www.dacoromanica.

ro
"N htotAtiftntidb4A1A4A4AMAANIAJtntActi.
.8 v firdiiir-Z;i2-1rZT -;Z7 11 ;;Z ;Z:0 ;,,WEeigtilq8 ,T^-'41r

0 St
.\ t SIJ
c)A, 3/71

.0. CAZANIICE CUPRIND IN SINE

7

E..

.-1(4 U1S.3.
s'14
LC31
EVANGHELIILE TALCUITE ALE DUMINICILOR '"1 9'
B
C

2:1 DE PRESTE AN 7 7

?I CU
-E L A7 rt
Er CAZANIILE SINAXARULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI
I ALE fLEI.C.*

se t 4i SFINTILOR CELOR MARI DE PRESTE AN it_,

-80r4 7firl-
-8 (,( TIPARITE RI 3.
°E LIZ In zilele Majestatei Sale binecredinciosului V 8.°
48.
-EN
r
(IL

g J 41
-gip
MITTAI REGELE ROMANIEI
I st,
7,0 R.

Or-
-.E §i sub Arhipastoria
3-
sE
-g k I. P. S. Patriarh MIRON
-EL Cu aprobarea si binecuvantarea Sfantului Sinod al Sfintei 57;
-Er1-4
( Biserici Ortodoxe Autocefale Romane
44 Dupa cele date la lumina pre vremea fericitului episcop FILARET [11.
..g In Sfanta Episcopie a Ramnicului la anul 1792 3.1
1 FielL 13`
1141141N.
WAIIWAAI
m3DITI.. IIIa,
It
0*Y
r,c

E rd t 5 Fil:
E4-

-EL B-
-E PTtsi
BUCURETI -
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI FA E#
Lr
erg
im
,11( 1929 e) 1.4 .t
3-
*E.
1 Li L AL R5 _AL _AL .AL , .lt.. -AL. Ads. L _AL. -E....111tt I N 80
OfT4PYYTTYYWYVYTYIPVVIP4POVVVVIN
www.dacoromanica.ro
 Mos7Coe-A,
, ,111111111,11",'

Inainte Cuvaratare
Cairo dreptmciriforul editor
recum trupul se tine cu hrana, a§i§derea §i
sufletul cu Dumnezeqtile cuvinte se hrane§te
§i cre*te, curatindu-se de spinii pacatului §i
inflorind rodurile cele bine placute celui ce
ne-au rascumparat cu sangele sau din robia
intunerecului.
Deci, de vreme ce de multe on §i la cele din a-
fara lucruri vedem ca. pornirea a fiqte ce trebuinta
se pricinue§te din aratarea §i indemnarea cu cuvan-
tul, a5ijderea dar, §i mai vartos, pot sa sporeasca
in cele duhovnicqti ascultatorii cei binecredincioi,
cand cuvantul lui Dumnezeu deapururea se trambi-
teaza in inimile lor ; cand intru indestularea painei
vietei petrec. Atunci §i Hristos intru dan§ii se sä-
14lueste si trupul se face mort despre pacat, precum
zice Pavel, iar Duhul vietue§te intru dreptate.
Pentru aceasta a se propovedul adevarul Evan-
gheliei de catre cei din randuiala bisericeasca, este
cea mai mare trebuinta ; iar a-1 tacea pre acesta, este
cea mai mare osanda. ce osanda 1 Osanda slugei
care a ascuns talantul Domnului sau in pAmant §i
nu 1-a negutatorit.
Drept aceea, din porunca prea sfintitului nostru
stapan, Chiriu Chir Filaret episcopul Ramnicului,
s'a dat in stamba aceasta dumnezeeasca carte, intru
care se cuprind Cazaniile Duminicilor de preste an, ce
are fie§tecarea in sine talcuirea Evangheliei Dumini-
cei, pentru mai buna intelegerea poporului de ob§te.
t.3 6Av
www.dacoromanica.ro
 SEX
INAINTE CUVANTARE g
Asisderea, aceasta carte mai cuprinde, atat Caza-
niile Praznicilor celor Imparatesti, cat si petrecerea
cea inalta si plina de ravna dumnezeeasca a unor
sfinti ce au patimit pentru Mire le sufletelor, dela ca-
rele se si incununara si fericirei cei de veci se fa-
cura mosteni.
Fiestecare invatatura a acestei carti, la ziva sa a-
ceti cu glas lurninat intru adunarea poporului bise-
ricesc, datori suntem, spre intelegerea ascultatorilor,
spre desteptarea sufletelor celor ametite de betia
patimilor. Si macar de se si afla multi de cei cari
cu greu priimesc spre ascultare mantuitoarea propo-
veduire, intunecata fiind mintea for cu dulcetile tru-
pesti, insa pentru unii ca acestia mai vartos sa nu
inceteze cuvantul mantuirei, caci intru cea deapuru-
rea invatatura de mantuirea sufletelor for si infrico-
sarea muncilor de veci, carora vor fi mosteni cei
ce nu se parasesc de rautati, doara se vor destepta
si unii ca aceia spre luminarea pocaintei.
Iar a nu se ceti intru adunarea Bisericei Cazania
a fiestecareia Duminici si zile in care se praznuesc
Praznicile cele Imparatesti si Sfintii cei ce s'au ne-
voit pentru Hristos, iata ca cu totul poporul cel de
rand va petrece intru intunerecul nestiintei.
Dator este dar si fiestecare crestin a supune auzul
sau spre ascultarea dumnezeestei invataturi, si a plini
poruncile Mantuitorului, carele catre unii ca acestia
graeste : Fericiti sunt cei ce and cuvantul lui Dum-
nezeu si-1 pazesc pre dansul".
Al tuturor Area plecat,
GRIGORIE IERODIACONUL
din Sputa Episcopie a Ramnicului, 1781.

www.dacoromanica.ro
 CAZA.1\TI
LA DUMINECA

VAMESULUI BSI A FARISEULUI

Cuvant inainte.
ristos adevaratul invatator al dreptatei de
vecie mai inainte a vazut ca un §tiutor a
toate, ca iute mutate este marimea de-
§arta §i trufia. Aceasta si pre ingerii cari
n'au pazit a for incepatura, cu negura intu-
neieculai de vecie i-a acoperit, §i in prapastie sub
pamant i-a incuiat. Iar smerenia, lumina este. Aceasta
§i pre pacatoi ii lumineaza §i in Cer ii ridica.
Pentru aceasta trufia o leapada Domnul, §i impute,
celor ce li se pare cat sunt drepti, §i osandesc pre
cei ce se intorc dela pacat. Iar smerenia o lauda,
§i pre pacatosii cari se pocaesc, ii indrepteazaca
si pre acest Vames de carele acum marturiseste
aceasta Evanghelie.
Evanghelia dela Luca Cap. 18, Stih. 10.
is -a Domnul pilda aceasta : Doi oameni au intrat
in Biserica sä se roage ; unul fariseu §i altul
c vamq. Fariseul stand, ala se ruga intru sines :
iDoamne multumescu-ti, ca. nu sunt ca ceilalti oa- 2
WYe 5)6A
www.dacoromanica.ro
rs6---- CAZANIE LA DUMINICA

cmeni: jefuitori, nedrepti, preacurvari, sau ca §i acest

I
evame. Postesc de doua on in saptamana; dau
ezeciuiala din toate cate ca§tig. Iar vame§ul de-
cdeparte stand, nu vrea nici ochii sai la Cer sa-i
cridice, ci i§i bated pieptul zicand: Domnul milostiv
.fii mie pacatosului 1 Zic vou6, s'a pogorit acesta
(mai indreptat la casa sa, decat acela. Ca tot cel
c ce se inalta smeri-se-va, iar cel ce se smere§te
c inalta-se-va , .
Invatatura pentru Vames si Fariseu.
T'. Tocmeala au imparatii cand vor sa-§i trimita voi-
nicii la rasboiu: mai inainte le dau de veste sa-§i
gateasca armele, sa le ascut6, §i sa se Invete a se
deprinde in lucruri de rasboiu. Si cand ii trimit, stau
de-i invata §i-i indeamna cu cuvantul sa nu bage
in searna nici frica, nici moartea. Si Inca in mijlocul
acestora, tuturor le fagaduesc daruri §i boierii.
Pi§a intr'acel chip §i parintii dascalii Bisericei noa-
stre au facut, caci vom sä ne ducem cu rasbQiu
asupra diavolului, ucigatoriului celui de suflete, sä-1
luptam §i sa-1 batem cu postul §i cu ruga §i sa-1
omorim cu smerenia. Pentru aceea cu trei saptamani
Inca mai inainte de aceasta, adica mai inainte de
Inceperea Postului, ne dau §tire Sfintii Parinti sa ne
gatim catre nevointa cea sufleteasca, §i cu cuvantul
ne indeamna §i ne invata, sä nu grijim nici cum de
trupul nostru, ca de un lucru putred §i trecator.
Pentru care lucru ne fagaduesc, din Santa Scripture,
daruri §i plata mare.
Deci, pentruca postului ii este de folos §i ajutor
mare pocainta §i smerenia, iar sminteala §i impiede-
carea lui este mandria, pentru aceea §i Sfintii Parinti
T mai inainte de toate, pun Inaintea noastra pilda carea T
iS3 re, 6 )a
www.dacoromanica.ro
 VAMEqULDI §f A FARISEITLIII

au graft Dumnezeu de vame§ §i de fariseu. i cu

aceasta ca cu un bucium strip. §i cheama pre toti
cre§tinii §i ii invata : cu fariseul sä lepede mandria,
far cu vame§ul sä se smereasca si sa se pocaiasca.
Ca precum este smerenia intaia treatid catre Dum-
nezeu, asa §i mandria este intaia cadere a omului.
Ca. §i diavolul dintaiu pentru mandrie a cazut (precum
scrie Luca. Evanghelistul cap. 1o, stih 18: Vazut-am
pre satana. ca un fulger din Cer cazand1), §i din
finger luminat s'a facut drac intunecat. Pentru aceea
nimenea pentru bunatatile sale sa nu se aiba pre
sine §i pre altul sa osandeasca, ca Dumnezeu celor
mandri cu toate le sta improtiva, far celor smeriti
le da dar bun. Ca niai mult iube§te Dumnezeu pre
cel pacatos cand se pocae§te, decat pre cel drept
cand se fale§te. Pentru aceea macar §i toate buna-
tatile de am face §i toata legea de am umplea, sä
nu ne marim, nici sa ne lauclam, ci pururea sa ne
smerim §i sa ne osandim pre noi, far nu pre altul.
Aceasta ne invata pre noi Dumnezeu astazi, de
grae§te cu pilda, Si zice ash : (Doi oameni au intrat
in Biserica sa se roage 1, caci doua cete de oameni
sunt in lume: adica dreptii §i pacato§ii. Pentru aceea
ca de doi oameni grae§te Dumnezeu. Pentru drepti
aduce la mijloc pre fariseu, caci intr'acea vreme
fariseii erau ale§i dintru ceilalti oameni pentru postul
Si pentru dreptatea ce aveau, §i erau cinstiti §i lau-
dati de oameni buni. Iar pentru pacato§i aduce pre
vame§,caci vame§ii se chemau ceea ce cumparau
veniturile Domnilor §i le precupeau, §i numai pentru
ca sa dobandeasca Si sa stamp mult, napastuesc §i
asupresc lumea. Ca intru inima vame§ului iubirea
1) Isaia cap. 14, 15.
.3fe 6)43:.
www.dacoromanica.ro
68 CAZANIE LA DITIENICA

banilor petrece, lacomia, strambatatea, apucarile.

Intre toti oamenii vame§ul este asupritor §i lup in
oile cele cuvantatoare, adica in oameni. Hiara sal -
batica este vame§ul. Cu atatea rautati a intrat va-
me§ul acela in Biserica, cum zice Santa Evanghelie :
Doi oameni au intrat in Biserica sä se roage D. Si
dupa aceea arata Si ce oameni au fost, de zice : unul
fariseu, iar altul vame§. Ace§ti doi au intrat sa se
roage lui Dumnezeu pentru pacatele lor.
Deci ascultati §i ruga for in ce chip a fost :
Fariseul a statut §i s'a rugat cu mandrie §i a zis
a§a, : Multumesc tie Doamne Dumnezeul meu, ca nu
sunt ca alti oameni. Decal toti oamenii s'a facut
pre sine mai bun, §i deal toata lumea s'a judecat
pre sine mai sfant. Si incai n'a zis ca nu este -ca
unii oameni, ci a zis ca nu este ca toci oamenii :
apucatori, nedrepti, curvari. Pre toti i-a facut nedrepti,
numai pre sine s'a aflat drept. Pre toti i-a gash
curvari, numai pre sine curat §i fail de pacate. $i
nu i-a ajuns numai atata, ci Inca a osandit §i pre
vame§, ca. 1-a vazut rugandu-se §i el lui Dumnezeu,
§i a zis : nu sunt nici ca acest vame§ pacatos. Nu
s'a rugat pentru sine intaiu, dup . aceea sä se roage
§i pentru ccl pacatos. Ci numai cat a intrat in Bi-
serica, a osandit §i pre vame§ §i pre alti oameni pre
toti, numai pre sine s'a laudat §i s'a socotit bun
inaintea lui Dumnezeu. *i a inceput a-§1 numara, lu-
crurile cele bune §i a zice : postesc de doul on in
saptamana §i dau a zecea din toate cate agonisesc.
Intru acea vreme aveau obiceiu jidovii de posteau
doul zile in saptamana §i dau Bisericei a zecea din
toate cate aveau. Pentru aceea §i fariseul acela s'a
laudat, ca poste§te §i (IA a zecea lui Dumnezeu din
Wwz GAV
www.dacoromanica.ro
 t
VAMEgrLIII ka A FARISEIILITI 9

tot cat are. Lucrurile lui cu adevarat erau bune, iar

gura a avut rea. Ca celuia ce face aceste lucruri, i
se cade sa iubeasca pre strein si pre cunoscut, §i sa-i
fie mill de toti, cum ii era lui Avra.am. Iar acesta
clevetea pre deaproapele sau §i-1 osandea, si pentru
bunatatile sale se mandrea. Pentru aceea darea lui
n'a fost primita de Dumnezeu. Ca milostenia man-
drului este ca o rand, lui Dumnezeu, §i de postul lui,
zice Isaia proorocul (in cap. 58 stih 5, 6) : (Nu ca
acest -post am ales, zice Domnul, ci dezleaga toata
legatura strambatacei,. Deci nici postul, nici darea
lui nu i-au fost de vre un folos.
Ascultati de acum §i rugaciunea vame§ului, carele
adus aminte de pacatele sale, a statut departe,
;i -a
se bated in piept §i cu aceste cuvinte s'a rugat zi-
cand: Doamne fii milostiv mie pacatosului, ca nu
sunt vrednic sa stau §i sa caut cu ochii mei care
Cer, pentru multimea pa.catelor mele ; ca s'au in-
multit faradelegile mele, mai vartos decat nisipul
marei, Si rautatile mele au covar§it preste parul
capului meu. Inaintea Ta stau strambatatile mele.
Aud ca, cartile se vor deschide §i vor fi scrise toate
suspinele saracilor. Nu este nici un lucru, nici un
gand sa nu §tii to Dumnezeul meu. A raspunde
n'am vreme; a fugi n'am unde ; in Cer nu este loc;
in pamant ma tern sa nu cumva sä ma inghita, va-
zand faptele mele cele rele. Pentru aceea am alergat
catre tine, milostive Mantuitorule §i iubitorule de
oameni Doamne, §i cu lacrami ma rog: curatqte-ma
pre mine pacatosul. Multe sunt pacatele mele, ci
mila to este mai mare. Dela oameni nu este putinta
ca sa ma spasesc eu, iar milostivirei tale este cu
putinta §i aceasta ; ca, pentru pacatoi ai venit din
Mra
www.dacoromanica.ro
Mr)
.6(5)t 10 CAZANIE LA DIIMINICA

Cer pre pamant, ca sa-i chemi spre pocaint).. Deci

nu ma lasa nici pre mine inde§ert, ci ma primete
§i pre mine, cel ce caz cu smerenie §i cu lacrami
catre Sfintia Ta.
Pentru a.ceste cuvinte ce le-a grait vame§ul cu
lacrami §i cu smerenie, facut-a sufletul lui roada de
lucruri bune ; iara fariseul cu cuvintele lui, ca cu un
want mare, scuturat -a toata roada cea buna a su-
fletului sau. Pentru aceea intru tot milostivul §i dreptul
judecator Dumnezeu, platitu-le-au amandurora cum
se cadea fie§te caruia dintru ei. Pre fariseu, din bu-
natatea mandriei lui, pogoritu-l'au intru adancul sme-
reniei ; iar pre vame§, din saracia smereniei lui,
inaltatu-l-au intru bunatatea spaseniei, Si s'a umplut
Scriptura ce grae§te (la intaia carte a imparatilor
cap. 2, stih 6, 7) : cDumnezeu micwreaza pre om
§i-1 marqte). Pre fariseu mic§oratu-l-au, caci se in-
drepta pre sine ; iar pre vame indreptatu-l-au, pen-
truca se osandea pre sine.
Ascultati ce au grait Dumnezeu de das.nii amandoi:
Adevar graesc voua, ca. vame§ul acesta pogoritu-s'a
in casa sa mai drept de cat fariseul acela, caci fie-
tecarele cine se va inalta pre sine, smeri-se-va, §i
cine se va smeri, inalta-se-va (Luca cap. 18, stih 14).
O1 ce mare rautate este, iubitii mei cre§tini, ne-
putinta mandriei 1 Fariseul a mers in Bisexica intrum-
setat §i incununat cu bunatati, ca cu ni§te flori fru-
moase ; iar vameul gol de toate bunatatile.
fariseul, pentruca s'a falit, a cazut din toata cinstea;
iar vamqul pentruca s'a smerit, dobandit-a de ce s'a
rugat, §i plata pentru ruga lui i-s'a daruit.
Pentru aceea §i noi, binecuvantgi cre§tini, sä ne
ferim de mandria aceasta a fariseului, §i macar once
Tok v-,T
g-LV
www.dacoromanica.ro
MI, 26
.6("t 11 kroeb.
FITILIT1 CELIII CURVAR

bine am face, tot ca si vamesul sä ne facem ne-

vrednici, iar sa nu ne laudam ca fariseul, ca sa nu
fim osanditi si sä ne pierdem plata binelui ca si
dansul. Ci caindu-ne ca vamesul, sä ne ruglm ca sä
dobandim si not impreuna cu dansul imparatia Ce-
rului, intru care pre toti sa ne primeasca milostivul
si induratorul Dumnezeu, a caruia este slava si ma-
rirea neschimbata si neimputinata, intru veci netrecuti
$i nesfarsiti. Amin.
CJ eon

C.A.Z.A.1\T=
LA DUMINICA

FIULUI CELUI CURVAR

Cuvant inainie.
umnezeu fiind bogat intru milostivire, nu
voeste moartea pacatosilor, ci pentru aceea
a venit din Cer pre pamant, ca sä-i cheme
pre dansii la pocainta, si la cinstea cea din-
taiu sa-i ridice, cum si pre acest fiu curvar
de carele acum Santa Evanghelia marturiseste.
Evanghelia dela Luca, cap. 15, stih 11.
Ziis-a Domnul pilda aceasta : un om avea doi fe-
i a zis cel mai tanAr din ei tatalui sau :
ciori.
c tata, da-mi partea ce mi se cade din avutie. 5i
tle -a impartit for avutia. *i nu dup . multe zile,
c adunand toate feciorul cel mai tanar, s'a dus intr'o
Tox
gk"_ er)1.'M
www.dacoromanica.ro
.6r''' 12 CAZANIE LA DUMINICA

ctara departe, §i acolo a risipit toata avutia sa, vie-

uind Intru desmierdari. Si cheltuind el toate, fost-a
t foamete mare intru acea tara; §i el a inceput a
se lipsi. Si a mers de s'a lipit langa un locuitor
(dintru acea tara. Si 1-a trimis pe el la satul sau
(sa pasca porcii. Si dorea sa -$i sature pantecele sau
(de radacinile ce mancau porcii, §i nimenea nu-i da
(lui. Tara viindu'§i in fire a zis : 0.0 argati ai tatalui
cmeu se satura de paine, iar eu pier de foame. Scu-
cla-ma-voiu §i ma voiu duce la tatal meu §i voiu
czice lui : tata, gre§it-am la Cer §i inaintea ta §i nu
(mai sunt vrednic a ma chema fiul tau ; fa-ma ca
(pre unul din argatii tai. Si sculandu-se a venit la
(tatal sau. Tara el Inca departe fiind, vazutu-l-a pre
c el tatal lui i i-s'a facut mila ; Si alergand a cazut
(pre grumazii lui, §i 1-a sarutat pre el, Si i-a zis
dui feciorul: tata, gre§it-am la Cer §i inaintea ta,
qi de acum nu mai sunt vrednic a ma chema fiul
(tau. Si a zis tatal care slugile sale : aduceti haina
(cea dintaiu §i-1 imbracati pre el, §i da'i inel in
c mana lui, §i incaltaminte in picioarele lui; §i adu-
(ceti vitelul cel gras, de-1 junghiati, §i mancand sa.
(ne veselim ; O. fiul meu acesta era mort §i a in-
( viat, §i pierdut era i s'a aflat. Si au inceput a se
( \resell. Iar feciorul lui cel mai mare era la camp ;
c§i daca a venit *i s'a apropiat de casa, a auzit
(cantece §i jocuri. Si chemand pre unul din slugi,
(1-a intrebat: ce sunt acestea? Iar el a zis lui : fra-
c tele tau a venit, §i a junghiat tatal tau vitelul cel
cgras, caci 1-a vazut sanatos. Si s'a maniat §i nu
(vrea sa. intre. Iar tatal lui ie§ind, 1-a rugat pre el.
(Tar el raspunzand a zis tatalui sau: iata atatia ani
cslujesc tie, §i nici ()data porunca ta n'am calcat;
*Tole,

www.dacoromanica.ro
 61-4F
FIULUI CELUI CURVAR 13 ok.e5.

Ci mie niciodata nu mi-ai dat macar un ed, ca sa

cma veselesc §i eu cu prietenii mei; iar cand vent
e fiul tau acesta, care a mancat avutia to cu curvele,
tjunghiai lui vitelul cel gras. Iar el i-a zis lui :
c fiule, to in toata vremea qti cu mine §i toate ale
cmele ale tale sunt, ci se cadea, a ne vesell i a ne
cbucura, caci fratele tau acesta mort era §i a inviat,
ci pierdut era §i s'a aflat 1.
Inaptura pentru indelunga rabdarea lui Dumnezeu si
cum primeste de Cu mila pre pacatos daca se intoarce.
Dumnezeu cela ce este bogat intru mila, nu iu-
be§te pierirea pacato§ilor, ci pentru dan§ii au
venit din Cer pre pamant ca sa-i cheme intru po-
cainta. Acela §tiind neputinta neamului omenesc §i
slabiciunea celor cu minte prunceasca, can se dau
pre sine lumii i se lasa. trupului §i poftelor lui, de
petrec intru adancul rautaOlor §i al pacatelor, in
betii §i in curvii §i in necuratii, §i intr'alte pacate
in toate, §i in fapte rele §i draceti ziva §i noaptea,
in cat nu mai grijesc ei de sufletul lor, nici de Dum-
nezeu 4i aduc aminte, nici de moarte, nici de ju-
decata, ci sunt desnadajduiti §i parasiti de toata nä-
dejdea cea buna §i de toata mila lui Dumnezeu, §i
pururea adauga §i sporesc tot mai sere rautate, §i
cad de catre ajutorul lui Dumnezeu sub puterea dia-
volului; nici pre acetia nu-i leapacla intru tot milo-
stivul Dumnezeu, nici ii urgisete dela sine cu totul,
ci i acestora tinde mana milei sale §i-i scoate din
ticaloie, §i din parasire ii ridica, §i-i indrepteaza
catre inaltimea lucrurilor celor bune, §i le arata cu
pilda ca nu este nici un pacat, care sa poata birul
mila lui ce are catre oameni.
tlx
g'2,9
www.dacoromanica.ro
Z4r-cb
c.-At
14 CAZANIE LA DIIMINICA 114

Pentru aceea ascultati pilda aceasta, ce au

graft Domnul Hristos : Un om oarecarele a avut
doi feciori. Omul acesta se gr4este pre sine Dum-
nezeu, caci Sfintia Sa pentru nemasurata mila sa,
pre lume a purtat trup de om $i cu oamenii au pe-
trecut, si acela ne-au facut din nimica, ne-au zi-
dit pre toti. $i are doi feciori : dreptii si pacatosii.
Dreptii se chiama, fecior mai mare si mai intaiu,
caci dreptatea este mai dinainte, si aceea s'a facut
intaiu dela Dumnezeu. Jar feciorul. cel mai mic,
sunt pacatosii, caci pacatul s'a scornit dela diavolul
mai apoi dupa gresala lui Adam. Iar pentruca si
pacatosii sunt zidirea lui Dumnezeu, ca i dreptii,
pentru aceea impreuna cu dreptii petrec inteaceasta
lume vazuta, ca inteo casa. $i impreuna le-au dat
si daruri pacatosilor ca si dreptilor. Ca a zis feciorul
cel mai mic : Parinte, da-mi partea ce mi se cade
din avutie, si le-au impartit for avutia. Aceasta avutie
le-au dat, ca i-au facut cu minte sloboda, intr'un
chip le-au dat suflet intelegator, fara de moarte,
deodata le-au daruit lumea $i toate cate sunt
intr'insa. Asemenea le-au intins un acoperamant cerul,
un sfesnic pre soare, si pre luna au aprins in
casele lor, si o masa le-au asternut pamantul,,
ploaie intr'un chip le ploua, precum celor drepti
asa si celor pacatosi, intr'un chip le-au impartit
Dumnezeu avutia sa. Dar nu o au cheltuit amandoi
intr'un chip. Pentruca feciorul cel mai mare, cari
sunt dreptii, pururea stau aproape de Dumnezeu,
nici odinioara de dansul nu se departeaza ; si intru
invataturile lui se nevoesc, dupa voia lui umbla
avutia Domnului for grijesc a o adaoga, far nu a o
imputina ; far feciorul cel mai mic, adica pacatosul,
'T0)4 te'T.

www.dacoromanica.ro
 7,,
tbt FIIILIII CELU1 MIN AR 1 5 '''`e5.

cela ce iube§te pacatele pentru pacate groazave §i

scarnave, se departeaza de Parintele cel milostiv,
de Dumnezeu §i de fratele cel mai mare, adeca de
ceata dreptilor, Si de ingerii cei luminati se depar-
teaza; §i de aici se duce din lumina la intunerec,
§i dela viata la moarte, in laturea cea departe, unde
lacuesc dracii, uncle se adaoga faradelegile, unde
se inmultesc pacatele. Acolo, band $i mancand is-
prave§te omul avutia lui Dumnezeu ; in curvii §i in
scarnavii cheltue§te darul sufletului sau, adeca : cu-
ratia, smerenia, indraznirea ce au avut catre Dum-
nezeu ; §i in locul acestora dobandete : necuratii,
saltari drace§ti, nesatiu de pacate, pofte spurcate.
In acest chip sent Si acum multi cu minte de tanar,
soti ai acelui fecior mai tanar, carii gonesc pre
Dumnezeu dela sinqi cu lucruri rele §i insu§i in
poftelele §i in dulcetile lumil petrec, cu mandrii §i
cu inganfari ; iwlati de veacul acesta trecator, in-
destulati de desmerdaciunea lumii, in cantece, in jocuri,
in toate glasurile lumii. 5i apa curand alte pacate fa-
and, saracesc de toate darurile lui Dumnezeu, ca §i
acel fecior curvar, care daca a luat dela tatal sau avu-
tia, s'a dus intro lature departe §i acolo a risipit avutia
petrecand cu curvele. Tara daca a pierdut tot, fost-a
foamete mare intr'acea lature §i aceea incepand a fla-
manzl, s'a dus de s'a lipit de un boer dintr'acea lature.
Laturea cea de departe este voia diavolului. Intr'a-
ceea se duce omul pacatos. Si facand voia dracului se
departeaza dela Dumnezeu, §i Dumnezeu de se depar-
teaza dansul, §i ramane pacatosul volnic in toate paca-
tele, §i slobod in toate rautatile pana ce se sarace§te
intaiu de Dumnezeu Parintele cel milostiv, Datato-
rul a tot binele. Dupa aceea saracqte §i de lucru-
gk',9 'err%
www.dacoromanica.ro
R7,f,`0
.e9')t 16 CAZAN1E LA DIIMINICA

rile cele bune, de viata de veci, ramane gol de

vestmantul cel neputred al sfantului Botez, si de
crestinatate; flAmanzeste de Cuvantul lui Dumnezeu,
de Santa Cuminecatura, de Santa Anafora, de
toate darurile lui Dumnezeu, ramane gol si flatland
omul. Vai de el Si ce va mai face de aicia ama-
1

ratul om ? Decat numai ce cauta sa se dea pre sine

sub maim si puterea diavolului ; sä fie rob lui,
cum se zice si de acel fecior curvar, ca s'a lipit
de un boer dintr'acea lature. Boerul acela este in-
susi dracul cel mare ; ca dupa atatea pacate ce face
omul, se lipeste de diavolul, slujeste lui ca un
rob al sau, precum graeste Domnul Hristos la Joan
Evanghelistul (VIII, 34): (Ca tot cine face pacat
rob este pacatului , si diavolul se lipeste de dansul.
Deci, ce plata is pacatosul dela diavolul pentru
caci ii slujeste? Spune sfanta Evanghelie, ca it tri-
mite pre el in holdele lui de paste porcii. Porcii
sunt pacatele, pentru care se si aseamana omul
porcilor. CaCi precum porcul niciodinioara nu poate
cauta in sus catre soare, asa si pacatosii niciodi-
nioara nu pot cauta catre Dumnezeu si care binele
cel vesnic; ci tot in 'Arrant sunt plecati de cauta
numai la lume si la binele ei ; numai frumusetelor
si poftelor trupului; numai dulcetilor si pacatelor ;
numai stransorii si avutii. Intru unele ca acestea
trimite diavolul pre om. Il trimite, nu merge el.
Diavolul, boierul Iumii acestia, it trimite.
Iar omul cel ce sta aproape de Dumnezeu cu
inima si cu gandul, si are frica lui intru sine, si
umbla dupa invataturile lui, acela se chiana rob al
lui Dumnezeu. Si pentruca slujeste lui Dumnezeu,
nu-1 poate purta diavolul dupa voia sa, nici i1 poate
.Tog xrp.
g'1/4,9
www.dacoromanica.ro
 FIULTJI CELIII CURVAR 17

mana, in pacate, ca este %inut de frica lui Dumne-

zeu, §i oprit de invatatura lui; numai cu viclesugul
cat umbla diavolul sa-1 insale spre pacate, cum si
insala pre multi de multe on ; ca nimenea nu este
fara de pacate, ci suntem toti pacatosi §i gresiti
inaintea lui Dumnezeu. Ci iara degrab daca se vede
ca s'au departat de Dumnezeu, se pleaca cu ruga
§i cu spovedanie lui Dumnezeu, cearca mila lui, isi
infrange inima cu lacrami §i cu voe rea, iii opreste
-de mancari si de bauturi trupul sau, de pacate se
scarbeste, roaga pre Dumnezeu, pre sine se ocaraste,
i§ijelueste gresalele sale si pentru dansele se po-
caeste. Acesta macar de a si gresit, ca un om cu
trup neputincios ce este si 1-a 'prilastit pre el dia-
volul, insa, pentru aceea tot n'are diavolul nici o
putere spre dansul, caci el din gresala iarasi se
scoala §i slujeste lui Dumnezeu. Iara cel ce iii im-
pietreste gandul in pacate, se veseleste in rautati,
§i sufletul lui inseteaza de pacate §i pocainta nu o
stie, pre acela oricum 1-ar mana, Si fara de voia
sa, se duce in pacate, ca este razbit de duhul curvier,
si este uimit de lacomia aVutiei, si, ca pre un do-
bitoc nebun, it mana diavolul sa pasca porcii in
holdele sale ; ca asa cinsteste dracul pre cei ce it
cinstesc, asa iubeste pre cei ce it iubesc, asa., intr'a-
cest chip, plateste celor ce-i slujesc.
Si care sunt holdele lui ?
Holdele diavolului sunt locurile cele ascunse, unde
se fac curviile, uciderile, nedreptatile, mozaviriile,
asuprelele ; locul apucarilor, lacasul furilor, odihna
talharilor. Deci, pentruca intru niste locuri ca ace-
stea. trimite diavolul pre om, ce sa faca alt ama-
ratul omul ? Fara numai sa fure, sa curviasca, sa

(4,
www.dacoromanica.ro
2
J
es 18 CAZANIE LA DOMINICA

Kcatuiasca si alte rautati sa faca. Si asa petrecand

omul viata porciasca, si tavalindu-se in scarnavia
tuturor pacatelor, nici asa nu se satura, pentruca
pacatul este un lucru nesatios ; nu se indestuleaza
Cu una sau cu doua, ci totdeauna se aprinde si
arde tot mai spre multe rautati sa faca, si in putina
vreme se veselesc ; iar in veci netrecuti se mun-
cesc. CA aceasta tocmeala are pacatul: dintaiu in-
dulceste, iar apoi amaraste, precum $i feciorul cel
curvar s'a vazut pre sine got, de rusine la oameni
$i de ocara la ingeri. Deci, daca a cheltuit in pa-
cate avutia tatalui sau, daca a fost otravit si amarit
de toate pacatele, -daca s'a cunoscut pre sine in
ce a cazut, $i si-a adus aminte in ce a fost mai
nainte, a gandit intru sine, si a zis : Cati argati
sunt la tatal meu de le prisoseste paine, iar eu pieiu
de foame? Scula-ma-voiu, si ma voiu duce la pa-
rintele meu, si voiu zice lui: Parinte 1 Gresit-am la
cer si inaintea ta, si de acum nu sunt destoinic a .
ma chema fiul tau, ci fa-ma ca unul din argatii
tai ; si sculandu-se, a venit la parintele sau.
Auziti acum, fratilor 1 intoarcerea fiului celui curvar.
Auziti cum s'a sfatuit insug, fara de nici o inva-
tatura $i fara de nici o scriptura sa paraseasca voia
diavolului, si sa faca iarasi voia lui Dumnezeu.
AscuItati de acum iarasi si in ce chip 1-a primit pre
el tatal sau: Insusi Dumnezeu ce s'a grait pre sine
Parinte, arata cu aceasta pilda ca feciorul cel curvar
sunt toti pacatosii ; $i spune in ce chip primeste
Sfintia Sa pre fie ce pacatos daca se intoarce, cand
zice: Fiind Inca departe feciorul cel curv1r, tatal
sau daca 1-a vazut, i s'a facut mild de dansul, si
alergand 1-a cuprins, si a cazut pre dansul de-I sa-

6)
www.dacoromanica.ro
 FIULITI CEL.131 CURVAR 19 1")

ruta, *I au zis catre slugile sale: Scoateti-mi ve$-

mas.ntul cel dintaiu, $i-1 imbracati pre dansul $i dati
inel in mana lui, $i incaltaminte in picioarele lui,
$i aduceti vitelul cel Bras de-1 junghiati, ca sa man-
cam sa ne veselim, caci fiul meu acesta mort era
$i a inviat $i pierdut era $i s'a aflat. 0 mare mila,
$i iubire de oameni ce arata Dumnezeu pentru po-
cainta pacatosului and se intoarce I Ca nu prime$te
numai, ci Inca $i bucurie face in cer de se vesele$te cu
toti ing-erii sai. Precum insu$i zice in sfanta sa Evan-
ghelie (Luca XV, 7) : a Bucurie este in cer de un
pacatos ce se pocae$te ). Deci, de este atata bucurie
numai de un pacatos ce se pocae$te, darn cand s'ar pocai
multi, ce bucurie va pare ca ar face lui Dumnezeu Parin-
telui sau ingerilor lui ? Cu adevarat se vesele$te
Dumnezeu de pocainta pacato$ilor, iar dracii se scar-
besc.. $i numai cat gande$te pacatosul sa se scoale
din pacate, $i sa. se intoarca la pocainta, indata it
intampina Dumnezeu cu mila sa, $i-1 cuprinde cu
ajutorul sau.
Deci, ce te parase$ti pacatoase ? Ce te leneve$ti?
Ce a$tepti? Fost-ai sot feciorului celui cutvar, cat a
fost in pacate ? Fii lui sot $i acum cand se pocaqte.
Scoala tu din pacatele t ale ; parase$te $1
tu faptele cele rele ; suspina, lacrameaza $i tu ca
dansul; ajunga-ti vremea ce ai petrecut in pacate ;
destul iti este cat ai petrecut in rautai; ajunga-ti cat
ai facut voia diavolului; ihtoarce-te acum bine de unde
ai ie$it rau; apropie-te catre Dumnezeu cela ce nu
iube$te perirea pacatosului, cazi la mila lui Ca de mult
te a$teapta; spovedeste inaintea lui pacatele tale,
smere$te-te, pleaca-te inainte-i, ca Sfintia Sa a zis
Cela ce se va smeri, inalta-se- va ) (Luca XVIII, 14).

www.dacoromanica.ro
J
(P"--)
20 CAZANIE LA DUMINICA

Infrange-ti cu foamea si cu setea inima ta, zi

ca ai gresit, ca. Dumnezeu este milostiv $i v'a ierta
pacatele tale. Nu va fi sa suspini $i sä lacramezi,
si sä nu auza. Suspinurile tale le va auzi ; nu va fi
sa te te smeresti $i sa nu uite mania sa, care o ai
aprins asupra ta cu faptele tale cele tele ; nu va fi
sa te rogi, si sa nu te ierte; aduceti-va aminte cat
pot lacramile, cum Manasi raul si spurcatul Imparat
a plans, si Dumnezeu 1-a iertat (II Paralip. XXXIII,
13). Cum Ezechia i s'a" rugat, §i i-a adaos viata 15
ani, precum iara scrie la a- 4 Carte a Imparatilor
cap. XX, stih 6. Cum pre curva o a miluit, cum
pre vame§ 1-au Indreptat, cati pacatosi s'au pocait,
cati gresiti s'au intors, pre toti i-au primit Dumne-
zeu si i-au iertat. Dar, oare ce lucru mare este sa
nu te primeasca si sa nu te ierte si pre tine? Dum-
nezeu este, si primeste pre pacatosi, §i daca va vedea
pocainta ta cea dreapta si fail de fatarie, din toata
inima, va iesi Inaintea ta, de te va cuprinde cu
mila sa, ca si pre acel fecior curvar, §i va infru-
museta sufletul si trupul tau cu vesmantul cel lu-
minat al santului Botez,- care 1 ai intinat si l-ai
spurcat cu pacatele tale. $i cu semnul darului Du-
hului Sfant te va darui si Inca si cu incaltaminte
ca sä nu inghimpe diavolul talpele tale umbland in
calea lui Dumnezeu, ci ca sa poti calca si sa sdro-
besti capul lui. $i de multa bucurie, si vitelul cel
gras pentru tine it va junghia, adica: Dumnezeu
Parintele pre unul nascut Fiul sau Domnul nostru
Iisus Hristos. Si foamea sufletului tau o va satura
cu cinstit trupul sangele Sfintiei Sale, si la in-
toarcerea ta va chema ingerii sa se veseleasca $i sa
se bucure, $i fiu si mostenitor imparatiei sale te va

www.dacoromanica.ro
J
 FITTLIJI CELUI CEIRVAR 21 111/

face §i lacuitor binelui de veci. Aceasta pilda au

grait Domnul nostru Iisus Hristos, aratandu-ne noua
mila sa, §i a facut toate cate s'au cazut pentru
mdnluirea noastra, pana incat §i celui mai pacatos
decat toti Inca §i-a spus voia sa. Pentru aceea, noi
de nu vom baga in seama mila lui, nici vom lua
aminte indelunga rabdarea lui, ma tern sa nu patim
mai rau decat cela ce a §tiut voia Domnului sat',
§i n'a facut-o ; ca nu vom fi batuti numai pentru
pacatele noastre, ci, mai mult, vom fi batuti, pen-
truca ne-au ingaduit de nu ne-au omorit pentru rau-
tA.tile noastre, ci ne-au a$teptat in multa vreme ca
sa ne pocaim ; iar noi ne-am ras, §i ne-am batut
joc de ingaduinta lui, §i de a$teptarea 'ce ne-au
ateptat. Pentru aceea, teme-te iubitul meu cretin.
Si sa nu zici, ca voiu face acum pacate, iar mai
'apoi ma voiu pocal. Acum la tinerete sa-mi petrec
in lame cu toate cate iube§te trupul, iar la batra-
nete ma voiu pocal. SA nu zicem a$a, ca nu §tim
ceasul mortii noastre, nici vom prinde de veste cand
ne va impresura moartea. Cati -au murit de na-
prasna? cati graind §i razand au trecut? cati man-
cand si band au murit ? Pentru aceea ni se cade
sa urn gata in toata vremea. In tot ceasul sa ne
pocaim, pentru ca sa scapam de muncile cele ve§-
nice, §i sa dobandim imparatia cerurilor, pentru
Darul Domnului nostru Iisus Hristos, caruia se cu-
vine, cinstea *i inchinaciunea, impreuna cu Parin-
tele i cu Duhul Sant, acum §i pururea §i in veci
dc veci. Amin.

kgit11? -1-zrkt191a2-

www.dacoromanica.ro
 CAZA.INTI=
LA DUM1NICA

LASATULUI DE CARNE
Cuvant inainte.
rae§te Fericitul Pavel Apostol la a doua.
Carte catre Corinteni (V, 1 o), *i zice : Ca
tuturor noun ni se cade a ne arata. inaintea
judecatii lui Hristos, ca sa primeasca fieste-
cine ce a facut cu trupul : sau bine, sau
rau. Adeca, cei ce au facut rau, munca ; iar drepti
bucurie intru imparatia cerului. In ce chip, acum,
despre aceasta, propovedue§te sfanta Evanghelie de
astAzi.

Evanghelia dela Matei, Cap. 25, Stih 31.

Z'- is -au Domnul : Cand va veni Fiul omenesc intru

/ slava sa, §i WO sfintii ingeri cu dansul, atunce
tva sedea pre scaunul slavei sale, §i se vor aduna
tinaintea lui toatelimbile. i va desparti pre ei unul de
taltul, cum alege pastorul pile din capre. *i va pune
toile deadreapta sa iar caprele deastanga, Atuncea
cva zice Imparatul celor ce vor fi deadreapta lui :
(Veniti blagoslovitii Parintelui meu de mosteniti im-
t paracia care e gatita voua dela intemeierea. lumii.
(Ca am fost flamand §i mi-ati dat de am mancat ; am
t insetopt, §i mi-ati dat de am baut ; strein am fost, si

www.dacoromanica.ro
J
 LASATULUI DE CARNE 23

m ati pimit. Gol si m'ati imbracat; bolnav

)
m'ati
si
cautat ; in temnita am fost, ati venit la mine. Atunci
(vor raspunde lui dreptii, zicand: Doamne, cand te-am
cvazut flamand, si to -amt hranit? Sau insetat, si ti-am
dat de ai baut? Sau cand te-am vazut strein, $i te-am
cprimit ? Sau gol, si te-am imbracat? Sau cand te-am
(vazut bolnav, sau in temnita, si am venit la tine ?
(Si raspunzand Imparatul, va zice for : Adevar graesc
(voud, intru cat ati facut unuia dintru acesti frati
(mai mici ai mei, mie ati facut. Atuncea va zice si
celor ce vor fi deastanga lui: Duceti-va dela mine
(blestematilor in focul cel vesnic, care este gatit dia-
(volului si slugilor lui: ca am flamanzit; $i nu mi-ati
( dat sa mananc i am insetosat, si nu mi-ati dat sa
(beau ; strein am fost $i nu m'ati primit ; gol Si nu
cm'ati imbracat ; bolnav si in temnita si nu m'ati
< cercetat. Atuncea vor raspunde si ei, zicand: Doamne,
cand te-am vaiut fllamand, sau insetat, sau strein,
(sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu am slujit
«tie? Atunci va. raspunde for zicand : Adevar graesc
voua, intru cat nu ati facut unuia dintru acesti mai
mici, nici mie nu ati facut. Si vor merge acestia in
« munca de veci, iar dreptii in vieata vesnica).
Invatatura dintru aceasta" Sfanta. Evanghelie
I ntaiu arata taina credintei noastre, care este mai
mare si mai dinainte adevarata, adica venirea la
1

judecata a Domnului nostru Iisus Hristos ; cum $i

foarte cu denadinsul sa..1 asteptam si foarte sä ne
temem si sa ne grijim, Ca negresit va veni, asa precum
si mai nainte de venirea lui in lume, cu atatea sute
de ani si proorocii au spus, au proorocit si lucrul
deplin si adevarat cuvintele for s'au aratat, ca. au

www.dacoromanica.ro
te* 24 CAZANIE LA. DUMINICA

venit in lume de au purtat trup omenesc, si au plinit

toate ale au graft proorocii.
Asijderea, si a doua oara iarAsi negresit va sa vie
cu putere si cu slava mare, ca sa ne judece pre
not pre WO, cum Si loan Botezatorul it adevereazA
graindu-1 ca un Miel de junghiat pentru pA.catele lumii
(Ioan I, 29) $i ca un Leu de certare pentru ne-
multumirea noastra ; scrie judecata lui ca o lopata
de vanturat ce alege graul din pleava (Matei III, 12),
$i ca o secure ce tae radacina lemnului; ca un
gi
foc ce arde Temnele cele seci si fara de roada (Mat.
III, I o). Si precum insusi Domnul a spus despre
sinesi, ca vor vedea, pre Fiul omenesc viind la ju-
decata pre nori, cu putere si cu slava multa (Luca
XXI, 27). Asijderea ingerii la suirea Sfinciei Sale
in cer Inca au spus zicand (Fapt. Ap. I, I I) : Bar-
bati Galileeni, ce stati cautand spre cer? Acest Iisus
carele s'au lust dela voi la cer, asa va veni cum
1-ati vazut pre el mergand in cer. Si aceasta o mar-
turisim tare in Simbolul credintei noastre, cand cetim:
(Crez Intru unul Dumnezeu., (Crezul).
Invatatura a doua dintru aceasta sfAntA Evanghelie
spun; CA judecata lui Dumnezeu are trei judecati:
intaiu va judeca pre ispravnicii lumii acestia, carora
le-au dat Dumnezeu judecata sa ca sa judece pre
oameni, cum ar judeca el singur. Pentru aceea zice
la a doua Carte Paralipomenon (XIX, 6, 7): CA
Iosafat imparat da in ochii judecatorilor celor ce ii
punea sa judece $i le zicea: Socotiti ce facetil CA
nu faceti judecata omeneasca, ci dumnezeeasca. Adeca
nu yeti judeca ca oamenii ci ca niste dumnezei. Cp.m
nu este la Dumnezeu strambatate, nici fatarie, nici
voe pentru daruri, asa nici la voi sa nu. fie, -ca fiece

(4.
www.dacoromanica.ro
/
Cl

1.,A.SA.TIILIII DE CARNE 25 et)

judecator in locul lui Dumnezeu judeca. Deci on
pentru lene, on pentru dar, on pentru voe de em,
on pentru nesocotinta sa, sau a slugilor celor rele,
carora le dau \sa judece, si nu fac judecata dreapta,
aceia toti vor fi judecati cu urgia judeca.tii lui Dum-
nezeu.
Adoua judecata este, -cand singur Dumnezeu ju-
deca aicea lumea. ce n'au putut oamenii judeca, sau
ca n'au vrut ; ca acela izbaveste pe neputernicul din
mainile celor mai tari de cat clansul. (I Imp. II, 8)
si despre cari oamenii n'au vrut sa graiasca, ca sa
aiba folos de ei. De aceea coboara domni si jude-
catori, si imparatii muta dela o semintie la alta. se-
mintie. Asa au certat Dumnezeu pre feciorii lui
Ili preOtul din legea veche, pre cari daca nu i-au
certat tatal lor, insusi Dumnezeu i-au certat la raz-
boiu de au pierit, precum scrie la intaia Carte a im-
paratilor (IV, I I) : $i mai pre urma si 'Fatal lor daca
a auzit de peirea lor, a cazut si el si a murit. Intru
acestasi au judecat Dumnezeu Sodomul si Gomorul,
precum scrie la Facere (XIX, 24, 25) unde zice : Si
Domnul au plouat pre Sodom si pre Gomor iarba
pucioasa si foc dela Domnul din cer, si au surpat
cetatile acestea, si tot imprejurul si pre toti cati la-
cuiau in cetati, si toate cate rasar din pamant. Asi-
jderea si pre cei ce se ridicase asupra lui Moisl
proorocul, deschizandu-se pamantul, i-au inghitit de
vii. Precum marturiseste la cartea Numerilor (XVI,
32, 33), unde zice : Si s'a deschis pamantul si i-au
inghitit pre dansii si casele lor, si pre toti oamenii
ce erau cu Core si dobitoacele tor; si s'au pogorit
ei si toate cate erau cu dansii- vii iii iad, si i-a aco-
perit pre dansii pamantul, si au pierit din mijlocul
r.
kS.)
www.dacoromanica.ro
J
 26 CAZAN1E LA. DOMINICA et)
adunarii. Si pre Naval, care faced rau lui David, 1-a
certat, cat a multumit David lui Dumnezeu $i a zis:
Binecuvanlat Domnul carele au judecat judecata
ocarii mele din mana lui Naval ; precum scrie la
intaia Carte a imparatilor (XXV, 39) : Si pre Ave-
salom, cand s'a ridicat cu razboiu mare asupra ta-
talui sau si mai pre urma fugind s'a spanzurat, precum
marturiseste la a doua Carte a imparatilor (VIII, 9).
Si mai jos zice Scriptura: Ca au judecat Dumnezeu
dreptatea lui David despre vrajmasii lui. Asa si pans.
in ziva de astazi multe imparatii pentru nedreptati,
si varsari de sange le pierde, si altor neamuri le da.
A treia judecata va fi dupa sfassitul acestii lumii,
cand va purcede glasul lui Dumnezeu in trambita
cea ingereasca, care va trambita de va destepta
mortii, si-i va cherna la judecata. Precum zice Pavel
Apostolul la cartea cea dintaiu care Soloneni (IV, 6):
Ca insusi DOmnul intru porunca cu glasul Arhan-
ghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori
din cer, si cei morti, intru Hristos vor invia intaiu2.
Atuncea, cand se va, arata din cer sfanta Cruce,
si vor plange toti oamenii din lurne, plange-vor ne-
credinciosii si cei ce 1-au rastignit, ca n'au crezut
sfanta Evanghelie ; plange-vor si crestinii cei ce n'au
purtat asupra lot omorarea cea de pacate a sfintei
Cruci, ci s'au chemat numai cu nurnele crestini ;
plange-vor si cei buni, ca nu s'au nevoit mai mult
pentru binele for cel vesnic ; insa plansul acestora
se va intoarce intru bucurie, ca va sosi binele, si
cinstea for si marirea cea netrecuta. Atuncea se va
arata, Domnul Iisus Hristos pre nori, nu pre acesti
nori ce ploua $i intuneca soarele, ci pre cei de our
in toate felurile de vapsele impodobiti si frumosi, cu

www.dacoromanica.ro
J
t're)
(.....1`\

LASATULUI DE CARNE 27

o5ti de ingeri nenumarati; Si inairitea lui se vor aduna

toate limbile, $i ii va judeca, cum spune sfa'nta
Evanghelie, pentruca n'au miluit pre cei lipsiti 5i
pre cei neavuti. Dar aceia cari nu numai ca nu dau,
ci inca iau, ce judecata vi se pare Ca vor avea?
Atuncea iubitilor, se vor desparti parinte de fecior,
murna de fata, frate de sora, prieteni de prieteni 5i
sot_ de sot; atunci jale 5i amar va cadea preste pa-
cato5ii, cä vor vedea pre cei pro5ti, pre cari de multe
on i-au dosadit $i i-au asuprit, imbracati intru atata
podoaba 5i frumsete $i intru atata Marime 5i cinste,
care omul nu poate sa o spue; iar pre sine se vor
vedea intru atata amar, durere 5i in usturime ne-
trecatoare, 5i vor plange cu amar. Atuncea i5i vor
blestema pacato5ii ziva intru carea s'au nascut $i
vieata ce au vietuit ; atunci de groaza for va plange
5i cerul $i pamantul ; 5i se vor duce ca ni5te vino-
vati spre peire, goli 5i amarati, lici5i 5i usturati de
ingeri cumpliti $i nemilostivi, in munca de veci. Iara
dreptii se vor veseli de fata lui Dumnezeu 5i de
cantarile cele dulci ale ingerilor, 5i de frumsetea ce.,
va inflorl pre trupul for 5i de mireazma ce va ie5i
din vistieriile cerului, 5i de dobanda imparatiei 5i de
cetele cele frumoase 5i luminate ale sfintilor, 5i de
cununile cu care ii va incununa insu5i Dumnezeu
cu dreapta sa, 5i de hrana cea dulce. De acestea de
toate se vor vesell $i se vor duce spre oclihna 5i
repaosul cel ceresc, intru veselie netrecuta, intru dan-
tuirea nesfar5ita, intru desfatarea 5i desmerdaciunea
neincetata, in curtile 5i in ialatele cetatei cei de
sus, pre care o au zidit insu5i Dumnezeu.
Pentru aceea fratilor, aduceti-va aminte de aceasta
veselie, ce pentru clansa. sfintn 51-au pus nu numai

www.dacoromanica.ro
r 28 CAZANIE LA. DIIMINICA
;")

avutia, ci si sanatatea si vieata, si mai apoi $i capul

si-au pus ; iar not acum o farama de paine, sau un
ban, ne scumpim a da. Pentru aceia frattlor, curati-
ti-va pacatele cu spovedania, cu milostenia, cu ruga,
cu lacramile, cu paza Bisericii, ca sä scapati de
muncile de veci, si imparatia cerului sä dobanditi, cu
mila si Darul Domnului nostru lisus Hristos, caruia
se cade cinste si inchinaciune, slava si marire im-
preuna cu Parintele $i cu Duhul slant, acum si pu-
rurea si intru vecii de veci. Amin.
- ....
OR.WW P

... .
,-(?) ey.=
. . ....
"Tr-VT,TI TV'''VTYTITV-V-VTTV"YTVT-VT'r'VTITTITTVT-V"V-VV-V-I .

CAZANIE LA DIJMINICA

LASATULUI DE BRANZ:A
Cuvdn1 inainte.
evea duhul sfant a spus cu rosturile sfintilor
Apostoli, precum vedem ca greste Fericitul
Pavel la Epistola cea catre Efeseni (II, 14)
zicand : Ca Hristos este pacea noastra carele a
facut amandoua una, $i peretele din mijlocul
ci4 osebirei 1-a rupt. Adica, pre pacatosi i-au
impacat cu Dumnezeu si pre ingeri cu oamenii.
Spart-au zidul pacatului si vrajba o au ucis cu ve-
nirea sa, $i mania dintru neamul omenesc o au gonit,
i dragostea lui intru dansul o au inradacinat. Pentru
care porunceste oamenilor, sa ierte gresalele unul altuia,
precum de aceasta yeti auzi din sfanta Evanghelie.
reAn
www.dacoromanica.ro
J
r LASATITLIT1 DE BRANZA 291
Evanghelia dela Mate lu, Cap. 6, Stih 14.
Z---- is -au Domnul : De veti ierta oamenilor gre§alele
dor, ierta-va §i voua. Thal vostru cel ceresc. Iar
t de nu yeti ierta oamenilor gre§alele lor, nici Tani
t vostru nu va ierta grqalele voastre. *i and postiti,
t nu fiti ca cei fatarnici tri§ti, ca i§i smolesc fetele lor,
(ca. sa se arate oamenilor postindu-se. Adevar graesc
t voua, ca 4i i-au plata lor. Iar to postind, ungeti
t capul tau §i fata to o spala ; ca sa nu to arati oa-
tmenilor ca poste§ti, ci Parintelui tau celui .ce este
t intru ascuns; §i Parintele tau cel ce vede intriascuns,
t da-ti-va tie intru aratare. Nu va adunati voua comoara
t pre pamant, unde moliile §i rugina o strica; §i unde
t furii o sapa §i o fura ; ci va adunati voua comoara
tin cer, unde nici molia, nici rugina nu o stria., §i
t de unde furii nu o sapa, nici o fura ; ca unde este
t comoara voastra, acolo este i inima voastra.I.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evanghelie
IIntai arata : cand ne rugam sa ne itrte Dumnezeu
Ipre
_gre§alele noastre, acea iertaciune o pune Dumnezeu
noi, ca adeca, sa iertarn noi intaiu greplele fra-
tilor no§tri, adeca fie§tecarui cre§tin. Care invatatura
auzindu-o Petru Apostolul dela Domnul §i invatatorul
sau Christos, unde zice (Mat. V, '44): dubiti pre
vrajma§ii vo§tri, binecuvantati pre cei ce va blestema
pre voi, faceti bine celor ce ya urasc pre voi, si
va rugati pentru cei ce va lac voua nftpaste si va
gonesc pre voil, aceasta auzind nu §tia ce va face,
ca, nu se intampla numai odata in zi scarba §i mania,
ci intru unele zile de Cate §apte ori. Pentru aCeea
au intrebat pre Domnul Christos zicand (Mat. XVIII,
2 1, 22) : tDoamne 1 De cate ori va gre§1 mie fratele

www.dacoromanica.ro
r 30 CAZANIE LA DIIMINICA

meu, $i voiu ierta lui? Au doara pana de apte ori?

Grait-au Iisus lui: Nu'ti zic' pana de apte ori, ci
Ora de aptezeci de ori cate §apte). $i acest ras-
puns a luat, ca nu se cade a numara dragostea cre-
§tinului de cate ori va ierta gre§ala aproapelui sau.
Ci de cate ori ar grel cineva improtiva noastra, de
atatea ori sa iertam, Caci omul cand grete im-
protiva altui om, nu este atata de mare pacatul,
fiindca este om deopotriva ca §i el; macar de ar fi
§i imparat, cu firea este intocmai. Zara pentru cel
ce graete .improtiva lui Dumnezeu, cine se va ruga
pentru clansul? Cum zice Ili preotul legei vechi §i
cum scrie la intaia carte a Imparatilor (II, 27). Pentru
aceea tie nu.'ti este greu a rabda greala altuia, ca.ci
esti om ca §i dansul ; ci este greu lui Dumnezeu a
rabda greala ta, ca nu este ca tine ; tu de ierti
gre§ala altuia, dai un ban; iar Dumnezu de'ti iarta
gresala ta, iti iarta o mie de zloti. Ca, cu cat este
mai mare si mai inalta vrednicia lui Dumnezeu de
cat neputinta omului, cu atata este mai greu a plat].
lui Dumnezu celui de sus strambatatea ce rabda
dela omul cel de jos. Si Dumnezeu iarta stramba-
tatea ce vine dela tine, dar tu cum sa nu ier'ci strain-
batatea aproapelui tau, ca esti intocmai cu dansul?
Dumnezeu iarta in dar, iar tu de ierti, nu ierti in
dar, Ca iei dela Dumnezeu iertaciune, cum insqi,
zice: De vei ierta, iertat vei fi.
Invdteitura a doua dintru aceasta sfa.nta Evanghelie
spune : ca se cade omului cretin sa. posteasca, §i
arata §i cum va post]. zicand: SA nu se faca postul
nici rugaciunea voastra in vederea oamenilor, precum
marturisete la Matei Evanghelistul (VI, 16). Ca de
va cerca cinste si lauda dela oameni pentru postul

www.dacoromanica.ro
j
 LABATT:MILE DE BRANZA 311
.si pentru ruga ce va face, plata dela Dumnezeu nu
va avea, asa si pentru toate celelalte lucruri bune.
Deci darn si pentru post cade-se a aduce ceva mai
mult inaintea dragostei voastre. Asa, intdiu vom
aduce din legea cea veche, iar mai pre urma si din
cea noun.
Spune Scriptura Santa ca si in legea veche, cei
cari vreau sa se apropie si sa graiasca catre Dum-
nezeu, pana nu se curatiau cu postul si cu ruga,
nu se putea izbavi de greutatile si supararile ce. le
veneau asupra. Moisi proorocul Inca era om sant
si drept inaintea lui Dumnezeu, si cand a vorbit
cu dansul, de i-au dat tablele legei vechi in mun-
tele Sinai, a postit patruzeci de zile §i patruzeci de
nopti, precum scrie la Esire (XXXIV, 28). Intea-
cestasi chip si Ilie proorocul a postit cand se spe-
riase de fugia de Izavela imparateasa lui Ahaav,
precum iaras marturiseste la a treia carte a Imp-
ratilor (XIX, 8); asijderea si toti Israiltenii, cand
le veneau asupra-le greutati si rasboaie cu ruga si
cu postul cadeau catre Dumnezeu, precum au facut
si atunci cand aveau rasboi la Gavaa cu fiii lui
Veniamin, iarasi cu postul si cu rugaciunea s'au in-
tarit si au biruit pe vraimasii lor, precum scrie in
cartea Judecatorilor (XX, 26). Intr'acest chip s'au,
mantuit Israiltenii si and a fagaduit Aman, care
era chip imparatului Artaxerxe, zece mii de talanti
vistieriei imparatesti, si a scos carte iinparateasca de
volnicie, ca sa stinga pre toti jidovii cati se allau
sub biruinta imparatului Artaxerxe. Iar ludnd Estir
imparateasa veste, indata a dat porunca ca sa
posteasca toti jidovii trei zile si trei nopti. Si dup .

aceea s'a rugat imparatului Artaxerxe, si i-au man-

L
www.dacoromanica.ro
r 32 CAZANIE LA DUMINICA

tuit, precum scrie la Estir (IV, 15). A5ijderea iara§i.

scrie si la intaia carte a imparalilor, (VII, 5, 6) unde
zice: Ca invata Samuil proorocul sä se stranga no-
rodul la Masefat,, sa se roage lui Dumnezeu pentru
dan§ii. Si adunandu-se acolo a postit; §i dupa aceea
lovindu-se cu cei streini de neam, i-a biruit. Asa
a postit Ahaav raul imparat, §i a imblanzit pre
Dumnezeu, precum iara§i scrie la a treia carte a
imparatilor (XXI, 27, 28). Daniil proorocul dupace
a postit zece zile, mai frumos §i mai gras s'a aratat
decal cei ce mancau bucate- scumpe din masa im-
paratului Nabuhodonosor, precum scrie in cartea sa
(IV, 14, 15). Ninevitenii, precum scrie la Iona pro-
orocul (III, 5, 6, 7, 8), cu postul au departat ma-
nia lui Dumnezeu, de nu s'au prapadit; si .nu numai
oamenii au postit, ci Inca a dat imparatul porunca
si dobitoacele sa le inchiza §i sa nu manance pentru
mai mare jale §i pocainta. Caci postul cu adevarat
este infrangere inimii si plecare sufletului §i folo-
sinta mare. Ca precum cu pacatele maniem pre
Dumnezeu, intr'acesta chip §i cu intoarcerea la po-
cainta it imblanzim de se milostivete spre noi. Pro-
orocul §i imparatul David cand grela inaintea lui
Dumnezeu ceva, sau avea suparare de vrajmaii lui,
iar4 cu ruga §i cu postul cadea catre Dumnezeu,
pentru aceea zice (Ps. XXXIV, 15, i6): si eu cand
ma bantuiau ei, ma imbracam cu sac §i smeriam
sufletul meu cu post. Si iara§i (Ps. CVIII, 23): Ge-
nunchile mele au slabit de post §i trupul meu se
schimba 01.2 untuldelemn. Si iara-§i (Ps. CI, 1 o):
Ca cenu§a ca painea am mancat, §i bautura mea
cu plangere o am amestecat. Ioil proorocul graete
(II, 2): Si acum, zice Domnul Dumnezeul nostru,

www.dacoromanica.ro
 SEAJ
LASATULDI DE BRANZA. 33 G
intoarceti-va, catre mine din toata inima voastra, cu
post si cu sac $i cu plangere 5i cu tanguire. Anna
proorocita, fata lui Fanuil, de carea scrie Luca
Evanghelistul (II, 36, 37) de zice: Ca nu s'a de-
partat de Biserica, cu postul 5i cu rugaciuni slujind
lui Dumnezeu ziva 3i noaptea.
Ati auzit pana aici in cate locuri, si cati cu po-
stul au dobandit mantuire 5i folosinta in legea veche,
care era umbra acestei noun. Cu cat dar ni se cade
sa fim mai trezi intru aceasta lege noun a lui Hri-
stos, care este cea adevarata? Cu cat mai vartos
trebue sa ne rezimam de adevar, decat de umbra ?
Ca acesta este darul $i adevarul, dupa cum zice
Joan Evanghelistul (I, 17): Ca legea prin Moisi a
fost data, iar darul si adevarul prin Iisus Hristos
s'au facut.
Trebue dar sa vedem: Ne arata. Hristos undeva
ca este de treaba postul? Au nu arata lucrul acesta
si in legea ceasta noun? Cu adevarat, ne arata,
precum vedem in sfanta Evanghelie, si Inca ne
arata cum ca de mare folos este noun ruga si po-
stul. Cum zice la Marcu Evanghelistul (IX, 19): Ca
a adus inaintea lui Hristos, un om oarecare pre un
fiu al sau ce avea duh mut. i dupace 1-a tama-
duit pre dansul, au intrebat Ucenicii pre Hristos
graind: Pentruce not n-am putut scoate acest duh ?
Iar el au zis for : Acest neam cu nimic nu poate
fara numai cu rugaciunea si cu postul.
Au postit si insusi -Domnul, macar ca era si este
Dumnezeu adevarat; iara fiind imbracat in firea o-
meneasca, 5i om adevarat. Cand se ispitia de dia-
volul in pustie, au postit patruzeci de zile si pa-
truzeci de nopti, precum scrie Matei Evanghelistul

'3Z GA'4.
3
www.dacoromanica.ro
os
g 34 CAZANIE LA DIIM1NICA

(IV, 2). Si iara§i zice mai jos acest Evanghelit (V,

17) : SA nu ganditi ca am venit sa stric legea sau
proorocii ; n'am venit sä stric legea, ci sa plinesc.
Adese on postiau §i sfintii Apostoli, precum vedem
ca scrie la Faptele for unde zice : (XIII, 2, 3): Slu-
jind ei Domnului §i rugandu-se, zis-au Duhul Sf ant :
Alegeti mie pre Varnava §i pre Savlu la lucru, la
care i-am chemat pre ei. Atunci postind §i rugan-
du-se, §i puindu-§i pre ei mainile ; i-au slobozit. Si
iar4i mai jos zice (Fapt. XIV, 23): Si randuind for
preoti in toate adunarile credincioilor, §i rugan-
du-se cu posturi, i-au dat pre ei Domnului intru
carele au crezut. Aijderea §i fericitul Pavel grae§te
la a doua carte catre Corinteni (VI, 4, 5) §i zice :
Intru toate sa ne purtam ca slugile lui Dumnezeu,
in rabdare multa, in scarbe, in lipse, in impresurari,
in batai, in temnite, in razmerite, in ostenele, in
privegheri, in posturi.
Vedeti blagosloviti cre§tini ? Cum este plina sfanta
Scriptura §i cea veche :?'i cea noun, de invatatura
sfantului post ; iar nicairea nu zice sä mancam mult
§i sa nu postim ; nicairea nu ferice§te lacomia pan-
tecelui ; nicairea nu lauda neinfranarea poftei trupu-
lui. Ci iar4i. Pavel Apostolul la cartea cea dintaiu
catre Corinteni (VIII, 8), zice : Ca mancarea pre not
nu ne face iubiti inaintea lui Dumnezeu. Iar mai
jos in acela cap. (I 3) : cDe va sminti mancarea pe
fratele rneu, nu voiu manca came niciodata) ; ase-
menea §i in Epistola cea catre Romani (XIV, 21):
Bine este a nu manca carne §i a nu bea yin, nici
a face ceva intru care se poticne§te fratele tau.
Pentru aceea in toata vremea este bun §i de treaba
postul, cum zice marele Vasilie. Iar mai vartos in-
_.,(.)
.41
www.dacoromanica.ro
*Is
LASATULIII DE BRA.NZA. 35 t
tr'aceste zile ale postului celui mare sa ne gatim si
sa ne curatim, spre primirea sfintei Cuminecaturi .si
spre ziva Invierii Domnului nostru Iisus Hristos,
omora.ndu-ne si noi trupurile cu postul pentru mun-
cile si moartea Sfintiei Sale, si dand a zecea din
tot anul, cite o zi din zece zile, dupa adeverinta
lui Pavel Apostolul ce zice, la cartea catre Romani
(VIII, 17) : Ca de vom rabda cu dansul, adeca cu
Hristos, cu dansul ne vom si proslavi.
Deci fratilor, sa, ne socotim pre noi insine, sä nu
fim numai cu numele crestini, iar invataturile lui
Hristos sa nu le facem. Ca ce folos este sa to nu-
mesti to crestin, gi lucruri crestinesti sä nu faci? Ce
folos sa crezi in Hristos, $l fapte bune sä nu aibi ?
Nu auzi ce zice insusi Hristos in Evanghelie? (Mat.
VII, 21) : (Nu tot cela ce imi zice mie, Doamne,
Doamne, va intra intru Imparatia cerurilor, ci tot
cela ce face voia Parintelui meu carele este la ce-
rurip. Asisderea si Iacov Apostolul, is sä auzi ce zice
de acestia ce numai cu credinta fara de fapte bune
la Epistola sa (II, 19, 2o) : Tu crezi Ca unul Dum-
nezeu este ? Bine faci. Dracii Inca cred si se cutre-
mura. Si iarasi (stih 2o) : sa stii o omule desarte,
ca credinta fara de fapte, moarta este.
Asijderea si mai jos zice (stih 24, 26): Vedeti
drept aceea, ca din fapte se indrepteaza omul, iar
nu din credinta numai, ca precum trupul fara suflet,
mort este, asa si credinta fara fapte, moarta este. Ci
pentru aceasta iubitii mei, sa nu fiti precum multi
crestini sunt din ai vremii acestia, carii nu asculta
acestea, nici tin tocmelele cele adevarate ale credintei
celei bune, ci isi dau lorusi slobozenie si volnicie la
mancari si la nesatul pantecelui si le este urat a
_,..1
)t2 wtf-41
www.dacoromanica.ro
rok") sqt.
6 36 CAZAN1E LA DITMINICA

pose §i a-§i da for vre-o osteneala sau nevointa, te-

mandu-se sa nu-i vatame sau sa-§i mar§eveasca aici
trupul for test putred. Ci fara de nici o osteneala
§i fara de nici o rabdare, socotesc a fi mo§tenitori
Imparatiei cerului, umbland pre calea cea larga care
duce in peire, nebagand in seama porunca adevara-
tului invatator Hristos, carele graqte insu§i §i zice
(Mat. VII, 13) : Intrati prin poarta cea stramta ; ca
larga e poarta §i lata e calea care duce la peire. Si
iar4i mai jos zice : Ca stramta e poarta §i Ingusta
e calea care duce in vieata. Acestea toate §tiindu-le
ei, be acopere §i cand citesc sfintele Scripturi, unde
alla cevb. pentru post, alte talmaciri fac ei dupa pofta
inimii lor, iar nu dupa cum este randuiala sfintei
Scripturi §i a Dascalilor color vechi, cari erau plini
de Darul Duhului Slant ; iar nu ca not imbuibati de
mancari §i ametiti de bauturile cele multe. Multe sunt
Inca in Scriptura sfanta, care ne invata pentru cre-
dinta noastra §i pentru folosul postului, ci acum in
aceasta data le lasam a le pomeni, socotind ca, ajung
la cei intelepti.*i fiindu-ne a face §i sfar§it cuvantului,
mai avem oarece rama5ita din sfanta Evanghelie,
care zice : Ca unde este comoara voastra, acolo este
§i inima voastra; adeca cine-i pune nadejdea toata
numai in vieata acestei lumi trecatoare, aicea pre
pamant numai ce tot i*i strange agoniseala Si aicea
ii este §i inima §i gandul. ,Si, cum am zis, aici ii este
toata nadejdea §i avutia. Lucru amagitor este acesta.
CA de nu o fura turii, sau de nu ruginqte, sau de nu
putreze§te tot vine moartea §i ramane altora. Iar cel
ce-i pune nadejdea la vieata cea de sus, despre carea
zice Pavel Apostolul la Epistola sa cea catre Filip-
seni (III, 2o) c Ca viata noastra este in cer ), acela

W3Z
www.dacoromanica.ro
 LABATULTH DE BRANZA 37 (5

isi muta avutia in Cer, facand ajutor si milostenii

bolnavilor, neputinciosilor, saracilor, bisericilor si
impartindu-si agoniseala intru numele lui Dumnezeu,
face vistierie in Cer, unde nici furii nu o fura, nici
putrejunea o putrezeste, nici moartea vine. Drept
aceea, si inima lui si tot gandul si cugetul, acolo
este. Astazi, toate locurile se gatesc de sfantul post
si orase si sate si toate casele crestinesti. Deci si noi
sä nu ne aratam dinafara de intocmirea cea cresti-
neasca, ca ingerul lui Dumnezeu umbla de scrie in
catastih pre cei ce vor sa posteasca. Ci pentru aceea
sa ne nevoim ca sa nu fim nici noi lepadati din
catastihul lui Dumnezeu.
Ajunga-ti vremea in care ai mancat mult; ajunga-ti
anul in care ai baut mult si ai facut voia to cea rea
Iata acum a sosit vremea pocaintei; iata a sosit ziva
mantuirii. Cate am gresit preste an, acum sa le
indreptam ; de cate pacate am facut, acum sa ne
spalam ; cat am maniat pre Dumnezeu, acum sä-lim-
blanzim : Cu foamea, cu setea si cu toate alte fapte
bune. Ca postul nu este numai de bucate, ci si de
clevetiri, de fatarnicii, de zavistii si de toate alte pofte
rele. Si mai inainte de toate sa pazim sfanta Biserica,
si sa facem ruga in vremea postului nostru ; ca pre-
cum este painea fara de sare, asa este si postul fara
de ruga ; ca ruga este lumina, sufletului omului si
cale la Imparatia Cerului. Postul a proslavit pre sihastri;
postul a cinstit pe prea cuviosi; postul a inaltat pe
drepti; postul a luminat pre Apostoli; postul a facut
pre prooroci, ca dintru acest post s'a luminat mintea
lor, si au spus de tocmelele ce vor fi inainte. Pre
acest post si noi crestinii sa-1 primim cu toata bucuria ;
pre acest sa-1 agonisim ajutor; pre acest sä ne nevoim

www.dacoromanica.ro
6 38 CAZANIE LA. DUMINICA

sa-1 implinim si sa-1 facem, ca sa ne invredniceasca

Dumnezeu aicea sa petrecem cu pace $i cu sanatate,
fara de sminteala de vrajmasii vazuti si nevazuti; sä
ajungem si sfintele Pa§ti, spalati si curati de pacate,
sa praznuim cu iertare de pacate si cu umilinta; iar
acolo sa ne izbavim de muncile cele vesnice si sa ne
invrednicim a praznui si Pantile cele de sus intru
Imparatia cerurilor, cu mila Domnului nostru Iisus
Hristos, celuia ce se cade tinerea si puterea, cinstea
$i inchinaciunea, impreuna cu Parintele si cu Duhul
Slant, acum si pururea si in veci nesfarsiti si ne-
trecuti. Amin.

S*W<SaIWSW-ME-4.6E-4:8
C_A.Z.A.1\TI
LA DUMINICA
INTAIA A SFANTULUI POST
Cuvant inainie
recum sunt iarna viscole, vanturi reci si
vremi geroase, de care se ingreueaza oa-
menii si sunt suparati in vremea iernei,
iar daca vine primavara, ei se usureaza de
acelea de toate $i se veselesc, caci a trecut
iarna cu gerul si s'a ivit primavara cu caldura si
cu seninul ; asa si in vremea de demult, au fost vis-
cole si vanturi de scarbe si de dosadiri pie oameni,
ca $i intr'o vreme de iarna, adeca de imparatii cei
necredinciosi, cari stricau sfintele Icoane $i le lepa-
dau din Biserica, si in multe chipuri dosadiau si
LZ
www.dacoromanica.ro
4
r INTAIA A SFANTIIL171 POST

munciau pe cre§tini, pentru ca sä nu se inchine la

SEA:,
39 G

dansele. Acum iar a stralucit dulce primavara Si li-

ni§te mare intru aceasta zi de astazi, intru care
ne-am adunat §i noi sä praznuim si sa dam lauda
lui Dumnezeu, caci a pierdut pre eretici Si pre tirani
§i a inmultit sfintele Soboare, de a intarit iara§i in-
chinaciunea sfintelor Icoane.
Pentru aceea §i noi, o iubitii mei cre§tini, sa. =-
barn dupa. legatura §i a§ezamantul lor, §i invatatu-
rile a apte Soboare sä le primim, §i intru inimile
noastre, ca intr'o vistierie, in veci sä le ferim. Ca.
d'inafara de tocmeala ce au tocmit sfintele Soboare,
nimenea nu se va spasi, nici intru imparMia ceriu-
lui va intra. Ca porunca a §eapte Soboare de Dom-
nul Christos este sa credem a§a, cum ca. Sfintia Sa
este Dumnezeu adevarat, Unul cu Parintele §i cu
Duhul Sant §i ca este Imparat §i Biruitor ingerilor,
§i tie inimile §i gandurile oamenilor cum a tiut
gandurile lui Nathanail cand §edea sub smochin,
cum auzim mai ales din Santa Evangelie de astazi.
Evangelia dela loan, cap. 1, stih 43.
n vremea aceea, vrea Iisus sä mearga in Gali-
tleea, §i a aflat pre Filip §i i-a zis lui : vino dupa
I

e mine Si era Filip din Vitsaida, din ora§ul lui An-

cdrei §i al lui Petru. Gasit-a Filip pre Nathanail §i
ti-a zis lui: de carele a scris Moisi in Lege §i Pro -
roci, l'am gasit : pre Iisus feciorul lui Iosif, din
4= Nazaret. Si i-a zis lui Nathanail : din Nazaret poate
cvre un bine sä fie ? Zis-a Filip lui: vino §i vezi
cVazut-a Iisus pre Nathanail viind catre sine §i a
e zis de el : iata intru adevarat Israilteanul intru ca-
crele viclepg nu este. Zis-a Nathanail lui : de unde
,?,
Vi3Z GAlf;
www.dacoromanica.ro
r 40 CAZANIE LA DIIMINICA

crna cuno§ti ? Raspuns-a Iisus §i a zis lui : mai Ina-

( inte pana ce nu tea strigat pre tine Filip, cand
erai sub smochin, te-am vazut. Raspuns-a Nathanail
c§i a zis lui : Ravvi, tu esti Fiiul lui Dumnezeu, tu
<esti Imparatul lui Israil. Raspuns-a Iisus §i a zis lui :
ccaci am zis tie Ca te-am vazut sub smochin, crezi?
Mai mari de acestea vei vedea. 5i a zis lui : Ade-
c var, adevar graesc voua : de acuma yeti vedea
cceriul deschis §i ingerii lui Dumnezeu suindu-se Si
pogorandu-se preste Fiiul omenesc ) .
InvAtatura la IntAia parte : pentru venirea lui Nathanail
catre Christos *i pentru marturia lui.
oua lucruri ne arata aceasta Stanta Evangelie :
'n Intaiu, marturisirea lui Nathanail ce a marturi-
i-,i de Domnul Christos, ca este fiiul lui Dumnezeu i
Imparat Israiltenilor. Al doilea, cum Domnul Chris-
tos este §tiutor gandurilor §i inimilor omene§ti, §tie
cele trecute §i cele viitoare. Ca acest Nathanail avea
nadejde §i credinta foarte mare, ca va veni Mesia
Christos, §i cu bucurie a§tepta venirea lui.
Prin spunerea parintilor lui, fiind pre vremea cand
cauta Irod pe Christos sä-1 tae, fiind prunc mic de 2
ani i era in Egipt 1), atunci a fost nascut §i acest
Nathanail, fiind numai de 3 zile. Poruncit-a Irod sa
tae toti pruncii din Vitleem §i din toate hotarele lui.
Fugiau maicile cu pruncii, de se ascundea carea unde
puteau, ca sa nu le tae pruncii. Deci muma acestui
Nathanail, luandu-I pre clansul in brate, a fugit la
vie-§i. *i vazand Ca o ajung gonacii, a pus pre Na-
thanail sub un smochin i l'a invaluit in frunze, §i s'a

1) Precum scrie la Intrebgrile lui VasIle si Grigorie Theologul.

