7245,22
2 0 1940,75 3902,17 5842,92 7245,22
3 0 1574,71 4268,21 5842,92 7245,22
4 0 1174,33 4668,59 5842,92 7245,22
5 0 736,4 5106,52 5842,92 7245,22
total 7701,59 21513,01 29214,6 36226,1
Tabelul 3. Elemente corespunzatoare contractării unui leasing financiar
Costul leasing-ului stabilit înainte de impunere va fi determinat pe baza relatiei (1),

elementele din formula fiind stabilite cu influenta TVA iar pe baza relaţiei (2) stabilim costul
leasingului cu luarea în calcul a impactului fiscalităţii, respectiv a deductibilităţii cheltuielilor cu
dobânzile.
Calculul costului leasingului inaintea impunerii este dat de relatia (1):
Mărimea leasingului0 – taxa de management plătită0 =

n rambursaret dobanzit comisioanet
t 1 (1 k ) t (1)
Unde k este vazut ca o rata internă de rentabilitate stabilită prin tatonări succesive .

Calculul costului leasingului după impunere se stabileşte conform relaţiei (2) :
Mărimea leasingului0– taxa de management plătită0 =

n creditt 1 * ratadobanzii(1 16%) ratarambursare
t 1 (1 k ) t (2)
În cazul nostru, prin tatonări se obţine un cost al leasingului de 7,75% după luarea în calcul a
economiei fiscale dată de deducerea cheltuielilor cu dobânzile conform reglementărilor fiscale în
vigoare. În cazul în care nu se iau în calcul aceste economii, costul este mai mare, înregistrând o
valoare de 8,96%.
1.2.3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNII DE LEASING ÎN CAZUL LOCATORULUI
1. Leasing financiar
Recunoaşterea iniţială - locatorii trebuie să recunoască în bilanţ bunurile deţinute în regim de

leasing financiar drept creanţe, la o valoare egală cu investiţia netă în leasing. Costurile iniţiale
directe majorează valoarea creanţei.
Evaluarea ulterioară - recunoaşterea venitului financiar trebuie să se bazeze pe un model care
reflectă o rată periodică constantă a rentabilităţii aferentă investiţiei totale nete a locatorului
corespunzătoare leasingului financiar.
Ratele de încasat se tratează, de către locator, ca rambursare a principalului şi ca venit
financiar aferent, acesta din urmă reprezentând recompensa locatorului pentru investiţia şi serviciile
sale.
2. Leasing operaţional
In cazul acestui tip de leasing, riscurile si beneficiile decurgând din proprietatea asupra
bunului rămân la locator.

Predarea bunului către utilizator se va consemna în documente primare de natura proceselor

verbale de predare/primire. Cel care va reflecta în contabilitate amortizarea bunului pe perioada
contractului de leasing este locatorul.
La expirarea contractului, utilizatorul poate opta sau nu pentru achiziţia bunului. In cazul în
care opteaza pentru achiziţia bunului, locatorul îl va factura la nivelul valorii reziduale convenite in
contract.
1.3.Tema de control al unităţii de învăţare nr 1
1. Comparaţi leasingul financiar cu cel operaţional din punct de vedere al costurilor pe care la
implică.
2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing la utilizator şi la finanţator.
1.4. Studiu de caz

Se cumpără în leasing un autoturism în următoarele condiţii : valoarea de cumpărare 15.000
lei, avans la cumpărare 25%, dobânda anuală 10 %, valoarea reziduală 10%., perioada de finanţare 3
ani. Înregistraţi operatiunile necesare în contabilitatea finanţatorului şi a beneficiarului.
Fond de timp necesar : 8 ore
1.5. Bibliografie specifică unităţii de învăţare nr 1
1. Achim M. - Leasing - „O afacere de success", Ed. Economică, Bucureşti, 2004

2. Asaloş N., Traian N., Mirea M. - „Contabilitate Financiară", Editura Ex Ponto, 2004
3. Clocotici, D., Gheorghiu, Gh. -„Operaţiunile de leasing", Editura Lumina Lex, 1998
4. Duţescu, A. - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate", editat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
Bucureşti, 2001
5. Feleagă (Malciu) L., Feleagă N., Contabilitate financiară, o abordare europeană şi

internaţională, vol. I, ediţia a II-a (Contabilitate financiară fundamentală), Editura

Economică, Bucureşti, 2007
6. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de Contabilitate, vol. I şi vol. II, Editura Economică,
Bucureşti 1999
7. Morris, M. - „Leasingul - Cale de atragere a investiţiilor străine", Revista Capital, Nr. 10,
1996
8. Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
9. Ristea M. , Dumitru C., Contabilitate Aprofundată, Editura Lucman, Bucureşti, 2002
10. Ristea M., Normalizarea contabilităţii – bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002
11. Voiculescu, D., Coras, M. - „Leasingul. Teorie şi practică", Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1995
12. Ionescu, A. - „Leasingul în lume", Revista Economistul, nr. 126
13. Vuţă, M, Elemente de Contabilitate Aprofundată , Editura Renaissannce, Bucureşti, 2011
14. *** - Ministerul Finanţelor Publice -„Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale
de Contabilitate" - lucrare elaborată sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, voi. I,
Editura Economică, Bucureşti, 2001
15. *** - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate",
Editura CECAR, 2004
16. *** - MFP Ordin nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene – M.O. nr. 766/2009
17. *** - MFP Reglementări contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităţii Economice Europene – M.O. nr. 766/2009
18. *** – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standardele
Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi Interpretările lor la 1 ianuarie 2007, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2007
18. *** - IASC, Standardele internaţionale de Contabilitate, traducere din limba engleză,
editura Economică, Bucureşti 2001

FUZIUNEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
Studierea acestui capitol oferă viitorilor specialişti posibilitatea de a deprinde competenţe în ceea ce
priveşte:
- utilizarea şi înţelegerea termenilor corecţi în ceea ce priveşte fuziunea societăţii comerciale,

- folosirea corectă a operaţiunilor contabile în cazul fuziunii,
- contabilitatea tipurilor de fuziune.

Cuprins al unităţii de studiu:

2.1. Caracteristici generale privind fuziunea şi divizarea :
2.1.1. Definirea fuziunii
2.1.2. Definirea divizării
2.1.3. Proiectul de fuziune sau divizare
2.2. Tipuri de fuziune
2.2.1. Fuziunea din punct de vedere economic
2.2.2. Fuziunea din punct de vedere juridic
2.2.3. Caracteristicile fuziunii prin absorbţie şi prin contopire
2.3. Operaţiunile la fuziune sau divizare
2.3.1. Operaţiunile la fuziune prin contopire
2.3.2. Operaţiunile la divizare
2.3.3. Operaţiunile la fuziunea prin absorbţie
2.3.4. Metode de contabilizare a operaţiilor de fuziune
2.4. Metode de evaluare patrimonială a intreprinderii la fuziune
2.4.1. Metoda activului net contabil
2.4.2. Metoda activului net corijat
2.5. Studii de caz privind fuziunea

2.5.1. Calcule financiare la fuziune
2.5.2. Fuziunea prin absorbţie la întreprinderi independente
2.5.3. Fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbantă deţine participaţii la
societatea absorbită
2.5.4. Fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbită deţine participaţii la
societatea absorbantă
2.7. Studiu de caz

2.1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND FUZIUNEA ŞI

DIVIZAREA
2.1.1. DEFINIREA FUZIUNII
Fuziunea este operaţiunea prin care două sau mai multe societăţi comerciale hotărăsc separat
transmiterea elementelor de activ, de datorii şi de capitaluri la una dintre societăţi sau înfiinţarea unei
noi societăţi comerciale în scopul comasării activităţilor, după cum urmează:
a) una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi
transfera totalitatea activelor, datoriilor şi capitalurilor către o altă societate existentă, în schimbul
emiterii către participantii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi iar
dacă este cazul, al plăţii in numerar a maximum 10% din valoarea nominală sau în absenţa valorii
nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b) doua sau mai multe totalitatea activelor, datoriilor şi capitalurilor unei alte societăţi
care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare
reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din
valoarea nominală ori, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor respective;
c) o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor,
datoriilor si capitalurilor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă
capitalul său.
2.1.2. DEFINIREA DIVIZĂRII
Divizarea se face prin împărţirea integrală a elementelor de activ, de datorii şi de

capitaluri ale unei societăţi comerciale care îşi încetează existenţa sau între două sau mai multe
societăţi comerciale existente ori care iau fiinţă.
Divizarea este operatiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvarii fără
lichidare, îşi transferă totalitatea activelor, datoriilor şi capitalurilor către două sau mai multe

societăţi existente ori nou - înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de
proporţionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societatilor beneficiare şi, dacă este
cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, în absenţa valorii nominale,
a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor.
Operaţiunile de fuziune implică şi avantaje:
1. creşterea capacităţii concurenţiale a întreprinderilor,
2. se obţine reducerea preţurilor şi ameliorarea condiţiilor de producţie, cele de
distribuţie şi cele de studii şi cercetări.
2.1.3. PROIECTUL DE FUZIUNE SAU DIVIZARE
Este întocmit de către Consiliul de Administraţie al societăţilor interesate şi semnat de

reprezentantul fiecăreia dintre societăţile participante la operaţiune.
Este necesar: pentru fuziune - acordul societăţii absorbante şi a celor absorbite sau al
fiecăreia dintre societăţile ce fuzionează - dacă se creează o societate nouă.
CONŢINUTUL PLANULUI DE FUZIUNE SAU DIVIZARE
Proiectul planului de fuziune sau divizare trebuie să aibă incluse cel puţin următoarele
indicaţii:
• formă, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la operaţiune;
• fundamentarea - scopurile (cauzele, obiectivele) şi condiţiile fuziunii sau divizării;
• stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului care trebuie transmis la societăţile absorbante
sau noi;
• modalităţile de predare a acţiunilor sau părţilor sociale şi data la care acestea au dreptul la
dividende;
• paritatea (raportul de schimb) acţiunilor sau părţilor sociale;
• cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare;
• drepturile ce se acordă obligatarilor - deţinătorilor de obligaţiuni şi orice avantaje speciale
(acţiuni preferenţiale, drepturi de fondator);

• data la care trebuie să fie încheiate bilanţurile contabile de fuziune sau bilanţul de divizare
(dată care trebuie să fie aceeaşi pentru toate societăţile participante la operaţiune).
Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare a societăţilor comerciale care îşi
încetează existenţa, şi transmiterea universală a elementelor lor de activ, de datorii şi de capitaluri
către societatea sau societăţile comerciale beneficiare, în starea în care se află la data fuziunii sau a
divizării.
Data fuziunii sau a divizării este reprezentată de data înmatriculării la Registrul Comerţului a
noii societăţi sau a ultimeia dintre ele în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi, iar în
celelalte cazuri la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului
social al societăţii absorbante.
O societate comercială nu îşi încetează existenţa în cazul în care o parte din elementele de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor ei se desprind şi se transmit către una sau mai multe
societăţi comerciale existente ori care iau fiinţă.
Aportul unei părţi din elementele de activ ale unei societăţi comerciale la una sau mai multe
societăţi comerciale existente ori care iau fiinţă, în schimbul acţiunilor sau părţilor sociale ce se
atribuie acţionarilor/asociaţilor acelei societăţi la societăţile comerciale beneficiare, este supus în
mod corespunzător dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit
alineatului precedent.
2.2. TIPURI DE FUZIUNE
2.2.1. FUZIUNEA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC
Clasificarea operaţiunilor de fuziune se pot realiza după mai multe criterii, conform
schemei nr. 1 :

Din punct de vedere
economic
Fuziune anexare caracterizată Fuziune combinare caracterizată

prin supremaţia unei societăţi prin alianţa dintre două sau mai
asupra alteia, constau în multe entităţi distincte în scopul
transferuri de putere şi control creării unei noi entităţi
prin mutaţii patrimoniale
restructurările interne au ca obiect

remodelarea juridică a puterii în
cadrul unui grup fără a schimba
controlul dominant şi fără să
modifice organizarea internă
Sursa: Toma, M., Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune şi divizare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003
2.2.2. FUZIUNEA DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC
Din punct de vedere juridic
fuziunea prin absorbţie

