Capitolul II.

Contrabanda cu substanțele narcotice și mijloacelor psihotrope

conform prevederilor legislației în vigoare al Republicii Moldva.

2.1. Noțiuni generale despre contrabanda în conformitatecu legislația

penală și vamală a Republicii Modova

Contrabanda reprezintă una dintre principale surse de alimentare ale economiei

subterane în toată lumea care este realizată prin contrabanda efectiv, sau prin supraevaluarea
flagrantă în vamă a bunurilor introduse sau scoase din ţară. 1Cuvântul „cotrabandă” este de
origine italiană, provenit de la asociație de cuvinte: ” contra bando”, ce înseamnă ”contra
ordinului, legii de stat,” adică este o acțiune ce este interzisă de lege în mod legislativ2
Contrabanda a căpătat caracter organizat și constă în folosirea unor documente false
pentru introducerea sau scoaterea din țară de bunuri sau valori, în strînsă corelaţie cu
realizarea unor legături cu criminalitatea economico-financiară internaţională, sau în trecerea
peste frontieră a acestora prin alte locuri decît cele impuse controlului vamal, evitîndu-se
taxele şi obţinîndu-se profituri considerabile.3
Savantul rus, V. Varin, definește contraband orișice trecere ilegală peste frontier vamală a
bunuri și obiecte. Generalul român, F. Sandu, apreciază contrabanda drept trecerea peste
frontiera de stat a bunurilor prin scoaterea acestora de sub putera de dispoziţie a autorităţilor
vamale, în circumstanţele precis şi limitativ determinate de lege.
Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvîrşite în sfera raporturilor
juridice vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de
maximă importanţă pentru ordinea publică şi pentru interesele legitime ale cetăţenilor
Republicii Moldova, precum şi ale celor străini şi apatrizi, aflaţi sub jurisdicţia Republicii
Moldova.4
La momentul actual se continuă practicarea schimbului fraudulos de mărfuri tranzitate
peste graniţe, prin spatele vameşilor, ori cu concursul acestora. La început s-au traficat
mătase, aur, cauciuc sau porţelan. Apoi contrabandiştii au ajuns să transporte alcool, Biblii