9
www.dacoromanica.ro
 6 _.TV
NTAIA A SFANTETLITI POST 41 '`q.
dus. Si a fost pruncul acolo, pana a incetat taerea.
Deci s'a dus maica-sa, sa-i gaseasca macar oasele.
Iar daca a mers la locul acela si 1-a descoperit din
frunze, 1-a aflat viu si batand cu mainile.
Sub acest smochin sezand odinioara Nathanail si
auzind de minunile lui Christos, gandea in mintea sa
Si cugeta, sä nu cum-va sa fie Acel Mesia pre carele
astepta sä vie. Intru acel ceas a venit si Filip la dan-
sul ca-i era prieten si cunoscut si a zis catre
dansul : De carele a scris Moisi in Lege si Prooroci,
am aflat pre Iisus Fiiul lui Iosif, ce este din Nazaret.
Raspuns-a lui Nathanail si a zis : oare din Nazaret
poate sä fie ceva bine ? Si i-a zis lui Filip : vino si
vei vedea, ca macar ca este si om, dar mai pre sus
de puterea omeneasca le face toate si le raspunde.
Pentru aceea nu to indoi ci vino si vei vedea singur
barbat minunat ca Acela, pre carele numai din cu-
vinte it vei cunoaste. Acestea daca a auzit Nathanail,
indata s'a sculat si s'a dus cu Filip la Iisus. Iar
Christos indata vazandu-1 viind catre Dansul, a zis :
Acesta este cu adevarat Israiltean $i intr'nsul viclesug
nu este. Raspuns-a Nathanail si a zis : Cum ma stii
sä fiu asa ? Iar Domnul Christos a raspuns lui : Inca
mai inainte de ce te-a strigat Filip, cand te-a ascuns
maica-ta in foi de smochin de Erica lui Trod, eu
te-am pazit, te-am incAlzit si te-am hranit cum si acum
sezand to sub acel smochin si cugetai de Mine si de
minunile Mele, si gandeai : au doara sunt Eu Acel
Mesia, pre carele astepti sä vie? si cu bucuri ai venit
sä vezi fata Mea ; pentru aceea esti fericit, ca
to -ai invrednicit de ai vazut pre Carele toti proorocii
si patriarhii, au dorit sä-L vada si nu L-au vazut.
Iar Nathanail, daca a auzit acele cuvinte, s'a mirat
'Tog :t-G,
mk9
www.dacoromanica.ro
 42 CAZAN1 LA DIIMINICA

de intelepciunea Liii §i s'a spaimantat daca L'a vazut

ca §tie naterea lui §i cugetele cele ascunse dintru
inima lui. *i indata a crezut ca Ace la este Mesia
pre carele a§teapta. ei. *i a strigat zicand : Ravvi
(ce se zice invatatorule), Tu e§ti Fiiul lui Dumne-
zeu 1 Tu eti Imparatul Israiltenilor 1 ca. taina §i gan-
durile inimei mele le §tii, ca un Dumnezeu, §i pentru
aceea e§ti Fiu Aceluia §i e§ti destoinic a imparati
in Israilteni, fiindca am auzit din prooroci, ca vei
imparati in Israilteni. Raspuns-a lui Domnul Christos
§i i-a zis : pentru caci am zis tie, ca te-am pazit §i
te-am vazut sub smochin, crezu§i ? mai mari de cat
acestea vei vedea. Adevarat va graesc : Ca de acum
yeti vedea ceriul deschis i ingerii lui Dumnezeu suind
§i pogorand peste Fiiul omenesc. Ca Eu cu firea mea
cea Dumnezeeasca din ceriu am venit pre pamant, in
pantecele prea curatei Fecioare, iar cu trupul din
Vitleem §i din Nazaret. Pentru aceea sa ma cuno§ti,
o Nathanaile, ca sunt indoit : Om §i Dumnezeu cu
Dumnezeirea. Ceriul deschid §i ingerii la slujba ii
chem, §i de sarg ma asculta i voea mea fac. Unii
din ceriu se pogoara de slujesc Domnului sau, cum
au fost in Vitleem la na§terea Lui (Luca 2,9), §i la
pustie cand s'a postit patru-zeci de zile §i patru-
zeci de nopti (Mat. 4,1 I). Alti ingeri se suie in ceriu,
cum au fost la Inaltare (Luca 24,51). Acestea toate
mai inainte le-a spus lui Nathanail. Si nu numai lui,
ci i noun credincio§ilor lui, ca sä credem tare, ca.
Domnul Christos este Dumnezeu adevarat, iar nu
este dupa dar Fiiul lui Dumnezeu, cum zic Arianii,
ci dupa fiinta este : unul cu Tata% Cuvantul §i Fiiul
lui Dumnezeu, al Tatalui pururea §i mai inainte de
veci nedespartit de Tatal. Pentru aceasta zice Joan
A www.dacoromanica.ro
riT
qfV1
 INTAIA A SFANTIILIII POST 43

bunul vestitor (in capul d'intaiu, stih 1): La inceput

era Cuvantul, si Cuvantul era la Dumnezeu, si Dum-
nezeu era Cuvantul". 5i iarasi acest Evangelist
-(17,5) zice : *i acum preamareste-ma. to Parinte
insuti la tine, cu slava care am avut la tine mai
inainte pan, a nu fi lumea". *i in ce chip este
cuvantul in minte, intelepciunea la intelept si virtutea
in cel puternic, asa si Fiiul la Tatal. Pentru care
lucru astazi maica noastra Biserica, la aratare arata
marturie fiilor sai, si toata credinta si poruncile A-
postolilor si Soboarelor, netrecut in veci le pome-
neste credinciosilor sai.
A doua parte : pentru sfAnta Cuminecatura.
Cade-se, a tot drept maxitorul crestin, sa stie, ca,
patru posturi ce sunt preste tot anul tocmite si
puse de Apostoli si de sfintele Soboare, pentru aceea
le-au tocmit, pentru ca sa se posteasca fieste-care
crestin, sa se ispoveduiasca si sa se cuminece de
patru on intr'un an. Iar mai vartos acest post este
ales din tot anul si este tocmit dintru intaiu, ca de
va si trece vreun post de celelalte, sa nu se
poata griji crestinul de sfanta Cuminecatura, sä se
cuminece. Iar acest post nici intr'un chip sa nu
treaca crestinului fara ispovedanie si fara santa
Cuminecatura. Caci panea carea o agonisim dintru
osteneala, se cheama si este pane de durere. Deci,
pentru mangaere fie-carui credincios, a lasat noun,
Domnul Christos, pane de bucurie, carea nu numai
trupul intareste, ci si sufletul din moarte vecinica it
izbaveste.
Aceasta o a facut Domnul intaiu pentru Sine.
Dupa aceea si pentru not vrut-a Domnul Christos
xr,G"?'

e:):-'

www.dacoromanica.ro
Rr_1:6 n
51' 44 CAZANIE LA DIIMINICA

sä pue tocmea1a Sa in lucrurile care sunt mai de

treaba tuturor oamenilor, fara de care nu poate fi
viu omul ; ca sä nu se poata tagadui nimenea sa
zica, ca n'are, sau nu §tie.
Pentru Sine a facut Domnul Christos aceasta,
pentru ca sa nu se opreasca nici odinioara dragostea
Lui dintre noi, ci pururea sa se aprinda Si sa se
inoeasca. Pentru aceea a lasat noun in pane Trupul
Sau §i in yin Sangele Sau, pentru ca sa fie pome-
nite muncile Lui §i nevinovata moartea Lui, cum
grae§te §i Pavel Apostol la cartea cea dintaiu catre
Corinteni (11,26), zica.nd : cDe cate on yeti manca
panea aceasta §i yeti bea paharul acesta, moartea
Domnului veti vesti.. Invata Pavel Apostol sä mar-
turiseasca moartea Domnului, adeca sa spue la ara-
tare Ca pentru pacatele noastre ale tuturor, a murit
Nevinovatul pentru cei vinovati. Pentru aceea, toc-
meala carea a lasat Domnul Trupul §i Sangele Sau
in pane §i in yin, este aceasta : Cand mancam din
Trupul cel sufletesc al Domnului Christos, atunci ne
altoim i ne lipim intru Dansul. Ca precum perdem
pentru pacat Darul cel dobandit la Botez, a§a §i
pentru luarea Trupului §i Sangelui Domnului Chri-
stos, iar4i ne impreunam intru Biserica Lui, adeca
intru madularile Lui, carora este Cap Sfintia Sa.
Ca apropiindu-ne catre acel nevinovat Trup §i Sange,
suntem curatiti §i lamuriti, pentru pocainta pacatelor
§i pentru ispovedanie. Aceasta este ce zice Pavel
Apostol la intaia carte catre Corinteni (11,28): cSa
se ispiteasca omul singur pre sine, §i a§a din pane.
sa manance i din pahar sa bea ; ca cela ce va
manca §i va bea fiind nedestoinic, va fi vinovat tru-
pului i sangelui lui Christos.. Pentru aceasta toc-

M9
www.dacoromanica.ro
 6'M
iNTAIA A SFANTULUI POST 45 (ce5

meala a lasat aceasta Domnul Christos despre par-

tea Sa.
Iar despre partea noastra, in mijlocul altora, intaiu
este aceasta : Ca toate chipurile Legei Vechi, pre
noi in Legea Nona era sd se umple. Pentru aceea
chipul izbavintei jidovesti din robia Egiptului, carea
mieluselul Pastilor ce inchipuia izbavirea din robia
satanei, intru noi s'a izbandit. Deci, cum mancau
jidovii pentru pomenirea izbavirei din E-
gipt 1), asa si noi mancand din sfinta Cuminecatura,
pomenim izbavirea din robia iadului pentru moartea
Domnului Christos. Mare semn de bine si de mild,
este, si Inca mai mare tocmeala este luarea Trupului
Sangelui Sfintiei Sale, ce-L luam in pane $i in
yin, de-L mancam si-L bem, ca este lasata mila
dragostea si priinta crestineasca. Ca nu in zadar
arata. Pavel Apostol la intaia carte care Corinteni
(10,17), zicand asa ; .0 pane este, un trup santem,
macar ca santem si multi ; iar pentru aceea sintem
unul toti cati mancam dintru aceea pane pi bem
dintru acel pahar,. Frumoasa dovadd a sfantului
Pavel, ca multe madulare sunt un trup (I Corinteni
12,12), la o paine ce este din multe graunte framan-
tata pi coapta, si la un yin ce este din multe bor-
boane stors. Ca precum este din multe graunte panea
si din multe borboane vinul, asa si din multi oa-
meni este unul intr'o credinta, intr'o priinta, intr'o
dragoste, intr'o impreunare sufleteasca. Cum ar fi
madularii multe intr'un trup sa se iubeasca pi sd-si
priiasca una altuia, asa suntem multi intr'un trup
intru Domnul Christos. Caci cati ne-am botezat in

1) Eire 12, 5.

www.dacoromanica.ro
 46 CAZANIE LA DUMINICA

Christos, intru Christos ne-am imbracat precum

marturisqte iara§i Pavel la epistolia cea catre Ga-
lateni (3,27).
Acestea toate sunt chip §i invatatura pentru priinta
§i dragostea cre§tineasca, ca sä ne iubim unul pre
altul. Ca Fiiul lui Dumnezeu, Domnul nostru lisus
Christos, preste toate ne-a lasat dragostea : cSa. ne
iubim unul pre altul, precum grae§te Insui la loan
Evangelistul (15, 17). Si pentru aceasta dtagoste,
foarte tare ne zice, ca a pus §i Trupul Sau in pane
sä-L mancarn, §i Sangele Sau in yin sa-L bem.
Iara de te miri cum se imparte cate o farama pa-
nea cares se schimba pre Prestol in Trupul lui Chri-
stos, §i se atla tot intreg Christos : cum este in ceriu
a§a §i in altar ; mira-te §i de aceasta Ca un soare ce
lumineaza §i ne incalze§te aicea, intr'un ceas este de
o data §i in ceriu §i pre pamant §i la rasarit §i la apus
§i in toate laturile lumii. A§a §i Christos, de o data §i
in ceriu §i pre pamant intru sfinta Liturghie ca un
puternic lucreaza cu puterea Sa cea Dumnezeasca.
Si iara§i de te miri, ca in multe parti se imparte
Christos §i tot intreg se da tuturor intocmai, numai
putin intru una §i mai mult intr'alta mira-te §i de
aceasta, Ca un glas al meu este si in gura mea §i in
urechile voastre tuturor intr'un chip. Deci de se atla
in fapte a§a, dar cu cat mai pre lesne poate sa fie
intru Soarele cel drept Christos, decat in soarele cel
facut, §i in Cuvantul lui Dumnezeu, decat in cuvintul
omenesc. Si de te miri ca Trupul se frange bucati,
cand se imparte sfintul Agnet §i cum este Christos
intreg in toate particelele ; mira-te §i de aceasta
cand zdrobqti oglinda in mici bucati iar chipul omu-

e.,=2
www.dacoromanica.ro
ox INTATA A SFANTULUI POST 47 s'c'
lui nu se zdrobeste intrinsa, ci in toate particelele se
vede intreg ca §i in toata oglinda.
Si de te miri cum este mancat totdeauna Trupul
lui Christos si nu se mai imputineaza, ci intreg pe-
trece in veci; mira-te $i de aceasta, ca dintru o lu-
manare aprinzi mii de lumanari si nu mai imputinezi
lumina celei d'intaiu.
Si de intrebi cum intra. Christos din launtrul nostru
si nu se spurca, nici se opreste, §i eu te intreb : soa-
rele caci trece prin locuri imputite Si scarnave, spurca-
se au ba? Stiu ca cel ce va fi intelept §i credincios,
nu va indrazni sa zica de aceasta. Deci, de nu se
spurca soarele cel trecator, cu mult mai vartos Cel
vecinic §i ne trecut, lumina a toata curatia, nu se
spurca ; nici se incue pre carele iadul Si pecetile gro-
pei, nu L-au putut tinea 1). Asijderea sä. intelegeti de
intricosata Taina a sfintei Cuminecaturi, ca daca se
mananca, nu ese cu alte bucate putrede cum gra--
este §i sfintul Joan Gura. de Aur ci se schimba acea
pane stintita, ca o vapae suptire, si se raschira in tot
trupul nostru.
Asijderea §i pentru intamplari. De se va intampla
sfanta Cuminecatura sä. mucezeasca, sau sä inghete,
sat'. sa se verse in gunoiu, sau fie in ce chip de
acestea, nu pate Trupul si Sangele lui Christos
aceasta, ci panea $i vinul dinafara. Acea jertva Dum-
nezeeasca, fail chip si fara toata putrejunea, este
neimpreunata de acestea. Sa nu fie aceasta. Ca si Dum-
nezeirea in Trupul lui Christos pre Cruce, nimic n'a
pAtit, nici achinuit. Asa §i intru cinstita Taina, Trupul
si Sangele Domnului nostru Iisus Christos, nimie nu
pate, nu-mai chipurile din Mara : panea §i vinul.
1) Maid 28, 2, 5, 6.

Q5:1

www.dacoromanica.ro
 ;fb--
.0"1 48 CAZANIE LA DIIMINICA
6;V

*i de to mini ca intro farama a§a de mica, cu

totul intreg §i deplin este Christos ; mira-te §i de
aceasta, ca inteatata graunt de mic de lumina ochi-
lor tai, cetati §i munti a§a de man incap, de vezi
§i-i cuprinzi.
Acestea sa $tii §i sa nu ispite§ti Taina cea ne-
ispitita §i neajunsa de minte de om, ci sa crezi Dom-
nului Christos ce a zis Insqi (la Joan Evangelistul
VI,56) : Cela ce mb.nanca trupul meu §i bea sangele
meu, intru mine petrece Si eu intru el,. Catre care
Taina, cu frica sa ne apropiem §i pacatele noastre sa
le ispoveduim §i pentru dansele sa ne pocaim §i asa
gatiti, din Trupul lui Christos sa ne cuminecam, ca
sä fim parta§i intru marirea imparatiei ceriului, unde
imparate§te cu Tani §i cu Duhul Sant, acum Si
pururea §i in veci de veci. Amin.

CAZANIE LA DUMINICA
A DOIJA A SFANTULUI POST
Cuvdnt inainte
ult poate credinta, iubitii mei, O. cu aceasta
se indrepteaza omul §i fara lucrul Legei.
*i fart. credinta, nu e putere cui-va sä vaza
viata vecilor ; ca §i credinta intru tot dom-
ne§te, ca ochii in trup, insa cand este im-
preunata cu fapte bune. Pentru Fare, avandu-o omul
*Toil
g1% er)-Lr

www.dacoromanica.ro
tr,t' A DOTJA A SFANTIILErl POST 49
4-4;

6-7)

intru bunatati, castiga mantuire $i aproape de Dum-

nezeu se pune precum *i credinta acestui slabanog,
de care acum ne arata Evangelia.
Dela Marcus Cap 2, Stih 1.
n vremea aceea, intrat-a Iisus in Capernaum, $i s'a
auzit Ca este in casa. Si acieasi s'au adunat multi,
cat numai puteau incapea nici pre langa usa si le graia
lor cuvintul. Si au venit la el, aducand un slabanog,
pre carele it duceau patru. Si neputandu-se apropia
de el, pentru popor, au descoperit casa unde era si
desvelind, au slobozit patul in care zacea slabano-
gul. Iar Iisus vazand credinta lor, zis-a slabanogului:
Fiiule, iarta-se tie pacatele tale. Si erau acolo unii
din carturari sezand si cugetand intru inimile sale :
Ce graeste acesta asa hule ? Cine poate ierta paca-
tele, fara numai unul Dumnezeu ? Si indatasi cunos-
cand Iisus cu duhul sau, ca asa cugetau aceia intru
sine, le.a zis lor : Ce cugetati acestea intru inimile
voastre. Ce este mai lesne : a zice slabanogului,
iarta-se tie pacatele, au a zice : scoala si-ti is patul
tau si umbla? Ci ca sa stiti ca are Fiiul ome-
nes:: puterea a ierta pacatele pre pamant, a zis
slabanogului: Tie zic, scoala, is -ti patul tau si pasa
in casa ta. Si s'a sculat indata si luandu-si patul,
a exit inaintea tuturor ; cat se mirau toti si laudau
pre Dumnezeu, zicand : Ca nici o data n'am vazut
ca aceasta.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.
Iintaiu spune, Ca dupa multe minuni ce a facut
Domnul Christos, daca a tamacluit pre soacra lui
Petru Apostol precum scrie Matei Evanghelistul
G)C.W
4
www.dacoromanica.ro
 t
-.Pfr.

50 CAZANIE LA DUMINICA
I
(8, 14, I5)si dupa ce a gonit dracii din cei doi
indraciti precum iarasi acest Evangelist (intrn
acestas cap., stih 28) marturiseste si daca a curatit
pre cei zece stricati de carii iarasi scrie Luca
Evangelistul (17, 12) si dupa ce a facut si alte
multe si mari minuni, si esindu-i vestea de toate, de-
acia nu a mai intrat nici intr'o cetate, ci prin locuri
pustii umbla. Iar si acolo, multi bolnavi din multe
laturi ce veniau, ii tamaduia si-i vindeca. Si iarasi
dupa cateva zile a intrat in Capernaum, si aratand
noaua chip, n'a facut veste de venirea Sa pre ulite,
ci indata a intrat intr'o casa. Iar vestea Lui nu s'a
putut ascunde, ci a exit indata. pretutindenea. Si daca
it aflara ca este in casa, asa s'au adunat de multi
cat, necum sa incapa in casa, ci nici pre usä nu
puteau intra ; iar Sfintia Sa marturisind for cuvantul
sfintei Evangelii. Si dupa, ce a trecut catva ceas,
pentru ca sa se adevereasca invatatura Lui cu mi-
nuni adeca, au adus la Dansul un slabanog purtat
cu patul de patru insi. Si necum sa-1 poata baga pre
usä, ci nici de casa nu se puteau apropia, pentru
multimea ce se adunase. Ci pentru multa credinta
ce aveau catre Christos, intr'alt chip n'au avut cum
face, ci numai le-au fost a se sui pre casa, au spart
acoperemantul si au slobozit slabanogul cu patul
inaintea lui Christos.
Al doilea arata, ca multa rautate aduce noaua
pacatul ; ca fiece pacat daca se inmulteste in suflet,
de-acia se varsa si pre trup cum putem cunoaste
si pre Cain. Ca daca a ucis pe frate-sau Avel (pre-
cum scrie la Facere 4, 8), a cazut blestemul lui
Dumnezeu pre sufletul lui $i boala pre trupul lui,
incat mama ce ucisese pre frate-sau, nici odinioara
5,4
www.dacoromanica.ro
V'9 Sq.
A DOUA A SFANTULUI POST 51

nu o putea duce la gura sa manance cu ea, ci tot-

deauna tremura si suspina in viata lui. Pentru aceea
not ceia ce gresim si facem pacate, si de nu vine
pre not certare dela Dumnezeu pentru pacatele ce
facem, si nimic ram intru aceasta lume nu patim,
mai vartos se cade sa ne temem. Ca pentru astep-
tarea lui Dumnezeu ce ne asteapta pocainta si nu
ne pocaim, mai multa certare si mai mari munci
ni se gatesc in cealalta lume. Ca pre cela ce nu-1
cearta Dumnezeu aicea, acolo in ceea lume it va
certa. Pentru aceea foarte este noaua de folos aicea
in ceasta lume, sä rabdam certare si, intru aceasta
viata sa ne curatim. Ca acolo nu va fi izbavire,
nici curatire, ci judecata si certare cu muncile de
veci. Pentru aceea Domnul Christos cand a tama-
duit pre acest slabanog, intaiu a tamaduit sufletul
lui de pacate, zicand : Fiiule, iarta-ti-se pacatele. In
chipul unui doftor, cand boleste nescine de ochi, nu
pune leacurile la ochi, ci la cap intaiu, unde este
radacina si isvorul boalei ; asa si Domnul Christos,
Doftorul sufletelor omenesti, intaiu a 'oprit isvorul
rautatei. Ca isvorul a toata rautatea este pacatul.
Acela slabeste trupul nostru. Acela ii aduce boala.
Acela pagubeste si trupul si sufletul.
Al treilea, ne invata sfanta Evangelic.: Din cre-
dinta si din rabdarea acestui bolnav ce zice, vazand
Iisus credinta lui, i-a zis : Fiiule, iarta-ti-se pacatele
tale. Mare credinta aveau .-i oamenii aceia, ce purtau
slabanogul cu patul ca pre un mort, O. s'au suit
de au spart acoperemantul casei si l'au slobozit in-
naintea lui Christos, cu atata osteneala. Iar mai mare
a fost credinta si rabdarea slabanogului ; ca greu
lucru este cu adevarat, bolnavul din casa sa.-1 scoata,
Vi3(6 GA.41.
www.dacoromanica.ro
4,,trt)
6 52 CAZANIE LA DIIMINICA Cn

pre ulite sa-1 poarte §i boala sa tuturor sa o arate.

Multi ar fi mai bucurosi sä moara, decat sa-si des-
copere boala sa sa o vada toti. Iar acest slab:knog
n'a facut asa, ci s'a lasat pre sine sä-1 poarte si pre
ulite §i prin multime, si toata greutatea §i durerea
sa rabde. Acestea toate, pentru credinta ce avea in
Christos, cu drag le rabda.
Tamaduit-a Domnul Christos bolnavi §i pentru
credinta altora cum putem vedea si de Hanane-
anca aceea ce pentru credinta ei, a tamaduit Domnul
Christos fata ei, precum scrie Matei Evangelistul
(15, 22). Asijderea §i pentru credinta sutasului, a
vindecat Christos feciorul lui precum iarasi acest
Evangelist marturiseste (8, 5, 6). Si aicea Inca zice
Evangelistul, ca vazand credinta lor, adeca a celor
ce-1 purtau, a zis slabanogului : Fiiule, iarta-ti-se
pacatele. Iar carturarii §i fariseii ce sedeau acolo,
se mirau, uncle auziau ca iarta pacatele, $i graiau
intru sinesi : Cine poate fi acesta, de iarta pacatele ?
ca nimenea nu poate sä ierte pacatele fara numai
unul Dumnezeu. Si indata le-a aratat Domnul Chri-
stos, ca Sfintia Sa este Dumnezeu cela ce stie gan-
durile oamenilor, §i Inaintea tuturor le-a vadit cuge-
tele lor. Si le-a aratat, ca de este greu a ierta pa-
catele, mai greu este a zice bolnavului scoala §i
umbla. Si Sfintia Sa prea usor be poate acestea
amandoua a le face : pacatele a ierta §i bolnavul
§i
a vjndeca. Si indata a zis bolnavului de s'a sculat
$i si-a ridicat patul la umar si a exit dinaintea tu-
turor, cat se mirau toti si se ciudeau si laudau pre
Dumnezeu.
0 mare putere a zisei Izbavitorului nostru Iisus
Christos Ca nu numai a insanatosat bolnavul, ci §i
1

G) CJ
.W.3Z
www.dacoromanica.ro
..170 UT,
SI A TREIA A SFANTITLITI POST 53 C

vartute i-a dat. Cu acest bolnav noaua celor ce

$i
suntem de suflet slabanogi, ne zice Domnul Christos:
Sculati $i umblati I Adeca, nu va ajunga voaua ca
viati sculat numai din caderea pacatelor, ci si in
fapte bune, sufleteasca umblare sa umblati. Ca iata
$i sfantul post, cu faptele cele bune, cu ruga, cu
milostenia, cu rabdarea, cu certarea trupului pentru
gresalele ce am facut, umplerea vremei noastre de
plata gresalelor noastre, a venit. Pentru care, bu-
curia cu sfintii lui Dumnezeu si dulceata raiului,
lumina lui Dumnezeu si slava fetei Lui, unde este
petrecere cu odihna si cu pace, sa. dobandim pentru
mila 5i pentru darul Domnului nostru Iisus Christos,
caruia se cade si se cuvine toata cinstea $i marirea
impreuna cu Thal si cu Duhul Sant, acum $i pu-
rurea si intru veci de veci. Amin.

WIL.-3r4tar<SM-E-45--GitifEIKG1.:411W1

CA-Z-A-1\T=
LA DUMIN1CA

A TREIA A SFANTULUI POST

Cuvant inainte.
umnezeu cel bland si iubitor de oameni, pre
toti ii cheama catre Sine cu glas dulce,
., pentru fagaduinta vecilor celor buni; i carii
ft,, ' merg catre dinsul, ii odihneste in camara
marirei Sale. Iar celui ce va sa mearga dupa
dinsul, ii porunceste sa se lepede de sine si nimic
Vir, GA%
www.dacoromanica.ro
-)L
54 CAZANIE LA DOMINICA
I
sa nu faca (din cele rele) pre voia sa, ci numai voea
Domnului sau. De-acia si crucea sa invata sä ia si
cu aceea sa se inarmeze spre rabdare, si impotriva
puterilor celor ce stau imponcisi noun cum mai
lamurit vom auzi acum dintru sfinta Evangelie.
Evangelia dela Marcu, Cap. 8, Stih 34.
is'a Domnul : Cine va vrea sä vie dup. mine, sä
(se lepede de sine, sa -$i ia crucea sa si sa vie
c dupe, mine. Ca cine va vrea sa-si spaseasca sufle-
ctul sau, pierde-l'va ; iara cine-si va pierde sufletul
(pentru mine si pentru evangelie, acela it va man-
ctui pre el. Ca ce va folosi omului de ar dobandi
tlumea toata si-si va pierde sufletul sau? Sau ce va
c da omul schimb pentru sufletul sau ? Ca cine se
cva rusina de mine si de cuvintele mele intru acest
g neam prea curvar si pacatos, si Fiiul omenesc se
cva rusina de el, cand va veni intru marirea Tatalui
c sau, cu sfintii ingerii. Si le zicea for : Adevar graesc
c voua, ca sunt unii din cei ce stau aicea, carii nu
cvor gusta moartea, 'Ana vor vedea imparalia: lui
. Dumnezeu viind intru putere.
Invatatura pentru InchinAciunea sfintei si cinstitei Cruci
Intru aceasta zi de toti crestinii preamarita, sfinta
Biserica pune inainte noun tuturor credinciosilor
lui Christos, sfinta Cruce, pre care s'a rastignit Dom-
nul nostru Iisus Christos si a facut mantuire si iz-
bavire a tot neamul omenesc, ca sa ne inchinam cu
vesele suflete si cu bucurate inimi. .

Nu in zadar si fail, de tocmeala, ci pentru mare

folos si pentru mare dobanda sufletelor noastre, s'a
tocmit aceasta.
LZ
www.dacoromanica.ro
4
:1,1114k3LS fig'
A TREIA A SFANTITLIII POST 55

Intaiu pentru aceasta, ca de acum preste putine

zile, va sosi si saptamana chinurilor Domnului nostru
Iisus Christos, vinzarea legaturile Sfintiei Sale, its-
tignirea, ingroparea. Pentru aceea ne intimpina asta-zi
sfinta si cinstita Cruce, ca sa ne gatim si sa ne
curatim cu postul si cu raga si cu alte fapte bune
sa fim vrednici a praznui muncile Domnului nostru
Iisus Christos ; si Invierea Sfintiei Sale, cu curate
inimi sa o vedem, si dintru dansa iertare pacatelor
noastre sa luarn.
Al doilea, pentru aceasta se inchina asta-zi cresti-
nii sfintei Cruci, ca in vremea sfintului post ne tre-
bueste ajutor si arma spre vrasmasii nostrii cei ne-
vazuti ; ca sa ne ajutorim, sa ne sprijinim de vicle-
sugurile diavolilor si de amagiturile for si sa ne inta-
rim catre vremea postului ce ne este inainte. Deci,
ce ajutor altul avem dela Dumnezeu, mai mare de-
cat sfinta Cruce ? Sau ce arma mai strasnica vraj-
masilor nostril, cleat cinstita Cruce ? Crucea este
dracilor rand .Si duhurilor celor rele izgonire. Crucea
este lauda si bucurie a toata lumea, caci cu dinsa
biruind puterea vrajmasilor sai, se bucura $i se vese-
lesc oamenii. Crucea este arma ostasilor, ca intru
dinsa nadajduind, intra in rasboiu si cu puterea ei
bat si isbandesc. Crucea este mucenicilor marire si
lauda, ca si-au facut cruce si au beut otrava, in foc
au intrat si leilor au fost aruncati. Si puterea sfintei
Cruci, de acestea de toate i-au izbavit otrava o a
indulcit, focul a sting si gurile leilor le-a inchis de
nu i-au mancat. Crucea este hrana sihastrilor, ca
facandu-$i cruce, se satura sufletul for de darul dum-
nezeesc Si pentru aceea unii n'au mancat ale 4o de
zile, altii si mai mult, nu numai barba0 ci si femei.
re
www.dacoromanica.ro
j
 Set
6 56 CAZAN1E LA DUMINICA

Crucea este muerilor frumusete si thrie, ca cu aceasta

au calcat frumsetele poftele lumei acesteea si au
biruit pre diavolul.
Aceasta arma, zice Domnul nostru Iisus Christos
in sfinta Evangelie de asta-zi, sa o luam asupra
noastra, graind asa : Cine va vrea sa vie dupa Mine,
acela sa se lepede de sine, adeca de toata voea sa
cea lumeasca, sa -6i is crucea sa. Socoteste, cu
ce arma intareste Marele Imparat Dumnezeu pre
voinicii Sai. Nu le da platosa, nici arc, nici sabie,
nici sulita, nici alt nimic din armele voinicilor pa-
mantesti, ci numai sfinta cinstita Cruce. Aceasta
este si sabie, aceasta este $i arc, aceasta este $i su-
lita, aceasta este si coif si platosa si fie ce arma
ce trebueste credinciosilor crestini. In ce chip un
Imparat ce cumpara arme bune si da voinicilor sai,
asa si Dumnezeu, aceasta cruce ne da arma si ne
zice: Vedeti Crucea Mea cat a putut? Vedeti cat a
biruit moartea? Cat a calcat puterea diavolului ?
Deci si voi va inarmati cu aceasta arma, de va este
voea sä faceti acum cate am facut Eu 5i Inca
mai multe de atatea, ca cela ce va crede intru
Mine, $i acela intru acesta chip va face.
Al treilea, pentru aceasta ne strangem asta-zi de
praznuim inchinaciunec, sfintei Cruci, ca precum este
un calator ce umbla si calatoreste cale multd
arde soarele, it paleste zaduhul si este trudit si os-
tenit de cale; iara cand este la mijlocul caiei, afla
un copaciu frumos i cu umbra deasa si seade subt
el de se odihneste, si se racoreste in umbra lui ;
intru acel chip si not intru aceasta, zi de asta-zi fiind
suparati gi osteniti de truda postului, afiam sfinta $i
cinstita Cruce la mijlocul sfintului post, si praznuim
VI)
www.dacoromanica.ro
 T.p
A TREIA A SFAIITIM-01 POST 57 1`c..

praznic dumnezeesc si sufletesc pentru putinea o-

dihna, pentru ca sa ne usuram si sa ne intarim
catre cealalta cale a sfintului post. Caci sfinta Cruce
este ajutor credinciosilor, putere slabilor, izbavire
celor ce sunt in primejdii, sotie celor singurati, a-
daposteala. celor viforati de furtuni, liniste celor in-
valuiti, tarie calugarilor, aparare mirenilor, lauda
mucenicilor, veselie sihastrilor, marturie prorocilor,
pilda de invatatura apostolilor, army tare imparatilor,
invatAtura dascalilor si tuturor sfintilor chip bun. Cu
puterea sfintei Cruci rusinam pre vrajmasii nostri pi
calcam mandria diavolilor. Acesteea si not crestinii
sä ne inchinam cu tot sufletul nostru Cu frica si
cu bucurie sa o sarutam I Cu frica pentru nedes-
toinicia noastra, iar cu bucurie pentru darurile ce
ne-a daruit. Cu puterea acesteea sä ne imbarbatam,
sä fim cu osirdie spre nevointa sfintului post ce ne
este inainteI

Cade-se iarasi a sti, Ca sfanta si cinstita Cruce,

nu este cinstita pi laudata numai dela rastignirea lui
Christos incoaci, ci si mai d'inainte vreme de de-
mult, toate minunile cite s'au facut, Crucea au in-
chipuit. Pentru aceea, ascultati putine din multe si
minunate lucruri ce s'au facut pentru sfanta Cruce.
and a trimis Dumnezeu pre Moisi proroc sä
scoata Israiltenii din robia Egiptenilor, l'a invAta de
si-a aruncat toeagul inaintea lui Faraon si s'a facut
searpe precum scrie la Eire (7, to). Dupa aceea
a aruncat $i filosofii lui Faraon toegele for si s'au
tacut serpi ,s is inghitit toeagul lui Moisi pre toegele
filosofilor lui Faraon. Deci toeagul acela al lui Moisi,
a inchipuit sfanta Cruce, ca precum a inghitit toe-
gele filosofilor acelora, asa si Crucea a zdrobit

WL.9
www.dacoromanica.ro
Mr.:6
'6rj4 58 CAZANIE LA DUMINICA

puterea dracilor, si pana asta-zi o zdrobeste.

Cu acel toeag a lovit Moisi in mare, s'a desfacut
marea $i au trecut jidovii nevatamati de manile lui
Faraon precum scrie la Esire (14, 16). Intru acel
chip si cinstita Cruce a desfacut rautatea pacatului
lui Adam si a trecut sufletele oamenilor nevatamate
de viclesugul diavolului. *i Inca pana asta-zi, pentru
dansa ne intarim de facem lucruri bune.
Cu acel toeag a lovit Moisi peatra in pustie, a
exit 12 isvoare si au beut insetatii jidovi precum
scrie la Esire (17, 6). Intru acel chip si sfanta Cruce a
lovit de a despicat lumea cea virtoasa si nepocaita,
§i a scos 12 Apostoli de au invat:at lumea cea inselata.
Asijderea $i lemnul cel ce a indulcit apa cea amara
a Merrei, sfanta Cruce a inchipuit. Si ascultati cum
a indulcit lemnul acela, Merra. Moisi proroc, daca
au trecut jidovii prin Marea Rosie, i-a dus pre dinsii
in pustiile Sinaei si acolo umbland, au insetosat si
nu aveau ce bea oamenii,. pana ce s'au dus inteun
loc ce se chema Merra si acolo au aflat apa, dar
nu o puteau bea, ca era foarte amara cat nu putea
omul sa o bage in gura. Pentru aceea jidovii raps-
tiau asupra lui Moisi de ziceau : Pentru ce ne
scosesi din Egipt, de nu ne lasasi sa murim acolo ?
Da-ne acum sä bem noi, muerile noastre si feciorii
nostri 1 Atunci s'a rugat Moisi lui Dumnezeu, sä
indulceasca apa aceea. Si Dumnezeu i-a aratat lui un
lemn. Luandu-1, l'a bagat in apa aceea si s'a indulcit
apa precum scrie la Esire (15, 24, 25). Intru acel
chip si cinstita Cruce a indulcit amaraciunea lucru-
rilor celor bune, care mai dinainte erau amare si
urate lumei, iar acum sunt dulci si iubite. Ca ce
este mai amar deck moartea firei omenesti?
.T0)1
g-c9 Q)%
www.dacoromanica.ro
 6;.--A)
454, A TREIA A SFANTITLIJI POST 59 1`Q5-

Iar pentru Cruce, a§a o socotesc oamenii, cum

n'ar fi. Ea era intristata §i groaznica celora ce erau
mai inainte de Cruce, iar acum de cand este Crucea,
nu se mai tem de dinsa, ci Inca o 0 poftesc, cum
au fost mucenicii, §i intaiu Apostolii. A§a a fost
Petru Apostol ce poftea- sa.-1 rastigneasca cu capul
In jos. A§ijderea §i Pavel Apostol, impreuna cu
ceialalti, ce graia pentru toti de zicea (precum scrie
la Rimleni 8,35): Cine ne va desparti de dragostea
lui Christos? Scarba, au greutatea, au izgonirea, au
foamea, au goliciunea, au nevoea, au sabia?" Asa
a fost §i David proroc, ce zice (Ps. 43, 24) : Pentru
tine, Doamne, ne omorain in toate zilele. Socotitu-
ne-am ca oile de junghiere". A§a au fost §i muce-
nicii ce §i-au varsat sangele pentru dragostea lui
Christos. A§a sunt §i pana asta-zi, toti ceia ce mor
cu moarte de buna voe pentru imparatia ceriului,
§i barbati §i mueri,
Si de yeti sa §tici care este moartea cea de buna
voe, este aceasta : cand i'§i omoara ne§cine poftele,
cand i§i ura§te frumsetele trupului, cand i§i calca
voea sa cea rea. Atunci sä cheama ca moare de
buna voe. Atunci trupul moare, iar sufletul inviaza.
Atunci schimba omul dulceata acestei lumi trecatoare,
cu binele §i cu dulceata veacului ce va sa fie, ne-
trecut §i nesfir§it. CA mai inainte de Cruce, intru
curvii §i intru necuratii se indeletnicea lumea, iar de
cand este Crucea, toti ceia ce ne temem de Dum-
nezeu, nu numai de curvii §i de alte rautati cat
ne-am parasit, ci §i insuratul §i maritatul, multi au
§i urit. Tocmeala firei care o am §tiut intru oameni,
s'a calcat, §i curatia ceea ce n'am §tiut, o am luat.
Mai inainte de Cruce, de raiu eram streini, iar de
'-(P
Q)-1
www.dacoromanica.ro
-0" 60 CAZANIE LA. DOMINICA

cand este Crucea, nu numai raiul am dobandit, ci

si imparatiei ceriului suntem mosteni. Mai inainte
de Cruce, diavolului ne inchinam $i idolilor slujiam;
iar de cand este Crucea, idolii au perk si dracii
sunt goniti. Mai inainte de Cruce, neamul omenesC
era invrajbit cu Dumnezeu; iar de cand este Crucea,
in loc de frati si de prieteni, a priimit Dumnezeu
pre oameni. Mai inainte de Cruce, sub moarte eram
incuiati; iar de cand este Crucea, invierea s'a aratat
si viata de veci in lume s'a marturisit. Acestea
toate s'au facut pentru ca sa. credem noi ca si mai
mari decat acestea poate sa faca. sfanta Cruce cu
numele lui Christos, celuia ce s'a rastignit pre dansa.
Aceasta este credinta crestinilor. Cine o va Linea,
va merge in viata de veci; iar cine o va parasi, va
merge in munci.
Pentru aceea sa ne inchinam cinstitei Cruci, sä
cinstim piroanele, sa preamarim pre Christos, cel ce
s'a rastignit pre dansa. Sa -L marturisim Dumnezeu
adevarat. Pre eretici sa-i procletim. Pre jidovi sa-i
ocaram. Pre pagani sa-i batjocorim. Pre cei ce rid
de noi ca ne inchinam lemnului, aurului si argintu-
lui, ca pre niste hulitori intru -nimic sa-i socotim ;
caci noi acelor lucruri nu ne inchinam, ci chipul Cru-
cei cinstim, gandind intru Christos cel rastignit. Ca
de aflam lemn, sau aur, sau argint, sa fie intr'alt
chip faptura, nu ne inchinam ; iar cand lemnul, aurul
si argintul este facut chipul Crucei, atunci ne inchi-
nam. Prin mijlocul Crucei, se umplu toate tainele
credintei no_ astre : cu aceasta ne binecuvantam, cu
aceasta ne sfintim. Macar preotii cand vor sä slu-
jasca liturgie sau sä boteze, macar vladicii cand vor
sä hirotoniseasca preoti si diaconi, cu sfanta Cruce
-TOz xr,T.

www.dacoromanica.ro
 A TREIA A SFANTIJLIJI POST 61 it',5

le plinesc acestea toate. Pentru aceea si noi, macar

in cale cand mergem, aceasta sa avem sotie. Macar
in casa and santem, aceasta sä o avem socotitor.
Macar and vom sä dormim, aceasta sã o avem
strejar. Nu este nici un crestin adevarat, care sa nu
aiba pururea langa sine sfanta Cruce.
Pentru aceea sa nu o facem indarat si schimo-
nosit cum multi din crestini sunt, carii nu stiu nici
cruce sä-$i faca, ci cand vor sa-si faca cruce, numai
ce matahAesc cu mana, cum ar amagi oare-ce. Dar
aceea nu este cruce, ci este o amagire si o jucaree.
Ca ce cruce este aceea cand isi pune mama : ni
Intr'un umar, ni intr'altul, ni in frunte, ni in pept ?
Ci se cade sä stie tot omul cretin intr'acest chip
sä-$i faca. cruce : intaiu sä-$i impreune trei degete
ale manei drepte, pentru sfanta Treime : degetul cel
mare si cu cele doua ce sunt langa da.nsul. De-acia
intaiu sä pue in frunte, a doua oara la pantece, a
treia oara in umarul cel drept, a patra oara in u-
marul cel stang. Deci cand faci asa, atunci inchi-
puesti Cruce adevarat.
Si ascultati ce este $i talcul Crucei. Cand ne
punem maim in frunte si de-acia o pogoram la pan-
tece, atunci noi zicem asa, ca Domnul nostru Iisus
Christos Fiiul lui Dumnezeu, a fost si este Dum-
nezeu adevarat ; iar pentru spasenia noastra si pentru
ca sä credem noi, a pogorat din ceriu jos pre pa-
mant, $i de pre pamant s'a pogorat Inca si mai jos,
adeca in iad, de a scos de acolo sufletele cele ce
se munceau. Dupa aceea cand punem iarasi mana
in umarul cel drept si de-acia in cel stang, atuncea
noi zicem asa, ca daca a scos sufletele dreptilor din
iad, s'a suit iar in ceriu si a sezut de-a dreapta lui
'Tog r-

g.-`\9
www.dacoromanica.ro
R7-[:@
(-41 62 CAZANIE LA DUMINICA

Dumnezeu Parintelui, §i iar va veni Judecator a toata

lumea, de va pune dreptii de-a dreapta, iar pacatoii
de-a stanga. Pentru aceea ne rugam sa nu ne pue
de-a stanga, ci sa ne invredniceasca sa stain de-a
dreapta cu dreptii. Aceasta inchipue§te Crucea cand
o facem pre fetele noastre.
Deci, ni se cade noaua sa o facem cum se cade,
ca sa biruiasca puterea ei intru noi, macar ca este
§i de lemn sfanta Cruce, sau de aur, sau de argint,
sau i de altceva ; iar puterea Celuia ce s'a restignit
pre dansa, tot locuete Intru ea §i poate sa faca §i
acum minunile cate a facut in vremea de demult.
Si Inca §i mai mari decat acelea va face, numai sa
fie credinta noastra tare §i nelipsita de lucruri bune,
de carele trebuete noaua cu de-adinsul sa nevoim,
sa nu lacomim numai trupului, §i lumei §i stransorei
sa slujasca mintea noastra. Nici sa zica ne§cine ca
sunt de neam, sau episcop, sau judecator, ca toti
intr'un chip murim, toti Intr'un pamant mergem, toti
un lut ne facem, macar bogat, macar sarac. Toti
cinei dupa faptele sale va lua judecata. Toti goi §i
smeriti vom sta acolo. Nimenea nimarui nu va ajuta
acolo ; nici frate la frate va folosi, nici parinte la
fecior, nici bogat la sarac. Nici o putere a acestei
lumi acolo nu va folosi.
Pentru aceea a zis Dumnezeu, in sfanta Evan-
gelic, cuvantul acela ce ati auzit astazi, ca, de ar
dobandi omul lumea cu toata avutia ei §i sufletul
i§i va pierde, ce folos este ? Ca de ai §i strange
aur argint mult, tot vine moartea §i avutia ramane
§i
§i se veselesc altii intr'insa ; iar de o dai saracilor,
in veci este a ta. Pentru aceea sä gatim cale larga
catre ceriu, ca. lumea aceasta trece ca o umbra §i
t?*
2;t-Z,9
www.dacoromanica.ro
 -V
4s* A PATRA A SFANTULIII POST 63C9"`'

binele ei se stinge ca un fum ; iar scaunul Dreptului

Judecator se gateste si ziva cea infricosatA ne as-
teapta, intru carea Dreptul Judecator va sedea la
judecatA, cartile se vor deschide si faptele noastre
se vor ceti inaintea a toata lumea. Pentru aceea,
iubitilor, sa lepadam dulcetile pantecelui nostru. SA
ne tindem manile catre saraci, cu milostenie. Sa ne
parasim de ram si sä. facem bine. SA tindem sufle-
tele noastre spre ruga $i trupul spre post, pentru
ca sa ne ierte Dumnezeu pacatele noastre si sa le
steargA din cartile judecatei Sale, sir in locul acelora
sa se scrie faptele noastre cele bune ce vom face
pentru care sa ne invredniceasca sa stam de-a
dreapta Lui intru ziva infricosatului Judecator, im-
preuna cu sfintii SAi, si cu dansii sa dobandim cinstea
binelui de veci intru imparAtia ceriului, pentru mila
si iubirea Sa ce are spre oameni, caruia se cade
marire, cinste $i inchinaciune dela toata faptura intru
veci netrecuti. Amin.

Ratr.4 ri!Z.CW2,144 Mi)

C_A.Z.A.1\T=
LA DUM1NECA
A PATRA A SFANTULUI POST
Cuvant inainte.
umnezeu care este pururea isvor al bunatatei
si in toata vremea, varsa mila Sa, nu numai
celor vrednici, ci si celor nevrednici. Ca un
doftor prea intelept, tamadueste toata du-
rerea dintru oameni : celor orbi, lumina ace-
*LT"

www.dacoromanica.ro
 0;V
0 64 CAZANIE LA DUMINICA

stei lumi le-au dat sa o vada, si dintru altii ce aveau

duhuri necurate, numai cu cuvantul a scos dracii
precum si dintru acest fiu de carele acum mar-
turiseste sfanta Evangelie.
Sfanta Evangelie dela Marcu, Cap. 9, Stih 17.
in vremea aceea, venit-a un om la Iisus, ingenun-
cchind inaintea lui si zicand : Invatatorule, adus-
cam pre fiiul meu la tine, avand duh mut. Si on
(uncle it apuca, it zdrobeste, si face spume, si scars-
cneste cu dintii sal, si se usuca. Si am zis Ucenicilor
ctai sa-1 scoata si nu l'au putut. Iar el raspunzand
c a zis : 0 neam necredincios ! Yana cand voiu fi cu
cvoi ? Pana cand voiu rabda pre voi ? Aduceti-1 la
(mine ! Si l'au adus la el. Si vazand pre dansul, aci-
ciasi duhul l'a scuturat pre el si cazand la parnant
g se tavalia aspumand. Si a intrebat pre tatal lui :
cCata vreme este de and i s'a facut lui aceasta ?
(Jar el a zis: Din copilarie; si de multe on pre el
csi in foc l'a aruncat si in apa, ca sa-1 piarda ; ci
,de poti ceva, ajuta-ne noaua, fiindu-ti mila de noi.
cIara Iisus i-a zis lui : De poti ceva a crede, toate
(se pot credinciosului. Si numai decat strigand tatal
e copilului cu lacrami a graft : Cred, Doamne, ajuta
c necredintei mele ! Si vazand Iisus Ca navaleste
c multimea, a poruncit duhului necurat, zicandu-i lui:
cDuh mut si surd, eu tie iti poruncesc : esi dintr'-
cinsul $i de acuma sa nu mai intri intr'insul. Si stri-
cgand si mult scuturandu-1 pre el, a exit. Si se a-
ccuse ca un mort, cat multi ziceau, ca a murit. Iar
clisus apucandu-1 de mana, l'a ridicat pre el, si s'a
csculat. Si intrand el in casa, Ucenicii lui l'au in-
( trebat pre dansul deosebi : De ce noi nu l'am putut

www.dacoromanica.ro
 A PATRA A SFANTITLIII POST 65

scoate pre el ? Iar el a zis for : Acest neam cu

nimica nu poate esi, fara numai cu rugaciunea si
(Cu postul. $i de acolo esind, mergea prin Galilea,
($i nu vrea ca sä-1 stie cineva ; ca. invata pre Uce-
enicii sai si zicea for : Ca Fiiul omenesc se va da in
manile oamenilor §i-1 vor omori pre el, si omorandu-1,
ca treia zi va invia.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.
1'ntaiu, ne arata aceasta sfanta Evangelic de asta-zi,
I mestesugul satanei si viclesugul lui. Ca Matei
Evangelistul spune de acest indracit (17, 14) zicand,
ca-1 apuca duhul cel necurat tot in luna noaua,
pentru ca sa se huleasca facerea lui Dumnezeu lila-.
intea oamenilor ; sa. zica oamenii, ca este luna rea
de boala si de rautate oamenilor. Pentru aceea soco-
teste diavolul vremea lunei, une on cand este noaua,
alte on cand este veche, de aduce boala in oameni,
ca sä afle prilej oamenilor sä huleasca pre Dumnezu
cum mestesuguia si cu acel prunc, de-1 apuca in luna
noaua. Rau Ora§ este diavolul : une on vinueste pe
Dumnezeu inaintea oamenilor; alte on pre oameni
,

inaintea lui Dumnezeu cum a facut si cu Iov si.

cu altii multi, si cum a facut cu tatal pruncului a-
cestuia, ca sa huleasca pre Dumnezeu.
Al doilea, adevereste puterea cea mare a Dom-
nului Christos, cand a zis sa aduca la Dansul pre
cel indracit, ca sa. vada WO puterea Lui cea dumne-
zeeasca ; sä nu le pars, ca si de Ucenicii Lui, ca
nu-1 va putea tamaclui. $i daca l'au adus la Dansul
si incepa a se strange mUltimea sa vada, indata l'a
ingrozit di cuvantul si i-a zis : duh mut §i surd,
Eu zic tie sa esi dintr'insul si de acuma sä nu mai

www.dacoromanica.ro 5
66 CAZANIE LA DUMINICA

intri intr'insul. Cum ar zice : Eu suet Domn §i biruitor,

iar nu sluga ; Invatator, iar nu ucenic ; Eu Dumnezeu
.cu puterea Mea cea dumnezeeasca zic tie. Care
zisa, daca a auzit duhul necurat, cu frica stri-
gand §i trantind pruncul in pamant, a e§it. Voea
diavolului era sa-1 omoare pre prunc, cat ziceau multi
ca a murit, daca l'au vazut zacand mort. Dar inaintea
vietei, lui Christos,, nu a putut sa--1 omoare. Zacand
pruncul ca un mort, Christos, inaintea tuturor Si-a
aratat puterea Sa, izbavind pruncul de boala si de
moarte, §i pre tatal lui mangaindu-1 intru spaima
lui ; ca a luat pruncul de mama si l'a ridicat, §i
sculandu-1 a fost sanatos.
Al treilea spune, ca daca a facut Domnul Christos
minunea aceea, de a izbavit pruncul, §i daca a in-
trat in cask au mers ucenicii si L'au intrebat de-
osebi ca in multime le era ruine a-L intreba ;
ca se temeau, nu cum-va .sa fi pierdut darul ce le-a
dat Domnul Christos spre duhuri necurate si au
zis : Doamne ! dar not pentru ce n'am putut scoate
pre acel duh ? La care intrebare le-a raspuns Domnul
Christos §i i-a invatat, precum auzirati din Evangelie,
cä acel fel de neam dracesc, cu alt cu nimic nu
poate e§i, ci numai cu ruga §i cu postul.
Iar a posti, nu trebue§te numai indracitului, ci §i
celuia ce va vrea sä scoata dracul dintr'insul. Aman-
durora este de treaba postul, si trebue§te a se posti
§i a se ruga. Ca postul adevarat fail de ruga, nu
se poate face ; pentru-cä §i ruga atunci este ruga
dreapta cand este impreunata cu post. Cine postete
de bucate, sau de beutura,nu-i este greu la ruga, ci-i
este mintea uwara i fara preget, §i lesne se poate
inalta in sus catre ceriu. Ruga singura este dracilor

www.dacoromanica.ro
J
rr-
A CINCIA A SFANTULUI POST 67

infricopta foarte ; iar mai infrico$ata este cand e

ajutorita de post. Ca nu lasa beuturile si mancarile,
sa o slabeasca cu sarcina trupului. Si and este toc-
mit bine trupul cu postul, de este alinata mintea si
smerita, a$a de tare ajuta rugei $i de repede, mai
vartos decat focul. lar cel ce-$i ingra$a trupul si
slujaste pantecelui, cu nevoe se va apara de me$-
te$ugurile dracilor $i de poftele trupului. Postul este
cu adevarat sanatate si vartute si viata. indelungata ;
iar lacomia pantecelui $i betiile, cu adevarat sunt
boala, neputinta, scurtare viqei $i moarte de naprasna.
Pentru aceea si sfintii Apostoli adese-ori au postit
si s'au rugat, precum vedem ca scrie la Faptele for
(13, 2, 3 ; 14, 23).
Pentru accia, $i not fratilor sa urmam cu postul $i
cu ruga $i cu alte fapte bune, ca si binele de veci sa do-
bandim, pentru mila si inclurarea Domnului Dumne-
zeului nostru, Carele este laudat si marit in veci si
intru anii nehotarati $i nesfar$iti. Amin.
-14c At--

CAZA.1\TI
LA DUMINICA
A CINCEA A SFANTULUI POST
Cumin/ inainte.
umnezeu, daruind lumina intelegerei $i des-
coperind tainele sfatului Sau cel neschimbat
si socotinta cea mai intaiu de veci spuind
ucenicilor Sai si aducandu-le iaminte1); mai
inainte de moartea Sa cea de voe le-a spus
1) Ms. 1 *i 3.

www.dacoromanica.ro
r68 CA Z AN IE LA D LT MINICA

patima Si invierea de a treia zi din morti, cum mai

deschis ne arata noun sfanta Evangelie.
Evangelia dela Marcu, cap. 10, stih 33.
In vremea aceea, luand Iisus pre cei doi-spre-zece
ucenici ai Sai, a inceput a spune for cele ce erau
(sa i-se intample Lui: Iata ne suim in Ierusalim si
c.Fiiul omenesc se va da arhiereilor si carturarilor,
c i-1 vor judeca pre el spre moarte, si-1 vor da pre
t el paganilor, si vor batjocori pre el, si vor bate
(pre el, si-1 vor scuipi, si vor omora pre el, si a
ctreia zi va invia. Si au venit la el Iacov si Joan
cfeciorii lui Zevedei, zicand: Invatatorule, vom ca
c ce vom cere sä ne faci noun. Iar el a zis lor: Ce
(yeti sa fac voua? Iar ei i-au zis: Da-ne noua ca sa
qedem unul de-a dreapta ta si altul de-a stanga ta,
eintru slava ta. Iar Iisus le-a zis for : nu stici ce
c cereti. Putea-veti bea paharul carele eu voiu bea,
e i cu botezul cu carele eu ma voiu boteza, bcteza-va-
(yeti? Ei au zis lui: Putea-vom. Iar Iisus a zis lor:
(Paharul carele eu voiu bea, it yeti bea, si cu bo-
e tezul cu carele eu ma voiu boteza, va yeti boteza ;
ciar a sedea de-a dreapta si de-a stanga mea, nu
cam eu a va da voua, ci celora ce s'a gatit. Si au-
c zind cei* zece, au inceput a se mania pre Iacov si
(pre Joan. Iar Iisus chemandu-i pre ei le-a zis lor:
(Stiti ca celora ce li se pare Ca biniesc limbile, le
cstapanesc pre ele, $i mai marii for le domnesc pre
c ele; iar intru voi nu va fi asa, ci carele ar vrea
csa fie mai mare intru voi, sä fie voua sluga, $i cel
cce ar vrea sa. fie mai de cinste intru voi, sa fie
etuturor sluga; ca si Fiiul omenese, n'a venit ca
csa-i slujeasca lui, ci ca sä slujeasca el si sa-si dea
c sufletul sau rascumparare pentru multi,.
www.dacoromanica.ro
 A C1NCIA A SPA.NTITLU1 POST 69

Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.

Icntaiu, intru aceastA santa Evangelie, a spus Dom-
nul Christos ucenicilor SAL de muncile $i -de
moartea Sa; caci necrezut lucru era intru dansii :
un Om mare ca Acela si atata de puternic intru mi-
nuni, atata de intelept, atata de sant si nevinovat,
sA moara cu moartea rea $i gr'ozava ca aceea ; pentru
care, unii se vrea sminti de vrea zice ca n'a fost
Fiiul lui Dumnezeu, precum s'a graft, altii s'ar fi fost
lepadat de Dansul, ca de un Om ce n'are putere.
Pentru aceea adese-ori le pomenea for de moartea Sa,
ca sA stie ca Insusi le-a spus $i Insusi asa a vrut,
nu pentru vre o neputinta, sau de vre o silk, care
cum-va a slobozit pre jidovi asupra Sa, ci pentru
alta tocmeall sA inteleaga, O. este satuita patima
si moartea Sfintiei Sale, pentru rascumpararea a
toata lumea.
Pentru aceea, adese le pomenea Christos de pa-
tima si de moartea Sa, nu numai atunci, mergand
in Ierusalim, ci si cand a izbavit omul acela ce se
indracea la luny noun. Daca scoase dracul dintr'insul,
cAnd toti oamenii se mirau de acea putere mare a
Lui si unul catre altul se ciudeau, a zis catre Ucenicii
sai : Puneti in urechile voastre acestea, CA Fiiul ome-
nesc va fi dat in mA.na de oameni vor omori
pre El (Marcu Evangelist 9, 3r). Cum ar zice : Lauda
mare am dela oameni, far intru dinsa n'am nici o
naddjde ; ca. stiu ce MA va timpina dela dansii ; ce
batjocuri ce ocara, ce munci, mai apoi si moarte
$i
rea si cumplita.
Asijderea dupe, acea imparaVie si slava ce a al-Mat
cu schimbarea fetei si a vesmintelor Sale in muntele
Tavorului (precum adevereste Matei Evangelistul 17,

(4.
www.dacoromanica.ro
r 70 CAZANIE L. DUMINICA

2), indata de moartea Sa, Ucenicilor a grait, ca Fiiul

omenesc asa are a pati dela oameni, ca si loan
Botezatorul.
Si cand it laudau de-L graiau imparat si-L sla-
veau, si-I ziceati : Mesia si Fiiul lui David, atuncea
Sfiintia Sa a plans de cetatea in care vrea sä fie
omoratprecum marturiseste Luca Evangelistul (19,
41). Aicea ne invata Domnul Christos, ca binele si
slava acestei lumi, de ras si de sminteala sa o
avem, precum graeste inteleptul (Eclisiast 2, 2) :
Rasului am zis : amagitura, si veseliei i-am zis : ce
ma amagesti indesert?" Ca nu este numai schim-
bator binele acestei lumi, ci ne face pre noi de
uitam tomeala $i primenirea lumei, boalele si moartea ;
mai apoi, si judecata lui Dumnezeu.
Al doilea arata, ca de nu ne vom ihdrepta din legea
si din cuvantul lui Dumnezeu, dupa obiceiul crestinesc,
mai ticalosi decat noi, altii nu pot fi. Ca Domnul
Christos nici rudeniile Sale (celor trUpesti) cei-I erau
dupa sange, n'a 'vrut sä le dea ce au poftit, in dar, fara
de slujba si fara de hevointa, marirea Sa. Ca Iatov
si Ion, pdntru-ca erau de un sange si de o semintie
cu Christos ati cersit locul cel mai de cinste intro
imparatia fratelui sau $i ati zis : DA-he noun scaunul
sa sedem unul de-a dreapta, altul de-a stanga Ta
intru imparatia Ta. Carora Domnul Christos le-a ras-
puns, ca acea cinste si acea marire, nu merge dupa
sange, ci dupa slujba, adeca dupa nevointa ; ca
judecatorul cel drept si intelept, nu se cade niniica
sä faca dupa sange $i dupa prietesug. Ca si un im-
parat cand ar sedea la un maidan, adeca priveliste,
inaintea caruia ar alerga voinicii : unii la halca
1) Idea la jocul ce se obicinueste in Orlile din spre soare rlsare:
se arund §I se trece sulija prinir'un cerc de fer numit ;mica.

www.dacoromanica.ro
 A CINCIA A SPANTULIII POST 71

altii ar sageta i pentru izbanda for ar sta *i steme,

adeca cununi, sa dea imparatul celora ce vor izbandi;
§i intru acel ceas ar veni oare-cine din prietenii lui
cei dragi gi ar zice: da-ne noua aceste cununi, iar
imparatul le-ar rdspunde : nu este datul meu acesta,
ci celor ce se vor nevoi -de vor izbandi la acest
rasboiu,aka §i Domnul Christos. dreptul Judecator,
a grail: Voi feciorii lui Zevedei, paharul Meu it veti
bea §i cu botezul Meu va veti boteza; munciti yeti
fi de va veti boteza cu sangele vostru, i paharul
mortei it yeti bea pentru Mine ; iar de se vor afla
altii intru mai multe fapte bune §i intru mai Mari
munci pentru numele Meu, deck voi, acela va fi mai
inaintea voastra §i mai mare decat voi. Matei Evan-
gelistul scrie (20, 20, 2I, 22), ca a venit i maica
fiilor lui Zevedei: a lui Iacov i a lui loan, de s'a
rugat lui Christos penti-u fiii sai, sa dada unul de-a
dreapta, altul de-a stangd, intru imparatia Lui ca
le parea ap, ca daca va merge Chtistos in Ierusalim,
va sta imparat a toata lumea, §i socotia ca va fi §i
ea Tanga fiii sai mare §i slavita i de oameni cinstita.
Dal- pehtru ca cereau imparatie lumeasca, pentru
aceea le-a zis Christos: (Nu §titi ce cereti 1.
Al treilea, neavand noi deajuns trebile trupuldi
*i sufletului nostru, nu tim ce este noua mai de
folos adevarat catre binele nostru cum a zis §i
Domnul Christos: (Nu §titi ce cereti 1. Ca une-ori ne
pare Ica ne este de bine §i de sanatate, de ce ne
rug-am lui Dumnezeu ; iara noi inine ne ucidem.
Alte ori ne pare ca facem bine de aproapelui nostru,
iara noi facem bine numai noua. Uneoti ne pare ca.
pofta §i cererea noastra, advice noua buna intamplare
§i voe vegheata ; iara ea aduce otrava de moarte.

www.dacoromanica.ro
e.t)
'72 CAZA.NIE LA. DIIIIINICA. A CINCIA A SF. POST

Cu adevarat smintita vrere de pofta avem si nu stim

ce este noun de bine si de folos. Ca de nu vom
asculta de invatatorul si povata noastra, adica de
Domnul Christos si de trimisii Sfintiei Sale, foarte
rau ne vom sminti. Ca iata ca Domnul Christos
singur S'a spus cum graesti in sfanta Evangelie
ce auzirati asta-zi zicand, ca n'a venit sa-I slu-
jasca altii, ci sa slujasca El altora ; Si nu numai sa
slujasca, ci sa si moara pentru aceia ce vor sluji. Si
caci s'a smerit atata, au doara I-a stricat ceva?
Daca si noi de ne vom smeri, au doara ne va strica
ceva ? Ca pentru aceasta a facut Christos, ca SA ne
arate calea cea de sus, ca cu plecarea Sa sa fie
tuturor chip de mantuire.
Pentru aceea sa ne pocaim de pacatele noastre ;
sa nu cadem in desnadejduire, macar de ar fi ca
nasipul marei de multe ; ca nu este nici un pacat sa
biruiasca pre mila lui Dumnezeu, nici o gresala ca
sa nu se ierte prin pocainta. Primeste Dumnezeu
pocainta a fieste-caruia celui ce se pocaeste. Pentru
aceea sa ne intoarcem cu toata inima noastra si sa
ne pocaim de faptele noastre cele rele ce facem ziva
si noaptea, si sa ne grijim de sufletele noastre : cum
vom placea lui Dumnezeu, cum vom agonisi spasenia
noastra, cum vom face lucru, pentru ca sa graeasca
si catre noi Dumnezeu cuvantul acela ce zice la Matei
Evangelistul (25, 34); Veniti binecuvantatii Parin-
telui meu, de mosteniti imparatia ceea ce v'am gatit
voua mai inainte de inceputul lumei, pe carea
noi toci sa o dobandim, pentru mila Domnului Dum-
nezeului nostru, a caruia este slava si marirea intru
veci nestarsiti si netrecuti. Amin.
--1414:440zr--

www.dacoromanica.ro
%.^~1%AOW..A.O.."/W1AIWW".11
OsifzwML=rmWMAil:1
CA.ZA_1\TI
LA SAMBATA LUI LAZAR
Pentru invierea lui si pentru puterea cea Dumnezeeasca
a lui Christos.

7,as' (and a vrut milostivul si intru tot bunul

Dumnezeu de s'a pogorat din ceriu pre pa-
mant, ca sa izbaveasca neamul omenesc din
robia diavolului si din munca iadului, atunci
Domnul Christos a inceput a invata oamenii,
pre lume : cum Ca cei buni si drepti vor fi incu-
nunati, iar cei pa.catosi vor fi osanditi ; cei milostivi
vor fi fericiti, iar cei nemilostivi si nemiluitori, vor fi
ocarati si batjocuriti ; pre cei mandri si mareti, smeri-
i-va ; iar pre cei smeriti $i plecati, inalta-i-va.
Dupa aceea si lucruri mari $i minunate pre lume,
a facut : bolnavii a tamaduit, dracii dintru oameni
i-a izgonit, ologii i-a tacut cu picioare, orbii cu ochi,
vantul a oprit, marea o a alinat si pre ea ca pre
uscat a umblat, mortii a inviat. In mijlocul altor
minuni ce a fault Domnul nostru Iisus Christos, mare
si minunata este si aceasta care a vrut de o a facut
asta-zi,minune, ca aceea ce din veci nu s'a vazut,
nici s'a auzit : in ce chip fiind Lazar acesta mort si
putred si imputit de patru zile, ingroapa ingropat,
iar astazi Domnul Christos, din morti l'a inviat. Lucru
ca acela s'a facut astazi, ce nimenea nici odinioara
n'a vazut, nici a auzit.
Pentru aceea, iubitii mei crestini, asta-zi santem

www.dacoromanica.ro
J
74 CAZAN1E LA SAMBATA

chemati de Lazar, prietenul lui Christos, ca sA ve-

dem taint, minunata : cum a inviat mort de patru
zile, cum degrab s'a aratat viu, fiind putred §i imputit,
cum n'a putut moartea $i iadul sA -1 opreasca, ci
degrab cu cuvantul lui Dumnezeu a e§it ca 1i mai
inainte iqtreg §i sanatos. Pentru aceea ascultati §i
spunerea sfintei Evangelii, cum spune de invierea
lui la loan evanghelistul (11, I), zicand:
Era un om oare- carele cu numele Lazar dintr'un
sat ce se chema Vithania, din care sat erau §i Maria
§i Marta surorile lui. $i in vremea ce s'a bolnavit
Lazar, surorile lui au trimis oameni la Christos cu
aceste cuvinte de i-au zis : Doamne Lazar cel ce Te
1

iube§te si pentru aceea §i Tti ii iube§ti, iata s'a bol-

navit. Deci cum tamadut§ti pre altii ce sant mai stre-
ini, aka viho de tamadueste $i pre prietenul Tad,
pre Lazar. Jar Domnul Christos a zis : AceastA boala
nu este spre moarte, ci este spre matirea lui DUmnezeu,
ca sA se arate puterea lui Dumnezeu printeahsa.
$i dact a auzit Christos CA Lazar s'a bolnavit,
atunci a zabovit acolo inti-'acel loc ce era, dotiA zile.
Dupa aceea a zis Utehicilor sAi: SA Mergeni jar in
Judea. Caci jidovii ca nite zavisthici ce ei-au, tautau
pre Christos sA-L omoare, iar Sfintia Sa fugist din
mantle for si trecuse de ctea parte de Iordati, unde
era mai inainte de boteza Joan, §i acolo a petrecut dotia
zile. Ca un Dumnezeu ce era, §tia cA va muri Lazar $i
pentrii aceia a a§teptat acele tioua zile ta sA se ingroape
Lazar §i sa se faca mai mihunata. hiinune. CA de -1 vrea
fi tamaduit din boala, putina hiinune vrea fi lost ;
iar caci l'a inviat din morti, Stintia Sa S'a arAtat
puternic §i biruitor mare §i impArat mortei. Pentru
aceia n'a mers mai inainte de patru zile, pentru ca sA

www.dacoromanica.ro
 Lill LAZAR 75

arate, Ca macar §i in patrU stihii de se r4chira tru-

pul omului daca moare (insa sufletul mergand de
unde este dat), iara Dumnezeu poate sa-1 stranga
iar4i intr'una, ca §i pre Lazar. i dupa aceea a zis
iar4i ucenicilor Sai ; Lazar prietenul nostru a adormit.
Nu a zis ca a murit, ci a adormit. PacatoOor i
necredincio0or, Scriptura zice ca mor, ca se duc in
muncile de veci ; $i pentru ca merg in munci §i in
pedepse, zice ca lnor, ca ar fi lost mai bine sa nu fi
fost vii pre lume. Iara dreptilor, fiind-ca inerg in
binele i in Viata de veci, le zice ca au adormit. Pentru
aceea §i Christos, lui Lazar o a graft adormire. Iar
Ucenicilor li sa parea ca le zice pentru adormire de
somn i pentru aceea au raspuns : Doamne, de a
adormit iar4i se va scula. Atunci Domnul Christos,
daca A vazdt ca hu pricep cuvantul Lui, le-a zis
iara : Lazar a murit §1 Ma bucur pentru voi. Nu Ma
bucur pentru moartea lui Lazar, ca a murit, ci Ma
bucur pentru voi, Ucenicii Mei, ch Yeti vedea minune
§i yeti crede. Vedea-veti chipul invierei Mele i yeti
crede ca. Ed sant DiUnnezeu. Vedea-veti cum numai
cu un cuva.nt va invia mortul §i va. veti adeveri, ca Eu
Insumi pre Mine Ma voiu ihvia, i glasul Meu vor
auzi mortii la ziva de apoi i se vor scula din gropi 1).
Pentru voi Ma bUcur, Ucenicii Mei, ca veti vedea,
cum nu va sa poata opri groapa pre Lazar. Vedea-veti
cum nu va putea moartea sa stea impotriva invata-
turei Mele. Ma bucur pentru voi, ca sa pricepeti ca.
Eu h'am fost acolo i tiu de moartea lui Lazar.
Cum a zis Christos ca n'a fost acolo ? caci Dum-
nezeu este necuprins ; loc nu este sa'L poata Inca-

1) loan 5, 28

www.dacoromanica.ro
t,-)
76 CAZANIE LA SAMBATA

pea ; in toata lumea este ; in tot locul este ; unde-L

cauti acolo este ; unde-L cerci acolo il afli : in tot
ceriul, in tot pamantul, in toata marea, in toate
fapturile, in ora§e, in sate ; on in ce loc §i unde-L
vei cauta, acolo it vei afla. Deci cum a zis Christos
ca n'a fost acolo?
Domnul nostru Iisus Christos a fost indoit, adeca
a avut doaud firi: dumnezeeasca si omeneasca ; fost-a
om deplin si Dumnezeu deplin.- Deci lui Dumnezeu
este-I tocmeala sa fie in tot locul ; Iar omului este
tocmeala, cand este intr'un loc aiurea sa, nu fie. Pentru
aceea Christos ca un Dumnezeu ce era, in tot locul
era, si in Vithania, §i in casa lui Lazar era; iar ca
un om, iard§i, nu era acolo, ci numai cu Ucenicii
Sai era.
De-acia a venit Christos in Vithania, acolo unde
era Lazar mort, de patru zile in groapa ingropat.
Vithania era aproape de lerusalim i multi jidovi
se adunasera pentru ca sa mangae pre Marta si pre
Maria, pentru moartea fratelui lor. Iar daca S'a apro-
piat Christos §i daca a inteles Maria §i soru-sa Marta,
indata s'au sculat si au edit inaintea Lui. Daca L'au
vazut au cazut la picioarele Lui de I s'au inchinat
§i cu lacrami graiau §i ziceau : Doamne, de ai fi
fost aicea, n'ar fi murit fratele nostru ; dar si acum
stim ca, on cate vei cere dela Dumnezeu, da-Ti-va
Tie Dumnezeu. Si a zis for Christos : Invia-va fratele
vostru. Iar Marta a zis Lui : Stiu Doamne, ca va
invia atunci la Inviere, cand vor invia toti mortii,
la ziva cea de apoi. Christos a graft care dansa §i
a zis : Eu sunt Invierea si viata '). Invierea sunt,

1) loan 11, 25.

www.dacoromanica.ro
r LIU LAZAR 77,
caci cu zisa mea vor invia mortii cei din veci; iar
viata, caci cu puterea mea sunt vii toate cate sunt.
Cela ce va crede in Mine, macar de ar si muri tru-
peste, -insa de moartea sufletului nu se va teme, adica
de munca; si carele va fi viu si va crede in Mine
nu .va muri in veci '). Cu adevarat, Marto, a murit
fratele tau, dar de vei crede in Mine, sa nu to temi
ca va fi mort de tot in munci. Crezi cum iti zic Eu,
Marto? Atunci Marta a raspuns si a zis: Cred Doamne I
Si eu am crezut ca Tu esti Christos Fiiul lui Dum-
nezeu, Cela ce ai venit in lume si umbli pre pamant
si nimenea nu Te cunoaste. Iar Domnul Christos
daca a vazut pre Marta si pre Maria plangand si
toti cati se adunasera acolo, a suspinat cu Duhul
si S'a turburat intru Sine si a zis: Unde ati ingropat
pre Lazar?
Au doara nu stia gropa lui Lazar, Cela ce stie si
cand a murit? Nu a intrebat ca doara nu stia, ci pen-
tru ca sa arate, sä mearga toti cu Dansul sa-L
petreaca pana la groapa, ca sa vada minunea ce
vrea sä fact..
Si daca a intrebat unde l'au ingropat, iar ei au
zis : Doamne, vino de vezi unde e ingropat, atunci
Christos a lacramat. Fiind-ca era om deplin cu trup
ca si noi, pentru aceea a lacramat si s'a turburat,
pentru moartea prietenului Sau, Lazar. Si daca a .
venit la groapa, a suspinat intru Sine si a zis:
Luati pieatra.
Au doara nu putea Christos sa is si peatra si sä o
ridice cu putere Sa ? Putea Sfintia Sa sä faca si
aceasta, dar pentru aceea le-a zis for sa o ridice,

1) loan 11, 26.