(fuziune statutară) este fuziunea prin contopire este
operaţiunea prin care o societate rezultatul operaţiunii prin care două
achiziţionează integral o altă sau mai multe societăţi comerciale
societate care dispare, acţionarii se asociază pentru constituirea unui
acesteia primesc în schimbul nou agent economic prin
aportului lor titluri ale societăţii transmiterea integrală a
cumpărătoare patrimoniului societăţilor care
fuzionează către cea nouă
fuziunea ca mijloc de restructurare

internă este o modalitate prin care grupurile
se restructurează pentru a reduce numărul
societăţilor componente, pentru lichidarea
societăţilor rămase fără obiect de activitate
ori pentru eliminarea societăţilor care
-Universitatea Hyperion / Facultatea
înregistrează pierderi de Ştiinţe Economice -
După raportul în care se află societăţile

implicate
fuziunea orizontală
presupune implicarea unor fuziunea verticală se
societăţi concurente care, de realizează între societăţi
regulă, produc acelaşi comerciale partenere de tip
produs furnizor- client
fuziunea conglomerat se
realizează între societăţi
comerciale din ramuri de activitate
diferite, scopul fiind diversificarea
activităţii cu riscuri minime
Strategia de concentrare pe orizontală are avantajul că permite firmei ce promovează

concentrarea să valorifice mai bine atuurile tehnologice şi manageriale pe care le dar prezintă şi
dezavantajul că prin orientarea majorităţii resurselor într-un singur domeniu de afaceri, firma poate
avea greutăţi semnificative în cazul apariţiei unor schimbări neprevăzute şi neaşteptate.
2.2.3. CARACTERISTICILE FUZIUNII PRIN ABSORBŢIE ŞI PRIN CONTOPIRE
Caracterizarea fuziunii prin absorbirea uneia sau mai multor societăţi comerciale de către
o altă societate comercială, caracterizându-se prin:
una din societăţile care fuzionează îşi continuă funcţionarea ca persoană juridică (este vorba
despre societatea absorbantă), în timp ce o altă întreprindere sau mai multe (absorbite) îşi vor

transmite patrimoniile (activele şi pasivele) către absorbantă, ele încetînduşi existenţa ca

persoane juridice,
la societatea absorbantă are loc o creştere de capital prin aport în active şi în datorii; la
societatea absorbită se consemnează dizolvarea şi atribuirea de acţiuni ale absorbantei către
acţionarii sau asociaţii absorbitei.
Caracterizarea fuziunii prin contopirea a două sau mai multe societăţi comerciale pentru a
alcătui o societate comercială nouă, ceea ce presupune:
• dispariţia juridică a firmelor care fuzionează şi apariţia alteia noi care preia
patrimoniile celor dispărute,
• la noua societate se consemnează constituirea prin aporturi în active şi în datorii, în
timp ce la societăţile care dispar se înregistrează dizolvarea şi atribuirea de acţiuni sau părţi sociale
ale noii societăţi către acţionarii sau asociaţii celor dispărute.
DE REŢINUT !
Din punct de vedere fiscal, se vor avea în vedere prevederile din legislaţia fiscală aplicabilă
situaţiilor respective (ex. pierderea fiscală înregistrată de societatea absorbită nu se recuperează de
către societatea absorbantă).
Fiecare societate comercială are obligaţia să întocmească situaţii financiare cu ocazia
fuziunii sau divizării, în condiţiile legii. Societăţile comerciale care fuzionează sau se divizează au
obligaţia, de a evalua elementelor deţinute cu ocazia inventarierii şi prezentarea acestora în situaţiile
financiare se fac conform normelor şi reglementărilor contabile aplicabile.
2.3. OPERAŢIUNILE LA FUZIUNE SAU LICHIDARE
2.3.1. OPERAŢIUNILE LA FUZIUNE PRIN CONTOPIRE

Operaţiunile care se efectuează cu ocazia fuziunii prin contopire sunt:
1. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii, întocmirea situaţiilor

financiare de fuziune şi determinarea capitalului propriu (activului net);
2. Constituirea noii societăţi comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) al

societăţilor comerciale care fuzionează şi determinarea numărului de acţiuni sau părţi sociale, prin
raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi
sociale;
3. Reflectarea în contabilitatea societăţii comerciale nou-înfiinţate a capitalurilor aportate, a

drepturilor şi obligaţiilor societăţilor comerciale care îşi încetează existenţa;
4. Reflectarea în contabilitatea societăţilor comerciale care s-au dizolvat a elementelor de

activ, capitaluri şi datorii transmise noii societăţi comerciale.
2.3.2. OPERAŢIUNILE LA DIVIZARE
Operaţiunile cu ocazia divizării presupun următoarele etape:
1. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii, înregistrarea

rezultatelor inventarierii şi ale evaluării;
2. Întocmirea situaţiilor financiare înainte de divizare de către societăţile comerciale care

urmează să se divizeze;
3. Împărţirea elementelor de activ, capitaluri şi datorii ale societăţii comerciale care se

divizează, care se transmit societăţilor beneficiare pe baza protocolului de predare-primire;
4. Stabilirea realităţii creanţelor, obligaţiilor, provizioanelor şi a altor elemente de activ,

capitaluri şi datorii;

5. Calcularea primei de divizare, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau

părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora;
6. Reflectarea în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare a elementelor de activ,

capitaluri şi datorii primite de la societatea comercială care s-a divizat;
7. Reflectarea în contabilitatea societăţii comerciale care s-a divizat a transmiterii

elementelor de activ, capitaluri şi datorii ca urmare a divizării.
2.3.3. OPERAŢIUNILE LA FUZIUNEA PRIN ABSORBŢIE
Operaţiunile cu ocazia fuziunii prin absorbţie presupun următoarele etape:
1. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ, de datorii şi de capitaluri ale societăţilor

comerciale care fuzionează, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu
această ocazie.
În bilanţ, un activ trebuie recunoscut numai atunci când:
- este probabilă realizarea unor beneficii economice viitoare de către societate;

- costul sau valoarea activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil.
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă

ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-
valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Scopul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor
deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor

financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii
pentru respectivul exerciţiu financiar.
2. Întocmirea situaţiilor financiare înainte de fuziune:
Prezentarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii se realizează conform bilanţurilor celor

două societăţi comerciale care fuzionează, în baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de
acord cu rezultatele inventarierii efectuate cu această ocazie.
DE REŢINUT !
Informaţiile minime ce se vor regăsi în bilanţ sunt următoarele:
Nr. rd. Sold la data

fuziunii
A B 1
A. ACTIVE IMOBILIZATE
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05
II. CREANŢE (Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai mare 06
de un an sunt prezentate separat.)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ 11
LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE 12
NETE (rd. 09+10-11-18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) 13

J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL din care: 19
- capital subscris vărsat 21
III. REZERVE DIN REEVALUARE 24
IV. REZERVE 26
TOTAL CAPITALURI PROPRII 32
TOTAL CAPITALURI 34
Pe baza bilanţului întocmit înainte de fuziune se determină activul net contabil, potrivit
formulei:
Activ net contabil = Total Active - Total Datorii
DE REŢINUT !
Activul net contabil ( ANC) reprezintă capitalul propriu şi mai poate fi definit ca diferenţa
dintre activul şi datoriile externe ale întreprinderii.
3. Evaluarea globală a societăţilor. Determinarea aportului net.
Pentru evaluarea societăţilor intrate în fuziune se poate folosi una dintre următoarele metode:
metoda patrimonială sau metoda activului net,
metoda bursieră,
metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de
supraprofit),
metode mixte ,
metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow-ul.

Conform Standardelor Internaţionale de Evaluare a afacerii, „abordarea pe bază de active

(asset based approach) este calea de estimare a valorii unei afaceri şi / sau participaţii la acestea,
utilizând metode bazate pe valoarea de piaţă a activelor individuale ale afacerii, scăzându-se datoriile
acesteia‖ .
4. Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, pentru a acoperi

capitalul societăţilor comerciale absorbite.
În cadrul acestei etape se efectuează:
1. determinarea valorii matematice contabile ( VMC ) a acţiunilor sau a părţilor sociale ale
societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de
părţi sociale emise.
Valoarea contabilă a unei acţiuni/părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net
contabil la numărul de acţiuni/ părţi sociale:
VMC = Activ Net contabil/ număr de acţiuni
2. stabilirea raportului de schimb ( RS) al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea
valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei
acţiuni sau părţi sociale a societăţii absorbante.
RS = ( VMC absorbit) / (VMC absorbant)
Acest raport de schimb arată numărul de acţiuni ce urmează să-l primească un acţionar de la
societatea absorbită de la societatea absorbantă, în schimbul acţiunilor deţinute la absorbit.
5. Determinarea numărului de acţiuni ( NA) sau părţi sociale de emis de societatea

absorbantă pentru remunerarea aportului net de fuziune de la societatea absorbită presupune:

a) determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale ce trebuie emise de societatea

comercială care absoarbe, se poate realiza fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al
societăţilor comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii
comerciale absorbante, fie prin înmulţirea numărului de acţiuni ale societăţii comerciale absorbite cu
raportul de schimb;
NA = (ANC soc. absorbita) / ( VMC absorbant )

Sau
NA = (Nr. acţiuni absorbit) * RS
b) majorarea capitalului social la societatea comercială care absoarbe, se determină prin

înmulţirea numărului de acţiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu
valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;
Creşterea capital social absorbant = NA * valoare nominală acţiuni absorbant
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor
sociale şi valoarea nominală a acestora.
Prima de fuziune = ANC absorbit – Creştere de capital social
6. Evidenţierea în contabilitatea societăţilor a operaţiunilor efectuate cu ocazia fuziunii.
Înregistrările contabile în contabilităţile celor două societăţi se va realiza conform normelor

contabile în vigoare, dar implicaţiile vor fi diferite.
Societatea absorbantă va a avea un plus valoare determinată de aportul adus de societatea

absorbită. Se vor înregistra aporturile de active dar şi aporturile de datorii. Totodată emiterea de noi
acţiuni va influenţa creşterea de capitaluri proprii.

Societatea absorbită va evidenţia aporturile de active şi datorii aduse către societatea

absorbantă, iar în schimbul acestor aporturi va primi acţiuni de la societatea absorbantă ce vor fi
distribuite către proprii acţionari pentru ai remunera.
În urma acestor înregistrări contabile, firma absorbită va dispărea ca entitate.
principiul substituţiei, conform căruia

un activ nu poate valora mai mult
decât costul de înlocuire a părţilor
sale componente;
Principiile care stau la
baza evaluării pe baza de
active pot fi: principiul transformării valorilor
înregistrate ale tuturor activelor şi
datoriilor înscrise în bilanţul contabil
la data evaluării în valori de piaţă;
asemănarea, din punct de vedere

metodologic, cu evaluarea pe baza de
costuri a diferitelor active;
separarea activelor redundante (care
nu sunt necesare exploatării),
deoarece acestea se vor evalua şi se
vor adăuga la valoarea celorlalte
active numai dacă cumpărătorul
doreşte să achiziţioneze şi această
categorie de active.

2.3.4. METODE DE CONTABILIZARE A OPERAŢIILOR DE FUZIUNE
Literatura de specialitate cunoaşte două metode contabile de înregistrare a operaţiunilor de

fuziune. Rezultatul înregistrărilor contabile, din punct de vedere al principiilor contabile, al
Directivelor Europene şi al Standardelor de Contabilitate, este similar şi prezintă o imagine fidelă a
patrimoniului. Cele două metode de înregistrare în contabilitate sunt: metoda rezultatului şi
metoda capitalizării
Metoda rezultatului presupune înregistrarea operaţiunilor de transfer de active şi datorii

de la societatea absorbită către societatea absorbantă prin utilizarea conturilor de venituri şi
cheltuieli, şi implicit a contului de rezultate.
Principalele tipuri de înregistrări contabile în contabilitatea celor două societăţi se prezintă schematic
astfel :
Înregistrările contabile la societatea absorbantă:
Înregistrarea majorări capitalului social
456 Decontări cu asociaţii %

1012 Capital social subscris vărsat
1042 Prime de fuziune
Preluarea elementelor de active
% 456 Decontări cu asociaţii

Elemente de activ
Preluarea elementelor de datorii

Elemente de datorii
Întocmirea situaţiilor financiare după fuziune

Înregistrările la societatea absorbită:
Transferul activului la valoarea de fuziune:
461 Debitori 7583 Venituri din vânzarea activelor
Descărcarea de gestiune pentru activele transferate:
6583 Cheltuieli cu activele cedate %

Active transferate
Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli şi determinarea rezultatului din

transferul activelor la fuziune :
7583 Venituri din vânzarea activelor 121 contul de profit şi pierdere
121 contul de profit şi pierdere 6583 Cheltuieli cu activele cedate
Transferul elementelor de datorii şi obligaţii externe :
% 461 Debitori
Datorii şi obligaţii externe
Înregistrarea acţiunilor primite de la societatea absorbită în schimbul aporturilor

transmise
503 Acţiuni 461 Debitori
Înregistrarea drepturilor acţionarilor/asociaţilor asupra activului net din momentul

fuziunii
% 456 Decontări cu asociaţii privind

capitalul
Elemente de capitaluri proprii la fuziune
(inclusiv rezultatul fuziunii)