1
Noana R., Contrabanda - sursa de alimentare a economiei subterane // Legea şi viaţa, 2007, nr.6, p. 30
2
A se vedea: Сучков B., Контрабанда и ответсвенность, Калининград, "Книжное издательство" 1976, p.
12
3
A se vedea: Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money,
Lexington, Massachussets, D.C. Heath, 1985, p. 177
4
Maimescu S., Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi delimitări // Revista Naţională de
Drept, 2004, nr.5, p. 19
sau tutun. Azi se trafichează droguri, antichităţi, armament sau persoane. Termenul
“contrabandist” a fost înlocuit de cu cel de “traficant”.5
În zorii omenirii, în urmă cu zeci de mii de ani, a început, timid, schimbul de produse.
Un fildeş de mamut contra unei femei sau a unei suliţe de piatră. În antichitate, după apariţia
scrisului, a apărut şi legislaţia. Mesopotamienii, locuitorii Orientului Mijlociu de azi, au
lansat primele coduri de legi (în urmă cu 3800 de ani), creând premizele definirii infracţiunii
de contrabandă.6
În secolul XIII î.Hr., hitiţii au descoperit procedeul de oţelire a fierului. Tehnologia de
fabricaţie a fost marcată cu interdicţie la export. Zeci de ani mai târziu, procedeul a
“transpirat” în exterior, datorită semiţilor aramei, consideraţi printre primii contrabandişti ai
istoriei. Era doar începutul.
În anul 700 î.Hr., bronzul era introdus în Coreea de nişte păstori chinezi. În secolul III
d.Hr., chinezii fabricau hârtia, iar după o sută de ani, la Pergam, au inventat pergamentul. În
anul 751 hârtia apare şi la arabi, printr-un procedeu simplu. Meşterii fabricanţi au fost
capturaţi, puşi să dezvăluie secretul şi chiar să fabrice hârtia. În anul 1270, cruciaţii demarau
în Franţa fabricarea hârtiei prin tehnica sustrasă de la arabii din Ţara Sfântă.
În anul 119 î.Hr., Imperiul Han ajungea să stăpânească drumul mătăsii şi, implicit,
producţia firului de borangic. La 553 d.Hr., se spune că primii viermi de mătase soseau în
Imperiul Bizantin, ascunşi în toiegele unor călugări. Secretul nu fusese îndeajuns de bine
păzit. Apoi, în 1091, are loc prima cruciadă. O sută de ani mai târziu, cruciaţii cucereau
Constantinopolul, prilej cu care s-au furat la greu tehnologii nemaivăzute până atunci de
europeni (veneţienii, mai ales). De atunci a urmat o veritabilă cursă a furtului şi contrabandei.
Cu orice şi spre oriunde. Iată o scurtă cronologie a celor mai diverse mărfuri care au fost de-a
lungul timpului obiecte de contrabandă.7
Astfel, contrabanda trebuie delimitată şi de trecerea ilegală a frontierei de stat.
Trecerea frontierei de stat este strict stabilită prin punctele de trecere şi control. Ea poate fi
făcută şi în afara punctelor de trecere numai în conformitate cu condiţiile şi acordurile
încheiate între Republica Moldova şi statele vecine.
În esența, normele penale și vamale protejează unul și același obiect. Obiectul protejat de
normele penale și vamale este inviolabilitatea frontierei de stat. Într-un caz, persoana trece ilicit
mărfurile, obiectele şi alte valori peste frontiera de stat, fie tăinuindu-le de control vamal, cu
5
A se vedea: Синицын Ф.Л., Международное законодательcтво по проблемам торговли людьми, Пермь:
Пермский центр против насилия и торговли людьми, 2000, р. 5
6
A se vedea: Тюрюканова E.B., Ерохина Л.Д., Торговля людьми. Москва: Академия, 2002, р. 12
7
Untilă V., Criminalitatea organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de evoluţie, Geneva 1997, p. 104
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică. În speţă sa constatat că componenţa infracţiunii de
contrabandă este o infracţiune cu intenţie directă.
De altfel, conform art. 248 al CP al RM, trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludîndu-se controlul
vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 650 unităţi convenţionale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Conform alin. (2) art. 248 al CP al RM, trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă,
eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite
sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau
în alte documente de trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 950
unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Conform alin. (3) art. 248 al CP al RM, trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludîndu-se controlul
vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi
convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 6000 la 11000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Conform alin.(4) art. 248 al CP al RM, trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a valorilor culturale, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum şi nereturnarea pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care
întoarcerea lor este obligatorie, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana
juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 unităţi convenţionale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.8
Conform lit. b), c), d) alin. (5) art. 248 CP al RM, aceeiași acțiune săvîrșită de două
sau mai multe personae, de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de
serviciu în proporţii deosebit de mari, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar
persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea
persoanei juridice.
Iar conform art. 224 al CV al RM9, trecerea peste frontiera vamală de mărfuri,
eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de
mari, fie în mod repetat, fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de
contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu,
fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente, fie însoţită de
nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o
astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de
arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele,
de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din
ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte
în conformitate cu Codul penal.

8
Alin. (4) art. 248 Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002.
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
9
Art. 224 Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000. Adoptat la 20 iulie 2000.
Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 01.01.2007, pag.103. Modificat prin
Legea Republicii Moldova nr. 280-XVI din 14.12.2007. În vigoare din 30.05.2008
 2.2 Obiectul și latura obectivă a contrabandei cu substanțe narcotice
și mijloace psihotrope.
În teoria dreptului penal este unanim recunoscut că obiectul infracţiunii, care constituie
un element preexistent al tuturor infracţiunilor, un „dat” fără de care nu poate fi concepută
existenţa infracţiunii, este format din valorile sociale ocrotite de legea penală contra
atentatelor infracţionale10.
Obiectul infracţiunii poate fi privit sub dublu aspect:
- ca obiect juridic;
- ca obiect material.
Obiectul juridic al infracţiunii de contrabanda se prezintă sub forma:
- obiectului general,
- obiectului generic (de grup),
- obiectului nemijlocit (special) al infracţiunii.
Obiectul general al infracţiunii de contrabanda este format din ansamblul raporturilor
sociale privitoare la ordinea de drept, adică privitoare la totalitatea valorilor sociale apărate
de legea penală împotriva infracţiunilor. Această categorie de obiect juridic este comună
pentru toate infracţiunile prevăzute de legea penală.
Obiectul generic al infracţiunii este reprezentat de totalitatea valorilor sociale din unul
şi acelaşi domeniu şi a raporturilor sociale care s-au creat în jurul acestor valori şi datorită
lor.11 Contrabanda constituie una dintre cele mai periculoase infracţiuni economice,
legiuitorul apreciind-o anume ca o infracţiune din sfera economică.12
Obiectul generic, în viziunea V. Stati şi S. Brînza constituie raporturile sociale cu
privire la economia naţională(publică şi privată). 13 Doctor în drept, S. Maimescu,menţionează
că obiectul generic al infracţiunii de contrabanda îl creează interesele generale de stat ale RM
în sfera activităţii economice, potenţialul economic al statului în general şi nu capacităţile
economice ale cărorva întreprinzători separaţi, nefiind de acord cu opinia unor doctrinari care
consideră, că obiectul generic îl constituie raporturile sociale cu privire la orânduirea de stat
şi potenţialul economic al ţării.

