Colegiul National Barbu Stirbei

PROIECT SOCIOLOGIE
TEMA: DISCRIMINAREA

Profesor: Decu Marilena

Nume si prenume: Stanciu Marcela Petronela
Clasa: a XI-a F
Data: 04.06.2021
 Colegiul National Barbu Stirbei

Cuprins:
 Definitii
-In Romania
 Formele discriminarii
-Discriminare directa
-Discriminare indirecta
-Discriminare multipla
-Hartuirea
-Victimizarea
-Dispozitia de a discrimina
 Discriminare rasiala si etnica
-In SUA
-In Romania
 Discriminare pe baza de sex sau orientare sexuala
-In Romania
 Discriminarea bazata pe casta
 Discriminarea pe locul de munca
 Discriminare pe baza de limba
 Discriminare pe baza de varsta
 Discriminare inversa
 Discriminare pozitiva
 Discriminarea persoanelor cu handicap
-In lume
 Discriminarea religioasa
 Stereotipizare si tapi ispasitori
 Bibliografie
 Colegiul National Barbu Stirbei

Definitie
În sociologie, termenul "discriminare" este tratamentul defavorabil al unui individ sau al
unui grup de indivizi bazat pe apartenența lor la o anumită "clasă" sau "categorie".
Discriminarea se referă la comportamentul pe care o persoană, o instituție sau un grup
de persoane îl au împotriva membrilor respectivei clase sau categorii. Poate implica
excluderea sau limitarea accesului membrilor grupului de persoane discriminat de la
exercițiul anumitor drepturi și șanse care altfel sunt disponibile celorlalte grupuri
sociale.
In Romania
In România, potrivit legii nr. 324 din 14 iulie 2006, prin "discriminare" se înțelege orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată,
precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a
libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Discriminarea directă
Discriminarea directă are loc atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin
favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație
comparabilă, iar diferența de tratament are la bază oricare criteriu de discriminare
prevăzut de legislația în vigoare. Acest tip de discriminare poate izvorî din prevederile
legii, altor acte juridice sau din comportamentul real față de grupul social vizat.
Discriminare indirecta
Discriminarea indirectă survine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent
neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în
vigoare, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate
obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și
necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament activ sau
pasiv care, prin efectele pe care la generează, favorizează sau defavorizează nejustificat,
supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o
comunitate față de altele care se află în situații egale.
 Colegiul National Barbu Stirbei

Discriminarea multiplă
Discriminarea multiplă survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt
tratate diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de
discriminare, cumulativ.
Oamenii au identități multiple și fac parte simultan din mai multe grupuri sociale.
Apartenența simultană la mai multe grupuri poate crește vulnerabilitatea persoanelor
respective în fața discriminării.
Hărțuirea
Hărțuirea reprezintă orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant,
ostil, degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie
defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.
Victimizarea
Victimizarea reprezintă orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune
în instanță sau la instituțiile competente, cu privire la încălcarea principiului
tratamentului egal și al nediscriminării.
Femeia face parte din categoriile de victime cu cel mai mare grad de vulnerabilitate
victimală, în special în cazurile de violență în familie. Victimele de sex feminin, în
general, sunt stăpânite de sentimentul fricii, rezultată din intimidările sau agresiunile
suferite care determină, de regulă, acceptarea efectului victimal. Dintre formele de
victimizare a femeii cele mai grav întâlnite sunt: amenințarea, maltratarea, violul din
cauze multiple: infidelitate, gelozie, alcoolism, soțul bolnav psihic etc.

Dispoziția de a discrimina
Dispoziția sau ordinul de a discrimina este considerată a fi tot o formă de discriminare și
reprezintă un ordin primit de o persoană sau un grup de persoane de la o altă persoană
sau grup de persoane pentru a discrimina.
 Colegiul National Barbu Stirbei

Discriminare rasiala si etnica

În SUA- Incă din 1865, Civil Rights Act („Legea Drepturilor Civile”) a oferit un remediu
pentru discriminarea rasială intenționată la ocuparea forței de muncă de către
angajatorii privați și de stat.
Civil Rights Act din 1871 se aplică la locurile de muncă publice sau la ocuparea forței de
muncă care implică acțiuni de stat și interzice privarea de drepturile garantate prin
constituția sau legea federală. Titlul VII este principala reglementare federală cu privire
la discriminarea la angajare și interzice discriminarea ilegală a ocupării forței de muncă
de către angajatorii publici și privați, de către organizațiile de muncă, de programele de
formare și agenții de angajare bazată pe rasă sau culoare, religie, sex, și origine
națională.
In Romania- După Revoluția din 1989, România a adoptat o serie de acte legislative
care să apere interesele minorităților împotriva discriminării. De exemplu, Legea
nr.148/2000 privind publicitatea, Legea nr. 215/2001 privind organizarea si funcționarea
administrației publice locale, Hotărârea nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități
naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse in Legea
administrației publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 416/2001 - venitul minim garantat,
Legea nr. 705/2001 privind sistemul național de asistență socială, Legea nr. 116/2002
cu privire la prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Hotărârea Guvernului nr.
829/2002 privind Planul Național antisărăcie si promovare a incluziunii sociale.
Discriminare pe bază de sex sau orientare sexuală
Deși sexismul se referă la credințele și atitudinile în raport cu sexul unei persoane, astfel
de convingeri și atitudini sunt de natură socială și în mod normal nu au consecințe
juridice.[necesită citare] Discriminarea pe criteriul de sex, pe de altă parte, poate avea
consecințe juridice.
Deși ceea ce constituie discriminare de gen variază de la țară la țară, esența este că
aceasta este o acțiune ostilă inițiată de o persoană împotriva altei persoane, acțiune
care nu ar fi avut loc dacă persoana ar fi avut alt sex. Discriminarea de această natură
este considerată o formă de prejudecată și, în circumstanțe specifice, este ilegală în
multe țări, inclusiv în România (legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de
tratament între femei și bărbați, actualizată în 2015, în vederea eliminării tuturor
formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieții publice din
România).
 Colegiul National Barbu Stirbei

