SOMNUL PARADOXAL (REM)

Acesta se numeşte somn REM (rapid eye movement) sau cu unde rapide, el alternează cu perioadele de
somn lent şi corespunde perioadelor onirice (somn cu vise).
Alternanta somnului lent cu somnul paradoxal este mai rapidă la nou–născut decât la adult.
• sugar faza paradoxală a somnului reprezintă 60–70% din durata totală a acestuia;
• adult scade la 22%;
• bătrâni la 13–18%.

Episoadele de somn rapid apar la adult la fiecare 90 de minute; sunt regulate şi au o durată medie de 20
minute. Sunt ceva mai scurte în prima parte a nopţii şi au tendinţa de a se lungi către dimineaţă.

Modificări comportamentale în timpul somnului paradoxal cuprind:

1. atonia musculară,
2. areflexia somatică,
3. mişcări rapide oculare cu o frecvenţă 60–70 pe minut asociate în salve,
4. mioză,
5. tresăriri,
6. mişcări bruşte somatice ale trunchiului şi membrelor,
7. variaţii tensionale mari şi variaţii ale frecvenţei cardiace,
8. respiraţie neregulată de frecvenţa variabilă alternând cu perioade de apnee,
9. erecţie peniană.

Structurile responsabile de producere a somnului paradoxal se găsesc în formaţiunea reticulată

pontină.
Prevalenţa somnului paradoxal la mamiferele situate pe o treaptă filogenetică mai veche, cât şi la om,
într-o etapă ontogenetică precoce, când structurile nervoase nu sunt maturizate, face ca somnul
paradoxal să fie considerat un arheosomn, faţă de somnul lent, care este un neosomn.
Căile ascendente care asigură activarea corticală în cursul somnului paradoxal au traseul formaţiunea
reticulată- hipotalamus-hipocamp.
Mai sunt implicate sistemul reticulat descendent inhibitor şi nucleii vestibulari.

Mecanismele biochimice ale somnului paradoxal sunt realizate de noradrenalină.

Activitatea onirică (visele), cu o durată de 100 minute în medie pe noapte, reprezintă
• 40% din durata somnului la copii
• 20% la adulţi
• 10% la bătrâni.
El reprezintă o codificare a memoriei de lungă durată, prin codarea şi programarea informaţiilor
dobândite în timpul veghii. Există o relaţie clară între: somnul paradoxal – vise – memorie. Acest aspect
este subliniat de creşterea debitului sangvin cerebral cu 50% faţă de valorile din somnul lent, cât şi prin
incidenţa relativ crescută a somnului paradoxal în primii ani de viaţă, când procesele plastice ale
memoriei sunt cele mai active.
Incidenţa viselor scade la persoanele cu tulburări ale memoriei, iar afectarea somnului paradoxal
influenţează negativ memoria şi procesul de învăţare. Privarea de somnul paradoxal determină tulburări
psihice grave.

Somnul reprezintă o perioadă de refacere a organismului în special a sistemului nervos cu o

importantă componentă anabolică şi organizatoare. Persoanele private de somn timp îndelungat
prezintă o diminuare a performanţelor; concomitent cu creşterea efortului necesar pentru desfăşurarea
unei activităţi. Se poate ajunge la iritabilitate, tulburări de percepţie, tendinţe psihotice, uneori
modificări vegetative, cum ar fi influenţarea ritmului cardiac, tensiunii arteriale şi a respiraţiei. Sunt
afectate în special solicitările de lungă durată.