10
Pantea M. Evaziunea fiscală şi contrabanda în domeniul proprietăţii intelectuale// Criminality Investigation
Magazine/ Revista de investigare a criminalităţii, 2008, nr.1, pag. 112
11
Ibidem
12
Бойко А.И., Роднина Л.Ю. Контрабанда, Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002, стр.
81.
13
Brînză S., Ulianovschi X., Staţi V., Grosu V., Ţurcanu I. Drept penal. Partea Specială. Vol. I, Chişinău, 2005,
pag. 469;
 Obiectul juridic nemijlocit al infracţiunii este valoare social concretă şi raporturile
sociale corespunzătore cărora se aduce atingere prin infracţiune. Obiectul juridic special al
infracţiunii de contrabanda e constituit din raporturile sociale cu privire la securitatea
vamală.14 Însă în literatura de specialitatea există mai multe opinii controversate. În opinia M.
Mutu obiectul special al contrabandei în primul rând îl constituie inviolabilitatea frontierei
vamale.15
L. Gîrla16 susţine, că obiectul special al contrabandei îl constituie raporturile sociale cu
privire la securitate vamală a RM şi privitoare la modul prevăzut de trecerea a mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală.
În opinia autorului V. Verin contrabanda atentează la monopolul comerţului extern al
statului cu toate efectele negative produse prin aceasta pentru economia ţării.17
Obiectul juridic nemijlocit al infracţiunii de contrabandă este format din ansamblul de
raporturile sociale referitoare la regimul vamal, raporturile a căror normală desfăşurare şi
dezvoltare este condiţionată de respectarea regulilor impuse de lege pentru controlul vamal de
mărfuri sau de alte bunuri.
Componenţele infracţiunii de contrabanda prevăzute de alin. 2,3,4 al art. 248 CP al RM
au obiecte juridice secundare. Contrabanda poate aduce atingere raporturilor sociale cu
privire la circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice,
radioactive şi explozive, a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, a
armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor sau  a valorilor culturale.
Analizând obiectul juridic al contrabandei, concluzionăm asupra caracterului complex
al infracţiunii şi gradului înalt prejudiciabil pe care-l comportă fapta infracţională respectivă.
Obiectul material al infracţiunii constă în entitatea materială asupra căreia se îndreaptă
influenţarea nemijlocită infracţională, prin al cărei intermediu se aduce atingere obiectului
juridic al infracţiunii.
C. Mladen susţine că obiectul material al contrabandei este constituit din bunul interzis
trecerii peste graniţă, autorizaţii şi documente vamale, de transport sau comerciale falsificate
ori cuprind date nereale şi infracţiunea de contrabandă are ca obiect material fie o masă