L www.dacoromanica.ro
78 CAZANIE LA. NAISIEBATA

ca daca-i vor intreba alti oameni : vazut-au cu ochii

sai ? ei sa zica : pi peatra cu manile noastre o am
ridicat.
*i daca a zis Christos sa ridice peatra, Marta a
grait : Doamne, va fi imputit, ca iata sunt patru
zile de cand este ingropat. $i far a zis ei Christos:
Au nu ti-am zis Eu, ca de vei crede vei vede ma-
rirea lui Dumnezeu ? Au nu ti-am zis ca Eu sunt
Dumnezeu pi pociu sa inviez pre fratele tau ? 5i nu
numai pre fratele tau ce este imputit §i de patru zile
in groapa, ci §i pre mortii ceia ce-s morti din veci
§i sunt numai tarina, *i pre aceia pociu sa-i inviez.
Acestea daca a zis Christos §i daca au luat peatra
de pre groapa, atunci si -a ridicat Christos ochii
Sai in sus catre ceriu §i a zis : Multumescu-ti tie
Parinte ca. M'ai ascultat. Si Eu Siam CA de toate
pururea Ma asculti, ci pentru multinaea ce sta aicea
ziseiu aceasta, ca sa creaza CA M'ai trimis Tu. *i
dupa aceea cu glas mare a strigat §i a zis : Lazare
vino afara! 0 minune §i puterea lui Dumnezeu! Nu
a zis : scoala, sau invii, sau ridica-te din morti, ci
ca §i catre un viu a graft : Vino afara, Lazare. Si
indata a e*it mortul inf4at preste mani §i preste
picioare, §i fata legata cu panza subtire. Atunci a zis
for Christos : Deslegati-1 §i-1 lasati sa se duca. Inti -va
voi cu manile voastre Ii -deslegati, sa nu ziceti aFioi
ca am inviat pre altul. Deslegati-1 pre dansul, ca
este inf4at cum l'ati ingropat. Deslegati-1 pre dansul,
CA l'am inviat sa vietueascA in lume ca pi mai inainte.
Lasati-1 pre dansul sa se duca unde va vrea. Sa
umble cu picioarele sale pre pamant. Sa vada pre
cela ce l'a facut pre dansul, pre cela ce l'a inviat
pre dansul ; sa vada surorile sale ce'l plang ; sa vada

www.dacoromanica.ro
r L131 LAZAR 79

inultimea oamenilor. Multi din jidovii ce erau acolo

au crezut atuncea in Christos, data au vazut aceasta
ce a facut ; iar altii dintru dansii, s'au dus de au
spus jidovilor toate cate a facut Christos.
Deci tocmeala acestui sfant praznic de astazi, a-
ceasta este, dupe cat auzirati, iubitii mei cre§tini.
Iar insa putinel cuvant mai ascultati cu toata osirdia,
ca sä luati §i plata deplin dela Dumnezeu, pentru
osteneala voastra.
Acest Lazar pre carele a inviat asta-zi Christos,
scrie sfanta Scripture de dansul, cä a fost fecior
unui fariseu ce l'a chemat Simon, §i a fost drag lui
Christos foarte, pentru blandetele lui §i pentru cre-
dinta ce avea care Christos. Iar jidovii, ca ni*te
rai §i zavistnici ce erau, daca au vazut ca pentru
Lazar, se duceau multi §i credeau in Christos, au
facut sfat sä omoare si pre Lazar. Iar el daca a
prins de veste sfatul lor, a fugit §i s'a dus in os-
trovul Kiprului. Dupa. aceea Apostolii l'au hirotonit
de l'au pus episcop intr'o cetate ce se cheama Kitea.
Acolo i-a dus Preacurata Fecioara, Inca pana era
Sfintia Sa vie, de i-a dat un omofor ce-1 facuse
ins4i Sfintia Sa cu manile Sale.
Iar Lazar daca l'a inviat Christos, trezeci de ani in-
cheiati a locuit pre lume. Nici o data n'a ras
aducandu-§i amite de amarul mortei si de frica
muncilor ; §i nimic n'a spus din iad caci, on Christos
nu l'a lasat sa spue fiind prea infricopte, on uitase,
de frica mare, ce vazuse.
Iara noi, slugile lui Christos, iata cu ajutorul lui
Dumnezeu am trecut calea sfantului post. Ferice de
cela ce se va fi nevoit fara de lene intr'acest chip
se nu fie ramas in vr'o vatamare carea cum-va de

www.dacoromanica.ro
80 CAZANIE LA DIIMINICA

pacate ; caci postul este sfintenie §i curatire sufletului.

Amar omului aceluia ce nu-§i va lasa voea sa. Sa-§i
lase mania §i pisma ; sa.-§i lase mancarurile, betiile §i
naravurile cele de pacate ; sa.-§i lase scumpetea ; sa pos-
teasca cu inima curata §i cu dreptate, cu milostenie
§i cu blandete ; sa -8i lepede de asupra sa sarcina
pacatelor §i sä umble uwr pre calea lui Dumnezeu.
Ca cela ce se incarca de sarcina grea pre cale, ra-
mane §i zabovqte §i i-se intampla primejdii de
talhari §i de hiara rele. Pentru aceea nevoiti-va de
faceti invataturile lui Christos : dragoste intru fratii
noWi §i intru cei streini, iubire intru vrajm4i no§tri,
ferire de pofte, departare de pacate, lepadare de
rautati. Si de cate lucruri sant ale lui Dumnezeu
§i ale spaseniei noastre, acelea sä ne nevoim sa
facem, ca sa ne invredniceasca Domnul Christos de
imparatia Sa pre carea not toti sa o dobandim,
pentru darul si mila Sfintiei Sale, Ciruia se cuvine
cinste, lauda §i marire, impreuna cu Thal i cu Duhul
Sant, acute §i pururea §i intru veci netrecuti §i nes-
far§iti. Amin.

E-G-,:-E-41$3C.<810.-:ErtiME*-3NSWIRS

CAZANIE
LA DUMINICA FLORILOR
Cuvant inainte.
4*,s and
s'au sfatuit vr4ma§ii asupra Domnului
1 vo nostru Iisus Christos, dup . acea minune ce
a facut de a inviat pre Lazar cel de patru
zile mort §i zacand in groapa, oare-ce pu-
41'

tinel S'a mai ascuns Sfintia Sa, aratand noun

www.dacoromanica.ro
tk)L9 e)0.4'
FLOR1LOR 81

chip, sa nu ne dam insine de buna voea noastra

in primejdii. Nu pentru-ca doara S'a temut de a
facut aceasta ca, fara de voea Lui, nimenea nici
o strambatate nu I-a putut face ci pentru ca-si
tocmise $i -si alesese Luisi ceasul si vremea muncilor
Sale, atunci cand aveau Jidovii obiceiu de junghiau
mielul Pastilor in patru-spre-zece zile ale lui Martie,
dup. Legea ce-i invatase pre dansii Moisi (precum
scrie la Esire 12, 6), Deci, intru acea vreme S'a
aratat Domnul Christos vrasmasilor Sai la locul
cel de junghiere in cetatea Ierusalimului, ca sä se
umple chipul mielului celui din Legea Veche, pe
care it junghiau Jidovii de faceau pastile. Pentru
aceea $i la acel loc de junghiere at Ierusalimului a
calatorit asta-zi Domnul nostru Iisus Christos, ca un
Mesie adevarat cum vom auzi spuind acum.
Sfanta Evangelie dela loan, Cap. 12, Stih 1.
'ai inainte de Pasti cu cease zile, venit-a Iisus
m cin Vitania, unde era Lazar cel ce murise
tpe caret l'a inviat din morti, si i-au facut lui
i acolo cina. Marta slujia, iar Lazar era unul din
c cei ce sedea impreuna cu dansul. Atunci Maria
cluand o litra cu mir de nard curat de mult
c pret, a uns picioarele lui Iisus si a sters cu parul
csau picioarele lui, si casa s'a umplut de mirosul
cmirului. Zis'a, drept aceea, unul din ucenicii lui,
cIuda al lui Simon din Iscariot, carele vrea sa-1
c vanda pre el : Pentru ce acest mir nu s'a vandut
(in trei sute de dinari si sa se fie dat saracilor? Si
.a zis aceasta, nu ca, doara de saraci ii era grija lui,
c ci caci era fur si punga avea si ce se punea intr'insa,
cpurta. Si a zis Iisus : Lasa-o pre &Ansa, ca sa pa-
9
Gra,
6
www.dacoromanica.ro
v9
82 CAZANIE LA DIIMINICA I
(zeasca aceasta la ziva ingroparei mele; Ca pre saraci
« pururea ii aveti Cu voi, iar pre mine nu ma aveti
(pururea. Si a inteles multime multa din jidovi, Ca
e acolo este i a venit, nu pentru Iisus numai, ci ca
( va vaza i pre Lazar, pre carele it sculase din morti.
(Si 8e sfatuise arhiereii, ca §i pre Lazar sa-1 ucida ;
(caci multi pentru el mergeau din jidovi Si credeau
cin Chistos. Iar a doaua zi, poporul cel mult care
cvenise la pra.znic, auzind Ca vine Iisus in Ierusa-
(lirn, a luat stalpari de finic §i a eit intru intimpi-
c narea lui, §i striga: Osana 1 Binecuvantat cel ce
(vine intru numele Domnului, Imparatul lui Israil 1
($i afland Iisus un manz de asina, a §ezut pre el,
(cum este scris : Nu to teme fata Sionului, ca iata
timparatul tau vine §ezand pre manzul asinei. Dar
(acestea nu le-au cunoscut Ucenicii lui mai inainte,
e ci dup, ce s'a preamarit Iisus, atuncea 'au adus
c aminte, ca acestea erau pentru el scrise, §i acestea
«i -au facut lui. Marturisia drept aceea multimea care
<era cu el, cand pre Lazar l'a strigat din mormant
( qi. l'a sculat din morti. Pentru aceea l'a §i intim-
(pinat pre el poporul, ca. auzise ca. el a facut a-
c ceasta minune,.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie: pentru ca-
latoria Domnului Christos in lerusalim.
T'ocmeala aveau imparatii in vremea de demult:
cand se intorceau dela razboiu cu biruinta i
veneau la imparatia sa, atuncea e§ia inaintea for
multime de oameni, de-i intimpina cu stalpari de fi-
nic in manile sale, de arata cinste §i chip de bi-
ruire imparatilor sai. Acest obiceiu §tiind oamenii din
Ierusalim si cu ceia ce locuiau imprejurul lor, au e§it

GA
www.dacoromanica.ro
r FLORILOR

inaintea- lui Christos de L'au intimpinat cu stalpari

83

de finic in mainile sale, ca inaintea unui Imparat birui-

tor, caci a biruit moartea §i a inviat pre Lazar.
Pentru aceea, ascultati cum spune sfanta Evange-
lie, de tocmeala acestui sant praznic de astazi. Scrie
Joan Evangelistul (II, 48), ca. daca a inviat Chri-
stos pre Lazar, multi din jidovi mergeau si credeau
in Christos. Pentru aceea se sfatuisera mai marii
jidovilor sä ucida. pre Christos. Iar dupa aceea Dom-
nul Christos n'a mai umblat la aratare in jidovi, ci
S'a dus aproape de pustie intr'o cetate ce se chema
Efraim. Iar cand a fost mai inainte de Pa§ti cu §ease
zile, a venit Christos iar in Vithania unde era Lazar
pre care it inviase Christos din morti §i acolo I-a
facut Lui oaspat. Lazar Inca §edea cu ceia ce man-
cau la masa, pentru ca sa. nu le para ca Christos
a facut nalucire §i a inviat o aratare, iar n'a inviat
adevarat pre Lazar. Pentru aceea §i el a §ezut la masa,
a mancat cu ceia-l-alti oaspeti *i a baut cu dan§ii.
Deci eza.nd Christos la masa cu Lazar §i cu ceia-l-alti
chemati, Maria sora lui Lazar luand o litra de mir
cu mestecaturi de mult pret, a uns picioarele Dom-
nului Christos §i cu parul capului ei a §ters picioarele
Sfintiei Sale, §i casa toata s'a umplut de mirosul mi-
rului. bra Iuda feciorul lui Simon din Iscariot, daca
a vazut pre Maria ca. a varsat mirul pre picioarele
lui Dumnezeu, a ravnit intru sine §i a zis : pentru ce
n'ati vandut acest mir in trei sute de dinari sa-i
dati saracilor, 6-1 varsarati jos §i-1 risipirati ? Aceasta
o a zis Iuda, nu a doara ii era grija de saraci, ci .

pentruca el Linea cheltuiala §i punga lui Christos, si-i

era voea sa. is §i acei bani sa-i adauge la ceia-l-alti,
fiind iubitor de argint.

www.dacoromanica.ro
 SE,A,
84 CAZANIE LA MAMMA G

Vedeti, tematorilor de Dumnezeu crestini, cat este

de rea lacomia banilor. Ce-i lipsea Iudei, cand nu
numai alte daruri ce-i dedese Christos toate, ca si
celor-l-alti apostoli: sa goneasca dracii din oameni,
sä tamaduiasca bolnavii, sa invieze mortii, ci stiind
Domnul Christos lacomia lui, si punga cu banii o
dedese la dansul, pentru ca sä n'aiba a carti ce-va
ca nu-i ajunge, iar el si banii mirului vrea sa-i inghita ?
Totdeauna auzia pre Christos invatand sä fie milostivi
$i nestrangatori, iar el de lacomie mare nu se mai
satura, pana ce a vandut si pre Domnul sau pre
Christos. Ca asa este lacomul : cand are de ajuns,
atunci mai mult se nevoieste sä stranga. Ce este al
sau tine, iar al altuia se sileste sa-1 cheltuiasca. *i de
stransoare nu se mai satura pana ce-si vinde chiar si
sufletul sau, pentru strambatate si pentru lacomie.
Iar dupa acestea ce se facusera in casa lui Lazar,
cand a fost a doua zi, a trimes doi din Ucenicii Sai,
sa-I aduca un asin, sä incalece pre el $i sa mearga
in Ierusalim. Daca a auzit multimea ce se stransese
in Ierusalim pentru praznicul Pa*tilor, ca. Christos va
sä vie in Ierusalim, au luat toti stalparii de finic in
mainile sale si au exit intru intimpinare inaintea lui
Christos. Iar Apostolii $i -au pus vesmintele sale pre
asin $i de-asupra a sezut Domnul Christos. Acolo unde
L'a intimpinat multimea, a facut Lui cinste si slava.
mare : unii asterneau vesmintele sale de calca pre ele
asinul lui Christos; altii taiau frunza de puneau pre
cale pre unde mergea Christos ; si toti cati mergeau
inainte $i veneau pre urma, nu numai barbatii si
muerile, ci si pruncii cei mici $i pruncii din bratele
maicilor, toti strigau si ziceau : Osana intru cei din
inaltime 1 (adica : izbaveste-ne pre noi, izbaveste-ne,

www.dacoromanica.ro
tkl,s Sig
FLORILOR 85 G
acum cel ce petreci intru cetele ingeresti). Bine
esti laudat Cela ce vii intru nuMele lui Dumnezeu,
ca. Tu esti imparat Israiltenilor ! Asa cu aceasta
lauda a laudat pre Christos multimea aceea. Cu
aceasta cinste L'a intimpinat $i intr'acest chip L'a
laudat, ca pre cel ce este imparat mortilor si biruitor
iadului. Fiind-ca oamenii ceia ce vazusera minunea
care facuse Christos cand inviase pre Lazar, spuneau
si marturisiau tuturor in Ierusalim, pentru aceea au-
zind jidovii, au exit intr'acest chip inaintea Sfintiei
Sale, de L'au intimpinat cu atata marire.
De se va indoi nescine pentru ce a incalecat Christos
pre asin, cade-se sa stie, ca. Domnul Christos cat a
umblat pre pamant, tot pedestru a umblat. Si in cale
departe cand a calatorit, nici odinioara pre cal n'a in-
calecat. Dar acum pentru ce a incalecat inteatata loc
numai cincisprezece stadii? (Stadiul este o suta de stan-
jeni; cincisprezece stadii fac o mie $i cinci sute de stan-
jeni. Atata este din Vithania pana in Ierusalim). Intea-
tata loc de putin a incalecat Domnul Christos, pentru
ca sa se implineasca cuvantul ce a prorocit mai inainte
Zaharia prorocul, de Christos, catre Ierusalim si a
zis (precum scrie in cap. 9, stih 9): Nu te teme
fata Sionului, ca iata imparatul tau vine bland sezand
pre manzul asinei". Prorocia aceasta o graeste pro-
rocul intru acest chip : Nu te teme, Ierusalime, de
acest Imparat, ci mai vartos te bucura si te veseleste ,
ca nu vine mandru si mares, ci bland si smerit si
este calare pe asin. Avut-ai imparati, Ierusalime, dar
aceia au fost raj si nedrepti, apucatori si prada-
tori, cum a fost Manasie imparat, Ahav, Navuho-
donosor, tirani, inchinatori idolilor, spurcati, pacatosi.
Iar acest imparat ce vine acum, nu este ca aceia
LB
www.dacoromanica.ro
 86 CAZANIE LA DUMINICA

de mai inainte, ci este imparatul dreptatei, Imparatul

pacei, Imparatul a tdata mila si blandetele, Imparatul,
imparatilor si Domnul domnilor. Nu este acesta Impa-
rat strein, ci este adevarat Imparatul tau Ierusalime
cela ce vine sa te isbaveasca din jugu] robiei, pre
carele L-au asteptat cu multa bucurie prorocii si
toti patriarhii.
Cu aceste cuvinte, de demult a dat veste prorocul,
Ierusalimului, de Domnul nostru Iisus Christos. Dar
pentru-ca s'a lepadat de Dansul oamenii Ierusalimului
$i L'a omorit, pentru aceea, acele cuvinte ale pro-
rocului, sant graite noun crestinilor cestor adevarati ;
ca noi santem in biserica Ierusalimului, adeca in Bi-
serica lui Christos ce s'a inceput in Ierusalim de Apo-
stoli si s'a intemeiat pretutindenea in toata lumea, in
carea santem noi crestinii cei dreptmaritori.
Deci, pentru tine crestine, s'a smerit Imparatul ce-
riuluisi a luat chip de rob. Astazi, pentru tine a
venit in Ierusalim, spre munci si la moarte rea si
grozava, ca sa te isbaveasca de moartea de veci.
Venit-a de $i -a varsat sangele, ca pre tine sa te ras-
cumpere din robia iadului si a muncilor. Venit-a cu
blandete, ca sä te apropii cu.indraznire catre Dansul.
Venit-a sarac, ca sä te imbogateasca cu imparatia Sa
cea dumnezeeasca. Venit-a plecat si smerit, ca pre
tine sä te inalte intru marirea ceriului. Cine. nu se va
mira acum de blandetele si de smerenia Lui cea mare
si fara de masura.? Ca nu numai oamenii, ci si chiar
ingerii sant cuprinsi de spaima si de minune, cum $i
in ce chip Dumnezeu acel infricosat, Dumnezeul in-
gerilor, Dumnezeul tuturor, celuia ce-i este scaunul
pre Heruvimi, celuia ce-i slujesc mii de mii de voe-
vozi ingeresti si milioane de milioane de ingeri, cela

VO-6
www.dacoromanica.ro
 WTI
FLORILOR 87

ce cauta pre pamant §i-1 face de se cutremura ;

Inteatata smerenie §i inteatata rabdare a venit, cat
nu numai din ceriu pre pamant s'a pogorit, ci mai
apoi §i chinuri cumplite a rabdat. Si pentru cine ?
Pentru noi pacato$ii ; pentru noi nemultamitorii ;
pentru noi indaratnicii ; ca sa ne milueasca pre noi,
ca sa ne mangaie, ca sa ne rascumpere, ca sä ne
izbaveasca din moartea de veci, din robia diavolului,
de sub puterea iadului §i a muncilor ; pre noi cari
eram da'i §i vanduti pentru grepla §i neascultarea
stramo§ului nostru,lui Adam, intru carele cram
gre§iti noi to %i.
Deci, cum sa ne veselim §i sa ne bucuram de
venirea acestui Imparat, ce este miluitorul §i izbavitorul
nostru ? Cade-se, cu adevarat sa se veseleasca sufletul
a tot omul credincios ; ca acestea toate le-a facut
Dumnezeul nostru pentru noi. Deci sa-i multumim
Lui, cu dragoste, pentru unele daruri ca acestea ce
ne-a daruit noun astazi cu venirea Sa.
Cade-se de acum a §ti, Intaiu ; ce inchipuiesc ve§-
mintele cele ce au pus Apostolii pre asin. Al doilea
se cade a §ti : ce inchipuie§te §i asinul. Pentru
aceea ascultati.
Domnul nostru Iisus Christos, unul adevarat Dum-
nezeu, a fost in ceriu puternic §i preamarit de ingeri.
insa ca un milostiv §i de oameni iubitor ce este,
nu a lasat omul sä fie peritor, ci a venit §i S'a aratat
smerit si a imparatit intru noi, intru limbile cele
urate §i spurcate §i ne alese dintre alte limbicum
graqte astazi §i Sofonie proroc (3, 20) §i cuvinteaza
cuvant ca din rostul lui .Dumnezeu, §i zice : (Pre cei
urati §i pre cei goniti voiu priimi, §i pre aceia voiu
pune de lauda si de marire intru tot pamantul,.
3Z GAv
www.dacoromanica.ro
88 CAZANIE LA DUMINICA

Deci sä va pricepeti, ca. asinul acela pre carele a

§ezut Christos, a inchipuit pre noi limbile, ce eram
fora minte §i fora intelepciune ca un asin. Iar pentruca
a §ezut pre noi Domnul Christos cu invatatura sfin-
tei Evangelii §i cu darul Duhului Sfant, pentru aceea
de atuncea am parasit de a ne inchina idolilor §i ne
inchinam Sfintiei Sale.
Iar ve§mintele ce au pus Apostolii pre asin, a in-
chipuit darurile §i invataturile sfintilor Apostoli ce
au pus pre noi. Si iar4i ve§mintele ce a§ternea mul-
timea de calca pre ele asinul lui Christos, a inchi-
puit pacatele limbilor ; ca de nu'§i va lepada ne§-
cine pacatele, nu va putea sa. dobandeasca pre Christos,
nici va petrece Christos in sufletul cel pacatos ; ca
n'are loc Sfintia Sa intru inima celui pacatos
cum zice §i prorocul Isaia (66, 1) : Ce casa ziditi
mie ? grae§te Dumnezeu". Casa §i loca§ul lui Dum-
nezeu, este inima omului cea curata. Si apostolul
Pavel zice (la a doua carte care Corinteni 6, 14) :
Ce impreunare are lumina cu intunericul?" Intune-
recul este pacatele omului, iar lumina este Dumnezeu
cum grae§te Insui (la Joan Evangelistul 12, 46):
Eu lumina in lume am venit".
Deci, de nu'§i va lepada ne§cine pacatele, nu va
putea dobandi pre Christos, ci se va desparti de Dan-
sul. Iar daspartirea de Christos, pentru fapte rele,
se chema moartea de veci. Cu aceasta moarte, toti
pacatoii mor. Precum este sufletul nostru viata tru-
pului, asa §i Dumnezeu, este viata sufletului nostru.
Deci, cand se desparte sufletul nostru de trup, atunci
moare trupul. Asa §i sufletul, de se va desparti de
Dumnezeu pentru fapte rele, atunci va muri cu moartea
cea de veci. Si ce graiesc multe ? Insusi Domnul

www.dacoromanica.ro
 6:5Pg
FLOR1LO R 89 sq
Christos zice, in sfanta Evangelie dela Luca (16, 13):
Nimenea nu poate sa slujeasca la doi Domni, adeca.
$i lui Dumnezeu si diavolului; caci pre unul va iubi,
adeca pre diavolul, iar pre Dumnezeu va uri ; si
lucrurile cele rele ale diavolului va indragi, iar lu-
crurile lui Dumnezeu le va uri. Si precum este un
om cand va sa alerge pre un drum si de va fi in-
greuiat cu haine multe nu poate sa. alerge, asa si
omul acela ce nu se va desbraca de pacatele sale,
nu va putea alerga sa ajunga intru imparatia ceriului.
Si precum nu poate sä caute omul cu un ochiu deo-
data. si in ceriu si pre pamant, asa nu poate nescine
cu pacate sa vada Si pre Dumnezeu si pre diavolul.
Deci, cu adevarat, nimic alt n'au inchipuit vesmin-
tele acelea ce aruncau de le asterneau inaintea lui
Christos, fart, numai lepadarea pacatelor si urdrea
rautatilor. Iar cele-l-alte vesminte ce puneau Apostolii
pre asin, sant invatatura cu care Apostolii au aco-
perit pacatele limbilor. Tineti minte, ca asinul, am
zis, santem noi limbile ; deci sfintii Apostoli au fost
trimisi la noi de au invatat si au marturisit, minuni
au facut si toate au rabdat, numai pentru ca sä in-
toarca limbile, sa le aduca ca sa cunoasca. pre Dum-
nezeu $i sa acopere pacatele lor.
Stalparile cele de finic, au inchipuit biruirea paca-
telor.
Pentru aceea, o iubitii mei crestini, iata cu ajutorul
lui Dumnezeu am trecut sfantul post. Deci sa ne so-
cotim pre noi insine sa nu fim postit cu mandrie Si
cu lauda; sa nu fim postit cu lene, facand voea tru-
pului ;sa. nu fim postit cu manic si cu vrajba spre
cineva si cu scumpete, caci asa post, este cu putin
folds si de mica plata. Pentru aceea, iarasi vine sap-
-To4 riT.
g4:ks9 VX
www.dacoromanica.ro
4r''' 90 CAZANIE LA 0,5.

tarnana sfintelor chinuri ale Domnului nostru Iisus

Christos, §i incai acum sä ne nevoim a ne indrepta
pre noi in§ine, ca sä praznuim pre voia lui Dumnezeu
sfintele patimi, §i sä ajungem §i ziva cea luminata a
sfintelor Pa§ti. Pentru aceea noi sä lasam ca unii sä
se gateasca cu schimburi de ve§minte, sä se impo-
dobeasca §i sa se intrumuseteze ; altii sa se grijasca
de mancari §i de bauturi; unii sa se desmierde §i sa
se desfateze ; altii sa se imbogateasca §i sa se umple.
*i carii? Limbile, paganii cei neintelegatori, cei tara
Dumnezeu, ce nu cunosc pre Dumnezeu cel adevarat,
carii, inviere i judecata nu a§teapta sa fie, nici nadaj-
duesc sä is dupa lucrul lor. Unii ca aceia sä se grijasca
de acestea, iara noi ceia ce credem in Dumnezeu cel
adevarat, sufletele noastre sa grijim sa le luminam;
sufletele noastre sa infrumusetam; sufletele noastre
sa impodobim cu lucruri bune ; lui Dumnezeu sä
ingaduim cu fapte bune. Acestea sä facem, acestea
sa agonisim, caci credem intru Dumnezeu, cela ce
iube§te aceste lucruri, §i a§teptam sä inviem §i sa
fim judecati, i credem ca vom lua dupa lucrurile
noastre. De aceea sä facem §i lucrurile cele ce se
cad credintei noastre ; sa nu tragem nadejde ca fara
de lucruri bune ne vom spasi. Precum nu este cu
putinta ca focul sa arda fara de lemne, apa nu este
cu putinta sa se spaseasca ne§cine, fail de lucrurile
credintei sale. Aceste lucruri sa ne nevoim, fratilor, a
face, pentru ca sä ne invredniceasca Domnul Christos
aicea sa petrecem. sanato§i §i in pace, nesmintiti de
vr4ma*ii trupe§ti §i suflete§ti, sa. ajungem §i sfintele
Pa§ti, sa ne izbavim de pacatele noastre intru ziva
invierei lui Iisus Christos pentru care lucru, sä
dobandim viata cea de veci §i bucuria Pa§tilor, celor
Tog
www.dacoromanica.ro
WE'P
40. JOIA CEA MARE 91

de sus intru imparatia ceriului, pre care not toti sa o

dobandim, pentru darul §i ruila Domnului nostru Iisus
Christos, caruia se cade marirea, cinstea §i inchinaciu-
nea, impreuna cu Parintele gi cu Duhul Sant, acum
§i pururea §i intru veci netrecuti nesfar§iti. Amin.

WIK.3.NEW-

CAZA.1\TI
LA. JOIA CEA MARE NOAPTEA SPRE VINERI
Pentru muncile Domnului nostru Iisus Christos. Cum se
cade noua a ne mahni *I a ne Intrista pentru pacatele
noastre, Ca pentru dansele a rabdat munci
Domnul Christos

ntru aceasta zi de astazi, iubitii mei crqtini,

praznuim §i facem pomenire councilor Dom-
nului nostru Iisus Christos ce au fost in 5533
de ani din inceputul lumii. Praznuim chinu-
rile izbavitorului nostru Iisus Christos, nu
cu bucurie, ci cu jale §i cu lacrami, §i cu intris-
tare adanca pomenim §i ne aducem aminte de
munca cea grew, cu durere §i cu ruine, a Dom-
nului nostru ;pre care munca, fiqte-ce cretin este
dator sa o gandeasca §i inaintea ochilor sai sä o pue ;
caci incepatura a toata munca §i mai apoi 9i a mortei
lui Christos, nu este alt fara numai pacatele omului.
Stim ca Sfintia Sa, pacat sau viclqug n'a facut,
nici a rabdat pentru vina Sa, ci a rabdat pentru
pacatele noastre §i pentru binele nostru precum §i
Isaia prorocul de demult a prorocit zicand (53, 5):
Acela este ranit pentru nedreptatile noastre, §i este

M-\.9
www.dacoromanica.ro
M-.1P-- 6;&?
6"It 92 CA ZANIE LA

ucis pentru rautatile noastre, si cu ranele lui suntem

tamaduiti, Ca Dumnezeu Parintele a pus pre dansul
nedreptatile noastre ale tuturor). Deci adevarat lucru
este, ca nu pentru vinele Sale, ci pentru pacatele noa-
stre a vrut de a rabdat nevinovatul Dumnezeu. Pentru
noi a fost chinuit; pentru noi a rabdat cum zice
si Pavel Apostol la intdia carte care Corinteni (15, 3):
cCa. a murit pentru pacatele noastre D. De n'ar fi
gresit omul, nici odinioara Domnul Christos n'ar fi
rabdat munca cumplita ca aceea. Pacatul omului
este incepatura muncei cei nevinovate a Domnului
nostru Iisus Christos. Pentru aceea trebueste tot omul
crestin sä se umileasca si sä se intristeze, pentru-ca
strambatatile si pacatele lui, au facut munca si
moartea cea Brea a Domnului sau Christos.
Cand s'a apropiat vremea ceea ce era din veci toc-
mita, intru carea vrea Dumnezeu sä faca mantuirea
noastra, atunci a facut cina cu Ucenicii Sai. La acea-
sta cina a asezat Legea cea Noua, a inva.tat pre
Ucenicii Sai, pentru dragoste, sa se iubeasca unul cu
altul (Ioan 15, 17), i-a intarit cu cuvantul sa nu se
spaimanteze in vremea chinurilor Lui si le-a spus, ca
se va duce catre Parintele.
Dupa aceste cuvinte S'a sculat dela masa, $i S'a
dus de ceea parte de un patau, ce se chema Kedron,
unde era o gradina, in carea a intrat Insusi cu Uce-
nicii Sai (Ioan 18, I). Dintru acea gradina, s'a in-
ceput munca lui Christos Domnului nostru; ca mare
durere a fost Sfintiei Sale intru acea gradina, vazand
si stiind toate muncile Sale, si mai apoi si moartea
cea cumplita, pentru carea s'a spaimantat ca un
Om deplin ce era (Matei 26, 38), $i cu sudori s'a
Toke
QA73
www.dacoromanica.ro
4r.Ac
JOIA CEA MARE 93 6.

rugat, iar ca un Dumnezeu a biruit §i a Doborit pre

vra§ma0 Sai.
Intru acea seard cand era Christos in gradina aceea
cu Ucenicii Sai, Iuda, unul dintre Ucenicii Sai, s'a
dus la mai marii jidovilor de a vandut pre Domnul
sau pre Christos. Si sand a fost la un ceas din
noapte, a venit ca un talhar asupra Invatatorului
sau, cu multime multa, cu arme §i cu fu§ti. lard.
Domnul Christos a orbit ochii for cu puterea Sa cea
Dumnezeeasca §i nu puteau sä-L cunoasca, ci urn-
blau ca ni§te orbi ce nu vad. Si i-a intrebat pre
dan§ii a zis: Pre cine cautati? Iar ei au zis: Pre
i
Iisus Nazarineanul (Joan 18, 4, 5). Iar Domnul
Christos carele de buna voe venise spre moarte, nu
S'a tagaduit, ci S'a spus Insu§i pre Sine a zis: Eu
sant acela pre carele cautati. Si cat a zis aka, indata
au cazut indarat pre spate §i au fost ca nite morti,
Aicea Domnul Christos a aratat puterea Sa cea
dumnezeeasca, ca a putut de naprasna, -cat e clipeala
unui ochiu, sa-i pearda pre toti; dar iar4i §i-a im-
b!anzit mania Sa §i de buna voe S'a dat in mainile
lor. Iar ei nimic de acestea nu au socotit, nici au
priceput, ci L-au incunjurat ca ni§te cani turbati §i
L-au legat fara nici o mila.
Si intaiu, daca L-au prins, din gradina aceea L-au
dus pre Dansul la Ana, §i acolo a fost batut cu
palma preste obraz. Dupa aceea dela Ana la Caiafa.
Acolo a fost scuipat, batut §i ocarit. Si de acolO
in straja toata noaptea, ras *i batjocorit dr slujitori
§i in multe chipuri amarit. foarte. Din Varta foarte
de dimineata L-a scos §i la sfat la curtea Caiafei
L-a dus. Dela Caiafa la Pilat. Dela Pilat la Irod de
isnoava, §i iar dela Irod la Pilat. Intru aceste purtari,
t1,0 ,tr-16?.
e.j-jn
www.dacoromanica.ro
.0'1 94 CAZANIE LA

intru toate ce au purtat pre Domnul Christos, a

avut Sfintia Sa legaturi grele, smulgere de par, tra-
gere de barba si scuipire in obraz.
Dupa aceste Inca zece strimbatati I-au facut
Sfin ;iei Sale : intaiu, ca s'au strans tot poporul : unii
sa se socoteasca de ce-I vor face, altii ca sa-I faca
rau $i amariciune negraita. A doaua strambatate,
ca L-au desbracat de vesminte. A treia, ca L-au
imbracat intr'un vesmant mohorit ca sa-si rada,
fiind-ca el a zis, ca este imparat jidovilor (intaiu era
imbracat in vesmant alb, cu carele it imbracase Irod
[Luca 23, II]; iar dupa. aceea L-a desbracat si L-a
imbracat in plasca ierusalimleneasca). A patra strim-
batate I-au facut, ca. I-au pus pre cap cununa de
spini, cu care cununa I-au ra nit $i I-au incruntat
tot capul. A cincia, in loc de steag Imparatesc,
I-au dat in mana o trestie de mare. A §easea, Ca
hu le-a ajuns atata, ci-si tacea Os de I-se inchinau
din genunchi si strigau zicand : fii sanatos imparate
jidovesc, Ca acum cu adevarat esti imparat, fiind-ca
esti imbracat cu plasca mohorata si ai in cap cununa
si in mana steag ; iata, ce ai poftit to ai aflat. A
seaptea strambatate I-au facut, ca scuipiau in fata
Lui si-L bateau cu palma, atata cat perise frum-
setea fetei Lui si se schimbase podoaba obrazului
Lui. A opta strambatate si durere mare I-au facut
Sfin %iei Sale, ca au luat trestia si-L loveau cu ea
in cap preste acea cununa vartoasa inghimpoasa,
atata cat s'au infipt ghimpii in capul Lui si-I cura
sangele pre fata. A noua, iarasi de isnoava radeau
si-L ocarau $i -L bateau. A zecea si cea mai de
apoi strambatate I-a facut Sfintiei Sale, ca L-au

www.dacoromanica.ro
 6:55R
JOIA CEA MARE 95 3(q
desbracat de acea plasca si L-au imbracat iarasi cu
vesmintele Lui.
Deci s'a adunat multa multime, si a luat pre
Domnul Christos si L-a dus la locul unde se chiama
Golgotha. Acolo L'a rastignit pre Dansul. 5i mai
nainte L-a adapat pre Dansul cu otet amestecat cu
fiere. Cu Dansul, au rastignit si doi talharii unul
de-a dreapta, altul de-a stanga.
Iar dup acele munci $i chinuri si dupa acele du-
.

reri si necazuri ce a rabdat pentru not Domnul

nostru Iisus Christos, scriu Evangelistii si de minuni
ce s'au facut la moartea Sfintiei Sale. Ca intai,
Inca pana a fost viu pre Cruce, s'a intunecat soa-
rele dela amiazi pana de catre seara, in trei ceasuri
tocma. A doua, daca 5i-a dat sufletul in manile
Parintelui dupa moartea Sfintiei Sale s'a rupt Ca-
tapeteazma Bisericei cele mari a Ierusalimului, tocma
in doua de sus pana jos. A treia, s'a cutremurat
pamantul. A pata minune, s'au despicat petrile. A
cincea, s'au deschis gropile in ceasul mortei Dom-
nului, si intru ziva invierei Sale s'a sculat mortii
si s'a aratat la multi.
Iata, iubitii mei crestini, auzirati moartea Dom-
nului nostru si muncile Lui cele grele. Deci sä le
pomeniti si pururea sa le aveti inaintea ochilor vostri,
pana cand va veni Dumnezeu intru marirea Sa. De
pacate sä va parasiti $i pre Domnul Christos sä iu-
biti, ca Acela mai inainte pre voi v'a iubit si pentru
voi a murit, ca voi sä nu muriti cu moartea cea
de veci ; cä Acela pentru pacatele tale a plAtit cu
sangele Sau, si pre tine din robia de veci te-a
rescumparat $i slobozia imparatiei ceriului ti-a daruit.
Pentru aceea sä-L iubesti pre Dansul cu toata inima
ZAC-,9

www.dacoromanica.ro
K;(:6
r''` 96 CA ZAN1E LA

to §i sa umbli intru toate invataturile Lui. Cu acelea

vei ajunge viata de veci §i imparatia ceriului, pre
carea not toti sä o dobandim, pentru mila Domnului
nostru lisus Christos, caruia se cade cinste si inchi-
naciune, impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sant,
acum §i pururea §i intru vecii vecilor. Amin.
woo .(9e.o. CD3E01 elo.e WOO
A DOUA PARTE: PENULT,' ARATAREA MTINCILOR,
DOMNULUI CHRISTOS.
qi(
ade-se a §ti, Ca cu ce a biruit din inceput dia-
volul pre om, cu aceea trebuie sä fie §i el bi-
ruit de Christos. Incepatura blestemului §i a
toata osanda omului, au fost aceste trei :-
Muerea Eva,
muerea, lemnul §i moartea.
de §erpe a fost amagita ; lemnul, din carele Adam
cu Eva au mancat poame ; moartea, ce a stapanit
pentru mancarea poamelor acelora, precum scrie la
Facere (3, 7, 8). A§a dar intru acel chip §i acum :
in locul Evei, prea binecuvantata Fecioara Maria :
in locul ltmnului celui din raiu, lemnul Crucei : in
locul mortei lui Adam, moartea lui Chris.tos.
Crucea a biruit pre satana diavolul ; cu aceea a
fost biruit. Cu lemnul acela din raiu, a biruit pre
Adam, diavolul ; a5a. si Christos cu lemnul Crucei, a
biruit pre diavolul. Precum moartea lui Adam, omora
pre oamenii ce se nascusera dintru dansul, a§a §i
moartea lui Christos, a inviat pre oamenii ce au fost
dupa Dansul ; Eva a agonisit munca a tot neamul
sau, iar Fecioara Maria a agonisit binele de veci a
tot neamul ce crede Fiiului sau.

Ok-,4) Vr3
www.dacoromanica.ro
eft JOIA CEA MARE 97

Pentru. aceea nu to mira, o iubitul meu cretin,

pentru ce a rabdat Dumnezeu cel puternic, ca cela
ce n'are putere. Ci sä stiff si sa pricepi, ca intr'alt chip
nu s'ar fi putut cunoaste puterea, intelepciunea si
dreptatea lui Dumnezeu; puterea: ca acolea uncle
nimenea nu a putut sa faca, Dumnezeu a facut ;
dreptatea :ca ar fi putut Dumnezeu si .cu puterea
sä isbaveasca neamul omenesc de munci, dar n'a
vrut, ca sa n'aiba a raspunde diavolul sa zica eu
am biruit pre om, iar eu sunt biruit de Dumnezeu ;
ce lucru mare este? Pentru aceea a vrut Dumnezeu
de a priimit acestea toate. De vreme ce omul cel
d'intaiu, Adam, a cazut, pentru aceea iar4i Adam cel
nou, Domnul nostru lisus Christos, l'a ridicat sff l'a
indreptat. Intelepciunea lui Dumnezeu s'a aratat, ca
toate lucrurile le-a adus intr'o tocmire. Precum a
intrat diavolul in serpe de a amagit pre Adam, asa
si Dumnezeu a intrat in trup de om, de a inselat
pre diavolul.
De n'ar fi luat Dumnezeu moarte cu blestem, cum
ar fi scos pre om din blestem ? Iar alta moarte cu
blestem nu era in Legea Veche fara de rastignirea.
Ca asa este scris la a doua lege (2t, 23) : Blestemat
este tot omul ce moare pre lemn". Deci, pentru ca sã
schimbe blestemul spre binecuvantare, a gustat din
moartea cea cu blestem. Sau cum ar fi chemat limbile
catre sine, de nu s'ar fi rastignit? De oare ce fara de
rastignire, nimenea nu moare cu manile intinse. Pentru
aceea Christos a murit pre Cruce cu manile intinse :
ca cu o !liana sä traga cate Sine pre Israilteni, iar
cu alta many sa cuprinda Paganii. Pre Cruce a luat
moarte Domnulul Christos ca crucea patru mar
gini ale lumei tine : cornul cel din sus, tine partea

7
www.dacoromanica.ro
r 98 CAZAN1E LA.
ert)

din sus ; cel din jos, tine partea din jos ; iara cornu-
rile cele din mijloc, tin pre imprejur toate marginile
lumei; ca sa arate Domnul Christos, .ca Sfintia Sa
este Acela carele pre toti din toata lumea aduna si
tuturor a toata lumea imparateste, si cu moartea Sa
pre toti i-a luminat si-i lumineaza pre caci cred si fac
voea Lui.
Ar fi putut Dumnezeu sa isbaveasca pre om fara
de munci $i fara de moarte. Dar dreptatea Dumne-
zeeasca nu a lasat ca omul sa dobandeasca omul in
dar binele acela ce de buna voe l'a perdut, pentru ca
sä se rescumpere strambatatea lui Dumnezeu si sa
plateasca omul gresala sa cu, certare de munci si
de moarte. Ca cine din oameni ar fi fost harnic sa
poata rescumpara cu moartea sa pacatele a toata
lumea, cand toti oamenii cati se nascusera dintru
Adam, erau spoiti cu ponegreala de pacate si urati
lui Dumnezeu, si toti sub blestemul lui Dumnezeu
erau cazuti? Nu era harnic nimenea din oameni, cu
moartea sa sa imblanzeasca pre Dumnezeu 5i cu san-
gele sau sa rescumpere lumea din munca de veci.
Ca Dumnezeu dela omul pacatos nimic nu-I trebu-
este. Pentru aceea se cadea sa fie fara de pacate
acel om ce va plati lui Dumnezeu pentru oameni.
Sa fie cu destoinicie intocma cu Dumnezeu ; ca sa
fie plata aceea mare si fara de pret ; sa fie intocma
$i deplina plata. Un rob cand raneste pre imparatul,
nici cu manile, nici cu capul nu poate plati stram-
batatea imparatului, caci nu este de o potriva iar ;

cand un imparat, altui imparat plateste, atunci ii este

plata deplin si de o potriva. Insa nu ca doara
Christos in firea Dumnezeeasca a rabdat munci si a
platit; ci in firea omeneasca a rabdat pentru noi_ si

www.dacoromanica.ro
J
 SAM.BA.TA CEA. MARE 99

a platit, ca un om deplin ; iara ca un Dumnezeu

deplin, plata Lui a fost fara de masura §i nepretuita,
pentru pacatele omene§ti cele fara de numar.
Caruia multamita si inchinaciune, dimpreuna §i lauda
Yi facem intru veci netrecuti. Amin.

7*
CAZ.A_1\TI
IN SAMBATA CEA MARE
La ingroparea Dumnezeescului trup al Domnulul Iisus Christos

Pentru plansul si tanguirea prea cinstitei Maicei

lui Dumnezeu, sl pentru pogorirea lui
Christos la lad.

e poate fi aceasta taina minunata i tuturor

g
oamenilor infricopta ? *i ce poate fi lauda
§i cantarile Bisericei noastre ? Sau ce poate
fi, iubitii mei cretini, aka tacere mare as-
tazi pre lume oamenilor §i in ceriu umilinta
ingerilor ? Nu este alta tocmeala fara numai aceasta,
ca Imparatul tuturor imparatilor, doarme ; ca Domnul
nostru Iisus Christos a savar§it lucrurile Sale cele
not ce a facut, §i intru aceasta sfanta si binecu-
vantata Sambata, odihne§te cu trupul in groapa.
Dintru 'ntaiu a facut Dumnezeu ceriul §i pamantul,
omul §i toate cate's vazute §i nevazute, care sant
putrede §i trecatoare (precum scrie la Facere in capul
d'intaiu stih I); iara aceste lucruri ce a facut Dom-
nul Iisus Christos, al doilea rand, cu trupul Sau pre
lume, sant neputrede si netrecute. Pentru aceea sant

www.dacoromanica.ro
J
 ioo CAZANIE LA

minunate lucrurile Lui si nimenea nu poate sa spue

minunile Lui cele ce a facut. Ca d'intaiu daca a facut
Dumnezeu pre om, adeca pre Adam §i i-a dat viata,
a murit iara§i §i a perit ; iara al doilea rand, l'a inoit
pre dansul §i l'a inviat cu viata fara de moarte. Atunci
din viata a cazut omul in moarte, iar acum Dum-
nezeu l'a scos pre om din moarte in viata. Pentru
aceea nu ne miram atata de frumusetea ceriului §i a
pamantului ce a facut Dumnezeu d'intaiu, cum ne
miram asta-zi de lucrurile cele not ce a facut acum.
*i cum a facut Dumnezeu atunci toate lucrurile lu-
mei, in §ease zile §i in a §eaptea zi, Sambata, a odih-
nit de toate lucrurile Sale (precum scrie iar la Facere
2, 2), aka si Domnul Christos intru al §easelea veac
a inoit pre om cu Crucea §i cu. moartea Sa, *i in a
§eaptea zi, adeca intru aceasta Sambata de asta-zi,
a odihnit de toate lucrurile Sale. Atata sant de mi-
nunate lucrurile §i faptele Lui ce a facut, cat nu nu-
mai oamenii, ci §i ingerii se mira, cum marele §i
puternicul Dumnezeu, Cela ce este imbracat cu lumina
ca cu un vqmant, s'a imbracat cu trup putred §i
neputincios omenesc I §i cum a incaput in groapa
stramta §i intunecata, cand pre Dansul nu- L pot in-
capea ceriurile I sau cum S'a ingropat cu cei morti,
Cela ce da viata a toata lumea I Cu adevarat mai
minunate sant aceste lucruri decat cele de demult.
Ca acelea sant vazute, iar acestea nevazute. Nu s'au
auzit din veci, nici s'au vazut cele ce s'au izbandit
asta-zi inaintea ochilor no$tri. Ca acum moartea de
veci este omorata de moartea Sfintiei Sale, pacatul
ars de focul Dumnezeirei Lui, blestemul calcat, im-
paratia diavolului risipita, diavolii legati, iadul de§ert,
legatii sco§i §i slobozi, gropile deschise §i mortii cei din

(4.
www.dacoromanica.ro
 SAMBATA CEA MARE 101

veci, eiti din intuneric in lumina, din moarte in viata.

Pentru aceea sa strigam toti impreuna cu proro-
cul §i imparatul David graind (Ps. 103, 24): c Cu
adevarat minunate sant lucrurile tale Doamne, toate
cu intelepciune le-ai facut,. Mare este Taina socotin-
tei Tale Toate au tacut asta-zi §i s'au potolit. Pis-
I

ma §i zavistia Jidovilor s'a ostoit; strigarea §i gal-

ceava for a tacut, armele s'au parasit. Soarele s'a
intunecat, pamantul s'a cutremurat, ingerii §i mai
marii cetelor cereti s'au intristat *i de cantarile cele
de veselie s'au parasit; caci Soarele cel drept, Dom-
nul Christos, a apus in laturea pamantului cea de
jos, ca sa lumineze cu stralucirea Dumnezeirei Sale
pre ceia ce §edeau in intuneric §i in umbra mortei,
adeca pre stramoi §i proroci, cari a*teptau acolo
venirea Lui.
Pentru aceea sa taca acum tot omul §i sä stea cu
frica si cu cutremur §i nimic pamante§te sa nu On-
deasca, ci sa asculte nu alt ce-va, &cat cuvinte
despre mila intelepciunei lui Dumnezeu, ce a facut
pentru al nostru bine §i pentru a noastra spasenie.
Cand a fost Vineri de catre seara, dup. ce §i-a
dat, Domnul Christos, sufletul in manele Parintelui
Sau, cand au fugit toti Ucenicii Lui §i de frica jido-
vilor s'au ascuns, §i toti cunoscutii Lui au statut de-
parte de Dansul (precum scrie Luca Evanghelistul
23, 49), numai singur a ramas pre cruce rastignit
intre doi talhari ; atunci (scrie Marcu Evanghelistul
15, 43 zicand ca) a venit Iosif ce era din Arimateea,
om bogat si frunta din sfatul jidovilor, credincios
intru Domnul Christos, §i daca a vazut pre Stapanul
§i invatatorul sau pre cruce rastignit §i de toti pa-
rasit, atunci s'a obidit si s'a dus la Pilat de a graft :
(4.
www.dacoromanica.ro
102 CAZANIE LA

Da-mi Pilate, mortul acel ocdrat si urat, ce este ca

un vinovat rdstignit $i ca un strein parasit ! Da-mi
saracul acesta si rastignitul, ca a avut Ucenici si L-au
parasit de au fugit ! Nici un lucru mare nu ceiu, ci
putina rugaminte ma rog : Da-mi trupul lui Iisus
cel batut $i fara de mild ucis scuipit si cu cu-
nund de spini incununat, cu otet si cu fiere adapat
si cu cue pre cruce patruns. Ajunge-i, Doamne Pi-
late, muncile ! Ajunge-i moartea ce a luat Iata se
I

potoli zavistia jidovilor, se ostoi mania fariseilor si

se umplu voea carturarilor. DA-mi acest trup fara
de pacate al lui Iisus, carele a umblat pre mare ca
pre uscat, yin din apa a facut si cu putina pane pre
multi a saturat DA-mi trupul acesta ce a facut orbii
l

cu ochi, ologii cu picioare, dracii din oameni i-a iz-

gonit si mortii i-a inviat ! Asculta, putina rugaminte
$i -mi dd golul acesta, ca pentru noi s'a golit ! Da-mi
mortul acesta, ca pentru noi muri Da-mi necunos-
!

cutul acesta, ca eu it cunosc cine este !

Aceasta daca a auzit, Pilat, s'a umilit si a dat
trupul lui Iisus iar Iosif luand trupul Sfinciei Sale,
;

al Domnului Christos, de pre cruce, impreund cu

Nicodim, l'au Invalit intr'o panza curata cu unsori
de mir.
Acolo era atunci si Preacurata Fecioara Maria
Maica Domnului, de multa jale si de mare intristare
cuprinsa, pentru toate muncile Fiiului sau, ce le
vazuse toate insasi cu ochii sai, ca numai sfintia
sa a fost la toate muncile lui Christos, ca o maica
ce o doare inima de fiiul sau. Pentru aceea mai
mult amar si durere a avut cand au pogorat pre
Christos de pre cruce. Vazand ranele Lui moarte
rea si groaznica, s'a umplut de durere inima si

www.dacoromanica.ro
J
r SAMBATA CEA MARE 103
(a)
trupul ei, cu jale a inceput a plange $i a grai :
§i
0 iubit Fiiul meu, unde Iasi pre maica Ta ? Intr'a
cui casa ma trimiti ? L4i-ma de acum, Fiiul meu,
si de asta zi ma desparti de Tine? Dar pre cine
voiu avea ajutor? Pte cine voiu avea mangdere?
Ca pre Tine, Fiu1 meu, am avut nadejde; pre Tine
Tata, Muma §i Dumnezeu, de ajutor §i de folosire.
Dar de acum pre cine voiu avea in locul Tau, Fiiul
meu? Amar mie, pustia de mine! N'am tras nadejde,
Fiiul meu, cand Te-am nascut, de una ca aceasta
N'am asteptat sä vad atata scarba §i dosada ne-
graita, Fiiul meu, nici atata amar §i durere ! Cand
Te-am nascut, Fiiul meu, n'am simtit durere, iar
acum cumplita durere simt intru inima mea! In loc
de bucurie, Fiiul meu, iau scarba; in loc de veselie,
amar; in loc de destatare, nevoe; in loc de usurare,
greutate; in loc de zi buna, Fiiul meu, vad zi rea
si cumplita; in loc de cat bine am nadajduit sa aib,
Fiiul meu, pentru nasterea Ta, acum atata rau §i
durere am! Unde este Gavriil Arhanghel carele mi-a
zis sa ma veselesc? SA-1 vad incai acum, sä graesc
care dansul putine cuvinte. Ca el mi-a zis ca ma
voiu veseli, iar eu acum, Fiiul meu, ma intristez §i
ma amarasc. Zisu-mi-a, ca imparatia Ta nu va avea
starsit, iar eu Te vad, Fiiul meu, nu ca un imparat,
ci ca un vinovat. Zis-a, ca imparatia Ta nu va avea
sfarsit, iar eu, Fiiul meu, Te vad mort, §i cuvantul
lui nici aicea pre pamant nu s'a implinit. 0 iubitul
meu Fiiu, dulce lumina a ochilor mei, nadejdea §i
veselia mea! Deschide-ti ochii §i vezi pre maica Ta
ce Te plange! Deschide-ti sfantul rost §i mangle
pre maica Ta! Asculta. Fiiul meu suspinele mele;
cauta de vezi lacrimile mele! Unde-ti sant Ucenicii?

ri.
www.dacoromanica.ro
J
 e104 CAZANIE LA

Toti to lasara acum I Unde-ti sant prietenii? Toti

Te parasira ? Unde este Petru Ucenicul Tau ce zicea
ca-$i va pune capul pentru dragostea Ta (Mat. 26, 35)?
Acum nici el nu se afla sä planga cu mine. Toti
m'au lasat ; toti m'au parasit I Numai Joan, cel mai
tanar din toti, acela Te iube$te $i acela iti este astazi
Ucenic. 0 iubitul meu Fiiu. sabia cea de arnandoua
partile ascutita, de carea mi-a spus Simeon batranul,
astazi patrunse inima mea $i trecu prin trupul meu
(Luca 2, 35), ca Te vad mort, Fiiul meu, Cela ce
inviai mortii I Mainile Tale cele ce tamaduiau bolnavii,
le vad patrunse cu cue $i ranite I Rostul Tau cel cu
invaptura scumpa $i dulce, acum este inchis $i tacut 1
Frumsetea fetei Tale, ponegrita $i schimonosita I 0
ceriu $i pamante plangeti cu mine pentru moartea
cea cu necaz a Fiiului meu I Plangeti cu mine maici,
ca. Fiiul meu $i lumina ochilor vostri, se stinse acum!
Glasuiti cu mine fecioare, ca Mirele sufletelor voastre,
groapei se da I Plangeti voinici, et frumsetea voastra
se schimonosi I $i voi batrani cu amar tanguiti, ca
taria voastra slabi I 0 pamante $i to soare, intristati-va
$i va spaimantati de minunata minune, ca. Facatorul
vostru zace mort $i Ziditorul vostru in groapa se
ingroapa I 0 ceriu, de$chide-ti portile tale, $i voi
ingeri plecati-va ochii vo$tri $i cautati de vedeti pre
Facatorul $i Imparatul vostru pre pamant, in mijloc
de neam pacatos lasat $i parasit in ocara mare $i
fara de mila chinuit $i omorat I 0 vicle$ugul jidovilor,
vrajma$ia $i fara de omenia for I 0 neam rau $i in-
daratnic, Ca nici ca petrile nu santeti ; ca acelea daca
cunoscura pre Facatorul for ca este rastignit, ele se
despicara $i se risipira, iar voi nu pricepeti nici atatal
Catapeteazma bisericei se rupse pre mijloc, iar voi

www.dacoromanica.ro
 SAMBATA CEA MARE 105n
nu va. umilirati I Gropile se deschisera si inimile
voastre nu se umilira 1 Soarele si luna se intunecara,
iar voi nu inteleserati ca este Dumnezeu! Insa voi
dupa lucrul vostru yeti lua si va yeti duce in locul
cel de munci unde este gatit voua impreuna cu Iuda
carele a vandut pre Fiiul meu si Dumnezeul said
Acolo in veci va yeti munci pentru faptele voastre
ce ati facut asupra Dumnezeului vostru; iar Fiiul
meu este imparat $i biruitor, si- va zdrobi capetele
diavolilor in iad. Pentru aceea, Fiiul meu, catre Tine
ca catre un mort graesc : Du-te in iad de isbaveste
sufletele stramosilor nostri si invii a treia zi, cum
ai zis cu santa Ta gura (Marcu 9, 31), ca sa te
vad iarasi sa ma mangaiu si eu si Ucenicii Tai I
Invii, Doamne, ca. Tu esti Imparat in veci 1 Birueste
moartea, calca puterea diavolului, zdrobeste capul
satanei $i iarasi sa te arati catre maica Ta ; ca
pentru spasenia oamenilor te-ai rastignit, Fiiul meu,
si ai murit, iar pre mine m'ai lasat in scarba si in
mare amar 1 Macar trei zile ce vei zabovi in iad,
Fiiul meu, mie'mi pare vreme de ani multi! Pentru
aceea, iubitul meu Fiiu, invii a treia zi, cum ai zis
de multe on !
Deci Preacurata Fecioara asa tanguindu-se si
plangand dupa Fiiul sau, trupul lui Christos a fost
ingropat de Iosif si Nicodim. Insusi Iosif de spaima
si de minune fiind cuprins, cu frica slujia la ingro-
parea lui Christos si cu lacrimi graia : 0 vai de
mine, dulce Iisuse, cum ma voiu atinge de trupul
Tau cel neputred ? Sau cu ce panza voiu infasura
trupul Tau ? Sau cu ce mama Te voiu pune in groapa?
Sau ce cantari voiu canta la ingropare Ta ? Stiu si
pricep ca minunate cuvinte trebuesc sa se cante
4)
www.dacoromanica.ro
106 CAZANIE LA

dumnezeirei Tale, pre care mintea noastra nu le

cuprinde. Insa impreuna cu Nicodim vom canta :
Fiiule unul nascut, Cuvantul lui Dumnezeu fiind fara
de moarte, carele ai voit pentru mantuirea noastra a
to intrupa din Santa Nascatoare de Dumnezeu
pururea Fecioara Maria, neschimbat to -ai facut om,
rastignitu-te-ai Dumnezeule pi cu moartea pre moarte
ai cilcat. Fiind unul din Stanta Treime, preamarit
cu Tani si cu Sfantul Duh, milueste-ne pre noi 1"
Deci cu unele ca acestea a fost ingropat trupul
Domnului Christos, iar iadul jos de frica $i de spaima
sta $i se intrista de perirea sa, caci se apropia sä
pearda sufletele ce le avea tinute pi inghitite. Si care
au fost cuvintele tanguirei lui, adeca ale iadului?
Precum scrie sfantul Epifanie, sa pomenim pi noi din
cuvintele lui : 0, o, mare nevoel Vai, vai, mare greu-
tate! Amar, amar, de Iisus Nazarineanul feciorul Mariei!
Dar cine poate fi acesta ce nu se poate opri, nici
se poate Linea intru adancul pamantului ? Mai bine
ar fi fost sa nu fiu indemnat jidovii sä-1 rastigneasca.
pre dansul ca pre un mort $i ma
tnghititti-l'am
cutremur de el ca de un fara de moarte. inghi-
tituTam ca pre un om ma tern de dansul ca de
un Dumnezeu. Apucatu-l'am ca pre un slab si ma
intristez de dansul ca de un puternic. Luatu-l'am
ca pre un vinovat $i ma spaiu de dansul ca de un
judecator. inghititu-l'am pre dansul ca pre un rob
si-mi este frica de dansul ca de un imparat. Pentru
aceea slugile mele demoni, incuiati portile iadului,
inchideti-le si le incuiati cu zavoare cu lacate, ca
iata vine, iata soli perirea noastra, $i cum pricep
eu, acesta nu este alt cineva, ci este Dumnezeu, care
va strica portile, va zdrobi zavoarele si va calca pu-

www.dacoromanica.ro
es SAMBITA CEA MARE 107

terea noastra. Dar pana cand ne vom feri ? Pana

cand ne vom strejui ? Paul cand ne vom pazi ? Iata
vine vremea sfarsitului nostru I Iata sosi perzarea
noastra ! Veniti sa ne ascundem intru adancul ia-
dului ; veniti sa ne coboram in locurile cele ascunse
$i nestiute.
Vorovind aceste cuvinte, in iad, diavolii, a sosit $i
Domnul Iisus Christos la iad cu marire tnulta, cu can-
tari de Ingeri, cu lauda de Arhangheli, $i inaintea
Lui au cazut portile iadului cele de veci, zavoarele
s'au zdrobit si incuetorile s'au (rant; $i asa a intrat
Domnul nostru Iisus Christos cu tarie $i cu putere
multa in iad. Insa nu cu trupul, caci era in groapa, ci
cu sfantul suflet imbracat cu dumnezeirea. Acolo
erau toti oamenii caci murisera din veci, acolo erau
stramosii nostri, acolo prorocii, dreptii, Adam, Eva,
Sit, Avel, Cain, Avraam, Isaac, Iacov, Moisi si toti
prorocii ; Inca si Joan Botezatorul, trei ani si cease
luni avea de cand era si el in iad. Si toti caci mu-
risera mai inainte de Christos, toti acolo in iad erau.
Si cat a stralucit lumina aceea in iad, toti s'au bu-
curat, toti s'au veselit, caci au inteles izbavirea lor,
au priceput slobozia lor, au stiut a cui este lumina
aceea ce a luminat intunericul iadului, si asa vese-
lindu-se si bucurandu-se de venirea Domnului sal'.
A venit Domnul Christos la Adam si a zis catre
dansul : Scoala Adame, zidirea mea ; scoala Adame,
facerea manilor Mele; scoala Adame si te du de aicea.
Lasa muncile cele cumplite si te du in raiu. Lasa
locul cel strein si negatit, si vino in locul tau cel
gatit. Lasa amaraciunea iadului si vino in dulceata
raiului. Lasa scarba si vino in bucurie. Raiul te as-
teapta, hrana cea dulce te intampina, arma cea de

www.dacoromanica.ro
J
109 pAZANIE LA.

foc ce strejuia raiul, s'a dat inlaturi. Iata $i Eu pentru

tine am venit pang aicea, pentru tine M'am intru-
pat, pentru tine am fost om, pentru tine M'am smerit,
pentru tine am lost °carat $i cu palma preste obraz
lovit, scuipit, muncit §i ranit ; mai apoi rdstignit si
ing-ropat. Toate acestea le-am rabdat pentru ca sa
te izbavesc pre tine $i tot neamul tau, ce a intrat
aicea pentru neascultarea ta. Sculati §i voi alci oa-
meni de vedeti $i pricepeti ca Eu sant mantuirea
voastra ; Eu sant izbavitorul vostru. Eu lumina in
lume am venit (Ioan 12, 46) $i acum aicea in iad
lumina sant. Pentru aceea vd luminati, ca Eu am auzit
glasul rugei voastre ; ca voi dreptii ati strigat $i Eu
am auzit ruga voastra, si M'am pogordt sä va iz-
bavesc pre voi din marine vrasmasului. Pentru aceea
sculati din intunecatul iad $i din rdutatile §i muncile
lui, $i sa mergem in odihna raiului. Cu niste cuvinte
ca acestea a scos Christos din munci sufletele celor
ce erau din veci inchisi acolo. Cade-se a sti $i ace asta,
ca Domnul Christos treizeci si trei de ani a fost cu
trupul pre pamant de a marturisit, si cati au crezut
marturiei Lui pre aceia i-a gi mantuit ; asa intru acel
chip si in iad, in treizeci si trei de ceasuri a martu-
risit, deci cari au crezut si acolo in iad pre aceea
i-a $i scos. Si asa taria §i puterea iadului a fost zdro-
bita si risipita, iara sufletele dreptilor au intrat in raiu.
Acestea auzind, not pacatosii, sa ne umilim su-
fletele $i initnile, sä uram lumea $i toatd pofta ei si sä
iubim pre Dumnezeu ; ca iata Sfintia Sa a rabdat
durere $i a gustat moarte, numai ca sä te invie pre
tine si sa te sloboada din moartea de veci. °carat
a fost §i desbracat, ca pre tine sa te imbrace cu viata
fard. moarte. In mijlocul a doi talhari a fost rastignit,

www.dacoromanica.ro
J
 SAMBA:TA CEA MARE 109/
ca pre tine sä te pue in mijlocul ingerilor sa petreci.
In groapa intunecata a fost pus, ca pre tine sa te faca
locuitor in lumina ceriului, acolo in veci sa. imparate§ti
intru bucurie neincetata, pre carea not toti sä o do-
bandim pentru mila §i darul Domnului nostru Iisus
Christos, Celuia ce i-se cade cinste §i inchinaciune,
%inere §i putere, impreuna cu Parintele §i cu Duhul
Slant, acum §i pururea i intru veci netrecuti §i ne-
sfar§iti. Amin.

L
www.dacoromanica.ro
 CAZANIE
LA SLAVITA I LUMINATA ZI
A INVIEREI DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

Invatatura pentru bucuria zilei, of de cate on s'a aratat

intru acea zi Ucenicilor Sai dacA a Inviat
din morti Domnul Christos.
A
h
sta-zi, fratilor, s'au izbandit noun cuvantul a-
cela ce a grait de demult prorocul si imparatul
David de aceasta zi luminata, zicand (Psl.
C/rzy: 117, 23) ;
Aceasta este ziva ceea ce a
facut Domnul ca sa ne bucuram si sa ne
veselim intru ea". Iar in ce chip este noun aceasta
zi de bucurie si de veselie, fieste tine poate sa tie
si sa priceapa. Ca de vine pre not scarba si frica
pentru viclesugul si nepriinta vrasmasilor nostri, pentru
care pierdem sanatatea, agonisita, slobozia si cadem
in robie, in saracie si in toata rautatea ; cu cat mai

www.dacoromanica.ro
CAZANIE LA INVIEREA DOMNULUI NOSTRU 118US CHRIS"r08 1 111
vartos sä nu ne vie bucurie $i veselie, cand vedem
vrasmasii nostri biruiti, calcati si pieriti. Intru acel
ceas ne aflam veseli si slobozi de toata scarba si de
toata frica. Asa intru acel chip ne bucuram si ne
veselim asta-zi, caci vrasmasii nostri diavolii, cari
ne agonisisera noun tot raul si pentru viclesugul si
nepriinta for pierdusem raiul Si vista de veci, si
cazusem in saracie si in robia diavolului si a iadului
pentru care lucru cazuse pre noi frica si scarba. mare
iar asta-zi iarasi a venit pre noi veselie si voe buns,
cad vrasmasii nostrii aceia sunt calcati si biruiti
asta-zi de invierea Domnului nostru Iisus Christos. $i
ceia ce ne poftea noun raul, asta-zi ii vedem zdrobiti
si periti. Pentru aceea in loc de scarba, asta-zi ne-a
venit noun bucurie ; in loc de frica, pace si netemere;
in loc de robie, slobozie; in locul intunerecului, am
exit in lumina ; din munci am esit in odihna.; in locul
iadului, asta-zi am dobandit ceriul.
Veseleste-te ceriu, adeca ingeri ce sunt in ceriu,
si se bucura pamantule, adeca oamenii ce sunt pre
pamant ! $i pentru ce ? Pentru-ca asta-zi a trecut
blestemul cel de demult si a venit binecuvantarea
cea noun. Perit-a pacatul si a venit sfintenia. Veseliti-
vä mortii si va bucurati voi stramosi, ca pre voi
v'au izbavit Christos. Voua va dat mostenirea cea
d'intaiu, raiul. Voua via daruit viata cea de veci.
Toate semintiile i toate limbile va veseliti asta-zi.
Ca astazi mantuirea noastra s'a aratat; asta-zi Christos
a inviat si puterea diavolului a fost calcata ; asta-zi
Christos a inviat si vrasmasul neamului nostru a fost
biruit ; asta-zi Christos a inviat si mortii cei din veci
s'au sculat ; asta-zi Christos a statut impa.rat, iar
diavolul a statut rob.

www.dacoromanica.ro
J
112 CAZANIE LA el
Dupa. ingroparea Domnului nostru Iisus Christos,
iubitii mei crestini, s'au dus zavistnicii jidovi si au
zis lui Pilat (precum scrie Matei Evanghelistul 27,
63) : doamne, adusu-ne-am aminte, ca acel amagitor
a zis, Inca fiind viu : dupa trei zile ma voiu scula.
Pentru aceea da-ne putere sä strajuim groapa, ca nu
cum-va sa mearga ucenicii lui sä-1 fure, §i vor zice
care oameni ca a inviat din morti. Dar de unde stiau
ei Ca va invia Christos? Din cuvantul Sfintiei Sale
ce le zisese pentru lona. proroc : (Ca precum a fost
Iona in pantecele chitului trei zile §i trei nopti, asa
va fi §i Fiiul omenesc intru inima parnantului,
(Mate' 12, 40). Pentru acest cuvant se temeau ei ca
va invia Christos. Atunci le-a zis Pilat: aveti slujitorii
deci mergeti de strajuiti cum stiti. 5i s'au dus jidovi,
de au pecetluit groapa §i au pus cinci-zeci de ostasi
de o parte de groapa sa strajuiasca si de alta parte alti
cinci-zeci de ostasi. Custodia aceea ce zice Evanghe-
listul, insemneaza acea suta de ostasi ce strajuiau
groapa lui Christos. Sfantul Loghin era suta§ (adeca
hotnog) preste acea suta.
Iara cand a fost la miezul noptei a fost cutremur
mare, ca ingerul lui Dumnezeu s'a pogorat din ceriu
(precum scrie Matei Evanghelistul 28, 2, zicand :) si a
prav alit piatra de pre usa groapei. Strajarii aceia au
fugit de frica. In vremea in care au fugit strajarii,
au venit i Mironositele de adusesera mir. Mai intaiu
Preacurata Fecioara si cu Maria Magdalina au
vazut invierea lui Christos (Marcu 16, 9). Maria
Magdalina §i cu Preacurata Fecioara au vazut
ingerul acela ce a §ezut deasupra gropei. $i iarasi
a vazut doi ingeri carii i-au zis ei (Ioan 20, 13 :)
0 muere, ce plangi ? Pre cine cauti ? Sculatu-s'a

www.dacoromanica.ro
J
 INVIEREA DOMNULIII NOSTRU IISIIS CHRISTOS 113

nu este aicea. Cauta de vezi locul unde L'au in-

gropat, ca este dqert. Atunci a alergat §i s'a dus
la Petru Apostol i la Joan §i le-a spus toate cate
vazuse. Iar intorcandu-se cu Preacurata Fecioara,
le-a intampinat Christos §i le-a zis : Bucurati-va 1
(Matei 28, 9). Se cadea ca neamul ce auzise d'intaiu
blestemul acela : cu durere sä nasca fii, acela sä
auda iarA.i intaiu bucurie. Iar Maria daca a vazut
pre Christos, pentru multa dragoste ce avea catre
Sfintia Sa, i parandu-i ca are trup pamantesc ca
i mai inainte, a vrut sä se atinga de Sfintia Sa.
Iar Christos a grait catre dansa : Marie, nu to a-
tinge de mine.
Petru i cu Joan daca au auzit dela Maria acele
cuvinte, au alergat la groapa. *i Ioan numai ce s'a
plecat de s'a uitat in groapa ; iar Petru ca un sar-
guitor ce era spre lucrul lui Christos, a intrat §i
inlauntru in groapa i a aflat numai panza cu carea
era infa§urat trupul lui Christos §i sudariul, adeca
mahrama cu carea fusese invaluit capul Sfintiei Sale.
Intru acest chip S'a aratat Christos intaiu, daca a
inviat din morti.
Al doilea rand, S'a aratat iara§i muerilor acelora
Mironositelor, cand au mers la groapa mai de catre
ziva, *i daca L'au vazut au cazut la picioarele Sfin-
tiei Sale de I s'au inchinat.
Atunci s'au dus i strajarii aceia de au spus jido-
vilor toate cate vazusera ; iar ei au strans sobor de
au sfatuit i detera bani multi strajarilor, mita (Matei
28, 12, 13,) ca sä zica ca daca, au dormit ei, au
venit Ucenicii Lui de L'au furat §i au zis catre
oameni ca a inviat din morti.
Al treilea rand S'a aratat Christos lui Luca §i lui
Vi3re GE-W,
6
www.dacoromanica.ro
 1*
r14 CAZANIE LA

Cleopa, ducandu-se din Ierusalim intr'un sat ce se

chema Emmaus (Luca 24, 13) §i mergand cu dan0
le spunea din Scripturile Prorocilor, in ce chip se
cadea sa se chinuiasca Christos §i sa invie din morti
a treia zi §i a§a sa intre intru marirea Sa. Iar daca
au sosit §i au §ezut sa manance bucate, atunci li s'a
descoperit de L'au cunoscut, §i a fost nevazut.
Al patrulea rand S'a aratat stantului Petru Apo-
stol, tot inteaceea§i zi a invierei Sale ; iar mai apoi,
de catre seara, fiind Apostolii toti adunati intr'un
loc, inchii de Erica jidovilor (precum scrie Joan
Evanghelistul 20, 19, 20), a statut Christos in mij-
locul for §i le-a zis : Pace voua. Dupa aceea le-a
aratat for manile §i coastele impunse ; iar ei s'au
veselit §i s'au bucurat daca au vazut pre Domtiul.
De atatea on S'a aratat Domnul Christos intru
ziva invierei Sale. 0 ce veselie era Apostolilor cand
le venea for adese veste de invierea lui Christos, §i
se mangaeau de scarba ce aveau 1 A§a intru acel
chip §i noi, asemenea cu Apostolii, ne veselim pentru
taria credintei noastre, crezand cu adevarat ca. Dom -
nul Iisus Christos a inviat din morti §i cu Sine pre
noi pre toti ne-a inviat din moartea de veci §i ne-a
facut moteni imparatiei ceriului. Asta-zi Christos a
inviat i cu invierea Sa a facut veselie netrecuta
celor scarbiti, mangaere celor ce plang, ridicare celor
cazuti, slobozire celor robiti, rascumparare celor van-
duti, lumina celor intunecati, viata celor morti, i
ne-a mutat din intunerec in lumina, din moarte in
viata, de pre parnant in ceriu. De acesta ne invata
Pavel Apostol, zicand (la Epistolia cea catre Colo-
seni 3, 3), cä viata noastra este ascunsa cu Christos
in Dumnezeu.
(a
,..)
Zc3 ,....G*.;:fiCk.

www.dacoromanica.ro
 4tct.)

INVIEREA. DOMNIILITI NOSTRII ERIS CHRISTOS 115

Deci, cand va veni Christos la judecata si se va

arata intru slava Sa, atunci si viata noastra se va
arata intru slava Lui. Intaiu, se va arata frumsetea
trupurilor noastre, ca vor fi neputrede §i luminate
mai vartos decal soarele, §i ne vom veseli in veci
vazand frumusetele noastre cinstea intru carea vom
petrece in mijlocul ingerilor §i vom auzi cantarea
for cea. dulce §i frumoasa. Dupa aceea vom vedea
iarasi binele $i dulceata vietei celei de veci §i fata
cea luminata a Facatorului nostru, pre carea o do-
resc §i ingerii sä o vada; §i iarasi si scaunul lui
Dumnezeu cu mare cuviinta asternut si de lumina
frumoasa §i neatinsa incungiurat, intru care lumina,
sunt vistieriile a toata bueuria. Si pre acel scaun
vom vedea pre Dumnezeu intru podoaba intru slava
mare $i de acolo vor isvora noun isvoarele tuturor
bunatatilor. Atunci sufletele §i inimile dreptilor se
vor umplea de bucurie si de dulceata dragostei lui
Dumnezeu; se vor satura de hrana neputreda si vor
fi veseli de betia beuturei celei dumnezeesti, dintru
carea se vor umplea de intelepciune si de stiinta
tainelor celor dumnezeesti, nestiute. Dupa aceea vor
vedea lucrurile cele minunate si curtile cele luminate
ale Imparatului ceresc, unde este tot veselie si bu-
curie si cantari neincetate. Acolo este viata fara de
moarte i cununi gatite celor ce biruesc poftele §i
pacatele. Celora ce se ostenesc pentru Dumnezeu,
sunt paturi de odihna vecinica cu luminate asternu-
turi. Acolo nu sunt suspinuri, nici lacrimi, ca. va
sterge Dumnezeu toate lacrimile de pre ochii for si-i
va umplea de binecuvantare si de veselie, si de
tot binele. Acolo ii va salaslui pre cian*ii, in veci sä
imparAteasca inaintea fetei Sale, si cununi ca acestea
fi

www.dacoromanica.ro
 -K9 l_.Vj
116 CAZAN1A A DOUA, IARA.S LA C

va pune pre capetele lor. Intru acea slava si intru

acea marire vor locui incununatii imparatiei ceriului,
intru care si pre not pre toti ne invredniceste,
Doamne Iisuse .Christoase ; ca tie se cade cinste,
marire si inchinaciune dela toate fapturile, impreuna
cu Parintele si cu Duhul Sfant, acum si pururea si
intru veci netrecuti si nest-M*1i. Amin.
-1161-11 416-.1.--.-........../
ea---:-0.-1,,-W, LAW:-.-1,Set4
"-..11--A-,11111---Tilir-41/141- ct.

CAZANIA
A DOUA
IARASI LA INVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS
Precum s'a sculat Christos din morti
pan mArirea Tatalui, asa $i not Intru
1
'5 tnoirea vietei sä umblarn" (Rom. 6, 4).

iazut-a sfantul Joan Teo)ogul (precum scrie

la Apocalipsis I 0, I, 2) t Un inger pogo-
3 randu-se din ceriu, imbracat in nour, si pre
:,., capul lui era curcubeu, si fata lui era ca
F soarele, si picioarele lui erau ca stalpii de.
foc. Si avea in alara lui o carte deschisa, si puind
piciorul lui cel drept pre mare, iar cel stang pre
pamant, a strigat cu glas mare, ca un leu ra.cnind".
Prin acest inger se inchipueste Christos, caci asa it
numeste prorocul Isaia, zicand : Inger de mare sfat".
Nourul este trupul omenesc, cu carele a imbracat
Christos Dumnezeirea Sa precum si Apostolul
Pavel zice, ca Dumnezeu s'a aratat in trup". Curcu-
beul insemneaza odihna care o a dat oamenilor
trZ ne5
www.dacoromanica.ro
 SEgr
INVIEREL DOMNIILITI NOSTRO IISIIS CHRISTOS 117

precum a zis Apostolilor: Pacea mea dau voua".