Remunerarea transferul acţiunilor de la societatea absorbantă la societatea absorbită:
456 Decontări cu asociaţii 503 Acţiuni
Metoda capitalizării presupune înregistrarea diferenţelor de reevaluare la fuziune prin

utilizarea conturilor de capitaluri proprii, respectiv a contului 105 Rezerve din reevaluare. Totodată
se vor utiliza conturile din clasa 8, respectiv la societatea absorbantă conturile 891 Bilanţ de
deschidere şi iar la societatea absorbită contul 892 Bilanţ de închidere.
Principalele tipuri de înregistrări contabile în contabilitatea celor două societăţi se prezintă
schematic astfel :
Înregistrarea rezultatului din reevaluare cu ocazia fuziunii

% 105 Rezerve din reevaluare
Elemente de activ

1012 Capital social subscris vărsat
1042 Prime de fuziune
% 891 Bilanţ de deschidere

Elemente de activ
891 Bilanţ de deschidere %

Elemente de datorii
456 Decontări cu asociaţii

Întocmirea situaţiilor financiare după fuziune
Înregistrarea rezultatului din reevaluare cu ocazia fuziunii
% 105 Rezerve din reevaluare

Elemente de activ
892 Bilanţ de închidere %

Active transferate
Transferul elementelor de datorii, obligaţii externe şi a elementelor de provizioane:
% 892 Bilanţ de închidere

Datorii, obligaţii externe şi provizioane

transmise:
503 Acţiuni 892 Bilanţ de închidere

fuziunii:
% 456 Decontări cu asociaţii privind
capitalul
Elemente de capitaluri proprii la fuziune
(inclusiv rezervele din reevaluare)

456 Decontări cu asociaţii 503 Acţiuni
Din punct de vedere fiscal, fuziunea implică mai multe operaţiuni, după
cum urmează:
I. Societatea absorbită
1. Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 "Venituri din cedarea activelor şi alte
operaţii de capital") sunt venituri neimpozabile. În mod similar, cheltuielile privind activele cedate
(contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital") sunt cheltuieli
nedeductibile.
2. Societatea absorbită trebuie să transmită societăţii absorbante valoarea fiscală a fiecărui element
de activ, datorie şi capital transferat. Valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile, se determină
luând în calcul valoarea utilizată pentru calculul amortizării fiscale fără a folosi datele din
contabilitate sau orice reevaluare contabilă a acestor active, urmând să se amortizeze pe durata
normală rămasă.
3. Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă la
determinarea profitului impozabil se include în veniturile impozabile ale societăţii absorbite, cu
excepţia situaţiei în care societatea absorbantă preia provizionul sau rezerva respectivă. Exemple de
rezerve anterior deduse: rezerva legală de 5% din profitul contabil brut până ce aceasta va atinge
20% din capitalul social vărsat, rezervele constituite ca urmare a aplicării facilităţii fiscale privind
neimpunerea unei părţi din profitul impozabil, rezerve din reevaluare.
4. Societatea absorbită are obligaţia să depună declaraţia de impunere şi să plătească impozitul pe
profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei la registrul comerţului.
II. Societatea absorbantă

1. Pierderea fiscală înregistrată de societatea absorbită nu se recuperează de către societatea

absorbantă.
2.Societatea absorbantă foloseşte la determinarea profitului impozabil valorile fiscale ale activelor,
datoriilor şi capitalurilor transmise de către societatea absorbită; societatea absorbantă amortizează
din punct de vedere fiscal valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile transferate de la societatea
absorbită.
În situaţia în care societatea absorbantă nu cunoaşte valoarea fiscală pe care activele şi pasivele
transferate au avut-o la societatea absorbită, valoarea fiscală a activelor şi pasivelor respective,
pentru societatea absorbantă este zero.
3. În cazul în care se preiau de la societatea absorbită rezerve şi/sau provizioane care au fost
deductibile la determinarea profitului impozabil acestea urmează regimul deductibil iniţial.
4. În situaţia în care valoarea rezervei legale, rezultată în urma operaţiei de fuziune, depăşeşte o
cincime din capitalul subscris şi vărsat al societăţii absorbante, diferenţa nu se tratează ca venit
impozabil atâta timp cât această rezervă se menţine la valoarea rezultată. Valoarea corespunzătoare
diminuării rezervei legale reprezintă venit impozabil reconstituirea ulterioară a rezervei nefiind
deductibilă la determinarea profitului impozabil.
În funcţie de reciprocitatea participaţiilor deţinute de cele două societăţi, întâlnim

următoarele patru cazuri:
A. Societăţile sunt independente, respectiv nu au participaţii reciproce.
B. Societatea absorbantă deţine acţiuni la societatea absorbită.
C. Societatea absorbită deţine acţiuni la societatea absorbantă.
D. Societăţile deţin participaţii reciproce, respectiv societatea absorbantă deţine acţiuni la
societatea absorbită, iar societatea absorbită deţine participaţii la societatea absorbantă.
Pentru cele patru cazuri prezentate mai sus calculele financiare şi înregistrările contabile vor
fi diferite.

2.4. METODE DE EVALUARE PATRIMONIALĂ A ÎNTREPRINDERII LA

FUZIUNE
2.4.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL
Ideea fundamentală a metodelor patrimoniale este ca valoarea întreprinderii este echivalentă

cu valoarea patrimoniului pe care îl detine.
Metodele presupun o identificare a bunurilor de evaluat şi nu au în vedere rezultatul potenţial
asociat activităţii viitoare.
Punctul de plecare pentru aceasta estimare este valoarea patrimoniului reflectat în situaţiile
financiare şi calculată după relaţia:
Patrimoniul =Activ net = Valoarea activelor detinute – Datorii contractate
Există două posibilităţi de calcul a valorii patrimoniului astfel definit:
 fie prin scăderea valorii datoriilor din activul total,

 fie prin adunarea elementelor ce reprezintă capitalul propriu cuvenit acţionarilor (capital
social, prime legate de capital, diferenţe din reevaluări, rezervele, profitul reinvestit, diferite
fonduri proprii etc.).
Nu vor fi luate în calcul elementele puse la dispoziţia întreprinderii de actualii ei acţionari,

destinate întăririi fondurilor proprii, dar care nu se află încă în proprietatea acestora.
Această valoare este departe de valoarea căutată de evaluator din cauza:

- costului istoric utilizat de evidenţa contabilă,

- existenţei unor elemente reflectate parţial sau chiar omise de evidenţa contabila, dar care au o
influenţă importantă pentru valoarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii.
- judecăţii de valoare care se bazează pe datele din bilanţurile realizate în alte perioade decât în
momentul în care se efectuează evaluarea şi, prin urmare, realitatea reflectată de bilanţ ar putea fi
diferită de realitatea întreprinderii.
2.4.2. METODA ACTIVULUI NET CORECTAT
Activul net corectat (ANC) are drept scop eliminarea limitele activului net contabil şi de a
da o dimensiune valorii întreprinderii mai apropiată de realitatea economică. Pentru determinarea
activului net corectat este necesară analiza critica a fiecărui element de calcul, în funcţie de realitatea
concretă şi de valoarea acestuia chiar în momentul evaluării. Relaţia de calcul este:
ANC = Active totale corectate – Datorii totale la valoarea curentă
Valoarea activului net contabil este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a
folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii.
În cazul în care cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în
contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune, astfel:
 dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenţa este
recunoscută ca profit,
 În situaţia inversă, diferenţa este recunoscută ca pierdere.
Recunoaşterea se poate realiza fie prin conturile 6583 "Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital" şi 7583 "Venituri din cedarea activelor şi alte operaţii de capital", iar pe

această bază în contul 121 "Profit şi pierdere", fie la rezultatul reportat, cont 117 "Rezultatul
reportat".
Pentru respectarea principiului independenţei exerciţiului, recunoaşterea câştigurilor şi

pierderilor aferente perioadelor anterioare se va reflecta în contul 117 "Rezultatul reportat cu
identificarea acestora pe exerciţii financiare, dacă aceasta este posibilă‖. Aceasta recunoaştere în
rezultatul reportat este determinată de semnificaţia valorii, respectiv dacă prezintă o valoare
semnificativă se reflectă în rezultatul reportat, iar dacă valoarea nu este semnificativă pentru
societate se va reflecta în rezultatul curent.
2.5. STUDII DE CAZ PRIVIND FUZIUNEA PRIN ABSORBŢIE
2.5.1. CALCULE FINANCIARE
Pentru a evidenţia etapele de fuziune, calculele financiar-contabile, prezentăm următorul

exemplu:
Două societăţi comerciale, S.C. ALFA S.A. şi S.C. BETTA S.A., decid fuziunea prin
absorbţie, S.C. ALFA S.A. societate absorbantă şi S.C. BETTA S.A. societate absorbită. Situaţiile
financiare simplificate aferente celor două societăţi comerciale, înainte de reevaluarea la fuziune, se
prezintă astfel:
SOCIETATEA ABSORBANTA S.C. ALFA S.A. Sume -lei-

II. IMOBILIZARI CORPORALE ( CT. 212-281) 8.500.000
CONSTRUCTII SI TERENURI 11.425.000
AMORTIZAREA CONSTRUCTIILOR SI
TERENURILOR 2.925.000
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 8.500.000
B. IMOBILIZRI CIRCULANTE
I. STOCURI (ct 371) 1.000.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 2.125.000
CLIENTI 2.200.000

PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA

CLIENTILOR 75.000
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 250.000
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 3.375.000
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA DE PANA LA UN AUN 3.875.000
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV
DATORII CURENTE NETE -500.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 8.000.000
J. CAPITALURI SI REZERVE
I. CAPITAL SOCIAL ( 200.000 ACTIUNI * 10
LEI/ACTIUNE) 2.000.000
III. REZERVE DIN REEVALUARE ( CT. 105) 3.125.000
IV. REZERVE ( CT. 106) 2.875.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 8.000.000
TOTAL CAPITALURI 8.000.000
SOCIETATE ABSORBITA S.C. BETTA S.A. Sume -lei-

TERENURILOR 975.000
I. STOCURI (ct 371) 825.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 1.600.000
CLIENTI 1.875.000
CLIENTILOR 275.000
DATORII CURENTE NETE 1.250.000
I. CAPITAL SOCIAL ( 125.000 ACTIUNI *
10.000 LEI/ACTIUNE) 1.250.000
III. REZERVE DIN REEVALUARE ( CT. 105) 0
IV. REZERVE ( CT. 106) 1.150.000

Etapele la fuziune:
1. Inventarierea generală a patrimoniului celor două societăţi – etapă realizată în

prealabil
2. Întocmirea situaţiilor financiare – etapă realizată
3. Stabilirea valorii juste a celor două societăţi şi determinarea activului net contabil. În
urma operaţiunii de evaluare a celor două societăţi comerciale ce fuzionează,
evaluatorul a stabilit că toate elementele din situaţiile financiare au valoarea justă
neschimbată cu excepţia imobilizărilor corporale care prezintă următoarele valorii
juste:
- active imobilizate S.C. ALFA S.A. valoarea justă în sumă de 8,500,000 lei
- active imobilizate S.C. BETTA S.A. valoarea justă în sumă de 2,500,000 lei
Aceste valori juste sunt acceptate de reprezentanţii legali ai celor două societăţi.
Prin compararea valorilor juste cu valorile nete din situaţiile financiare simplificate se vor
determina plusurile sau minusurile de valoare la fuziune, astfel:
- S.C. ALFA S.A., activele din situaţiile financiare au o valoare netă de 8.500.000 lei, iar
valoarea justă reevaluată este de 8.500.000 lei, nu se înregistrează diferenţe din
reevaluare
- S.C. BETTA S.A. activele din situaţiile financiare au o valoare netă de 1.150.000 lei, iar
valoarea justă reevaluată este de 2.500.000 lei, se înregistrează diferenţe din reevaluare
favorabilă în sumă de 1.350.000 lei

Activul net contabil (ANC) se poate determina ca diferenţă între activele reevaluate la
fuziune şi datoriile totale sau ca sumă a capitalurilor proprii.
S.C. ALFA S.A. :
ANC = ( 8.500.000+3.375.000) -3.875.000 = 8.000.000 lei,

Sau
ANC = 2.000.000+3.125.000+2.875.000 = 8.000.000 lei
S.C. BETTA S.A.
ANC = ( 2.500.000 + 2.475.000 ) – 1.225.000 = 3.750.000 lei

Sau
ANC = 1.250.000+1.150.000+1.350.000 = 3.750.000 lei
4. Calculul valorii matematici contabile ( VMC) a acţiunilor la fuziune şi a raportului de

schimb ( RS )
VMC = ANC / Nr. Acţiuni
S.C. ALFA S.A.