14
Brînză S., Ulianovschi X., Staţi V., Grosu V., Ţurcanu I. op. cit., pag. 470.
15
Mutu M. Deosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea plăţilor vamale//Revista Naţională de Drept
12/26, 2003,pag. 47
16
Гырла Л. Г. , Табарча Ю. М. Уголовное право Республики Молдова. Часть особенная (Том 2).
Кишинёв, „Cartdidact” SRL, Tipografia „Balacaron” SRL, 2010 ,стр. 669
17
Верин В.П. Преступления в сфере экономики. Москва: Издательство Дело, 1999, стр. 86
nedeterminată de bunuri, fie anume bunuri determinate de legiuitor, care sunt supuse
regimului autorizării. 18
Obiectul material al contrabandei trebuie analizat aparte pentru fiecare componenţa
prevăzută în art. 248 din CP al RM în scopul determinării cât mai corecte.
Obiectul material al componenţei infracţiunii de contrabanda prevăzute de alin.1,
art.248 constituie mărfurile, obiectele şi alte valori în proporţii mari. Dacă valoarea lor nu
atinge plafonul proporţiilor mari - răspunderea după Codul contravenţional, art. 287, alin. 10.
Noţiunea de marfă, obiecte şi alte valori a fost analizată în capitolul I, secţiunea 1. Conform
Hotărârii Plenului CSJ nr. 5 din 24.12.2010 la soluţionarea chestiunii privind proporţia
contrabandei, costul mărfurilor, obiectelor sau al altor valori se calculează în conformitate cu
preţurile vamale stabilite prin Legea cu privire la tariful vamal la momentul săvârșirii
contrabandei.
La calificarea infracțiunii de contrabandă prevăzută la alin. 2 art 248 CP al RM, nu
contează, valoarea exprimată în bani a acestora, nici cantitatea (proporțiile; numărul) lor.
Obiectul material(imaterial) al componenţei infracţiunii de contrabanda prevăzute de
alin. (2), art. 248 CP al îîl reprezintp în mod alternativ: a)substanțele narcotice; b) substanțele
psihotrope; (c)substanțe cu efecte puternice ; (d) substanțe toxice; (e) substanțe otrăvitoare ;
(f) substanțe radioactive; (g) substanțe explozive ; (h) deșeuri nocive; (i) produse cu
destinație dublă.
Nu poate să reprezinte obiectul material al infracțiunii prevăzute la alin. (2) art 248 CP
RM: 1) analoagele substanțelor narcotice sau psihotrope; 2)plantele care conțin substanțe
narcotice sau psihotrope; 3) precursorii; 4) substanțe dopante 19 (dacă nu sunt în același timp
substanțe narcotice sau psihotrope). Toate aceste entități pot să constituie obiectul material fie
al infracțiunii specificate la alin. (1) art. 248 CP RM, fie al faptei prevăzute la alin. (10) art.
297 din CC
Cel de- al doilea element constitutiv obiectiv al infracțiunii prevăzute de art. 248 al
LP a RM este latura obectivă. A devenit deja un truism, că latura obiectivă a componenţei
de infracţiune reprezintă ansamblul de trăsături, prevăzute de legea penală, care
caracterizează procesul exterior al conduitei infracţionale.

18
Mladen C. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti: Editura Economică, 2003, pag. 249
19
Conform Legii RM pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport, adoptate de către Parlamentul RM fără
calificarea suplimentară la 11.07.2012, substanţă destinată să mărească în mod artificial capacitatea fizică
umană sau să modifice rezultatele competiţiilor sportive (art4), lista substanțelor în cauză se aprobă de către
Agenșia Mondială Antidoping(WADA). Agenția Națională Antidoping este responsabilă de publicarea acestei
liste în MO RM (alin. (1) art. 10)
 Conform opiniei autorului A.Borodac20 „latura obiectivă a infracţiunii constituie
aspectul exterior al comportării social periculoase, care se exprimă prin cauzarea, provocarea
unui pericol sau a daunelor pricinuite relaţiilor sociale". Latura obiectivă a conţinutului
constitutiv al infracţiunii, relatează autorii români (C.Bulai, V.Dobrinoiu, Gh.Nistoreanu,
A.Ungureanu etc.),21 este constituită din totalitatea condiţiilor privitoare la actul de conduită,
cerute de lege pentru existenţa infracţiunii.22
Autorul M.Zolyneak defineşte latura obiectivă a infracţiunii ca fiind elementul
constitutiv al faptei manifestat sub formă de acţiune sau inacţiune, împreună cu urmările pe
care le produce, urmări ce reprezintă atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de legea
penală.23 Aşadar în cazul comiterii infracţiunilor prevăzute de alin. 1,2,3 latura obiectivă se
prezintă sub următoare forma:24
1. Fapta prejudiciabilă sub forma acţiunii, care constă în trecerea peste frontiera
vamală a obiectelor de contrabanda;
2. Locul comiterii infracţiunii – frontiera vamală a RM;
3. Metoda trecerii –una sau mai multe dintre următoarele:
a) eludarea controlului vamal;
b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop;
c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
d) nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei vamale. Aceşti indici calificativi sânt prezenţi şi în cazul
contrabandei prevăzute de art. 248 alin. 1,2,3 CP.
În cazul săvârșirii de către transportatorul auto de mărfuri infracţiunii de contrabanda
prevăzute de alin. 4, art. 248, şi anume trecerea peste frontiera vamală a valorilor culturale,
latura obiectivă va conţine următoarele semne componente:
1. Fapta prejudiciabilă sub forma acţiunii care constă în trecerea peste frontiera
vamală a valorilor culturale;
2. Locul comiterii infracţiunii – frontiera vamală a RM;