Fata lui Christos a fost luminoasa ca soarele, caci
Christos a luminat pre lume cu invatatura §i cu faptele
cele bune, §i pentru aceea a zis : Eu sunt lumina
lumii". Cartea se cheama tainele cele dumnezee§ti,
cari le-a descoperit Christos oamenilor precum a
zis insusi catre Parintele Sau: (Aratat-am numele
tau oamenilor". Picioarele lui Christos, in chipul
stalpilor, au inchipuit pre Apostoli, precum scrie:
cEu intariiu stalpii for Picioarele lui Christos sunt
asemanate stalpilor de foc pentru aceea, caci Apo-
stolii au proveduit cuvantul lui Dumnezeu, pre ca-
rele i1 numete Dumnezeu foc, prin prorocul Ieremia
(5, 14), zicand : data eu dau cuvintele mele in
rostul tau, ca focul,. Statut-a Christos cu un picior
pre pamant §i cu altul pre mare, caci Apostolii mar-
turisiau cuvantul lui Dumnezeu jidovilor cari se
chema pamant, pentru-ca se resfatau in lucrurile
cele parnante§ti. Propovaduit-au cuvantul lui Dum-
nezeu $i paganilor, cari se cheama mare, pentru-ca
au fost necuvincio§i ca marea ca a§a zice
Apostolul Pavel : (Dat a fost mie vestirea cea
bung care e intru limbi,. Strigat-a Christos cu glas
mare ca un leu racnind. Leul trei zile §i trei nopti
doarme, dupa aceea se de§teapta. Intru acest chip
§i Domnul, trei zile §i trei nopti a fost cu trupul in
groapa, dupa aceea S'a sculat din morti §i a e§it
din mormant ; pentru aceea se scrie despre Christos:
(Biruit-a leul din neamul Iudei,.
Insemna §i Insusi Christos Apostolilor, de scula-
rea Sa din morti, zicand : (De va cadea la pamant
grauntul de grail §i nu va putrezi, nuniai insusi ra-
mane; iar de va putrezi, mult rod va face, (Ioan
4-)

www.dacoromanica.ro
 )(S
118 CAZANIA A DOIIA, IAR4 LA

12, 24). Graun ;ul de grau a numit Christos Insusi

pre Sine, ca in ce chip grauntul cel de grau putre-
zind face rod, asa si Christos fiind pus in mormant,
dupa aceea a treia zi sculandu-Se din morti, a adus
noun roada mare, mare mill si marire vecinica.
Insemna Christos jidovilor, de a Sa sculare din
morti, zicand: Risipiti Biserica aceasta si in trei
zile o voi ridica, (Ioan 2, 19). Numit-a Christos
Biserica Trupul Sau, pre care aveau jidovii sa-L
munceasca si sä-L omoare, iar Christos avea a treia
zi a se scula din morti, fiind-ca asa zice Evanghe-
listulloan, ca a fost insemnand de Biserica
Trupului Sau.
Inca fagaduesc si eu dumneavoastra, sa arat in-
semnari, care inchipuiau scularea lui Christos din
morti ; dupa aceea voiu arata in ce chip si not putem
a ne scula din morti. Deci rog pre Dumnezeu de
ajutor si pre dumneavoastra de ascultare.
Inchipuit-a si Adam scularea lui Christos din morti.
Cand adormise Adam, a scos Dumnezeu din coa-
stele lui o coasta si a facut lui ajutor pre Eva (Fa-
cere 2, 22). *i Christos cand a adormit pre cruce,
coasta Lui o a patruns unul din ostasi si indata a
esit sange $i apa, si cu acest sange a spalat sfanta
Biserica (adeca poporul crestinesc, de pacate) si o a
facut pre dansa iubita Luisi. Pentru aceea zice Pavel
Apostol catre crestini : Logodiiu pre voi Fecioara
curata unui barbat). Adam cand s'a sculat din somn
a zis catre Eva : iata acesta este os din oasele mele
si trup din trupul meu. Asa $i Christos, Adam cel
Nou, cand S'a sculat din morti, poate a zice sfintei
Biserici : Tata aceasta este os din oasele mele si trup

30z
..e626

www.dacoromanica.ro
G)W.
,t*S W,,_)
INVIEREA DOMNULTII NOSTRTJ IISUS CHRISTOS 119 ;
din trupul meu precuth iar4i graqte Pavel Apo-
stol, zicand : (Au nu §titi ca trupurile voastre sunt
madularile lui Christos, ?
Inchipuit-a §i Noe scularea lui Christos din morti.
Cdnd Noe s'a imbatat de yin, a adormit §i s'a des-
valit, atunci Ham fiul lui a rds de dansul precum
scrie la Facere (9, 2 I). A§a §i Christos, cand a fost
adapat cu paharul muncilor cumplite (care pahar n'a
vrut sä-lbea, zicand catre Dumnezeu Parintele : (Pa-
rinte, de este cu putinta, sa treaca paharul acesta
dela mine ,), §i pre cruce a adormit gol, atunci Ham,
adeca poporul jidovesc, a rds de Dansul zicand : (De
este Fiiul lui Dumnezeu, sä se pogoare acum de pe
cruce §i sa credem inteinsul). Noe daca s'a sculat
din somn, a blestemat pre Ham fiul sau §i a po-
runcit sa slujasca fratilor sai, zicand : (Blestemat sä
fie Ham, rob sa fie fratilor lui,. Blestemat-a §i Chri-
stos neamul jidovesc, impr4tiindu-1 prin toata lumea
ca sa slujasca, a multe feluri de noroade; §i la ju-
decata cea infrico§ata are a grai catre dat*i: (Du-
ceti-va dela mine blestematilor in focul cel vecinic
carele este gatit diavolului §i slugilor lui».
Inchipuit-a §i Iosif scularea lui Christos din morti.
Precum muerea lui Pentefri parand pre Iosif fara
de vina, i pentru Ora ei a bagat pre Iosif in tem-
nita (Facere 39, 20, 21) ; intru acest chip Ti pre
Christos fara de villa L-a Ora soborul jidovesc,
L-a omorat §i in mormdnt L-a bagat. Iosif preste
trei ani a qit din temnita *i a statut domn a toata
Cara Egiptului. A§a §i Christos, a treia zi sculandu-Se
din morti i e§ind din groapa, statut-a biruitor a
toata lumea precum insu§i a zis (Matei 28, t8):
(Datu-mi-s'a toata puterea in ceriu §i pre pamant).
&kW's"

www.dacoromanica.ro
trtks JE
120 CAZANIA A DOUA, IAR4 LA

Inchipuit-a proorocur Moisi invierea lui Chri-

Qi
stos din morti. Bagat a fost el intro lacrita unsa cu
r4ina (Esire 2,3,4); pus a fost $i Christos in groapa
si pecetluit. Pre Moisi scosu-l'a din lacrita viu, $i a
scos din robia Egiptului neamul jidovesc. Christos
Inca, wind din groapa, sculandu-Se din morti, a scos
din robia iadului sufletele sfintilor parinti : ale pro-
rocilor, ale patriarhilor din Legea Veche. Pentru
aceea zice prorocul David : cDoamne, scos-ai din
iad sufletul meu, mantuitu-m'ai de ceia ce se po-
goara in groapa 1.
Inchipuit-a si Samson scularea lui Christos din
morti. Pre Samson l'au fost inconjurat Filistenii, ne-
prietenii lui, in cetatea Gaza, noaptea adormit, si au
vrut sä-1 opreasca $i din lume sa-1 piarda. Vrut-au
$i Jidovii, neprietenii lui Christos, sa tie pre Christos
in groapa, puind acolo straja ca sa'L pazeasca. Pre
Samson n'au putut Filistenii cari it inconjurasera in
cetatea Gaza, sä-1 opreasca, caci Samson, la miezul-
noptei daca s'a sculat din somn, a scos tatanele
usilor, adeca ale portilor cetatei, le-au pus pre ume-
rile sale $i le-a suit pre un munte inalt care este
dinaintea Hevronului Qi acolo portile acelea le-a le-
padat precum scrie la Cartea Judecatorilor (16,3,4).
*i pre Christos nu L-a putut sä-L tie straja Jido-
vilor in groapa, caci Christos S'a sculat la miezul-
noptei din morti si a exit din groapa, a saramat portile
iadului si de acolo a scos sufletele stramosilor nostri
5i i-a dus pre dansii in ceriu, care se chiama munte
dupa cuvantul Psalmistului ce zice : Doamne, cine
va petrece in locasul tau, sau cine se va salaslui in
muntele cel sant al tau) ?
Inchipuit-a si Ieremia prorocul scularea lui Chri-

aCa
www.dacoromanica.ro
 INVIEREA. DOMNITLIII NOSTRTJ IISUS CHRISTOS 121 "e}

stos din morti. Precum pre Ieremia 1-au aruncat Ji-

dovii intro groapa adanca pentru-ca el nu le facea
dupa voe, ci le graia drept si le spunea despre prada
Ierusalimului, ce vrea sä. faca imparatul Haldeilor (Ie-
remia 38, 6), si unii oameni aveau a muri in cetate
ucisi de sabie, altii de foame, altii de ciuma. ; asa
si pre Christos pentru aceea L-au bagat Jidovii in
groapa, caci le graia drept, le arata faptele for cele
rele si nu le facea dupa voia for ca asa zicea si
Christos catre Pilat Pontianul : 1:Eu spre aceasta
m'am nascut si spre aceasta am venit, ca sa graesc
adevarul). Pre Ieremia 1-au scos sanatos din groapa
aceea in care 1-a fost aruncat ; esit-a si Christos din
groapa fail de nici o vatamare pre Trupul Sat'
precum graete prorocul David (Psalm 15, 1o) : (N-ai
lasat sufletul meu in iad, nici vei da pre cuviosul
tau sa vada putrejune).
Inchipuit -a a lui Christos sculare din morti, si
prorocul Daniil. Pre acesta 1-au aruncat Vavilonenii
in groapa cu lei, ca sa-1 manance pre dansul (Da-
niil 6,16). Si Christos a fost pus in mormant, pre
care El it numeste groapa, prin prorocul, zicand (Ps.
87, 6) : cPusu-m'a in groapa cea de desupt intru in-
tunerecul si in umbra mortei'. Fost-a Christos intre
lei cumpliti : intre Farisei, intre Sadukei si intre alti
jidovi, cari pre Dansul L-au muncit si ca niste lei
deschideau gurile for si ra.cniau asupra Lui, ca asa
zice Christos : .Deschis-au spre mine gurile sale, ca
leul rapind si racnind,. Daniil a esit din groapa viu
§i sanatos, nimic stricandu-i leii. Si Christos daca a,
exit din groapa sculandu-se din morti, nimic n'a
stricat Lui leii aceia, adeca vrajmasii cei cumpliti,
Jidovii. Pentru aceea iarasi zice Christos prin pro-
'Tog r'T
MG)
www.dacoromanica.ro
 11DS::::75..!?
W-4.0
{s-P" 122 CAZANIA A DOUA, IAR4 LA ,2(q.

rocul David : (Trimis'a Dumnezeu mila sa si ade-

varul sau si a scos sufletul meu din mijlocul puilor
de leu2.
Inchipuit-a scularea lui Christos din morti si Iona
prorocul, pre care 1-a fost inghitit Kitul marei .(Iona
2, I, 2). Pre Christos Inca L- a fost inghitit moartea,
din lume, pre care Christos o numeste mare, zicand,
prin gura prorocului David : Venit-am Intru adan-
curile marei si viforul m-a inecat2. Precum Iona
prorocul a fost trei zile si trei nopti in pantecele
kitului si dupa aceea l'a aruncat kitul viu la uscat;
asa si Domnul Christos trei zile si trei nopti a fost
in groapa, precum Insusi zice (Matei 12, 4o) acest
cuvant : (Precum a fost Iona in pantecele kitului
trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiiul omenesc in
inima parnantului trei zile si trei nopti2.
Drept maritorilor crestini De acum stiti semnele
care au Inchipuit scularea lui Christos din morti,
Mai trebueste a va arata, precum am zis, ca si
noun ni se cade a ne scula din morti, pentruca si
Intre not multi oameni se afla morti. Si cari ?
Cei pacatosi ; fiindca deli trupul for traeste si este
sanatos, totusi sufletul for este mort, este in trup
grozav, si in trup ca intr'un mormant se afla,
pentruca pe trup 11 nume§te Psalmistul, groapa,
zicand (Psalm 5,II:) Groapa deschisa grumazul lor2 ;
si Christos a numit pre jidovi, mormanturi, zicand
(Matei 23, 27) : Amar voua carturarilor si fariseilor
fatarnici, ca va asemanati mormanturilor celor spoite2.
Aduceti-va aminte de fiiul cel curvar, carele, daca
s'a intors la parintele sau, a grait catre dansul tatal
lui : acest fiu al meu era mort si a inviat. Deci
)1r,
M=Z.9 'X
www.dacoromanica.ro
 .4--
.6A INVIEREA DOMNULUI NOSTRIJ HSU'S CHRISTOS
6?5Vi
123 Ir`7e.)-

pentru ce numi parintele pre fiiul sau cel curvar,

mort? Pentruca avea trup viu si sanatos, insa suflet
avea mort. Cand petrece .omul nebuneste si fara de
cinste, cand se imbata de yin, cand asculta alautele,
cand pazeste jocurile, si alte rautati si pacate face,
isi ucide sufletul ; caci asa zice ..prorocul Ezechiil,
ca. sufletul ce greseste, acela moare. Deci precum
atunci fiiul cel curvar s'a intors catre parintele sau
si si -a marturisit pacatele sale inaintea lui, zicand :
parinte gresit-am in ceriu si inaintea ta, si de acum
numai sunt vrednic a ma chema fiiul tau, ci ma
fa ca pe unul din argatii tai (Luca 15, 18) ; asa
si acum fiestecare om pacatos, al caruia suflet este
mort, sä se intoarca. catre Dumnezeu, Parintele sau
cel milostiv, catre Carele zicem: (Tani nostru carele
esti in ceriuri si cele-lalte, si sa-si marturiseasca
inaintea lui Dumnezeu si a preotului, pacatele sale,
zicand : Parinte, gresit-am in ceriu si inaintea Ta,
si de acum nu sunt vrednic a ma chema fiiul Tau,
ci ma fa ca pre unul din argatii Tai. *i in ce chip
fiiul cel curvar, data s'a intors catre parintele sau,
marturisindu-si inaintea lui gresalele sale, intru acel.
ceas s'a sculat din morti (adeca din pacate) zicand
tatal lui catre dansul : fiiul meu acesta era mort
si a inviat, ; ata si omul pacatos, cand se intoarce
din calea sa cea rea a faptelor lui, catre Dumnezeu
Parintele sau cel milostiv, si isi ispovedueste pacatele
sale inaintea Lui si a preotilor, cu durere si cu
plangere dela inima, acest om pacatos se va scula
din morti, caci Dumnezeu Parintele cel milostiv ii
iarta pacatele lui prin preot la ispovedanie (insa de
va fi ispovedania curata si fara de fatarie, avand
care Dumnezeu toata nadejdea sa, si mai apoi
xr,T.

www.dacoromanica.ro
 rf_P
(.9eji 124 CAZANIA. A. DOIIA, IARA LA

fA.cand i canonul ce-i va da duhovnicul sau, deplin).

Atunci poate a zice cu Psalmistul : (Marturisi-voiu
spre mine fard de legea mea Domnului §i to ier-
tai necuratia inimei mele), §i atunci Dumnezeu cel
milostiv Parintele nostru, va grad nevazut cAtre acel
om : Fiiul meu acesta era mort i a inviat.
Christos a venit in casa lui lair mai marele sobo-
rului, de a inviat pre fata lui care murise, zicandu-i:
Fecioara, scoala (Marcu 5, 41), SA priimim §i noi pre
Christos intru casa inimei noastre intru prea sfintita
Taina a Cuminecaturei, precum L-a priimit §i lair in
casa sa, i atunci vor invia sufletele noastre cele o-
morate de pacate, zicandu-se cuvantul acela : Fecioara,
scoala. Cand va trambita arhanghelul in ziva de apoi,
intru acelceas toti oamenii cei morti se vor scula,
cum zice Pavel Apostol (la epistolia cea d'intdiu ca.-
tre Soloneni 4, 16).
Spun i invatatorii Bisericei noastre, ca la ziva
cea de apoi, ingerii, din vazduh sau din nori *4i vor
face trambite altii zic trambite de arama, sau de
argint vor avea§i vor trambita spre toate patru
parti ale lumei, sburand aieve in vazduh, §i inviind
mortii, ii vor aduna pre dan0 inaintea scaunului lui
Christos ca ap. scrie Mateiu Evanghelistul (24, 3 I),
zicdnd : cTrimete-va pre ingerii sAi cu glas mare de
trambita i vor strange pe aleii lui dela patru van-
turi, dela o margine a ceriului pand la ceea-laltd2.
Altii invatatori socotesc trambita aceea sa fie glasul
lui Christos Fiiul lui Dumnezeu, sau porunca Lui,
aceea: Sculati mortilor, mergeti la judecatd. Acel glas
§i acea porunca a lui Christos, auzind mortii, se vor
scula din mormanturi, precum singur Christos a zis
Pan 5,25) : Va veni ceasul §i acum este, cand mortii
'T,% : k- r- '

WZ9 e---'n
www.dacoromanica.ro
 6?-5Ft
INVIEREA. DOMNULIII NOSTRU HATS CHRISTOS 125 i'rue)

vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu, §i cari vor auzi vor
invia. $i vor e i ceiace au facut bine, intru invierea vie-
tei, iar ceiace. au facut rele, intru invierea osandireiv
Deci sa ne aducem aminte §i not pururea de acea
trambita groaznica a glasului lui Christos, sau po-
runca aceea : Sculati mortilor, mergeti la judecata.
Atunci sufletele noastre se vor scula din morti, ele
care au murit cu pacate §i in trupurile noastre ca in
mormanturi se afla.
Oare-cand a scos Dumnezeu pre prorocul Ieze-
chiil inteun camp (precum scrie in Cartea Prorociei
lui, cap. 37, stih I), care era plin de oase de oameni.
Daca a suflat Duhul pre acele oase, indata s'a facut
sunet mare §i au inceput oase catre oase a se aduna,
fiqte-care os catre incheetura sa, §i iata preste ele vi-
ne Si carne cre§tea §i incepu piele a le acoperi. $i ia-
rasi sufland Duhul pre acei morti, indata toti mortii
aceia s'au sculat, au statut pre picioarele sale §i s'a
aratat o multime multa de oameni. Intru aceste cu-
vinte, oasele se chiarna. Israiltenii, ca a§a a zis insu§i
Dumnezeu catre prorocul Iezechiil : oasele acestea
sant toata casa lui Israil. Oaselea acelea au fost jidovii
dui la Vavilon in robie, ca catre o groapa Si din
acea .robie, ca dintr'o groapa, a avut Dumnezeu a- i
scoate catre mo§tenirea Sa. Ca a§a a zis insu§i Dum-
nezeu : (Eu voiu deschide mormanturile voastre §i
voiu scoate pre voi din gropile voastre, oamenii mei, §i
va voiu baga in Cara lui Israil) Si oamenii cei paca-
to§i sant oase moarte, precum zice Psalmistul : cl3u-
cura-se-vor oasele cele smerite $i acele oase, adeca
oamenii pacato§i, se afla in mormanturi ; se afla nu in
robia Vavilonului, ci intru a iadului. Pe aceasta ro-
bie iara§i Psalmistul o numqte mormant, zicand :
q)-LX
www.dacoromanica.ro
.0* 26 CAZAN1A A DOIJA, IARA. LA

Dumnezeu sal4luete cu un cuget in casa, scotand

cu barbatie pre cei ferecati. A5ijderea §i pre aceia
ce se manie $i petrec in mormanturi.
Deci, ce au oamenii cei pacatosi a face ca sä se scoale
din morti, pentruca sant oase moarte §i in robia sa-
tanii se afla ca intr'o groapa ? Oamenii cei pacato*i sä
se roage lui Dumnezeu ca. sa sufle, spre dansii Duhul
milei Sale si sä ierte pAcatele lor, cu care pre Dum-
nezeu L-au maniat §i sufletele sale le-au omorat. Ca
de va sufla Dumnezeu cu Duhul milei Sale spre oa-
sele acelea, adeca pre oamenii cei pacatosi, Indata se
va face sunet mare si vor incepe oasele acelea, adeca
oarnenii pacato*i, a se mica §i indata se vor scula
din morti si vor chi din mormanturile sale, din robia
satanei si pot a intra in ceriu, care este motenirea
noastra, cetate in care vom petrece in veci ; ca aka
zice apostolul Pavel : (Nu avem aici cetate stata-
toare, ci sä cautam cea viitoare).
Vazut-a acea cetate cereasca sfantul Joan (Apoca-
lipsis 21, bo--r I), pre carea foarte iscusit o adeve-
re§te, zicand : (Ca ulitele ei sant de aur, zidirile de
iaspis, si cu 12 porti : trei porti de catre rasarit, 3
de catre apus, 3 de catre ameaza-zi, 3 de care meaza-
noapte. Si intru acea cetate se afla 12 temelii pre
care sant scrise numele a doisprezece Apostoli,. Intru
aceste cuvinte, ulitile de aur, se cheama oamenii cei
sfinti cari se afla in ceriu, O. pre dansii i-a lamurit
Dumnezeu in lume, ca aurul in cuptor, precum gra-
este Solomon (la Cartea Intelepciunei 3, 6, 7), zicand:
(Ca aurul in ulcea i-a lamurit pre dansii*. Zidul cel
de iaspis, se cheama Christos, ca. Christos ca un zid
sprijinete Biserica sant) §i o apara de tot felul de
griji, precum zice prorocul Zaharia (2, 5): (Eu voiu
te-kriG?'

www.dacoromanica.ro
WFS'o
fix INVIEREA DOMNULUI NOSTRIJ IISUS CHRISTOS 127 s%).

fi lui, graete Domnul, perete de foc imprejurl. Doua-

sprezece- porti, se cheama 12 Apostoli ; ca precum
sant portile, a§a §i Apostolii cu invataturile lor, au
dus in ceriu pre oamenii din toata lumea: dela rasarit
dela apus, dela meaza-zi si dela meaza-noapte; §i
putem de fie*te-care a zice : acestea sant portile
Domnului prin care cei drepti vor intra. Douaspre-
zece temelii, iar4i se numesc acei doisprezece Apo-
stoli, a pre a for credinta §i propoveduire s'a zidit
Biserica sfanta, precum grae5te Pavel Apostol (in
Epistolia cea catre Efeseni 2, 20): (Ziditi fiind preste
temelia Apostolilor §i cele-lalte.
Deci, daca ne vom scula din morti §i vom e§i din
mormanturi, adeca din robia neprietenului celui su-
fletesc, putem intra in cetatea cea frumoasa cereasca,
pre carea noun tuturor sa ne-o daruiasca Christos
Dumnezeu spre a o dobandi, §i cu Sfintia Sa sa vie-
tuim acolo unde imparate§te cu Tatal §i cu Duhul
Slant, in veci. Amin.

WW:W-M0*.4f0La=8::1
CA_ZA.1\1=
LA DUMINICA
TOMEI, A DOUA DUPA PATI
Cuvant main /e.
menea sä nu se indoiasca in ce chip a in-
trat Domnul Christos cu Trupul prin usile
incueate la Ucenicii SAi, pentruca dupa in-
vierea Sa din morti, Trupul Sfintiei Sale a
statut neputred §i slavit; nu 1-a tinut nici
1'0"

www.dacoromanica.ro
11 711a..s_,
(.0" 128 CAZAN1E LA DIJM1NICA
-----64-1-n t.

zid, nici u§i incueate ; ca nu era trup lumesc, nici pa-

mantesc, ci era dintealta lume cereasca §i dumne-
zeeasca. Pentru aceea, nici pururea nu petrecea cu
Ucenicii Sai ca mai inainte, ci acolo unde li se arata,
indata era vazut, indata era nevazut, cum scrie
Sfanta Evanghelie, de aceasta, in multe locuri, ca
sa cunoatem ca dupa moarte este alta viata, alta
lume netiuta, imparatii, curti, cetati. De este sä
fie §i trupurile noastre, cum zice Pavel Apostol
(la intaia carte catre Corinteni 15, 36, 37), ca se
seamana in p4mant ca un graunte de grau, carele
daca putrezqte, primavara, cu puterea lui Dumnezeu,
rasare §i inflorqte (dupa invierea din morti) mai
frumos decat toate florile campului. Cu cat mai vartos
Trupul Domnului nostru Iisus Christos? De care lucru,
pentru mare credinta, L-a dat sä-L pipaiasca, ca nu
este altul, ci este Acela Carele a fost rastignit pre
cruce cum auzim astazi din Sfanta Evanghelie.

Evanghelia dela loan, Cap. 20, Stih 19-31.

Fiind seara in ziva aceea, intru una de sambete,

,

' <st fiind u§ile incueate unde erau ucenicii lui adu-
enati, pentru frica jidovilor, venit-a Iisus §i a statut
tin mijloc §i le-a zis for : Pace voua. Si acestea
4 zicand, le-a aratat for manile §i coasta sa. Si s'au
ebucurat ucenicii vazand pre Domnul. Deci iar le-a
zis for Iisus : Pace voua. Cum m'a trimis pre mine
(Thal eu trimit pre voi. Si acestea zicand, a
i
c suflat §i le-a zis for : luati Duhul Sant. Carora
(yeti ierta pacatele, se vor ierta lor, §i carora veti
ctinea, tinute vor fi. Iar Toma, unul din cei doispre-
g zece, care se cheama geaman, nu era cu ei cand a
g=Z9
www.dacoromanica.ro
 TOMEI, A DOUA DUPA PAgI 129

venit Iisus. Deci zicea lui ceia-lalti ucenici : am

vazut pre Domnul. Iar el le-a zis for : de nu voiu
cvedea in manile lui ranele cuelor, Si de nu voiu
cpune degetul meu in semnul cuelor, $i de nu voiu
pune mana mea in coasta lui, nu voiu crede. $i
dupa opt zile, iar erau inlauntru ucenicii lui si Toma
(Cu dansii. Venit-a Iisus, fiind usile. incueate, si a
statut in mijlocul for si a zis : Pace voua. Dula
aceea a zis Tomei : Ada-ti degetul tau incoace si
< vezi manile mele ; Si ada mana ta, si baga in coasta
mea ; si nu fi necredincios, ci credincios. Raspuns-a
(Tom si i-a zis lui : Domnul meu si Dumnezeul
Zis-a Christos lui : Daca ma vazusi, Tomo,
meu 1
fericiti cari n'au vazut si au crezut. $i a
crezqsi ;
facut Iisus si alte semne multe inaintea ucenicilor
sai, care nu s'au scris in cartea aceasta ; iar acestea
cs'au scris, ca sä credeti ca. Iisus este Christos Fiiul
dui Dumnezeu, si crezand sa aveti viata intru nu-
e mele lui..
Invatatura pentru ce se cheamA Duminica intaia,
*i pentru credinta lui Toma Apostol.
Iducrurile care ne-a dat noun, Manta Biserica sa be
praznuim not astazi, sant acestea : inoirea in-
vierii Domnului nostru Iisus Christos si credinta
Tomei Apostol.
Inoirea invierei praznuim astazi, ca aceasta Du-
minica este intaia dela invierea lui Christos, si dintru
aceasta Duminica incepem a praznui invierea Dom-
nului nostru in toate Duminicile de preste an, pentru
ca sa nu se uite binele si mila Sfintiei Sale ce a
voit de a facut cu noi. Deci aceasta Duminica se
cheama si intaia si a opta Duminica. Intaia este,

9
www.dacoromanica.ro
el 30 CAZANIE LA DIIMINICA

caci dela Pasti aceasta este intaia Duminica si in-

cepatoare altor Duminici. Iar a opta, caci astazi
sant opt zile dela Pasti. Aceasta Duminica inchi-
pueste veacul ce va sa fie dela ziva judecatei inainte,
care se cheama al optulea veac netrecut $i nesfarsit,
dupa aceste seapte veacuri trecatoare ale lumei.
Pentru aceea impreuna cu invierea Domnului nostru
Iisus Christos, ne aducem aminte si de invierea a
toata lumea, and vom invia intru viata cea ne-
trecuta si neschimbata. Si cand ne cheama pre not
vremea dupa cele seapte zile de lucru ale sapta-
manei, sa serbam $i sä praznuim inoirea invierei
Domnului nostru Iisus Christos, atunci sfanta Bise-
rica ne arata cu taina inoirea si a sufletelor noastre,
ca sa le inlocuim cu lticruri bune si sa le curatim
de invechitura pacatelor.
Iar de tocmeala sfantului Toma Apostol, asa a
fost : Domnul Christos intr'aceeasi zi in carea a inviat
din morti, Dumineca seara in ziva invierei, s'a a-
ratat Ucenicilor unde erau ei toti adunati si inchisi
de frica jidovilor. Numai Toma nu s'a intamplat,
nici a fost atunci cu dansii (ca era si el unul din
cei doisprezece Apostoli). Pentru aceea daca a venit
si a inteles de venirea lui Christos cum a venit si li s'a
aratat, el nu credea pre ceia-lalti Ucenici ce-i spuneau
ca au vazut pre Christos, nici nu vrea sä creada
nici intr'un chip ca a inviat Christos din morti. Iar
marele si inteleptul Dumnezeu, nu numai de dansul
de unul ii era milk ci si de toata lumea se ihgrija,
ca sä fie mai stiuta si tuturor mai adevarata invierea
Sfintiei Sale ; ca sa se vesteasca si sa se arate in
toata lumea adevarul si credinta invierei. Pentru
aceea cand a fost in a opta zi dupa invierea Sfintiei
'6
www.dacoromanica.ro
J
tes TOMEI, A DOIJA DI:IPA.. P.WEI 131

Sale, ce se pline§te din ziva de Pa§ti pang asta-zi,

iara§i s'a aratat Domnul Christos Ucenicilor sai,
fiind $i Toma cu dan0. *i acolo unde erau ei a-
dunati dimpreuna §i inchi§i de frica jidovilor ca Si
mai inainte §i aratandu-li-se, dintaiu a grait pace
catre toti. Dupa aceea a lasat pre altii §i a grait catre
Toma §i a zis : Vino, Tomo, §i ada degetul tau i
cauta de vezi palmele mele patrunse de cue. Si-ti
ada mama to §i o baga in coasta mea §i pipae§te
rana mea Si inpunsura sulitei ce m'a inpuns fiind
rastignit pre Cruce.Iar Toma socotind i pipaindu-1,
§i daca a vazut pre Christos ca este adevarat om
cu trup vazut §i adevarat Dumnezeu cu putere ne-
vazuta, a strigat §i a zis : Domnul meu §i Dumne-
zeul meu 1 Iar Domnul Christos a graft catre dansul:
Daca ma vazu§i, Tomo, crezui ; ferice de ceia ce
nu ma vor vedea §i vor credel
Noi cari trupete umbland pre lume cu trup
nu l'am vazut, §i minunile lui ce a facut, cu ochii
nu le-am privit ; totui noi credem, ca. Sfintia Sa
Domnul nostru Iisus Christos este Fiiul lui Dumnezeu,
pentru aceea este §i Dumnezeu a toate fapturile,
facator a toata lumea. Insusi este Dumnezeu, insu§i
este §i om. Dumnezeu este, caci ne-a facut pre noi
dintru ce n'am fost, intru ce suntem ; far om este,
caci s'a nascut mai apoi om ca §i noi. Dumnezeu
este, pentru minunile cele ce a facut, pre care nu
este cu putinta omului ale face, caci mortii a inviat;
orbii a facut .cu ochi ; stricatii a curatit ; bolnavii a
tama.duit ; ologii a facut cu picioare; ciungii, cu
mani ; indracitii a izbavit, §i alte nenumarate minuni
a facut, pre care nu le-ar fi putut face de n'ar fi
fost Dumnezeu a devarat. Si om a fost, pentruca
9.,

www.dacoromanica.ro
J
132 CAZANIE LA DTJMINICA

s'a nascut cu trup ca §i noi, din Maica Sfintiei Sale

care a fost Fecioara curata, i mai inainte de ce a
nascut, §i intru na§tere, §i dupa na§tere. -Alte toate
le-a avut ca i noi, afara de pacate, precum martu-
rise§te Scriptura (Isaia 53, 9), ca fail delege n'a
facut, nici vicleug in gura Lui nu s'a aflat ; flaman-
zit-a i a insetat ; §i s'a golit in Jordan ; cu palme
preste obraz a fost batut ; a fost ranit §i mai apoi §i
omorat, ca un om deplin. Pentru aceea marturisim
ca acesta este Dumnezeu §i om desavar§it, §i cre-
dem ca acesta este Fiiul lui Dumnezeu §i Dumnezeu
deplin, §i adevarat, §i naclajduim sä avem viata
intru numele lui.
Pentru aceea te parase§te de faptele tale cele rele
§i te teme, ca. la ziva judecatei le vor aduce ingerii,
toate scrise, inaintea intricoptului Judecator, unde
§i ingerii vor sta cu frica, §i toata lumea in cutremur
§i in spaima mare va fi. Atunci vei auzi cuvantul
cel cu durere ce va grai dreptul Judecator catre ceia
ce vor fi de-a stanga lui §i le va zice : (Duceti-va
dela mine blestematilor in focul de veci, care e Oft
diavolului §i slugilor lui, (Mat. 25.41). Atunci vei.
suspina §i vei plange cu lacrimi, §i nimic nu vei fo-
losi. Atunci vei sa blestemi lenea ta ce te-ai lenit
intru aceasta lume de care Dumnezeu. Atunci vei sä
defaimi avutia ta, stransoarea cea nedreapta, bogatia,
bunatatea cea putreda. Atunci vei sä vezi pre ceia
ce i-ai napastuit, pre ceia ce i-ai asuprit, pre ceia ce
i-ai pradat i foarte i-ai amarat, §i pre ceia ce ti-au
lucrat §i nu le-ai platit. Pre ace§tia pre toti ii vei
vedea stand §i parandu-te, cine-§i de necazul §i de
strambatatea sa ce a avut de catre tine. De toate
partile te va cuprinde nevoe §i greutate : de catre

www.dacoromanica.ro
 TOMEI, A DOUA. DIIPA. PlqPI 133

Dumnezeu frica, de catre par4ii tai groaza, de catre

cunoscutii tai r4ne, de catre munci usturime §i du-
rere. Unde va fi acolo lacomia ? Unde va fi nesatiul?
Unde va fi desmerdaciunea §i dulceata lumei ? Unde
va fi aurul §i argintul? Unde va fi acolo mandria
lumei ? Unde vor fi sculele sau vqmintele ? Toate
acestea ca o umbra vor trece i ca un fum vor peri
§i se vor risipi. Numai ferice de cei ce se vor afla
nevinovati §i pocaiti intru acel ceas, ca cinstea §i
marirea §i binele acelora, nici ochi de om au vazut,
nici urechi au auzit, nici la inima omului a intrat bi-
nele acela ce a Oft Dumnezeu, celora ce-L iubesc
pre Dansul (precum zice fericitul Pavel la epistolia
cea d'intaiu catre Corinteni 2,9).
Pentru aceea sa ne nevoim Ora avem vreme
§i pana ne ingadue§te Dumnezeu cu moartea, sa ne
impacam cu Dansul de cele ce 1-am maniat §i L-am
scarbit cu faptele noastre cele rele, §i sa-1 inblanzim
cu pocainta noastrA, pentru ca sa ne izbaveasca de
muncile de veci §i imparatia sa sä ne claruiasca,
pre carea not WO sa o dobandim, pentru mila §i
darul Sfintiei Sale, Caruia se cuvine cinste §i inchi-
naciune de la toata faptura, acum §i pururea §i in
veci vecilor. Amin.

fi. www.dacoromanica.ro J
 6N!

Wi-WWE-.4tH

CAZAN'IE
LA DUMINECA

MIRONOSITELOR, A TREIA DUPA PATI

Cuvant inainte.
upa acea bucurie §i dupa acele cantari de
veselie ce am cantat intru slavita zi a In-
vierei Domnului nostru Iisus Christos, nu o
zi, nici doua, ci tocma §eapte zile una ca
alta sunt. Astazi iar4 de iznoava se pome-
nete moartea §i invierea Domnului Christos, ca §i
in Dumineca Tomei ce a trecut. Pentru ca sä
nu se uite binele §i rascumpararea cea mare Si
bogatia cea nemasuratA, ce a agonisit cu sangele §i
cu moartea Sa, nu numai unui neam, adeca nu numai
jidovilor, ci tuturor semintiilor de pre lume ; pi pentru
ca sa se pomeneasca §i oamenii acei sfinti, barbati
§i mueri, ce au slujit la moartea §i la ingroparea
Domnului Christos, cum auzim -asta-zi din Santa
Evanghelie.
Sfanta Evanghelie dela Marcu Cap. 15, 43Cap. 16, 8.

n vremea aceea venit-a Iosif din Arimateea, sfet-

nic cinstit, carele §i el a§tepta imparatia lui Dum-
cnezeu §i indraznind a intrat la Pilat §i a cerut tru-

www.dacoromanica.ro
 CAZAN1E LA DUMINICA MIRONOS1TELOR 135

cpul lui Iisus. Iar Pilat s'a mirat unde a murit aka
ccurand, i chemand pre suta§ul, 1-a intrebat pre el,
c de a murit. Si intelegand dela sutaul, ddruit-a tru-
cpul, lui Iosif. Si cumparand panza subtire §i luau-
cdu-1, 1-a infapt cu panza i 1-a pus in 'mormant,
c care era sapat in peatra, §i a rasturnat o peatra pre
c up. mormantului. Iar Maria Magdalina i Maria a
dui Iosi, priviau unde-1 vor purse. Si trecand Sam-
cbata, Maria Magdalina §i Maria a lui Iacov §i Sa-
clomia au cumparat mirezme, ca sa mearga sä unga
«pre el. Si foarte de dimineata intr'una de Sambete,
cvenit-au la mormant, fiind rdsarit soarele. Si ziceau
cintre sine-§i : eine va rasturna noun peatra de pre
cup. mormantului ? Si cautand au vazut peatra rds-
cturnata, ca era mare foarte. Si intrand in mormant,
c vazut-au pre un Canal- §ezand de-a dreapta, imbracat
cin vemant alb, §i s'au spaimantat. Iar el le-a zis
dor : nu lid spaimantareti ; pre Iisus Nazarineanul
c cautati, cel rastignit ! S'a sculat, nu este aici ; iata
locul unde 1-au pus pre el. Ci mergeti de spu-
c:-?.i.

cneti ucenicilor lui §i lui Petru, ca va merge mai

cinainte de voi in Galileea §i acolo yeti vedea pre
cel, cum a zis voud. Si e§ind au fugit dela mormant,
c O. le cuprinsese pre ele cutremur §i fried, i nimenui
c n'au spas nimic, ca se temeau.
Invatatura dintru aceasta Sfanta" Evanghelie.
Pentru cloud lucruri praznuim asta-zi, binecuvan-
tati cre§tini:
I(ntdiu, pentru ca sa se cinsteasca §i sd se pome-
. neasca dreptii §i sfintii oameni aceia cari mai d'ina-
inte au auzit invatatura din rostul Domnului nostru
§i au crezut ; iar dupa aceea la muncile i la moartea

qde
www.dacoromanica.ro
J
 136 CAZANIE LA DUMINICA

Sfintiei Sale i-au slujit. Ca fiind de toti lasat si pa-

rasit, 1-au luat de pre cruce, cu panza 1-au infdsurat,
cu mirezme 1-au uns si 1-au ingropat. Acestia sant :
Iosif din Arimateea si Nicodim. Amandoi erau Uce-
nicii lui Christos intru ascuns. Unul din ei era din
sfetnicii curtei. Altul era din boerii cei mari jidovesti.
*i pentruca s'au aratat credinciosi lui Christos, aman-
. doi au fost isgoniti. din cinstea lor. Nicodim, pen-
truca n'a vrut sä fie in sfatul jidovilor ce sfatuiau
de Christos, din soborul for a fost isgonit ; iar pre
Iosif, dupa ce a ingropat trupul lui Christos, 1-au
prins si 1-au aruncat intr'o groapa si de acolo, din
puterea lui Dumnezeu, a fost scos si dus iarasi la
mosia sa in Arimateea, si dupa invierea lui Christos
multe rautati a patit dela jidovi, pentruca a martu-
risk de invierea Sfintiei Sale.
Pentru aceea asta-zi sfanta Biserica le face po-
menire impreund $i cu Mironositele acelea, care im-
preund cu Maria Preacurata Fecioara Maica Dom-
nului Christos si cu acesti doi barbati : cu Iosif si
cu Nicodim, au fost la moartea si la ingroparea
Domnului nostru Iisus Christos, mir la groapa au
adus si invierea Sfintiei Sale intaiu mai inainte cleat
altii au vazut.
Si aceasta tocmeala a fost asa : In ziva aceea intru
care Iosif $i cu Nicodim au pogorat de pre cruce
trupul lui Christos, era Vineri ziva aceia. Iar a doua
zi, Sambata, aveau jidovii sarbatoare mare, ca. Sam-
bata nici un lucru in mama nu apucau, si aveau lege :
mortul sä se ingroape Vineri sa nu ramae neingropat
spre Sambata. Deci pentru ca a doua zi, Sambata,
era zi ca aceea si alta era vremea era si de catre
seara, cand au ingropat trupul lui Christos, pentru
(4. vil
www.dacoromanica.ro
 MIRONOSITELOR, A TREIA DIIPA. PASTI 137 11
aceea s'au nevoit sa nu inopteze, §i nici mir cum se
cadea n'au avut de ajuns, sa unga trupul lui Christos,
dupa cum era obiceiul jidovilor a se ingropa. Pentru
aceea de iznoava au cumparat Mironositele mir de
cel scump, §i cand a fost Duminica, foarte de dimi-
neap, Inca nefiind facuta ziva, ele s'au dus la groapa,
sä unga trupul lui Christos cu mir §i sa planga acolo
la groapa, ca nite mueri jalnice ce erau.
Iara de nu va putea pricepe ne§cine in ce chip a fost,
ducandu-se Mironositele apa de noapte, §i in ce chip
ar fi putut desgropa trupul lui Christos apa de noapte
ni§te mueri slabe §i neputincioase, unul ca acela sa
asculte : De multa scarba §i de multa jale ce aveau
sfintele acele mueri pentru Invatatorul sau, nu au
putut a5tepta pana se va face ziva. Fiindca Sambata,
dupa legea ce aveau sa nu apuce nici un lucru, ele au
§ezut nand, iar cand a fost Duminica, au purces mai
inainte de ziva, una pentru osardia ce aveau care
Invatatorul sau; alta ca se temeau §i de jidovi a merge
ziva, §i alta pentruca groapa in care ingropa-
sera pre Christos era scobita cu ciocanul in peatra,
§i cu parnant nu era impresurata, fan numai cat era
pusa o peatra de-asupra groapei. Ci si atata era des-
tul a infricopa pre ni§te mueri neputincioase, ca §i pea-
tra era mare §i cu greu a o rasturna, §i o suta de
osta§i erau pu§i de paza imprejurul groapei ; insd ini-
ma for cea arsa de dumnezeeasca dragoste §i de jale,
a biruit pre acestea pre toate. Si daca au sosit la
groapa, multe aratari au vazut. Ca intro vreme au vazut
doi Ingeri §ezand in groapa, unul la cap altul la pi-
cioare, unde fusese trupul Domnului Christos. Altadata
au vazut alt finger §ezand pre peatra groapei, caruia
ii erau vevnintele albe ca zapada §i fata lui ca un

www.dacoromanica.ro
J
r138 CAZANIE LA. DIIMINICA ett)

fulger stralucia, carele intr'un chip le-a spus for de in-

vierea lui Christos, ca a inviat. Mai inainte de ce sosi-
sera ele la groapa, a fost un cutremur mare i pazitorii
s'au speriat de au fugit. Si ingerul lui Dumnezeu s'a po-
gorat din ceriu, a rasturnat peatra de pre up groapei
§i a grait catre dansele *i a zis: sa nu se teama, ci
sa se intoarca inapoi sa spue Apostolilor, ca a inviat
Christos. Ele daca au vazut atatea aratari, s'au spai-
mantat §i s'au intors de au spus Ucenicilor lui Chri-
stos toate lucrurile cate vazusera. Si pentruca nu cre-
deau Apostolii, nici unele din Cate le spuneau, pen-
tru aceea Mironositele in multe randuri s'au dus la
groapa. de au vazut §i au socotit, §i mai de noapte,
§i mai de catre ziva, *i in rasaritul soarelui, pand li
s'a aratat §i Domnul Christos, de a graft cu dansele
§i le-a spus de invierea Sfintiei Sale, §i s'a adeverit,
ca Domnul nostru Iisus Christos a inviat din morti,
cum a fost graft mai d'inainte.
Muerile acelea ce au dus mir la groapa lui Christos
sant multe, ci numai §eapte sant mai mart §i mai
alese. Si intaia este Maria Magdalina, din carea sco-
sese Christos eapte draci. Pentru acest bine ce-i fa-
cuse, ea iubia pre Christos §i umbla cu altele pre
urma Sfintiei Sale. Aceasta §i dupa inaltarea Sfintiei
Sale Domnului Christos, s'a dus in Roma la Tive-
rie imparat, care era beteag la un ochiu, i pentru-
ca. 1-a tamaduit Maria Magdalena, a trimis de a
perdut pre arhiereii jidovqti §i pre Pilat domnul jido-
vilor. Mai apoi a murit in Efes §i a fost ingropata.
de Joan Teologul. Dupa aceea a fost adus trupul ei
in Tarigrad, de imparatul Leon prea inteleptul. Iar
Magdalina se numia, ca era dintr'un sat ce-1 chema
Magdal. A doua este Salomia, fata lui Iosif logod-
t...:,.,

www.dacoromanica.ro
J
 MIRONOSITELOR, A TREIA DTIPA. PAST' 139

nicuf muerea lui Zevedei, muma lui loan Teologul.

A treia mironosita este Ioana muerea lui Huzei. Iar
Huzei acesta a fost ispravnic in casa lui Irod im-
parat si chip imparatiei lui. A patra este Maria sora
lui Lazar, carea si mai d'inainte unsese pre Christos
cu mir in casa sa, cand inviase pre fratele sau,
pre Lazar. A cincea este soru-sa Marta, carea multa
nevointa punea de siujia lui Christos intru toate tre-
bile cele trupesti. A seasea este Maria muma lui
Cleopa. A seaptea este Sosana. Acestea slujiau lui
Christos dintru avutiile sale ca si Apostolii.
Mironosite se cheama pentru ca au adus mir la
groapa lui Christos. Precum i-au slujit Sfintiei Sale
pang a lost viu, asa si dupa moarte se nevoiau sa
plineascA slujba Invatatorului sau. Pentru aceea praz-
nuim astazi pomenirea acelor sfinte mueri, una pentru
ca sä nu se uite slujba for aceasta, ce au slujit Dom-
nului Christos, alta pentru ca sa ravnim gi noi spre
slujba dumnezeiasca, auzind nevointa si osardia acelor
oameni, ce au aratat la vremea cea de nevoe a Dom-
nului nostru.
Intaiu, pentru acest lucru praznuim.
Al doilea, ca sä se pomeneasca si muncile Dom-
nului Christos nevinovata moartea Sfintiei Sale,
dimpreuna si ingroparea si invierea Sfintiei Sale. Sa
nu se uite binele si mila ce a voit de a facut cu noi
nemultamitorii, cu noi indaratnicii, cu noi vinovatii
si pacatosii, ci sa ne aducem aminte ca. Sfintia Sa,
nu pentru vre-un lucru bun ce am fi facut noi, ci
numai pentru mila sa, ne-a scos pre noi din osanda
gresalei ce gresise Adam $i intru dansul toata se-
mintia lui. Din munca cea de veci, in carea mergeam
toti pentru acea gresala, ne-a scos 1i ne-a isbavit

www.dacoromanica.ro
140 CAZANIE LA. DUMINICA

din toate rautatile i din toate durerile cele netrecute

din veacul ce va fi. Ne-a fd.cut mo§teni imparatiei
ceriului i vietuitori binelui de veci. Iar not lasam
darurile acele mari ce ne-a daruit Dumnezeu, care
sunt neincetate Si netrecute, §i cercam ale lumei, care
astazi sant, mane nu sunt. Lasam cinstea, marirea
cea dumnezeeasca, veselia, bucuria, viata cea nepu-
trecla, i cercam cele putrede i trecatoare ale ace-
stei lumi. Toate cate sunt intru aceasta lume, nimic
alt nu sunt fara numai truda, scarba, osteneala, la-
crimi, suspin §i pofte scarnave de spurca trupul §i su-
fletul, care macar ca-i indulcesc in putina vreme,
insa in veci amarasc. Aceasta lume toga este ca o
umbra ce numai se aratd omului, §i iara§i indata
piere. Iar acelea de sus, toate sunt netrecute §i ne-
schimbate, toate dulci §i vesele, binele acela carele
nici ochi de om 1-a vazut, nici urechile au auzit,
nici cu inima a gandit. Pentru acea zice Dumnezeu
in Santa Evanghelie (Marcu 8, 36) : c Ce folos este
omului de ar dobandi lumea toata §i 4i va perde
sufletul? Ce va da schimb pentru sufletul sau. ?
Nimic nu va avea acolo sa dea pentru sufletul sau ;
toate vor ramanea aicea.
Pentru aceea papa avem vreme, fratii mei i iu-
bitii mei crqtini, pana suntem intru aceasta lume,
pana nu ne apuca moartea, sä ne grijim, sa ne ne-
voim, sä ingaduim lui Dumnezeu, sa facem dupa cat
ne este puterea ; ca de vom vrea fail de multe
cuvinte, §tim toti face bine. Deci binele ce-1 §tim,
sä-1 i facem, ca sä ne izbavim de muncile de veci
i imparatia ceriului sa dobandim pentru mila §i
pentru darul Domnului nostru Iisus Christos, Caruia
se cuvine cinste i marire, laucla i inchinaciune, im-

www.dacoromanica.ro
j
r SLARANOGULIJI, A PATRA DIJPA. PATTI 141

preuna cu al Sall ara de inceput Parinte si cu prea

sfantul si acatorul de viat5. Sfantul Duh, acum si
pururea si intru ani nesarsiti si netrecuti in veci
vecilor. Amin.

CAZ_A_1\TI
LA DUMINICA
SLABANOCITYLTJI, A PATRA DUPA PATI

Cuvant inainte.
oti oamenii, si nu numai oamenii care sunt
cuminte $i cu intelegere facuti de Dumnezeu,
ci si toate aptuiile cate sunt vii, au din fire
aceasta, ca. se feresc de moarte si cearc6. sä-
natate si fug de primejdii. Pentru aceea
pasarile sboara asa de pre sus, pestii intru adanc
fug si hiarele in munti departe se ascund, ca sä afle
lorusi pace, si in primejdii de moarte sa nu cada.
Dar de ce ne ferim, aceea vine dupa noi, Si de ce
fugim, aceea ne intimpina pre noi. Fugim de moarte,
ferimu-ne de primejdii si de boale, dar pururea sunt
cu noi. Si cine ne-a facut aceasta ? Pacatul ; ca si
acel slabanog, pre care 1-a tamaduit Christos Si i-a
zis : (De acum sa nu mai gresesti, ca sa nu pati-
mesti ceva mai rau, cum vom auzi asta-zi din
Santa Evanghelie.
Sfanta Evanghelie dela loan 5,1-15.
Irn vremea aceea s'a suit Iisus in Ierusalim. Si este
I in Ierusalim scaldatoarea oei, care se cheama

www.dacoromanica.ro
 r142 CAZANIE LA DIJMINICA gol

covreeste Vitezda, cinci foisoare avand. Intru acelea

zacea multime multa de bolnavi, orbi, schiopi, uscati,
casteptand miscarea apei ; ca ingerul Domnului in
vremea sa se pogora in scaldatoare si turbura apa,
csi care intra intdiu dupa turburarea apei, se facea
csanatos on de ce boala era tinut. $i era acolo un
corn, treizeci si opt de ani avdnd in boala sa. Pre
cacesta vazandu-1 lisus, zacand, si cunoscand ca. iata
multa vreme avea in boala sa, zis-a lui : Vei sä
fii sanatos? Raspuns-a lui bolnavul : Doamne, om
cn'am, ca daca se va turbura apa sh ma bage in
cscaldatoare; deci pana cand merg eu, altul inaintea
mea se pogoara. Zis-a Iisus lui : Scoala, ia patul
(tau si umbla. $i indata s'a facut sanatos omul $i
csi-a luat patul lui si umbla. $i era intr'acea zi,
sambata. Deci ziceau jidovii celui vindecat : Sam-
(bath este, nu se cade tie a-ti lua patul, Iar el a
raspuns for : cela ce m'a facut sanatos, acela mi-a
czis : ia-ti patul tau si umbla. Deci 1-au intrebat,
care este omul acela ce ti-a zis ia patul tau si
umbla. Iar cel vindecat nu stia cine este, ca Iisus
cesise din multimea ce era intr'acel loc. Dupa aceea
cl-a aflat pre el lisus in biserica si i-a zis lui : Tata
ca to facusi sanatos de acum sä nu mai gresesti,
ca sa nu fie tie ceva mai rau. Mers-a omul acela
si a spus jidovilor, ca Iisus este care 1-a facut pre
c dansul sanatos.

. Invatatura dintru aceasta Sfanta Evanghelie, pentru

minunea ce a facut Domnul Christos, de a tamaduit
slabanogul acela ce bolia de treizeci si opt de ani.
Astazi maica noastra Biserica, pune noun fiilor
\ sai inainte, de ne spune si ne aduce aminte de
J
_ ___.

L
www.dacoromanica.ro
r SLABXNOGULUI, A PATRA DIIPA P4TI 1431
lucru minunat ca acela, ce a facut Domnul Christos,
umbland pre lume trupeste de a tamaduit bolnavul
si slabanogul acela, care nici odinioara nu umblase
pre picioare, nici putea sä se ridice. Iar Christos
daca 1-a vazut, numai cu cuvantul i-a zis de s'a
sculat. Si Inca si patul sau 1-a ridicat si 1-a luat pe
umar de 1-a dus, ca cum n'ar fi fost nici odinioara
bolnav cum spune noua, astazi si Santa Evan-
ghelie de graete asa : In vremea aceea s'a suit Iisus
in Ierusalim. Si este in Ierusalim scaldatoarea oei,
caci intru acea apa se spala carnea $i maruntaele
oilor cu care faceau jertfa. Intr'acea fantana in toti
anii cute °data se pogora ingerul lui Dumnezeu de
turbura apa, si care om vrea intra mai inainte dupa
finger, on de ce boala vrea fi bolnav, se tamaduia.
Pentru aceea si Solomon imparat zidise acolo cinci
foisoare, de zaceau intr'insele bolnavi si asteptau
turburarea apei.
Dintru acei bolnavi era unul de nu umblase pre
picioare de treizeci si opt de ani. Iar daca a mers
Domnul Christos in Ierusalim, si trecand pre Tanga
acea fantana, a vazut pre acel slabanog zacand in
pat si cunoscand cu Dumnezeirea so, ca de multa
vreme zace, s'a milostivit spre dansul Domnul nostru
Iisus Christos si s'a apropiat catre dansul §i i-a zis :
Vrea-vei sa. fii sanatos ? Iar acel slabanog a zis :
Doamne, n'am pre nimenea sa ma bage in fantana
daca se turbura apa. Nu §tia bolnavul acela ca este
Christos Fiiul lui Dumnezeu, pentru aceea i-a zis
cn'am pre nimenea ), adeca nu avea om sa.-1 ridice
si sa.-1 bage in apa ; caci numai odinioara
intr'un an
se turbura apa, si multi sileau sä intre, ci numai
unul se tamaduia. Iar milostivul Domnul nostru Iisus

www.dacoromanica.ro
r144 CAZANIE LA DIIMINICA

Christos, i-a zis lui : Fii sanatos ; scoala §i-ti is patul

tau §i to du. Si indata a fost sanatos bolnavul, Si
luand patul sau pe umar, a purces. Si acea zi era
Sambata cand 1-a tamaduit Christos ; §i i-au zis ji-
dovii : nu ti se cade sa-ti iai patul in ziva Sambetei.
Iar bolnavul a zis : cine m'a insanatopt, acela mi-a
zis sa-mi iau patul. Si Inca nu §tia bolnavul cine
1-a tamaduit, caci Christos e$ise din multime. Dup.
aceea 1-a aflat Christos in Biserica pre bolnav, §i
i-a zis : Tata eti sanatos, de acum sä nu mai g-reF§ti
ca sa nu patime§ti mai rau decat aceasta.
Vedeti, iubitii mei frati, cum nu patimise destul
rau acest bolnav, cand zacuse treizeci §i opt de ani
de nu umblase pre picioare, iar pentru aceea Domnul
Christos i-a zis lui sa nu greFasca, ca de va gre§i
mai mare certare i-a spus ca va patimi pentru gre-
pla lui.
Si daca §tiu bolnavul cine 1-a tamaduit, s'a dus de
a spus jidovilor, ca Iisus Christos este cela ce 1-a
tamaduit. Ci ei ca un neam indaratnic §i nemulta-
mitor ce era, nu vrea sä creada, de§i cu ochii sai
vedea minunile ce facea Fiiul lui Dumnezeu, milos-
tivul nostru Rascumparator, Tamaduitorul neamului
omenesc, carele pentru mila Sa cea mare §i negraita,
s'a pogorit din ceriu pre pamant §i a fost om pentru
noi pacat4i, pentru noi neinteleptii §i nemultamitorii.
Orbii i-a facut cu ochi, ologii cu picioare, stricatii,
surzii, pre toti i-a tamaduit ca Si pre acest sla-
banog, caruia numai cu cuvantul sau cel slant i-a
dat sanatate, §i i-a zis sä nu grqeasca, ca pentru
gre§eala mai cu mare casna, i-a zis ca-1 va certa.
Pentru aceea noi, fratilor, fiind cretini drepti, sä
ne ferim de pacate. Inteaceasta Lege Noua, bol-
L
www.dacoromanica.ro
*--3s SEAS
SLABANOGULDI, A PATRA DUPA PA$TI 145 G

navul se talcuete fiete-ce om pacatos, pre. carele

diavolul it slabe§te de Legea lui Christos, adeca de
dragostea ce ne invata Sfintia Sa, sa avem catre
fie§te-care cre§tin, de ruga, de post, de curatie, de
dreptate ; iar satana it invata sa fure, sa ucida, sa
curveasca, sä jure stramb, sa fie betiv, §i inima lui
cu vicle§ug o bolnave§te, §i cu multe fapte rele.
Aceia toti vor merge in iad pentru ale for fapte rele,
pentru lucruri murdare, grozave si urite. Pentru aceea
va grijiti §i va opriti voia de catre pacatele cele
necurate, ca sa nu le faceti, caci santeti isbaviti de
pacatul lui Adam celui dintaiu nascut, §i santeti ras-
cumparati de Domnul nostru Iisus Christos, pentru
cinstit Sangele sau, $i pentru munca sa ce a voit
de a priimit dela zidirea sa, pentru ertarea paca-
telor noastre. Si ne-a dat noun sfantul Botez, ca sa
ne curatim de pacatele noastre ; ca atuncea in Legea
Veche aratase Dumnezeu fantana oei, de era de cu-
ratire §i de sanatate bolnavilor, iar acum in Legea
Noua a aratat Dumnezeu, sfantul Botez, ca sa ne
curatim de boala cea de moarte.
Boala mortei este pacatul cel greu. Ca fie§te-care
pacat ce se face in trupul si in sufletul omului
de cari ne-am lepadat in sfantul Botez, sa nu le
facem, §i acestea sant : minciunile, clevetele, zavistiile,
lacomia, betia, scumpetea, juramantul cu stramb,
farmecele, curviile. De aceste lucruri ale satanei ne-am
lepadat in sfantul Botez, iar dupa aceea iara§i am
inceput a be inmulti si am uitat juramantul ce ne-am
jurat sa slujim lui Dumnezeu. Si mai multi sant de
cei ce fac lucrurile §i voia satanei, §i slujesc lui.
Pentru aceea, iubitii mei frati, sä §titi ca omul
pacatos nu va fi isbavit, ci va fi osandit : pentru
13z
www.dacoromanica.ro
4
10
VLS SiSc
o) 146 CAZAN1E LA DUMINICA

faptele sale cele rele. Si aka va fi osandit ca viata

de veci nu va avea, ci va fi inecat in muncile de
veci. Deci sa va feriti, fratilor, sa nu faceti pacate,
ci sa petreceti cu dragoste, ca nite ale§i ai lui Dum-
nezeu. SA. va iubiti unul pre altul. Sa nu ganditi
rau unul altuia, ci cum pofteti tie, a§a sa poitesti
fiestecaruia crestin. Sa nu petreceti in sfada, nici in
manie, nici in clevetire, ci intru rabdare multa, intru
plecare intru Duhul Sant, intru pocainta, intru ispo-
vedanie. SA va ispoveduiti §i sa va pocaiti de gre-
§alele voastre. Ca Dumnezeu nu iube*te sa peara
nimenea, ci sa se intoarcA fieste-ce pantos §i sa fie
viu. Ada dar sa nevoiti sa faceti. Si pentru aceasta
yeti dobandi dela Domnul Dumnezeul vostru, mild §i
ishavire la ziva judecatei §i dupa moarte viata de veci,
pentru Iisus Christos Domnul nostru, a caruia este
marirea, cinstea, inchinaciunea, puterea §i imparatia,
cu Parintele §i cu Duhul Sant, acum §i pururea
§i intru veci de veci netrecuti si nesfariti. Amin.

CAZANIELA DUMINICA
SAMARINENCEI, A CINCIA DUPA PA TI

Cuvdnt inainte.
recum este apa cea de ploae ce se pogoara
din nouri pre pamant, si in multe chipuri
lucreaza pre campi *i pre dumbravi, in flori
*i in pometuri, de le cre§te §i le infrumu-
seteaza, le albe§te §i le ro§e§te, galbene§te

www.dacoromanica.ro
tv rt) c
Stg
SAMARINENCII, A CINCIA DIIPA. PASTI 147 (e

AZ
§i mohoraste, unele verzi altele albe ; si macar ca
este apa numai intr'un fel, iar in multe feluri lucreaza,
indulceste si amaraste ; asa si Duhul Sfant in multe
chipuri lucreaza; ca apa, spala $i curateste, creste
si intareste intru intelegerea dumnezeeasca, infrum-
seteaza si impodobeste, _neparasit izvoraste si setea
sufletului potoleste si racoreste. De aceasta apa a
grait Domnul Christos cu samarineanca la fantana
lui Iacov in al seaselea cias din zi cum auzitn in
Santa Evanghelie.
Dela loan cap. 4, stih 5-42.
n vremea aceea venit-a Iisus in cetatea Samariei,
Ii

ce se chiama Sihar, aproape de locul carele a dat

(Iacov fiiului sau Iosif. *i era acolo fantana lui
cIacov. Iar Iisus ostenindu-se de cale, sedea acolo
(la fantana. Era ca la al saselea cias. Venit-a o muere
c din Samaria sa is apa. Zis'a ei Iisus : Da'mi apa sä
(beauca ucenicii lui se dusesera in cetate sa. cum,
( pere bucate. Dar muerea samarineana a zis lui:
Cum tu fiind jidov, ceri dela mine sä bei, muere
csamarineanca fiind?ca jidovii nu se ating de sa-
t marineni. Raspuns'a Iisus si a zis ei: De ai fi stiut
( darul lui Dumnezeu si cine este carele graeste tie:
( dam sa, beau, tu ai fi cerut dela clansul si ti-ar fi
`dat tie apa. vie. Grait-a lui muerea : Doamne, nici
(al cu ce scoate apa si fantana este adanca. Dar
( apa, vie de unde ai? Au doara tu esti mai mare
(deck Iacov parintele nostru, carele a dat noun
( fantana aceasta, dintru care $i insusi a beut si fe-
( ciorii lui si dobitoacele lui? Raspuns-a Iisus si i-a
(zis ei: Tot cine va bea din apa aceasta va insetosa
(Tara, iar cine va bea din apa ce'i voiu da eu lui,
Q.)

fin GC_W

www.dacoromanica.ro
*3,9
6 148 CAZANIE LA DIIMINICA
1
(nu va inseto§a in veac. apa care voiu da lui, va
(fi intru dansul izvor de apa curgatoare in viata de
eveci. Zis-a catre dansul muerea : Doainne, da-mi
(aceasta apa, ca nici sa mai in§eto§ez, nici sa mai
cviu aicea sa iau apa. Grait-a ei Iisus: Mergi §i
(chiama pre barbatul tau §i vino aicea. Raspuns-a
cmuerea §i i'a zis lui: N'am barbat. Grait-a ei Iisus:
Bine ai zis ca n'am barbat, ca cinci barbati ai avut,
c§i acum pre cine ai, nu'ti este tie barbat; iata ade-
( varat ai zis. Grait-a lui muerea: Doamne, vad ca
<proroc e§ti tu. Parintii notri in muntele acesta s'au
(inchinat, §i voi graiti ca. in Ierusalim este locul
(uncle se cade a se inchina. Grait-a ei Iisus: Muere,
(crede-mä, ca va veni vremea, cand nici in mun-
(tele acesta, nici in Ierusalim va yeti inchina Ta-
talui. Voi va inchinati aruia nu §titi; not ne in-
( chinam caruia §tim, ca mantuirea dintru Iudei
(este. Ci va veni vreme, §i acum este, cand in-
( chinatorii cei adevarati se vor inchina Tatalui,
(Cu duhul §i cu adevarul ; ca Tatal pre unii de
acest fel cauta sa se inchine lui. Duh este Dum-
cnezeu si cine se inchina lui, se cade sa se inchine
cu duhul §i cu adevarul. Grait-a lui muerea :
(ca va sä vie Mesia care se chiama Christos ;
(cand va veni acela, va spune noun toate. Grait-a ei
clisus: Eu sant, cela ce grae*te cu tine. *i atunci
au venit ucenicii lui *i se mirau caci graia cu mue-
rea. Dar nimenea nu i-a zis : ce cauti, sau ce
(grae§ti cu dansa ? Iar muerea §i-a lasat vadra sa
(§i a mers in cetate §i a graft oamenilor : Veniti §i
(vedeti pre omul carele mi-a spus mie toate cate
c am facut ; au 'doar acela este Christos ? Deci e§ira
(din cetate §i veniau catre dansul. Intre acestea ru-
G14
www.dacoromanica.ro
 SC44;
SAMARINENCII, A CINCIA DUPA. PAySTI 149 ;
gau pre dansul ucenicii, graind : Dascale, mananca.
dal- el le-a zis for : Eu am a manca bucatele ce
voi nu stiti. Deci ucenicii graiau intru sine : Au
cdoara i-a adus lui cineva sä manance ? Grait-a for
disus : Mancarea mea este ca sa fac voia aceluia
ce mta trimis pre mine si sa savarsesc lucrul lui.
Dar nu ziceti voi Ca Inca patru luni sant si sece-
crisul va veni ? Tata, graesc voua, ridicati ochii vo-
t stri $i vedeti holdele, Ca sant albe $i aproape de se-
ccerat. Cela ce va secera, plata va lua $i va strange
crodul intru viata vecilor ; ca sa, se bucure dim-
cpreuna $i cela ce seamana $i cela ce secera. Caci
de aceasta este cuvantul cel adevarat, ca unul este
cela ce seamana, si altul carele secera. Eu v'am
trimis pre voi sä secerati, unde voi nu v'ati oste-
(nit ; altii s'au ostenit $i voi ati intrat intru oste-
cneala lor. ,Si din cetatea aceea multi au crezut in-
teinsul din samarineni, pentru cuvantul muerei, care
cmarturisia, ca mi-a zis mie toate cate am facut.
dar daca au venit la clansul samarinenii, rugau pre
cclansul ca sa petreaca la dansii; $i petrecu acolo
c doua zile. Si mult mai vartos crezura pentru cuvan-
tul lui. Tara muerei ii ziceau, Ca de acum nu pentru
voroava to credem, ca insine am auzit si stim, ca
acesta este cu adevarat Mantuitorul lumei Christos).
Invafatura dintru aceasta Sfanta Evanghelie, pentru
credinfa samarinencei.
omnul nostru Iisus Christos Fiiul lui Dumnezeu
) isbavitorul lumei, umbland cu trupul pre pa-
mant $i facand mantuire neamului omenesc, mers-a
si in Samaria.
Aceasta Samarie, de demult era tara. bogata
ct,
Vka GAT..
www.dacoromanica.ro
$LAKS'
150 CAZA.NIE LA DIIMINICA

§i cu multi oameni, dar pentru-ca nu se inchinau

lui Dumnezeu, ca alti jidovi, ci se inchinau idolilor,
s'a maniat Dumnezeu pre dan§ii (Iosia 14, t) §i a
trimis pre imparatul Siriei de i-au robit, §i in locul
for a pus alti oameni sä vietueasca. $i nici aceia nu
tineau Legea lui Moisi Proroc; pentru aceea a lost
voia lui Dumnezeu de-i manca pre aceia leii *i nu
puteau trai. Atunci au trimis la imparatul Siriei ja-
luindu-se de cele ce patiau, §i imparatul daca inte-
lese dela jidovii cari erau in robie, ca, pentru -ca nu
tineau Legea lui Moisi, pentru aceea ii mananea leii,
le-a trimis imparatul un popa de cei jidovqti sa-i
invete Legea. $i nici aka nu au priimit Legea de-
plin, ci unele dintr'insele tineau, altele nu le tineau.
Pentru aceea erau urati jidovilor.
Intr'aceasta Samarie locuise oare-cand, mai de de-
mult, si Iacov feciorul lui Isaac, §i facuse o lantana.
La acea fantana a ezut §i Christos, ostenit de cale,
intru ameaza-zi. $i a venit o muere din Samaria, sa
scoata apa, precum auzirdm asta-zi din Sfanta
Evanghelie. Iar intru acel ceas erau dui Ucenicii
lui Christos in cetate, sa cumpere pane. Si aceasta a
fost intelepciunea lui Christos, el de vrea vedea
muerea aceea un om cu doaud-spre-zece slugi, se
vrea ru*ina 1i nu vrea merge. Pentru aceea daca
merse la lantana, a grait catre dansa Domnul Chri-
stos: Muere, da-mi apa sa beau. Iar ea §tiind el
sant urati samarinenii, jidovilor, a zis: Cum ceri tu
dela mine apa sa bei, ca eu sant samarineanca, §i
jidovii nu se ating de samarineni ? Iar Domnul Ii-
sus Christos iara§i i-a zis ei: De ai §ti tu darul lui
Dumnezeu §i cine este cela ce grae§te cu tine sa-i

www.dacoromanica.ro
 st--A
SAMARINENCII, A CINCIA DUPA PASTI 151 t
dai apa, tu mai vartos ai cere dela dansul $i ti-ar
da apa vie.
Aceasta a zis Sfintia Sa, milostivul Domnul no-
stru Iisus Christos, de apa ce vrea sä verse din coa-
stele Sfintiei Sale pre cruce, pentru cre§tinii can vor
crede intru Sfintia Sa ; sä is in gurile sale, sa se
cuminice din prea santul §i cinstitul si facatorul de
viata trupul lui Christos, si sä bea apa $i sangele
acela ce a curs din coastele Sfintiei Sale pre cruce,
ce se chiama §i este curatie sufletului §i trupului
cre§tinesc, §i inoirea botezului nostru. Pentru care
lucru dobande§te cre§tinul in sufletul §i intru inima
sa, apa cea vie, darul Duhului Sfant, de-1 adapa §i-1
racore§te de zaduful pacatelor §i a poftelor lumei ; si
indeamna sufletul omului sa iubeasca imparatia ce-
riului §i viata cea netrecuta. Aceasta apa a fagaduit
Christos §i samarinencei.
Dupa aceea i-a zis ei sa-§i cheme barbatul, §i ea
a zis ca barbat nu are. Ca Cela ce §tie inimile tu-
turor, a aratat faptele ei cele ascunse. daca a
vazut muerea aceea ca. Domnul nostru Iisus Christos
ii vade*te faptele ei cele ascunse, a crezut ca este
acela Mesia, de carele marturiseau prorocii, §i a zis
a§a : Doamne, vad ca tu esti proroc ; deci ma in-
vata, unde ma voiu inchina? Ca parintii notri intru
aceasta magura au zis ca se cade sa se inchine, iar
voi ziceti ca in Ierusalim este locul unde se cade a
se inchina. Iar milostivul Domnul nostru Iisus Chri-
stos Fiiul lui Dumnezeu, a raspuns ei : Muere, ve-
ni-va o vreme de vor fi ni§te inchinatori adevarati,
$i se vor inchina Parintelui Ceresc, insa nu in Ieru-
salim, nici intru aceasta magura numai, ci pretutin-
denea, in tot locul.

www.dacoromanica.ro
 -3S JE
J. 152 CAZANIE LA DIIMINICA

Aicea arata Christos Fiiul lui Dumnezeu, de in-

chinatorii cei adevarati, ce vor vrea sa creada si au
crezut intru Domnul Christos, sa se boteze in nu-
mele Tatalui si al Fiiului $i al Duhului Sant. Ace-
stia santem noi crestinii cei dreptmaritori, inchina-
torii cei adevarati de ne inchinam sfintei Treimi :
Tatalui Fiiului si Duhului Sant. Nu numai in Ie-
rusalim, ci in tot locul laudam si cerem mila Sfin-
tiei Sale, si-i facem cinste cum se cade, ca Celuia
ce este facatorul $i ziditorul a toata lumea. Si a
voit Sfintia Sa, pre acei inchinatori sa-i aleaga din
toata lumea, $i sa-i rascumpere cu cinstit Sangele
saute -- cum graeste i Apostolul Pavel zicand (in
Epistolia sa cea catre Galateni 3, 13) : Christos ne-a
rascumparat din blestemul legei p , adeca din pacatul
lui Adam $i al Evei, stramosilor nostri, care pacat
biruia asupra fiete-carui om dela inceputul lumei
in iad mergea. Pentru acel pacat si noi santem subt
blestemul lui Dumnezeu de murim. Pentru aceea
Fiiul lui Dumnezeu, milostivul Domn lisus Christos,
a voit de a luat munca, varsat Sangele pre
cruce, zapisul pacatului acelui d'intaiu nascut l'a rupt
$i l'a perdut ; moartea ce stapania asupra sufletelor
noastre, ca moartea sa vru de o calca, si noua., ca
cela ce este Dumnezeu, viata de veci ne-a daruit.
Pentru aceea, iubitilor, ni se cade sä aducem lui
Dumnezeu lauda, cinste inchinaciune $i ruga cu cre-
dinta si cu frica pururea $i in tot ceasul, ca sa do-
bandim. mila dela Sfintia Sa, sä ne auza in vremea
rugei noastre, $i intru ziva mantuirei noastre sa ne
mantuiasca de munca de veci. Pre niste inchinatori
ca aceia voeste Domnul Christos sa se inchine cu
duhul cu adevarul, adeca cu minte cu credinta.
ca.
www.dacoromanica.ro
 6:50q
SAMARINENCII, A CINCIA DUP.A. PASTI 153 'Le).

Pentru aceea cine din voi se va Inchina lui Dum-

nezeu si i se va ruga, sä nu se inchine nici sä se
roage fara minte §i fara credinta, adeca sa nu fie
vatamata inima lui de manie, sau de fatarie, sau de
zavistie, sau de clevetire, sau de alte fapte rele. Ace-
stea toate sa le lepezi dela tine, de vreme ce esti
cretin. Cu minte alinata sa to rogi, §i cu credinta
curata sa crezi ca poate sa-ti foloseasca. Acea ru-
gaciune ateapta dela not Dumnezeu, carea Sfintia
Sa o va auzi, §i ne va isbavi de toate nevoile noa-
stre, §i ne va mangaia ca un Parinte Ceresc.
Catre .aceea iara§i a zis milostivul nostru Fiiul lui
Dumnezeu, catre Ucenicii sai : Ridicati-va ochii vo-
§tri §i vedeti holdele, ca iata sant acum de secere ;
cine va secera, va lua plata §i va strange roada in
viata de veci Seceratorii, graia Sfintia Sa ca sant
Apostolii, iar plugarii cari au semanat, sant Pro-
rocii. Pentru aceea a graft acel cuvant zicand : Eu
v'am trimis pre voi sa secerati unde nu v'ati oste-
nit, ci altii s'au ostenit, iar voi ati intrat intru oste-
neala acelora. Prorocii, in Legea Veche, au proro-
cit toti de isbavirea de veci ce era sa. fie Christos
Fiiul lui Dumnezeu, sä isbaveasca pre om din munca
de veci. pentru marturia for ce au marturisit din
inceputul lumei pana la Christos, multe scarbe §i
dosazi au rabdat, Inca §i munci §i morti groaz-
nice, insa pre Christos, cu ochii, nu 1-au vazut ; iar
Apostolii, macar ca §i mai d'inainte n'au marturisit
de Christos, iar pentru aceea cu ochii sai au vazut
pre Christos, isbavirea cea de veci, nascut cu trup
din Sfanta §i Preacurata Fecioara Maria, pentru
isbavirea noastra. Deci Prorocii s'au ostenit de au
marturisit ca are a veni §i a se na5te pre lume, iar
ez=z9
www.dacoromanica.ro
 1.P
<9(j4 154 CAZANIE LA DOMINICA SAMARINENCII

Apostolii intru acea osteneala a for au intrat ; pen-

tru aceea a zis Domnul Christos : Altul seamana *i
altul secerA. Prorocii, ca ni§te plugari, s'au ostenit
de au semanat cuvantul lui Dumnezeu, pre lume ;
iar Apostolii, ca ni§te seceratori, au strans credin-
ci4i lui Christos intru viata de veci.
Acea secere este §i acum pre tot omul cretin ce
va petrece intru invataturile lui Dumnezeu, care sant
acestea : dragostea cea nefatarnica, cuvantul cel drept,
milostenia. Sa nu iube§ti rain nici unui cre§tin, sa
nu pofte§ti nici dobitocul lui, nici muerea lui (pre-
cum este porunca lui Dumnezeu la a doaua lege
5,21). Cum pofteti sä-ti fie tie oamenii, aka sA fii
§i to lor. Sa to fere§ti de ale streinului ; sa-ti fie
destul cu al tau. SA va grijiti fie§te-carele din voi
sA va tineti trupul nespurcat, in ruga, in osteneala,
intru paza sfintei biserici. Acestea sant roada cea
buna, carea va fi adunatA intru viata de veci a im-
paratiei ceriului, unde pre not pre toti sA ne prii-
me;.ti, Doamne Iisuse Christoase Fiiul lui Dumne-
zeu, ca a Ta este slava, cinstea, mArirea i toatA
inchinaciunea, acum i pururea §i intrn veci de veci.
Amin.