VMC = 8.000.000/200.000 = 40 lei / acţiune
S.C. BETTA S.A

VMC = 3.750.000/125.000 = 30 lei/acţiune
RS = VMC absorbit / VMC absorbant

RS = 30/40 sau ¾
Acest raport de schimb arată că un acţionar de la societatea absorbită ( S.C. BETTA S.A. ) în
schimbul a 4 acţiuni deţinute la absorbit, va primi de la societatea absorbantă ( S.C. ALFA S.A.) un
număr de 3 acţiuni noi emise.
5. Determinarea numărului de acţiuni ( NA) sau părţi sociale de emis de societatea

absorbantă ( S.C. ALFA S.A.) pentru remunerarea aportului net de fuziune de la societatea absorbită
( S.C. BETTA S.A.)
Determinarea numărului de acţiuni ( NA) emise de societatea comercială care absoarbe (S.C.
ALFA S.A) , se poate realiza fie prin două metode :
- raportarea capitalului propriu (activului net) al societăţilor comerciale absorbite la
valoarea contabilă a unei acţiuni societăţii comerciale absorbante, NA = (ANC soc.
absorbita) / ( VMC absorbant )
NA = 3.750.000 / 40 = 93.750 acţiuni noi
- prin înmulţirea numărului de acţiuni ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de

schimb; NA = (Nr. acţiuni absorbit) * RS
NA = 125.000 * ¾ = 93.750 acţiuni noi
6. Majorarea capitalului social la societatea comercială care absoarbe, se determină prin

înmulţirea numărului de acţiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu
valoarea nominală a unei acţiuni de la această societate comercială;
Creşterea capital social absorbant = NA * valoare nominală acţiuni absorbant

Creşterea capital social absorbant ( S.C. ALFA S.A. ) = 93.750 * 10 = 937.500 lei

7. Calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a

părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora, respectiv ca diferenţă între ANC absorbit şi creştere
de capital social absorbant
Prima de fuziune = ANC absorbit – Creştere de capital social

Prima de fuziune = 3.750.000 – 937.500 = 2.812.500 lei
Schematic, etapele enumerate mai sus se pot prezenta astfel :
Nr. Elemente de calcul S.C. ALFA S.A. S.A BETTA

crt S.A.
1, Active conform situaţiilor 11.875.000 3.625.000
financiare
2. Plusuri/minusuri din reevaluare la 0 1.350.000
fuziune
3 Datorii Totale 3.875.000 1.225.000
4 Activ Net Contabil ANC 8.000.000 3.750.000
5 Nr. acţiuni 200.000 125.000
6 Valoare Matematic Contabil VMC 40 30
7 Raport de schimb 30/40=3/4
8 Determinarea numărului de acţiuni NA = 3.750.000/40 =
noi NA 93.750 sau
NA = 125.000 * ¾ =
93.750
9 Calcul creştere capital social Creştere capital social
= 93.750 * 10 =
937.500
10 Calcul primă de fuziune Primă fuziune =
3.750.000 – 937.500
= 2.812.500

2.5.2. FUZIUNEA PRIN ABSORBŢIE LA ÎNTREPRINDERI INDEPENDENTE
Societăţile comerciale sunt independente, nu au participaţii reciproce
În cazul acestui tip de fuziune calculele financiare şi înregistrările contabile nu prezintă

particularităţi şi se vor respecta etapele generale, anume:
1. Inventarierea elementele patrimoniale a celor două societăţi ce vor participa la fuziune.

2. Întocmirea situaţiilor financiare înainte de fuziune
3. Evaluarea globală a societăţilor. Determinarea aportului net.
4. Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, pentru a acoperi
capitalul societăţilor comerciale absorbite.
5. Determinarea numărului de acţiuni ( NA) sau părţi sociale de emis pentru remunerarea
aportului net de fuziune
6. Evidenţierea în contabilitatea societăţilor a operaţiunilor efectuate cu ocazia fuziunii.
Situaţiile financiare ale două societăţi comerciale ce fuzionează, întocmite în urma
inventarierii elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii se prezintă astfel :

I. STOCURI (ct 371) 2.500.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 3.000.000
CLIENTI 3.500.000
CLIENTILOR 500.000


III. REZULTAT REPORTAT ( PROFIT) 6.000.000
IV. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000
SOCIETATE ABSORBITA S.C. BETTA S.A. Sume -lei-

TERENURILOR 500.000
I. STOCURI (ct 371) 1.500.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 4.200.000
CLIENTI 4.500.000
CLIENTILOR 300.000
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 1.150.000
III. REZERVE DIN REEVALUARE ( CT. 105) 0
IV. REZERVE ( CT. 106) 6.600.000


În urma realizării operaţiunilor de reevaluare a celor două societăţi ce urmează a fuziona,

construcţiile şi terenurile de la societatea Alfa au fost evaluate la o valoare justă de 11.000.000 lei,
iar terenurile şi clădirile de la societatea Beta au fost reevaluate la o valoare justă de 5.400.000 lei,
celelalte elemente de activ, datorii şi capitaluri proprii au fost evaluate la valoarea din bilanţ.
Schematic, calculele financiare se prezintă astfel:
Elemente de calcul S.C. ALFA S.A. S.A BETTA

S.A.
1, Active conform situaţiilor financiare 16.000.000 11.850.000
2. Plusuri/minusuri din reevaluare la 1.000.000 400.000
fuziune
3 Datorii Totale 5.000.000 4.250.000
4 Activ Net Contabil ANC 12.000.000 8.000.000
5 Nr. acţiuni 300.000 100.000
6 Valoare Matematic Contabil VMC 40 80
7 Raport de schimb 80/40=2/1
8 Determinarea numărului de acţiuni NA = 8.000.000/40 =
noi NA 200.000 sau
NA = 100.000 * 2/1 =
200.000
9 Calcul creştere capital social Creştere capital social
= 200.000 * 10 =
2.000.000
10 Calcul primă de fuziune Primă fuziune =
8.000.000 – 2.000.000
= 6.000.000

Înregistrările în contabilitate folosind metoda rezultatului ce presupune înregistrarea

operaţiunilor de transfer de active şi datorii de la societatea absorbită către societatea absorbantă
prin utilizarea conturilor de venituri şi cheltuieli, şi implicit a contului de rezultate sunt prezentate în
continuare.
456 Decontări cu asociaţii % 8.000.000

1012 Capital social 2.000.000
subscris vărsat
1042 Prime de fuziune 6.000.000
Preluarea elementelor de activ
% 456 Decontări cu 12.250.000

asociaţii
212 Construcţii şi 5.400.000
terenuri
Stocuri 1.500.000
Creanţe ( valoare 4.500.000
brută)
Provizion pentru -300.000
deprecierea creanţelor
Casa şi Disponibil la 1.150.000
bancă

Elemente de datorii 4.250.000
Situaţiile financiare ale societăţii absorbante după fuziune se prezintă astfel:

I. STOCURI (ct 371) 4.000.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 7.200.000
CLIENTI 8.000.000
CLIENTILOR 800.000


III. REZULTAT REPORTAT ( PROFIT) 6.000.000
IV. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000
V. 1042 PRIME DE FUZIUNE 6.000.000
Transferul terenurilor şi construcţiilor la valoarea de fuziune:
461 Debitori 7583 Venituri din vânzarea 5.400.000

activelor
Descărcarea de gestiune pentru terenuri şi construcţii transferate:
% 212 Construcţii şi 5.500.000

terenuri
281 Amortizarea 500.000
terenurilor şi
construcţiilor
6583 Cheltuieli cu 5.000.000
activele cedate
Transferul elementelor de active circulante la valoarea de fuziune:
461 Debitori 7583 Venituri din 5.850.000

vânzarea activelor

Descărcarea de gestiune pentru activele circulante transferate:
6583 Cheltuieli cu % 5.850.000

activele cedate
Stocuri 500.000
Creanţe 4.500.000
depreciere creanţe
Casa şi disponibil la 1.150.000
bancă

7583 Venituri din vânzarea 121 contul de profit şi 11.250.000

activelor pierdere
121 contul de profit şi 6583 Cheltuieli cu activele 10.850.000

pierdere cedate
În urma operaţiunilor de fuziune rezultă un rezultat favorabil de 400.000 lei
Transferul elementelor de datorii curente :
Datorii curente 461 Debitori 4.250.000

transmise

503 Acţiuni 461 Debitori 8.000.000

fuziunii
% 456 Decontări cu 8.000.000

asociaţii privind
capitalul
106 Rezerve 6.600.000
121 Contul de profit şi 400.000
pierdere
456 Decontări cu asociaţii 503 Acţiuni 8.000.000
După înregistrarea operaţiunilor de fuziune toate conturile societăţii absorbite prezintă

sold final zero.
Înregistrările contabile prin metoda capitalizării presupune înregistrarea

diferenţelor de reevaluare la fuziune prin utilizarea conturilor de capitaluri proprii, respectiv a
contului 105 Rezerve din reevaluare. Totodată se vor utiliza conturile din clasa 8, respectiv la
societatea absorbantă conturile 891 Bilanţ de deschidere şi iar la societatea absorbită contul 892
Bilanţ de închidere.

Înregistrarea rezultatului din reevaluare cu ocazia fuziunii, presupune înregistrarea

terenurilor şi construcţiilor la valoarea justă pe baza următoarelor note contabile
o Înregistrarea ajustării amortizării cumulate pentru a evidenţia valoarea netă a

terenurilor şi construcţiilor
281 Amortizarea 212 Terenuri şi 1.000.000

imobilizărilor corporale construcţii
Valoarea netă este de 10.000.000 lei, valoarea evaluată la fuziune este de

11.000.000 lei, rezultă o diferenţă din reevaluare favorabilă de 1.000.000 lei
o Înregistrarea diferenţei din reevaluare
212 Terenuri şi 105 Rezerve din 1.000.000

construcţii reevaluare
Înregistrarea majorării capitalului social

subscris vărsat

% 891 Bilanţ de 12.250.000

deschidere
terenuri
Stocuri 1.500.000
brută)
bancă
891 Bilanţ de deschidere % 12.250.000

456 Decontări cu asociaţii 8.000.000

TERENURILOR
I. STOCURI (ct 371) 4.000.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 7.200.000
CLIENTI 8.000.000
CLIENTILOR 800.000


III REZERVE DIN REEVALUARE 1.000.000
IV. REZULTAT REPORTAT ( PROFIT) 6.000.000
V. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000
VI. 1042 PRIME DE FUZIUNE 6.000.000


281 Amortizarea 212 Terenuri şi 500.000

Valoarea netă este de 5.000.000 lei, valoarea evaluată la fuziune este de 5.400.000
lei, rezultă o diferenţă din reevaluare favorabilă de 400.000 lei

212 Terenuri şi 105 Rezerve din 400.000

892 Bilanţ de închidere % 12.250.000

terenuri
Stocuri 1.500.000
brută)
bancă
Transferul elementelor de datorii:
Datorii curente 892 Bilanţ de închidere 4.250.000

transmise
503 Acţiuni 892 Bilanţ de închidere 8.000.000

fuziunii
% 456 Decontări cu 8.000.000

asociaţii privind
capitalul


106 Rezerve 6.600.000
105 Rezerve din 400.000
reevaluare
După înregistrarea operaţiunilor de fuziune toate conturile societăţii absorbite

prezintă sold final zero.
2.5.3. SOCIETATEA ABSORBANTĂ DEŢINE PARTICIPAŢII LA SOCIETATEA
ABSORBITĂ
Particularitatea acestui tip de fuziune constă în faptul că societatea absorbantă deţine un
număr de acţiuni la societatea absorbită. În acest caz acţiunile noi emise de societatea absorbantă vor
remunera numai partea din activul net contabil al societăţi absorbite deţinut de alţi acţionari ( fără
acţiunile deja deţinute de absorbant)
Bilanţurile simplificate a două societăţi comerciale ce urmează a fuziona, conform deciziilor
Consiliilor de Administraţie, sunt prezentate astfel:

I. IMOBILIZARI CORPORALE ( CT. 212-281) 10.000.000
II. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 600.000
ACTIUNI DEŢINUTE LA SOICETATEA BETA
(20.000act.*30lei/act.) 600.000
I. STOCURI (ct 371) 2.500.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 2.125.000

CLIENTI 2.500.000
CLIENTILOR 475.000
III. CASA SI CONTURI LA BANCI 650.000
DATORII CURENTE NETE 400.000
II. REZULTAT REPORTAT (ROFIT ( 117) 3.250.000
III. REZERVE ( CT. 106) 4.750.000
IV. REZULTAT CURENT PROFIT ( 121) 1.000.000
SOCIETATEA ABSORBITĂ S.C. BETTA S.A. Sume -lei-

I. STOCURI (ct 371) 850.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 835.000
CLIENTI 835.000
CLIENTILOR
II. REZULTAT REPORTAT (ROFIT ( 117)

III. REZERVE ( CT. 106) 1.750.000

IV. REZULTAT CURENT PROFIT ( 121) 800.000
Raportul de evaluare întocmit la fuziune, raport aprobat de cele două societăţi, evaluează
clădirile şi terenurile la valoare justă astfel:
Pentru societatea Alfa clădirile şi terenurile sunt evaluate la o valoare justă de

12.800.000 lei.
Pentru societatea Betta, clădirile şi terenurile sunt evaluate la o valoare justă de
2.950.000 lei
Celelalte elemente de active şi datorii rămân nemodificate.
Calcule financiare
În situaţia prezentată calculele financiare pornesc de la societatea absorbită deoarece la

această societate cunoaştem toate elementele de active şi datorii evaluate la fuziune. Pentru
societatea absorbantă nu cunoaştem ca element de activ valaorea la fuziune a celor 20.000 de acţiuni
cumpărate la preţul de cumpărare de 30 lei/act.
Societatea absorbită Betta :
A. Calculul ANC = active total – datorii pe termen scurt

= 4.935.000 – 1.385.000 = 3.550.000
B. Diferenţa la reevaluare : valaorea netă din bilanţ a clădirilor şi terenurilor este de

3.000.000 lei, valoarea justă la fuziune este de 2.950.000, rezultă o difernţă la fuziune
nefavorabilă de 50.000 lei.
Activul net contbail ANC corijat, la fuziune al societăţii Betta este = 3.550.000 – 50.000 =
3.500.000 lei.