20
Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, p. 97
21
Bulai C., Drept penal român. Partea generală. Vol. I, Bucureşti, 1992, pag 130-133; Ungureanu A., Drept
penal român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 76-78
22
Dongoroz V., Drept penal, Bucureşti, 1939, p. 216-217
23
Zolyneak M., Drept penal, vol. II, Iaşi, Ed. Chemarea, 1993, p. 213
24
Гырла Л. Г. , Табарча Ю. М., op. cit., pag. 670
 3. Metoda trecerii – prin eludarea controlului vamal sau tăinuirea de controlul
vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop;
Noţiunea frontierei vamală şi de trecerea frontierei vamale a fost dată în capitolul I a
prezentei lucrări, de aceea în continuare vom analiza metodele şi modalităţile comiterii de
contrabanda.
În opinia doctorului în drept, S. Maimescu, metodele de comitere a contrabandei sânt:
eludarea controlului vamal sau tăinuirea de controlul vamal, iar la modalităţile de comitere
se atribuie: folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală şi
nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei vamale .25
Eludarea controlului vamal constă în trecerea frontierei vamale în alte locuri decât cele
unde sunt amplasate organele vamale (birouri vamale, posturi vamale) sau trecerea în locurile
unde sunt dislocate organele vamale, dar scăpând de controlul vamal. 26 Conform Hotărârii
Plenului CSJ a RM nr. 5 din 24.12.2010, eludarea controlului vamal prezumă intrarea sau
ieşirea din ţară prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta şi nu are importanţă dacă se
recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori.
Eludarea controlului vamal se consideră aceleaşi acţiuni în cazul intrării sau ieşirii din ţară şi
prin locuri destinate pentru aceasta, dacă trecerea sau ieşirea a fost săvârșită forţat,
neautorizat sau fără permisiunea organului vamal.
Menţionăm definiţia eludării doctorului în drept, S. Maimescu, prin care se
înţelege plasarea, trecerea, transportarea mărfurilor, bunurilor, valorilor,mijloacelor de
transport, care formează obiectul juridic al raporturilor de drept vamal ce pot fi supuse
mecanismului de aprecierea, constatarea, încasarea plăţilor, taxelor vamale, inclusiv a
bunurilor, obiectelor, mărfurilor care sânt interzise de a fi trecute peste frontieră sau au statut
juridic special:
 În afara PCTF sau prin PCTF, însă în afara locurilor de efectuarea controlului vamal
sau fără efectuarea acesteia;
 În afara amplasării locului de efectuarea controlului vamal.
Aşa, spre exemplu, Cet. Republicii Moldova Т., şoferul unui automobil "ГАЗ-66",
intrând pe teritoriul Republicii Moldova, în afara PCTF, nu a dorit să se oprească la semnul
convenţional al echipei de control a grănicerilor care patrula frontiera. La semnul repetat al
25
Maimescu S. Contrabanda şi modalităţile ei de comitere. Teza de doctor. Chişinău, 2000, pag. 86
26
Бойко А.И., Роднина Л.Ю. Контрабанда. Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002, стр.
299
echipei de control de a opri unitatea de transport şoferul Т. а întors brusc volanul cu scopul
de a doborî grănicerul care a ieşit în faţa maşinii. Pentru a se autoapăra şi a preveni
trecerea ilegală a frontierei de stat, echipa de control a grănicerilor a fost impusă să
folosească arma automată şi să oprească în mod forţat unitatea de transport. Autocamionul
a fost oprit, iar şoferul T. prezentat instanţei de judecată pentru încălcarea normei de drept
penale - trecerea ilegală a frontierei de stat, infracţiune prevăzută de art.362 С.P. RM 27.
În legătura cu exemplul sus-indicat, doctor în drept, S. Maimescu 28, indică la faptul că
în CP al RM urmează a fi introduse modificările în normele de drept ce reglementează
trecerea peste frontiera de stat a Republicii Moldova, fiind sancţionată astfel şi trecerea ei
prin spargere (rupere), aşa cum această noţiune este inclusă în legea penală a altor state, prin
care se vor reduce la minimum, după cum se va reduce şi introducerea pe cale de contrabandă
a unităţilor de transport care trec ilegal peste frontiera statului diferite bunuri materiale.
Tăinuirea mărfurilor şi obiectelor de controlul vamal prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop – cea mai frecventă modalitate de săvârșire a infracţiunii
– constituie trecerea obiectelor prin ascunderea lor de controlul vamal în locuri speciale spre
a evita acest control. Tăinuirea, de regulă, se face în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop. Trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziş sau prin
atribuirea unor bunuri a formei altor bunuri de asemenea este o tăinuire. Conceptul de „loc
special pregătit” este destul de larg şi depinde de fiecare caz în parte. Aceste locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop pot fi:
1) bagajul personal al infractorului care se află la el sau separat, uneori printre lucrurile
personale ale acestuia ( în tubul pastei de dinţi, în tocul încălţămintei, într-un buzunar special
pregătit al hainei în) corpul infractorului;
2) mijloacele de transport cu care infractorul transportă mărfurile peste frontiera
vamală.
Această metodă de comitere infracţiunii de contrabanda e succinct reltată în sursele
legislative ale RM. Nu este pe deplin definită nici în Convenţia de la Nairobi, nici în
Hotărîrea plenului CSJ nr. 5 din 24.12.2010.Practicienii activităţii vamale din RM , cât şi din
alte state susţin că, noţiunea de tăinuire să fie relatată mai larg.