*Sao/
g';.P
www.dacoromanica.ro
 CA ZAN=
LA DUMINICA
ORBULUI, A SEASEA DUPA PAVTI
Cumin/ inainte.
stazi Sfanta Evanghelie spune noaua de mi-
nunea ce a facut Domnul Christos, de a
tamaduit pre un orb ce a fost nascut din
pantecele maicei sale orb cum auzim
mai lamurit din Sfanta Evanghelie.
Dela loan cap. 9, Stih 1-38.
In
In vremea aceea trecand Iisus, vazut-a pre un om
orb din nastere. Si l'a intrebat pre dansul uce-
tnicii lui, graind : Ravvi, cine au gresit, acesta au
c parintii lui, de s'a nascut orb ? Raspuns'a Iisus :
t Nici acesta a gresit, nici parintii lui, ci ca sa se
t crate lucrurile lui Dumnezeu spre dansul. Mie mi
(se cade a lucra lucrurile aceluia ce m'a trimis pre
(mine, pana cand este ziva ; ca va veni noaptea,
c cand nimenea nu poate sa lucreze. Cand sant in
clume, lumina sant lumei. Acestea zicand, a scuipat
(pre pamant $i a facut tina din scuipatura si a uns
(ochii orbului cu tina. Si i-a zis lui : Mergi de to
cspala in lacul Siloamului (ce sä talcueste Trimis).
c Deci s'a dus si s'a spalat $i a venit vazAnd. Iar
'G?'
gc' Q)1'.
www.dacoromanica.ro
RT-P 1-X
-eor'4 156 CAZANIE LA. DUMINICA

cvecinii si care it vazusera pre el mai inainte cd. era

(orb, graiau: Au doara nu este acesta care sedea
csi cerea ? Unii ziceau Ca acesta este ; iar altii zi-
cceau ca asemenea lui este ; iar el zicea, ca eu sant.
(Deci i-au zis lui: Dar cum ti s'a deschis tie ochii?
Raspuns-a el si a zis : Un QM ce se chiamd Iisus,
a facut tina si a uns ochii mei si mi-a zis: Mergi
cla lacul Siloamului si to spala. Deci mergand si
spalandu-ma, am vazut. Si i-a zis lui : Unde este
acela ? Zis-a : Nu stiu. Dusu-1'a pre dansul catre
farisei, pre acela carele odinioara era orb. Si era
(Sambata cand a facut tina, Iisus, si a deschis lui
c ochii. Deci iar 1-au intrebat pre dansul fariseii, cum
c a vazut. Iar el a zis : Tina a pus mie pre ochi, si
c m'am spalat si vad. Si graiau unii din farisei: Acest
c orn nu este dela Dutnnezeu, ca nu pazeste sambe-
(tele. Altii ziceau : Cum poate omul pacatos sa faca
c acest fel de semne? Si era price intru dansii.
(Deci graiau orbului : Dar to ce zici de dansul, ca
deschise ochii tai? Iar el a zis, ca este proroc. Dar
cjidovii nu credeau pre dansul, cum era orb si a
cvazut, pana cand a chemat pre parintii acelui ce a
ivazut, si i-a intrebat pre dansii, graind: Au ace-
csta este feciorul vostru de care ziceti voi ca s'a
nascut orb ? dar acuma cum vede? Iar parintii lui
4au raspuns for si au zis: Stim ca acesta este fe-
ciorul nostru, si cum orb s'a nascut ; iar acum
cum vede, nu stim ; sau cine i-a deschis lui ochii,
cnoi nu stim. El este in varsta ; pre dansul intre-
tbati, insusi de sine sä graiasca. Acestea au zis pa-
crintii lui, O. se temeau de jidovi; ca asa se toc-
t misera jidovii, cum ca cine va marturisi pre dansul
(Christos, sa fie lepadat din sobor. Pentru aceasta au
"Tow IAGT.
e.)-±n
www.dacoromanica.ro
Cr est
ORRULIII, A ASEA DIIPA. PAM 157 '``e}

zis parintii lui, ca in varsta este, pre dansul intre-

tbati. Deci a chemat de a doaua oara pre omul care
fusese. orb $i i-a zis lui: Da slava lui Dumnezeu;
tnoi stim pre omul acesta ca este pacatos. Iar el a
traspuns si a zis: De este pacatos nu stiu; una stiu
ca am fost orb, $i acum vad. Deci iar i-au zis lui:
Ce ti-a tacut tie? Cum ti-a deschis ochii tai? Ras-
puns'a lor: Iata am spus voua §i n'ati auzit; ce yeti
tiara sä auziti? au doara veti sa fiti si voi ucenici
tlui? Iar ei l'au ocarat pre dansul §i i-au zis: Tu
c esti ucenic aceluia, iar noi santem ucenicii lui Moisi.
tNoi stim ca lui Moisi a graft Dumnezeu, iar pre
acesta nu l stim de unde este. Raspuns-a omul sf
a zis lor, ca de aceasta este minune ca voi nu
tstiti de unde este si a deschis ochii mei. Si stim ca.
Dumnezeu pre pacatosi nu-i asculta, ci de este
cine-vasi cinstitor de Dumnezeu $i face voea lui,
pre acela it asculta. Din veac nu s'a auzit, cum a
deschis cine-vasi ochii orbului din na§tere. De nu
t ar fi aceasta dela Dumnezeu, n'ar fi putut face ni-
(mica. Raspuns'au sf i-au zis lui: Intru pacate te-ai
nascut tu tot $i tu ne inveti pre noi? §i l'a isgonit
pre dansul afara. Auzit-a Iisus ca -1 isgonise pre
< dansul afara §i aflandu-1 pre dansul, i-a zis lui: Tu
crezi in Fiiul lui Dumnezeu? Raspuns'a el $i a zis:
(Cine este, Doamne, ca sa cred intru dansul? Iar
tIisus i-a zis: Si l'ai vazut pre dansul $i cela ce
graeste cu tine acela este. Iar el a zis lui: Cred,
tDoamne, si i s'a inchinat lui).
Invatalura dintru aceasta Stant& Evanghelie
rand Domnul nostru Iisus Christos sa arate ca
El este adevarat Mesia, Fiiul lui Dumnezeu
t-Pr
e,I=X

www.dacoromanica.ro
M.(;@ c.,
ati.'4
(9rj14 158 CAZANJE LA DUMINICA

Celui de sus, dela Dumnezeu venit §i intocma cu

Dumnezeu, a grait catre Ucenicii sai aceste cuvinte,
zicand: Mie mi se cade sa fac lucrurile celuia ce
m'a trimis, pana este ziva, ca va veni noaptea, cand
nimenea nu va putea sa. lucreze ; pana sant in lume,
lumina sant lumei. Ziva, o a grait Domnul Christos,
vremea aceea intru carea umbla atunci pre pamant ;
iar noaptea o a grait, ca este vremea aceea, dupa
ce s'a inaltat de pre pamant in ceriu ; caci Domnul
nostru Iisus Christos, se chiama §i este soare drept
ca s'a pogorat din ceriu pre pamant, ca sa lumi-
neze nu numai orbul acela, ci §i tot neamul ome-
nesc ce l'a aflat orb in credinta, de nu §tia care este
Dumnezeu, nici vedea lumina dumnezeirei lui.
Pentru aceea David Proroc, mai d'inainte *tiind
cu Duhul Sant, a zis (Psalm 145, 6): cDumnezeu
va intelepti orbii D. ./kijderea §i Isaia Prorocul, iara§i
graqte de vremea aceea intru carea umbla Domnul
Christos pre pamant, zicand (35, 5): c Atunci se vor
deschide ochii orbilor, *i urechile surzilor vor auzi).
Aceste lucruri a zis Domnul Christos, ca mi se
cade sa le fac pana sant pre pamant, ca daca ma
voiu duce in ceriu nu va putea face nimenea aceste
lucruri. Apa a grait Christos; dupa aceea a scuipit
jos pre pamant i a facut tina cu scuipitul sau §i
cu acea tina a uns ochii orbului §i i-a zis: Du-te de
to spala la fa.ntana Siloamului. Si s'a dus orbul de
s'a spalat i s'a intors cu ochi. 0, mare minune §i
putere, dimpreuna i mila a milostivului Domnului
nostru Iisus Christosl Putea Sfintia Sa numai cu cu-
vantul sa-1 faca. cu ochi, ca §i alte minuni ce facea
dar pentru ca sa se arate ca este Dumnezeu adevarat,
cela ce a zidit pre Adam din pamant, pentru aceea
*cao,

www.dacoromanica.ro
4-At ORBOLIII, A ASEA DIIPA. PAFII 159 '.0.
cu tina din pamant l'a vindecat, 5i cu scuipit, ca sä
cunoastem ca acela a suflat asupra lui Adam $i a
inviat. Si cum se pogoara ploaea pre troscot, de nu
face sunet, asa 5i marirea lui s'a pogorat pre pa-
mant s'a intrupat din Santa Fecioara. Si intaiu
5i
a invatat lumea cu cuvant din gura sa, a dat santul
Botez $i a trimis Apostolii sä boteze limbile, precum
scrie Matei Evanghelistul (28, 19) zicand : Drept
aceea mergand invatati toate limbile, botezandu-i pre
ei in numele Tatalui $i al Fiiului si al Duhului
Sant ) .
Deci, in chipul orbului ce s'a spalat in Siloam si
a vazut, asa si limbile din santul Botez, s'au luminat 5i
au cunoscut pre Dumnezeu, pentru invatatura sfin-
tilor Apostoli, si au marturisit pre Christos ca. este
Dumnezeu adevarat. Pentru aceea imparatii si dom-
nii cei necredinciosi, isgoniau Si munceau pre ceia
ce credeau in poruncile lui Christos.
Deci si not crestinii cei ce mai d'inainte am fost
rataciti $i orbi, Si dintru invatatura lui Christos si a
sfintilor Apostoli ne-am luminat, si am cunoscut pre
Dumnezeu, sa nu ne intunecam sufletele noastre iar
cu pacate, ca sa nu fim munciti si batuti in veci
pentru nemultumirea noastra ; ca acestea toate pentru
not a facut, 5i noaua ne- a slujit, bunul 5i milostivul
Domnul nostru Iisus Christos.
Fantana aceea a Siloamului, santul Botez a in-
chipuit. Vrand Christos sa arate, ca fieste-cine de se
va spala intru apa Botezului, se va lumina sufle-
teste, pentru aceea a trimis acolo si pre orb sä se
spele.
In zilele lui Ezechie imparat, care a imparatit in Ieru-
salim in patrusprezece ani (precum scrie Isaia 36, I, 2),
'Tog %,T'
UR9
www.dacoromanica.ro
.Corm` 160 CAZANIA LA DUMINICA

a trimis oaste mare Senaherim imparatul Siriei, asupra

Ierusalimului, ca sä-1 ia. Daca a venit oastea impre-
jurul cetatei, a cercat pre unde merge apa in ce-
tate de beau oamenii, sä bea Si ei. ,$i sapand au
aflat fantana aceasta, ducandu-se apa pre urloae in
cetate, si le-a parut bine. Dar Dumnezeu a oprit apa
si nu curgea. Si atata minune sa facea intru acea
fantana, ca de vrea merge din oastea sirianilor sa
ia apa, nu curgea ; iar daca se duceau ei, iarasi cura
apa si mergea in cetate.
La aceasta fantana a mers oarecand Si. Isaia Pro-
rocul sa bea apa si nu a aflat, iar Dumnezeu, pentru
ruga lui, a trimis apa si a baut. De atunci se chiama
fantana aceea Siloam, adeca Trimis, ca a trimis
Dumnezeu apa si a baut Prorocul.
Aceasta fantana o cinsteau jidovii si o zidisera cu
peatra, frumos. La aceasta fantana a trimis Domnul
Christos si pre orbul acela de s'a spalat si indata a
vazut. Daca l'au vazut oamenii, se mirau. Unii zi-
ceau, Ca nu este acesta orbul acela ce nu vedea, ci
este altul asemenea lui. Altii iarasi ziceau, ca este
acesta, $i de multa minune intrebau pre dansul, cum
a dobandit vederea, si in ce chip s'a tamaduit. Iar
el cu multa indrasnire graia catre dansii si le zicea
Ce va mirati, oamenilor ? De ya este voea sa
eu va voiu spune. Un om ce-1 chiama Iisus, a
facut tina, nu stiu cu ce ; insa, cum am inteles cu
urechile, a scuipat jos si a facut tina, si cu acea tina
a uns ochii mei, si mi-a zis sa ma duc sa ma spal
in fantana Siloamului, si cum rn'am spalat, indata
am vazut.
De aceia l'au luat si l'au dus la farisei. Fariseii, dupa
legea lor, erau alesi dintre oameni mai sfinti si mai
.c.°00
e"--8
www.dacoromanica.ro
es ORBITLIII, A ASEA DUPA PAVI1 161

buni ; pentru aceea l'au dus la dan$ii, ca sa-1 intrebe

si sä priceapa, ca niste intelepti §i carturari. Pentru
aceea ei intrebau pre dansul, si cum le spunea, ei nu
credeau, pana ce au chemat si pre parintii lui de i-au
intrebat si pre dansii Acesta este fiul vostru de care
ziceti cal'ati nascut orb ? Dar acuma cum vede ? Ras-
puns-au parintii lui si au zis : *tim Ca acesta este
fiiul nostru §i l'am nascut orb ; iar in ce chip vede
acum, not nu stim ; insusi stie, pre dinsul intrebati.
0 necredinta nebuna ce aveau fariseii 1 Vedeau
orbul cu ochi marturisind §i spuind adevarat, si nu
credeau! Pentru aceasta necredinta. zice Prorocul
Isaia (53,1) : Doamne, cine va crede marturia noastra,
sau puterea lui Dumnezeu cui se va arata ?" Si in-
tr'alt loc ii ocaraste pre dansii §i zice : Dete for
Dumnezeu ochi sa nu vada si urechi sä nu auda" ;
ca nici pentru vederea orbului se adevereau, nici
pre parintii lui credeau. Acela ce fusese orb, mar-
turisia pre Doftorul cel adevarat, pre Christos, iar
fariseii ii ocarau. Necarturarii Ii marturisiau Dum-
nezeu adevarat, iar carturarii se lepadau de Dansul.
Orbii vedeau lumina Dumnezeirei, iar ceia ce aveau
ochi, orbise.
Mare rautate este pizma la om, caci pentru pizma
nici binele sau nu stie sa.-1 cinsteasca. cela ce
o are, mananca si roade inima lui, §i nimanui binele
nu iubeste. Pentru aceea sä ne ferim de pizma,
fratilor, sa nu patim ca jidovii aceia ce pentru pizma
for au cazut intru necredinta $i nu au crezut lui
Christos. Orbul cel Ora de ochi, care nici odinioara
nu vazuse minunile ce facea Christos, a crezut ; iar
cei cu ochi, ce vedeau in toate zilele minunile ce
facea Christos, nu credeau, ci daca au auzit pre

11
www.dacoromanica.ro
9 162 CAZANIE LA. INALTAREA 'I
orbul marturisind pre Christos §i spuind cum l'a
tamaduit, ei s'au maniat pre dansul, l'au ocarit §i
l'au scos §i din soborul for afara.
Daca a auzit Domnul Iisus ca l'a izgonit pre
dansul afara, intr'una de zile aflandu-1 pre dansul,
i-a zis: Crezi to in Fiiul lui Dumnezeu ? Iar el
a ra.spuns si a zis : Cine este acela, Doamne, ca
sä cred intru Dansul ? Si i-a zis lui Iisus: Cela ce
grae§te cu tine, acela este. Iar el a zis : Cred,
Doamne; §i s'a inchinat lui. Deci se cade §i noua,
cu toata inima sa credem intru Domnul nostru Iisus
Christos §i pentru dansul sä rabdarn napa§tile ce
ne yin noua. dela alti oameni pentru pizma ce au
pre noi, ca sa ne afle §i pre noi Dumnezeu, intru
scarbele noastre sa ne mangae §i impargia ceriului
sä ne daruiasca; pre carea noi top sä o dobandim
pentru Christos Domnul nostru, caruia se cade
slava §i toata cinstea, in veci vecilor. Amin.

. 0 - .1-- .7.)r
-
-
.......umm.ruur....ssu

CAZANIE
LA LA INALTAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

oti oamenii au obiceiu a face cinste §i ma-

.. rire, celora ce-i izbavesc de vrajma§ii for si
se intorc cu biruire la casele sale. Apa se
cade si noua, sa facem cinste §i marire lui
Christos Domnului nostru, carele ne-a iz-
bavit de vrajm4i notri §i cu biruinta s'a intors
ws

www.dacoromanica.ro
J
 DOMNIJIA7I NOSTRIT IISIIS CHRISTOS 163

la imparatia sa ; pentru care lucru, praznuim astazi

cu cantari i cu veselie sufleteasca.
Domnul nostru Iisus Christos, dupa muncile sale
ce a rabdat pentru binele nostru i pentru a noastra
izbavire, a inviat din morti §i s'a sculat din groapa,
cum s'a aratat §i lumei cu semne minunate §i cu is-
pra.vi ca acelea mari §i slavite. Cu ce cutremur de pa-
mant, cu ce frica §i cu ce marire §i putere a zdrobit
iadul, a biruit pre diavolul §i l'a pradat de sufletele
cele ce le inghitise sub mana i sub robia sa! Atata
cat nu cum sä ramde in groapa, ca §i alti morti,
cum le parea jidovilor, ci cu atata putere §i cu atata
marire a inviat, cat §i pecetile lui Pilat au cazut,
strejarii de frica mare au fugit i invierea lui Chri-
stos tuturor spuneau §i marturisiau. Pana intr'atata
adusera pre Pilat i pre tot neamul jidovesc, cat se
temeau toti i se sfiau i cu mare ru§ine- se ruinara
i invierea Sfintiei Sale nu au putut sa o ascunda ;
ci de atunci pana acum sant patruzeci de zile, adeca
de cand a inviat Christos parka astazi, ce s'a
inaltat de pre pamant in ceriu, intru atatea zile tot-
deauna s'a adeverit i s'a aratat lumei invierea Sfin-
tiei-Sale.
Astazi s'a suit Domnul Christos de pre pamant
in ceriu, §i cu sine a dus patriarhii, prorocii §i toti
dreptii aceia, pre cari i-a scos din robia iadului, §i
cu multa robime, adeca cu sufletele ce le scosese din
munca, s'a intors la Parintele sau de unde qise.
Pentru aceea astazi toata lumea se bucura, i se ye-
sele§te §i toti pamantenii multamim §i dam lauda lui
Dumnezeu, ca impreuna cu sine ne-a dus la Dum-
nezeu Parintele sau, din munca iadului ne-a scos i
din mania lui Dumnezeu ne-a mantuit. Numai atata

www.dacoromanica.ro J
164 CAZANIE LA INALTAREA

ne trebuqte : intru viata noun §i fara de pacate sa

umblam §i intru dansa sä petrecem ; far intru viata
cea cu pacate, in carea am fost mai inainte, sa nu
ne intoarcem.

cum sant Prorocii §i Patriarhii ,

Astazi Domnul Christos a statut pre muntele Eleo-
nului §i toti sfintii cu dansul unii sco0 din fad
altii de pre pa-
mant adunati, cum sant Apostolii §i Ucenicii lui,
carora a vrut Dumnezeu sa le arate inaltarea sa de
pre pamant in ceriu. Li s'a aratat astazi §i cu dan0i
a edit din Ierusalim si s'a suit la muntele Eleonului.
Multe a vorovit cu dan0i de lucrurile cele cere0i
§i de imparatia ceriului. In mijlocul altor voroave,
a graft §i aceasta catre dan0i : Dupa sfatul Parin-
telui meu celui din veci, m'am pogorat din ceriu pre
pamant, din marire intru smerenie §i am luat trupul
lui Adam ctl pacatos, de 1-am curatit §i 1-am sfintit.
Macar O. am si rabdat cu trupul meu, munci §i du-
reri, si moarte am gustat, ci a§a este scris de pro-
roci §i a§a se cadea lui Christos sä se chinuiasca §i
sa invie din morti a treia zi. Pentru aceea am izbavit
pre Adam §i tot neamul lui din durerea mortei celei
de veci §i l'am dus catre viata cea netrecuta. Dupa
chinurile mele, a treia zi m'am sculat din morti §i
am aratat tuturor mortilor lumina de inviere, si
schimbare din putrejune intru viata neputreda §i din
moarte intru viata cea fail de moarte. Intru ziva mortei
mele, multe gropi am deschis (Matei 27, 52) §i mortii
din veci am inviat. Voi santeti marturii acelor tu-
turor, ca inaintea ochilor vo§tri §i fara de aceste
multe lucruri minunate am fb.cut. Pentru aceea mar-
turisiti intru toate limbile §i in toate .semintiile, po-
cainta, ca sa se pocaiasca de faptele for cele rele si

www.dacoromanica.ro
J
 rc

DOMNULIII NOSTRIT USITS CHRISTOS 1165

se intoarca, sä creada, intru numele meu. Eu voiu

priimi pre clanii §i voiu ierta toate pacatele lor, Aceia
vor fi oamenii mei §i eu le voiu fi for Dumnezeu
(Iezechiil 36, 28). Aceia vor fi mie feciori §i fete, iara
eu le voiu fi for Parinte. Si voi o prietenii mei §i
Ucenicii mei, de va. pare ca, nu veti putea acestea
sä le tocmiti §i sä intoarceti lumea sä creada intru
numele meu, voi nu e§ireti, ci §edeti in cetatea Ieru-
salimului, pana cand va yeti imbraca cu puterea cea
de sus a Duhului Sf ant (Luca 24, 49). Eu voiu tri-
mite spre voi fagaduinta Parintelui meu §i de aceia
yeti fi tari §i puternici asupra diavolului §i slugilor
lui. Toata puterea for o veti calca si multime de su-
flete, din puterea lui cea intunecata, la lumina veti
scoate,
Aceste cuvinte daca a grait catre clan§ii Domnul
nostru Iisus Christos, a scos pre dan§ii afara
din cetatea Ierusalimului §i i-a dus la Vithania catre
muntele Eleonului (Luca 24, 8). Acolo le-a spus for
de ducerea sa, cum va sa, se duca dintru aceasta
lume de jos ce este cu scarbe §i cu lacrimi, catre
lumea cea de sus la frumusetea marirei Sale, la im-
paratia sa cea netrecuta, in scaun de-a dreapta Pa-
unde a fost intaiu. *i a zis catre dansii :
rintelui,
Iata eu ma duc la Parintele meu §i la Parintele
vostru, la Dumnezeul meu §i la Dumnezeul vostru.
Pentru aceea va bucurati cu mine §i nu va scarbiti
pentru aceste cuvinte.
Jar atunci erau adunati cu Christos, in muntele
Eleonului, multi credincioi, pana in cinci sute de
suflete, §i Preacurata Maica Sfintiei Sale. *i daca,
au auzit aceste cuvinte din rostul Sfintiei Sale, atunci
foarte s'au obidit §i de amara tanguire §i de umi-

www.dacoromanica.ro
 r-
16F CAZAN1E LA INILTAREA

lin %a s'au umplut. Unii plangeau si lacrimi pre fetele

for varsau; altii cadeau la picioarele Sfintiei Sale
si cu lacrimi le cuprindeau de le sarutau si cu jale
graiau: Pentru ce to duci asa degrab dela noi,
dulcele nostru Invatator? Cui ne lasi pre noi spai-
mantati $i saraci, milostivul nostru Parinte? Pentru
ce ne parasesti si ne lepezi pre noi, oile tale cele
slabe, pre mijloc de lupi rapitori si cumpliti, pre
mijlocul neamului jidovesc, cei ce marirea to nu o
a cunoscut, nici numele tau vor sa. creada?
Iar Domnul nostru Iisus Christos mdngaia pre
Ucenicii sai cu aceste cuvinte, zicand: Parasiti de
a plange si nu va scarbireti, ca. eu nu ma. voiu
desparti de voi, ci voiu fi cu voi pana la sfarsitul
veacului (Matei 28, 2o). Nu \Ta voiu lasa saraci, ci
voiu trimite voua alt Mangaitor, Duhul Sant, pre
acela ce v'a fagaduit Parintele meu sa vi-1 dea;
ca Parintele v'a iubit pre voi, cum si voi ati iubit
pre mine. Mai bine va fi voua sa ma. duc eu, ca.
de nu ma. voiu duce, Mangaitorul Duhul Sf ant nu
va veni voila. Iar daca ma. voiu duce, eu 11 voiu
trimite voua dela Parintele meu, Duhul cel Si ant
adevarat mangaitor, carele dela Tani purcede (Ioan
15, 26). Daca va veni acela, va indrepta pre voi
spre tot adevarul si va descoperi voua taina venirei
mele pre pamant $i .a intruparei mele. Va invata
pre voi toata intelepciunea ceriului, si de cele ce
vor fi inainte va spune voila, Acela scarba voastra
o va schimba intru bucurie, si plangerea voastra va
mangaia.
Daca a zis aceste cuvinte, s'a departat putinel
de la dansii $i ridicandu-si mainile sale, i-a bine-
cuvantat pre dansii; iar ei cazura de i s'au inchinat
(4.
www.dacoromanica.ro
 DOMNITIATI NOSTRU IISUS CHRISTOS 167

lui cu smerenie. Si iata un nour luminat aci §i

l'a cuprins pre dansul §i l'a luat dintre ochii lor.
Si ducandu-se Sfintia Sa la ceriu, ceriurile s'au ve-
selit de venirea Facatorului sau §i portile sale §i-au
deschis. Cetele ingerilor, de multa spaima. §i de
bucurie fiind cuprinse, eiau inaintea Domnului sau
§i, ca celuia ce este Imparat cerului §i pamantului,
au cazut de i s'au inchinat. Heruvimii §i Serafitnii
cu cantari §i cu glasuri ingereti Yi petreceau, suin-
du-se de pre pamant in ceriu. Duhul Sfant a e§it
intru intampinarea lui cu veselie pentru biruirea
Sfintiei Sale. Parintele Ceresc a luat pre Fiul sau
pre bratele sale, unde a fost §i mai inainte.
Apostolii au ramas jos §i cu mare jale cautau
spre ceriu, se bateau in pept §i lacrimi pre f*le
sale varsau. Atunci au cunoscut Ca acela este cela
ce a facut ceriul Si pamantul §i a nemernicit cu dartii
pre pamant ca un necunoscut. Mai vartos atunci s'au
umplut de jale §i de obida, daca. §i-au adus aminte
ca. de multe on s'au indoit $i n'au crezut lui cu toata
inima, §i de multe on §i cu cuvantul i-au statut impro-
tiva. Pentru aceea foarte se umpluse de scarba §i de
jale inima §i sufletul lor. Intru acest chip, cand ar fi
un imparat mare sa-§i lepede sterna §i podoaba cea
imparateasca §1 sa se duca in casa unei slugi din
ale sale, sa petreaca in casa lui cate-va zile §i sa
nu-1 cunoasca nimenea §i sä rabde toate scarbele §i
cuvintele cele cu manie ale slugei sale, §i daca se
va duce imparatul acela din casa slugei sale, sa §tie
de aceia sluga aceea ca, a fost imparatul in casa lui,
cum sa nu-1 cuprinda scarba i mahnire pre unul ca
acela, caci nu a tiut ca a fost imparatul §i domnul
lui, ci i-a statut de multe on impotriva §i l'a scarbit

www.dacoromanica.ro
J
 168 CAZANIE LA INALTAREA

pre dansul ; asa intru acel chip si Apostolii, pana

a fost cu dansii Christos pre lume, nu-1 cunosteau
ca este Dumnezeu si imparat, ci de multe on macar
ca slujiau lui, insa se si priceau si de multe on
it suparau, precum Petru, feciorii lui Zevedei, si altii
(Matei, 20, 20). Domnul Christos toate le rabda si
nepriceperea lor nu o pomenea, ci-i mangaea pre
dansii cu fagaduirea Duhului Sfant, si binecuvantarea
sa le dete lor, ducandu-se in ceriu. Tara ei daca
l'au vazut pre dansul ducandu-se in ceriu, atunci
l'au cunoscut pre dansul ca este acela carele s'a
pogorat din ceriu pre pamant ; atunci mai vartos
suspinau si plangeau de ducerea lui.
Dumnezeu vazand scarba si mahnirea lor, a trimis
lor ingerii sai; pre Mihail si pre Gavriil ca sa-i mangae
pre dansii din scarba lor. Si adeca stand inaintea
lor doi barbati cu vesminte albe (precum scrie la
Fapte I , 1o, I 1), a zis lor Barbati Galileeni, ce
stati de cautati spre ceriu? Acest Iisus ce s'a inaltat
dela voi in ceriu, intr'acest chip va veni iarasi de va
judeca lumea intru milioane de sfinti ingeri. Atunci,
daca si-au ridicat ochii sai Apostolii de au cautat
spre ingeri, au uitat scarba mirandu-se de frumsetea
fecelor lor si de portul vesmintelor ce erau pre dansii,
si s'au inchinat lor; iar aceia au fost nevazuti d'ina-
intea lor.
Apostolii s'au intors, din muntele ce se chiema
Eleonul, cu bucurie multa de petreceau pururea in
Biserica, cu post si ruga mare (precum iarasi scrie
in Fapte I , I 4) si asteptau fericita fagaduinta si ve-
nirea Duhului Sant.
Acest praznic praznuim astazi, crestinii. Pentru
aceea va veseliti cei mari si cei mici, barbatii si fe-
(4.4
www.dacoromanica.ro
J
 DOMNIILUI NOSTRIT IISUS CHRISTOS 169

meile. Sa proslavim aceasta mare si minunata mi-

nune. Sa lAudam taina aceasta nepriceputft. Sa pri-
cepem ce este intelepciunea lui Dumnezeu; cum
Dumnezeu, Cela ce este mai nainte de veci, a venit
de s'a intrupat pentru noi din Sfanta FecioarA Maria,
a insetat, a flama.nzit, samarinean a fost cuvantat,
indrAcit a fost graft, a fugit d'inaintea vrajmasilor ;
fost-a batjocurit ca un mincinos ; fost-a °carat ca
un amagitor ; fost-a bAtut cu palma preste obraz ca
un rob ; pedepsit a fost ca un strain; bAtut a fost
ca un vinovat ; scuipit a fost ca un lepadat; rastignit
a fost intre doi talhari ca un facator de rAu ; in-
gropat a fost ca un mort. Si acestea toate le-a rabdat
ca un om deplin ce era. Si pentru ce? Pentru man-
tuirea noastra., pentru a noastrA izbavire, pentru ca
sl mautuiasca neamul omenesc din amarul si intu-
necatul iad. Pentru aceea astazi s'a inaltat de pre
pAmant in ceriu ca un biruitor si multime a dus cu
sine Parintelui sau, adeca sufletele acele ce a scos
din temnitele iadului.
Acestea toate sa le socotim si sa le tinem minte,
ca sa nu'l amaram §i noi cu lucruri rele. Ajunge
ca a fost °carat de vrajmasii saide jidovi ; incai
noi cei ce ne chierram robi gi slugi lui, sa nu-1
ocaram cu faptele noastre cele rele. Destul ca a fost
batjocurit de jidovi, cAlatorii cei de Lege ; incai noi
crestinii sa nu-1 batjocurim cu rautatile noastre. Caci
de vom batjocuri crestinul ce este intro credinta cu
noi, de vom ocari saracul, cand vom apasa sarmanul,
cand vom necaji bolnavul, insusi pre Christos vom
°cart ti -I vom intrista ; cAci Christos asa zice : Cine.
ce bine, sau ce rau va face unui om de acesti mai
mici, mie face, ca aceia sant fratii mei (Matei 25, 4o).

-4)
www.dacoromanica.ro
e 170 CAZANIE LA INALTAREA DOMNIILUI

Pentru aceea on ce rau facem crqtinului, lui Christos

facem.
Ce folos este, fra4ii mei, de vom cinsti pre cei
bogati, iar pre cei saraci ii vom necaji §i-i vom
niahni? Spuneti-mi, cari ne asupresc pre not : saracii,
au bogatii ? Cari ne trag la judecata, cari ne apasa,
cari ne necajesc : saracii, au bogatii? Pururea de cei
bogati santem asupriti mai mult (Iacov Apostolul 2, 6).
Pentru aceea pre cei sirmani, pre cei saraci, pre cei
neputernici, se cade mai mult a-i socoti ; acelora sa.
ajutam intru nevoea lor; in treaba acelora sä slujim;
pre aceia sa-i daruim; pre aceia sa-i imprumutam,
pentru ca sä se cinsteasca §i sä se preamareasca
Dumnezeu, pentru lucrurile noastre; caci Christos
insu§i grae§te (loan 15, 8): (Prin aceasta se prea-
mare§te Parintele meu, ca sa faceti lucruri bune §i
sn -mi fiti mie ucenicil Deci dar, sa ne nevoim ziva
§i noaptea, sa-1 prearnarim cu lucrurile noastre, sa-1
cinstim cu faptele noastre cele bune §i cu nevointa
noastra, pentru ca sä ne invredniceasca imparatiei
ceriului, binelui de veci, ca aceluia se cade marirea
in vecii vecilor. Amin.

www.dacoromanica.ro
J
 CAZ.A.1\TI
LA DUMINICA
A tiSEAPTEA DUPA PA TI
Pentru Stint li 318 Parinti ce s'au strain in Nikeea la
(A Soborul dintaiu.
?Al
,,? linii, in vremea de demult, aveau obiceiu in-
p) j
-.E tru acest chip : ce om vrea face vitejie la
rasboiu i vrea birui vrajmaii, aceluia, ce-
) tatea din care era, ii facea chipul lui, precum
era el, pentru cinste §i pentru lauda, i de
aciia puneau chipul acela in mijlocul cetatei, ca s6.-1
vada alti oameni sä se indemne spre vitejie. Pentru
aceasta se incepuse intru dat*i §i inchinaciunea ido-
lilor, Ca pre incet, pre incet se deprinsesera oamenii
a le face cinste acelor chipuri, §i le parea ca. sant
dumnezei §i se inchinau lor. Deci, daca aceia tfind
oameni pagani i pre Dumnezeu nu cuno§teau, Si
Inca faceau cinste oamenilor celor sarguincio§i ; cu
cat mai mult ni se cade noun,, sä cinstim pre sarguin-
cio0 sfintei Biserici, cari nu numai pre vrAjma§ii
noWi cei trupeti, ci §i pre diavolul, vra§ma§ul su-
fletelor noastre, l'au biruit §i l'au calcat.
Pentru aceea intru aceasta zi de astazi i not cin-
stim sfintii Bisericei noastre, cari s'au nevoit sä ne
izbaveasca din viclevgul diavolului, §i cari sant
Sfintii Parinti ce au fost la Soborul d'intaiu.
In ce chip a fost §i pentru ce s'a facut acel Sobor,
spune istoria intru acest chip : In zilele lui Constantin
imparat, acela bunul §i cre§tinul, era un diacon in
id
www.dacoromanica.ro
172 CAZANIE LA DOMINICA

Alexandria la patriarhie, invatat foarte §i filosof,

anume Arie. Acesta a inceput a grai cuvinte de
hula as'lipra lui Dumnezeu §i a zice, ca. Christos nu
este Dumnezeu adevarat, ci este zidire §i faptura
lui Dumnezeu ; adeca nu este insu§i Dumnezeu fara
de inceput, ci este zidit §i facut de Dumnezeu i
are inceput ca §i alte fapturi.
In Alexandria era atunci patriarh sfantul Petru.
Daca a vazut pre Arie ca este eretic §i hulqte pre
Dumnezeu, l'a lepadat din diaconie ; caci a vazut in
vis pre Christos stand pre prestol, ca un prunc mic,
imbracat cu un veFiant rupt, §i l'a Intrebat pa-
triarhul Petru, §i i-a zis : Doamne, cine ti-a rupt
ve§tmantul ? *i raspunzand a zis : Arie cela ce zice
ca nu sant Dumnezeu adevarat, acela mi l'a rupt.
Pentru aceea a fost lepadat din diaconie.
Dupa moartea sfantului Petru, a statut patriarh in
Alexandria altul anume Ahila, care a Intors pre Arie
catre credinta, l'a hirotonit protopop Alexandriei Si l'a
pus §i dascal sa fie la §coala in Alexandria. Pana a fost
viu patriarhul Ahila, Arie Inca s'a aratat cretin drept.
Dupa moartea lui, iar a inceput a huli ca §i intaiu,
Inca §i mai rau, atat cat a in§elat cu cuvantul sau
pre multi episcopi i mitropoliti. *i multa imperechere
§i amestecatura s'a facut intru Biserica lui Christos,
cat §i impara.tul Constantin auzind de aceasta, a
trimis carte la patriarhul Alexandru, cu rugaciune
sa se nevoiasca ca sa intoarca pre Arie, §i sa-1 pri-
imeasca iara§i in cinstea in care a fost. Ci Arie nu
vrea nici Intr'un chip sä se intoarca catre credinta,
ci de ce vedea ca--1 roaga, de aceea se mai salbaticea.
Aceasta auzind imparatul Constantin, ca un om
bland ce era, nu s'a maniat pre Arie sa-1 pearda,
cY:
www.dacoromanica.ro
r A EAPTEA.
{ DIIPA. 1114rI 173

ci a scris sä se stranga toti patriarhii, mitropolitii,

episcopii i calugarii d'inainte-i, in cetatea Nikeea, sa.
stea de fata cu Arie, sä vada cane este vinovatul.
Deci s'au adunat toti in Nikeea, trei sute i opt-
spre-zece Parinti. Iar imparatul daca a auzit ca s'au
adunat in Nikeea, le-a trimis bucate §i bauturi im-
parate§ti §1 daruri. Erau acolo adunati §i ajutatorii
lui Arie cu dansul, §i imparatul le-a dat §i for loc
deosebi sa §ada sa, se intrebe. Iara Sfintii Parinti
au §ezut de o parte o suta §i cinci-zeci §i noun ; de
alta parte iara§i o suta cinci-zeci i noua. Atunci
s'a sculat §i imparatul insui, s'a dus in Sobor §i a
ezut in mijlocul lor. Sfintii Parinti s'au sculat toti
inaintea imparatului de i s'au inchinat §i i-au multamit.
Mai marii acestui Sobor erau : Silivestru papa de
Ram, Mitrofan patriarhul din Tarigrad, Alexandru
patriarhul din Alexandria d'impreuna cu mafele Ata-
nasie, Eustatie patriarhul de Antiohia, Macarie patriar-
hul din Ierusalim, i alti parinti sfinti §i vestiti, cari mar-
turisisera de Christos in zilele altor imparati mai d'ina-
inte : Diocletian, Maximilian i Likinie. Si unora be era
cate o mana taiata, altora nasul taiat, altora urechile,
altora cate un ochiu scos, pentru numele lui Christos.
Imparatul a grait atunci catre danii §i a zis : Sant
Sobor §i Cinstiti Parinti, ascultati §i cuvantul meu, ca
§titi toti ca eu am fost pagan i pre Dumnezeu n'am
cunoscut; iar daca am cunoscut credinta cre§tineasca §i
am crezut lui Dumnezeu, cu ajutorul lui Christos am
biruit vr4ma§ii mei toti. Diavolul, care nu iube§te bi-
nele, nimanui, vazand cata bucurie am eu pentru crq-
tinatate, a indemnat pre vra§ma§ii lui Christos sa faca.
imperechere intru credincio§ii Bisericei lui Christos.
Pentru aceea va rog pre sfintiele voastre sa nevoiti
L ..1
www.dacoromanica.ro
174 CAZANIE LA DIIMINICA
091

cu puterea lui Christos, sa biruiti cuvantul lui Arie,

ca sa fie pace intru credinciosii lui Christos. insa nu
cu vrajba, nici cu sfada sa fie intrebarea voastra, ci
cu puterea lui Dumnezeu si cu cuvinte smerite ; caci
nu va intrebati pentru niscai lucruri lumesti, ca sa
va sfaditi si sa va priciti, ci pentru ca sa auda toti.
Sculati-va dar si faceti rugaciune toti arhiereii, ca
sa umbreze darul Duhului Sant pre noi, sä lumi-
neze $i pre mine si pre sfintiile voastre; pre mine ca
sa and si sa inteleg cuvantul vostru, caci sunt procopsit
in limba rAmleneasca, iar limba elineasca nu o stie bine ;
iar pre sfintiile voastre ca sä puteti vorbi cu Arie.
S'au sculat atunci toti parintii si insusi imparatul, si
cu lacrimi s'au rugat lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu,
pentru ca sa. faca minune, a cutremurat tot locul
unde sedeau ei cum auzim ca a fost si in vremea
aceea cand s'a pogordt Duhul Slant pre Apostoli.
Atuncea au luat indraznire Sfintii Parinti si au
inceput a se intreba cu Arie. Une on raspundea Eus-
tatie patriarhul de Antiohia, alte on Osie episcopul
de Chidruv alte on alti Parinti carturari si inva-
tati. Iar Arie, intdiu raspundea singur, iar mai apoi
el a slabit si a pus pre un filosof elfin sä raspunda.
Filosoful, ca un invatat ce era, a grait si intrebari
grele, atata cat si Sfintii Parinti s'au ingreuiat a ras-
punde. Iar unul dintru sfinti, anume Spiridon, vä-
zand c4 cu cuvantul nu se intoarce filosoful, a graft
catre dansul : 0 filosoafe, crezi Ca Santa Treime este
un Dumnezeu in trei fete ? Raspuns-a filosoful si a
zis : Nu cred, caci nu poate sa fie Dumnezeu in trei
fete. Si i-a zis sfantul : Eu sa-ti arat in ce chip este
Dumnezeu in trei fete. Aduceti-mi o caramida. Si
daca ii adusera, sfantul o a luat si a zis catre filo-

www.dacoromanica.ro
J
r A EAPTEA DUPA PAVrI 1751
sof : Cauta de vezi adevarul, o filosoafe ; si indata a
strans caramida aceea cu amandoua manile. Deci focul,
cu care era arsa caramida, a e*it in sus, apa ce era
intr'insa, a curs in jos, iar pamantul a ramas in
mana. Atuncea a zis lui Aceasta caramida au n'a
fost din trei : din foc, din apa §i din pamant §i a fost
una ? A.a. este §i Sfanta Treime : Tani, Fiiul §i
Duhul Sant ; aceste trei fete, sant un Dumnezeu
adevf)rat. Aceasta minune daca o a vazut filosoful,
a crezut ca este in trei fete Dumnezeu.
Dar Inca tot nu vrea sa fie cretin, ci iara§i graia
§i se Intreba pentru alte lucruri ; de aceia in multe zile
s'a facut intrebare. Intr'una din zile, intru acele intrebari
ce se intrebau parintii cu filosoful, a grait unul din ar-
hierei §i a zis : 0 filosoafe, de graie§ti adevarul, sä se
largeasca gura ta sä grae§ti §i altele mai multe; iar de
grae*ti minciuni, sa se astupe gura ta, sa fi mut. Si
numai cat a grait fantul aceste cuvinte, indata a a-
mutit filosoful §i de aceia n'a putut sa mai graiasca
nimic ; numai ce a cerut o hartie §i a scris asa : Sfintii
Parinti, rugati pre Dumnezeu sa se deschida gura
mea, sa. graiesc §i sa ma intorc §i eu la credinta.
Atunci s'au rugat arhiereii, lui Dumnezeu, *i a grait
filosoful iara§i. Indata s'a botezat §i a fost cre§tin.
Arie daca a vazut ca s'a intors filosoful, care era tAria
lui, n'a vrut sa se mai piece sa zica ca a greit §i sa se in-
toarca, ci a statut tot intru necredinta sa. Pentru aceea
sfintii l'au afurisit pre dansul §i l'au procletit §i pre ceia
ce vor asculta de invataturile lui. Si au scris semnul
credintei noastre, adeca Cred intru unul Dumnezeu...
Au facut aeolo si paschaliile, adeca calendarul, cum vor
Linea cre§tinii serbatorile si cand vor face Pa§tile. Au scris
§i sfa.nta pravila, cum se cade noun cretinilor a vietui.

c.
www.dacoromanica.ro
 176 CAZANIE LA DIIMINICA

Ascultati de acum si sfarsitul lui Arie cum a fost.

Daca a murit bunul si crestinul imparat Constantin,
a statut in scanul lui, fiul sau cel mai mic, Con-
stantin. Ca un om tanar Si usor de minte ce era
acesta, a intrat la dansul cu cuvinte prietenii lui
Arie, zicand sa priimeasca iarasi pre Arie Si sa nu-1
trimita in Alexandria, (ca se temea ca-1 vor ucide ma-
rele Atanasie si cu patriarhul de Alexandria) ci sa.-1
pue sa fie protopop la biserica cea mare in Tarigrad
si dascal in scoala cetatei. Deci imparatul a chiemat
pre patriarhul Tarigradului, pre Alexandru si i-a
zis sa primeasca pe Arie, Intru acest chip sa-1 faca sä
fie. Iar patriarhul a raspuns si a zis Inaltate imparate,
in ce chip zici maria ta sä priimesc pre Arie, dar el
este cu totul tot al diavolului ? Eu nu pot sa prii-
mesc pre unul ca acesta, ce este procletit de atatia
Sfinti Parinti, sä slujesc liturghie cu dansul. Macar
de s'ar si intoarce $i sä fie iertat, Inca nu poate
omul lepadat sa slujeasca liturghie de aceia, ci sä
cade sa fie om de rand ca si alti oameni. Si a zis
imparatul : De nu-1 vei priimi, eu voiu strange sobor
ca si tata-meu, si voiu socoti de aceasta, si atunci it
vei primi si fall de voia ta. Iar patriarhul a raspuns:
Macar si sobor de vei strange, o imparate, am nä-
dejde Intru Dumnezeu, ca precum zic eu, ca nu poate
sa fie in preotie ca mai inainte, asa vor zice si arhie-
reii soborului aceluia. Iar de acum sä sti, imparatia
ta, Ca eu nu voiu sluji liturghie cu dansul ; fa ce stiff
ca eu nu voiu calca Legea. Acestea a zis patriarhul
Si a exit afara. Iar imparatul fiind Indemnat si rugat
de prietenii lui Arie, cari erau in curtea lui, a scris
raspuns asa : Fieste-ce arhiereu ce va vrea sa prii-
measca pre Arie, acela sä sada in scaunul sau, iar

www.dacoromanica.ro
 A EAPTEA DUPA PAM 177

carele nu-1 va priimi, acela sa iasa afara din scaun.

Atuncea daca a vazut Alexandru patriarhul ca este
in nevoe ca aceea, a pus nadejdea sa in Dumnezeu,
§i in ziva aceea ce vrea Arie sa slujeasca liturghie
cu patriarhul Alexandru §i cu alti arhierei, intru
acea noapte s'a dus patriarhul §i a intrat in Altarul
Bisericei, §i cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu intru
acest chip : De este bun Arie §i vrednic de litur-
ghie, sa.-1 ingaduiasca; iara de nu, sa--1 pearda de pre
fata pamantului, sa nu mai strice cre§tinii. Deci pa-
triarhul a0 s'a rugat lui Dumnezeu ; iar Arie §i
cu ai sai, daca a sosit ciasul liturghiei, a purces la
Patriarhie sä slujeasca liturghie. Si mergand, a in-
trat intr'una din e§itorile cetatei, pentru treaba tru-
pului, §i indata i s'au varsat toate matele de au e§it
pre jos, §i apa a murit in mania lui Dumnezeu. Ar-
hiereii netiind nimica, l'au a§teptat multa vreme.
Daca au vazut ca zabovete, au trimis la gazda lui
sa.-1 caute. Deci intreband din oameni, au doara
l'au vazut unde-va, §i spuind unde a intrat, s'a dus
§i l'au aflat pre danstil intru acest chip mort. De
aciia §tiind §i prinzand de veste toti cre§tinii, s'au
veselit ; iar ereticii s'au ru§inat. Si a§a s'a isbavit
Biserica lui Dumnezeu de eresurile lui Arie.
Pentru acest lucru, cre§tini binecuvantati, praznuim
not asta-zi Soborul Sfintilor Parinti, caci §i acetia
ca Apostolii au invatat lumea a crede drept, §i au
marturisit pre Christos, Dumnezeu adevarat. Pentru
aceea §i not in toti anii praznuim pomenirea lot,
pentru ca sa ne aducem aminte cum necredinciosul
Arie a fost osandit pentru hula lui, iara Sfintii Parinti,
cum s'au nevoit pentru credinta §i Dumnezeu i-a
cinstit pre dan§ii, §i asta-zi oamenii ii lauda. Pentru

V3( 4.4
www.dacoromanica.ro 12
4k),S e
178 CAZANIE LA MONICA

aceea §i noi sg tinem tare credinta ce ne-au dat

noun Sfintii Parinti, §i sg ne nevoim sA facem zisa
for ;caci cate au zis ei §i au scris, toate sant din
Duhul Sfant. SA nu zicem cg sant acestea cuvinte
omene§ti, ci sg socotim mai inainte ce Sfinti sant
aceia, cat numai pentru numele cine ii pomene§te,
Inca ajunge destul a se teme ne§cine de dan§ii, cum
au fost sfantul Silvestru papa de Ram, sfantul Nico-
lae, Athanasie Alexandreanul, sfantul Spiridon fa-
catorul de minuni §i altii carii nu este cu putinta a be
spune numele tuturor, carii au rabdat scarbe §i nevoi
in toata viata for dela imparati necredincio§i §i dela
eretici, pentru ca sä ne invete pre noi a crede drept
intru Sfanta Treime ce este insui Dumnezeu, caruia
se inching toate o§tile ingerqti, pamantenii §i toate
adancurile. Aceluia este marirea, cinstea, tinerea
§i imparatia intru veci netrecuti §i nesfir§iti. Amin.
. t. w e7, -
66 .4. - T
" 0-4 BM

CAZANIE LA DUMINICA
RUSALIILOR
Cand S'a pogorit Duhul Stant pre Apostoli, la al
treilea cias din zi.
stazi praznuim, cre§tini binecuvantati, ziva
cea maxita §i cinstita, intru carea S'a po-
gorit din ceriu Duhul Sant Si a venit pre
Apostoli la vederea tuturor. Intru aceastg
zi este praznicul §i serbatoarea noastra aceea
de carea prorocii de demult au prorocit §i in multe
chipuri o au inchipuit. Toci Imparatii, Patriarhii §i
rJ
C.,=am.a GAP-
www.dacoromanica.ro
 q.)qt,
RUSALIILOR l79 -g

ApoStolii, carii au socotit si au luat aminte de toc-

meala acestei zile, mai inainte de ce s'a facut s'a
plinit intru aceasta zi de astazi, socotit-au Si s'au
mirat, miratu-s'au si nu s'au priceput ce a vrut Dum-
nezeu sa daruiasca sa dea celora ce iubesc pre
Sfintia Sa. Astazi a plinit si a dat Dumnezeu ce a
fagaduit la inaltarea sa, cand s'a inaltat de pre
pamant in ceriu, ca va da Apostolilor. Astazi le-a
dat si le-a daruit, si intru dansii s'a izbandit noun
tuturor. De care lucru ascultati spunerea Sfintei
Scripturi in ce chip arata noun si ne invata de a-
ceasta sfanta luminata zi de astazi.
Dupa inaltarea Domnului nostru Iisus Christos,
Apostolii s'au intors in Ierusalim, din muntele Ele-
onului, $i petreceau in Biserica ziva si noaptea, de slu-
jau lui Dumnezeu cu post si cu ruga, si asteptau
fericita fagaduinta ce le fagaduise Domnul Christos.
Iar cand a fost a zecea zi dupa ce s'a inaltat Chri-
stos, la al treilea cias de zi, atuncea a venit pre
dansii Duhul Sant, cum scrie si Luca Evanghelistul
la Faptele Apostolilor (2, I-13), zicand : Cand
s'au umplut cincizeci de zile, erau Apostolii aduna4i
toti d'impreuna. Si a fost de naprasna un sunet din
ceriu, cum ar fi un \rant mare cu vifor, si a urn-
plut toata casa unde erau sezand. Si li s'au aratat
for limbi impartite ca o vapae de foc $i s'au pus
de au sezut pre fieste-carele dintr'insii. Si s'au um-
plut tot de Duhul Sant, si au inceput a grai intr'alte
limbi, precum le da for Duhul Slant sa graiasca
intelepciunea lui Dumnezeu. Iar daca a fost acest
sunet din ceriu si acest glas, atunci s'a adunat popor
mult, s'au amestecat multimile de se mirau si se
ciudeau, caci auzeau pre Apostoli graind in toate
AZ3(
www.dacoromanica.ro
 180 CAZANIE LA DUMINICA

limbile ; cine in ce limba, se nascuse, intru aceea

auzeau graind marirea lui Dumnezeu. graiau unul
catre altul : ce poate fi aceasta? Ace§tia toti graesc
in limba galileeneasca, §i alts, limba ei nu §tiu, dar
noi acum ii auzim pre fie§te-carele din ei graind in
limba noastra, in ceea ce am nascut. In Ierusalim
era atunci adunate noroade multe din toate limbile
cate sant pre subt ceriu, pentru praznicul ce aveau
intru acea vreme jidovii. Erau Parti, Mezi, Elamiti,
Arabi, Egipteni*), din Asia, din Livia, din Roma, din
Frigia, din Crit, §i alti straini din toate laturile.
Toti se mirau de intelepciunea dumnezeeasca, nici
auzita, nici graita, ce graiau Apostolii.
Unii din neamul jidovesc, au vrut sä ocarasca
pre Aliostoli §i au zis ca sant plini de yin si sant beti.
Atunci s'a sculat Petru din cei unsprezece, §i a inceput
a grai catre dansii cu glas mare (precum scrie la
Fapte 2, 14-36) : 0 voi barbati jidovi §i toci ceia
ce locuiti preste toata lumea, socotiti cuvintele mele,
ca. not nu santem beti, cum va pare voua ; ca iata
este la al treilea cias de zi, §i nici odinioara nu
ne-ati vazut beti intru aceasta vreme. Ci aceasta
este zisa lui Ioil Proroc ce graete (2, 28), zicand :
Si va fi in zilele de apoi, zice Dumnezeu, turna-voiu
din Duhul meu pre tot omul ; §i vor proroci feciorii
votri §i fetele voastre. Si batranii vo§tri vor vedea
visuri. tinerii vo§tri videnii vor vedea. Ca §i pre
slugile mele §i pre slujnicile mele intru acele zile
voiu turna din Duhul meu §i vor proroci. CA pre
Domnul Christos cela ce voi l'ati prins §i l'ati pironif
pre cruce §i l'ati omorit, pre acela Dumnezeu l'a

) In edtlia vechie : erau sarbt, ce$t, nernli, arapi, eghipteni, spantoli...

.13Ore 5)EiT.
www.dacoromanica.ro
 2) CA'
RITSALIILOR 1 81

inviat §i cu puterea lui Dumnezeu s'a inaltat Si fa-

gaduinta Duhului Sant a luat dela Parintele §i a
varsat aceasta ce vedeti acum §i auziti. Acest dar a
trimis acum Dumnezeu voua §i feciorilor vo§tri §i
tuturor celor de departe cati se vor ruga Domnului
Dumnezeului. sau. Deci va mantuiti de acest neam
indaratnic §i va botezati intru numele Domnului Iisus
Christos si luati darul Duhului Sant.
Iar ei daca au auzit, s'au umilit cu inimile, au
crezut in numele lui Dumnezeu, §i s'au botezat atunci
trei mii de suflete §i au luat toti Duhul Sant (precum
vedem ca scrie la Fapte 2, 37-42).
Acestei tocmeli dumnezee§ti §i a venirei Duhului
Sant, praznuim §i serbam intru aceasta zi de astazi,
ca sa. pomenim §i sä ne aducem aminte in veci de bi-
nele ce a facut noun Dumnezeu. Ca chipul acela al
lui Dumnezeupre carele 11 pusese §i-1 aratase Dum-
nezeu in zidirea sa, adeca in om, §i intaiu intru Adam
care chip §i obraz fiind grozavit si spurcat de duhul cel
ram §i in§elator ce in§elase pre Adam, astazi cu Du-
hul lui Dumnezeu cel Siant, a statut acel chip curatit
§i infrumusetat intru noi intru toti. Acel chip fiind
omorit de me§tqugul diavolului, de Duhul Si ant s'a
inviat §i este viu §i inoit chipul lui Dumnezeu intru
noi, catre marirea cea de veci ; care lucru nu este alt
nimic, fara numai sufletul ce este in noi, pre carele
1-a suflat Dumnezeu in om. Duhul Slant curatqte
pre om §i-1 sfinte§te ; it inoe§te si -i 6. in capul lui
intelepciune, §i in limba graiu, §i cuvant, §i §tiinta
sa §tie de lucrurile ce vor fi inainte, §i pricepere sa
priceapa de tainele cele ne§tiute, pana ce aduce pre
om de -1 schimba din viata lui cea pacatoasa si-1 toc-
me§te de -1 face pre chipul §i pre obrazul lui Dum-

www.dacoromanica.ro
4k3LS 141
182 CAZANIE LA DUMINICA

nezeu, fail de pofte §i fail de nici un pacat in ce

chip a fost Adam cand 1-a facut Dumnezeu intaiu ;
§i acela om este de aciia biruitor mortei §i mo§tean
imparatiei ceriului. Duhul Sfant a§ijderea din oameni
pro§ti alege §i face Apostoli, Proroci, Invatatori §i.
Pastori turmei lui Christos. Pentru aceea Apostolul
Petru ne da §tire in Epistolia sa cea dintaiu (2, 9),
zicand : (SA §tim ca pentru darul Duhului Sant
santem neam ales, semintie imparateasca, preotie
sfanta, oameni ca§tigati cu sangele lui Christos, ca
sä marturisim pre izbavitorul nostru, carele ne-a
chemat dintru intunerec intru luminata a lui lumina).
Pana, aicea auzirati folosul Duhului Sant cat fo-
lose§te in om. De aicea sa. auzim iara§i, pentru care
lucru vine Duhul Sfant in om.Intaiu, vine pentru
sfantul Botez, caci putini sant sa poata tinea curat
§i cum se cade, fart, de pacate, [Ana la moarte,
sfantul Botez. Pentru aceea Domnul Christos a lasat
invatatura in Santa Evanghelie (Matei 3, I), §i intaiu
a inVatat : parasire §i pocainta de rautati §i de pacate;
ca. cine va sä se intoarca catre Dumnezeu, din pacate
cauta sä se intoarca, de dansele sä se paraseasca §i
pentru dansele sa-i para rau. In lacrimi §i in jale sa
se pocaiasca. In foame, in sete §i in ruga sa petreaca,
ca Ninivitenii §i ca David proroc. De a luat cu ne-
dreptul cuiva, sa-i intoarca §i sa-i plateasca ca Zahei
(Luca 19, 8, 9); sa. pue milostenie in poala saracului,
ca sa roage aceia pentru dansul pre Dumnezeu
cum a invatat Daniil proroc pre Navohodonosor
(Daniil 4, 25) ; sä se roage cu mare plecare §i
cu inima zdrobita, ca Vame§ul.
Alta invatatura a Domnului Christos este aceasta,
ca sä credem a§a tare §i sä tinem cum ne arata noun.
..Vin GAV
www.dacoromanica.ro
 St.ibt
6 RUSALIILOR 183

Santa Evanghelie de Domnul Christos, ca este al

nostru Izbavitor, al nostru Rescumparator, al nostru
Indreptator, §i cine va crede in Fiiul lui Dumnezeu,
va avea viata de veci.
Catre aceasta credinta, invata Dumnezeu sa avem
lucruri bune, adeca viata fAra de prihana, blandete,
plecare, rabdare, curatie, dreptate, milostenie, priinta
fiqtecaruia cre§tin, foame, sete pentru Dumnezeu ;
rugaciune, paza la biserica, sfanta cuminecatura, §i
sfanta anafora ; nevointa fara de lene de cautarea
imparatiei ceriului si nepa.rasita dorirea binelui de veci.
Invatatura lui Dumnezeu sa pazim, in frica lui sa
locuim, viata noun §i binecuvantata sa vietuim intru
toate bunatatile cats sant date noun dela Dumnezeu,
§i intru dansele, ca n4te fii ascultatori, Domnului
sa umblam. Cu dansele credinta noastra sa o infrum-
setam ; pentru care lucru, sa ne chemam slugi acelui
Dumnezeu, si vazand §i .altii multi ispravile noastre
cele bune, vor lauda pre Dumnezeu Parintele cela
ce este in ceriu.
Acela este suflet iubit, al acelui binecuvantat cre-
§tin, care va avea aceste bunatati §i intru dansele
va vietui. SA se roage lui Dumnezeu numai, sa-i
inmulteasca §i sa-i adauge dragostea catre Sfintia
Sa §i catre de aproapele sau, §i ca sa -1 intareasca
intru bunatati, sa nu fie impedecat din viata cea
dumnezeeasca, de viclenii diavoli. De aciia sa mul-
tameasca lui Dumnezeu, ca acela este ceta faga-
duintei ce a fagaduit Domnul Christos in Santa Evan-
ghelie, zicand (Ioan 14, 23) : Parintele meu 11 va
iubi, §i la dansul vom veni, local intru dansul vom
face'. Minunata venire §i vestita locuire a acestui
Domn, in loca§ul inimei acelui om pre care it iube§te
13(6 Ca f
www.dacoromanica.ro
VS
6 184 CAZANLE LA DIIMINICA

Dumnezeu. Mare dar al lui Dumnezeu este, and

petrece Sfintia Sa in om. Acelui om, rautatea nu-i
poate strica nimica ; nici un lucru nu-1 poate scarbi,
caci are ajutor pre Domnul cela ce stapa.nqte
preste toate fapturile, §i §i-a iubit intru dansul loca§
§i petrecere. De aceasta grae§te Pavel Apostol la
Epistolia sa cea catre Romani (8, 31) zicand : De
este Dumnezeu cu noi, cine sa fie mai mare preste
noi ? A toate lucrurile santem biruitori pentru Dum-
nezeu cela ce ne iube§te pre noi. Deci pre care om
iube§te Dumnezeu, §i iubqte §i el pre Dumnezeu,
pre acela §i cerceteaza; la acela, nevazut vine de
mangae sufletul lui §i inima lui vesele§te ; darul intru
dansul ii inmultqte, dragostea catre Sfintia Sa ii
adauge ; ii da intelepciune i-1 imbogate§te cu spor
dumnezeesc ; ii da binecuvantare intru toate ispra-
vile lui §i intru toate lucrurile. Pace i lini§te i tot
binele vine omului aceluia pre aceasta lume ; iar in
veacul ce va fi, cu cinste §i cu marire it va incununa,
intru viAa cea cu bucurie, intru imparatia cea ne-
trecuta §i neschimbata, unde nu sant boale, nici
durere, nici scarba, nici lipsa, nici o grija de nimic,
numai veselie neincetata. §i netrecuta.
Deci precum este ferice de cre§tinul acela, care
pentru darul Duhului Slant are pre Dumnezeu intru
sine, a$a este becisnic §i vai de cre§tinul cela ce
pentru pacat s'a despartit Dumnezeu de dansul. Du-
hul Sfant intru dansul nu locuete. Acela este sec ca
un lemn uscat, Bata de ardere in focul nestins. Insui
Christos spune de aceasta, cu aceste cuvinte zicand
(Ioan 15, I, 2, 3) : cEu sant radacina, iar voi santeci
odraslele ; deci fiecare odrasla ce nu face in mine
roada, taea-o-va Patintele cel ceresc §i in foc o va
5)0
www.dacoromanica.ro
 R USALIILOR 185 s'e)-

arunca). Pentru aceea, de nu ai Duhul Sant, pre

Dumnezeu Inca nu-1 ai ; §i de nu ai pre Dumnezeu,
nimic nu ai, caci WA de Dansul nimic nu e§ti, §i
nu ai nimic, fiindca nici un bine nu .poti sa faci.
Dumnezeu este isvor vietei de veci, iar to de nu ai
pre Dumnezeu, viata de veci nu ai ; numai ce-ti
cauta a flamanzi §i a Inseta fara de dansul in veci,
§i de acii ail de Dumnezeu e§ti ca o odrasla taeata
dela toata mila lui Dumnezeu, §i uscatfi, §i focului
de veci gatita. Pentru aceea, cum scriu Invatatorii
Bisericei, bunatatea a toata lumea, fara de Domnul
Christos, este saracie, neprisosinta §i rautate netrecuta.
Si cine ne face pre noi fara de Dumnezeu ? PAca-
tul ! Cum zice prorocul Isaia (59, 2), ca pacatele
voastre, despart Intre voi si Intre Dumnezeu ; ca
pacatele scoate afara Duhul lui Dumnezeu din suflet
§i aduce duhul dracului. Deci, precum este sarac §i
mi§el omul fara de Dumnezeu, incat §i sufletul lui mare
greutate cauta sä patimeasca, a§a §i cela ce are pre
Dumnezeu, tot binele are. Are viata de veci, are man-
gaerea Duhului Sant, este odrasla roditoare ; de
folos este lui Dumnezeu §i lui-§i §i de aproapelui sau.
Pentru aceea sa ne nevoim, fratilor, sa avem pre
Dumnezeu oaspete in sufletele §i intru inimile noastre.
Sa -i gatim cale placuta §i iubita, cu pocainta. Sa
gonim cu ispovedania, pre oaspetele cel vechiu,
pre diavolul, pre care 1-am chemat in noi cu pacatul.
Sa chemam cu foame, cu sete, cu rugaciune, cu la-
crimi §i cu suspinuri, ca sa vie Dumnezeu intru noi
sa ne Inoeasca §i sa ne curateasca de necuratia pa-
catelor ce a acut in noi duhul cel rau §i dracesc,
§i sa ne dea Duhul Stant ca sa putem multami
TatAlui §i Fiiului §i Duhului Sant, §i sa zicem :
iX ;10.
W-49
www.dacoromanica.ro
WirP
-Olt 186 CAZANIA A DOITA LA DUMINICA

Sfanta Treime nedespartita §i neschimbata, tie ne

inchinam, pre tine avem Dumnezeu §i Imparat, pre
tine Facator §i Ziditor marturisim §i te propove-
duim a toata lumea. Multamim milostivirei tale, ca
ne-ai iubit, ca ne-ai miluit §i ai plinit aceasta taina
ce este minunata §i preamarita si ingerilor neprice-
puta. Pentru aceea rugamu-te §i ne cucerim : aicea
sa ne invredniceti sä petrecem viata cu pace, fara
de pacate, fara de sminteala, neimpiedecati §i nebi-
ruiti de vrajm4i trupeti §i sufletqti, iar acolo sä
ne darueti ca sa te cantam Si sa te preamarim cu
ingerii, cu sfintii, cu cati au facut §i fac voea ta ;
ca sfintia ta e§ti laudat Si preamarit, cinstit §i in-
chinat dela toate fapturile, acum si pururea si intru
netrecuti si nesfariti veci ai tuturor vecilor. Amin.

KgME<>3MME.:Orl-W1
CAZA.1\TIA.
A DOUA
IARASI LA DUMINICA RUSALIILOR
ADECA A POGORIREI DUHULUI SFANT
cPentrucg vedem acum prin oglind3,
ca inteo ghicifurg ; lar afunci faig dire
ialg (1 Corinteni 13, 12).

cris-a Soloinon in Pildele lui (1, 19), zicand :

(Trei lucruri sant mie mai grele : calea vul-
turului in vazduh, calea- §erpelui pe piatra,
calea corabiei pe mare,.
Drept maritori cre§tini 1 Lesne sant aceste

er}211
www.dacoromanica.ro
 ,L
RIISALIILOR 187

lucruri pre can le nume-te Solomon grele ; pentruca

prin calea corabiei pre mare, se intelege na§terea
lui Christos_ din Prea Curata Fecioara ; prin calea
§erpelui pre piatra, se intelege scularea lui Christos
din mot-0 ; prin calea vulturului in vazduh, se inte-
lege inaltarea lui Christos.
Insa mai grea intrebare este la noi, de trei chi-
puri Dumnezeeti ; ca nu putem a socoti acele trei
chipuri Dumnezeqti : trei chipuri sant in Dumnezeu,
si este un Dumnezeu, nu trei Dumnezei. N'au putut
a socoti acele trei chipuri dumnezeqti, cei fara de
Dumnezeu, ca ziceau ca nu este nici un chip dum-
nezeesc, §i nu este Dumnezeu. Pentru aceea zice
Psalmistul (Psalmul 13, I) : (Zis -a nebunul intru
inima sa : nu este Dumnezeu 1. N'au putut sa soco-
teasca aceste trei chipuri dumnezee§ti, inchinatorii de
idoli ; ca ziceau ca sant multe chipuri dumnezee§ti
8i sant multi dumnezei, Pentru aceea iar4i zice
Psalmistul : c Toti dumnezeii limbilor, sunt draci 1. N'au
putut sa socoteasca aceste trei chipuri dumnezee§ti,
Savelianii; ca ziceau ca numai un chip este in Dum-
nezeu, care se cheama Parintele, Fiiul §i Duhul
Sant. Dar noi aka credem, ca, este un Dumnezeu
in trei chipuri, §i trei chipuri intr'un Dumnezeu. 5i
acele trei chipuri, au intre sine osebire, adeca feluri:
altul este Parintele, altul este Fiul, altul este
Duhul Sant.
Dar cum putem cunoate Treimea cea Prea Santa,
pentruca pre dansa nu o vedem ? Putem cunoa§te
prin mijloace vazute, acute, care se cheama oglinzile,
cimiliturile precum zice Pavel Apostol : Acum
vedem in ghicitura ca prin oglinda, iar atunci fata.
catre f ata .