C. Calculul VMC la fuziune : VMC = 3.500.000/100.000 = 35 lei/act.
Societatea absorbantă Alfa :
A. Calculul ANC = 15.875.000 – 4.875.000 = 11.000.000
B. Diferenţa din reevaluare la fuziune. În acest caz întâlnim două componente :

Diferenţa din reevaluare aferentă clădirilor şi terenurilor : valoarea netă din bilanţ
a clădirilor şi terenurilor este de 10.000.000 lei, valoarea justă la fuziune este de
12.900.000, rezultă o diferenţă la fuziune favorabilă de 2.900.000 lei.
Diferenţa din evaluare a acţiunilor deţinute la societatea absorbită Betta : valoarea
de achiziţie ( 20.000 act.*30 lei/act.) şi valoarea la fuziune ( 20.000 act. * 35
lei/act). Valoarea de 35 lei/act. Reprezinta VMC Betta calaculată anterior. Rezultă
o valoare favorabilă de 100.000 lei.
Activul net contabil ANC corijat este = 11.000.000 + 2.900.000 + 100.000 = 14.000.000 lei.
C. Calculul VMC la fuziune = 14.000.000/200.000 = 70 lei/act.
Urmează etapele comune de calcul financiar:
D. Calcul raport de paritate = VMC Betta/VMC Alfa = 35/70 = ½ , respectiv pentru două
acţiuni Betta se va primii o acţiune Alfa
E. Calculul de acţiuni noi emise de Alfa pentru remunerarea aportului Betta, prin celel două
metode :
a. Nr. acţ. noi = ANC Betta/VMC Alfa = 3.500.000/70 = 50.000
sau
b. Nr. act. noi = RP * nr. acţ. Betta = ½ * 100.000 = 50.000

DE REŢINUT !
În cazul prezentat societatea absorbantă Alfa, deţine 20.000 acţ. la societatea absorbită Betta,
respectiv deţine 20% din acţiunile Betta. În această situaţie se vor emite acţiuni numai pentru
diferenta de 80%, acţiuni deţinute de alţi acţionari.
În consecinţă nr. Acţ. Noi = 50.000 * 80% = 40.000 act. Alfa
F. Calcul creştere capital social = 40.000 act. * 10 lei/act.= 400.000 lei
G. Calcul primă de fuziune: în acest caz primamde fuziune are două componente, şi anume:
a. prima de fuziune pirnciplală, calculată ca diferenză dintre valoarea de aport şi
crşterea de capital social = 2.800.000 – 400.000 lei = 2.400.000 lei
b. prima de fuziune aferentă acţiunilor deţinute de absorbant la absorbit = 2.000 act.
( 35 lei/act– 30 lei/act) = 100. 000 lei
Rezultă prima de fuziune = 2.400.000 + 100.000 = 2.500.000 lei
Înregistrările în contabilitate folosind metoda rezultatului presupune înregistrarea

prin utilizarea conturilor de venituri şi cheltuieli, şi implicit a contului de rezultate.

1012 Capital social 400.000
subscris vărsat
261 Titluri de participare 600.000

% 456 Decontări cu 4.885.000

asociaţii
terenuri
Stocuri 850.000
Creanţe 835.000
Casa şi Disponibil la 250.000
bancă


II. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
I. STOCURI (ct 371) 3.350.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 2.960.000
CLIENTI 3.435.000
CLIENTILOR 475.000


II PRIME DE FUZIUNE 2.500.000
III. REZULTAT REPORTAT (ROFIT ( 117) 3.250.000
IV. REZERVE ( CT. 106) 4.750.000
V. REZULTAT CURENT PROFIT ( 121) 1.000.000

activelor

terenuri
281 Amortizarea
terenurilor şi
construcţiilor
activele cedate


vânzarea activelor

activele cedate
Stocuri 850.000
Creanţe 835.00
Casa şi disponibil la 250.000
bancă


activelor pierdere

pierdere cedate
În urma operaţiunilor de fuziune rezultă un rezultat nefavorabil de 50.000 lei


transmise:

fuziunii
% 456 Decontări cu 3.500.000

asociaţii privind
capitalul
106 Rezerve 1.750.000
pierdere (800.000-
50.000)
După înregistrarea operaţiunilor de fuziune toate conturile societăţii

absorbite prezintă sold final zero

Înregistrările contabile prin metoda capitalizării presupune înregistrarea diferenţelor de

reevaluare la fuziune prin utilizarea conturilor de capitaluri proprii, respectiv a contului 105 Rezerve
din reevaluare. Totodată se vor utiliza conturile din clasa 8, respectiv la societatea absorbantă
conturile 891 Bilanţ de deschidere şi iar la societatea absorbită contul 892 Bilanţ de închidere.






1012 Capital social 400.000

subscris vărsat
261 Titluri de participare 600.000
% 891 Bilanţ de 4.885.000

deschidere
terenuri
Stocuri 850.000
Creanţe 835.000
bancă
891 Bilanţ de deschidere % 4.885.000

456 Decontări cu asociaţii 3.500.000

TERENURILOR
II. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
I. STOCURI (ct 371) 3.350.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 2.960.000
CLIENTI 3.435.000
CLIENTILOR 475.000


III. REZERVE DIN REEVALUARE 2.800.000
IV. REZULTAT REPORTAT (ROFIT ( 117) 3.250.000
V.REZERVE ( CT. 106) 4.750.000
VI. REZULTAT CURENT PROFIT ( 121) 1.000.000

terenurilor şi construcţiilor la valoarea justă.
Valoarea netă este de 3.000.000 lei, valoarea evaluată la fuziune este de 2.950.000
lei, rezultă o diferenţă din reevaluare nefavorabilă de 400.000 lei. Conform normelor legale în
vigoare, pentru o difernţă din reevaluare nefavorabilă, aceasta va influenţa cheltuiala activităţii
curente ( dacă nu există o diferenţă din reevaluare favorabilă calculată în perioada anterioară).
6583 Cheltuieli cu 212 Terenuri şi 50.000

activele cedate construcţii
o Înregistrarea închiderii contului de cheltuieli
121 contul de profit 6583 Cheltuieli cu 50.000

şi pierdere activele cedate

terenuri
Stocuri 850.000
Creanţe 835.000
bancă

transmise
503 Acţiuni 892 Bilanţ de închidere 3.500.000

fuziunii
% 456 Decontări cu 3.500.000

asociaţii privind
capitalul
106 Rezerve 1.750.000


pierdere (800.000-
50.000)
După înregistrarea operaţiunilor de fuziune toate conturile societăţii absorbite prezintă

sold final zero.
2.5.4. SOCIETATEA ABSORBITĂ DEŢINE ACŢIUNI LA SOCIETATEA ABSORBANTĂ
Particularitatea acestui tip de fuziune constă în faptul că societatea absorbită deţine un număr
de acţiuni la societatea absorbantă. În acest caz acţiunile noi emise de societatea absorbantă vor
remunera integral activul net contabil al societăţi absorbite şi va apărea o primă de fuziune
suplimentară aferentă plusurilor/minusurilor de valoarea dintre valoarea acţiunilor deţinute de
absorbită la absorbantă şi valoare de achiziţie . Totodată societatea absorbantă cumpără prorpiile
acţiuni, acţiuni ce vor anulate după realizare absobţiei.
Bilanţurile simplificate a două societăţi comerciale ce urmează a fuziona, conform deciziilor
Consiliilor de Administraţie, sunt prezentate astfel:

I. STOCURI (ct 371) 4.500.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 5.000.000
CLIENTI 5.500.000


CLIENTILOR 500.000
III. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000
SOCIETATEA ABSORBITĂ S.C. BETTA S.A. Sume -lei-

II. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 2.100.000
(20.000act.*105lei/act.) 2.100.000
I. STOCURI (ct 371) 4.550.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 2.850.000
CLIENTI 2.850.000
CLIENTILOR
III. CASA SI CONTURI LA BANCI 1.400.000


II. REZULTAT REPORTAT (PROFIT ( 117) 2.100.000
III. REZERVE ( CT. 106) 4.000.000
Raportul de evaluare întocmit la fuziune, raport aprobat de cele două societăţi, evaluează
clădirile şi terenurile la valoare justă astfel:
Pentru societatea Alfa clădirile şi terenurile sunt evaluate la o valoare justă de
21.700.000 lei
Pentru societatea Betta, clădirile şi terenurile sunt evaluate la o valoare justă de
30.000.000 lei.
Celelalte elemente de active şi datorii rămân nemodificate.
Calcule financiare
În situaţia prezentată calaculele financiare pornesc de la societatea absorbantă deoarece la

această societate cunoaştem toate elelmente de active şi datorii evaluate la fuziune. Pentru societatea
absorbită nu cunoaştem ca element de activ valaorea la fuziune a celor 20.000 de acţiuni cumpărate
la preţul de cumpărare de 105 lei/act.
Societatea absorbantă Alfa :
A. Calculul ANC = active total – datorii pe termen scurt

= 30.300.000 – 7.000.000 = 23.300.000

B. Diferenţa la reevaluare : valaorea netă din bilanţ a clădirilor şi terenurilor este de

20.000.000 lei, valoarea justă la fuziune este de 21.700.000, rezultă o difernţă la fuziunhe favorabilă
de 1.700.000 lei.
Activul net contbail ANC corijat, la fuziune al societăţii Betta este = 23.300.000+ 1.700.000
= 25.000.000 lei.
C. Calculul VMC la fuziune : VMC = 25.000.000/200.000 = 125 lei/act.
Societatea absorbită Betta :
A. Calculul ANC = 25.900.000 – 3.800.000 = 22.100.000
B. Difernţa din reevaluare la fuziune. În acest caz întâlnim două componente :

Diferenţa din reevaluare aferentă clădirilor şi terenurilor : valaorea netă din bilanţ
a clădirilor şi terenurilor este de 15.000.000 lei, valoarea justă la fuziune este de
30.000.000, rezultă o difernţă la fuziune favorabilă de 15.000.000 lei.
Diferenţa din valuare a acţiunilor deţinute la societatea absorbantă Alfa : valoarea
de achiziţie ( 20.000 act.*105 lei/act.) şi valoarea la fuziune ( 20.000 act. * 125
lei/act). Valoarea de 125 lei/act. Reprezinta VMC Alfa calaculată anterior.
Rezultă o valoare favorabilă de 400.000 lei
Activul net contabil ANC corijat este = 22.100.000 + 15.000.000 + 400.000 = 37.500.000 lei.
C. Calculul VMC la fuziune = 37.500.000/150.000 = 250 lei/act.
Urmează etapele comune de calcul financiar:

A. Calcul raport de paritate = VMC Betta/VMC Alfa = 250/125 = 2/1 , respectiv pentru o
acţiunie Betta se va primii două acţiuni Alfa
B.Calculul de acţiuni noi emise de Alfa pentru remunerarea aportului Betta, prin celel două
metode :
a. Nr. acţ. noi = ANC Betta/VMC Alfa = 37.500.000/125 = 300.000
sau
b. Nr. act. noi = RP * nr. acţ. Betta = 2/1 * 150.000 = 300.000
C.Calcul creştere de capital social la societatea absorbantă Alfa

Creştere capital sociel= 300.000 act. * 100 lei/act. = 30.000.000 lei
D. Calcul primă de fuziune = valoare de aport – creştere de capital social = 37.500.000 –