27
Arhiva Departamentului Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova, 2002, citat în, S. Maimescu . Obiectul
material al contrabandei ca obiect de atentare asupra securității publice a statului //Revista Naţională de Drept
1/21, 2005 , pag. 56
28
Maimescu S.. Obiectul material al contrabandei ca obiect de atentare asupra securității publice a statului
//Revista Naţională de Drept 1/21, 2005 , pag. 57
 Folosirea frauduloasă a documentelor – reprezintă modalitate normativă alternativă
prin care se poate manifesta infracţiunea de contrabandă. E una periculoasă, datorită inducerii
în eroare a organului vamal în ceea ce priveşte obiectul material, cauzării daunei materiale
statului prin trecerea mărfurilor interzise, neindicate în documente. Această modalitate
normativă pune accentul pe anumite mijloace de comitere a contrabandei: documentele şi
mijloace de identificare vamală.
Frauda vamală - constă în prezentarea documentelor marfare de trăsura internaţională,
altor documente necesare la trecerea frontierei vamale, inclusiv a documentelor vamale cu
caracter neautentic în scopul ducerii în eroare a funcţionarului vamal, urmat de neachitarea
plăţilor vamale, trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor interzise la o astfel de trecere şi
trecerea mărfurilor, obiectelor, valorilor care au statut juridic special, însă trecute sub altă
denumirea.
Atribuim la calitatea documentelor:
- documentele false;
- documentele nule;
- documentele obţinute pe cale ilegală:
- documentele care se referă la alte bunuri decât cele care sunt în realitate însoţite de
asemenea documente.
1) document fals – documentul integral sau parţial fabricat, fals, de exemplu pe calea
nimicirii unei părţi din text, introducerii în el a informaţiilor suplimentare etc., precum şi
documentul fals, obţinut pe cale ilegală, sau documentul care serveşte drept temei pentru trecerea
altor bunuri; Nu se cuprind de noţiunea „documentele false” răboajele (jetoanele) falsificate
neavând sensul de „document” în accepţiunea contemporană. Latura obiectivă respectivă va fi
împlinită şi în cazul folosirii pentru sustragerea bunurilor de la controlul vamal a unor documente
false deja folosite, chiar dacă folosirea respectivă persoana a mai fost pedepsită. Aceasta e pentru
că legiuitorul a conceput aceste documente ca mijloace „frauduloase”, fără a deosebi dacă ele
atrag sau nu prin ele la răspundere penală.
2) document nul – documentul obţinut pe cale legală, însă care, din anumite cauze, şi-a
pierdut valabilitatea, de exemplu a expirat termenul de acţiune. La categoria celor nule sunt
atribuite şi documentele care nu conţin ştampile, semnături, precum şi documentele cu termen
expirat;
3) document obţinut pe cale ilegală – documentul obţinut de persoana interesată prin
prezentarea persoanei împuternicite pentru aceasta, în calitate de temei pentru eliberarea lui, a
datelor vădit false sau a documentelor contrafăcute ori obţinut în urma abuzului de serviciu
din partea unei persoane cu funcţie de răspundere sau din neglijenţa acestei persoane la
eliberarea documentului;
4) document care conţine date neautentice – se consideră pct. 7.11 din Hotărârea
Plenului CSJ a RM nr. 5 din 24.12.2010, documentul care, în realitate, este autentic, însă în el
sânt introduse informaţii ce nu corespund realităţii. Concomitent, el păstrează elementele şi
indicii originalului (se execută pe formular oficial, conţine numele şi posturile persoanelor
împuternicite să-l semneze etc.), însă informaţiile introduse în el (textul, materialele
numerice) sânt false; 29
5) documente care se atribuie la alte mărfuri şi mijloace de transport sunt
documentele originale, veridice, dar care nu se referă la bunurile trecute peste frontiera
vamală, și la alte bunuri.
6) alte documente – documentele necesare pentru controlul vamal, care permit trecerea
peste frontiera vamală a mărfurilor şi obiectelor şi sânt eliberate şi autentificate de instituţiile
competente şi de persoanele cu funcţie de răspundere respective (permise de trecere a valutei
străine peste hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei,
licenţe, autorizaţii, certificate, procuri, documente care însoţesc marfă, etc.).
Nedeclarare a mărfurilor – conform pct. 6 Hotărârii Plenului CSJ a RM nr. 5 din
24.12.2010 este neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor precise despre aceste mărfuri,
obiecte sau alte valori, iar declarare neautentică – introducerea în declaraţia vamală a unor
informaţii vădit false sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în documentele menţionate. În
acest sens, nedeclararea mărfurilor, obiectelor şi altor valori presupune necomunicarea
datelor corecte controlului vamal, fie în declaraţia vamală, fie în mod oral, fie nemijlocit în
timpul perfectării actelor, bagajelor, unităţilor de transport supuse controlului vamal. 30
În opinia doctorului în drept, S. Maimescu, infracţiunea de contrabandă ţine de
infracţiunile formal-materiale, în majoritatea cazurilor ea poate fi numai formală, deci, nu
este necesar să parvină consecinţele prejudiciului material cauzat.31