*To,
iV9
www.dacoromanica.ro
 G`W
4`-'4 188 CAZANIA A DOIJA LA DITMLNICA

Deci, fagaduesc a va arata dumneavoastra, mij-

loace acute, vazute, prin care putem sa cunoastem
intr'un Dumnezeu nevazut, Treimea cea nevazuta,
pre care o rog de ajutor si pre dumneavoastra de
ascultare.
Trei mijloace sant acute si vazute, prin care
putem a cunoaste Treimea cea nevazuta. Intaiul
mijloc este filosoficesc, al doilea teologhicesc, al treilea
prorocesc si patriarhicesc.
Mijlocul filosoficesc, este faptura. Filosofii, prin
faptura cunosc pre Treimea cea Prea Santa caci
asa zice Pavel Apostol la Epistolia cea catre Romani
(I, 2o) : c Ca cele nevazute ale lui, dela zidirea lumei,
prin fapturi gandite, vazute sunt 1 .
Filosofii cunosc Prea Santa Treime prin cuvantul
fiinta. Acest cuvant are intru sine trei adevaruri ;
impreunare, dreptate si bunatate. *i Dumnezeu are
intru sine trei chipuri ; Dumnezeu Parintele, Fiul
si Duhul Sant. *i precum acele trei adevaruri se
cheama fiinta si bunatate fiinta, insa nu sant trei
fiinte, ci este o fiinta ; asa trei chipuri dumnezeesti
se cheama Dumnezeu : Tatal este Dumnezeu, Fiul
Dumnezeu si Duhul Sant Dumnezeu , insa nu sant
trei Dumnezei, ci este un Dumnezeu.
Cunosc filosofii, Prea Sfanta Treime prin sufletul
omenesc, care are intru sine trei puteri : cresterea,
simtirea si priceperea. Asa si in Dumnezeu se afla
trei chipuri : Thal, Fiul si Duhul Sant. Acele trei
puteri se osebesc intre sine, $i se gasesc una fara
de alta. Intre flori este putere crescatoare, pentruca
florile cresc si nu este intru dansele putere simtitoare.
Intre hiare este putere crescatoare, pentruca hiarele
cresc si aud, iar putere intelegatoare intru dansele
'Tog k-c,6?.
gkr9
www.dacoromanica.ro
4,5 RIISALILLOR
c1..
189 ',Le).

nu este. Dar in sufletul omenesc, toate aceste trei

puteri se afla : cresterea, auzirea si priceperea, pen-
truca omul $i creste, si aude, si intelege ; insa nu
sant trei suflete in om, ci un suflet este. Asa $i chi-
purile dumnezeesti se osibesc intre sine, cu adeve-
rintele sale cele chipese : adeverinta Tatalui, este
a naste si a slobozi ; adeverinta Fiului, este a se
naste ;adeverinta Duhului Sant, este a fi purces
sau pogorat. Insa aceste trei chipuri nu sant trei
Dumnezei, ci un Dumnezeu este.
Cunosc filosofii Prea Santa Treime prin soare,
carele inchipueste doua puteri ale sale, in doui
nori apatosi, din vederea noastra prea vederoasa
curata, iar din dosul sail intunecat, $i atunci
scoatem, din vedere, trei sori : unul in ceriu, doi spre
cei doi nouri apatosi. Asa Dumnezeu Taal intru
'Dumnezeirea sa. Aceiiasi dumnezeirei sale, doua
chipuri au inchipuit : pre Fiul si pre Duhul Sant
pre Fiul nascand, iar pre Duhul Sant slobozind;
ca chipuri sant asemanate aceluia ale cui sant chi-
purile. Adeca cum ar fi soarele doua chipuri unul
spre altul, cela-lalt spre alt nour apatos inchipuite,
sant asemenea soarelui, ca soarele are lumina si ro-
tunzeala, adeca cearcan. Si cele doua chipuri ale lui
in doi nouri apatosi inchipuiti, au rotunzeala si lumina,
pentru aceea ii numim pre dansii sori. *i lui Dum-
nezeu Parintelui, doua chipuri ale lui : Fiul si
Duhul Sant, asemenea ii sant pentru Dumnezeirea ;
ca ce e Parintele, aceeasi unire au intru sine, Dum-
nezeire nedespartita. Fiul si Duhul Sant. Numai a-
ceasta este imperechere intre cei trei sori si trei chi-
puri dumnezeesti, ca cei trei sori au fire a multe
feluri despartita, nu una ; numai un soare drep este

e,)-1
www.dacoromanica.ro
 _rP
4rAt 190 CAZANIA A DOIIA LA DITMINICA

cel in ceriu, iara cei doi sori inchipui1i In doi nouri

apato§i, nu sant drepti, ci numai se afla O. sant sori.
Tara cele trei chipuri dumnezee§ti nu sant de multe
feluri nedespartite, insa o fire dumnezeeasca au, §i
fle§tecare chip Dumnezeu adevarat : Parintele Dum-
nezeu adevarat, Fiul Dumnezeu adevarat i Duhul
Sant Dumnezeu adevarat.
Cunoso filosofii pre Prea Sfanta Treime, prin
curcubeu, care se arata pre nouri. Precum curcubeul
are irstru sine trei aruri : vanat, verde §i ro§u ; a§a
§i Dumnezeu are intru sine trei chipuri : este in Dum-
nezeu Parintele, Fiul §i Duhul Sant. Curcubeul deli
are Intru sine trei §aruri, insa nu sant trei curcubee,
ci este un curcubeu ; a§a §i Dumnezeu, macar ca are
Intru sine trei chipuri, insa nu sant trei Dumnezei,
ci este un Dumnezeu. Numai aceasta imperechere
este intre cele trei §aruri in curcubeu §i cu trei
chipuri in Dumnezeire. In curcubeu trei §aruri nu
sant adevarate, ci numai se vad a fi §aruri ; ca
curcubeul este nour apatos, din vederea noastra prea
vederos, iar din dosul sau intunecos ; are intru sine
tocmeala de multe feluri : pre alocurea este des, pre
alocurea rar, pre alocurea Inca. §i mai rar, §i pentru
acea tocmeala imperecheata, are intru sine vapseall
de multe feluri de trei chipuri insa nu e ade-
varata din lumina soarelui, care umbreaza pre can-
sul. Iar cele trei chipuri in Dumnezeire, sant chipuri
adevarate : Parintele chip adevarat, Fiul chip ade-
varat §i Duhul Sant chip adevarat.
Cunosc filosofii pre Santa Treime prin apa, cand
dintr'o fantana doua izvoare curg : Fiul §i Duhul
Sant. Cum antana i isvorul sant o apa §i o fire
au, aka i cele trei chipuri dumnezeqti sant un Dum-
.To& IrkrJT.

www.dacoromanica.ro
 RITSALIILOR 191 Pr °e.5-

nezeu, o adeverinta au ; ca. Parintele nascdnd pre

Fiiul, a dat lui aceea§i unire si nedespartita Dum-
nezeire, care insui are ; aijderea §i pre Duhul Slant
slobozindu-1, da lui aceea§i Dumnezeire care a
dat si Fiului §i care ins4 intru Sine are.
Cunosc filosofii pre Treimea Prea Sfintita, prin
lemn, cand dintr'o radacina cresc doua odrasle. Pa-
rintele este radacina din care an crescut doua o-
drasle :Fiul §i Duhul Sant. Precum radacina §i
odraslele sant un lemn, au o fire, a§a §i cele trei
chipuri dumnezee§ti, un Dumnezeu au o fire ; pentruca
nascandu-se Fiul §i Duhul Sant purcede, acee4
unire iau dela Tatal, Dumnezeire nedespartita, carea
insu§i Parintele are intru sine. Radacina este mai
intaiu decat odraslele ; §i in trei chipuri Dumnezee§ti,
Tatal este mai intaiu decat Fiul §i Duhul Sant,
pentruca Fiul si Duhul Sant dela Parintele sant.
Pre Fiul, Parintele, l'a nascut si a slobozit pre Du-
hul Sant. Pre Fiul l'a nascut prin intelegerea sa.
Cand iube§te Tatal pre sine insui, atunci se face
chipul parintesc, al Parintelui cuvant mantuirei, care
chip, sau care cuvant, se nume§te Fiul lui Dum-
nezeu. Iar pre Duhul Sant l'a slobozit Parintele
prin voea sa. Cand insui pre sine iubWe Parintele,
atunci se face dragoste parinteasca, care se cheama
Duhul Sant. i cu acele tocmele in multe chipuri
se imparta§esc intre sine Fiul §i Duhul Stant ; ca
Fiiul se na§te prin intelegerea Parintelui, Duhul
Stant iese prin voea Parintelui. Cdnd zicem intr'un
chip ca Parintele este mai intaiu cleat Fiul §i decat
Duhul Sant, avem a §ti ca acel intaiu nu este pentru
fire, sau adeverinta, poate numai pentru randuiala,
sau pentru un fel intru Dumnezeu, sau pentru un
Tog V.)9.
Zr.*9
www.dacoromanica.ro
-6`;` 192 CAZANIA A DOITA LA DITMINICA

cuget omenesc ; iar pentru fiinta, pururea mai inainte

de veci d'impreuna cu Dumnezeu Parintele a lost
Fiul Duhul Sant, §i n'a fost nici un cias care
sa fie fost Parintele fara de Fiiul §i ail de Duhul
Sant. Pururea mai inainte de veci Dumnezeu Tani
§tia si iubia insu§i pre Sine, pentru aceea totdeauna
mai inainte de veci intr'un loc au fost Fiul cu Tatal,
pentruca Fiul atunci s'a nascut, cand Tatal pre
sine insusi iubeste; si deapururea mai inainte de
veci intr'un loc cu Parintele a fost Duhul Sant,
pentruca Duhul Sant atunci purcede, cand Tatal
iubeste insusi pre sine.
Drept maritori cretini 1 Stim acum mijlocul a
filosofilor aptura. Soseste mijlocul teologilor, adeca
Scriptura.
Teologii prin Scriptura cunosc pre Prea Santa
Treime, ascultand pre Christos carele zice (Ioan 5,
39): Ispititi Scripturile ca voi ganditi se aveti intru
dansele viata de veci".
Cand cetesc teologii acest cuvant care a scris
Apostolul Joan : (Trei sant carii se marturisesc in
ceriuri : Tani, Fiul Duhul Sant Si acesti tre sant
unul ; prin aceasta. Scripture cunosc pre Santa
Treime intr'o Dumnezeire, ca acolo scrie : cAceti
trei unul sant), pentru aceea ca aceste trei chipuri
sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Cand cetesc teologii cuvintele care a scris Pavel
Apostol (la intaia carte catre Corinteni, 8, 4, 5): Nu
este nici un dumnezeu, decal numai unul ; ca macar
ca sant carii se cheama dumnezei si in ceriu §i pre
pamant, ca cum sant Dumnezei multi si domnitori
multi, dar noun unul Dumnezeu Tatal, dintru carele
sant toate, §i not intru el, §i unul Domnul nostru
Xr,Gd.
5PZ9
www.dacoromanica.ro
:rt)
RUSALIILOR 193

Iisus Christos, pentru carele sant toate, §i noi pen-

tru el, §i unul Duhul Sfant intru carele sant toate,
§i noi intru el"; prin aceasta Scriptura cunosc
Prea Sfanta Treime intr'un Dumnezeu, ca acolo a
scris Apostolul Pavel, ca altul nimeni e Dumnezeu
numai unul.
Cand zice un Dumnezeu Thal, nu departeaza
pre Fiul dela aceeai Dumnezeire. Cand iara§i zice
unul Domnul nostru Iisus Christos, nu departeaza
pre Parintele dela aceeai Domnie ea de ar departa
pre Fiul dela Dumnezeirea Parinteasca §i pre Tata'
dela Domnia Fiiului, ar fi fost doi Dumnezei §i doi
stapanitori. Insa Apostolul Pavel nu sloboade sa fie
doi Dumnezei si doi Domni, cand zice un Dumne-
zeu, un Domn.
Si Duhului Sfant macar ca i-a scris aceste cuvin-
te : cDumnezeescul Domnul 1, insa Duhul Sfant este
Dumnezeu si Domnul ; ca aici pomenind Apostolul
pre dumnezeii cei multi pagane§ti, InFlatori, impo-
triva acelor dumnezei multi, in§elatori, purse pre
Dumnezeu adevarat Parintele, pre un Domn Iisus
Christos Si d'impreuna pre un Duh Sant. Putem a
pricepe Ca Duhul Slant este Dumnezeu §i Domn, §i
dintru aceste cuvinte apostolqti : cIntru carele sant
toate, si noi intru clansul2. A ceste cuvinte: dintru
care, prin care, intru care, insemneaza una si nedes-
partita lucrare a trei chipuri dumnezeeti cu deadinsul
fapturei, pentruca trei chipuri dumnezeeti au o
Dumnezeire §i o Domnie nedespartita, pentruca au
una. si nedespartita lucrare.
Cand cetesc teologii aceste cuvinte pre care le-a
scris Apostolul Pavel (la a doua carte catre Corin-
teni, 13, 13) : Darul Domnului nostru Iisus Christos

(4.
13
www.dacoromanica.ro
 194 CAZANIA A DOUA LA DUMINICA

si dragostea lui Dumnezeu si Tatal si impreunarea

Sfantului Duh, se fie cu voi cu totil ; prin aceasta
scrisoare cunosc pre Santa Treime intru o Dumne-
zeire. Intr'alte locuri, intaiu pune pre Parintele, dupe
aceea pre Fiul, mai pre urma pre Duhul Sant.
Aicea unde era a pune pre Tatal, acolo au pus pre
Fiul, unde era a pune pre Fiul, acolo au pus pre
Duhul Sant, dand stire ca trei chipuri dumnezeesti
sant lorusi deopotriva ; o Dumnezeire si o putere au.
Cand cetesc teologii cuvintele ce a scris Psal-
mistul (Psalm 56, 9) : 4 Scoala marirea mea, scoala
psaltire si alauta ; scula-mä-voiu dimineata 1 ; prin
aceasta scripture cunosc pre Santa Treime, Ca de a-
ceasta a fost vorba intre Prea Sfanta Treime: Dum-
nezeu Tatal a zis catre Christos Fiul sau mort si
in groapa pus : .Scoala marirea mea 1. Duhul Sant
a zis: (Scoala psaltire si alauta). Iar Christos Fiul
lui Dumnezeu a raspuns: c Scula-mä-voiu dimineata 1.
and cetesc teologii aceste cuvinte pe care le-a
scris Eclisiastul (4., 2): c Funia impletita in trei (vi'e),
nu se va rupe degrab, ; prin aceasta scripture
cunosc pre Sfanta Treime intr'o Dumnezeire. Precum
funia macar ca este impletita in trei vice, insa o funie
este, nu sant trei ; asa si in Dumnezeu, macar ca
se afla trei chipuri, insa un Dumnezeu este, nu sant
trei Dumnezei.
Cand cetesc teologii si aceste cuvinte ce se afla
la prorocul Isaia (48, 16) ; (Domnul m'a trimis si
Duhul lui, ; prin aceasta scripture cunosc pre
Santa Treime, pentruca acest cuvant a grait Christos
Fiul lui Dumnezeu, pre carele l'a trimis in lume
pentru mantuirea omeneascaTatal $i Duhul Sant.

tie
Macar O. Duhul trimite pre Fiul, insa Fiul de

www.dacoromanica.ro
j
 RUSALTILOR 195

la Duhul Slant nu se naste. *i Fiul macar ca tri-

mite pre Duhul Sant precum insusi a zis catre
Ucenicii Sai (Ioan 16, 7) : (Mai lesne este voua, ca
sä merg eu, ca de nu ma voiu duce eu, Mangaitorul
nu va veni care voi ; iar de ma voiu duce, voiu
trimite pre dansul voua ) insa dela Fiul, Duhul
Sant nu ese ; adeca nu purcede ; Ca alt lucru este
al trimiterei, altul al pogorirei. Trimitere este pre
vremea aceea catre faptura ; iar pogorire este mai
inainte de veci, inainte de faptura. Pentru aceea
Duhul Stint se numeste al Fiului, dupa cum zice
Pavel Apostol : (De nu are cineva Duhul lui Christos,
acela nu este al lui, ca Fiul trimite pre Duhul Sfant
in ciasul catre faptura.,. Inca se graeste Duhul al
Fiului, pentru o fire dumnezeeasca pre care o au
amandoi, nu pentru aceea sä aiba Duhul Stant a
purcede dela Fiul.
Cand cetesc teologii si aceste cuvinte ce a zis
Christos catre Apostoli : (Eu voiu ruga pre Parin-
tele si pre alt Mangaitor va trimite voua, ca sa vi
se dea sa fie cu voi in veci Duhul cel adevarat) ;
prin aceasta scripture cunosc Treimea cea Prea
Santa. A zis Christos : Eu voiu ruga pre Parintele,
si pre alt Mangaitor va da voila ; n'a zis : Eu voiu
da voila (Ioan 14., 16), pentruca Duhul Sant ese
dela, insusi Parintele, iara dela Fiul nu ese ; ca de
ar fi sä ease Duhul Slant dela Thal si dela Fiul,
am putea marturisi lucrul care nu este bun : Ca in
Dumnezeire s'ar afla doua incepaturi, pentruca in-
ceputul fare de inceput precum este Tatal si
inceputul dela inceputul precum este Fiiul sant
doua incepaturi. Macar ca acele trei chipuri dum-
nezeesti sant incepaturi a tot felul de faptura, adeca
N
v.)
www.dacoromanica.ro
196 CAZANIA A DOITA. LA DIJMINICA

cum ar fi lumea, facuta de aceste trei chipuri dum-

nezee§ti, §i sant incepatura a toata lumea, drept
aceia scrie la Facere (r, I) : (Din inceput a facut
Dumnezeu ceriul §i parnantul. ; insa Parintele §i
Fiul nu pot fi incepatura a Duhului Slant, ca este
a face acel lucru al firei, care se cuvine tuturor trei
chipuri dumnezeeti, §i drept aceea au un lucru firesc,
§ipentru alte adeverinte fire§ti a zis Christos catre
Dumnezeu Parintele sau : (Ale mele sant toate ale
tale, §i ale tale ale mele.. N'a zis Christos aceste
cuvinte pentru aceea ca sa fie avut dela dansul
Duhul Sfant a purcede ca dela Parintele; ca a slo-
bozi pre Duhul Sfant, aceea este lucru de capetenie
cu care se osebe§te Parintele de Fiul §i de Duhul
Sfant, pentruca singur Parintele este inceputul Fiului
§i Duhului Sfant. Nu este cu putinta din lucru fi-
resc a aduce lucru chipe§, adecd Fiul cu Parintele
au facut lumina, pentru aceea Fiul cu Parintele
sloboade pre Duhul Sant. De este cu dreptate
aceasta, este cu dreptate §i aceea, ca Duhul Slant
cu Parintele au facut lumina, §i drept aceea Duhul
Sfant cu Parintele na§te pre Fiul, sau pre Sine
Insu§i sloboade. Prin urmare precum aici, aka $f
acolo, din lucru firesc nu se aduce lucru chipe§, ca
lucru firesc este dela Dumnezeu, pentru voia dum-
nezeeasca, §i dinafara de Santa Treime este. Lu-
crul iar4i cel chipq este in Dumnezeu, pentru
na§terea dumnezeeasca §i este inlauntrul Sfintei
Treimi.
Cand cetesc teologii §i aceste cuvinte ce a graft
Christos catre Apostoli (Ioan 15, i6) : (Cand va veni
Mangaitorul pre carele voiu trimite eu voua dela
Parintele, pre Duhul cel adevarat, carele dela Tani

www.dacoromanica.ro
J
 RUSALIILOR 197

purcede, acela va marturisi de mine> ;prin aceasta

scriptura cunosc Prea Santa Treime. A zis Chri-
stos : Pre care eu voiu trimite voua dela Parintele ;
n'a zis Ca va trimite dela sine. A zis Christos : Du-
hul adevarat carele dela Parintele purcede ; n'a zis
ca. purcede $i dela sine, pentruca Duhul Slant numai
dela singur Parintele purcede si are a sa fiinta, iar
dela Fiul nu se trimite, si fiinta sa n'are dela Dan-
sul. Precum zice in Pildele lui Solomon (8,25) inte-
lepciunea Dumnezeeasca, Christos, catre Dumnezeu
Parintele sau : (Mai inainte de toti muntii, m'a 'las-
cubmacar Ca n'a adaus singur Parintele acest cu-
vant : ma naste, insa not credem ca Fiul dela insusi
Parintele s'a nascut, nu s'a nascut dela Duhul Slant
asijderea aceeasi intelepciune dumnezeeasca, Chri-
stos, cand zice : (Dull adevarat care dela Tani pur-
cede (Ioan 15, 26) macar Ca n'a adaus : dela singur,
insa avem a crede ca Duhul Sant dela insusi
Parintele ese, iar dela Fiul nu ese. Si cand a suflat
Christos pre Apostoli si a zis for : (Luati Duh Sf ant ;
carora veti ierta pacatele, se vor ierta lor, si carora
yeti Linea, se vor tineal (Ioan 20, 21), atunci n'a dat
Christos Apostolilor chip al Duhului Sant, ci le-a
dat darul Duhului Slant : putere a ierta si a Linea
pacatele. Pentru aceea Duhul Slant, al treilea chip
dumnezeesc, dela Fiul nu purcede.
Cand cetesc teologii si acest cuvant ce 1-a grait
Apostolul Petru catre jidovi, despre Christos (Fapte
2, 33): (Si fagaduinta Duhului Sfant luand dela
Parintele a turnat) ; prin aceasta scriptura cunosc
pre Santa Treime. Drept aceea iar scrie : (Varsa
pre Duhul Slant dela Tani'. Nu este scris : Christos

6
dela sine a varsat, pentruca Duhul Sf ant dela insusi

www.dacoromanica.ro
j
 (r4c)
s.
198 CAZANIA A DUCA LA VUMINICA

Parintele ese, nu ese dela Fiul. Pentru aceea

Pavel Apostol zice de Dumnezeu Parintele (Tit 3,
5, 6) : t Ci dupa a lui mild ne-a mantuit pre noi cu baia
fiintei cu inoirea Duhului Sant, din carele a varsat
spre noi cu bogAtie prin Iisus Christos Mantuitorul
nostru,.
Iar cand graia Christos catre Apostoli de Duhul
Sant : cAcela ma va proslavi, ca dintru al meu va
lua', aici insemna Christos, ca Duhul Sant dela
acelasi ese, dela singur Tatal, si are a sa fiinta
dintru carele el s'a nascut si are a sa fiinta. N'a
insemnat Christos cu acest cuvant, ca sä fie exit
Duhul Sant dela Gansu], fiindca n'a zis : Dela mine,
ci a zis : dintru ale mele, adeca dela Parintele va
lua. Prin acest cuvant a insemnat Christos, ca Duhul
Sant aceeasi invatatura insusi avu sä o dea oame-
nilor, care a fost dand Christos ; nu avea nimic sa
invete improtiva invataturei lui Christos si a voei.
Si Apostolul Pavel, singur chipul Parintelui intelege,
zicand de esirea Duhului Sant (la intaia carte catre
Corinteni 2, 12) : (Tar noi n'am luat duhul lumii
acesteea, ci Duhul cel dela Dumnezeu).
Iar de zice cineva ca Fiul cu Parintele are o
Dumnezeire, pentruca aici chipul fiesc se intelege,
si dela Fiul ese Duhul Sant, noi asijderea zicem,
ca $i Duhul Sant are o Dumnezeire cu Parintele,
pentruca $i chipul Duhului Sant aici se intelege, $i
dela sine insusi ese Duhul Sant. Dar precum aceasta,
asa aceea, este marturie necuvioasa.
Cand cetesc teologii, ca in vremea botezului lui
Christos, ,Duhul Sfant s'a aratat in vazduh in chip
de porumb, iar Fiul s'a aratat in apa Iordanului in
trup omenesc, Parintele s'a aratat in ceriu in glas

www.dacoromanica.ro
J
 111...
RIJSALIILOR 19941
zicand : cAcesta este Fiul meu cel iubit intru ca-
rele bine am vrut) ; prin aceasta scripture cunosc
in Dumnezeu trei chipuri osebite, pentruca pre multe
locuri si in multe chipuri s'a aratat. Dintru aceste
cuvinte putem a cunoaste, ca Duhul Slant ese dela
Insusi Parintele, iar dela Fiul nu ese ; numai ce
odihneste spre Fiul, pentruca din ceriu S'a pogorit
Duhul Sfant dela Parintele spre Fiul, cand s'a bo-
tezat Fiul lui Dumnezeu in apa Iordanului, precum
scrie Matei Evanghelistul (3, 16), zicand : cSi bote-
zandu-se Iisus, a exit indatasi din apa, si iata i s'a
deschis lui ceriurile si a vazut Duhul lui Dumnezeu
pogorindu-se ca un porumb si viind spre ell. Putem
si dintru aceasta a cunoaste, ca. Duhul Sfant ese
dela insusi Parintele si spre Fiul odihneste, ca asa
scrie, ca. Parintele pune spre Fiul pre Duhul Sant
si zice catre Fiul (Isaia 42, I) : data pruncul pre
carele 1-am ales, iubitul meu pre care bine-voi sufletul
meu ; pune-voiu Duhul meu spre dansul 1. Inca
acesta, Dumnezeu Parintele, la acestasi proroc Isaia,
inchipueste mai ales, zicand (I I, I) : cEsi-va toeag
din radacina. lui Iessei si floare din radacina lui, si
va odihni spre dansul Duhul meul, Aici se intelege
ca toeagul este Prea Curata Fecioara din radacina
lui Iessei, din neamul lui David imparat, fiul lui
Iessei. Floarea este Christos, carea s'a nascut din
Prea Curata Fecioara, si spre dansul odihneste Duhul
Slant. Pentru aceea Christos, in Nazaret unde era
crescut, intrand dupe obiceiul sau in adunare (pre-
cum scrie Luca Evanghelistul 4, 16), si sculandu-se
sa ceteasca, i-au dat lui cartea Isaiei prorocul, Si
a aflat aceste cuvinte, si a zis ca sant scrise pentru
dansul : cDuhul Domnului pre mine, pentru care

www.dacoromanica.ro
J
200 CAZANIA A DOUA LA DUMINICA

m'a uns, a binevesti saracilor m'a trimis) (Isaia 61,1).

Alt lucru este al pogorirei, altul al odihnirei. Este al
pogorirei lucrarea ; al odihnirei este incetarea lucrului.
Si prin aceasta odihnire i petrecere a Duhului Sfa.nt
spre Fiul, inchipue§te-se ca Duhul Sant este de o
fiinta Parintelui, precum Fiul Parintelui, i Parintele
Fiului este de o fiinta. Pentru aceea a zis Christos
(Ioan 14, io) : Ca eu sant intru Parintele, §i Parin-
tele intru mine este). .

Cand cetesc teologii aceste cuvinte ce a zis Psal-

mistul despre Christos (Psalmul 44, 9): (Pentru aceea
unsu-te pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tau, cu unt
de lemn al bucuriei (adeca cu Duhul Sfant).;
prin aceasta scripture cunosc pre Prea Santa Treime
§i pogorirea Duhului Sant dela insui Parintele, nu
dela Fiul, pentruca. Parintele da Fiului pre Duhul
Sant, cu care pre dansul insemneaza precum ade-
verqte §i Apostolul Petru zicand (Fapte I o, 38) :
Pre lisus cel din Nazaret cum a uns pre el Dum-
nezeu cu Duhul Sant §i cu putere 1.
and cetesc teologii ca in vremea schimbarei la
fate a lui Christos s'a aratat Duhul Sant in nour,
Fiul s'a aratat in muntele Tavorului in trup ome-
nesc, Parintele s'a aratat in glas graind din nour :
(Acesta este Fiiul meu cel iubit intru carele bine
am voit, pre acesta ascultati (Mat. 17, 5); prin
aceasta scriptura cunosc in Dumnezeu, trei chipuri
osebite, pentruca §i acolo in multe locuri §i in multe
feluri s'a aratat.
Cand cetesc teologii §i aceste cuvinte ce a zis
Christos dupa invierea sa, catre Apostoli (Matei
28, 19) : (Mergand invatati toate limbile, bote-
zandu-i pre clanii in numele Tatalui, §i al Fiului,

www.dacoromanica.ro
J
 RUSALIILOR 201n
Si al Duhului Sfant ; prin aceasta scripture cu-
nosc pre Dumnezeu in trei chipuri, si trei chipuri
intr'un Dumnezeu, pentruca a poruncit Christos sa
boteze pre oameni intr'un nume, nu in nume multe,
de oarece acele trei chipuri dumnezeesti, au un nume
dumnezeesc si sant un Dumnezeu, nu Dumnezei multi.
Drept maritori crestini ! Stiti acum mijlocul teolo-
ghicesc al Scripturei Sfinte. Acum se cade a sti si
mijlocirea proroceasca si patriarhiceasca, adeca semn
ca prorocii si patriarhii, prin semne, cunosteau pre
Santa Treime ; ca asa zice Pavel Apostol : C Si aceste
chipuri toate se intamplau de dansii, si au fost scrise
acestea intru invatatura noastra, intru care sfarsitul
veacului ajunsera,.
Fost-a semn de Prea Santa Treime intru incepu-
tul lumei, and a vrut Dumnezeu sa face pre om.
Atunci a zis : (Sa facem om dupe chipul nostru $i
dupa asemanare (precum scrie la Facere (1, 28).
Aceste cuvinte a grait Parintele catre Fiul si catre
Duhul Sant. Oamenii cei necredinciosi zic, ca a
grait Dumnezeu catre ingeri, sfatuindu-se cu dansii.
Dar se insala intr'aceasta ; ca ingerii sant faptura,
nu-s facatori. Pentru aceea nu este lucru drept si
nici poate fi de asemanare, ca sa fie acestea pre cari
Dumnezeu toate le stie si da sfat ingerilor, si sa in-
trebe pre ingeri, de minte si de sfat. Scrie mai jos
intru acelasi cap., stih 29, zicand : (Facu Dumnezeu
pre om ; dupe chipul lui Dumnezeu 1-a facut pre
dansul D. Iar cele trei chipuri dumnezeesti, sant un
Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Fost-a semn despre Santa Treime si atunci cand
a bagat Dumnezeu pre Adam in rai, si a vrut sa.-i
face lui sot, ca a zis : (Nu este bine a fi omul singur,

www.dacoromanica.ro
J
es 202 CAZANIA A DOITA LA DOMINICA et)

ci sa-i facem lui ajutor (Facere 2, 19). Aceste cu-

vinte a grait Parintele catre Fiul si catre Duhul
Sfant. Si far mai jos scrie (stih 22) : (*i a pus Dum-
nezeu somn pre Adam, si adormi. *i a luat o coasta
dintr'ale lui si plini cu trup in locul ei. *i a zidit
Dumnezeu coasta carea a luat din Adam, muere, si
o a dus catre Adam,. Drept aceea scrie Domnul
Dumnezeu, ca trei chipuri dumnezeesti sant un Dum-
nezeu si Domn, nu sant trei Dumnezei si Domni.
Fost-a semn al Sfintei Treimi si atunci cand a
imbracat Dumnezeu pre Adam $i pre Eva in haine
de piele, ca a zis: data Adam fu ca unul din noi,
(Facere 3, 22). Acest cuvant a graft Parintele catre
Fiul si Duhul Sant ; de aceea iarasi se scrie :
Zis -a Dumnezeu.. Acele trei chipuri dumnezeesti,
sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Fost-a semn al Sfintei Treimi si atunci cand zi-
diau oamenii Turnul Vavilonesc, ca atunci a zis
Dumnezeu (Facere I I, 7) : (Veniti si pogorind sä
amestecam acolo limbile lor). Aceste cuvinte a graft
Parintele catre Fiul si Duhul Sant. Si iarasi mai
jos se zice : risipi pre dansii, Domnul, de .acolo,
preste fata a tot pamantul.. Aceste trei chipuri
dumnezeesti, sant un Dumnezeu, nu sant trei Dum-
nezei.
Fost-a semn despre Santa Treime intr'un Dum-
nezeu si pre vremea aceea cand s'au aratat trei in-
geri lui Avraam la copaciul dela Mamvri (precum
scrie la Facere 18, 2), ca. Avraam pre acei ingeri
i-a numit un Domn, .zicand : (Doamne, de am aflat
dar de buna.tate inaintea ta, nu trece pre robul tau,.
Pentru aceea a zis Avraam aceasta, pentruca trei
chipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-s trei Domni.

www.dacoromanica.ro
J
 RUSALLILOR 203

Fost-a semn despre Santa Treime si in vremea

aceea cand a vazut prorocul Isaia (6, 3) pre Serafimi
laudand pre Dumnezeu si strigand : (Sant, Sfant,
Sant, Domnul Savaot). Pentru aceea a zis Sera-
fimii: sant, de trei ori, pentruca laudau pre Sfa.nta
Treime. Intaiu a zis : Parintele, Sfant. A doua oara
a zis : Sant, Fiul. A treia oara a zis : Sant, Duhul.
Pentru aceea. a zis iar : Domnul Savaot, pentruca
cele trei chipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-s
trei Domni ; si au o putere, o cinste si o lauda.
Parintele este Domnul Savaot, Fiul Domnul Savaot,
Duhul Sant Domnul Savaot. Parintele este Dum-
nezeu, Fiul Dumnezeu si Duhul Sant este Dum-
nezeu. Parintele este facator, Fiul facator, Duhul
Sant facator. Parintele este atotputernic, Fiul atof-
puternic, Duhul Stant atotputernic. Parintele este
prea vecinic, fara de sfarsit si nehotarit ; Fiul
prea .vecinic, fara de sfarsit, nehotarit, i Duhul
Sfant prea vecinic, fara de sfarsit si nehotarit.
Numai aceasta este osebire intre chipurile cele Dum-
nezeesti, ca Tatal nu este dela nimenea, Fiul iarasi
si Duhul Sant sant dela 'fatal. Thal este nenascut,
nezidit, nici facut ; Fiul este mai inainte de veci
nascut de la Parintele ca asa a zis Dumnezeu
Tatal catre Christos Fiul Sau (Psalm 109, 4) :
Din pantece mai inainte de luceafar to -am nascut 1;
$i Duhul Sant este mai inainte de veci exit dela
Parintele ca. asa a zis Dumnezeu Parintele prin
prorocul Ioil (2, 28): (Varsa-voiu din Duhul meu
spre tot trupul .
Cand a vrut Moisi sa se apropie catre Dumnezeu;
cand i s'a aratat lui in rugul cel de foc (precum
scrie la Eire (3, 5), Dumnezeu f-a poruncit lui sa-si

www.dacoromanica.ro
 at)
204 CAZAN1A A DOUA LA DIIMINICA

desculte incaltamintele din picioare, zicand : Des-

culta incaltamintele din picioarele tale, cä locul pre
carele stai tu, pamant sfant este Incaltaminte sä
cheama trupul nostru ; ca precum incaltamintea a-
copere piciorul aka acopere trupul, sufletul omenesc.
Incaltamintea se face din pelea dobitoacelor, §i trupul
omenesc asemenea este peilor de dobitoace : are
intru sine pofte dobitoce0, curvesti ; pentru aceea
zice Psalmistul ; dobitoc am fost la tine
Si noi, drept maritori cre0ni, de ne este voia sä
ne apropiem catre Dumnezeu unul in Treime, §i a
petrece in ceriu cu Prea Santa Treime : cu Tatal,
cu Fiul §i cu Duhul Sfant, sä descultam incaltamitea
aceea trupul nostru ; sä lepadam dela noi toate
poftele trupe0 §i cele dobitoce0, curvesti ; sa lepa-
dam dela noi trufia, lacomia, nesatiul pantecelui,
pizma, mania, lenea, curvia §i impreuna alte pacate
rele toate ; §i lepadandu-le dela noi aceste pacate
si pofte trupe0 §i dobitocesti curvesti, atunci vom
desculta incaltamintea trupului nostru $i ne vom
putea apropia catre un Dumnezeu in Treime si vom
vedea in ceriu Treimea Prea Sfanta. Insa nu prin
mijloace facute, nu prin faptura, ca filosofii, ca
teologii, nu prin semne vazandu-o, ca prorocii §i
patriarhii, pentruca acele mijloace facute §i vazute,
se cheama oglinda si ghicituri (sau cimilituri) ; ci noi,
in ceriu, pre un Dumnezeu in trei chipuri, §i trei
chipuri intr'un Dumnezeu, fata cate fata vom vedea,
dupa cuvantul lui Pavel Apostol, care zice cDeci:

acum vedem in ghicituri ca prin oglinda, si atunci

fata catre fata ). Amin.
1-124ctriO-s

www.dacoromanica.ro
J
r
CO CM CO CO 00 CM

CA Z_Al\TI
LA DUMINICA

TUTUROR SFINTILOR
Careea ii zicem *i Duminica intAia
dupa Rusalii.
ceasta zi de astAzi se cheama. Duminica tu-
fur or Sfintilor. In limba romaneasca a luat
a se grai i Duminica Mare, cAci astazi
praznuim praznicul tuturor Sfintilor. Nu unul,
sau doi, sau zece, ci cu miile §i cu milioanele :
Intaiu Sfintia Sa Pururea Fecioara, Maica Domnului
nostru Iisus Christos ; al doilea Apostolii ; al treilea
Prorocii ; al patrulea Sfintii, invaptorii Bisericei ; al
cincilea mucenicii, barbati §i mueri; al §easelea prea
cuvioii, calugari §i calugarite ; al §eaptelea dreptii,
impArati §i pro§ti, §i oameni de jos.
Pentru aceti sfinti, prorocul Isaia a prorocit din
Duhul Sant, zicand (54, I): (Vesele§te-te cea stearpa.
ceea ce n'ai nascut fill,. Aceasta graeste prorocul
de Biserica cre§tineasca ce s'a inmultit din p6gani ;
caci mai inainte de Christos a fost fara de rod, n'a
nascut sfinti ; pentru aceea i-a zis stearpa.. *i iar pro-
rocita Ana a zis (I Carte a Imparatilor 2, 5) : (Ca
stearpa nascu §apte, §i cea cu fii multi, slabi,.
Biserica noastra a nascut aceste §eapte cete de
sfinti, ce s'au zis; iar biserica jidoveasca. cea rodi-

L www.dacoromanica.ro
J
 206 CAZANIE LA. DOMINICA ni
toare, a slabit si a sterpit, pentruca Duhul Sant s'a
pogorat pre Apostoli de i-a luminatca in Duminica
aceea ce a trecutsi Apostolii au invatat lumea, si
atata au plecat oamenii, cat nici moartea n'au socotit
pentru numele lui Christos.
Pentru aceea si sfintii Bisericei noastre, au invAtat
sa praznuim astazi pomenirea lor, ca sa cunoastem
ce roada a facut Biserica prin invatatura sfintilor
Apostoli ; $i iarasi, pentruca au fost unii sfinti de
au rabdat munci si s'au sfintit in multe locuri si sant
nepomeniti si nestiuti intru oameni, iar la Dumnezeu
au mare cinste. Pentru aceea i-au pus astazi toti sä
se cinsteasca : cei nestiuti cu cei stiuti ; si iarasi ca
si de acum inainte se vor sfinti din oamenii cei sat--
guitori, si nu vor sti oamenii sa-i cinsteasca si sa-i
praznueasca si de aceea i-au impreunat toti intro
zi sa se praznueasca.
Ostasii imparatesti cand sant cinstiti, atunci este
cinstit si imparatul. Pentru aceea intru aceasta zi de
astazi, intru carea se cinstesc sfintii, mai vartos se
cinsteste $i se prea mareste Dumnezeu, carele a pri-
mit mucenia for si i-a cinstit, carele i-a intarit si au
biruit pre diavolul, carele le-a dat putere si i-au slu-
jit Sfintiei Sale, cum se cade : unii cu muncile ; altii
cu de ce au putut a face bine, de au ajuns sa placa
lui Dumnezeu.
Acestora tuturor be facem cinste si pomenire as-
tazi, si-i rugam sa roage $i ei pre Dumnezeu pentru
noi, pentruca ei $i -au varsat sangele sau pentru
dragostea lui Christos, si au si indraznire mare catre
Sfintia Sa. Daca un imparat asculta slugile sale ce
sant fagaduiti sä moara pentru dansul, .cu cat mai
vartos Christos sa nu asculte sfintii ce au murit pentru
,......,

www.dacoromanica.ro
J
r TUTUROR SFINTILOR 207/
numele Sfintiei Sale. Au doara nu sant mai mari
mucenicii deck slujitorii imparate§ti ? Au doara n'au
rabdat mai multe pedepse mucenicii pentru numele
lui Christos, decat cum rabda slujitorii pentru dra-
gostea imparatului? Muncile mucenicilor sant mai
mari §i mai infrico§ate cleat rasboiul slujitorilor.
Ce este frica rasboiului ? Doua o§ti stau improtiva,
cu arme intrarmati ; sabiile stralucesc, sagetile aco-
pera soarele, sangele se varsa pre pamant ca parade,
trupurile barbatilor zac ca snopii in vremea secerei.
Iar rasboiul sfintilOr mucenici improtiva imparatilor
pagani, este mai minunat §i mai infricopt ; caci
imparatii §i muncitorii §edeau, iar mucenicii stau ;
imparatii inarmati, iar mucenicii goi i biruiau pre
cei inarmati. Cine nu se va mira ? Cine nu se va
umili ? Batutul biruia pre cela ce-1 batea ; legatul,
pre cel deslegat ; arsul, pre cela ce-1 ardea ; mortul,
pre cela ce-1 omora. Cum este peatra ce se cheama
diamant, pre carea cat de o ai lovi cu ferul, tot nu
se zdrobe§te, ci mai vartos se zdrobe§te ferul cu care
se bate ; a§ijderea §i mucenicii, cu atatea pedepse
ce-i munciau, nimic nu gandiau, ci mai vartos pre
muncitorii ce-i munciau ii biruiau.
Acest rasboiu este mai minunat i covar§e§te
toata mintea omeneasca ; caci la rasboiul lumesc,
amandoua o§tile stau inarmate §i are voe fie-carele
sa §i loveasca §i sa. sprijineasca. Iar rasboiul sfintilor
mucenici, cu anevoe le era a-1 bate ; ca de o parte
§edeau imparatii de-i ingroziau cu cuvintele, de alta
parte slujitorii intrarmati, muncitorii, stau cu fiara
de munci in mani. Focurile, vartejele, spanzuratorile,
teascurile, hiarele §i alte feluri de munci, toate stau
gata inaintea ochilor. Cate acestea, Inca §i cu cuvinte
L .1
www.dacoromanica.ro
208 CAZANIE LA DUMINICA il
bune ii apucau, daruri mari le dau $i domnii le
fagaduiau, pentru ca sä se lapede de Christos. Im-
prejurul for stau prietenii, semintiile $i fratii ; la
multi stau coconii, muerile $i parintii, de-i rugau $i cu
lacrimi glasuiau, sa nu-i lase saraci, nici sä-$i pearda
vista intr'o mica de cias, De atatea WO ce venia
rasboiu asupra sfintilor mucenici, cu anevoe era a
birui.
Nu se poate nici grAi, nici spune in ce chip biruiau
$i calcau acestea toate, numai pentru ca sä doban-
deasca impAratia ceriului. Iar necredinciosii impArati,
in foc ii ardeau, pre lemne ii spanzurau, trupurile
for strujiau cu unghii de fer, cu luminAri aprinse ii
ardeau, in teascuri ii tescuiau, in varteje ii sfaramau,
in foc ii aruncau, in temnite ii inchideau, leilor
mancare ii dau, in cAldari ii ferbeau, cu sulite ii
impungeau $i sangele for it varsau. $i nu numai
acestea, ci $i alte munci multe le faceau, $i cu alte
pedepse ii pedepsiau ; ii punea $i pre gratii de fer
facute mari $i deasupra carbunilor ii frigeau. Iar
noun sä nu ne para lucru putin, cand auzim ca au
zacut mucenicii pre carbuni, ci sä gandim cum ne
este cand ne prind frigurile, sau cum ne doare cand
ne ardem numai la un deget. Dar sfintii mucenici,
intru atata vApae $i intru atata jaratec, cum nu se
intristau, cum nu se speriau ? Ca precum se varsa
riuri cand ploaua tare, a$a $i din trupurile mucenicilor
se varsa sangele pre pAmant in vremea muncilor lor.
Ingerii vazand acest sange se veseliau, iar dracii
se intristau $i insu$i diavolul se cutremura ; caci nu
era prost sangele sfintilor mucenici, ci era sangele
sant $i vrednic imparatiei ceriului. Acel sange va-
zandu-1 diavolul acela, s'a intristat c6. $i-a adus a-

L www.dacoromanica.ro
J
 TOTUROR SFINTILOR 209

minte de Sangele lui Christos ce l'a varsat pre cruce

pentru pacatele noastre. Catre acel Sange cugetand
mucenicii, i§i varsau sangele lor. Sangele Si l'au varsat
§i au murit, §i binele netrecut §i nevazut au dobandit ;
binele acela, ce ochi nu l'au vazut, urechi nu
l'au auzit §i la inima omului n'a intrat precum
grae§te §i Pavel Apostol, c ca, este gatit de Dumnezeu,
celor ce-1 iubesc pre dansul, (I Corinteni 2, 9).
Mucenicii in putina vreme au luat pedepse, far
binele acela il au in veci netrecuti. *i cand se sue in
ceriu, ingerii ii intimpina pre clan§ii §i toate cetele
ceriului se veselesc de suirea lor. Precum cand merg
osta§ii imparate§ti sä intre in vre o cetate sau in
vre un ora§, es oamenii inaintea lor sa-i vada §i pre
dan§ii §i armele lor, a§a §i cand se sue mucenicii in
ceriu, es inaintea lor ingerii de se miry de nevointa
lor, §i de aceea ii iau §i-i duc cu multa cinste la
Imparatul Ceriului, Domnul nostru Iisus Christos,
la scaunul dumnezeesc, unde slujesc mii de mii de
ingeri, acolo unde straluce§te lumina lui Dumnezeu
fara de masura.
Daca merg §i se inchina lui Dumnezeu, atunci
mai cu multa bucurie ii prime§te §i mai cu multa
cinste ii cinste§te, ca pre ni§te soti ai Saiprecum
a graft insu§i santia sa catre Apostolii sai (Ioan
15, 15) : c Ca de acum nu va voiu mai zice slugi, ci
va voiu zice prieteni P. Acest cuvant a graft Christos
§i catre alti sfinti. Atunci ingerii se veselesc de
cinstea mucenicilor : Arhanghelii se bucura, Heru-
vimii cu cantari lauda pre Imparatul acestor osta§i,
Serafimii it preamaresc, toate cetele ceriului cu bu-
curie §i cu veselie mare canta Sfintei Treimi §i in-
su§i Dumnezeu se vesele§te in ziva aceea.

Mr&
www.dacoromanica.ro 14
 sOt
210 CAZANIE LA DIMINICA

Ce lucru mare este acesta 1 Ca este bucurie in

ceriu numai pentru pocainta unui om pacatos (Luca
15, 7). Dar, cu cat mai vartos sa nu fie bucurie de
mucenic, cand dobandeste cununa dela Christos Impa-
ratul sau ? Atunci cu vesela fata graeste Imparatul si
zice catre sfintii sai: Slugile mele si prietenii mei!
Slugi, pentruca Eu sant Dumnezeu $i voi oameni;
prieteni, pentruca m'ati iubit pre mine si cu inima
curata mi-ati slujit mie. Intrati intru bucuria Domnului
vostru, intrati intru binele de veci, intru imparatia
ceriului ; pentruca intru putin v'ati aflat credinciosi
si intelepti, mai sere multe va voiu pune (Matei
25, 23). Binele ce dobandesc atunci sfintii, bucuria
ce au atunci mucenicii, cine poate sa spue ? Ce cu-
\rant poate sa arate? De zice Pavel Apostol, ca ochi
de om n'au vazut si urechi n'au auzit binele acela,
dar cum va putea nescine sa spue ?
Pentru aceea noi, crestini, sa ne aducem aminte
11
sa gandim mai inainte de lucrurile for si atunci sa
ne miram de binele ce au dobandit. Au doara n'au
fost si aceia oameni ca si noi, barbati si mueri? Au
doara n'au avut si aceia trup omenesc ca si noi? Cum
au rabdat unii munci, altii sihastrii, altii au marturisit
adevarat? Au rabdat si au marturisit, caci n'au mancat
mult ca noi, nici au facut lucrurile dracesti cate fa-
cem noi : jocurile, betiile, curviile, fatariile, stram-
batatile. Pentru aceea si Dumnezeu i-a cinstit pre
dansii si minuni mari au facut intru viata for si dupa
moarte fac, caci au slujit lui Christos cu toata inima.
Pentru aceea si tu, o omule, de-ti este voia sa to
asemeni mucenicilor, fa asa : uratusi-au aceia viata
sa, uraste si tu veselia lumei; aceia si-au aruncat
trupul in foc, arunca si tu agoniseala in manile sA-

www.dacoromanica.ro
Vs SC:y)
A DOUA DIIPA RUSALII 211

racilor, nu toata, ci cat poti, pentru Dumnezeu;

calcat-au aceia vapaea focului, calca §i tu poftele
trupului; rabdat-au aceia munci, rabda §i tu clevetele
*i ocarile. Aceia au murit pentru numele lui ; tu
nu muri, ci fi viu *i fa invataturile lui Christos.
Grele iti par acestea, insa sant de folos. Nu socoti
numai cheltuiala milosteniei, ci vezi ce zice David
proroc (Psalm f i f , 8) : c Cela ce imparte §i da sä-
racilor, dreptatea lui va trAi in veci ,. Nu gandi
numai de pedeapsa trupului, ci mai vartos gandete
de dobanda binelui. De vei uri cele trupe§ti, prea
lesne vei afla cele suflete§ti. De vei calca cele trupqti,
prea lesne vei dobandi cele cere§ti. De vei parasi
poftele trupului, prea lesne vei lua §i imparacia ceriului,
pre carea not toti sa o dobandim dela Christos
Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile tuturor sfinti-
lor. Amin.

MISMEO-IMMS*1:-.8>IE.-3W-1
Mr--Ir"-NP--Ir-NP-N-Nr--.VV-IT-

CA.Z.A.1\1=
LA DUMINICA

A DOUA DUPE. RUSALII

Cuvant inainte.
Cs and un imparat are sa se o§teasca cu ras-
1 boiu impotriva altui imparat, atunci mai
inainte strange ostasi intrarmati si de aciea
' purcede sa'§i sloboada oamenii sai din
robie; aka §i Domnul nostru Iisus Christos

www.dacoromanica.ro
Ak3S
(e,
6) 2 12 CAZANIE LA DUMINICA
I
Imparatul ingerilor, vrand sä faca rasboiu cu vraj-
mawl diavolul, ca sa sloboada neamul omenesc din
robia lui cea amara, viind la Marea Galileei, a inceput
intaiu de acolo a strange Apostoli spre aceasta treaba,
cum auzim spuind sfanta Evanghelie.
Dela Mate, cap. 4, stih 18-23
I'n vremea aceea umbland Iisus pe langa Marea
Galileei vazut-a doi frati: pre Simon ce se cheama
(Petru §i pre Andrei fratele lui, aruncand mreaja
tin mare, caci erau pescari, §i a graft lor : Veniti
c dupa mine sä \TA fac vanatori de oameni. Iar ei
findata lasand mreaja. se dusera dupl. dansul. 5i
c mergand de acolea, vazut-a pre alti doi frati: pre
cIacov al lui Zevedei §i pre Joan fratele lui, in
.t corabie cu Zevedei tatal lor, dregandu-§i mreaja sa,
t i i-a chemat pre da.n§ii. Iar ei indata§i lasand cora-
cbia §i pre tata-sau, s'au dus dupa dansul. 5i a
t strabatut Iisus toata Galilea, invatand la soboarele
dor §i propoveduind Evanghelia imparatiei §i tama-
c duind toata neputinta §i boala intru oameni.
INTAIA PARTE:
Pentru chemarea Apostolilor sl pentru ascultarea lor.
C'inunat este Dumnezeu intru lucrurile sale, ca
,M / daca a facut raiul, atunci §i pre Adam a zidit
(Facere 2, 7). Daca s'4* inmultit pacatele, atunci
§i potop a adus i toata lumea a inecat (Facere 7, 4).
Cand a vrut sä dea Lege, atunci iar mari §i mi-
nunate minuni a facut cu neamul jidovesc, prin E-
gipt i prin marea Ro§ie. 5i la muntele Sinai multe
§i minunate semne a aratat : tunete §i trasnete, ful-

www.dacoromanica.ro
 U.,_,
A DOUA DUN. RUSALII 213 G
gere §i cutremure de p. amant, fum, para de foc §i
sunet de trambite, pentru spaima pacato§ilor §i calca-
torilor Legei. Intru atata spaima s'a aratat lui Moisi
proroc §i a graft cu dansul, §i le-a dat Lege scrisa
pre carea pana aci nu o aveau.
Pupa aceea cand a vrut acel Dumnezeu mare §i
stra§nic sa se arate pre lume i cu oamenii sa pe-
treaca ca sa-i scoata din robia vrajma§ului, cea
vecinica, §i atunci mare §i minunata minune a facut
cu steaua, ca pre imparatii dela Persia i-a chemat
de i s'au inchinat (Matei 2, 2). Dupa aceea din apa,
yin a facut ; pre mare, ca pre uscat a umblat ; van-
turile Si marea contenia ; cu cinci pani, cinci mii a
saturat (Matei 14, 2 I ), i toate cu frica §i cu cutremur
ascultau §i §tiau ca acela este facatorul lor. In vre-
mea rastignirei sale cea de buna voe, soarele s'a
intunecat (Luca, 23, 45), parnantul s'a cutremurat,
petrile s'au despicat, gropile s'au deschis §i mortii
au inviat.
Aijderea cand a vrut sä stringa Apostolii pen-
tru ca sa-i trimita in limbi sa. marturiseasca Evan-
ghelia (Mat. 27, 5 I), atunci §i inainted for multe §i
mart minuni a facut, boale §i neputinte in multe
chipuri din oameni a tamaduit, stricatii a curatit, gar-
bovii a indreptat, slabanogii a intarit, orbii a lumi-
nat, §chiopii, mutii §i surzii a vindecat, dracii din
oameni a gonit, mortii a inviat §i tuturor cui trebuia
darul sau it varsa, cat se vestise numele lui in
toata Siria §i in toata Palestina.
Aceasta putere a dat §i Apostolilor sai. Se cadea
ca ostaii imparatului ceresc, sa fie inarmati §i groaz-
nici improtiva diavolului §i slugilor lui, fiindca intru
acea vreme toata lumea se inchina diavolului, intru

www.dacoromanica.ro
 214 CAZANIE LA DIIMINICA

idolii aceia ce faceau ; imparatia satana in lume cu

toti imparatii $i mai marii lumei, $i era un lucru cu
nevoe a intoarce lumea catre Dumnezeu. Erau de-
prin$i oamenii a se inchina $i a sluji idolilor, din zi-
lele vechi. Se cadea cu atat mai vartos ca Apostolii
sa aiba acea putere, cu cat ei erau saraci si near-
turari si-i trimitea Christos improtiva imparatilor $i
inteleptilor lumei acesteea. Pentru aceea le dedese
putere si barbatie $i Duhul Sant, $i a zis: Duce-
ti-va ca iata eu trimit pre voi ca pre ni$te of in mijloc
de lupi. Nu va temereti de ceia ce ucid trupul, ca su-
fletul nu-1 pot ucide. Si cand yeti fi du$i inaintea
domnilor $i la imparati, pentru numele meu, nu va
grijireti nici va invatati ce yeti grai, ca Duhul Sant
va grai din voi) (Mat. I o, 16; 28, *I9, 2o).
A$a i-a invatat $i i-a inarmat cu blandetele si cu
rabdarea $i i-a trimis gata ca sa vaneze lumea cu
mreaja invataturilor sfintei Evanghelii; iar ei indata
ascultand $i crezand cuvantul Domnului Christos,
$i-au lasat parintii, casele, femeile $i feciorii, $i au
purces dupa. Christos, om neavut $i fara de casa.
Din saraci $i din neam prost, $i-a ales Christos
Apostolii sai ; ca de i-ar fi ales din cei bogati $i din
filosofii lumei acesteea, atunci ar zice noun, paganii
necredincio$i: Apostolii vo$tri cu banii $i cu avutia
au naimit oameni intru credinta lui Christos, $i multi
s'au intors catre dan$ii pentru avutie. Si iara$i de ar
fi ales pre Apostoli din cei intelepti, ar zice ca, cu,
intelepciunea si cu me$te$ugul au in$elat oamenii si
lumea de au crezut in Christos. Dar acest prepus
tot l'a lepadat dintru Apostolii sai, $i pentru aceea
n'a ales nici din bogati, nici din mai marii lumei, ci
din saraci $i necarturari, din pescari $i din cismari.
VAz Gf_a
www.dacoromanica.ro
 A. DOUA DITPA RIISALII 215 Cg

Ace§ti barbati pro§ti $i fara de arme, au biruit pre

multi bogati, pre multi domni §i imparati, pre multi
intelepti §i filosofi. Pentru aceea graete §i Pavel
Apostol, zicand (I Corinteni 1, 27): (Dumnezeu
alese pre cei nebuni din lume, ca sa ru§ineze pre cei
intelepti; $i neputincioii i-a lasat, ca sä biruiasca
pre cei puternici.. Puterea §i intelepciunea Aposto-
lilor nu este lumeasca sau pamanteasca, ci este de sus
din ceriu, cu carea ca cu u.n navod si ca cu o mreaja
au vanat toata lumea, lui Christos; au scos multime
de suflete din adancul intunerecului §i le-au dus la
lumina cea de sus, la Imparatia Ceriului, cu invata-
tura sfintei Evanghelii.
A DOUA PARTE :
Pentru vanarea pe*tilor celor cuvantatori ce i -au vanat
Apostolii cu navodul sfintei Evanghelii,
din marea acestel lumi.
sa a grait Domnul Christos pentru Apostoli, cu
pilda, §i a zis: c Aseamana-sa Imparatia Ceriului
unui navod aruncat in mare i care de tot felul de
pqte aduna, §i daca se umple, il scot la margine
§i *ed de aleg pre cei buni in vase; iar pre cei rai
ii leapada afar,' (Matei 13, 47).
Ascultati, ce inchipue§te navodul, marea, pescarii;
ce este adunarea de toate fehirile §i ce este alegerea
celor buni din cei rai.
Pescarii sant Apostolii, precum le-a zis insu§i
Christos: (Eu va voi face vanatori de oameni.,
Marea este aceasta lume cu valuri multe. Aceasta
lume, cu adevarat, se aseamana marei. Marea pururea
este cu frica §i cu truda, fara pace i fart, credinta,
Unde este moarte, acolo arata viata; cand da dulceata,
aka'
www.dacoromanica.ro
'f3L .c
216 CAZANIE LA DIIMINICA
I
atunci amara§te. Pururea este pre ea schimbare si
furtuni de scarbe §i valuri de lacomii §i de necuratii.
Si precum in mare, pe§tii cei mari inghit pre cei
mai mici, asa §i intru aceasta lume, mai marii inghit
agoniseala celor mai mici.
Navodul aruncat in mare, este invatatura Aposto-
lilor, marturia sfintei Evanghelii, pentru-ca este im-
pletit §i legat acest navod din invataturile Prorocilor,
Apostolilor i ale invatatorilor lumei, §i mai vartos
de Invatatorul cel adevarat, de Christos Domnul
nostru. Este aruncat in marea acestei lumi, ca sä
cuprinda multime de peste, adeca sufletele omene§ti.
Precum sant la navod legate ochiuri, asa §i intru
invatatura lui Christos sant pilde, de leap taina §i
intelepciunea amanduror legilor. Precum sant la navod
doua coarde : una de jos, cu plumb §i cu flare, pentru
ca sä apese intru adanc ca sa nu treaca pe§tele,
alta din sus uwara cu plute legata, pentru ca sä tie
deasupra navodul sa nu-1 lase sa se afunde; asa §i
invatatura lui Christos are doua Legi: cea veche §i
cea noun. Cea veche grea, iar cea noun u§oara.
Cea grea, contenqte cu muncile §i cu matca focului
de veci; §i aceasta parte de navod, dintru adancul
pacatelor scoate pre oameni, ca multi temandu-se de
muncile vecinice se parasesc de pacate §i vin la po-
cainta, fiind cuprin§i de coarda cea grea din jos.
Cea usoara, fagaduqte slava fara de moarte, viata
nesar§ita *i veselie ara de nici o scarba. Aceasta
ridica in sus catre inaltimea ceriului §i trage pre oa-
meni asa in cat, pentru Imparatia Ceriului, multe
scarbe §i nevoi au rabdat dreptii. Acest sant navod
este aruncat in mare, adeca in lume, cu zisa Dom-
nului nostru Iisus Christos, Inca din intaia venire a
?.,
Mz 6)_?4:
www.dacoromanica.ro
 6:5
r.A1
A DOUA DUPA. RUSALII 217 '"le5-

sfintiei sale pre lume. Apostolii ca n4te pescari in-

telepti, au vanat cu dansul multe limbi, de toate
felurile de oameni cati sant pre sub ceriu. Acest
navod §i acum, acei cari sant urma§ii lor, adeca Pa-
triarhii, Episcopii, Preotii, ceia ce marturisesc cuvantul
lui Dumnezeu, it trag la margine, adeca la sfar§itul
veacului acestuia.
Daca se va risipi §i se va sfar§i aceasta lume,
atunci Domnul nostru Iisus Christos va trimite ingerii
sai ca sa aleaga pqtele acela ce va fi intr'acel navod.
Cati se vor afla putrezi $i imputiti de pacate, arunca-i-
vor in marea cea de foc. Acolo vor fi plansuri §i
scar§niri dintilor (Matei 25, go).
Se cade ca tot omul sa se teama de aceasta pilda
groaznica. Macar ca. este §i tras in navodul sfintei
Evangelii, macar ca. este §i in Biserica cu credincio§ii,
insa de nu va avea viata curata si pocainta adevarata,
tot urmeaza a fi despartit la ziva judecatei §i va fi
aruncat in matca focului de veci.
Pe§tii cei buni, adeca dreptii, alege-i-vor ingerii
lui Dumnezeu in vase §i-i vor duce in curtile Impa-
ratiei Ceriului, inaintea fetei Imparatului ceresc, cu
dansul sa imparateasca.
Deci se cade ca tot omul cretin sa §tie, ca inoata
in marea acestei vieti §i preste ansa trece la lin4tea
cea laudata, pre carea §i ingerii o poftesc. Pana Inca
este in lume, are frica, nevoi §i primejdii mari, ca
§i pre mare ; iar daca trece liiciul marei acesteea,
atunci se izbave§te de toata. osteneala §i de toata
frica. Cu buna nadejde se odihnete de acea fara de
nici o osteneala, veselindu-se pururea intru imparatia
cea de sus, unde sant toate de ajuns si fail de nici
o lipsa, unde §i not toci sa dobandim parte, Doamne
-Tog
gk9
www.dacoromanica.ro
M{:6
4." 218 CAZANIE LA DUMINICA

Iisuse Christoase, acolo unde imparate§ti cu Parintele

§i cu Duhul Sant, acum §i pururea §i intru veci ne-
sfar§iti §i netrecuti. Amin.

U V U O V

WV$111.70.r.53WW 4P- 3E410,-.-W

C.A.Z_A_1\TI=
LA DUMINICA
A TREIA DUPA RUSALII
Cuvdxt inainte.
recum lumineaza soarele lumea, §i daca in-
sereaza, toata lumea se schimba intru in-
tunerec §i nici una din fapturi nu se cunoa§te
carea ce este ; a§a §i mintea noastra este
lumina §i ochi trupului, §i daca se intuneca
mintea cu ganduri de pacate §i cu poftele lumei
acesteea, atunci §i sufletul §i trupul este intunecat §i
lipsit de marirea lui Dumnezeu. Pentru aceea Domnul
nostru Iisus Christos, ca un doftor intelept, desrada-
cineaza aceasta boala din sufletele noastre L-- cum
spune noun, asta-zi sfanta Evangheli, pe carea o
scrie Matei Evanghelistul :
Cap. 6, stih 22-33.
Zis -a Domnul : Lumina trupului este ochiul. De
va fi ochiul tau curat, tot trupul va fi luminat.
cIar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi
intunecat. Deci, de vreme ce lumina carea este
intru tine, este intunerec, dar intunerecul cu cat
ry
-Tog

www.dacoromanica.ro
 6'7,.t,i_
A. TREIA DUPA RUSALII 219 " %).

cmai mult? Nimenea nu poate sa slujeasca la

cdoi domni, ca sau pre unul va iubi §i pre altul va
c urd, sau de unul se va %inea §i de altul nu va griji;
c nu yeti putea sluji lui Dumnezeu §i lui Mamona.
c Pentru aceasta graesc voila : Nu ya grijireti pentru
c sufletul vostru ce veti manca §i ce yeti bea, nici
cpentru trupul vostru, cu ce ya yeti imbraca. Au
c doara nu este sufletul mai mare decat hrana §i trupul
c decat haina? Cautati spre paserile ceriului, ca nici
c nu seamand nici nu secera, nici adund in jitnita, §i
c Parintele vostru cel din ceriu le hrane§te pre dansele ;
c au doara voi nu santeti cu mult mai buni decat
cdansele? $i cine dintru voi grijindu-se poate sa.'*i
cadauge statului sau un cot? $i de haine ce vä grjiti?
c Socotiti crinii campului cum cresc ; nici se ostenesc,
c nici torc. Tar graesc voud., ca nici Solomon intru
c toata slava sa, nu s'a imbracat ca unul dintru
c ace§tia. Deci, de vreme ce iarba campului, carea
c este astazi §i dimineata se arunca in cuptor, Dum-
cnezeu apa imbraca, dar cu cat mai vartos pre voi,
c putini credincioilor 1 Pentru aceea nu va ingrijireti
czicand : ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce
c ne vom imbraca? Ca. acestea toate le cauta paganii ;
c ca, §tie Tani vostru cel ceresc, ca vä trebuesc voua
cacestea toate. Deci, cd.utati mai inainte imparatia
dui Dumnezeu §i dreptatea lui, §i acestea toate se
c vor adauge voud.).
iNTAIA PARTE :
Pentru lumina sufletului oi a trupului ce o intuneca lacomia
of alte ganduri de pacate.
and petrece omul in fum, atunci ii lacrameazd o-
Gl chii §i de iutimea fumului it dor ochii §i orbe§te.
nT.
e,,=x
www.dacoromanica.ro
 .,A
ktoe5.
45'4 220 CAZANIE LA DUMINICA

Daca este la vazduh curat §i la vreme cu senin, de

se primbla pre Tanga isvoare de apa curgatoare,
atunci sant mai veseli ochii §i mai curati Si sanatate
dobandesc din vazduh curat. A5a §i noi, fratilor,
daca intram in fumul pacatelor acestei lumi, intru
mancari fara vreme §i in betii, in lacomia avutiei,
aurului §i argintului satelor §i vecinilor §i intealte
pofte de pacate, atunci §i noua foarte lacrameaza
ochii sufletului nostru, §i de iutimea acelui fum in§ela-
tor, durere §i orbire foarte cumplita rabda ochii no§tri.
Nimic altui nu se aseamana ispravile noastre
intru aceasta lume, cleat fumului. Si nu numai is-
pravile noastre, ci i zilele §i anii §i viata noastra,
toate ca un fum trec. Cine va petrece intru aceste
fumuroase i inelatoare lucruri, aceluia ii este mintea
intunecata cu intunerecul pacatelor i cu poftele tru-
pului. Pentru aceea Domnul nostru Iisus Christos,
vrand sa ne slobozeasca dintru aceasta neputin ;a pre
noi, aceasta pilda a spus §i a zis (Matei 6, 22) :
(Lumina trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiul
tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi
ochiul tau viclean, tot trupul tau va fi intunecat).
Daca este sanatos ochiul ce este in trupul nostru,
vede lamurit toate fapturile : ceriul, pamantul, muntii,
mares, inaltimea, adancul, lumina., intunerecul, toate
felurile copacilor §i pomilor, hiarelor i pe§tilor ; pre
toate ochiul le vede §i le cunoa$te. A§a §i mintea
ce se chearna ochiul sufletului nostru, vede cele Ira-
zute §i cele nevazute. Intaiu vede pre Dumnezeu ;
de aciia intelege vorba ingerilor, cunoate fapta cea
fail de moarte a sufletului sau ; dupa aceea alege
cele netrecute din cele trecatoare. Precum cunoa§te
ochiul trupului, moartea §i viata aceasta trecatoare,
.Tog
MG)
tril
erre^1
www.dacoromanica.ro
 6.:55F
.e9nx
A TRELA. DIIPA. RErSALII 221 "`"c'e.)-

ap. §i mintea cunoa§te i alege, care este moartea

cea vecinica *i viata cea nesfar§ita, §i ce este veselia
Si plangerea cea vecinica.
Pentru aceea se cade ca tot omul cretin sa-§i
fereasca ochiul mintei sale de gandurile pacatelor,
de lacomii, de apucari cu nedreptul, de strambatati
*i de asuprele, de talharii, de curvii §i de alte ne-
curatii de toate ; ca atunci va fi ochiul curat §i tot
trupul va fi luminat, iar de va fi cu unele ca acestea
orbit, tot trupul va fi intunecat. Precum ochiul este
trupului cinste, frumusete §i lumina, a§a. §i mintea
cea curata este frumusete, cinste Si lumina sufletului.
Cine dintru oameni ar fi atata de nebun, sa-§i
dea ochii sai sa-i scoata ne§cine pentru bani, sau
pentru ve§minte de matase? Cu adevarat nimenea
n'ar face ; ca mai draga este sanatatea decat toate
acelea. Pare-mi-se ca de s'ar da cui-va avutia a
toata lumea i pentru aceea sä i se scoata ochii,
Inca nici a§a n'ar pofti ; iar de ar voi, atunci ar fi
mai nebun de cat toata lumea.
Deci, de ferim atata ochiul trupului nostru, in
cat improtiva lui nimic alta in seams nu socotim,
cu cat mai vartos santem datori sa ferim ochiul su-
fletului nostru, adeca mintea noastra sli. nu o orbim
cu desmerdari de pacate, §i improtiva ei toate fru-
musetile lumei sa le avem ca un gunoiu. Toata iu-
birea aurului i argintului, satiul, veselia §i dulceata
acestei lumi, toate sant improtiva mintei noastre, ca
n4te tins imputita. Cine-§i va perde §i-i va in-
tuneca mintea pentru unele ca acelea, acela este
mai nebun de cat toata lumea.
Dupa cum cela ce-i va perde ochii sai pentru a-
vutie §i pentru aur, n'are nici un folos de viata, aa
'Tog Ik-r,G?'
a:,9. e/-153
www.dacoromanica.ro
R, ,FP G;W
(9411 222 CAZAN]E LA DIIMINICA

§i acela care i§i va orbi mintea §i i§i va perde sufletul

pentru iubirea banilor §i a avutiei, ce schimb va da
pentru sine? Sau cu ce se va rascumpara din mun-
cile de veci ? Acel care i§i va intuneca mintea, de
unde va putea de aciea sa-i dea lumina.? Pentru aceea
a grait Domnul Christos : De va fi intunecata lumina
ce este intru tine, dar intunerecul cu cat mai vartos?
Lumina ce este intim tine, grae§te Christos mintea;
ca daca se intuneca aceasta, atunci §i trupul §i su-
fletul se intuneca §i se inspaimanta.
Daca ratace§te carmaciul, se stinge lumina §i se
piere povata, ce nadejde va mai fi de aciea celora
ce sant in corabie §i in cale? Tot a§a §i invatatorul
de se va intuneca cu betia §i cu ne§tiinta, ce va fi
de aciia, de cela ce se invata de dansul ? Numai
intunerec §i nepricepere 1

A DOUA PARTE:
Cum nu poate nimenea sa slujeasca la doi domni. Can
domni sant acestia?
D`oi domni cari sant improtiva unul cu altul, a-
rata Scriptura ca este Dumnezeu §i satana, De
acest lucru invata Pavel Apostol, zicand a§a : Nici
o impreunare nu este intre Dumnezeu §i intre satana,
pentru-ca le este despartita voea §i despartita invata-
tura.Domnul Dumnezeu invata §i va sa i se slujeasca
in curatie §i in lumina faptelor celor bune, iar satana
va sa i se slujeasca in intunerecul pacatelor. Dum-
nezeu iube§te sluga sa sa fie smerita, pentru-ca cela
ce se smere§te, pre acela inalta (Luca 18, 14). *i in
casa lui, omul mandru nu petrece, iar satana iube§te
tot pre cei mandri, pentru-ca el este imparat tuturor
-To !, 3-`1

www.dacoromanica.ro
4rAt A TRE1A DITPA. RUSALII 223 "0-
mandrilor. Dumnezeu iubete sä fie pace §i dragoste
intru credincio§ii sai, jar satana este domn tuturor
sfezilor, §i pacea nici odinioara. nu iubete. Aceasta
este tocmeala pentru carea nu este nici o data nici
o tocmeala intre Dumnezeu §i intre satana. Pentru
aceea a zis Christos, precum auzim in sfanta Evan-
ghelie, ca nu veti putea sa. slujiti lui Dumnezeu §i lui
mamona. Mamona este toata nedreptatea §i lacomia,
na§terea tuturor pacatelor. La lucrurile ce sant im-
ponc4 unul altuia, §i ispravile for sant imponc4.
A.p. §i aicea : cine iube§te avutia cea cu lacomie,
acela pre Dumnezeu nu poate iubi, pentru-ca ma-
mona §i Dumnezeu, imperecheate lucruri invata.
Dumnezeu invata a sa dreapta agoniseala sa. o
dea §i sä o imparta neputinci4lor, ca sa. adune lui-*i
vistierie in ceriu ; jar satana invata sa apucam i sa.
luam cum putem ; §i cu strambul §i cu asupreala i
cu napaste, numai sa. dobandim sa. strangem §i dela
sarac §i dela cine vom putea. Dumnezeu invata sa.
ajutorim pre fratele nostru i pre de-aproapele nostru
cel sarac §i neavut, cu agoniseala noastra ; jar satana
invata sa. strangem §i sa tinem, nimenui sa. nu dam.
Dumnezeu invata ca sa. nadejduim marirei sale intru
nevoile noastre si la dansul sä alergam intru greu-
tatile noastre ; jar satana invata sa. nadajduim in bani,
§i ajutor la toate sa. cercam intru avutie.
Deci vedeti, cre*tini binecuvantati, cata imperechere
este intre ace§ti domni, in cat nu poate fi intre dan§ii
nici o impreunare. A.p. §i cine sluje§te avutiei ne-
drepte, nu poate fi sluga lui Dumnezeu, ci este ma-
mona dumnezeu aceluia. Cine slujete lui Dumnezeu,
drept, el se teme de dansul, lui crede, lui nadejdu-
e§te, se silete sä nu-1 manie, cu bucurie impline§te
1-`P
,5Vz
www.dacoromanica.ro
4.,_,:,....____ ,R
.6ri't 224 CAZANIE LA DIIMINICA

invatatura lui, grije§te sa nu-i gre§easca in ceva i

toate ispravile sale le tocme§te dupa voea sfintiei
sale. Iar cela ce sluje§te lui mamona, aceluia ii este
nadejdea in bani, credinta sa o strica cu prazile §i
cu lacomia, inima sa o intoarce spre nedreptati, §i a§a
zace spre stransoare, in cat numai de dansa ii este
gandul, de dansa ii este grija, de dansa ii este toata
nevointa, §i ziva §i noaptea. Pentru aceea bogatul
nedrept nu poate fi sluga lui Dumnezeu. Unii sant
de le sluje§te avutia, dar nu dumnezeqte, cum sant
ceia ce au avutie §i le sluje§te spre satiul dulcetilor
trupului §i al lumei, spre pedepse §i spre asuprele
oamenilor, spre ma ncari §i spre betii §i spre toate
lucrurile cele fara de lege ; iar spre fapte suflete§ti §i
spre lucruri de milk nimic nu'§i aduc aminte. Unii
ca aceia slujesc lui mamona, iar pre Dumnezeu, cui
ar fi sa slujasca, ei il perd. Altii sant de le sluje§te
mamona fait de pacate, caci pre voia lui mamona
nu se dau sa-i poarte, ci ei it poarta §i it cheltuesc
dupa voia lui Dumnezeu. Pentru aceea multi oa-
meni sfinti au avut mamona adeca avutie, dar nimic
nu le-a stricat, caci nici o au agonisit rau, nici o au
cheltuit rau, ci cu frica lui Dumnezeu o au cheltuit
saracilor §i neputernicilor, §i cu dansa pre nimenea
n'au pagubit. A§a a fost Avraam, Isaac, Iacov,
Iosif, boy.
Deci, cui este voia sa nu greFasca pentru mamona,
unora ca acelora sa urmeze, carora au cercat intaiu
imparatia ceriului §i au ateptat binecuvantata nä-
dejde a venirei marelui Dumnezeu §i Izbavitorului
nostru Iisus Christos. Unora ca acelora, Dumnezeu,
in vremea venirei sale pre lume, le va da imparatia
sa de va zice : Vdniti binecuvantatii Parintelui meu,
tx1 Ikr-16?-
e,;-"W
www.dacoromanica.ro
 A PATRA DUN. RUSALII 225 11

de mo§teniti unde este gatita voua imparatie mai ina-

inte de inceputul lumei.
Da, Doamne Iisuse Christoase, pentru milostivirea
ta, sa auzim §i not atunci glasul tau acesta, §i cu
marirea ta intru imparatia ta sä petrecem in vecii
vecilor. Amin.

micwamwaswrowtoir..--3
CAZA.1\TI=
LA DUMINICA
A PATRA DUPA RUSALII
/
k. Cuveint inainte.
(._
recum izvorasc din izvoara rauri §i purcede
inmultindu-se apa, a§a §i din credinta cu fapte
`f' bune, se inmultesc darurile. Nimica nu este
'' mai mare decat credinta curata. Cela ce
crede drept §i are fapte bune, acela are nä-
clejde neindoita intru Dumnezeu, §i de cate se roaga
i cere, de toate dobande§te ; cum a dobandit §i
suta§ul acela, sanatate slugei sale de carele scrie
Evanghelistul Matei.
Cap. 8, Stih 5-13.
In vremea aceea, intrand Iisus in Capernaum, s'a
apropiat catre dansul un suta§ rugandu-1 pre el
c§i graind: Doamne, sluga mea zace in casa bolnav
c§i se chinue§te rau. *i a zis Iisus lui : Eu viind
cvoiu tarnadui pre dansul. Iar suta§ul respunzand a

WV'
15
www.dacoromanica.ro
r.
226 CAZANIE LA DUMINICA

e zis: Doamne, nu sant vrednic ca sa intri sub aco-

t peremantul meu, ci numai zi cu cuvantul §i se va
(tamadui sluga mea ; ca. §i eu sunt om sub stapa-
e nire, avand sub mine slujitori, i graesc acestuia :
e mergi, §i merge; §i altuia : vino, §i vine ; §i robului
e ineu: fa aceasta, §i face. Iar Iisus auzind ceasta
e s'a mirat §i a zis celora ce veniau dup. dansul :
e Adevtr graesc voua, ca. nici in Israil n'am aflat
c atata credinta. Zic voua, ca. multi dela rasarit §i
c dela apus vor veni §i vor odihni cu Avraam si cu
Isaac §i cu Iacov intru imparatia ceriului, iar fiii
e imparatiei vor fi goniti intru intunerecul cel de
cafara ; acolo va fi plans *i scarpirea dintilor. si
e a zis Iisus catre sutawl : Mergi, §i cum ai crezut,
sa fie tie. si s'a tamaduit sluga lui intru acel cias.

INTAIA PARTE:
Pentru credinta suta*ului.
redinta este maica tuturor faptelor celor bune.
C) Din inceputul lumei, toti dreptii, cu credinta au
facut spre placerea lui Dumnezeu. Avel, pentru cre-
dinta, se marturise§te ca. este drept. Pentru credinta,
Enoh a facut spre placere lui Dumnezeu §i n'a gustat
din moarte. Avraam, pentru credinta, se cheama
prieten lui Dumnezeu (Evrei 12, 8). Moisi proroc,
pentru credinta, a fost mare inaintea lui Dumnezeu
§i inaintea lui Faraon ; marea a secat §i pre Faraon
cu toata oastea lui l'a inecat. A§ijderea §i Iisus
Navi, cu credinta, apa Iordanului o a intors inapoi
(precum se scrie in cartea sa, 3, 16, 17), zidurile
Erihonului a risipit §i soarele la Gavaoni trei ciasuri
a oprit. Cei trei coconi, cu credinta au stins cuptorul

0)
www.dacoromanica.ro
 A PATRA DUPA. RUSALII 227

cel de foc. Daniil, gurile leilor a astupat, Credinta

sutasului din Evanghelie a ajutat si sluga lui s'a ta-
maduit. Cu credinta, spune Pavel Apostol, ca inte-
legem $i cunoastem ca stau veacurile (Evrei. I I, 3),
Credinta este aratare lucrurilor celor nevazute ;
deci, dupa ce nu poate ajunge mintea omului, cre-
dinta arata. Arata pre Dumnezeu, puterea si mila lui.
Arata noun Imparatia Ceriului si viata de veci. Arata-
ne moartea si invierea a toata lumea. Arata-ne locul
cel de sus al dreptatilor si cel de jos al pacatosilor.
Zice Evanghelistul : In vremea aceea, adeca in
vremea cand a savarsit Christos invatatura sa inaintea
ApostOlilor Si s'a pogorat din munte, atunci indata
l'a intampinat pre dansul un stricat si de departe,
cu glas mare a strigat: Doamne, de vei vrea, poti
sä ma curatesti (Luca 5, i2). N'a zis: roaga-te
pentru mine sa ma curateasca Dumnezeu, ci cu cre-
dinta a zis: poti sa ma curatesti. *1 pentru credinta
lui, Domnul l'a curatit pre dansul $i l'a tamaduit;
I dupa aceea a intrat in Capernaum si indata a venit
la dansul un Om mare si vestit, al imparatului din
Roma. *i ingenunchind a inceput a-I ruga pentru
boala slugei sale si a zis : Doamne, o sluga a mea
zace in casa bolnav si ram chinueste.
Aicea se cade sa se invete toti stapanii dela acest
sutas. Acei cari au slugi slabe si bolnave in casa,
sä nu-i scoata afara si sa.-i lepede in gunoiu, sau in
case streine, ci sa grijeasca de dansii, ca si acest
bun sutas, ce se ruga din genunche pentru sluga sa
sa-1 tamaduiasca.
Iar Domnul Christos vazand credinta lui ce avea
catre sfintia sa §i dragostea catre sluga sa, a zis
catre dansul: Eu voiu veni si-1 voiu tamadui.

www.dacoromanica.ro
j
228 CAZANIE LA DUMINICA

Socotiti aicea mintea §i smerenia acestui capitan,

Ca a zis : Doamne, nu sant vrednic sä intri in casa
mea, ca vad pre marirea ta ca nu te pot incapea
ceriurile cat sant de largi, dar casa mea, cum este
de stramta, cum te va incapea? Ci numai zi cu cu-
vantul, ca-mi este destul, fiindca §tiu, ca cuvantul
tau toate le poate. Numai cuvantul tau, multe minuni
a facut.Din apa, yin a facut ; cu cinci paini, cinci
mii de oameni a saturat ; marea a putut a conteni
§i vanturile a inceta. Acestea nu te marturisesc a
fi om prost, ci Dumnezeu puternic te cunosc ca
e§ti. Pentru aceea zi numai un cuvant §i se va ta-
madui sluga mea ; caci cuvantul tau mortii invieaza,
stricatii curate§te, dracii din oameni gone§te, bolnavii
tamadue§te, surzilor auzire le da, mutilor graire. Eu
sant om sub mai mare §i am slujitori sub mama. mea.
Zic unuia : Vino, §i vine, §i altuia : fa a§a, §i face.
Deci, data eu sant om sub mai mare §i ma asculta
osta§ii, dar cu cat mai vartos tie Doamne celuia ce
e§ti Imparat tuturor, cu mai mare ascultare se vor
pleca °stile cere§ti §i te vor asculta. De vei zice
mortei sa se duca, se va duce, §i de vei zice sana-
tatei sa vie, va veni. Eu a§a te cred Doamne, ca
de tine asculta §i viata §i moartea §i toate se fac
dupa voia ta. De nu vei zice sa vie moartea spre
sluga mea, nu va veni; iar de vei zice sa vie sanatatea,
va veni.
A§a de mult §i de inalt a crezut suta§ul acela lui
Christos §i a marturisit inaintea a mare multime
puterea lui cea dumnezeeasca. Pentru aceea §i Chri-
stos s'a mirat si a laudat credinta lui zicand : Aceasta
credinta nici in Israilteni n'am aflat. Laudat-a Christos
credinta sutaului, nu numai atunci inaintea acelei
;'
cY,
www.dacoromanica.ro
 A PATRA DUPA. RIJSALII 229

multimi, ci §i acum inaintea a toata lumea. *i pentru

aceea i-a dat nu numai sanatate slugei, ci §i impa-
ratia ceriului i-a daruit lui.
Acest suta. $ nu era din Israiltenii cari se inchinau
lui Dumnezeu, ci era din (:tile Romanilor, din paganii
carii se inchinau idolilor. Dar pentru credinta lui,
Christos l'a primit Si pre dansul ca i pre Israilteni,
aratand cu aceasta, ca nu este Dumnezeu numai al
jidovilor, ci §i al limbilor este Dumnezeu, §i tuturor
neamurilor care-1 vor crede §i-1 vor ruga. Pentru
aceea a zis, Ca multi vor veni dela rasarit i dela
apus §i vor §edea cu Avraam §i cu Isaac §i cu Iacov
intru Imparatia Ceriului, iar fiii imparatiei vor fi goniti
intru intunerecul impartit, unde sant plansuri §i scra§-
niri de dinti.
A DOUA PARTE :
Pentru plata drepillor *I pentru munca pacato*ilor.
Intru aceste cuvinte ce a zis Domnul Christos, ca
vor veni multi dela rasarit §i dela apus §i vor
odihni intru Imparatia Ceriului, arata veselia i plata
dreptilor celor ce au crezut sfintiei sale, nu numai
din jidovi, ci §i din limbi. Multi vor veni din cele
patru parti ale lumei §i se vor aduna la acea cetate
frumoasa, la Ierusalimul cel nou, caruia ii este
meter §i ziditor 1nsu§i Dumnezeu. La aceasta sfanta
cetate vor veni multi dela rasarit, dela apus, dela
meaza-zi i dela meaza-noapte. Imparatii §i popoarele,
intru lumina lui Christos vor merge de 4i vor aduce
marirea §i cinstea for la dansa. Portile ei nu vor fi
inchise nici ziva, nici noaptea, ci vor intra marginile
§i laturile lumei.
Intrarea intru acea cetate este numai prin trei

www.dacoromanica.ro
r 230 CAZANIE LA DIIMINICA

porti, ce sant acele trei porti dintr'un margaritar,

adeca cine va crede in Tatal §i in Fiiul §i in Duhul
Sant, acela va intra intru acea cetate. Precum este
fie-care dintre acele porti tot dintr'un margaritar, a§a
§i fie-care dintre acele trei fete, a Tatalui, a Fiiului
§i a Duhului Sfant, toate sant dintr'o Dumnezeire §i
dintr'o putere ; de care lucru insu§i Christos ade-
vere§te zicand Joan I 0, 9): e Eu sant up ; nimenea
nu va intra la Dumnezeu Parintele, fara numai prin
mine'. Deci, precum este Fiul u§ä, a§a §i Tatal .§i
Duhul Sant. Prin aceste trei porti vor intra toti
sfintii la Imparatia Ceriului §i vor odihni cu Avraam
§i cu alti patriarhi.
Rasaritul §i apusul insemneaza toata lumea.
Poala lui Avraam insemneaza mangaerea, odihna
§i dulceata dreptilor, viata §i veselia cea vecinica.
Imparatia Ceriului insemneaza privirea fetei celei
luminate a lui Dumnezeu facatorul sau. Il vor privi
i-1 vor vedea fata catre fata, se vor indulci de fru-
musetea lui §i de slava marirei lui, pre carea doresc
§i ingerii sa o vada, pentruca nu este mai mare bu-
curie §i veselie decat aceasta, acelor cari vor vedea
fata Domnului lor, celuia ce i-a facut. A§ijderea nu
este mai cumplita munca decat a celor ce nu vor
vedea pre Domnul §i Facatorul lor.
Imparatie se cheama, ca acolo, cati vor dobandi
parte, nimenea de nimic nu va fi lipsit, ci vor
fi toti imparati; toti intru avutie nenumarata §i
nemasurata ; toti in cinste i marire mare ; nu va ravni
unul altuia. Precum nu este in soare o parte mai in-
tunecata, ci lumineaza preste tot intr'un chip, a§a i
imparatia cea de sus, preste tot intr'un chip va lu-
mina cu frumusetea, cu marirea i cu podoab a.
\., cY,
www.dacoromanica.ro
 ,c.
tri A PATRA DIIPA. RIISALII 231

Pentru aceea, rog pre tot cre§tinul : nevoiti-va

catre dansa cu credinta, dreptate, fapte bune, cu
adevar §i cu dragoste, ca sa vedeti fata Domnului
vostru §i sa auziti glasul lui cel dulce, ce va grai
atunci zicand (Matei 25, 34) : c Veniti binecuvantatii
fiii Parintelui meu, de mo§teniti imparatia ceriului,
carea este gatita voua mai inainte de inceputul lumei ,.
Iar cuvantul ce a zis, ca fiii imparatiei vor fi goniti
intru intunerecul impartit, cu aceasta insemneaza
grija *i munca tuturor pacatoOor : precum §i jido-
vilor ap. §i celora ce au crezut, din limbi, §i pentru
pacate cad din Imparatia Ceriului.
Jidovii s'au chemat intaiu fiii lui Dumnezeu, caci
ei au cunoscut intai pre Dumnezeu §i ei sant che-
mati intaiu la imparatia ceriului, cu patriarhii, cu
prorocii §i cu Legea cea veche, §i tocmai de insu§i
Domnul nostru Iisus Christos chemati, pentru-ca
intru dan§ii a facut minuni i for a marturisit intaiu
Evanghelia ; dar ei au cazut dela Dumnezeu, pentru
multimea pacatelor lor, cu care au maniat pre
Dumnezeu. Pentru nemultamirea, necredinta i pentru
hula for cu carea au hulit pre Sfantul Domn Sa-
vaot Parintele ceresc i pre iubit Fiiul lui l'au muncit
sicu moarte rea l'au omorat, sant isgoniti dintru
imparatia ceriului, unde este intunerecul impartit,
unde nu este lumina, nici fata lui Christos, nici bu-
curie sau veselie, fara numai plangere §i scrapire
de dinti, de frica §i de durerea muncilor celor fall
de sfarit.
A§a §i not acetia ce am crezut, din limbi, santem
chemati la imparatia ceriului §i ne chernam fiii lui
Dumnezeu ; dar pentru nemultamirea noastra §i pentru
pacatele noastre, vom fi goniti din imparatia ceriului,

(4.
www.dacoromanica.ro
e232 CAZANIE LA DITMINICA

d'inafara de cetatea cea sfanta, cu fermecatorii, cu

curvarii, cu talharii, cu uciga§ii, cu apucatorii, cu
betivii §i cu calcatorii legei (Apocalipsa 22, 15); a§a
§i toti iubitorii de pacate, ce sant cre§tini §i mor fara
de pocainta §i fara de ispovedanie.
Pentru aceea sa fugim dela fapte diavoleti Si in-
§ine catre fapte bune sä alergam, ca putem, numai
de vom vrea. Sa nu ne parasim pentru multimea
pacatelor, ci sä ne aducem aminte O. David proroc
§i imparat carele, dupa ce a cazut in curvie §i in
ucidere, iar4i s'a sculzt §i mult a plans, cum spune
insusi zicand (Psalm 6, 6) : cOstenii intru suspinele
mele si cu lacrimile mele udaiu a5ternutul mein.
Cui i se pare ca sta, sä socoteasca sä nu cads,
ca §i ceia ce le pare sa sant drepti, de multe on
cad, iar pacatoii se scoala. Aceasta arata pilda f a-
riseului si a varneplui. Ada Si tu, te smere§te inaintea
lui Dumnezeu §i zi: Doamne, nu sant vrednic sä
intri in casa sufletului meu, ci numai de zi cu cu-
vanttil §i se va tamadui sufletul meu. Atunci Dum-
nezeu, cu mild se va pleca spre rugaciunea ta, va
tamadui sufletul tau de boala pacatelor, va lauda
scularea ta §i pocainta ta inaintea popoarelor celor
vii §i a luminatilor ingeri, §i te va insoti in ceata sfin-
tilor §i dreptilor intru Imparatia Ceriului, pre carea
not toti sa o dobandim, pentru darul §i milostivirea
ta, Doamne Iisuse Christoase Dumnezeul nostru, ca
sä te laudam acolo §i sa te preamarim, d'impreuna
cu Parintele §i cu Duhul Sfant, acum §i pururea §i
intru veci nesfariti §i netrecuti. Amin.