30.000.000 = 7.500.000 lei
ATENŢIE : societatea absorbantă Alfa va cumpăra propriile acţiuni, acţiuni ce uremază a

fi anulate la valoarea nominală, diferenţa dintre valoarea de cumpărare şi valoarea nominală
reprezintă o reducere a primei de fuziune.
Înregistrările în contabilitate folosind metoda rezultatului presupune înregistrarea

prin utilizarea conturilor de venituri şi cheltuieli, şi implicit a contului de rezultate.
456 Decontări cu % 37.500.000

asociaţii

subscris vărsat
% 456 Decontări cu 41.300.000

asociaţii
terenuri
502 Acţiuni proprii 2.500.000
(20.000 act * 125
lei/act)
Stocuri 4.550.000
Creanţe 2.850.000
bancă
456 Decontări cu % 3.800.000

asociaţii
Anularea acţiunilor proprii preluate de la societatea Betta
% 502 Acţiuni proprii 2.500.000

subscris vărsat ( 20.000
act * 100 lei/act)
1042 Prime de fuziune 500.000



I. STOCURI (ct 371) 9.050.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 7.850.000
CLIENTI 8.350.000
CLIENTILOR 500.000
III. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000

activelor

terenuri
281 Amortizarea 3.000.000

terenurilor şi
construcţiilor
activele cedate
Transferul elementelor de imobilizări financiare:

vânzarea activelor
Descărcarea de gestiune pentru imobilizările financiare transferate transferate:
6583 Cheltuieli cu 261 Titluri de 2.100.000

activele cedate participare

vânzarea activelor

activele cedate
Stocuri 4.550.000
Creanţe 2.850.000
Casa şi disponibil la 1.400.000
bancă



activelor pierdere

pierdere cedate
În urma operaţiunilor de fuziune rezultă un rezultat favorabil de 15.400.000 lei.

transmise

fuziunii:
% 456 Decontări cu 37.500.000

asociaţii privind
capitalul
117 Rezultat reportat 2.100.000
106 Rezerve 4.000.000
121 Contul de profit şi 16.400.000
pierdere
(1.000.000+15.400.000)


Înregistrările contabile prin metoda capitalizării presupune înregistrarea diferenţelor de

reevaluare la fuziune prin utilizarea conturilor de capitaluri proprii, respectiv a contului 105 Rezerve
din reevaluare. Totodată se vor utiliza conturile din clasa 8, respectiv la societatea absorbantă
conturile 891 Bilanţ de deschidere şi iar la societatea absorbită contul 892 Bilanţ de închidere.






Înregistrarea majorării capitalului social
456 Decontări cu % 37.500.000

asociaţii
subscris vărsat
% 891 Bilanţ de 41.300.000

deschidere
terenuri
502 Acţiuni proprii 2.500.000
(20.000 act * 125
lei/act)
Stocuri 4.550.000
Creanţe 2.850.000
bancă
891 Bilanţ de % 41.300.000

deschidere


456 Decontări cu 37.500.000
asociaţii
Anularea acţiunilor proprii preluate de la societatea Betta
% 502 Acţiuni proprii 2.500.000

subscris vărsat ( 20.000
act * 100 lei/act)
1042 Prime de fuziune 500.000

TERENURILOR
I. STOCURI (ct 371) 9.050.000
II.CREANTE ( ct 411-491) 7.850.000
CLIENTI 8.350.000
CLIENTILOR 500.000

III. REZERVE DIN REEVALUARE ( 105) 1.700.000
IV. REZERVE ( CT. 106) 2.000.000
V. REZULTAT CURENT PROFIT ( 121) 1.300.000

terenurilor şi construcţiilor la valoarea justă pe baza următoarelor note contabile.






terenuri
261 Titluri de 2.100.000
participare
Stocuri 4.550.000
Creanţe 2.850.000
bancă

transmise
456 Decontări cu asociaţii 892 Bilanţ de închidere 37.100.000

privind capitalul

fuziunii
% 456 Decontări cu 37.100.000

asociaţii privind
capitalul
117 Rezultat reportat 2.100.000
105 Rezerve din 15.000.000
reevaluare

106 Rezerve 4.000.000

121 Contul de profit şi 1.000.000
pierdere

2.6. Tema de control a unităţii de control nr. 2
Prezentaţi tipurile de fuziune şi comparaţi-le din punct de vedere al tratamentului contabil.
2.7. Studiul de caz:
1. Societatea A absoarbe soc. B.
Situatia celor doua societati comerciale se prezinta astfel:
A: activ real = 2.728.000.000 lei, exclusiv 10.000 act. B achizitionate la un pret unitar de 48.400 lei;
datorii = 296.000.000 lei,
numar de actiuni = 60.000,
valoarea nominala = 20.000 lei.
B : activ real = 1.950.000.000 lei,

datorii = 350.000.000 lei,
nr. Act. = 25.000,
val nominala= 20.000 lei.
Se cere realizarea operatiunilor de fuziune.


Contabilitate", editat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, Bucureşti, 2001.
2. Feleagă (Malciu) L, Feleagă N, Contabilitate financiară, o abordare europeană şi
Economică, Bucureşti, 2007.
3. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de Contabilitate, vol. I şi vol. II, Editura Economică,
Bucureşti 1999.
4. Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005.
5. Ristea M., Dunitru C., Contabilitate Aprofundată, Editura Lucman, Bucureşti, 2002.
6. Ristea M. , Normalizarea contabilităţii – bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002.
7. Vuţă, M, Elemente de Contabilitate Aprofundată , Editura Renaissannce, Bucureşti, 2011.
8. *** - Ministerul Finanţelor Publice -„Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale
de Contabilitate" - lucrare elaborată sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, voi.
I, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Editura CECAR, 2004.
contabile conforme cu directivele europene – M.O. nr. 766/2009.
11. *** - MFP Reglementări contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităţii Economice Europene – M.O. nr. 766/2009.
CECCAR, Bucureşti, 2007.

Editura Economică, Bucureşti 2001.

14. *** - Norme metodologice din 17 septembrie 2004 privind reflectarea în contabilitate a
principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor
comerciale, precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor
comerciale şi tratamentul fiscal al acestora – M.O. 1012/2004.
DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR

COMERCIALE

Studierea acestui capitol oferă viitorilor specialişti posibilitatea de a deprinde competenţe în
ceea ce priveşte:
- utilizarea şi înţelegerea termenilor corecţi în ceea ce priveşte conceptelele de dizolvare şi
lichidare a societăţii comerciale
- folosirea corectă a operaţiunilor contabile în cazul dizolvării şi lichidării societăţii comerciale

Cuprins al unităţii de învăţare nr. 3:

3.1. Conceptele şi cadrul de manifestare al dizolvării şi lichidării societăţilor comerciale
3.2. Operaţiuni privind lichidarea societăţilor comerciale
3.2.1. Operaţiuni privind dizolvarea
3.2.2. Operaţiuni în caz de faliment
3.2.3. Operaţiuni cu ocazia excluderii sau retragerii unor asociaţi
3.3. Cazuri practice privind lichidarea
3.5. Studiul de caz
3.1. CONCEPTELE ŞI CADRUL DE MANIFESTARE AL DIZOLVĂRII ŞI

LICHIDĂRII SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
Lichidarea, dizolvarea societăţilor comerciale pot avea cauze diverse:

 cauze obiective normale, stabilite de asociaţi din momentul constituirii prin actul
constitutiv,
 altele pot fi impuse, fie de situaţia economică, fie de lege.
Principalele cauze prevăzute de legiuitor ce pot determina lichidarea urmată de dizolvarea

societăţilor comerciale pot fi:
1. Perioada de funcţionare a societăţilor comerciale a expirat,
2. A fost realizat obiectul de activitate al societăţii, acetsa nu mai poate fi relizat sau
legiuitorul interzice realizarea obiectului de activitate ulterior începerii funcţionării,
3. Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor,
4. Falimentul,

5. Reducerea numărului asociaţilor sau a nivelului capitalului social sub limita prevăzută
de lege,
6. Alte cauze prevăzute de lege.
Lichidarea unei societăţi comerciale constă într-un ansamblu de operaţiuni care după
dizolvarea societăţii, au ca obiect realizarea elementelor de activ şi plata creditorilor, în vederea
partajului activului net către asociaţi.
ATENŢIE
Managementul societăţii comerciale ce urmează a fi lichidată, de obicei numeşte un

lichidator. Acesta va prelua toate activităţile curente ale societăţii comercile şi va avea ca principal
obiectiv realizarea activelor şi achitarea datoriilor către bugetul de stat, salalriaţi, furnizori şi alţi
creditori şi nu în ultimul rând către asociaţi.
Lichidatorul poate fi numit de către instanţa de judecată, în special în cazul falimentului sau
la solicitarea creditorilor în cazul insolvabilitatăţii firmei. Lichidatorii în desfăşurarea activităţi lor
au, în general aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi administratorii firmei. Aceasta presupune că
lichidatorii vor fi obligaţi să:
primească şi să gestioneze parimoniul,
să întocmească registrele contabile obligatorii prevăzute de legea contabilităţii,
să depună situaţiile financiare obligatorii lunare, trimestriale, semestriale şi anuale.
În situaţia în care lichidarea durează mai mult de un an, lichidatorii vor întocmi
situaţiile financiare anuale, situaţii ce vor purta menţiunea că societatea este în
lichidare. În fapt toate actele contabile, comerciale şi juridice emise de lichidatorii
sunt obligate să prezinte situaţia juridică a firmei, respectiv că este în lichidare.
Valoarea de lichidare poate fi definită ca valoarea care se obţine din vânzarea forţată a
întreprinderii într-un termen limitat fiind, de regulă, mai mică decât valoarea de piaţă obţinută în
mod normal de valorificare.

ATENŢIE
Astfel, elementele de activ sunt evaluate la valori de lichidare, de realizare, iar elementele de
datorii vor fi prezentate la valori mai mari fiind prezentate şi datoriile generate de lichidare.
Totodată situţiile finaciare ale societăţii vor fi întocmite prin nerespectarea unor principii
contabile, în special nerespectarea principiului continuităţii activităţii. Pe lângă acest principiu mai
se renunţă şi la alte principii, cum ar fi: principiu evaluaării separate a elementelor de activ şi de
datorii, principiul permanenţei metodelor, principiul independenţei exercişiilor şi chiar principiul
prudenţei.
Situaţiile financiare întocmite în perioada de lichidare trebuie să prezinte în anexă principiile
şi politicile contabile ce nu se mai respectă şi implicaţiile nerespectării acestora.În acest context nu
se va mai asigura comparabilitatea în timp a situaţiilor finaciare, a rezultatelor.
În perioada lichidării, asociaţii nu au nici un drept de a primi dividende sau alte drepturi
aferente capitalului social. În funcţie de rezultatul lichidării şi de forma de organizare a societăţii,
asociaţii pot răspunde solidar. Este vorba de societăţile în comandită sau în nume colectiv, unde
anumiţi asociaţi răspund solidar.
După realizarea operaţiunilor de lichidare, lichidatorul întocmeşte:

 bilanţul final de lichidare,
 bilanţul de partaj.
Lichidatorul poate propune şi un proiect de realizare a activului net, de împărţire a acestuia

între asociaţi ( dacă este cazul).
Bilanţul de lichidare prezintă activele rezultate din lichidare, în special disponibilul rămas
după achitarea datoriilor din lichidare, datoriile şi capitalurile proprii.
Bilanţul de lichidare trebuie să urmeze obligaţiile fiscale rezultate. Astfel vor fi analizate toate
structurile de capitaluri proprii.
Capitalurile proprii constituite în perioada de funcţionare a societăţii vor fi impozitate, în
situaşia în care nu au fost impozitate. Se observă ca structurile de capital social nu vor fi impozitate.