În România
Discriminarea există, în funcție de domeniu, atât în defavoarea femeilor cât și în
defavoarea bărbaților[29]. Cele mai întâlnite forme de discriminare sunt:
Sexismul cu privire la relațiile de muncă
Sexism în România cu privire la încredințarea minorilor.
Discriminarea bazată pe castă
Potrivit UNICEF și Human Rights Watch, discriminarea de castă afectează un procent
estimat de 250 milioane de persoane în întreaga lume. Discriminarea pe motive de
castă, așa cum sunt percepute de către UNICEF, este răspândită mai ales în unele părți
din Asia (India, Sri Lanka, Bangladesh, Nepal, Japonia) și Africa.
Discriminarea la locul de muncă
Discriminarea la locul de muncă se referă la interzicerea anumitor persoane să aplice și
să primească anumite locuri de muncă pe baza de rasă, vârstă, sex, religie, înălțime,
greutate, naționalitate, handicap, orientare sexuală sau identitatea de gen. În relația cu
sociologia, discriminările la angajare, de obicei, se referă la ce evenimente se întâmplă în
societate la momentul respectiv. De exemplu, în anii 1950-1960 părea ridicol să se
angajeze un bărbat afro-american și absolut nemaiauzit de a se angaja o femeie afro-
americană în multe slujbe din SUA. Cu toate acestea, astăzi în societatea noastră, este
norma absolută de a angaja orice persoană calificată.
Discriminarea la locul de muncă s-a redus enorm comparativ cu anii anteriori. Acest
lucru se datorează unor legi care interzic discriminarea în relațiile de muncă. În
societatea noastră de astăzi, toată lumea este obligată să trateze toate tipurile diferite
de oameni la fel și să le acorde aceleași șanse. Dacă un angajator încalcă aceste reguli, el
poate fi acționat în justiție pentru motive de discriminare.

Discriminare inversă
 Colegiul National Barbu Stirbei

Unele încercări de anti-discriminare au fost criticate ca discriminare inversă. În special,

cotele de minoritate discriminează membri ai unui grup dominant sau majoritar. În
opoziție cu preferințele sale rasiale, Ward Connerly de la Institutul American A
Drepturilor Civile a declarat: "Nu este nimic pozitiv, afirmativ, sau egal" cu privire la
afirmația "programe de acțiune care să acorde întâietate unor grupuri pe criterii de rasă.
Există cazuri, totuși, cum ar fi Noack v. cazul YMCA din SUA Curtea a V-a, care include
părtinirea categorică gen anti-masculin într-un mediu de lucru tradițional feminin, ca de
exemplu cel de îngrijire a copiilor.
Discriminare pozitivă
Măsurile care vizează un anumit grup și care urmăresc eliminarea și prevenirea
discriminării sau compensarea dezavantajelor rezultate din atitudini, comportamente și
structuri existente poartă denumirea de discriminare pozitivă.
Există tendința de abandonare a sintagmei discriminare pozitivă în favoarea celor de
măsuri specifice sau de tratament preferențial deoarece, spre deosebire de
discriminarea pozitivă, care presupune acordarea unei preferințe automate și absolute
membrilor grupului minoritar, celelalte două vizează asigurarea egalității depline și
efective, permițând ca aprecierea să se facă în concret, de la caz la caz.
Discriminarea persoanelor cu handicap
Discriminarea împotriva persoanelor cu handicap în favoarea persoanelor care nu sunt
se numește ableism sau disablism. Discriminarea celor cu handicap, tratează
persoanele fără handicap ca standard de "viață normală", rezultate în locuri publice și
private și servicii, educație și asistență socială care sunt construite pentru a servi
"standard" de oameni, cu excepția celor cu diverse handicapuri.
În lume
În Statele Unite, Legea Americanilor cu Handicap asigură egalitatea de acces la ambele
clădiri și servicii și este la fel cu acte similare din alte țări, cum ar fi Legea din 2010
privind egalitatea în Marea Britanie.

Discriminare religioasă
 Colegiul National Barbu Stirbei

-este evaluarea sau tratarea unei persoane sau a unui grup diferit datorită credinței lor.
De exemplu, populația creștină indigenă din Balcani (cunoscută sub numele de "rayah"
sau "turma protejată") a trăit sub guvernarea Imperiului Otoman i-Rayah. Cuvântul
acesta este uneori tradus ca „vite”, mai degrabă decât „turmă” sau „subiecte” pentru a
sublinia statutul inferior al rayah. Creștinii au fost obligați să plătească impozite mai
mari decât musulmanii, precum și forțați să plătească un impozit de sânge prin care
băieți de șapte ani erau luați de la familiile lor și prin forță convertiți la islam.
Stereotipizare și țapi ispășitori
Stereotipizarea este o formă de discriminare. Mulți oameni devin țapi ispășitori pentru
problemele care nu sunt din vina lor. Acest lucru este comun atunci când două grupuri
etnice defavorizate concură cu alta pentru recompense economice. Acest lucru este în
mod normal, îndreptat împotriva grupurilor care sunt relativ neputincioase, pentru că ele
sunt o țintă ușoară. Aceasta implică frecvent proiecție, care este atribuirea inconștientă
la alții de propriile dorințe sau nevoi.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare
 Colegiul National Barbu Stirbei

Topics.law.cornell.edu
Archive.eeoc.gov