"4*.tit3z-7
cy,
www.dacoromanica.ro
 CA.Z_A_NI=
LA DUMINICA
A CINCIA DUPA RUSALII
Cuvdni inainte.
recum otrava este cumplita si omoratoare de
oameni, asa Si mestesugul cel rau al satanei,
este omorator de s,uflete omenesti, si de ce
se atinge tot munceste si mai omoara, $i
nu numai pre oameni ce se pun improtiva
lui, ci si pre dobitoace, cum auzim din cuvintele
Sfintei Evanghelii pre carea o scrie Matei Evan-
ghelistul.
Cap. 8, stih 28cap. 9, stih 1.
In vremea aceea, trecand Iisus de ceea parte, in
laturea Gherghesenilor, l'au intimpinat pre dansul
c doi indraciti wind din mormanturi, foarte rai, cat
c nu putea nimenea sa. treaca pre calea aceea. $i iata
c strigau graind: ce este noun si tie, Iisuse Fiiul lui
cDumnezeu? Ai venit aicea mai inainte de vreme
c sa ne muncesti pre noi? $i era departe de dansii o
e turma mare de porci de pa.steau. Iar dracii rugau
pre dansul graind: daca ne gonesti pre noi, porun-
e ceste-ne noua sa ne ducem in turma de porci. $i a
tzis lor: Mergeti. Iar ei wind au mers in turma de
c porci; si indatas a sarit toata turma de pre prmuri

www.dacoromanica.ro
11g,
(15234 CAZANIE LA DUMINICA

t in mare, $i s'a Inecat in apa. Iar pastorii au fugit,

t$i intrand in cetate, au spus de toate, $i de cei in-
t draciti. $i iata au e$it toata cetatea intru intimpi-
c narea lui Christos, si vazandu-1 pre dansul l'au rugat
ca sä treaca din hotarele lor. $i intrand in corabie
c a trecut $i a venit in cetatea sa.
INTAIA PARTE :

Pentru spaima Apostolilor si pentru minunile lui Christos.

omnul Christos a izbavit pre Ucenicii sai din
furtuna marei, cand erau sa se inece cu corabia
pre mare. A zis vantului $i s'a contenit, $i marei $i
s'a alinat, in cat $i Ucenicii lui se mirau $i graiau
(Luca 8, 25): (Gine poate fi acesta, ca $i vantul $i
marea asculta pre dansul ?) Dupa aceea a mers Iisus
$i de ceea parte de mare, in laturea Gherghesinului,
$i indata l'au intimpinat pre dansul doi indraciti, din
gropi e$ind, cumpliti foarte.
Daca a e$it Domnul de pre mare, de unde izbavise
pre Ucenicii sai de care minune, daca au vazut,
se mirara atunci i-a intimpinat pre clan$ii alta mi-
nune mai stra$nica decat aceea. Acei indraciti fiind
goniti de duhuri rele, alergara inaintea lui Christos.
Daca l'au vazut, graiau: ce este noaua $i tie, Fiul
lui Dumnezeu? caci jidovii il graiau pre Dansul
om de rand; $i nu numai ei, ci $i Ucenicii lui Inca
nu se pricepeau, ci ziceau: c Cine poate fi acesta, O.
$i vantul $i marea asculta de dansul?) Iar de Fiu
al lui Dumnezeu, nu-1 marturisiau pre el. Pentru
aceea dracii veniau de-1 marturisiau ca este Dumnezeu,
$i cu aceasta pre Ucenicii lui ii spaimantau $i-i in-
frico$au. Contenirea vantului $i alinarea marei, arata

www.dacoromanica.ro
 A CINCIA. DIIPA RIISALII 235

Ucenicilor puterea Dumnezeirei lui Christos, §i ei nu-1

puteau cunoate ca este Dumnezeu, ci atunci dela
draci, auzira Si se mirara.
Marturisirea dracilor, ca Domnul Christos este
Dumnezeu, nu-i trebuia lui Christos, ci dracii 1n*i§i
de frica strigau, fiind zdrobiti de puterea lui cea
dumnezeeasca. Daca l'au vazut, l'au cunoscut ca
este Dumnezeu in trup de om §i Judecator a toata
lumea, §i s'au speriat foarte si de frica au strigat :
ce este noun §i tie, Fiul lui Dumnezeu, de ai venit
aicea mai inainte de vreme sa ne munce§ti pre noi?
Aicea la aratare se cunoa§te, a este gatita munca
celor rai ce sant vra§ma§i lui Christos, ca. §i tocmai
dracii cunosc intru sine ca sant rai §i vra§ma§i lui
Dumnezeu, §i pentru aceea au a se munci. *tiu dracii
§i vremea muncilor sale, caci dupa stricarea acestei
lumi trecatoare, vor sta toate vecinice §i netrecute
§i atunci va fi §i munca lor. Pentru aceea au zis, ca
ai venit mai inainte de vreme sa ne munceti.
Dumnezeu nu munce§te pre nimenea din ceia ce
yin din neamul omenesc, cu fapte bune, catre dansul,
ci'i iube§te ca pre ni§te prieteni ai sai Si intru slava
imparatiei sale ii pune sä petreaca, cum pre §i
ingerii cei buni, intru cinstea cea de sus, i-a tocmit
sa petreaca ca n4te slugi ale sale ; iar pre ingerii
ceia ce au cazut, ca pre ni§te vrajma§i ai sai are a-i
munci, caci fac tot improtiva lui Dumnezeu. A§ijderea
§i pacato§ii cari fac improtiva lui Dumnezeu, cu dan§ii
se vor munci.
Dracii de nu ar fi gre§it, nu s'ar teme de munca,
ci Christos mergand improtiva lor, ii 1nfrico§a pre
dan0 cu puterea dumnezeirei sale §i rautatea §i vi-
cle§ugul lor it arata inaintea. Ucenicilor sai. Atata

www.dacoromanica.ro
236 CAZANIE LA DIIMIN1CA

erau de iuti §i de vicleni, Inca tineau pre acei oameni

in cari intrasera, tot in gropi, si prin pustii ii goniau,
de petri se loviau, fiarele §i obezile stricau, §i nu putea
nimenea sä treaca pre acele cai. De acestea de toate
ApOsto s'au spaimantat, §i alte minuni mai de inainte
uitau, inainte cu mintea socotiau §i socotind nu se
pricepeau.

A DOUA PARTE :
Pentru vicle§ugul 0 pentru rautatile diavolului.
Daca au vazut dracii pre Christos, ei s'au temut
) foarte §i-1 rugau pre dansul sä nu-i trimita in
munca mai inainte de vreme. Dracii vedeau multe
§i minunate minuni facand Domnul Christos, §i se
tem eau ca va ridica pre dan§ii judecata §i munca.
Pentru aceea in tot chipul metepgiau §i cu viclqug
se rugau, sa nu-i trimita in munca, ci sa le zica sa
intre in turma porcilor.
*i pentru ce a facut Christos aceasta de i-a slo-
bozit pre acei draci de au intrat in turma porcilor?
Nu doara ca pentru rugaciunea for a facut Christos
de i-a slobozit, ci pentru-ca vrea Christos sa arate
rautatile diavolului §i mqtqugurile lui. Intaiu a
aratat, ce muncitori rai §i cumpliti sant dracii ; Ca nu
numai pre oameni iubesc sa-i strice §i sa-i omoare,
ci §i pre dobitoace, care cu nimica for nu se impro-
tivesc. Al doilea a aratat, cat sant de sarguitori spre
paguba §i spre primejdie oamenilor, §i in tot chipul
mqtqugesc cu vicle§ugurile lor, sä scarbeasca §i sa
dobandeasca pre om. Al treilea, pentru ca sa cunoa-
§tem mila lui Dumnezeu cea puternica ; ca de nu ne-ar
apara mana lui Dumnezeu §i puterea lui cea ne-

www.dacoromanica.ro
J
r A CINCIA DITA. RITSALII 237

vazuta, atunci mai rea primejdie i mai cumplita

moarte ne-ar face cleat porcilor acelor de atunci.
Dumnezeu ne arata despre dan§ii, CA fara de voia
lui n'au nici o putere, nici spre porci, necum spre
oameni. Pentru aceea au rugat pre Domnul Christos
sa le zica sa intre intr'acea turma de porci. Christos
vazand vicle§ugurile lor, le-a dat voe spre porci sA-i
pearda, ca sa ne socotim noi, sA nu petrecem porcete
§i tot-de-una de cele pamante§ti sa grijim, ca i cum
am rama in pamant, §i nici odinioara in ceriu sa. nu
putem cauta. Unde este viata porceasca, acolo Chri-
stos nu petrece. Duhul Sfant, de acolo fuge, ca §i
albina de fum. Numai dracii au putere acolo spre
unii ca aceia ; ii ineaca in marea fait de legilor §i-i
omoara.
Deci, dupa zisa lui Christos, dracii au intrat in
porci §i indata s'a pornit toata turma de pre tarmuri
in mare. De au dracii atata manie pre dobitoace a
le omora, care niciodata nu se impotrivesc lor, cu cat
mai vartos sA nu aiba pre om i sa nu me§te§u-
giasca spre rautatea lui? De aicea sA se invete fer-
mecatorii, cari au cuno§tinta cu dracii, ce prieteni
le sant lor dracii; cl mai cu deadins le slujesc lor,
pentru ca sa -i arunce pre danii in marea cea de foc,
in muncile de veci, ca §i pre porcii de atunci.
Lasa Dumnezeu pre om, pentru zmacinarea trupului,
ca sA-i isbaveasca sufletul in ziva rascumpararei. Lasa
trupul sa i se munceasca, iar sufletul lui it fere§te.
Nu Iasi, a se atinge de suflet, ci numai de trup.
Aceasta o cunoatem dela dreptul by (1, 12).
CA sufletul lacue§te in trup ca intr'o cask Si daca,
va vedea pre muncitorul, diavolul, se sperie §i de
frica, amorte§te §i moare.

L
www.dacoromanica.ro
238 CAZANIE LA DIIMINICA.

Daca au vazut purcarii perirea porcilor, au alergat

in cetate si au spus de toate ce au fost.
Indracitii aceia data au vazut aceasta s'au veselit,
cunoscand din cata rautate i-a slobozit pre dan§ii
Domnul Christos, §i i-au multamit de atata bine ce
a facut sfintia sa milostivul Dumnezeu (Matei 8, 34).
Gherghesenii au e§it intru intampinarea lui Chri-
stos. Daca l'au vazut, l'au rugat sa treaca din ho-
tarele lor. 0, mare nebunie a nemultamitorilor Gher-
gheseni 1In loc sa se inchine lui Christos §i sä se
mire de puterea lui si sä creada, se lepadara de
dansul §i de binele lui, §i l'au izgonit rugandu-1 sä
se duca din hotarele lor. Pentru aceea Christos
i-a lasat pre dan§ii ca pre ni§te nemultamitori, can
iubira mai vartos intunerecul deck lumina. Sfintia
sa Christos be adusese lumina §i viata, iar ei aleser.a.
intunerecul §i moartea. Pentru aceasta s'a dus dela
dan§ii §i le-a lasat sä le fie purcarii invatatori si
marturisitori, ca sä le spue acea minune a lui Christos.
A5a. §i acum se duce Christos dela cei nemulta-
mitori, cari mai mult iubesc intunerecul deck lu-
mina invataturilor lui Christos §i vietuesc viata por-
ceasca, de leapada cele cere§ti §i aleg cele pamante§ti.
Domnul Christos cate minuni a facut, le-a facut
intaiu pentru binele acelora ; mai apoi pentru inva-
tatura noastra le-a facut. Aicea cu indracitii a aratat
pre iubitorii de argint, pre curvarii si pre nemultamitori.
Pre iubitorii de argint, arata naravul lor cel cum-
plit, carora nu le este mila nici de sarac, nici de ne-
putincios, nici de neavut, ci de mare la.comie, ca
ni§te indraciti, iii schimba fata §i-§i schimonosesc
cautatura. Si nu numai spre streini au aceasta ne-
milostivire, ci si tocma pre ai sai nu-i feresc. Cat

www.dacoromanica.ro
J
 A CINCIA DUN. RUSALII 239/
vad la altii, tot lorti$i vor sa apuce si sä traga. Ni-
menea nu poate pre unii ca aceia sa-i lege sau sai-
opreasca, nici cu invatatura, nici cu necontenirea
muncilor vecinice, nici cu frica judecatei ce va fi,
nici cu prietqugul. Precum sunt izgoniti $i munciti
cei indraciti, de dracii aceia ce locuesc intr'in$ii a$a
$i aceia sant munciti de dracul lacomiei, atat cat
nici ziva nici noaptea nil se pot odihni, ci tot-de-una
and de iubirea argintului striga ca nu le ajunge.
Pre curvari, aceasta munca arata, ca aceia nici
odata nu-si vin in minte, ci ca $i cum ar fi indraciti,
asa sant fara de ru$ine fara de omenie. Nu se
sfiesc nici de certare, nici de invatatura, nici de fete
de oameni, ci umbld prin gropile intunerecului $i se iz-
besc de petrile pacatelor mai rau cleat cei indraciti.
' Pre nemultamitori, a$ijderea cearta cu aceasta, sa
nu fie ca Gherghesanii aceia, cari n'au vrut sa pri-
measca pre Christos, nici sa fie nemultamitori catra
aceia ce le fac bine, cum a fost Avesalom catra
tatal sau David, de-i sta improtiva ; cum a fost Iuda
catre Christos, $i cum au fost jidovii catre proroci
$i mai apoi catre Domnul prorocilor care Chri-
stos carele mult bine le facuse $i trupului $i su-
fletului lor, iar ei in loc de bine l'au muncit l'au
rastignit pre lemn. Pentru aceea le-a luat imparatia
ce aveau ei pre aceasta lume, si cu aceasta au per-
dut $i imparatia ceriului.
Santa Evanghelie de asta-zi ne arata, sa nu fim
nemultamitori catra aceia ce ne fac noud. bine. Macar
ca se $i pare acest pacat ca este mic, dar mai mare
altul nu este. Atata este de mare, cat aduce pre om
de nu multame$te nici lui Dumnezeu, nici baga in

L
www.dacoromanica.ro
240 CAZANIE LA DIIMINICA

seama binele lui. Ce pacat va putea mai curand sa

munceasca pre om deck acesta ?
Cat pentru tine, o omule, Dumnezeu a fost om 1),
chip de rob a luat asupra sa, strein pe pamant s'a
aratat §i spre moarte s'a dat pentru tine, ca pre tine
sä te izbaveasca din munca vecinica ; iar tu acest
bine intru nimic nu-1 socote§ti gi darurile lui le le-
pezi. Dumnezeu te-a facut pre tine sa-i fii fiu §i
mo§tenitor intru imparatia Sa cea de sus, iar tu te
lepezi §i insuti pentru pacate te faci fiu diavolului
§i mo§tenitor matcei focului.
Pre Adam l'a facut Dumnezeu locuitor raiului, iar
el pentru nemultamirea lui a fost izgonit din raiu
(Facere 1, 9) §i in loc de viata afla moarte in pa-
mant. Iar tie, o cre§tine, in locul raiului ti-a daruit
ceriul ; de-1 vei perde pentru nemultamirea ta, de
acea nu in pamant, ci sub pamant in intunerecul
muncilor, vei locui. Apa tot nemultamitorul ce nu mul-
tarne§te binelui ce are on dela Dumnezeu on dela
oameni, va peri. De care, Doamne, sa ne izbave§ti
Si binelui de veci sit imparatiei tale sa ne invredni-
cqti, pre carea not toti sä o dobandim, pentru
mila §i pentru darul tau cel bogat : ca tie se cade
marine, cinste §i inchinaciune, cu Parintele §i cu
Duhul Sant, acum §i pururea intru veci netrecuti
§i nesfariti. Amin.

-t(34dir'-

1) loan 1, 14.

L
www.dacoromanica.ro
r I
ono,

C-A-Z_A_NI
LA DUM1NICA

A EASEA DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
Cone nu se va mira de milostivirea §i de in-
durarea Domnului nostru Iisus Christos, ca
atat ii este mila de toti, ca un Parinte §i
ca un Facator, Inca, pentru mila sa, s'a
pogorit din cei de sus intru ce§ti de jos,
din ceriu, pre pamant ; §i pre parriant, din cetate §i
din sat in sat umband, cautand oaia cea perduta,
§i slobozind pre cei apasati de diavolul, bolnavii tä-
maduind, stricatii curgind, mortii inviind §i slabanogii
intarind. Acestea vazand nemultamitorii jidovi, foarte
se maniau pre dansul i cu pizma it huliau, cum spune
noun astazi sfanta Evanghelie pre carea o scrie
Evanghelistul Matei.
Cap. 9. stih 1 8.
In vreme aceea, intrand Iisus in corabie a trecut
§i a venit in cetatea sa. *i iata i-au adus lui pre
curl slabanog, carele zacea in pat ; §i vazand Iisus
c credinta lor, a zis slabanogului : Cuteaza, fiule, iar-
cta-ci-se pacatele tale. *i Wa oarecari din carturari
t ziceau intru sine : acesta hulqte. *i vazand Iisus
e gandurile lor, a zis : Pentru ce cugetati cele viclene

www.dacoromanica.ro 16
tk7.9
6 242 CAZANIE LA. DIJMINICA

c intru inimile voastre ? Cad ce este mai lesne ? a zice:

c Iarta-ti-se pacatele tale, au a zice : scoala si umbla?
c Ci ca sa stiti ca putere are fiul omenesc pre pa-
cmant a ierta pacatele, atuncea a zis slabanogului :
Scoala, is -ti patul tau si to du in casa ta. Si sculan-
t du-se si-a luat patul lui si s'a dus in casa sa. Iar
c multimea vazand se mira si preamarea pre Dum-
nezeu carele a dat putere ca aceasta oamenilor 7).
INTAIA PARTE:
Pentru credinta celor ce purtau slabanogul 0 pentru
boala lui.
Domnul nostru Iisus Christos, doftorul si lecuito-
rul oamenilor jidovesti, cum de multe on ostenia
si umbla prin hotarele Galileei, prin Capernaum
si prin locuri pustii ; asa si astazi ne spune noun
sfanta Evanghelie, ca a mers in cetatea sa, ca in
Vitleem s'a nascut si in Nazaret a crescut (Matei 2, I),
pentru aceea se si cheama Nazaret cetatea lui.
Cap2rnaum-u1 era locuit jumatate de jidovi si ju-
matate de Mani. Acolo de multe on mergea Iisus
de invata pre amandoua limbile si binele sau it arata
for si tamaduia bolnavii lor, cum si pre acest sla-
banog,-. Daca a intrat Domnul Christos in Capernaum,
atunci au adus la dansul un bolnav pre care it purtau
patru insi ca pre un mort, si nicidecum putere sau
tarie intru sine nu avea, de nu-1 vrea purta
rudeniile lui.
Mare credinta au avut catre Christos aceia ce
purtau pre acel bolnay. Cu deadinsul crezura ca
Christos are putere sa tamaduiasca. bolnavul intro
mica de cias, de pacate sa -1 ierte si pre dansii sa-i
stobozeasca de osteneala cu sanatatea lui, si sa-i ve-
6)
i7.3i.,

www.dacoromanica.ro
 -SEA
A EASEA DUPA RUSALII 243 (5

seleasca. Ca de n'ar fi crezut in asa chip, nu 1-ar fi

adus asa de departe ca pre un mort, pre ulitele ce-
tatei, prin mijlocul multimei de oameni, cu atata
osteneala Si cu atata nevoe. Pentru aceea Domnul
Christos, cell ce tie si vede tainele si toate ascunsele,
daca a vazut credinta ca aceea intru inimile lor, a zis
slabanogului : Fiule, iarta-ti-se pacatele tale. De aicea
sa. cunoastem, Ca credinta cea buna agoniseste man-
tuire sufletului si sanatate trupului.
Insa si aceasta sa stim, cat este de rau pacatul.
Acesta mai inainte aduce boala in suflet. Daca se
inmulteste in suflet, atunci se varsa si pre trup. De
aceasta avem marturie si putem a lua pilda dela Cain,
carele a facut pacat mare inaintea lui Dumnezeu; ca
ucigand pre fratele sau Avel, si pre parintii sai i-a
scarbit, si pamantul cu ucidere 1-a spurcat. *i Inca
dupa atata greseala, au pricit lui Dumnezeu sand
1-a intrebat : unde este fratele tau ? Iar el a zis : Au
'doara eu s. tint paznic fratinemeu (Facere 4, 8, 9)?
N'a zis: gre§it-am de am varsat sange nevinovat, ci
'Inca si mai adause gresala si se inmulti pacatul in
sufletul lui, si de aceia se varsa §i pre trup. Bleste-
mul lui Dumnezeu a cazut pre sufletul lui, iar boala
pre trup ; ca si mama cu care ucisese pre frate-sau,
nici odinioara nu o putea duce la gura sa manance
cu dansa, ci tot-dea-una tremura, aratand semnul
maniei lui Dumnezeu. De aicea arata Dumnezeu, ca
toata boala intra in trup, pentru rama§itele pacatelor:
unora pentru mancari fara vreme §i pentru becii, altora
pentru necuratii §i pentru curvii.
Pentru aceea, Domnul nostru lisus Christos, intaiu
a taeat radacina boalei, adeca pacatul din suflet. De
aci a tamaduit §i trupul, nu ca doftorii ce doftoresc
0 re GEW.
www.dacoromanica.ro
J
244 CAZAN1E LA DUMINICA

numai trupul, iar sufletul nu-1 pot, ci ca un Domn

si doftor adevarat tuturor boalelor noastre, a tamaduit
si sufletul d'impreuna cu trupul. Si intaiu a slobozit
pre ddnsul de pacate §i i-a zis: Fiule, iarta-ti-se pa-
catele tale.
Iar acolo erau unii din carturarii jidovesti de se-
deau si gandiau intru inimile lor : Ce poate fi? Ce
graeste acesta asa hula? Cine poate a ierta pacatele,
fara numai unul Dumnezeu? Acesta au zis ei pen-
tru-ca vreau sä dea vinovat pre Christos inaintea
poporului, ca huleste pre Dumnezeu, si sa-1 ucida
cu petri, dupa legea lui Moisi. Domnul Christos cu
bland* rabda ocarile lor si se arata pre sine inaintea
poporului, Ca nu este hulitor, ci este Dumnezeu
adevarat, de stie gandurile si cugetele lor, si a zis:
Ce ganditi aceste viclesuguri intru inimile voastre?
Au doara nu stiti ca eu sant cela ce iscodeste inimile
si vad gandurile ce zac intru dansele? Ca voi cautati
in tap., iar eu caut intru inima si vad gandurile cele
viclene, ca ganditi spre mine ran.
0, mare plecare a Dumnezeului nostru si nema-
surata blandete a Imparatului sfintilor ! In ceriu este
laudat si cantat de toate cetele ingeresti; iar pre pa-
mant, de oameni pacatosi a fost ocarlt. In ceriu se
rusineaza Heruvimii si Serafimii de fata lui ; iar
pre pamant ii ziceau ca. huleste pre Dumnezeu. In
ceriu, ca un puternic, toate orandueste si be
le
tocmeste cum va, cate sant in ceriu si cate sant
pre pamant; iar aicea jos, ca un neputernic era
clevetit si invinovatit.
Vazdnd sfintia sa gandurile lor, a zis: Ce va pare
Ca este mai usor : a ierta pacatele, sau a tamadui
bolnavul? Stia fieste-carele dintr'an§ii, ca mai grew

www.dacoromanica.ro
tk3Samil seg.
A ySEASEA PUPA RIISALII 245

este sa zica sa i se ierte pacatele, i mai wr este

sa tamaduiasca bolnavul. Pentru aceea Domnul
Christos a tacut intaiu cel mai greu, ca sa cunoasca
ca este facut de dansul i cel mai u§or, §i a zis : SA
titi. ca eu am putere pre pamant a ierta pacatele
si nu numai pacatele a ierta, ci i mortul a-I invia
§i slabanogul a-I intAri. Si a grait catre bolnav : Tie
zic : Scoala de-ti is patul, pleaca §i to du in casa
ta. Iar el indata s'a sculat, §i-a ridicat patul pe
umere §i umbla inaintea tuturor. Aceasta daca a
vazut multimea, se mira cu spaima gi zicea, ca nici
odinioara n'a vazut ap., i cu bucurie lauda pre
Dumnezeu de toate cate vazuse $i auzise, cum
dete Christos acelui bolnav de o data §i sanatate §i
iertare de pacate.

A DOUA PARTE :
Cum se cade sä rabdam toate neputintele cu multamlre.
and ne-ar da Dumnezeu, dupa pofta noastra, bi-
ji nele lumei : sanatate, avutie, buna intamplare
,C
intru toate, atunci am avea pre Dumnezeu bun §i
milostiv ; iar daca ar lua acestea toate dela noi,
atunci iara§i am rapti i am huli pre dansul, ca §i
fariseii. Pentru aceea, de ar veni pre -noi §i scarbe,
dintru socotinta lui Dumnezeu, santem datori sa
multamim ca §i de bine §i sa nu ni se supere in
scat-be, ci sa rabdam cu blA.ndete.
Precum doftorul nu este bun numai atunci cand
adapa bolnavul cu erburi dulci, ci §i atunci este bun
cand da bolnavului i erburi amare §i tae cu briciul
carnea cea rea, numai sa tamaduiasca bolnavul; ap.
§i Dumnezeu, cela ce este socotitor de tot binele,

Vin GX_W
www.dacoromanica.ro
,-L scg
g 246 CAZANIE LA DUMINICA

pururea socoteste bine de faptura manilor sale, iar

mai vartos de om, sa nu piara. Pentru aceea, de
multe on sloboade certari de rane $i de boale, pentru
ca sa ne simtim si sa alergam catre mila lui.
Daca dobandim ceva bine din manile lui Dum-
nezeu, on sanatate indelungata, on avutie, on cinste
si marire, atunci catre aceea nadajdueste sufletul,
inima si mintea noastra, si dupa unele ca acelea ne
luam, uitam pre Dumnezeu si ne departam de dansul
cu gandul, ca si fiul cel curvar. Dumnezeu vazand
departarea noastra si zabava indelungata ce ne za-
bovim cu lucrurile acestei lumi deserte, trimite spre
noi spaima, de ne sparie si ne intoarce catre sfintia
sa : Une on cu osti si cu robij, alte on cu foc, alte
on cu moarte naprasnica, alte on cu foamete, ca sa
alergam degrab la dansul in toate nevoile noastre,
si judecatile lui cele ascunse sa nu ocarim.
Sa nu ne aflam cumva puindu-ne lui improtiva,
ca nu stim pentru ce santem certati. De vom rabda
,aceasta certare trecatoare, atunci ne vom izbavi de
certarea cea vecinica, cum si scrie, Ca cu cat se
strica omul nostru cel dinafara, adeca trupul, cu
atata se inoeste cel dinlauntru, adeca sufletul (II Co-
rinteni 5, 1). Toata certarea dintru aceasta lame, nu
se arata a fi bucurie, ci scarba ; iar mai apoi se afla
roada pacei, adeca mare si multa. odihna. Patima
dintru aceasta vreme de acum, nu este intocma cu
slava ce va sä se arate intru noi, carea covarseste
preste masura cu marirea cea de veci.
Pentru aceia santem datori, toate certarile si ba-
taile sa le rabdam cu multamire, si cu drag sä luam
lauda ca din manile lui Dumnezeu. Iar sfintia sa,
ca cela ce stie toate, daca va vedea intoarcerea

www.dacoromanica.ro
 SOS
A. EAPTEA DUPA. RCISALII 247 S
noastra catre dansul, curand ne va slobozi de unele
ca acelea, ne va darui binele acestei lumi si dupa
aceea viata de veci si imparatia ceriului, pre carea
noi toti sä o dobandim, cu darul Domnului nostru
Iisus Christos, a Caruia este marirea, cinstea si pu-
terea, d'impreund cu Parintele si cu Duhul Stant,
acum si pururea si intru veci vecilor. Amin.

-w ,w
WM- 11..^.1111,
W' W701 WL-

C_AZA_1\TI
LA DUMINICA

A EAPTEA DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
recum soarelelumineaza cu stralucirea sa toate
cate sunt pre sub ceriu si tuturor tinde stra-
lucirea sa, asa si Domnul nostru Iisus Chri-
stos, dreptul soare, lumina cea neapusa,
stralucirea cea vecinica, lumineaza pre toti
cati yin catre dansul ; L nu numai trupul ci si su-
fletul, cum a luminat $i pre acei doi orbi de cari
spune acum sfantul Matei Evanghelistul.
Cap. 9, stih 27-35.
In vremea aceea, trecand Iisus, mers-au dupa dansul
I doi orbi strigand si graind : Milueste-ne pre noi
disuse fiul lui David. Iar daca a mers in casa, ye-
nit-au catre dansul orbii si le-a grait for Iisus :
(Credeti ca pociu sa fac eu aceasta ? Grait-au lui :
fk6
www.dacoromanica.ro
-ipops
6 248 CAZANIE LA DIIMINICA
1
adevarat, Doamne. Atunci s'a atins de ochii lor,
c graind: Dupa credinta voastra sa fie voua. $i s'au
c deschis lor ochii ; si le-a poruncit for Iisus, graind:
Socotiti ca nimenea sä nu stie. Iar ei wind, l'au
c vestit pre dansul preste tot parnantul acela. Si wind
ei, iata au adus catre dansul pre un om mut in-
dracit. $i fiind gonit dracul, a grait mutul, $i s'a
mirat multimea graind: Nici odinioara nu s'a aratat
asa in Israil. Iar fariseii graiau: Cu domnul dra-
«cilor goneste dracii. $i umbla IisuS prin toate ce-
tatile si orasele, invatand in soboarele lor, $i mar-
«turisind Evanghelia imparatiei, $i vindecand toata
eboala si toata neputinta intru oameni 1.
INTAIA PARTE :
Pentru credinta acelor doi orbi si pentru puterea cea
Dumnezeeasca.
I rsaia prorocul mai inainte vreme a vazut cu Duhul
Sfant venirea lui Dumnezeu pre pamant si binele
ce vrea sa faca neamului omenesc; pentru aceea
strigand a zis (35, 4, 5): Veseleste-te pustie neum-
blata, Ca iata Dumnezeul vostru va veni si va va
izbavi pre voi. Atuncea se vor deschide ochii orbilor,
si urechile surzilor vor auzi, si deschis va grai limba
mutilor. Atunci schiopii vor sari ca cerbii..
Acestea ce a prorocit de demult prorocul, acum
s'au plinit. Cu adevarat acum s'au deschis ochii
orbilor. $i nu numai celor doi, ci la toata lumea a
stralucit lumina sfintei Evanghelii a imparatiei lui
Dumnezeu; s'a varsat Duhul Sfant intru inimile oa-
menilor cele pustii, intru care nu umblase binele lui
Dumnezeu; deschis graeste limba celora ce martu-
risesc Evanghelia si surzii and glasul lui Christos.
Lc, 54, (-4

www.dacoromanica.ro
 PS,i_
4r.ix A SEAPTEA DUPA. RUSALII 249 3,-
Domnul Dumnezeu cu trup a umblat pre lume,
si intru umblarea sa, mult bine a facut neamului
omenesc. Mergand pre cale,- pre o femee ce-i curgea
sange de doi-spre-zece ani, o a tamaduit (Marcu 5, 25).
Fata lui lair o a inviat. *i daca a esit de acolo,
venira dupa Dansul doi orbi de strigau si se rugau,
fiindca prinsesera de veste de minunea ce facuse
Christos in casa lui Iair de-i inviase fata. Pentru a-
ceea cu de-adins se rugau sa le deschida ochii si
sa le dea vedere, si ziceau : Fiul lui David, mi-
lueste-ne. Fiul lui David, ii ziceau orbii, fiindca acest
flume, mare cinste $i mare slava avea intru Israilteni.
Ca dintre imparatii jidovesti, intaiu David a facut lui
Dumnezeu spre placere si lui i-a fagaduit Dumnezeu,
ca din semintia lui se va naste Mesia Christos, cum
si scrie: (Din roada pantecelui tau voi pune pre
scaunul tau? (Psalm 131, i f). Pentru aceea si orbii
aceia stiind aceasta, it strigau si-i ziceau : Fiul lui
David.
Insa sfintia sa Domnul Christos, nu vru sa-i ta-
macluiasca pre cale, pa.ng n'a intrat in casa. Nu
pentru alta, numai pentru nemultumitorii jidovi ce
erau cu dansul, cari pururea huliau si ocarau mi-
nunile lui ce facea. Iar daca a intrat in casa, atunci
le-a zis: Oare credeti ca pociu face aceasta? Intre-
bat-a Christos, nu ca doara nu vedea sfintia sa
credinta ce era intru inimile lor, ci pentru ca sä arate
si ei singuri cu gura lor, credinta, ca sa indemne
si pre altii catre credinta. De multe on minunile ce
facea Domnul, nu le facea nuniai pentru cei bolnavi,
ci mai vartos pentru ceia ce vedeau si auziau. Asa
si aicea, a cerut Christos credinta dela otbi, pentru
ca sä arate inaintea multimei, ca puterea credintei
xr,T*
535,.9 QrjW,
www.dacoromanica.ro
 7:(P
(Or"` 250 CAZANIE LA DITMINICA

mult poate : pre mare ca pre uscat a da sa umble,

mortii sa invie, muntii sa mute $i orbilor ochi sa dea.
Dupa ce i-au tamaduit $i le-au dat lumina, le-a zis
sa nu spue nimenui minunea ce a facut. Cu aceasta
ne-a inv,atat sa nu ne laudam cu bunatatile noastre,
nici sä ne marim cu binele nostru. Iar ei daca
au e$it, povestiau $i spuneau catre toti minunea aceea.
Nu pentru-ca doara nu ascultara cuvantul ce le zisese
Christos sa nu spue nimanui, ci ca ni$te marturii
cuvantului lui Christos, marturisiau preste toata Cara
aceea binele $i minunile lui Christos.
Daca s'au dus dela dansul orbii, luminati si tru-
pe$te $i suflete$te, atunci indata au adus la dansul
un om mut, indracit. Nu era aceasta boala din firea
omului aceluia, ci din viclqugul diavolului, $i de
aceea altii l'au adus pre dansul, ca. nu putea nici sa
se roage lui Christos de vreme ce diavolul legase
limba lui de era mut. Pentru aceea nici Christos n'a
cerut credinta dela dansul, ca dela orbi, ci indata l'a
vindecat ca au gonit pre dracul, $i au graft mutul,
far multimea se mira $i graia : Nici odinioara nu
s'au aratat minuni ca acestea in Israilteni.
A DOUA PARTE :
Pentru faptele cele bune ce se cheama lumina, $i pentru
faptele cele rele ce se chiama Intunerec.
\oate faptele cele bune au incepatura dela Dum-
T nezeu, ca. Acela este singur lumina adeva-
rata, cum a zis insu$i (la Ioan 12, 46) : cEu sant
lumina lumei; cela ce va umbla dupa mine $i dupa
zisele mele, acela nu umbla intru intunerec, ci va
umbla pururea in lumina,. Precum este Christos lu-
mina, a$a $i lucrurile lui sant lumina.
g-Q,-)'
www.dacoromanica.ro
 A EAPTEA bIIPA. RIISALII 251 '"?e5

Iar faptele cele rele, au incepatura dela diavolul.

Precum este acela intunecat, asa sant si lucrurile lui
intunecate. Faptele lui cele rele sant acestea : Ne-
credinta fare frica, adeca cand nu se teme cineva de
Dumnezeu ; nemultumirea, mandria, desarta marire,
lacomia, mania, nepaza, lenea, betia. Dintru acestea,
se nasc curviile, necuratiile, zavistia, pizma, uciderea,
furtisagurile, apucarile, nemilostivirea, vrajba. Acestea
sant lucrurile intunerecului. Cine le are si le face
pre acestea, acela este orb $i intunecat cu intunerecul
diavolului si mostean imparatiei dracesti, unde este
focul nestins si munca vecinica, gatita iubitorilor de
pacate. Ceia ce umbla intru acest intunerec, aceia
sant mai orbi decat orbii aceia de atunci, pre cari
i-a luminat Christos. Aceia, dupa trup numai, in
aceasta lume erau orbi, iar acestia si dupa suflet, in
veci sant osanditi, si nici odinioara pre Dumnezeu nu
vor vedea, nici lumina imparatiei lui ; pentruca acele
pacate, tot sufletul cu intunerecul vecinic it cuprinde,
si mintea cu orbie neinteleapta o leaga. Precum cel
orb nu vede inaintea sa nimica : nici tarmure, nici
searpe, nici arma, nici alt nimic din cate ii aduc
lui moarte, asa si omul cel ce este orb cu intunerecul
pacatelor, nimic nu vede inaintea sa, nici chiar pacatul
ce face, nici se teme de moarte, nici gandeste de
munca, ci toate acestea zac dinafara de mintea lui.
Cum nu vede cel orb sä se fereasca de searpe, asa
si iubitorul de pacate, nu vede sä se fereasca de
pacate.
Deci, cum faptele cele dracesti sant si se chea ma in-
tunerec, asa si faptele cele bune sant si se cheama.
lumina. Faptele cele bune sant acestea : dragostea,
credinta, nadejdea, adeca sä creaza nqcine §i sa na-
t11' xG-d.
()-1'

www.dacoromanica.ro
 252 '1%5.
rAl CAZANIE LA DOMINICA

dajduiascA intru Dumnezeu; smerenia, supunerea,

blA.ndetele, dreptatea, milostenia, curatia, rabdarea,
ascultarea, ruga, postul, paza, trezvirea, paza bisericei.
Acestea sant lucrurile luminei. Acestora este invatator
si inceptor Christos. Cine le va tinea intru inima sa
§i le va face, acela este fiu luminei §i motean im-
paratiei ceriului.
Dara tu, o omule, cela ce iubesti pacatele, ce vei
alege dintru aceste doua, ca sa tii ? Faptele cele
bune, sau cele rele ? Lui Christos sa urmezi, sau
dracului ? In lumina sa umbli, sau in intunerec ? Cu
Dumnezeu pi cu ingerii lui intru imparatia cerului,
sau cu diavolul in munca focului nestins? Alege acum
una din doua; iti este in voe $i ai minte slobodd.
De vei zice : eu pot *i lui Dumnezeu §i dracului
sa slujesc, §i in lumina §i in intunerec sa. umblu, §i
bine §i rau sa fac, aceasta nu este adevarat, ci
este minciund §i inplaciune draceasca. SA nu to in-
§eli, omule, cu aceste ganduri si cu aceste amagituri,
ca n'are nici o impreunare dracul cu Dumnezeu ;
n'are parte intunerecul cu lumina, nici faptele cele
rele cu cele bune, nici pacA.toii cu cei drepti. Atata
sant de departe, cat este cerul de iad.
Socote§te, o omule cre§tine : a cui voe faci §i cui
urmezi, aceluia vei fi dup. moarte §i intru imparatia
lui vei locui in veci. Doua imparatii sant intru aceasta
lume : o imparatie a rautatilor §i a pacatelor, alta
imparatie a bunatatilor §i a dreptatei. Acestea tot-
deauna sant in vrajba : raul binelui §i binele raului.
Intru imparatia rautatilor, imparAte§te diavolul ; intru
imparatia bunatatilor, imparate§te Christos. Pentru
aceea fugiti de scapati §i qiti din imparatia intune-
recului si alergati la lumina imparatiei lui Christos,

MG) )"21-1
www.dacoromanica.ro
ZA
A OPTA PUPA. RUSALII 253 it°e)

ca cu dansul in veci sä imparatiti §i acolo sa.-1 prea-

mariti d'impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sant,
acum §i pururea §i intru veci nesfar§iti. Amin.

CAZAl\TI=
LA DUMINICA

A OPTA DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
imic a§a de dulce sufletului cre§tinesc nu
este intru aceasta lume, ca atunci cand
aude cuvantul lui Dumnezeu ; caci cuvantul
lui Dumnezeu se cheama foc, §i daca
cade in suflet, toata raceala pacatelor
scoate afara, §i dragostea lui Dumnezeu ca un foc
se aprinde intru dansul si toate gandurile pacatelor
arde. Intr'alt chip se cheama sabie de amandoua
partile ascutita, cä nu se sfie§te de fata nimanui
nici de imparat, nici de domn, nici de vladica, ci ca
o sabie de amandoua partile ascutitA, tae §i vade§te
toate fara-de-legile §i toate gandurile cele de pacate
din inimile tuturor. Cheama se §i hrana, cuvantul
lui Dumnezeu, ca este mai dulce cleat toata dul-
ceata acestei lumi, cä indulce§te §i trupul §i sufletul
in veci, hrane§te sufletul cu hrana nevazuta §i este
viu in veci. De aceasta dulceata a gustat §i mul-
timea aceea carea umbla dup. Christos, din multe
cetati, sate §i pustiuri, si trei zile statura imprejurul
t.94 *P.
bV1/4 eT)-X
www.dacoromanica.ro
Vc7..(P
CAZANJE LA DIIMINICA ;106,
{9C411 254

lui, nemanca0, ascultand cuvantul lui. Pentru aceea

si Domnul Christos in doua chipuri le-a facut for
bine, ca toti bolnavii for i-a tamaduit si pre dansii
cu cinci pani mici, cinci mii de oameni a .saturat,
numai barba4i, fara de mueri si fara de prunci,
cum mai ales auzim astazi din Sfanta Evanghelie.
Dela Matei cap. 14, stih 14-22.
In vremea aceea, vazut-a Iisus popor mult, si i s'a
facut mild de dansii si a tamaduit bolnavii lor.
e Si fiind seara s'a apropiat catre dansul Ucenicii lui
egraind : Locul este pustiu si vremea a trecut ; slo-
bozeste poporul ca sa se duca prin sate sa.-si cum-
cpere bucate. Iar Iisus le-a zis for : Nu trebue sa
cmearga; dati-le voi sa manance., Dar ei au zis lui:
1Nu avem aicea fara numai cinci pani si doi pesti.
Si el a zis: Aduceti-le incoace. Si a poruncit po-
cporului sa sada pre iarba, si luand cele cinci pani
c$i doi pesti, cautand la ceriu a binecuvantat, $i a
frant si a dat Ucenicilor panile, iar Ucenicii popo-
crului. Si au mancat WO si s'au saturat, si au luat
cramasice de sfaramaturi, doua-spre-zece cosuri pline.
cIar oamenii cari mancasera erau ca cinci mii, fara
de mueri si fara de prunci. Si indata a silit Iisus
(pre Ucenicii sai a intra in corabie si a merge Ma-
e intea lui de ceea parte, pana cand va slobozi poporul.

iNTAIA PARTE :

Pentru cum se cade sa dea fies-cine cale maniei,

si pentru minunea lui Christos.
A( ceasta minune a fost intr'acea vreme cand
auzit Domnul Christos, ca pre Joan Boteza-
\.,
a

torul l'a neat Irod. Atunci intrand in corabie, s'a

"coxi xrr
,W=Z9
www.dacoromanica.ro
 6;s
4,14. A OPTA DIIPA RIISALII 255 g'e}

dus intr'un loc pustiu in singuratate (Matei 14, I I-I 3).

Dusu-s'a Domnul in pustie, nu ca doara se temea
de moarte, ca insu§i de buna voe vrea sa o is cum
zisese insu§i: c Am putere sa-mi pui sufletul meu,
si am putere iar sa-liau> ci a fugit dinaintea ma-
niei, ca sa ne invete pre noi sä nu ne dam inine
pre noi in napaste, ci sä. fugim dinaintea maniei ome-
neti. Fugit-a Domnul Christos §i pentru aceasta, ca.
Inca nu era venita vremea muncilor Sfintiei sale. $i
Inca, ca sa arate §i aceasta, ca n'a luat trup ama-
gitor, cu vre o nalucire, ci trup adevarat asemenea
ca §i alti oameni, alegand numai fara de pacate.
De ar fi fost prins atunci de Irod, l'ar fi omorat
ca si pre Joan; iar de s'ar fi izbavit atunci Christos
dintru acea nevoe, atunci ar grai de sfintia sa, ca
cu nalucire s'a aratat §i n'a luat trup adevarat, ci
nevazut a scapat din mainile lui Irod, ca §i cum ar
fi tara de trup. Pentru aceea Domnul Christos de
buna voe s'a dus la pustie, ca sa astupe gura ere-
ticilor : a lui Marchian §i a lui Manifiu, ce au invatat
ca cu nalucire s'a intrupat Christos. Dusu-s'a Domnul
in pustie ca sa se osebeasca de multime §i sa se
odihneasca ceva; dar multimea nici ap, nu se lasa
de dansul, ci cu drag alerga dupa dansul si prin
pustii, aratand catre dansul credinta §i dragoste. Pentru
aceea au luat §i plata, mila lui Dumnezeu, pentru
osteneala Tor. Daca i-a vazut pre danii, i s'a facut
mila de ei, ci cati bolnavi aveau cu ei, pre toti i-a
vindecat (Matei 14, 14) §i din multi, cu cuvantul,
dracii a scos, §chiopii a ridicat, orbii a luminat, sla-
banogii a intarit. $i 1111 numai trupurile for de boala
le-a vindecat, ci §i sufletele for din boala vecinica a
slobozit §i in flamanzirea for i-a hranit. Atata este de
f15Gd.

www.dacoromanica.ro
 o.o. \
,keeS,
(.91:14 256 CAZAN1E LA DITMINICA

mare mila lui Dumnezeu, cat nu darueste numai de

ce se roaga omul, ci si de ce nu se roaga dobandeste.
Vazand Apostolii lui Christos acea multime cu
atata osardie ca sta imprejurul lui Christos si de
atata vreme flamanzi §i n'au ce manca, s'au apro-
piat catre InvatA.torul for Christos §i-1 rugau sa-i slo-
boadd pre dansii ca sa se duca sa -si cumpere bucate.
Nu stiau ei, nici gandiau de bucatele cu cari vrea
Christos sa-i hraneasca. Pentru aceea §i Domnul
Christos n'a zis: Eu le voiu da de vor manca, ci
zise for : Dati-le voi for sa manance, iar ei nu trebueste
sa se duca dela mine, ca de le-ar trebui m'ar fi rugat
ei sa-i slobod pre dansii. Eu sant brand flamanzilor
si isvor de apa vie insetatilor. Eu pociu sa hranesc
si aicea, cum am hranit §i poporul jidovesc in pustiile
Sinaei, cu mand din ceriu si cu apa din peatra seaca,
in patru-zeci de ani (Esire 16, 4). Pentru aceea nu
trebueste sä se duca ei, ci le dati voi for sä manance.
Iar ei au grait : Doamne, n'avem aicea fara numai
cinci path §i doi pesti. Atuncea Domnul Christos a
zis lor : Aduce-ti-mi incoace panile §i pestii, ca sa
cunoa§teti §i voi puterea mea. Eu stapanesc marea
§i uscatul ; in mare inmultesc pestii i pre pamant
roada. Eu, din putin pociu face mult, si din mici,
mari. Apostolii au adus panile §i pestii. Daca le-a
luat, a zis sa sada poporul pre iarba, §i sfintia sa
ridicandu-si ochii §i cautand la ceriu a binecuvantat
si a frant ; adeverind ca din ceriu a venit dela Pa-
rintele, §i invdtand pre noi, sä nu ne atingem de
bucate la masa sa, mancam fara binecuvantare, mai
inainte pana nu vom multami lui Dumnezeu celuia
ce ne hraneste.

www.dacoromanica.ro
r A OPTA DUPik RETSALII 257

A DOUA PARTE:
Pentru puterea Dumnezeirei lui Christos 0 pentru
Inmullirea panilor J peotilor.

naca a binecuvantat Domnul Christos si dace a

)
.

frant, de aceia s'au inmultit penile si pestele.

Cu manile a binecuvantat si a frant, iar cu puterea
cea nevazuta a Dumnezeirei sale, a inmultit panea
§i pestele, ca sa. cunoasca WO ca este acela ce in-
multe§te roada pamantului $i da hrana la toate fap-
turile; ca este acela ce a zis dintru'ntaiu sä creasca
parnantul iarba tarinilor si seminte de toate felurile
(Facere I , I2); sa scoata apele jivini vii, chitii cei
mari, pesti §i gadine de toate felurile ce sant in apa
i hiarele marilor §i ale pamantului, i paserile ce
sboara in vazduh. Acestora tuturor este facator $i
inmultitor Domnul nostru Iisus Christos, cuvantul
lui Dumnezeu, cu firea trupului nostru imbracat.
Precum se cunoaste dupre acele lucruri d'intaiu,
puterea marirei sale, carele numai cu cuvantul a zis
si .s'a facut, asa si aicea pentru inmultirea panei si
a pestelui, se cunoaste puterea lui cea dumnezeeasca.
Cu nimic nu este mai mica aceasta cleat acele
de atunci.
Aceasta minune a facut-o in pustie ca sä nu fie
vre un prepus, sa zica ne§cine ca a fost aproape de
vre un targ, de a adus de alta parte acele bucate.
Deci bin e-cuvantand si frangand Domnul Christos acele
cinci paini si doi pesti, le-a dat Apostolilor. Apo-
stolii luand, faramb.turile cresteau in mainile for si
se inmultiau. Aceasta vazand. ei, se mirau si se bu-
curau, si asa dau multimei de-si impartia, ca erau
asezati cete, ate o suta si cinci-zeci, pre iarba verde.

www.dacoromanica.ro 17
'e"=_)

258 CAZANIE LA DUMINICA

Mancara toti §i s'au saturat din putina. pane §i din

doi pesti, cinci mii de barbati numai, afarn de mueri
§i prunci. Tuturor le-au ajuns §i Inca. au §i prisosit
dour -spre-zece cornice pline de faramaturi.
Invatat-a Domnul Christos sa stranga faramatu-
rile, sa, cunoasca ca nu sant alte pani intregi, ci sant
acelea ce a frant. Doua-spre-zece copite a invatat
sA. umple, pentru ca fie-care Apostol sa ducn pe umere
cowl sau, ca sl-§i aduca aminte de minunea Dom-.
nului §i Facatorului sau. 5i Iuda vanzatorul sA poarte
cowl pe umarul sau, ca sA4 fie martori umarul §i
manile, in vremea aceia in care vrea sA vanda pre
Domnul snu, Cela ce a facut aceasta minune.
Daca a facut Sfintia Sa aceasta minune, atunci
foarte s'au mirat de Dansul jidovii, atata cat §i im-
parat vreau sA-1 ridice. De aicea mare lauda au acei
din multimea aceea, cari, cu femei, cu prunci, au ca-
latorit dupa Christos pana in pustie. Acolo au fla-
manzit, stand §i ascultand invatatura Lui trei zile.
Ada este dragostea ; toate prea lesne le rabda.: foamea,
goliciunea, zaduhul §i gerul.
Ada i noun ni se cade, celora ce vom sa urmam
dupa Christos sa. cercam imparatia ceriului. Sa nu
si
iubim alt nimica mai vartos cleat pre Christos ;
nici casa, nici satele, nici avutia, nici odihna trupului.
Sa e§im afa.n din galceava pacatelor §i din valurile
poftelor lumei ; CA cela ce se aprinde cu focul dra-
gostei lui Christos, acela nici o greutate nu simte
intru aceasta lume, care sa.-1 poata desparti de Dum-
nezeu precum zice Dumnezeescul Pavel (la Epistolia
cea care Romani 8, 35) nici saracia, nici foamea,
nici goliciunea, nici chiar moartea, nici sabia.
Deci sa agonisim §i not aceasta dragoste ; sA-1

www.dacoromanica.ro
 A OPTA DITPA RUSALII 259
avem intru noi ; ea in voea noastra este, on sa pe-
treaca intru noi, ori, sä se duca dela noi. Cand vom
gandi de cele cere§ti §i mintea noastra o vom intinde
catre Dumnezeu, atunci va petrece iritru noi; iar
cdnd vom cauta binele si dulceata lumi, atunci
va fugi dela noi. In lumea cea sus este ascuns
de de

focul acelei dragoste, iar intru aceasta. lume de jos

este raceala mare. Pentru aceea, cand va fi legata
inima noastra de aceasta lume de jos, atunci mare
raceala §i ger va avea inima noastra. §i va fi stearpa
§i fara de road, de faptele cele bune. Iar cand vom
cauta catre lumea cea de sus §i mintea noastra cu
voea noastra o vom trimite acolo, atunci de acea
lumina de acolo se va incalzi.
Focul acelei dragoste nu este alt, fart. numai sin-
gur Duhul Sant. Carele aprinde focul dragostei lui
Dumnezeu intru noi. Acela te va invata si te va in-
drepta din intunerec in lumina, din moarte in viata §i
de pre pamdnt in ceriu intru imparatia Lui, intru
carea pre noi pre WO ne invrednicete, Doamne Iisuse
Christoase Dumnezeul nostru, acolo unde imparaMti
cu Parintele si cu Duhul Sfant, acum §i pururea si
intru veci vecilor. Amin.

www.dacoromanica.ro
J
 ,..
p Ar: 14'
VlicrAT.`Q' 4.4

C_A_Z.A.1\TIM
LA DUMINICA

A NOUA DUPA RUSALII

Cuvdni inainte.

recum intre petrile cele scumpe, mai tare cleat

diamantul nu este, a§a i intr'alte bunatati
cretine§ti, mai tare §i mai vartos nu este de
cat credinta, insa cand este impreunata cu
fapte bune. Aceasta este nebiruita de toate
vicle§ugurile vrajmaplui. Pentru credinta, §i Petru
Apostol a umblat pre mare ca pre uscat. Pana se Linea
de dansa, nu-1* lasa sa se afunde in mare; iar cat o
a lasat, ap indata a inceput a se afunda §i a inceput a
inota,de care lucru mai lamurit auzim spuind Santa
Evanghelie pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 14, stih 22 34.
In vremea aceea, silit-a Iisus pre Ucenicii sai sa
intre in corabie $i sa mearga inaintea lui de ceia
c parte, pana ce va slobozi multimea. Si slobozind
cmultimea, s'a suit la munte singur sa se roage. Si
c facandu-se seara, era acolo singur. Iar corabia era
t in mijlocul marei invaluindu-se de valuri ; ca era
c vantul protivnic. Si intr'a patra streaja din noapte,
e mers-a catre clat*i Iisus, umbland pre mare. Si \TA-
czandu-1 pre dansul Ucenicii umbland pre mare,
c s'au spaimantat graind ca naluca este, §i de frica

www.dacoromanica.ro
J
 CAZANIE LA DUMINICA A NOVA DUPA. RUSALII 261 6n
au strigat. Iar Iisus a zis for in data, graind: Cute-
czati, eu sunt, nu va temereti. *i Petru raspunzand
c a zis : Doamne, daca esti tu, porunceste-mi sa viu
c catre tine 'pre apa. Iar el a zis: Vino. *i wind din
corabie, Petru umbla pre apa ca sa mearga catre
Iisus. Vazand insa want tare s'a temut, si incepand
ca. se afunda, a strigat graind: Doamne, mantues-
cte-ma. *i indata tinzand Iisus 'liana l'a apucat pre
cdansul si i-a grait lui : Putin credinciosule, pentru
cce te-ai indoit? *i intrand ei in corabie a statut
tvantul. Iar ceia ce erau in corabie viind s'au in-
t chinat lui graind : Cu adevarat Fiiul lui Dumnezeu
(esti, si trecand, au venit in parnantul Ghenisaretului.

INTAIA PARTE :
Pentru puterea Dumnezeirei lui Christos of pentru spaima
Apostolilor.
M C inunat este Dumnezeu intru toate lucrurile
w sale
_I s puterea minunilor lui cine o va spune; ca
nu numai pre uscat si prin pustii a facut minuni, ci
si pre mare sant urmele lui, si cararile lui intru
ape multe. Daca a aratat Domnul mila sa multiMei
aceleea de a vindecat bolnavii for si i-au saturat in
foamea for cu pane facuta cu minune, i-a slobozit
pre dansii sa se duca pre la casele lor. Pre Ucenicii
sai i-a trimis sa. treaca cu corabia de ceea parte de
mare catre lume, iar el insusi s'a dus la un munte
intr'un loc pustiu sa se roage.
Aceasta a facut pentru ca sä ne invete pre noi:
nici tot-de-una sä petrecem in galceava, nici tot-de-
una sa fim osebiti de oameni; ci, cand vom sa ne
rugam si cu Dumnezeu sa vorovim in ruga noastra,
(4.
www.dacoromanica.ro
262 CAZANIE1 LA DIIMINICA

atunci ne trebueste tacere in singuratate $i in locuri

fara de oameni sä fim sä ne rugam. cand vom
iar sa graim catre oameni de cele sufletesti, atunci
sa lasam singuratatea.
Zabovit-a Domnul Christos la ruga, mult, a-ratan-
du-ne sa rabdam si not la ruga, mult, cu asteptare
sa ne rugam. De n'ai dobandi de ce te rogi, Inca
sä nu te mahnesti, nici te lasa de ruga ; ca stie
Dumnezeu, cu tocmelele sale cele nestiute, fo-
losi. Si oamenii de multe on ca niste prunci se roaga
de ce nu le este de folos si mai vartos de vatamare.
Pentru aceea si Dumnezeu nu da de toate orile dupa
rugaciunea noastra ; ca parintele, fiiului sau, de
vede Ca cere cutit, nu-i da, ci-1 ascunde sä nu se
vatame cu dansul.
Iar caci s'a rugat Domnul Christos atunci, nime-
nea din credinciosi sa nu se Indoeasca ca nu-i tre-
buia ce-va, ca cela ce poate toate, ci ca un Arhiereu
adevarat care vrea sa-si dea trupul sau ca un
miel spre junghiare, pentru mantuirea a toata lumea,
s'a rugat du trupul cu sufletul ca un om adevarat,
pentru neamul omenesc.
Daca a biruit moartea, a rusinat pre diavolul, a
risipit iadul, s'a suit in ceriu $i a sezut de-a dreapta
Parintelui preste ingeri (Marcu 16, 91); de aceia
de toti este cinstit $i inchinat : de ingeri in ceriu si
de oameni pre pamant. Ceia ce strip catre dansul,
ii isbaveste ; ceia ce se roaga catre dansul, ruga for
o primeSte ca un dumnezeu adevarat ce este, marit
impreuna cu Parintele si cu Duhul Sant.
Domnul Christos a zabovit in singuratate si in
ruga pana la miezul noptei. Ucenicii erau in corabie
pre mare si patiau nevoe mare de furtuna si de va-

www.dacoromanica.ro
J
 A NOITA DIJP1 RIISALII 263

luri, in cat era sä se innece. Aceasta primejdie cu-

prinsese si trupurile si sufletele lor. Domnul nu li
s'a aratat curand, invatandu-i sa rabde barbateste
scarbele cate li se vor inta.mpla intru marturia Evan-
gheliei. Pentru aceea ei erau in ganduri si in spaima
mare si le era frica sa nu-i paraseasca cum-va Inva-
tatorul lor Christos, si gandiau intru sine de graiau:
Doara sä nu-1 fim scarbit in ce-va de ne indemna
sa plecam pre mare singuri fail de Sfintia Sa, intru
aceasta noapte cu intunerec $i cu furtuna. De alta
parte se jaluiau si be parea rau, in ce chip va trece
Sfintia Sa din pustie unde ramasese, catre lume, ca
alta corabie acolo nu era, fall numai aceea in care
intrasera Ucenicii. Intr'alt chip se tanguiau unul catre
altul graind : De ar fi aicea cu not Invatatorul si dul-
cele nostru Domn, n'am pati not intru acest chip,
nici am fi morti de frica mai inainte de moarte.
Acestea gandind ei si unul catre altul graind, se
apropie de dansii Domnul Christos, umbland pre mare
ca pre uscat, in al patrulea cias din noapte. Ucenicii
daca l'au vazut s'au spariat, ca be parea ca este o
nalucire, ca li se arata ce-va, si de frica. strigara.
Iisus indata grai cu dansii si a zis lor : Cutezati, ca
eu sant ; nu va. temereti. Din ce se apropia de dansii,
din ce se mai scornia furtuna $i valurile se inaltau
asupra lor.
Sfintiei Sale ii era voea sa fie asa, ca stia cu in-
telepciunea sa minunate lucruri a face de mantuirea
omeneasca. Pentru-ca nu-1 cunoscusera pre dansul
dupre minunea ce facuse cu Wile in pustie, ca. este
Fiiul lui Dumnezeu, de aceea acum, pre mare, in
frica si in nevoie mare l'au cunoscut si au marturisit
ca. este Fiiul lui Dumnezeu.
e),
www.dacoromanica.ro
IP264 CAZANIE LA DIIMINICA

Umbland Domnul pre mare si mergand catre dansii,

nu-1 cunosteau Ucenicii fiind-ca era noaptea si fata
lui nu o vedeau. Pentru aceea li se parea ca este
duh, nu este trup, se speriara $i de frica au strigat.
Iar Domnul mangaindu-i pre dansii, le-a zis : Nu va
temereti, ca sant eu Invatatorul vostru. De nu vedeti
fata mea, voi cunoasteti glasul meu.
Acestea daca au auzit Petru i-a parut bine si a
zis: Doamne, de esti Sfintia Ta, zi-mi sa viu la tine
pre apa, ca sa to ctinosc pre tine Domnul marei
si imparatul lumei. Sfintia Sa i-a zis : Vino. Si daca
s'a pogorit Petru din corabie si mergea pre apa catre
Christos, el vazand un vant mare s'a temut, a in-
ceput a se afunda si a strigat zicand : Doamne, aju-
ta-mi 1 Iisus indata tinzand mana l'a apucat si i-a
graft: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?

A DOUA PARTE :
Pentru credinta Apostolilor si cum se cade noua cu
credinta a ne apropia catre Dumnezeu.
Credinta si dragostea au facut pre Petru de s'a
pogorit din corabie $i a plecat pre apa. Pentru
mare credinta si dragoste ce avea catre Domnul
Christos, a vrut mai inainte decat alti Ucenici sa-1
vada si sa graiasca cu dansul. Pentru aceea, daca
s'a pogorat Petru cu credinta si cu dragoste ca aceea
a merge catre Christos, marea it purta pre spatele
sale si umbla ca pre uscat; iar daca auzi sunetul
vantului, si intoarse ochii sai de catre Domnul, si
cauta catre vant, atunci indata incepu a se afunda,
caci se indoia, de frica vantului.
Asa si not daca vom intoarce ochii sufletului si
1

,r
k,...,

www.dacoromanica.ro
 Af M
'
.1
A NOIIA DIIP.i RIISALII 265

mintea noastra de catre Dumnezeu vom cauta

$i
catre vanturile cele deserte ale lumei acesteia, atunci
si not indata vom incepe a ne afunda in marea
pacatelor.
$i pre Petru, credinta, pre mare it purta, iar ne-
credinta it afunda ; pentru aceea Domnul Christos
apucandu-1 de many i-a zis : Ce faci, o Petre? Ce a
fost mai mare to ai biruit si ai esit din corabie de ai
plecat pre mare numai caci ai auzit glasul meu, iar
acum si fata mea vazusi $i ma cunoscusi ca. sint
Eu si cu gandul to -ai indoit. Acestea zicand l'a luat
de mama si l'a suit in corabie, $i de aceia indata
s'a oprit vantul. Iar cei ce erau in corabie au venit
$i s'au inchinat lui, zicand: Cu adevarat esti Fiul
lui Dumnezeul
Vazut-au Apostolii minune mai minunata decat
cea dintaiu, cand a contenit vantul si marea, si atunci
se mirau $i ziceau: Cine poate fi acesta, ca si marea
si vantul asculta de dansul? Iar acum nu o a con-
tenit numai, ci si umbla pre dinsa ca pre uscat.
Pentru aceea $i Ucenicii s'au si mirat si au $i crezut,
ca acela este Christos, carele a inchegat Marea Rosie
cand au trecut Israiltenii (Esire 14,22), a inecat pre
Faraon, $i este acela carele umbla pre aripele van-
tului (Psalm 103, 4). $i n'au crezut numai, ci si cu
frica au cazut inaintea lui si au zis : Cu adevarat
credem ca. Sfintia Ta esti Fiul lui Dumnezeu, ca va-
zuram marirea ta Si puterea dumnezeirei tale. Sfintia
ta stapanesti marea si vanturile.
Adus-a Christos pre Petru in corabie ca sä cu-
noasca Ucenicii, ca. n'a afundat vantul pre Petru in
mare, ci necredinta lui ; pentru-ca. unde este credinta
tare, acolo nimic nu strica : nici marea, nici vantul,
0,1

www.dacoromanica.ro
es 266 CAZANIE LA DIM MICA.

nici hiarele, nici focul, nici sabia, nici moartea, nisi

alta fapta carea cum-va. Asa au fost de tari Ucenicii
lui Christos, dupa ce s'a suit Christos in ceriu, ca
nu s'au temut de frica a toata lumea, pans n'au in-
tors limbile dela idolie catre Dumnezeu.
Asa si noi, de ne este voea sa mergem Si sa ne
apropiem catre Dumnezeu, credinta tare trebueste sA
avem. Sa credem toate fagaduintele lui Christos, ce
a fagaduit noun, ca si cum le-am vedea cu ochii
nostri, si ca $i cum ne-am atinge cu manile de dansele.
Fagaduitu-ne-a (la Marcu 16, 16) ca cine va crede
Si se va boteza, acela se va mantui si imparatia ce-
riului va dobandi. Deci sA crezi, ca nu te boteazA
preot, nici finger, nici arhanghel, ci insusi Dumnezeu.
Cu apA i cu Duhul. Sant te naste intru viata de veci.
Fag Aduit-a ca cine va manca din trupul lui $i
va bea din sangele lui, intru Sfinta Sa va petrece
si Sfintia Sa intru dansul Pan 6, 57).
Deci, chiar sa nu-1 vezi cu ochii tai acum, insa
cu credinta, mai adevarat decat cu ochii sA privesti
sfanta Liturghie, ca $i cum ai privi junghierea trupului
lui Christos, care a fost junghiat pre cruce cu sulita
in coaste, si cu cue de fer au fost patrunse palmele
$i talpele Sfintiei sale si s'a dat pre sine (Isaia 53,
4-7) ca un Mielusel spre junghiere, sa fie jertfa
pentru pacatele a toata lumea. Aceasta jertfa se face
cu santa Liturghie, lui Dumnezeu Parintelui, pururea,
pentru iertarea pacatelor fies-caruia din noi. si cand
te cuminici din Santa pane ce se sfinteste in sfanta
Liturghie, intru acea arama de pane, to sa sti ca
gusti trupul lui Christos. Nu o parte sau o bucatica,
ci deplin si intreg trupul Sfintiei Sale it iai si-1
mananci.

www.dacoromanica.ro
ziA3

A NOTJA DUPA RIISAL1I 26'7

De te miri, cum de nu se imparte trupul lui Chri-

stos cand sfarama preotul sfantul Agnet, ci este tot
intreg in fieste-carea din farame ; mira-te si de
aceasta, cum daca se sparge oglinda, fata omului
nu se imparte cu dansa, ci se vede intreaga in fieste-
carea faramatura. 74,j( )<
Fagaduit-a Domnul Christos, ca in glasul arhan-
ghelului si in trambita lui Dumnezeu, vom invia toti
de o data din morti. De te miri, cum va invia trupul
putred, mira-te si de aceasta, cum samanta pana nu
cade in pamant sa putrezeasca, pana atunci nu rasare.
Fagaduit- a ca vom sta toti la judecata Sfintiei
Sale (Matei 25, 31), $i celor drepti le va da binele de
veci, pre carele nici ochi de om l'au vazut, nici
urechi au auzit, nici la inima a intrat; iar pacatosii
vor fi goniti in munca focului de veci, unde sant
plansuri §i scarsniri de dinti. De te miri cum se vor
cunoaste atunci, cari vor fi drepti §i cari vor fi pa-
catosi, mira-te si de aceasta, cum samanta daca ra-
sare din pamant nu face alt spic, fara numai de ce
fel este.
Ce ar fi buna credinta de ar fi descoperite §i ara-
tate toate lucrurile ? $i de n'am crede lui Dumnezeu
de ce nu vedem cu ochii, ce ar fi buna credinta?
Pentru aceea a grait Domnul acest cuvant, zicand :
(Ferice de ceia ce n'au vazut si au crezut).
In aceasta lauda de credinta, si pre noi, credinciosii
tai, ne primeste sä te laudam, Doamne, acolo intru
imparatia to cea de sus, unde imparatesti cu Parin-
tele $i cu Duhul Sfant, acum §i pururea §i intru veci
nesfarsiti. Amin.
-1-izferas
kg,
www.dacoromanica.ro
 00 000000
C_A_O.A.1\TI=
LA DUMIN1CA
A ZECEA DUPA RUSALII
Cuveint inaznte.

1°0 rea era caderea neamului omenesc. Intr'alt

chip n'a putut sa. se indrepteze, fara numai
VVV cu munca cu moartea Fiiului lui Dum-
nezeu. Nu este mai mare bine §i mai scump,
decat binele ceresc §i vecinic pre care it
perduse omul. Pentru aceea nici cu alta platy s'a
putut intoarce, far numai iar4i cu munca si cu
moartea Domnului nostru Iisus Christos. Intru aceasta
slujba daca a venit din ceriu sa slujeasca noun, oa-
menilor Si sa ne intoarca noun iara0 binele ce per-
dusem intru Adam cel dintaiu, multe alte fapte
bune a facut neamului omenesc, Domnul Christos,
cum mai lamurit spune noun astazi Santa Evanghelie.
Dela Matei, Cap. 17, stih 14-23.
In vremea aceea, s'a apropiat catre Iisus un om
oare-carele inchinandu-se lui i graind: Doamne,
4 milue§te pre Fiul meu, Ca se indrace§te la luna
c noun *i ram chinue*te ; ca. de multe on cade in foc
qi de multe on in apa. Si l'am adus la Ucenicii tai
($i n'au putut sä-1 vindece. Iar Iisus raspunzind a
czis: 0 nearn necredincios §i inclaratnic 1 Pang. cand

www.dacoromanica.ro
r CAZAN1E LA DOMINICA A ZECEA DIIPA RITSALII 269 -41

cvoiu fi cu voi? Pana and voiu rabda pre voi? Adu-

cceti-1 aicea la mine. Si l'a certat pre dansul Iisus
t§i a exit dintr'insul dracul, si s'a tamaduit copilul
.c dintru acel ceas. Atuncea s'au apropiat catre Iisus
c Ucenicii si i-au zis lui in taina: Pentru ce not n'am
cputut sa.-1 izgonim pre dansul? Iar Iisus a zis lor:
4Pentru necredinta voastra ; O. adevar graesc voua:
g De vep avea credinta cat grauntul de mustar, yeti
czice muntelui acestuia : Treci de aicea colo, si va
'trece, si nimica nu va fi voua cu neputinta. Dar
c acest fel nu ese, fara numai cu postul si cu ruga-
cciunea. Si locuind ei in Galileea, le-a zis lor Iisus :
Va sa fie vandut fiiul omenesc in mainile oamenilor,
csi-1 vor ornori pre dansul, $i a treia zi se va scula,.
. INTAIA PARTE :
Pentru puterea lui Christos asupra dracilor *i pentru
pacat, cum este mai rau decat dracul.
pre vremea cand a venit Domnul Christos in lume,
Fiul lui Dumnezeu, foarte in multe trupuri de oa-
meni
meni ntrase diavolul, cat numai aveau numar indra-
citii, pentru-ca foarte se intarise imparatia diavolului
atunci pre lume. Pentru aceea si Mesia Christos, in-
tr'acea vreme a venit, ca sä faca rasboiu cu dia-
volul, impratia lui sa o risipeasca $i oamenii de sub
robia lui sa-i scoata.
Pana intr'acea vreme, ca un ostas inarmat muncia
si robia diavolul pre oameni. Sparia si spaimanta oa-
menii cu aratari ce facea prin vazduh, cu ghicituri
ce ghicia oamenilor, si de ce-i intrebau ei, dracii ras-
pundeau dintru acele trupuri de dumnezei ce faceau
oamenii, de lemn si de argint, $i de frica se inchinau
oamenii lor. Si nu numai dobitoc ce avea mai bun,

www.dacoromanica.ro
r270 CAZANIE LA. DUMINICA

ci $i pre fiii sai ii junghiau de faceau for jertfa, *il

cand le faceau for prasnice, toate fara-de-legile $i toate
pacatele faceau, si trupurile sale cu cutite le croiau
si cu acelea impungeau de se incruntau (precum scrie
si la a treia carte a Imparatilor 18, 28). Ucideri si
varsari de sange fara numar faceau, si alte rautati
toate cate iubeste diavolul. *i Inca mai rau, ca pre
Dumnezeu nu stiau nici i-se inchinau, ci stiau pre
diavolul si lui i-se inchinau.
Cu acestea zmacina si muncea diavolul trupurile
oamenilor, si sufletele cu intunerecul si cu munca veci-
nica. Nimenea din fiii lui Adam, nu scapau de sub
mana lui : nici imparat, nici domn, nici sant, nici
proroc, fiind-ca toti erau in puterea si in legatura lui,
pentru pacatul celui dintaiu nascut, pana in vremea
ce a venit cel mai tare decat dansul, Mesia Chri-
stos, carele, puterea serpelui aceluia, a diavolului,
o a biruit, imparatia lui o. a pustiit $i dracii din tru-
purile oamenilor asa cu putere mare ii scotea, numai
cu cuvantul ce graia.
Era Si para.sirea lui Dumnezeu aceasta, de lasase
sä intre dracii in trupurile oamenilor de-i munceau,
pentru ca sä cunoasca oamenii, ca decat trupurile,
mai rau chinueste sufletele, nevazut, si le duce in
muncile vecinice.
Nu este atata paguba cand intra dracul in trupul
omului, caci la multi, mantuire le agoniseste; ca
acea zdrobitura si munca ce are trupul, sufletului
aduce binele vecinic si pocainta ; multi daca se trez-
vesc cad la smerenii si la pocainta. Iar cand este
bine trupului si este sanatos de se desfateaza in
dulceti si in mancari, iar in suflet intra pacatul, este
mai mare paguba, caci atunci tine dracul pre acel
L www.dacoromanica.ro
a
r A ZECEA DUP.i RUSALII 2'71

suflet in pacatul mortei de veci. Pentru aceea sf.