Majoritatea strcturilor de capitaluri proprii sunt în valori nete, respectiv s-a calculat şi înregistrat
impozitul pe profit la constituire.
ATENŢIE
Sunt câteva excepţii: rezervele legale, sursele de finaţare externe primite cu titlu gartiut (
suvenţiile pentru investiţii). Pentru acestea se va calcula, înregistra şi achita impozit pe profit.
Sumele rezultate din repatizarea capitalurilor proprii (cu excepţia capitalului social) sunt
asimilate cu dividendele. Aceasta presupune că ele vor fi impozitate ca orice dividend şi numai
ulterior vor fi achitate sumele nete către asociaţi.
3.2. OPERAŢIUNI PRIVIND LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR

COMERCIALE
În funcţie de modul de încetare a activităţii societăţii comerciale, lichidatorul trebuie să

desfăsoare, în principal, dar nu limitativ, următoarele activităţi:
3.2.1. OPERAŢIUNI PRIVIND DIZOLVAREA
1.Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii ale societăţilor

comerciale care urmează să se lichideze, potrivit normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea
rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;
2.Intocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se
dizolve,
3.Stabilirea de către adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor a operaţiunilor care
urmează să fie efectuate de către lichidator în numele societăţii comerciale;

4.Valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor, încasarea

creanţelor, a investiţiilor financiare pe termen scurt etc.);
5.Achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, precum şi a celorlalte obligaţii sociale către alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi;
6. Stabilirea rezultatului lichidării (profit sau pierdere);
7.Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit/venit şi a impozitului pe dividende în
urma acţiunii de dizolvare/lichidare:
8.Întocmirea bilanţului de partaj
9.Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, rezultat
din lichidarea societăţii comerciale, în funcţie de:
a) prevederile statutului şi/sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, consemnată în registrul
şedinţelor adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul constă în împărţirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, între
acţionarii sau asociaţii societăţii comerciale.
3.2.2 . OPERAŢIUNI ÎN CAZ DE FALIMENT
1.sigilarea şi conservarea bunurilor care fac parte din averea societăţii comerciale;
2.inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii comerciale,
3.Intocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se
lichideze,
4.vânzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;
5.vânzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalaţii) cât
mai avantajos şi cât mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor;
6.depunerea la bancă, în contul debitorului, a sumelor realizate din vânzarea bunurilor;
7.stabilirea, potrivit legii, a masei pasive;

8.distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire între creditori,
în ordinea prevăzută de lege;
9.întocmirea şi aprobarea raportului final;
10.întocmirea situaţiilor financiare finale.
3.2.3. OPERAŢIUNI CU OCAZIA RETRAGERII SAU EXCLUDERII UNOR ASOCIAŢI
1. Evaluarea elementelor de activ, capitaluri şi datorii prin folosirea ori de câte ori este
posibil a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de standardele internaţionale de evaluare,
2. Determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanţului sau pe baza balanţei
de verificare;
3. Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, în vederea
stabilirii părţii ce se cuvine asociaţilor care se retrag, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în
funcţie de:
a) prevederile statutului sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor
adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social, după caz.
Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de lichidare şi partaj, presupune

următoarele etape:
1. Întocmirea bilanţului contabil după inventarierea globală a patrimoniului.
2. Realizarea elementelor de activ. Această etapă presupune vânzarea elemetelor din
activul bilanţier întocmit după inventarierea bunurilor ca urmare a lichidării. Bunurile sunt vândute
prin licitaţie, prin negociere directă sau alte metode permise de lege. Se vor vinde şi încasa toate
elementele de activ, începând cu activele imobilizate (necorporale, corporale şi financiare),
continuând cu activele circulare (stocuri, creanţe). Concomitent cu vânzarea activelor, în

contabilitate se va înregistra şi descărcarea de gestiune. Se are în vedere prevederile legale şi fiscale,

în această etapă în special TVA-ul.
3. Analiza conturilor de deprecieri, respectiv a conturilor de provizioane. Deoarece
elementele de activ au fost valorificate, elementele de provizioane au rămas fără obiect. Aceasta
presupune anularea provizioanelor prin trecerea lor pe venituri. Se va urmări fiscalitatea
provizioanelor, şi anume: dacă la constituire provizionul a fost deductibil, la reluare prin venituri,
veniturile respective vor fi impozabile. În situaţia în care la costituire nu au fost cheltuieli
deductibile, venitul din reluarea provizionului nu va fi deductibil fiscal.
4. Plata datoriilor către furnizori. În această etapă contează profesionalismul
lichidatorului de a negocia cu furnizorii, respectiv de a negocia plata în avans a unor sume ceea ce
presupune un avantaj pentru furnizor şi posibilitate pentru lichidator de a obţine un scont pentru
plată în avans.
5. Înregistrarea şi plata obligaţiilor către bugetul de stat după realizarea activelor şi plata
datorilor curente către furnizori şi creditori. Principalele obligaţii ce pot apărea se referă la TVA de
plată şi la impozit pe profit rezultat din operaţiunile de lichidare.
6. Întocmirea bilanţului după operaţiunile de lichidare pentru pregătirea operaţiunilor de
partaj. Acest bilanţ va conţine foarte puţine elemente. Respectiv, in activ vor regăsi disponibilul
rămas din lichidare, la datorii se pot regăsi eventuale datorii neachitate către furnizori sau creditori
din lipsă de disponibil, iar la capitaluri vor regăsi capitalurile proprii dinainte de lichidare şi
rezultatul lichidării.
7. Operaţiunile de partaj presupun:
distribuirea rezultatului lichidării,
stabilirea impozitului pe profit aferent elementelor de capitaluri proprii, a
impozitului pe dividende
plata către asociaţi a capitalului social şi a rezultatului lichidării.
3.3. CAZURI PRACTICE PRIVIND LICHIDAREA

Cazul I Lichidarea şi partajul unei societăţi comerciale, din lichidare sunt suficiente resurse
pentru plata datoriilor şi a asociaţilor.
Adunarea Generală S.C. Alfa S.A. hotărăşte lichidarea societăţii comerciale ca urmare a
realizării obiectului de activitate pentru care a fost creată. Bilanţul întocmit pe baza datelor din
contabilitate se prezintă astfel:
Sold
Elemente de bilanţ Sume
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri şi clădir ( val. Brută) ct 212 12.000.000
Amortizare aferentă terenuri şi clădiri ct 281 5.000.000
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 7.000.000.
I. Stocuri de materii prime ct. 301 2.500.000
II. CREANŢE (Sumele ce urmează a fi încasate după o
perioadă mai mare de un an sunt prezentate separat.)
Clienţi ct 4111 4.000.000
Clienţi incerţi ct. 4118 1.500.000
Provizioane pentru deprecierea clienţilor incerţi ct. 491 300.000
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 2.000.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 9.700.000
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 700.000
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct. 401)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV 9.000.000

DATORII CURENTE NETE

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
CHELTUIELI (ct. 151)
I. CAPITAL - capital subscris vărsat (ct. 1012) 5.000.000
(5.000 acţiuni x 1.000 lei/acţiune)
II Rezultat reportat ( profit) ct 117 8.000.000
IV. Rezerve legale (ct. 1061) 3.000.000
Lichidatorul desemnat de AGA are obligaţia de a valorifica activele, a achita datoriile curente
faţă bugetul de stat, furnizori, salariaţi şi alţi creditori.
Operţiunile de lichidare realizate de lichidator au fost:
1. vânzarea terenurilor şi clădirilor la un preţ de 8.500.000 lei , la care se adaugă TVA
24 %.
2. vânzarea stocului de materii prime la un preţ de 1.800.000 lei, la care se adaugă TVA
24 %.
3. încasarea clienţilor anticipat şi acordarea unui scont de 500.000 lei.
4. încasarea clienţilor incerţi la nivelul sumei de 1.200.000 lei.
5. plata datoriilor către furnizori şi primire unui scont de 100.000 lei.
6. înregistrarea şi achitarea facturii către lichidator în sumă de 100.000 lei, la care se
adaugă TVA 24%.
7. înregistrarea şi achitarea obligaţiilor către bugetul de stat.
8. întocmirea bilanţului după operaţiunile de lichidare.
9. realizarea partajului
Înregistrarea operaţiuni contabile:
1. vânzarea terenurilor şi clădirilor

a. înregistrarea vânzării:

461 % 10.540.000
7583 8.500.000
4427 2.040.000
b. încasarea vânzării:
5121 461 10.540.000
c. descărcarea de gestiune aferente vânzărilor:
% 212 12.000.000
281 5.000.000
6583 7.000.000
d. închiderea contului de venituri:
7583 121 8.500.000
e. închiderea contului de cheltuieli:
121 6583 7.000.000
2. vânzarea stocului de materii prime:
a. transformarea stocului de materii prime în mărfuri:
371 301 2.500.000

b. vânzarea stocului de mărfuri:
4111 % 2.232.000
707 1.800.000
4427 432.000
c. încasarea clientului:
5121 4111 2.232.000
d. descărcarea de gestiune pentru stocul de marfă vândut
607 371 2.500.000
e. închiderea contului de venituri
707 121 1.800.000
f. închiderea cotntului de cheltuieli:
121 607 2.500.000
3. încasarea clienţilor anticipat şi acordarea unui scont
a. încasarea clientului:

5121 4111 3.500.000
b. acordarea unui scont pentru încasarea anticipată
667 4111 500.000
c. închiderea contului de cheltuieli
121 667 500.000
4. încasarea clienţilor incerţi
a. încasarea clienţilor incerţi
5121 4118 1.200.000
b. trecerea pe cheltuieli a clienţilor incerţi neîncasaţi
6588 4118 300.000
c. închidera contului de cheltuieli:
121 6588 300.000
d. anularea provizionului aferent clienţilor incerţi:
491 7814 300.000
e. închidera contului de venituri:

7814 121 300.000
5. plata datoriilor către furnizori şi primire unui scont de 100.000 lei.
a. Plata datoriilor către furnizor
401 5121 600.000
b. Primirea unui scont pentru plată anticipată
401 767 100.000
c. închiderea contului de venituri
767 121 100.000

adaugă TVA 24%.
a. Înregistrarea facturii de la lichidator:
% 401 124.000
628 100.000
4426 24.000
b. Achitarea datoriilor către lichidator:
401 5121 124.000
c. Închidera contului de cheltuieli:

121 628 100.000
a. Regularizarea contuirlor de TVA
4427 % 2.472.000
4426 24.000
4423 2.448.000
b. Achitarea TVA către bugetul de stat:
4423 5121 2.448.000

c. calculul impozitului pe profit: în urma operaţiunilor de lichidare, societatea
înregistrează un profit brut de 300.000 lei. Aplicarea unei cote de impozit de
16%, determină calculul unui impozit pe profit de 48.000 lei
d. înregistrarea impozitului pe profit:
691 441 48.000
e. plata impozitului pe profit:
441 5121 48.000
f. inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

121 691 48.000
8. Întocmirea bilanţului după operaţiunile de lichidare.
Sold
Terenuri şi clădir ( val. Brută) ct 212
Amortizare aferentă terenuri şi clădiri ct 281
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
I. Stocuri de materii prime ct. 301
Clienţi ct 4111
Clienţi incerţi ct. 4118
Provizioane pentru deprecierea clienţilor incerţi ct. 491
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 16.252.000
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
(5.000 acţiuni x 1.000 lei/acţiune)
II Rezultat reportat ( profit) ct 117 8.000.000

IV. Rezerve legale (ct. 1061) 3.000.000

V. Rezultat curent ( ct. 121) 252.000
9. Partajul bunurilor rezultate din lichidare :
a. Repartizarea capitalului social:
1012 456 5.000.000
b. Plata către asociaţi în funcţie de cotele de participare deţinute
456 5121 5.000.000

c. Reaptizarea rezultatului reportat. Rezultatul reportat, este o sumă netă ce a
fost impozitată ca impozit pe profit la constituire. Acesta va fi repartizat către
asociaţii şi va fi asimilat cu dividendele
117 456 8.000.000
d. Rezerva legală a fost constituită din profitul brut şi a fost scutită la impozit.
Este necesar impozitarea acesteia. Impozit profit aferent rezervei legale =
3.000.000*16%= 480.000 lei
i. Înregistrarea repartizării rezervei legale:

456 1061 3.000.000
ii. Înregistrarea impozitului aferent rezervei legale:
456 441 480.000

iii. Plata impoziutlui pe profit aferent rezervei legale:

441 5121 480.000
e. Rezultatul curent. Este în sumă netă şi se va repartiza ca dividend:
121 456 252.000
f. Calculul dividendelor:
Valoarea dividendelor = 8.000.000 ( rezultat reportat) + 2.520.000 ( rezerva

legală) + 252.000 ( rezultatul lichidării) = 10.772.000 lei
e. Impozitul pe dividende = 10.772.000 * 16% = 1.723.520
g. Înregistrarea impozitului pe dividende:
456 446 1.723.520
h. Plata impozitului pe dividende:
446 5121 1.723.520
i. Plata dividendelor nete către asociaţi:
456 5121 9.048.480

Cazul II Lichidarea şi partajul unei societăţi comerciale, din lichidare nu sunt suficiente resurse
pentru plata datoriilor .
Adunarea Generală S.C. Betta S.A. hotătrăşte lichidarea spcietăţii comerciale ca urmare a
realizării obiectului de activitate pentru care a fost creată. Bilanţul întocmit pe baza datelor din
contabilitate se prezintă astfel:
Sold
Terenuri şi clădir ( val. Brută) ct 212 5.000.000
Amortizare aferentă terenuri şi clădiri ct 281 5.000.000
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 0
I. Stocuri marfuri ct. 371 1.500.000
Clienţi ct 4111 4.000.000
Clienţi incerţi ct. 4118 3.500.000
Provizioane pentru deprecierea clienţilor incerţi ct. 491 300.000
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 100.000
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 4.700.000
(5.000 acţiuni x 500 lei/acţiune)
II Rezultat reportat ( profit) ct 117 100.000