29
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 5 din 24.12.2010, privind practica
judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile
vamale.
30
Maimescu Sava Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor, obiectelor şi a altor valori, sau
declararea neautentică a lor în documentele vamale şi alte documente, necesare la trecerea
frontierei//Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi economia
tenebroasă în Republica Moldova (26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999 pag. 55-67
31
Maimescu Sava Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi delimitări// Revista Naţională de
Drept, 2004, nr.5, p. 19.
 2.3Subiectul și latura subectivă a contrabandei cu substanțe
narcotice și mijloace psihotrope
Subiectul infracţiunii în doctrina dreptului penal se consideră persoana care poate răspunde în
mod penal pentru infracţiunea săvârșită. Reieşind din articolele 10-11, 14 CP putem afirma că
subiectul infracţiunii de contrabandă este o persoană fizică, ce este responsabilă şi care la momentul
săvârșirii infracţiunii a împlinit cel puţin 16 ani. Subiectul infracţiunii din art. 248 CP poate fi orice
cetăţean - al Republicii Moldova sau cel străin, precum şi persoanele fără cetăţenie (apatrizi), dar în
care îşi au domiciliul în Republica Moldova.
Conform teoriei generale a dreptului vamal ca subiecţi ai relaţiilor de drept vamal sânt
considerate:
1. persoanele fizice(pasagerii);
2. persoanele juridice cu statut juridic general;
3. persoanele juridice cu statut juridic special.
Reieşind din prevederile art. 21 alin. (1) CP al RM sunt pasibile de răspundere penală
persoanele fizice responsabile care, la momentul săvârșirii infracţiunii, au atins vârsta de 16
ani. Reieşind din art. 21 alin. (3) CP al RM, în prezenţa unor anumitor condiţii, se stipulează
că poate fi atrasă la răspundere penală şi persoana juridică.
Ca subiecţi ai infracţiunii de contrabanda conform dreptului vamal al RM sânt
recunoscute persoanele fizice(pasagerii) şi întreprinzătorii (persoane fizice şi juridice), care
se deplasează prin frontiera vamală internă sau externă a statului.
Conform prevederilor art. 21 alin. (3) CP al RM, persoana juridică, cu excepţia
autorităţilor publice, este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută  de  legea
penală  dacă  există una din următoarele condiţii:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii  pentru
efectuarea  unei  anumite activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde
actelor  de constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii
considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvârșită în interesul acestei persoane
juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana
împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective.
 În acest sens, invocăm viziunea autorului S. Maimescu precum că pentru a atrage
persoana juridică la răspundere penală în cazul comiterii infracţiunii de contrabandă, pe lângă
cele trei condiţii generale indicate în norma de drept penal, prevăzută de art. 21 CP al RM,
sunt strict necesare şi alte condiţii speciale, acţiuni concrete care ar fi întreprinse de către
persoanele juridice.32
Drept condiţii speciale urmează a fi menţionate:
a) persoana juridică trebuie să fie recunoscută în calitate de agent economic;
b) persoana juridică trebuie să fie recunoscută drept agent economic participant la
activitatea economică externă a statului.
Această ultimă opinie, constată S. Maimescu, reiese nu numai din sugestiile doctrinare
proprii, din practica vamală internaţională, ci şi nemijlocit din arhivele instituţiilor vamale,
amplasate de-a lungul frontierei vamale externe a Republicii Moldova, precum şi din
instituţiile vamale interne ale statului. Practica activităţii organelor vamale din Republica
Moldova, îndeosebi arhivele instituţiilor vamale amplasate la frontiera vamală externă a
statului, consemnează autorul S. Maimescu, indică asupra faptului că la trecerea frontierei
vamale externe a statului, iar în unele situaţii şi a frontierei vamale interne, persoanele
juridice, agenţii economici, participanţi la activitatea economică a statului, dispun de statut
juridic deosebit. În opinia autorului citat, agenţii economici participanţi la activitatea
economică a statului, care, la trecerea frontierei vamale interne şi externe a statului, figurează
numai ca persoane juridice, urmează a fi clasificaţi în următoarele categorii:
1) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului care importă mărfuri pe teritoriul vamal al statului pentru comercializare;
2) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care exportă mărfurile produse pe teritoriul statului naţional pentru a fi
comercializate în afara teritoriului vamal al statului;
3) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care sunt proprietarii mărfurilor la trecerea acestora peste frontiera vamală a statului;
4) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care sunt posesorii mărfurilor la trecerea acestora peste frontiera vamală a statului;
5) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care sunt reprezentanţi ai mărfii la trecerea acesteia peste frontiera vamală a statului;

32
Maimescu Sava Unele aspecte practice ale executării sentinţelor pronunţate pe cauzele penale de contrabandă
intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova// Revista Naţională de Drept, 2009,
nr.10-12, pag.63
 6) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care efectuează transportarea/trecerea mărfurilor, încărcăturilor, obiectelor peste
frontiera vamală externă şi internă a statului;
7) persoanele juridice - agenţi economici participanţi la activitatea economică externă a
statului, care efectuează transportarea mărfurilor, încărcăturilor aflate în tranzitul clasic
internaţional prin teritoriul vamal naţional al statului;
8) persoanele juridice rezidente ai statului naţional - agenţi economici participanţi la
activitatea economică externă a statului, care se ocupă de prestarea serviciilor legale, reieşite
din statele de funcţii, în afara teritoriului vamal al statului;
9) persoanele juridice străine - agenţi economici participanţi la activitatea economică
externă a statului, aflate temporar pe teritoriul statului întru prestarea de servicii ce reies din
statutul ei juridic de specializare şi prestare de servicii.33
În concluzie: răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei
fizice pentru infracţiunea săvârșită. La fel este importantă, de fiecare dată stabilirea
subiectului care poartă vinovăția pentru săvârșirea contrabandei: transportatorul, expeditorul
sau destinatarul. Sânt posibile mai multe variante, în funcţie de circumstanţele cauzei.
Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a persoanei faţă de fapta social-
periculoasă săvârşită de ea, prevăzută de legea penală, ce include în sine forma vinovăţiei,
motivul şi scopul infracţiunii.
Din punctul de vedere al laturii subiective, contrabanda, în oricare dintre modalităţile
sale, se comite cu intenţie, şi anume – cea calificată ca directă. Vinovatul conştientizează
caracterul social-periculos al acţiunilor sau inacţiunilor sale (de trecere ilegală peste hotar a
bunurilor), a prevăzut consecinţele social-periculoase ale acestora şi le-a droit.
F. Sandu deosebeşte în cadrul contrabandei prin folosirea frauduloasă de documente
vamale câteva niveluri de intenţie:

- intenţia primară (şi de bază) faţă de săvârşirea acţiunilor de trecere ilegală a bunurilor;

- intenţia secundă (secundă, nu secundară), manifestată faţă de foloşirea documentelor

neautentice sau false; – intenţia calificată terţiară, care se manifestă în cazul când
făptuitorul unic al infracţiunii este şi autor al unui fals, precum şi autorul uzului în
fals. În acest caz, primele două intenţii (primară şi secundă) coagulează în cea de a
treia – terţiară.34
33
Maimescu Sava. Op.cit. pag. 66
34
Sandu F., Contrabanda – componentă a crimei organizate, All, București, 1997.