III Rezultat curent ( profit ) ct 121 1.500.000

Lichidatorul desemnat de AGA are obligaţia de a valorifica activele, a achita datoriile curente
faţă bugetul de stat, furnizori, salariaţi şi alţi creditori.
Operţiunile de lichidare realizate de lichidator au fost:
1. vânzarea terenurilor şi clădirilor la un preţ de 500.000 lei , la care se adaugă TVA 24

%.
2. vânzarea stocului de materii prime la un preţ de 600.000 lei, la care se adaugă TVA
24 %.
3. încasarea clienţilor anticipat la nivelul sumei de 1.000.000 lei.
4. încasarea clienţilor incerţi la nivelul sumei de 2.500.000 lei.
adaugă TVA 24%.
7. plata datoriilor către furnizori.
8. întocmirea bilanţului după operaţiunile de lichidare.
9. realizarea partajului .
Înregistrarea operaţiunilor contabile:
1. vânzarea terenurilor şi clădirilor
a. înregistrarea vânzării:
461 % 620.000

7583 500.000
4427 120.000
b. încasarea vânzării:
5121 461 620.000
c. descărcarea de gestiune aferente vânzărilor:
281 212 5.000.000
d. închiderea contului de venituri:
7583 121 500.000
2. vânzarea stocului de materii prime:
a. vânzarea stocului de mărfuri:
4111 % 744.000
707 600.000
4427 144.000
b. încasarea clientului:
5121 4111 744.000
c. descărcarea de gestiune pentru stocul de marfă vândut

607 371 1.500.000
d. închiderea contului de venituri
707 121 600.000
e. închiderea cotntului de cheltuieli:
121 607 1.500.000
3. încasarea clienţilor anticipat
a. încasarea clientului:
5121 4111 1.000.000
6588 4118 3.000.000
c. închiderea contului de cheltuieli:
121 6588 3.000.000
4. încasarea clienţilor incerţi
a. încasarea clienţilor incerţi

5121 4118 2.500.000
6588 4118 1.000.000
c. închiderea contului de cheltuieli:
121 6588 1.000.000
d. anularea provizionului aferent clienţilor incerţi:
491 7814 300.000
e. închiderea contului de venituri:
7814 121 300.000

adaugă TVA 24%.
a. Înregistrarea facturii de la lichidator:
% 401 93.000
628 75.000

4426 18.000
b. Achitarea datoriilor către lichidator:
401 5121 93.000
c. Închidera contului de chletuieli:
121 628 75.000
6. înregistrarea şi achitarea obligaţiilor către bugetul de stat:

a. Regularizarea conturilor de TVA
4427 % 264.000
4426 18.000
4423 246.000
b. Achitarea TVA către bugetul de stat:
4423 5121 246.000
c. calcul impozit profit: în urma operaţiunilor de lichidare, societatea

înregistrează o pierdere
7. Plata datoriilor către furnizori
Din analiza contului de disponibil aferent lichidării, valoarea acestuia este de 4.625.000
lei. Se va achita furnizorului suma respectivă, diferenţa până la 4.700.000 lei rămâne
neachitată.

401 5121 4.625.000
8. Întocmirea bilanţului după operaţiunile de lichidare.
Sold
Terenuri şi clădir ( val. Brută) ct 212
Amortizare aferentă terenuri şi clădiri ct 281
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
I. Stocuri de mărfuri ct. 371
Clienţi ct 4111
Clienţi incerţi ct. 4118
Provizioane pentru deprecierea clienţilor incerţi ct. 491
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 75.000
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV -75.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE -75.000
(5.000 acţiuni x 500 lei/acţiune)
II Rezultat reportat ( profit) ct 117 100.000
III Rezultat lichidare ct. 121 - 2.675.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII -75.000
TOTAL CAPITALURI - 75.000

ATENŢIE
În exemplu prezentat, în urma operaţiilor de lichidare, au rămas datorii către furnizori şi

către asociaţi. Dacă societatea comercială era cu răspunderea solidară a asociaţiilor, aceştia sunt
obligaţi să depună din surse proprii banii necesari achitării obligaţiilor către furnizori. Considerăm că
acţiunile sunt deţinute de acţionarul A 80% şi acţionarul B 20%. Se vor realiza următoarele
operaţiuni:
1. Distribuirea capitalului social către acţionari:
1012 456 2.500.000

456 A 2.000.000
456 B 500.000
2. Acoperirea din rezultatul reportat a pierderilor din lichidare:
117 121 100.000
3. partajul pierderilor către cei doi acţionari:
456 121 2.575.000

456 A 2.060.000
456 B 515.000
4. încasarea de la acţionari a sumelor ce vor fi achitate către furnizori:

5121 456 75.000

456 A 60.000
456 B 15.000
5. Plata datoriilor către furnizori:
401 5121 75.000
3.4. Tema de control a unităţii de învăţare nr 3:
1. Lichidarea prin faliment.

2. Prezentaţi caracteristicile procesului de dizolvare
3.5. Studiul de caz al unităţii de învăţare nr. 3.
Bilanţul unei societăţi comerciale înainte de lichidare se prezintă astfel :
Elemente bilanţiere Sume (lei)
A. Active imobilizate :
Construcţii ( brut) 15.000
Construcţii ( amortizare) 7.000
B. Active circulante :
Stocuri 4.500
Creanţe 3.500
Disponibil 2.000
C. Datorii termen scurt :
Furnizori 3.200
D.Capitaluri proprii :

Capital social ( 1.000 acţiuni, din care 60% acţionarul A şi 10.000

40% actionarul B)
Rezerve legale 4.300
Operaţiuni de lichidare :
Vânzarea construcţiilor la 9.000 lei, fără tva.
Vânzare stocuri la 4.000 lei, fără tva
Incasare clienţi şi acordarea unui scont de 500 lei.
Plata furnizorilor şi primirea unui scont de 200 lei.
Cheltuieli de lichidare 1.500 lei, fără tva.
Dupa lichidare se realizeaza operaţiunile de partaj. Se cere înregistrarea în contabilitate a

operaţiunilor de lichidare şi partaj.
3.7. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr.3

Bucureşti, 2001.
3. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de Contabilitate, vol. I şi vol. II, Editura Economică, Bucureşti
1999.
4. Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti,
2005.
5. Ristea M., Dumitru C., Contabilitate Aprofundată, Editura Luncam, Bucureşti, 2002.
Bucureşti, 2002.
7. Vuta M, Elemente de Contabilitate Aprofundată , Editura Renaissannce, Bucureşti, 2011.

8. *** - Ministerul Finanţelor Publice -„Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de

Contabilitate" - lucrare elaborată sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, voi. I,
Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Editura CECAR, 2004.
11. *** - MFP Reglementări contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a
IV-a a Comunităţii Economice Europene – M.O. nr. 766/2009.
14. *** - LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenţei.

4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS

Bucureşti, 2001.
3. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de Contabilitate, vol. I şi vol. II, Editura Economică, Bucureşti
1999.
4. Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti,
2005.
5. Ristea M., Dumitru C., Contabilitate Aprofundată, Editura Luncam, Bucureşti, 2002.
Bucureşti, 2002.
7. Vuta M, Elemente de Contabilitate Aprofundată , Editura Renaissannce, Bucureşti, 2011.
8. *** - Ministerul Finanţelor Publice -„Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de
Contabilitate" - lucrare elaborată sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, voi. I,
Editura Economică, Bucureşti, 2001.
9.*** - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate", Editura
CECAR, 2004.
10.*** - MFP Ordin nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor
11.*** - MFP Reglementări contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităţii Economice Europene – M.O. nr. 766/2009.
12.*** – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standardele
13.*** - IASC, Standardele internaţionale de Contabilitate, traducere din limba engleză,

14.*** - LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenţei.

5. TESTE DE AUTOEVALUARE
UNITATEA NR. 1
1. Definiţi conceptul de leasing

2. Clasificarea operatiunilor de leasing.
3. Care sunt avantajele sau dezavantajele finanţării prin leasing?
4. Contabilitatea operaţiunilor de leasing in cazul locatarului.
5. Contabilitatea operatiunilor de leasing in cazul locatorului.
UNITATEA NR. 2
1. Definiţi conceptul de fuziune a societăţilor comerciale.

2. Definiţi conceptul de divizare a societăţilor comerciale.
3. Metode de contabilizare a operaţiunilor de fuziune.
4. Metode activului net contabil.
5. Metoda activului net corijat.
UNITATEA NR. 3
1. Definiţi conceptele : dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale.

2. Operaţiuni contabile privind dizolvarea.
3. Operaţiuni contabile în caz de faliment.
4. Operaţiuni contabile cu ocazia excluderii sau retragerii unor asociaţi.
5. Cazuri practice privind lichidarea societăţilor comerciale.

7. NOTIŢELE CURSANTULUI
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

Contabilitate Aprofundata - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Aprofundata - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID-

Lect. univ. dr. MIHAI VUŢĂ

Cursul de ―Contabilitate aprofundată‖ se adreseză studenţilor înscrişi la programul de studiu

ID, organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice.

Practica de contabilitate aprofundată are ca scop completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor

de complexitate, care generează utilizarea de tehnici contabile cu un grad mare de specializare,

precum şi un raţionament profesional autentic.

specifică unităţii de învăţare.

Evaluarea cunoştinţelor – constă în evaluarea finală, concretizată prin examenul susţinut în

-Universitatea Hyperion / Facultatea de Ştiinţe Economice -

Cuprinsul suportului de curs

Unitatea de învăţare nr. 1 – LEASINGUL 6

1.1. Aspecte generale privind operaţiunile de leasing 7

1.1.1. Definirea conceptului de leasing 7

1.1.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing 11

1.1.3. Participanţii la operaţiunile de leasing 14

1.1.4. Avantajele/dezavantajele finanţării prin leasing 16

1.1.5. Tendinţe în evoluţia pieţei de leasing 18

1.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing 19

1.2.1. Leasingul financiar conform IAS 17 19

1.2.2. Contabilitatea operaţiunilor de leasing în cazul locatarului 25

1.2.3. Contabilitate operaţiunilor de leasing în cazul locatorului 29

1.3. Tema de control a unităţii de învăţare nr. 1 30

1.4. Studiul de caz 30

1.5. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr. 1 30

Unitatea de învăţare nr. 2 - FUZIUNEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE 32

2.1. Caracteristici generale privind fuziunea şi divizarea 33

2.1.1. Definirea fuziunii 33

2.1.2. Definirea divizării 34

2.1.3. Proiectul de fuziune sau divizare 34

2.2. Tipuri de fuziune 36

2.2.1. Fuziunea din punct de vedere economic 36

2.2.2. Fuziunea din punct de vedere juridic 37

-Universitatea Hyperion / Facultatea de Ştiinţe Economice -

2.2.3. Caracteristicile fuziunii prin absorbţie şi prin contopire 38

2.3. Operaţiunile la fuziune sau divizare 39

2.3.1. Operaţiunile la fuziune prin contopire 39

2.3.2. Operaţiunile la divizare 40

2.3.3. Operaţiunile la fuziunea prin absorbţie 40

2.3.4. Metode de contabilizare a operaţiilor de fuziune 46

2.4. Metode de evaluare patrimonială a intreprinderii la fuziune 52

2.4.1. Metoda activului net contabil 52

2.4.2. Metoda activului net corijat 53

2.5. Studii de caz privind fuziunea 55

2.5.1. Calcule financiare la fuziune 55

2.5.2. Fuziunea prin absorbţie la întreprinderi independente 60

2.5.3. Fuziunea prin absorbţie în situaţia în care societatea absorbantă deţine 73

2.7. Studiul de caz 100

2.8. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr. 2 100

Unitatea de învăţare nr. 3 - DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR 102

3.2.1. Operaţiuni privind dizolvarea 106

3.2.2. Operaţiuni în caz de faliment 107

-Universitatea Hyperion / Facultatea de Ştiinţe Economice -

3.2.3. Operaţiuni cu ocazia excluderii sau retragerii unor asociaţi 107

3.3. Cazuri practice privind lichidarea 109

3.4. Tema de control a unităţii de învăţare nr. 3 127

3.5. Studiul de caz 128

3.6. Bibliografia specifică unităţii de învăţare nr. 3 129

4. BIBLIOGRAFIA ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS 131

5. TESTELE DE AUTOEVALUARE 133

6. NOTIŢELE CURSANTULUI 134

-Universitatea Hyperion / Facultatea de Ştiinţe Economice -