Joan Guru,-de-Aur a zis, ca. pacatul este mai rau
decat dracul, ca. dracul face pe oameni smerici, cum
§i vedem, ca daca ese din oameni, acei oameni se
sfiesc si le este ruine. Iar not cand facem pacate,
nu ne sfiim nici ne este ru§ine. Nu este atata pa-
guba, and orbe§te diavolul ochii trupului, pre cat
este paguba. cand orbqte ochii sufletului, sa nu vada
cerul, nici pre Dumnezeu, nici judecata lui, nici
moartea, nici munca de veci, pentru ca sä fie orb
sa nu vada nici sa gandeasca de pacat, nici sä se
poata feri, sau sä poata scapa. Mai mare paguba
este cand nu lasa, sa asculte dojana, invatatura, cer-
tarea, decat atunci cand asurzqte urechile. Mai mare
paguba este cand ia graiul sa nu se ispovaduiasca
§i-i aduce ruine de se va ispovedui, decat atunci
cand ia limba sä nu poata grai.
A DOUA PARTE:
Pentru ispovedanie si pentru diavolul cä este mai
cumplit apol decat intalu.

0} mule cre§tine ! De ce nu te temi de acel vra.§ma

_§i de chipul lui nu te socote§ti ? Pentru ce nu
scapi din puterea lui pana poti? De ce nu ucizi rau-
tatile tale cu r4nea sfintei ispovedanii, ci iube§ti
pre acel drac, carele indeamna limba ta la blesteme,
la minciuni §i la cuvinte spurcate, iar spre ispove-
danie a§a de tare incue §i astupa gura ta?
Cuno4e puterea lui asupra ta. and gandeti de
ispovedanie, indata scarbete inima ta, indata te pa-
gubete cu altceva, indata cu valuri te oprqte, in-.
data aduce aminte de ruine i te sfatue§te ca-ti

www.dacoromanica.ro
 272 CAZANIE LA DITMINIOA

este destul odnta intr'un an a te ispovedui ; si daca

te pana la anul, de aciia pana la alt an, si asa
in pedeca lui esti bucuros sä umbli, si te duce unde
nu vei tu, ci acolo unde va el.
Nu te simti intro acel sfat rau, nici te cunosti ca
nu esti tie, ci aceluia ce stapaneste cu tine in pa-
cate ? Domnul Dumnezeu asteapta si ingadueste pu-
terei lui, cu care va sä te omoare la munca de
veci sa te duck $i nu o sloboade, ei preste voea lui
te apara de primejdii si de moarte. Iar tu, ingaduirea
idelung-rabdarea lui Dumnezeu, nu o socotesti
insa curand vei vedea ce te va intimpina dela acel
armas, adica rau chinuitor, pentru zisa dreptului
Judecator, a lui Dumnezeu. Acela ce acum nu
te lasa sale ispoveduesti, acolo la judecata lui Dum-
nezeu, tare le va striga Si le va pari acel vrajmas
diavolul.
Pentru aceea, arunca si leapada sfatul lui; arata
viclesugul lui inaintea duhovnicului tau, si nici la
judecata nici la moartea to nu va avea cu ce te
infricosa acel vrasmas. Nu te lasa, pentru rusine, sa
nu te ispoveduesti, ca santul Joan Gurl-de-Aur zice :
Dumnezeu catre peat a pus rusine, iar catre ispo-
vedanie a pus indrasnire. Dracul le-a intors : catre
pacat a pus indrasnire, iar catre ispovedanie a pus
rusine zice: iertate-va Dumnezeu fara de is-
povedanie. Dar nu te va ierta, ca insusi a zis (Matei
16, 19) Pre cine yeti deslega pre pamant, deslegat
va fi si in ceriu,. Zice Domnul Christos: Pre pa-
mant am ispravnici legatori deslegatori ; merged
la da.nsii. De va vor deslega pre voi de pacatele
voastre pre pamant, $i de mine yeti fi deslegati in
ceriu ; iar de nu yeti alerga si de nu yeti nazui la

L
www.dacoromanica.ro
?ks e.tg
A ZECEA DUN. RUSALII 273

ispravnicii mei, sa va deslege de pacatele voastre

pre pamant, nici de mine in ceriu nu veti fi deslegati.
0, mare mild §i de nimenea necuprinsa I Nu dete
Inger ispravnic, carele nici °data (dupa cei cazuti)
n'a gre§it §i cu gre§itii nu s'ar fi inteles; ci a dat
spre aceasta judecata pre fratele meu, carele este
dintr'un sange §i dintru neputinta ca §i mine, inaintea
caruia mai putina rt.iine imi va fi, cand este §i el
om ca §i mine. Mare bucurie este cand in dar §i
pentru putina osteneala, atata greutate de pacate se
iarta. Laudat sa. fie Dumnezeu pentru mild §i indu-
rare ca aceea!
Nu to lasa acelor draci sa- ti astupe gura, ca pana
nu ajunge apa pana la gura, tot este nadejde de
e§it; iar data ajunge apa de umple gura, de aceia
numai ce ramane afundarea. Pana poate striga ne§-
cine cand vede talharii, prea lesne poate dobandi
ajutor , iar daca apuca de-1 prinde de grumazi, it
sugruma §i nu mai poate striga, cum face §i lupul
cu oile, pentru ca sa nu poata sbiera sa le ajute
cineva.
Arata Domnul Christos §i alt metepg al diavo-
lului : daca dobande§te pre om dupa suflet, ii face
mare odihna dupa trup. De aceasta graqte Domnul
Christos zicand (Luca II, 21) : c Osta§ul intrarmat,
strejue§te casa sa, i sant in pace toate cate are D.
Se nevoe§te, adeca, pentru ceia ce sant ai sai, sa
aiba satiu de toate, sa fie veseli, sa fie desfatati, sä
dantuiasca, sa. petreaca. Insa, cat este clipeala ochiului,
cad in muncd vecinica, dupa cum zice boy. Pentru
aceea, pre eretic, pre curvar, pre uciga§, pre lacom
§i pre altii ce zac intr'alte pacate de moarte, nu-i
scarbqte, nu intra in trupurile lor, fiindca are su-
Vin
www.dacoromanica.ro
t3L
; 274 CAZANIE LA DIIMINICA

fletul carele este fara de moarte $i mai mare decat

trupul. Pentru aceia binele acestei lumi, sä ne fie
noun cu prepus, $i mai rau sa ne temen decat de
primejdiile $i pagubele acestei lumi. Dobitocul ce
va sa se junghie si sa se faca de mancare, se hra-
ne$te bine, iar hrana cea buna o plate$te cu moartea.
Alta tocmeala a satanei ne arata noun Domnul
Christos : daca it gonim dintru inima cu ispovedania
cu pocainta, mai cumplit este decat intaiu, caci
cearca ajutor luisi dela tovara$ii sai, ca sa ne arunce
din nou in pacat, $i fara de voe sa facem voea lui.
Ia cu sine $eapte duhuri mai rele $i mai viclene,
intru acel rasboiu. Aceasta biruire au asupra omului
de nu se va socoti : in mai mari pacate it va arunca
$i sub mai grei pazitori va fi tinut ; cu acele lan-
turi va fi legat, va fi cea de apoi mai amara
cleat cea dintaiu.
Avesalom cand omori pre fratele sau Amon, pri-
begi de frica tatane-sau David. Acolo se pocai
ierta David tatal sau (precum marturise$te la a doua
Carte a Imparatilor 13, 28 39). Iar dupa aceea,
daca nu s'a socotit, s'a intrarmat asupra lui satana
$i in mai mare pacat l'a impins, atata cat s'a ridicat
asupra tatane-sau ji l'a isgonit dela imparatie, $i a
fost mai rau dupa acea pocainta decat intaiu.
Precum dupa lungoare, de nu se pazeste bolnavul
pana se insanatoseaza bine, iarasi ii intoarce lungoa-
rea $i mai cumplita decat intaiu este; de care $i
moare ; asa $i cela ce se scoala din pacate, mai
mai mult it supara diavolul $i mai multi tovarasi
se pornesc asupra lui, pentru ca sä-1 intoarca iara$i
in pacatul d'intaiu. De aceia este mai slab pacatosul
a se scula din pacate, $i mai tare este legat; pre-
RYZ GAt
www.dacoromanica.ro
 Cg.
A ZECEA DIIPA RIISALII 275 @

cum face *i un stapan, carele, and fuge dela dansul

robul, mai tare it leap, daca it gase*te, *i la mai
tari pazitori 11 da.
Urta ne este muncirea: dracului cand vedem cum
zdrobe*te si munce*te trupurile oamenilor in carii
intra ; dar fara de nici o indoire, mai rau zdrobe*te
si munce*te sufletele acelea ce le tine intru puterea
sa, adeca in pacate ochii sufletului orbe*te ca sa nu
vada sfar*itul sau ; limba leaga, ca sa nu-*i ispo-
veduiasca pacatele sale; manile leap, ca sa nu faca
nici un bine ; picioarele impedeca, ca sa nu cerce pre
Don) nul Dumnezeu *i in caile lui sa nu umble ; inima
o umple de poftele cele de*arte, voea o intoarce
dela bine *i toata puterea sufletului slabe*te.
Pentru aceea sa ne pazim, a doua oara sa nu ne
intoarca in pacate ; caci diavolul este aflator *i foarte
meter spre raul nostru, *i multi ajutori si tovara*i
are spre aceea. Daca vom avea, nimic nu ne va strica,
cu toti tovara.*ii lui. Daca vom vrea, nimic nu ne
va strica, cu toti tovara*ii lui. De *i are el *eapte
draci mai cumpliti decat sine, insa noi avem *eapte
sute de ingeri improtiva lui, de-i vom cerca sa ne
fie ajutori catre Dumnezeu. Avem *i sfintii carii sant
frati noun dintr'un trup si dintr'un sange cu noi.
Daca se sfatuesc dracii spre caderea *i spre raul
nostru, cu cat mai vartos sfintii lui Dumnezeu, pentru
dragostea ce au catre Domnul for *i catre noi, mai
cu mare putere vor sta intru ajutorul nostru care
Dumnezeu ? Numai sa nu ne lenevim nici noi in vremea
cea de ajutor. SA aratam *i dela noi sarguinta si
luptare improtiva diavolului. Nu lasa nimic in casa
inimei tale din cele ce iube*te dracul si-1 fac a se
intoarce iara*i la tine. De gone*ti pre roaba Agara,
fke 6)4,4
www.dacoromanica.ro
g3LS LAN
g 276 CAZANIE LA DOMINICA

gonete §i pre fiul ei, ca sa n'aiba muma a se in-

toarce la fiu. Te-ai parasit a nu mai gre§i; insa pana
va ramanea curva in casa ta, nu vei fi fara de gre-
§alä, ci sa §ti Ca iar se va intoarce vra§ma§ul tau
la tine. Te-ai parasit de a nu lua cu nedreptul ; insa
pana cand vei Linea al streinului §i nu vei intoarce
aceluia dela care ai luat, sä a§tepti iara§i oaspetul
acela, ca va veni. Te-ai parasit de betie; insa pana
cand vei avea tovara§i betivi, iara§i se va intoarce
satana cu mai multa oaste §i iti va, fi cea de apoi
mai amara deck cea d'intaiu ; de care lucru,
Doamne Iisuse Christoase, ne izbavete §i binele de
veci ne darue§te, pentru mare mila Ta ; ca Tie se
cade cinste, lauda, inchinaciune §i mare cuviinta,
dimpreuna cu Parintele §i cu Duhul Sant, acum §i
pururea §i intru veci vecilor netrecuti §i nesfariti.
Amin.

R*1:4k1E0 -.-IME-0.--"-M--SHM

CAZANIE
LA LA DUMINICA

A 11-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
_I.

,,,. t
um nu este intr'un chip apa marei cu picaturile
/ ploei aa nu este intr'un chip mila lui Dumne-
,-C
,
zeu cu mila oamenilor. Noi santem datori lui
-)- Dumnezeu cu intunerece de talanti, §i Sfintia
Sa ne iarta toti. Noua ne sant datori oamenii
Car, ncl,
www.dacoromanica.ro
 SCA
A 1 -A MITA. RUSALII 277

mai cate putin numai cate o suta de bani si

not nu voim sa-i iertam. Pentru aceea, Domnul
Christos, pilda ca aceea a pus intru Evanghelia ce
am auzit asta-zi, aratandu-ne cum ni se cade sa fim
improtiva celor ce ne gresesc.
Evanghelia dela Matel cap. 18, stih 23 35.
is'a Domnul pilda aceasta : Asemanatu-s'a imp.-
Zj ratia ceriului omului imparat, carele a vrut sä is
cseama slugilor sale. 5i incepand el a lua seams,
(adus-au la dansul pre un datornic cu zece mii de
( talanti. Dar neavand el sa-i dea, poruncit-a dom-
(nul lui, sä-1 vanda pre dansul, si pre muerea lui si
( copiii, si toate ate avea, si sä plateasca. Deci ca.-
(zand robul acela, se inchina lui graind : Doamne,
( mai ingadueste-ma si-ti voiu plati tot. Iar domnului
( fa.candu-i-se mila de robul acela, i-a dat drumul
(si i-a iertat lui si datoria. i esind robul acela, a
( afiat pre unul din sotiile sale, carele era dator lui
( o suta de costande, si apucand pre dansul it strangea
( de gat zicand : Da-mi ce-mi esti dator. Deci cazand
( sotul lui la picioarele lui, rugs pre dansul zicand :
Mai ingadueste-ma $i -ti voiu plati tot Dar el nu
( vrea, ci ducandu-1 l'a bagat in temnita pana cand
va plati datoria. Iar sotii lui vazand cele ce se
( facusera, le-au parut rau foarte, si viind au spus
Domnului for toate cele ce se facusera. Atuncea
( chemand pre dansul domnul lui, zis-a lui : Sluga
( vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat tie, pentru-ca
( m'ai rugat ; dar tie nu ti se ca.dea sa-ti fie mila
( de sotul tau, cum mi-a fost si mie mila de tine?
Si maniindu- se Domnul lui, l'a dat pre dansul mun-
( citorilor, pana ce va plati toata datoria lui. Asa si
VkZ Gq4
www.dacoromanica.ro
 Sq.
6 278 CAZANIE LA DIJMINICA

Parintele meu cel ceresc va face voua, de nu yeti

cierta fieste-carele fratelui sau dela inimile voastre
c gresalele lor, ,.
INTAIA PARTE :
Pentru mila lui Dumnezeu catre not si pentru a noastra
nemilostivire catre frajii nostri.
ine auzind nu se va mira de minunata intelepciunea
e) lui Dumnezeu, ca aceasta pilda o a Inceput dela
mila sa si o a savarsit intru mania sa ? Cu adevarat
aceasta pilda este infricosata celor nemilostivi si ye-
sela celor milostivi Asa va sä faca Dumnezeu la
judecata sa cu neamul omenesc, cum a facut si
domnul acesta cu robul sau.
Pentru ca a auzit Petru dela Domnul Christos aceste
cuvinte (Mat. 18, '5-17): t De va gresi tie fratele tau,
du-te de-1 cearta Intre tine si el singur ; si de te va
asculta, ai dobandit pre fratele tau. Iar de nu te va
asculta, mai is impreuna cu tine Inca pre unul sau
doi, ca prin gura a doua sau trei marturii, sa stea
tot graiul. Iar de nu-i va asculta, spune-1 soborului.
*i de nu va asculta nici de sobor, sa-ti fie tie ca
un pagan si vames,, si Petru a raspuns zicand :
(Doamne, de va gresi mie fratele meu, pana de
cate on Ii voiu ierta ? Au pana de seapte on ?
Grait-a lui Iisus : Nu zic tie Ora de seapte ori, ci
pria de seaptezeci de ori cate seapte ). Adeca, ca
$i cum ar zice asa : 0 Petre, tie iii pare ca este o
mila $i o rabdare mare a ierta gresala fratelui pana
de seapte ori ; dar aceasta nu este nimic, macar si
pana de seaptezeci de ori cate seapte de ai face
aceasta. Nimic nu este asemenea milei ce fac eu
neamului omenesc. Voi oamenii santeti datori mie,
G)
c.)
ir )%., c G. ..?-Af.

www.dacoromanica.ro
tetok3kS 2)e',
6 A. 11 -A DUPA RUSALII 279 G

nu de seaptezeci de on cate seapte, ci cu mii de

talanti. Daca nu aveti cu ce plati, toate va iert voua.
Insa voi nu faceti asa prietenilor vostri, ci cand
sant ei datori voua macar numai cu o suta de bani,
atunci voi ii prindeti de-i sugrumati si-i bagati in
temnita pana va platesc tot.
Imparatul de carele graeste Domnul Christos ca
este milostiv spre datornic, insusi Sfintia Sa este,
carele este imparat imparatilor, $i pentru mare mild
a fost om deplin si Dumnezeu deplin. Robii lui sant
toti oarnenii, dela cel mic pana la cel mai mare :
imparatii si domnii, vladicii si boerii. Dator este
fiestecare om, cu mii de talanti, pentru mult bine
ce am luat dela dansul ; nu numai viata i hrana
cum $i vedem ca ne slujesc toate fapturile : ceriul,
pamantul, soarele, stelele, uscatul cu dobitoacele si
cu roada, marea cu pestii (Psalm 8, 6-9), vazduhul
cu paserile ci mai apoi $i cu sangele sau ne-a
rascumparat. Nu cu our nici cu argint, ci singur
pre sine s'a dat plata pentru noi.
De aicea putem cunoaste Ca santem robi lui sa.-1
slujim. Cand ne lepadam de slujba, atunci si noi
ramanem datori. Datoria alt nu este, decal gresala
fiestecaruia din noi. Atatea pacate adunam, pacate
catre pacate, cat n'au masura. De nu s'ar milostivi
Domnul Dumnezeu spre multimea atator pacate ale
noastre, nimenea improtiva judecatorului sau celui
drept n'ar putea sta.
Daca precum zice inteleptul Solomon (la Pildele
sale 24, 16) (ate de seapte on intr'o zi cade cel
drept ) , dar de cel pacatos ce vom zice ? Cand va putea
pacatosul sa se plateasca de datorie Au doara din
vistietia saraciei sale de unde n'are ce da ? Cu ne-
4
www.dacoromanica.ro
;0,k3QS Sq.
g 280 CAZANIE LA DUMINICA

putinta lucru este sa se poata plati ; inde§ert va §i

gandi necine de aceasta.
Pre cat este neasemanata. §i departata destoinicia
lui Dumnezeu de neputinta omeneasca, pre atata
este neasemanata plata facatorului celui de sus dela
zidirea cea de jos. Dupa cum cand ar rani sau ar
lovi un Oran pre imparatul, cu ce ar plati ? de
ar muri $i de zece on pentru aceea, Inca n'ar putea
plati ap. §i omul cel d'intaiu zidit, Adam, §i intru
dansul not toti, n'a putut plati greeala sa cu munca
ce a fost muncit in iad cinci mii §i cinci sute de
ani, ci iara§i Dumnezeu parintele ceresc a dat pre
fiul sau de a plait cu muncile §i cu moartea sa.
Cine a fost a§a de drag i prieten lui Dumnezeu
ca Moisi proroc ? Dar pentru aceea din datorie nu
s'a putut plati, cand s'a scarbit pre jidovi, mai vartos
cand a rugat pre Dumnezeu sa. vada §i el Cara fa-
gaduintei, i Dumnezeu nu l'a ascultat. Omul cand
greete altui om, unuia asemenea 1u4i gre§ete ;
dar cand grqe§te lui Dumnezeu, ce asemanare poate
sa fie intre om §i intre Dumnezeu, cand omul este
cum zice Avraam (Facere 18, I 7)praf §i cenua?
Cand grqqte omul improtiva altui om, gre§e§te un
pacatos improtiva altui pacatos, §i un cazut improtiva
altui cazut; dar cand gre§e§te improtiva lui Dum-
nezeu, atunci gre*qte improtiva Bunului §i Puterni-
cului celui necuprins de minte de om, care este fall
inceput i fara sfar§it.
In datorie mare ca aceasta vazandu-se robul despre
care se scrie in Santa Evanghelie, i neavand putere
cu ce plati §i in ce chip scapa, cazand inaintea dorn-
nului sau, se inehina lui i se ruga zicand : Doamne,
mai ingaduete-ma i-ti voiu plati tot.
Vin 54,
www.dacoromanica.ro
 6k2-52),
A 11-A DIIPA ROAM 281 14-e).

De aicea sa ne invatam, ce vom face cand vedem

ca pacatele noastre ne despart pre noi de Dumnezeu
§i mania lui au aprins. Cand simtim ca este cum-
plita judecata lui asupra noastra, atunci sä cadem
inaintea lui Dumnezeu cu inima infranta §i cu lacrimi,
sä ne rugam §i de bine a face sa ne apucam.
A§a a facut §i robul acela, carele s'a rugat numai
sazi ingaduiasca, iar domnul sau ii dete mai mult
decat a cerut: nu numai din legatura l'a slobozit, ci
§i datoria toata i-a iertat. Aceasta invatatura avem
aicea, dintru aceste cuvinte ale Domnului, ca dintru
mila sa mai mult ne da decat cerem, cum a dat §i
robului sau aceluia.
Dar robul daca s'a vazut slobod §i iertat de domnul
sau, afland un datornic al sau care ii datoria o suta
de bani, adica cu mult mai putina datorie avea la
semenul sat], decat era el dator domnului sau, §i
totu§i nimic pentru aceea nu-i ingadui, nici i§i aduse
aminte de binele ce-i facuse domnul sau, sä faca §i
el datornicului sau, ci indata a inceput a-I -sugruma
§i a-1 strange sa-i plateasca. Cazut-a §i datornicul
acela inaintea lui de s'a rugat, precum cazuse §i el
inaintea domnului sau, insa nimic nu folosi, ci-1 arunca
in temnita pana cand a plata toata datoria. Mai tau
facu el cu semenul sau deck domnul sau cu dansul,
pentru-ca domnul sau nici un tau nu i-a facut, ci i-a
luat seama. Daca a ramas cu atata datorie, nu se
porni spre dansul, nici ii batu. Iar acesta indata a
inceput cu tau, de-i lua sanatatea §i nu-1 lasa sa ra-
sufle, ci-1 strangea de gat ; pana §i in temnita l'a
aruncat.
Cu acest rob nemilostiv arata Domnul, ca noi
oamenii pentru putina gre§ala ce ne gre§e§te ne§cine,
*To); xr,Gd.
gk9 e.7%
www.dacoromanica.ro
'6r11 282 CAZANIE LA DUMINICA

facem mai mutt rau aceluia deca cum ne face noun

Dumnezeu, pentru cele multe si mari gresale ce
gresim Sfintiei Sale. Dumnezeu iarta omului mare
$i grea datorie, care datorie face mii de talanti, si
suma acelci datorii face zece mii de poveri de galbeni ;
iar omul, nici un ban nu iarta, fratelui sau. 0, cata
mila are Dumnezeu spre om, si cata mutate are omul I

Pre Dumnezeu acela ce-si puse capul sau si cu

moartea sa a rascumparat viata si sanatate omului
si intru aceasta lume $i in veacul ce va sa fie, omul
it manie si it scarbeste cu faptele rele. 0, ce pacat
greu este cu carele ramane dator lui Dumnezeu si
nici odata n'ar avea cu ce plati, de nu s'ar milostivi
singur Domnului sau dela sine sa-1 ierte 1 Rugamu-ne
sine iarta Sfintia Sa atata datorie de pacate, si
gustam din mila lui cea bogata, pentru carea nici
odinioara n'am slujit.
Sa ne aducem aminte de legatura cu care santem
legati cu cuvantul Domnului nostru, ca sa nu se
intoarca iarasi spre noi datoria noastra. Unde a iertat
pacatele noastre, acolea acea iertaciune a pus pre noi,
ca si noi gresalele $i datoria fratilor nostri sa iertam.
Sa ne aducem aminte, ca asa va face Dumnezeu cu
noi, cum facem si noi cu prietenii nostri, adeca cu
fieste-ce om. Tu vei sa-ti tascumperi strambatatea
pre fratele tau, si Dumnezeu mai mare si fara sca-
pare rascumprare va pune pre tine. Dumnezeu cu
judecata cea adevarata, carele cu moartea cea veci-
nica poate sa to certe, tie nu-ti rasplateste ; iar to
singur de buna voe ceri rasplatire cum zice inte-
leptul : cine va sa-si rasplateasca, acela va afla ras-
platire dela Dumnezeu. Stie Dumnezeu crestinatatea
noastra, cand mai multe sfezi, mai multe zavistii,
WZ,9
www.dacoromanica.ro
4rA 6X5F
A i-A DIJYA. RUSALIf 283 e)

mai multe rautati, mai multe asuprele WA de villa

sant intru noi crestinii, decal in pagani. Pentru putin
lucru, certari cumplite si prade maxi, legaturi, in-
chisori, morti rele,atata, in cat santem mai nemi-
lostivi unul altuia decal paganii. Si dupa moartea
noastra asa se va face noun, cum s'a facut si slugei
celei nemilostive, precum mai deslusit yeti intelege
in a doua parte a sfintei Evanghelii.
A DOUA PARTE:
Pentru Ora robului, care a fost pant de sotii sail si
pentru osanda lui.
Spune Santa Evanghelie, ca daca au vazut sotii
ce a facut acel rob nemilostiv cu datornicul sau,
se mahnira si s'au dus de au spus domnului lor.
Sotii cari arata lui Dumnezeu nemilostivirea
noastra, sant lacrimile si suspinele saracilor, argatilor
si luciatorilor, cand sant asupriti si munca for ne-
platita. Ace lea spun nemilostivirea noastra inaintea
lui Dumnezeu. Vazand si oamenii cei buni si drepti,
cumplirea celor nemilostivi, se mahnesc si roaga pre
Dumnezeu sa le rascumpere. Asijderea si ingerii sant
sotii noun, de slujesc cu noi lui Dumnezeu, si cum
aceia duc faptele cele bune inaintea lui Dumnezeu
cu veselie, asa si pre cele rele, cu jale. Dar ce va
face Domnul unora ca acelor? Fieste-cine poate sa
stie, ca be va face ce a facut si robului aceluia, pre
carele l'a pus Sfintia Sa chip noun tuturor.
Spune Evanghelia, ca chen-)andu-1 domnul pre
dansul, i a zis : Rob viclean, toata datoria aceea ti-am
iertat, caci m'ai rugat ; dar tie pentru ce nu-ti fu
mild de fratele tau, cum mi-a fost si mie mild de tine?

www.dacoromanica.ro
Wi 7:CP
(9rj 284 CA ZAN1E LA DUMINICA

Chema-va Domnul Dumnezeu pre top robii sai

cu moartea, la ziva cea de apoi, de carea nimenea
nu se va putea da in laturi. Acolo vor sta inaintea
noastra rautatile fiqte-caruia din noi ; sta-vor nemilo-
stivirile noastre, vr4m4iile, apucarile, pradele sA-
racilor §i sarmanilor. Pe langa acestea va vedea omul
mila lui Dumnezeu, ce a avut pre lume ; vedea-va ca
multe rautati i-a iertat Dumnezeu, iar el, pentru putin,
a amarit §i a muncit ; vedea-va ca §i-a intors ure-
chile de catre rugaciunea neputincio:Olor. 5i va lua
acela raspuns ca si robul cel nemilostiv pre carele
se mania domnul salt §i-1 dete muncitorilor pana a
platit tot cu ce era dator. A fost intaiu iertat, §i
pentru aceea zise sa-1 certe. Pacatul ce-i iertase, din
nou se intoarse. Nemultumirea ce arata lui Dumnezeu
pentru mila ce a dobandit §i vrajma§ia ce arata
spre fratele sat', perdu iertarea pacatelor sale, mila
lui Dumnezeu §i cazu iar in datorie, si Inca in datorie
ca aceea, pre carea nici odinioara nu o va plati,
nici dintru acele munci va e§i vreo data, pentru-ca
nu este putinta sa se poata plati, ci va fi dat de
aci in munca vecinica fara de nici o indoire.
Ne va intampina §i pre noi aceia ce invata cu
pilda despre acel rob, pre care pilda o inchee la noi
Domnul, zicand : Ada va face voua Parintele meu
din ceriu, de nu yeti ierta oricarele din voi, dintru
inima sa, greplele fratelui sau. Intru acest cuvant
scurt se inchee toata pilda Sfintei Evanghelii. De
aicea sä socoteasca acela ce i se pare ca este volnic
sa faca pre lume ce va vrea, ca groaznic lucru este
a cadea vinovat in mainile lui Dumnezeu. SA soco-
teasca ce-i va ajuta mandria, and va sta asemenea
cu cei mici ce i-a asuprit si i-a napastuit. Intr'un
2:3;,9 er)-1
www.dacoromanica.ro
 6:50V1,
A 12-A DIIPA RIISALII 285 "("e)

chip santem rascumparati cu sangele Fiului lui Dum-

nezeu, intr'un chip avem un judecator in ceriu. Baca
te-a imbogatit Dumnezeu §i te-a ridicat preste altii,
n'a facut aceasta ca sa asupre§ti saracii, ci ca sa-i
milue§ti, ca sa fii fiu lui Dumnezeu §i mo§tean im-
paratiei ceriului, pre carea not toci sä o dobandim
pentru mila Domnului nostru Iisus Christos, a ca-
ruia marire §i putere este preste toti §i inchingciune
dela toti, d'impreuna cu Parintele si cu Duhul Sfant,
acum §i pururea §i in vecii vecilor,
Amin.

LW. MeW.-:A4):803W31-
C-A-Z-A-1\1=
LA DUMINICA

A 12-a DUPA RUSALII

Cuvdnt inainte
ste o hiara ce se cheama vasilisc, carea numai
cu ochii daca vede pre om, it omoara. Si
aceasta lume omoara, pre ceia ce o iubesc cu
in§elaciunea banilor §i a avutiei, cum a
omorit §i sufletul acelui tanar de carele spune
Sfanta Evanghelie de astazi, pre carea o scrie Matei
Evanghelistul.
Cap. 19, stih 16-26.
vremea aceea, apropiatu-s'a catre Iisus un tanar
n
I1 oarecarele inchinandu-se lui §i zicand : Invatato-
'Tog ;-;r11
gl-1/4P qi-
www.dacoromanica.ro
R,71;6
-(9'11 286 CAZANIE LA DIIMINICA

(rule bune, ce bine voiu face ca sä aib viata de

veci ? Iar el a zis lui : Ce-mi graesti bun ? Nimenea
nu este bun, numai unul Dumnezeu ; dar de vrei
csa intri in viata, pazeste poruncile. Zis-a lui : Care?
(Tar Iisus a zis : Sa nu ucizi, sa nu curvesti, sa nu
cfuri, sa. nu fii marturie mincinoasa; cinsteste pre
ttatal tau si pre muma-ta si sa iubesti pre vecinul
(tau ca insuti pre tine. Zis-a lui tanarul: Toate
(acestea le-am pazit dintru tineretele mele ; dar Inca
ce n'am plinit? Zis-a lui : De vrei sa fii desavarsit,
cmergi de vinde avutia to $i o da saracilor, §i vei
avea comoara la ceriu, si vino dupa mine. Iar tana-
crul auzind cuvantul, s'a dus scarbit, caci avea ago-
niseala multa. 5i Iisus a zis Ucenicilor sai: Adevar
cgraesc voua, ca nu va intra lesne bogatul intru im-
cparatia ceriului. Si iar graese voila: Mai lesne este
funiei corabiei a trece prin urechea acului, decat
ca intra bogatul intru imparatia lui Dumnezeu. $i
tUcenicii lui, auzind, se rnirau foarte, zicand: Dar
(due poate sa fie mantuit ? Iar Iisus cautand a zis
dor: La oameni aceasta este cu neputinta, iar la
Dumnezeu sant toate cu putinta.

INTAIA PARTE :
Pentru lacomia avutiel carea desparte sufletul dela
Dumnezeu.

Radacina tuturor rautacilor este lacomia avutiei

Dup. cuvantul lui Pavel Apostol (I Timotei 6,
1 o), aceasta de multe on pre multi oameni pierde,
cetati tari risipeste, parnantul imparte cu hotare si
cu va.mi it precupeteste, marea cu sange amesteca,
rauri de lacrimi din ochli saracilor varsa. Pentru ea
.T0-)e
Wk:9 5 L.

www.dacoromanica.ro
We7(;&---
40x A 12-A DUPA RIISALII 287 `°e5-

sant furti§agurile, uciderile, rasboaele, juramintele cu

strambul. Aceasta nu lasa oamenii sa intre intru
imparatia ceriului; pre care lucru it cunoatem
dupre acel voinic, carele, pentru multa avutie si stran-
sura ce avea caci era bogat foarte iubia sa nu
moara nici odata, ci sa traiasca tot-de-una, sä ma-
nance numai §i sa bea, ca avea de toate de ajuns.
.Si gandind in sine sa afle vre o cale ca aceea sa
nu moara, ci sa poata fi §i in ceea lume, sa locuia-
sca in veci intr'acee4 avutie §i intr'acela§i bine cum
locuia si aicea, merse la Christos cu mare plecare de
l'a intrebat, ce bine va face sa aiba viata in veci?
Aceia ce au mult §i le este de toate pre voe,
n'ar iubi sa moara nici ()data, ci ar iubi sa traiasca
in veci, sä manance §i sä bea, cum a fost §i bo-
gatul acela de carele scrie Santa Evanghelie (Luca
12, 17), ca i-a rodit terinile, adeca i se inmultise
avutia §i agonisita §i gandea intru sine zicand: Ce
voiu face, ca n'am unde strange avutia mea? Si
zise: Stiu ce voiu face: voiu risipi jitnitile §i vistieriile
mele, Si mai marl le voiu zidi. Voiu aduna acolo
toata agoniseala mea §i binele meu, si voiu zice su-
fletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse spre
multi ani; mananca §i bea, vesele§te-te.
Precum tragea nadejde aceasta de traiu mult
nu §tia ca intru aceea noapte va muri, a§a §i acest
voinic bogat, cerca traiu mult sä vietuiasca ; §i auzind
ca. Domnul Christos da tuturor cui de ce-1 roaga. §i
raspunde tuturor cui de ce-1 intreaba, apropiatu-s'a
§i el §i a zis : Invatator bun !
Acest voinic ca catre un om de rand graia care
Christos; pentru aceea §i Christos dupa firea lui i-a
raspuns §i i-a aratat lui, ca nu este numai om, ci si
g53:9111
'Tog T.
www.dacoromanica.ro
r4 14 288 CAZANIE LA DIIMINICA

Dumnezeu. Insa pre ascuns aratatu-i-a, zicandu-i :

Nimenea nu este bun, numai ,unul Dumnezeu. Ca
si cum ar zice : De vreme ce'ti pare ca sant om ca
si alti oameni, in zadar ma gra.esti ca sant bun, ca
nici un om nu este bun. Iar caci ma graesti bun, a-
devarat graesti O. sant bun ; dar nu dupa parerea ta,
ca un om, ci ca un Dumnezeu ce sant. Pentru binele
tau m'am plecat $i om pre pamant ma aflu, cum ma
vezi si tu. Om m'ai cugetat ca sant, iar cand graesti
ca sant bun, atunci Dumnezeu ma arati ca. sant.
Intrebat-a voinicul acela : Ce voiu face ca sa aib
viata de veci? Domnul Christos a raspuns lui, nu
pentru traiul lui, ci adevarat pentru viata vecinica,
Si a zis lui sa faca invataturile legei: sa nu ucida,
sa nu curveasca, sa alba in cinste pre parintii sai,
sa iubeasca pre de aproapele sau ca si pre sine.
Pana graia Domnul Christos aceste cuvinte, tot
le asculta cu drag si zicea ca le-a facut acelea toate ;
iara cat i-a pomenit sa-si vanda avutia, sä o imparta
saracilor si sa. fie 5i el sarac ca si Sfintia sa, atunci
s'a mahnit $i 5i-a facut voea rea foarte. Pentru a-
ceea $i Christos Il mangaia cu cuvantul arata,
ca nu-si va pierde avutia dand-o saracilor, ci o va
aria in ceriu, zicand: Si vei avea vistierie in ceriu,
iar nu pre pamant, unde este mai mare si mai scumpa,
cat sta ceriul de pamant.
Nu numai avutia de 5i-ar da nescine saracilor, ci
tocma si capul de si-ar pune si sangele sa-si. verse,
Inca tot covarseste avutia aceea din ceriu ; cum
zice si Pavel Apostol (Romani 8, i8); ca mici si de
nimic sant patimile noastre dintru aceasta lume, im-
protiva marirei celei de veci ce va sa se arate. Christos
n'a zis voinicului aceluia sa-si pue capul si sa-si
"c°oxt

www.dacoromanica.ro
r A 12-A D-17PA. RUSALII 289

verse sangele pentru numele lui. Numai lipsa avutiei

it scarbi, mintea lui dela Dumnezeu o departa, im-
paratia Ceriului dinaintea lui o incuea $i la viata cea
desavar$it nu putu sa vie, pentru lacomia avutiei.
Foarte mahnit $i scarbit s'a intors indarat $i a
parasit pre Christos, lumina $i viata cea vecinica.
Pentru aceea Domnul Christos invata pre Ucenicii
sai graind, ca nu este putinta bogatului sä intre in-
tru imparatia ceriului- t Adevar graesc voua, ca mai
usor este funiei corabiei a intra prin urechia acului,
decat bogatul intru imparatia ceriului 2 .

A DOUA PARTE :
Pentru ceia ce naciejduesc spre bogatie iar nu spre
Dumnezeu.
u adevarat, dupa cum funia corabiei nici °data
prin urechia acului nu va trece, asa $i bogatii ceia
C)
ce nadajduesc mai mult spre bogatie de cat spreDum-
nezeu niciodata intru imparatia ceriului nu vor intra.
Cand asteapta ajutor dela bogatie, iar nu dela Dum-
nezeu, si au nadejde sä le foloseasca mai mult bogatia
decat Dumnezeu, atunci $i inima acelora sta la bogatie
iar nu la Dumnezeu, $i se inchina bogatiei in locul lui
Dumnezeu, pre carea Pavel Apostol o numeste in-
chinaciunea idolilor. Unora ca acelora le da veste
Domnul Christos ca sä se $tie, ca pana cand vor fi
de vor vietui asa, atunci vor intra intru imparatia ceriu-
lui, cand va intra $i funia corabiei prin urechia acului.
N'a graft Christos intru aceasta Santa Evanghelie
de WO bogatii ; caci $i Avraam a fost bogat. Cand
a avut trei sute $i opt-spre-zece slujitori la casa sa,
nu este chip sä fi fost sarac. A fost iubitor de streini,

L www.dacoromanica.ro 19
290 CAZANIE LA DIIMINICA

ospatator si catre toti milostiv. *i nu numai ca in-

china lui Dumnezeu toata avutia sa, ci $i pre sin-
gurul sau fiu iubit ce avea, adeca pre Isaac, spre
junghiere it duse, ca sa faca jertfa lui Dumnezeu cu
dansul (Facere 22, 10). by Inca a fost bogat, caci
insusi spune de sine si zice: cFost-am ochi orbilor
si picioare schiopilor; gurile saracilor m'au laudat,
si nici un sarac desert n'a esit din casa mea, si lana
oilor mele a incalzit spatele sa.racilor Joy 31,
16 20). Asijderea si David imparat a fost bogat
si s'a mantuit, pentru-ca nu l'a oprit pre dansul avutia
sä nu se roage lui Dumnezeu in toate zilele cate de
seapte ori, $i din miaza-noapte, zice insusi, ma sculaiu
de ma rugaiu tie, si n'am nadajduit spre avutie, ci
spre judecatile tale, Doamne (Psalm 118, 62); nici
gandia de avutie, ci pururea ca un prunc dupa maica,
suspina dupa Domnul sau si zicea : Ochii mei sant
pururea catre Dumnezeu, $i in toate noptile cu lacrimi
ud asternutul meu, $i noaptea ma grijesc cu inima
mea si suspina sufletul meu.
Asa fa §i tu, cum au facut aceia, si to vei mantui
si cu avutie.
Avutia este in doua chipuri. Una este din ne-
dreptate, dintru apucare, din pari, din juraminte
strambe, din camete, din furtisaguri, din asuprele.
Aceasta avutie de nu va fi intoarsa inapoi, care a cui
estecum a facut Zacheiu de a intors de patru ori
mai mult, cui dela cine ce luase acea avutie de o
va Linea, nu este sa opreasca pre om numai dela im-
paratia ceriului, ci-i aduce $i munca de veci. Alta
avutie este dintru agonisita dreapta. Dar $i pre aceasta
se cade a o cheltui bine, Ca si aceea este o dregatorie
data dela Dumnezeu. Pentru aceea sä nu o aibi a ta,

www.dacoromanica.ro
J
 &ft
4
A 12-A D,UPA. RIJSALII 291

ci a lui Dumnezeu. Nici sa nadajduesti spre &Ansa,

ci spre Dumnezeu. Sa nu o cheltuesti spre satiul
acestei lumi, pentru mandril, lacomii, betii, curvii,
ucideri si spre alte cheltueli rele, ci o cheltueste
pentru biserici, preoti, neputernici, sarmani, pentru
ceiace cad in nevoi si in saracii, $i atunci vei avea
si to vistierie in ceriu.
Ucenicii daca an auzit dela Christos acel cuvant,
ca mai usor este sä intre funia corabiei prin urechea
acului, decat bogatul intru imparatia ceriului, ei se
mirau foarte si graiau : Dar cine va putea sä se
mantuiasca? Iar Domnul Christos, cautand catre
dansii, a zis : La oameni nu se poate aceasta, iar
la Dumnezeu .toate se pot. Aceia can pentru lacomia
avutiei lasa ajutorul lui Dumnezeu si le este mai
draga agonisita decat Dumnezeu ; aceia carora Dum-
nezeu le este pantecele $i rusinea este cinstea lor ;
aceia can nu cer ajutor dela Dumnezeu ; celor ce au
inima, cugetul si nadejdea toata spre avutie ;nu le
este cu putinta sa se poata mantui, caci fara de mila
lui Dumnezeu si fara de ajutorul lui, nu este cu pu-
tinta nimanui sa se mantuiasca. Pentru aceea la Dum-
nezeu toate se pot, si cine va cere mila si ajutor dela
Sfintia Sa si va arata sarguinta pentru mantuirea sa,
acela va lua dela Dumnezeu ce va cere, pentruca
Dumnezeu poate pre cei nemiluiti sa-i miluiasca, pre
cei rataciti sa-i intoarca si bogatilor celor milostivi,
imparatia ceriului sa le deschicla,intru carea si pre
not pre toti ne invredniceste, Christoase Doamne ; ca
tie se cade cinste, marire si tinere, d'impreuna cu
parintele si cu Duhul Sfant, acum $i pururea $i intru
veci nesfarsiti. Amin.
-....-Iritt.21111011=='

www.dacoromanica.ro
292 CAZANIE LA DIIMINICA

CAZANIE
LA DUMINICA
A 13-a DUPA RUSALII
Cuvdnt inainte.
entruca pre aceasta vreme era culesul viilor
pre acele locuri, pentru aceea si pilda dela
vie a luat de a pus inaintea jidovilor,cum
auzim mai lamurit din Santa Evanghelie
pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 21, stih 33-44.
iis-a Domnul pilda aceasta : Un om oarecarele era
Z casnic, care a sadit vie si o a ingradit cu gard
csi a sapat intru d'ansa teasc, si a zidit turn, $i o a
4 dat lucratorilor, si s'a dus. Si cand s'a apropiat
c vremea roadelor, trimis-a pre robii sai la lucratori,
(ca sa is rodurile ei. Dar prinzand lucratorii pre robii
dui, pre unul l'au batut, pre altul l'au omorit, pre
t altul l'au ucis cu pietre. Si iar a trimis si pre alte
cslugi mai multe decat d'intaiu, si le-au facut Si ace-
(lora asijderea. Mai pre urma a trimis la dansii pre
c fiul sau, graind : Se vor rusina de fiul meu. Insa
c lucratorii vazand pre fiul, au zis intru sine : Acesta
(este mosteanul ; veniti sa-1 ucidem pre dansul si §6
ctinem mosia lui. *i apucand pre dansul 1-au scos
cafara din vie $i 1-au omorit. Deci, cand va veni

www.dacoromanica.ro
J
r A 13-A DUPA. RUSALII 293

stapanul viei, ce va face lucratorilor acelora ? Zis-au

dui : Pre cei rai cu rau va perde, §i via o va da
altor lucratori, can vor da lui rodurile la vremea
dor. Zis-a for Iisus : N'ati cetit nici odinioara in
scripturi : Piatra carea nu o socotira ziditorii, aceasta
cs'a facut in capul unghiului; dela Domnul s'a facut
aceasta, §i este minunata intru ochii no§tri. Pentru
aceea graesc voua, ca. se va lua dela voi imparatia
dui Dumnezeu, §i va fi data limbei celeia ce va da
croadele ei. Si cela ce va cadea pre aceasta piatra
`se va zdrobi, iar pre cela ce va cadea ea, sfard-
c mal-va pre dansul).

INTAIA PARTE :

Pentru lucratorii cei rai cart au omorit slugile Domnului

lor si mai apoi au omorit $i pre Domnul lor.
ulte dovede§te aceasta. pilda §i arata binele lui
Dumnezeu catre oameni §i mai vartos catre
neamul jidovesc, care a omorit prorocii lui Dum-
nezeu. Si nici a§a nu s'a lepadat de dan§ii, ci §i pre
Fiul sau a trimis la dan§ii, amandoua legile intru una
a impreunat §i mantuirea for le-a marturisit; iar ei
ca ni§te nemultamitori, §i asupra lui i§i ridicara
manile. Pentru aceea, jidovii au cazut §i limbile
s'au sculat.
Domnul a zis : Un om oarecare era casnic. Om
pre sine se grae§te Domnul, fiindca pentru iubirea
oamenilor a fost om. Casnic este, ca stapane§te toate :
ceriul §i pamantul. Casa lui este toata lumea. In ea
locue§te §i domne§te. Acela zide§te §i din nimic face,
safle§te §i cre§te. Acela a sadit din inceputul lumei,
in raiu, pre Adam §i pre Eva (Facere I, 28) §i din
L
www.dacoromanica.ro
r294 CAZAN1E LA DUMINICA

vita acelora s'a tins pana la Avraam §i pana la Moisi

§i pana la toata semintia lui Iacov.
Intaiu semintia jidoveasca s'a chemat via lui Dum-
nezeu, pentruca din Eghipet fu mutata in Cara f a-
gaduita §i acolo fu sadita de Dumnezeu (Psalm
79, 9). De aceasta vie a facut Domnul Christos pilda,
pentru ca sä le aduca aminte de aicea sä cunoasca
cine este saditorul §i Domnul casei. Pre aceasta vie
a sadit-o Dumnezeu in loc ales, in Cara fagaduita,
§i o ingradi cu lege ca un gard. A sapat intru dansa
teasc ce se cheama Biserica, §i jertfelnicul unde
junghiau jertfa §i faceau rugi pentru iertarea paca-
telor. A zidit intru dansa, ca un turn tare, cetatea
Ierusalimul, §i de-acii o a dat in mama lucratorilor:
invatatorilor legei, oamenilor jidove§ti, arhiereilor
§i carturarilor, §i s'a dus.
Cu dan§ii arata Domnul indelunga rabdarea sa,
Ca le ingaduia, nu le rasplatia degrab, nici ii muncia
pentru greplele lor, nici iara§i semne §i minuni le
arata lor ca mai inainte, ci le ascunsese acestea §i
le ingaduia nedreptatile lor. atatia ani fu via aceea,
nici taeata., nici sapata, nici plivita, ci se intelenise
§i crescuse intru dansa spini §i vulpile facusera intru
dansa vizuini. Si apa via nu facea roada multi ani
precum graqte si Dumnezeu cu prorocul (Isaia 5, 4)
zicand : (Piteptaiu sa faca struguri, iar ea facu spini
Iar daca a sosit vremea ce era din veci tocmita sa
adune §i sa culeaga roada viei sale, adeca credinta
si ascultare dela semintia jidoveasca , atunci a trimis
la danii slugile sale, adeca prorocii. Dar lucratorii
cei necredincio§i : carturarii, invatatorii legei, arhiereii,
boerii jidove§ti, au prins prorocii aceia si pre unii
i-au batut, pre altii i-au °moral, pre altii cu petri

www.dacoromanica.ro
J
r A 13-A DIIPA RUSAL11 2951
i-au ucis. A mai trimis $i alte slugi mai multe decat
intaiu, 5i le-au facut for iara5i a5a.
Slugile cele dintaiu i de-al doilea, sant prorocii
5i dreptii cal-i dupa multe vremi au fost trimi5i dela
Dumnezeu la poporul jidovesc sa is dela dan5ii roade
de fapte bune : credinta, ascultare, pocainta ; iar ei,
nu numai roada de fapte bune ca nu detera la ceiace
fura trimi5i, ci Inca foarte ii apasara. : pre unii batura,
pre altii omorara $i sangele for varsara precum au
facut lui Zaharia feciorul lui Varahii, lui Isaia ca.
1-au despicat cu ferastrau 5i pe Ieremia ce l'au aruncat
in groapa cea tinoasa, 5i lui Miheea. Pre unii cu sabia,
pre altii cu petri i-au omorit.
Acestea toate cu blandete be rabda Domnul viei.
Vazu gardul viei sale zdrobit cu fapte rele 5i cu fara-
de-legi, lucratorii lene5i 5i necredincio5i, furi $i tal-
hari $i uciga5i slugilor sale, $i Domnul casei se mahni
foarte, 5i Inca mai mult arata for mila sa ; pentruca
dupa aceea be trimise pre unul nascut Fiul sau, doar
a5a se vor ru5ina de Fiul sau. Daca l'au vazut lu-
cratorii aceia pre Fiul, au zis intru dan5ii : Acesta
este mo5teanul, veniti sa-1 omorim 5i sa tinem mo5ia
lui ; 5i scotandu-1 afara din vie, l'au omorit.
Lucratorii sant carturarii jidove5ti, invatatorii legei,
cari daca au vazut pre Fiul lui Dumnezeu, Domnul
nostru Iisus Christos, l'au prins ca pre un rob 5i
d'inafara de Ierusailm, pre lemn l'au rastignit 5i l'au
omorit. 0 nebuni $i lui Dumnezeu uriti ucigasi 1
Pentru ce ati omorit pre sfantul 5i dreptul mesie ?
Au pentru aceasta caci v'a scos din robia cea amara
a lui Faraon, inaintea voastra marea a desfacut, cu
stall° de foc noaptea v'a aparat, ziva cu nour, pentru
zaduf, va acoperia, in locuri fara de apa din piatra
L
www.dacoromanica.ro
296 CAZANIE LA DOMINICA

seaca cu apa va adapa (Esire 17, 6), in pustii cu

mana in patru-zeci de ani va hrania, Cara fagaduita
va dete, limbile d'inaintea voastra le-a gonit, si mai
apoi pentru voi pre pamant s'a aratat si cu oamenii
a locuit? Puternicul Dumnezeu ca un neputernic,
Domnul casei cu un rob a venit, roach de pocainta
si credinta dela voi sa. ia. Au doara pentru aceasta
ati omorit pre Christos Fiul lui Dumnezeu, ca orbii
vostrii i-a fa cut cu ochi, stricatii a curatit, dracii din
oameni a gonit si mortii a inviat? Voi nemultami-
torilor, de - dansul v'ati lepadat, ati cazut din darul
lui si din imparatia ceriului v'ati instrainat.
A DOUA PARTE:
Pentru caderea jidovilor 0 pentru chemarea limbilor.
Dupe, ce-au omorit robii pre fiu, intrebat-a Domnul
Christos : Ce va face domnul casei, lucratorilor
Dupa)

celor rai? Ei au ra.spuns : Pre cei rai cu rau va

perde si via o va da altor lucratori, cari vor da lui
rodurile la vremea lor.
Socotiti, cum se judecara singuri pre sine acei
lucratori rai, vicleni si nemilostivi ucigasi. Fara de
voea lor ghiciau si prorociau de perirea lor.
Domnul Christos dace, a calcat moartea, a inviat
a treia zi si s'a suit in ceriu de a sezut de-a dreapta
Parintelui, le-a ingaduit patru-zeci de ani pentru ca
sa se intoarca sa. creada si sa se pocaiasca. de fap-
tele lor cele rele. Iar ei tot m.i in rau mergeau,
de munceau si omorau pre ceiace credeau in Chri-
stos, si indelunga. rabdarea Sfintiei Sale intru nimic
nu o socotiau. Pentru aceea, dupa atata bine si dupa
atata asteptare, a trimis spre dansii ostile Romanilor
ca sa omoare pre ucigasii aceia, caci se umplusese
.2
www.dacoromanica.ro
 A 13-A DIJPA RITSAL1I 297

spre dansii mania lui Dumnezeu. Pentru aceea, ce-

tatea Ierusalimului o au risipit; biserica lui Solomon
cea mare $i vestita, cu foc o au ars; ucigasii aceia
de sabie au perit; cati ramasesera, in robie i-au dus;
gardul legilor it risipira, sfintenia calcara si imparatia
for o au pustiit. Si asa a rasplatit Dumnezeu moartea
robilor sai si a Fiului sau, pre capetele lor. Via sa
o dete altor lucratori.
Dupa aceea aduce for aka prorocie despre sine
zicand : Au doara n'ati cetit in Scripturi ca peatra
ceiace nu o socotira ziditorii, aceea fu in capul un-
ghiului ? Dela Dumnezeu fu aceasta si este minunata
intru ochii nostri. Pentru aceea graesc voua, ca se
va lua dela voi imparatia ceriului si se va da limbei
celeea ce va da roadele viei. Via este credinta cea
dreapta, dragoste catre Dumnezeu catre de aproa-
pele sau, frica lui Dumnezeu, smerenia, intelepciunea,
barbatia, curatia si alte fapte bune. Iar neamul cui
se dete via, sant toti cati cred Fiului sau, lui
Christos, fac roadele viei, acestea. Luata a fost
$i
imparatia lui Dumnezeu dela jidovi si a fost data
altor limbi, care dau roadele ei.
Peatra s'a grait pre sine, Christos. Precum este
peatra cea mai mare in cornul peretilor de tine aman-
doi peretii, asa $i Domnul Christos, peatra tariei
celei vecinice, tine ceriul pamantul, si inipreuna
ingerii cu oamenii; pentruca Sfintia Sa Christos este
cap Bisericei noastre,. care Biserica este din doi pe-
reti, adeca din jidovi si din limbi zidita. Acestor doi
pereti le este Christos cap. Aceasta peatra este pusa
in sfantul Sion de Dumnezeu Parintele ceresc si este
foarte minunata intru ochii nostri si a ingerilor, ca
minunate $i slavite minuni a facut.

www.dacoromanica.ro
298 CAZANIE LA DUMINICA

Aceasta peatra n'a fost socotita de ziditori, adeca

de carturarii si de dascalii jidovesti ; pentru aceea
a zis catre dansii Domnul Christos : Cela ce va
cadea pre aceasta peatra se va vatama, iar pre cela
ce va cadea ea, sfarimal-va. Deci, intru aceasta
lume se impedeca $i se vatama de dansa toti necre-
dinciosii $i vrajmasii lui, iar la judecata vor fi sfa-
rimati aceia toti in munca de veci si vor fi ras-
chirati de venirea lui Christos, intru intunerecul
impartit.
Aceasta pilda auzind, sa se spaimanteze nu numai
jidovii, ci §i noi cari ne parasim, calcam poruncile
lui Christos si nu lucram fapte bune. Domnul Chri-
stos, ca un saditor de vie, va taia vita carea nu va
face roada buna, si in foc o va arunca (loan 15,2).
Iar carea va face struguri o va lua in dreapta sa,
se va veseli de dansa $i va arata roada §i marirea
ei inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Pentru aceea $i
noi sa ne nevoim sa aducem lui roada de pocainta
$i de fapte bune, ca sa scapam de munca de veci §i
imparatia lui Dumnezeu sa dobandim, pentru darul
Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cade cin-
stea, tinerea si toata lauda, d'impreuna cu Parintele
§i cu Duhul Sfant, acum $i pururea si in veci vecilor.
Amin.

www.dacoromanica.ro
J
to A 14-A DUPA RUSALII 299

Vhlt.

C.A_ZA_1\7=
LA DUMINICA
A 14-a DUPA RUSALII
Cuvant inainte.
and ar fi un imparat mare sa-§i logodeasca
lui§i o fata de taran §i de neam prost, sä o
is sa-i fie lui imparateasa, atunci toate ru-
deniile fetei aceleea ar avea bucurie mare,
ca pentru acea logodire, iese din saracie
toata semintia aceea §i ajunge la stralucire, la cinste
imparateasca, la toata avutia §i la tot binele. 5i Inca
mai mare bucurie are neamul acela, Ca imparatul
se impreuna in sangele for de se cheama §i ei de
sange imparatesc §i mo§teni imparatiei aceleea.
Tot in aka chip $i Fiul lui Dumnezeu, Mare le Im-
parat, s'a logodit cu neamul omenesc, cu firea ome-
neasca neimpartit s'a impreunat, sange si trup din
oameni luand, cu da,n§ii s'a rudit §i la nunta cu mare
veselie i-a chemat. Lucru ca acela mare §i neauzit,
noun osanditilor, fiilor lui Adam, mare nunta a
facut Dumnezeu cu Fiul sau si la casa sa ne-a che-
mat, la dulceata acea netrecuta §i nesfarita. §i la
satiul §i binele cel vecinic ne-a poruncit, cum mai
lamurit spune noun Santa Evanghelie de astazi pre
carea o scrie Matei Evanghelistul :
(4.
www.dacoromanica.ro
300 CAZANIE LA DIIMINICA

Cap. 22 stih 1-14.

Z'- is -a Domnul pilda aceasta : Asemanatu-s'a im-
/ paratia ceriului omului imparat carele a fa.cut
e nunta fiului sau. *i a trimis pe slugile sale sä strige
pre cei chemati la nunta, dar ei nu voira sa vie.
Iar a mai trimis pre alte slugi zicand : Ziceti celor
c chemati, iata ca am gatit pranzul meu ; juncii mei
c§i cele grase ale mele s'au junghiat, i toate sant
gata ; veniti la nunta. Dar ei nebagand seama s'au
c dus, unul la satul sau, altul la negutatoria sa ; iar
cceil'alti prinzand pre slugile lui i-au pedepsit §i i-au
cucis pre ei. i auzind imparatul acela s'a maniat,
qi trimitand o§tile sale a pierdut pre uciga§ii aceia
c§i a ars cetatea lor. 'Atuncea a zis slugilor sale :
data nunta este gata, dar cei chemati nu au fost
c destoinici. Deci merged la raspantiile cailor, §i pre
c ail. yeti afla, ii chemati la nunta. *i e§ind slugile
cacelea la raspantii, au adunat pre toti cati au aflat,
§i buni §i raj; §i s'a umplut nunta de cei ce §e-
c deau. Iar imparatul intrand sä vada pre ceiace §e-
cdeau, vazut-a acolo pre un om neimbracat in haina
t de nunta, *i i-a zis lui: Prietene, cum ai intrat
c aicea neavand haina de nunta ? Iar el tacea.
c Atuncea imparatul a zis slugilor : Legand lui manile
.§i picioarele, luati pre dansul §i-1 aruncati intru in-
ctunerecul cel mai dinafara, acolo va fi plans Si scar-
. pirea dintilor. Ca multi sant chemati, dar putini
c ale§i,.
PARTEA INTAIA.
Pentru firea cea Dumnezeeasca *i pentru firea cea
omeneasca.
ceasta pilda ascunsa §i inteleapta a Domnului
nostru Iisus Christos, arata de o parte mult

www.dacoromanica.ro
J
 A 14-A DIIPA. RIISALII 301

ir5bine §i mare dragoste a lui care oameni, iar de

alta parte nemultamirea §i indaratnicia oamenilor
catre Dumnezeu.
Cine este imparatul acela ce a facut nunta?Este
I Dumnezeu Parintele. Om se cheama, pentru iubirea
ce are spre oameni. Ace la a fa.cut nunta Fiului sau
Iisus Christos. I-a adus lui ca o mireasa, sufletele
credincio§ilor sai §i le-a impreunat lui cu credinta,
cu dragostea §i cu viata cea curata.
Unirea intre barbat §i intre muere, adeca intre
mire §i mireasa, este credinta cea tare i viata cea
nedespartita, carea inmulte§te dragostea intru ei i
binecuvantarea lui Dumnezeu spre ei.
Dumnezeu Parintele a dat unuia nascut Fiului
sau, ca sä izbaveasca tot neamul omenesc, sä-1 spele
de pacate cu sangele sau §i sa-1 faca mireasa curata
logodita lui i, unindu-1 cu sine intru credinta §i
intru dragoste sufleteasca §i intru viata nedespartita,
pentru ca sa-1 tie ca este semintie omeneasca, fiindu-i
lui §i Domn *i Dumnezeu §i Cap.
Precum este mirele cap miresei sale, ap. §i Dum-
nezeu este cap Bisericei, adeca credincio0or sai,
cake cari Pavel Apostol graete (in II Corinteni
(Logodit-am pre voi unui .barbat, ca sa va
I I , 2) :
puiu fecioara curata, nu altuia, ci numai lui Iisus
Christos). Deci, cum iube§te mirele pre mireasa sa
ce umbla dupre voea sa, a§a §i Dumnezeu iubete
Biserica sa, adeca pre credincio*ii sai ce umbla dupre
voea lui.
Credincio0or lui Dumnezeu le zice Pavel Apostol,
ca sant Biserica lui Dumnezeu (I Corinteni 3, 16).
Pentru aceasta, precum locue§te Dumnezeu in casa
imparatiei sale, a§a locue§te intru credincio§ii sai
(4.
www.dacoromanica.ro
 G.

302 CAZAIEN LA DOMINICA

cum adevereste insusi zicand: cCela ce va face

invataturile mele, Parintele meu cel din ceriu iubi-l'va
pre dansul, la dansul vom veni si local intru dansul
vom face,.
Locasul lui Dumnezeu intru credinciosii sai, se
cheama Biserica, ca. din multe limbi este adunata
intru una. Pentru credinta, se cheama logodnica lui
Dumnezeu, caci a luat trup si sange dintru dansa.
Pentru aceea n'a trimis Inger, nici Arhanghel, nici
Heruvim sau Serafim ca sa o aduca lui mireasa,
ci insusi imparatul $i Mire le, Fiul lui Dumnezeu,
purcese dintru scaunul sau cel inalt si a venit din
ceriu intru aceasta lume. A aflat neamul omenesc
lepadat de credinta in Dumnezeu pi lipit de credinta
in idoli. Ca o curva ce-si leapada barbatul si se lucre-
dinteaza cu altul, asa gi neamul omenesc se lepadase
de Dumnezeu si credea idolilor si dracilor. Fiul lui Dum-
nezeu a aflat-o ca o curva $i totusi o a logodit lui fecioara
curata. Din roaba o a facut imparateasa; din saraca,
bogata.; din goala, imbracata cu haina cea luminata
a sfantului Botez ; i-a dat ca inel de logodna. darul
Duhului Sant. Zestrele ei in doua parti le-a impartit:
o parte intru aceasta lume i-a dat caci a slobozit
neamul omenesc din robia satanei, sufletul de pacate
l'a curAtit §i dar sa fie fiu lui Dumnezeu i-a daruit ;
alta parte, in veacul ce vine tine sa-i dea invierea din
morti, viata cea neputreda, petrecerea cu ingerii,
mosia imparatiei ceriului.
Acestea toate, cu nadejdea cu credinta sant a-
coperite, care in vremea nuntei aceleea se vor arata.
Atunci se va da noun bunatatea cea vecinica ce este
in ceriu. Cu venirea lui Christos cea d'intaiu, santem
logoditi lui; iar cu a doua venire, cand va veni la

www.dacoromanica.ro
J
 A 14-A DIIPA RU8ALII 303

judecata, atunci va face nunta deplin. Biserica sa, ce

se cheama credincio§ii sai, ca pre o mireasa o va
duce Parintele sau in curtile ceriului *i atunci ii va
da *i zestrea ce i-a ramas.
Nunta o arata ca pre un lucru de veselie, de dra-
goste *i de bucurie. Arata ca nimic acolo nu este
de grija, nici sant cu schimbare, ci toate sant stata-
toare *i neschimbate, cu pace §i cu odihna.
La aceasta nunta a trimis slugile sale sa strige
pre cei chemati, *i cu inalta marturie ziceau: Veniti
la nunta §i la veselie! Veniti, caci nu este ospatul
lui Artaxerxe imparatul pamantesc, carele putu os-
pata numai voevozii §i boerii sai, numai oamenii
unei cetati (Estir 1, 5), iar a face pre vre unul
dintein§ii imparat sau a-si imparti cu clan0 impa-
ratia sa n'a putut, temandu-se de scaderea §i de
saracia sa. Ospatatu-i-a nu indelung *i Inca cu bu-
cate putrede. Aceasta veselie nu trae§te, ci in scarba
se intoarce. Iar veselia si ospatul la care ne cheama
pre not Dumnezeul ceriului *i al pamantului, o a
gatit cu mare satiu *i cu de toate de ajuns, nu pen-
tru ca sa-*i arate lauda *i Sfintia Sa ca Artaxerxe im-
paratul, ci pentru binele *i pentru manglerea celor
ce i-a facut ca sa imparateasca cu dansul *i sa
se ospateze cu dansul, nu cu bucate pamante§ti, ci
cu bucate ingereti care dau viata §i sanatate nu
in jumatate de an, ci intru ani nesfariti, trainici.
Aceste bucate nici o ingreuere, nici o greata nu fac.
Moartea nu se apropie, scarba, lacrimile *i boalele
fug. Unde nu numai voevozii *i boerii, nu numai oamenii
unei cetati, ci *i cei mai mici §i mai de jos, toti pot
fi imparati. Atata este de mare *i de larga imparatia
Domnului nostru, cat pot toti ca unul sä fie im-

www.dacoromanica.ro
(11304 CAZANIE LA DIIMINICA

parati nimanui nici o lipsa sa nu fie. Veniti la nunta

si la °spat I Veniti nu la lucru, nici la osteneala, ci
la veselii. De yeti $i osteni aicea ce-va putinel, dul-
ceata mare veti avea, va veti usura si plata mare
vi se va da. Jugul Domnului nostru este bun si
sarcina lui este usoara (Matei I I, 29). Veniti Si nu
lepadareti ospatul gi cinstea aceasta carea cu mare
cheltueala este gatita. Nu boi, nici dobitoace grase,
nici hiare, nici paseri a junghiat pentru voi, ci pre
unul nascut Fiul sau a junghiat $i spre moarte groaz-
nica l'a dat, ca sä faca voua veselie 5i ospa ca a-
cela. Fiul lui care este asemenea cu dansul intru
Dumnezeire, foame $i neputinta aicea pre lume a rabdat,
ca voi sa va ospatati si sa va saturati acolo in veci. Acela
a fost sarac ca voi, pentru saracia lui, sä va imbogatiti.
Pentru slujba 5i pentru sangele lui, s'a facut °spat cin-
ste ca aceea in asa chip, ca mai mare si vecinic pentru
voi, nu se va putea gati. Acela fiere amara a gustat
otet pre cruce a baut (Matei 27, 34), ca pre voi
sä va ospateze cu hrana ingereasca, $i cu dulceata
cereasca sa va indulceasca. Fost-a pentru not ca un
miel junghiat pentru ca sa ne rascumpere din Eghipetul
muncilor, cu moartea lui pre Dumnezeu sä imblanzim
gustand din trupul sangele lui, s avem viata ye-
cinica 5i toata dulceata cea netrecuta. Macar ca. a
fost $i omorit Domnul Christos, Inca acum vietueste
si imparateste, 5i veselie mare a gatit voua. Pentru
aceea merged la masa si la nunta lui I

Intre soti dragostea este atat de mare ca I i lasa

omul tatal Si maica si se lipeste de muerea sa $i sant
amandoi un trup cum scrie Scriptura (Facere
2, 25), asa $i Christos a lasat in ceriu pre Tani 5i aicea
jos pre Maica-sa s'a lipit de mireasa sa, adeca a

www.dacoromanica.ro
tkiLs SCAt
A 14-A DITPA RUSALII 305 g
murit pentru Biserica, carea santem noi credinciosii
precum Pavel Apostol zice : 4Pentru aceasta va lasa
omul pre tata-sau si pre muma-sa si se va lipi de
muerea sa si vor fi doi un trup. Taina aceasta mare
este, iar eu zic de Christos si de biserica, (Efes. 5, 32).
Pentru aceea si noi, mult santem datori sa iubirn
pre Domnul nostru, acela carele asa a vrut de s'a
impreunat cu noi. 0, cat avem sa ne temem spre a
nu calca cum-va credinta logodirei noastre 1 Pre cat
este de mare dragostea mirelui catre mireasa sa cea
buna Si credincioasa, pre atata este mai mare mania
care ceea ce este curva de nu tine credinta mirelui
sau. Asa si noi cand maniem pre Dumnezeu cu vre
un pacat, atunci mare manie are pre noi Dumnezeu.
PARTEA DOUA :
Pentru slugile cele trimise $i pentru lepadarea
chematilor.
S\lugile care au fost trimise sa strike chematii la
nunta imparatului ceresc, sant aceia ce aU invatat
cum este un Dumnezeu puternic si facator tuturor
fapturilor Cate sant vazute si cate sunt nevazute ;
acela este Domnul si facatorul a toate fapturile, dela
acela, iar nu dela altul, sa se cee ajutor, mantuire,
bine, sanatate si buna, intamplare.
Asa a invatat Adam pre feciorii sai : pre Avel si
pre Sit. Asa s'a. invatat Enos a lauda numele lui
Dumnezeu. Dupa dansul Enoh. Dupa Enoh, Matusal.
Dupa aceea Lameh tatal lui Noe. Acestia au fost
mai inainte de potop trimisi de Dumnezeu de au
chemat impreuna pre toti la nunta credintei si fap-
telor celor bune, sä cunoasca pre Dumnezeu. Iar ei
n'au vrut, ci s'au dat dupa rudenia lui Cain cea rea,
9
.T'
,k3Z
www.dacoromanica.ro 20
gi3L9 e)q
306 CAZANIE LA DUMINICA Cs

in fapte rele si in pacate, atata cat i-a pierdut Dum-

nezeu pre toti cu potop de apa (Facere 7, 17);
numai ce a ferit pre Noe si feciorii lui, ce era semintie
buna si dreapta.
Dupa aceea daca s'au inmultit oamenii pre lume,
n'a contenit Dumnezeu de a trimite slugile sale la
semintia omeneasca, cum au fost feciorii lui Noe,
Sim cel bun, Melhisedec, Afet, Avraam, Lot, dintre
cari cu Avraam si Dumnezeu a vorbit (Facere 12,
I, 2) si a intarit catre dansul fagaduinta ce dedese
lui Adam in raiu, ca din semintia lui se va naste
acela carele va calca si va zdrobi capul serpelui.
Trimis-a dupa aceea pre Moisi proroc, pre Aaron
si toti prorocii, cu mai mare si cu mai aratata in-
vatatura. Toti intr'un chip au spus de Mesia Chri-
stos si au aratat cum se va naste, cum va vietui
pre lume si ce va face, cum va patimi, cum va invia
din morti a treia zi, cum va izbavi neamul omenesc,
cum Dumnezeii Parintele din inceputul lumei tocmeste
pre lume credinta si cunostinta Fiului sau ; pentru
care lucru, a gatit intru slava sa nunta si veselie
credinciosilor sai. Ci nemultamirea omeneasca se
arata intru aceste cuvinte ale Domnului Christos de
zice asa : iar aceia nu gandira, ci se risipira, unii la
satele sale, altii la negutatoria sa, altii la muerile sale,
altii prinsera slugile lui de le ocarara Si le ucisera.
Trei cete de oameni vedem unii nu numai n'au vrut
sa mearga la nunta imparatului, ci si pre Dumnezeu
imparatul for l'au parasit, in locul lui alti dumnezei
for au facut $i se inchinau fapturilor, iar pre Faca-
torul it parasira (Psalm. 105, 20). Altii dupa acei
fait. de Dumnezeu, se aflara unii ca aceia, can nu
de tot parasira nunta imparateasca, ci ca si cum s'ar
A
5,4
www.dacoromanica.ro
 _,s1,6-
A 14 -A DUPA. RUSALII 307 (D

parea ca vor merge, insa pentru binele acestei lumi,

pentru lacomii, pentru agonisite §i pentru alte pofte
§i dulceti trupe§ti, parasira dulceata cea cereasca.
Afla-ve-ti §i asta-zi uni ca aceia, cari, pre ceiace fac
bine, ii lauda, iar ei cu sine fac rau. In sfar§it altii
sant acei cari nu numai la nunta n'au vrut sa mearga,
-ci §i slugile au ucis: pre Moisi proroc cu petri vrea
sä 1 ucida de nu l'ar fi aparat insu§i Dumnezeu. Pre
Isaia cu ferestraul it Wail. Pre Uremia cu petri it
ucisera. Pre Miheea it urara. Pre Ilie sa-1 piarda it
goniau. Pre Joan Botezatorul al 5abia l'au taiat. Pre
Apostoli mult i-au amarit §i i-au gonit, §i multi
dintru dan§i, au omorit. Pre patriarhi §i pre vladici
din scaune ii scoteau, pre multi ii omorau §i inchi§i
s au s far§it.
Si pana asta-zi slugile ce sant trimise de chearna
la acea veselie, sant uriti §i goniti. Pentru aceea
unii ca aceia sant supu§i sub mania lui Dumnezeu,
carora le-a rasplatit Dumnezeu cu mania sa, cum a
rasplatit celor de demult cu potopul (Faceri 7, 21, 22),
Sodorriului §i Gomorului cu focul, jidovilor cu robia
§i cu pustiirea Ierusalimului, noun astazi cu veni-
rea altor limbi streine preste noi. Precum a cerut
pre aceia de atunci, a§a §i pre noi acum ne cearta,
pentru rautatile §i pentru nedreptatile noastre, scur-
tand volnicia §i indestularea noastra. Aceasta sa
ne aducem aminte, ca Dumnezeu mult grije§te de
noi. Pentru noi a facut nunta Fiului sau, pentru noi
a gatit, pre noi la nunta ne-a chemat trimitand
slugile sale. Iar de nu vom vrea cum n'au vrut
nici aceia, Dumnezeu va afla cu cine se va veseli ;
afla-va cine va manta §i cine va bea ; iara pre noi
nevrednicii ne va pierde §i in munca §i in intunerec
-GA4
.(')

www.dacoromanica.ro
'tok3S
308 CAZAN1E LA DIIIIIINICA

ne va risipi ne va pustii,de care lucru, Doamne,

ne fereste cu mila ta si la veselia ta ne intoarce;
ca a ta este puterea $i taria, dimpreuna cu Fiul tau
cel fara de inceput $i cu Duhul Sfiant fackorul de
viata, acum si pururea si intru veci vecilor nesfarsiti
si neprquiti. Amin.

Ei t4. E-FfSW W. S ME
CAZAITI=
LA DUMINICA
A 15-a DUPA RUSALII
Cuvant inainte.
urn este lungoarea cumplita trupului, asa si
marirea desarta este cumplita sufletului, ca
multe boale baga intru dansul: mintea in-
tuneca si de Dumnezeu o desparte in pofte
lumesti trupesti. De aceasta boala suferia
tot neamul jidovesc, ca si acel legiuitor de carele
spune Santa Evanghelie de astazi, pre carea o scrie
Matei Evanghelistul.
Cap. 22, Stih 35-46.
In vremea aceea, un legiuitor oare-carele s'a apro-
piat catre Iisus ispitind pre el si zicand! Invata-
torule, care porunca este mai mare in lege? Iar
cIisus i-a zis lui : Sa iubesti pre Domnul Dumne-
e zeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul tau si
c cu tot gandul tau. Aceasta porunca este intaiu si
(mai mare. Iar a doua este asemenea acesteea : Sa

V.Yz
www.dacoromanica.ro
r A 15-A DIIPA RIISALII 309
?J%

ciubesti pre vecinul tau ca insuti pre tine. Intru

caceste doua porunci, toata legea si prorocii atarna.
(*i adunandu-se fariseii, i-a intrebat pre dansii Iisus,
czicand: Ce vi se pare de Christos? Al cui, fiu este?
c Zis-au lui : Al lui David. Zis-a for : Dar cum David
`cu Duhul pre dansul it numeste Domn, zicand :
(Zis-a Domnul Domnului meu, sezi de-adreapta mea,
Tana cand voiu p.une vrajmasii tai asternut picioa-
crelor tale? Deci, daca. David it numeste pre dansul
(Dorm, cum este lui fiu? *i nu putea nimenea sa-i
craspunda cuvant, nici cuteza nimenea dintru acea
czi sa.-1 mai intrebe pre el 1.

iNTAIA PARTE :
Pentru viclesugul jidovilor $i pentru indreptarea lui
Christos, si cum ni se cade sa iubim pre Dumnezeu.
e vine a ne mira de blandetele Domnului nostru
Christos, ca asa a vrut a vorovi cu oameni vi-
cleni si amagitori, incat de acea intelepciune sus in-
gerii se cutremura si de fata ei se sfiesc, iar jos oa-
menii cei fatarnici se intrebau cu dansa. Christos
este intelepciunea lui Dumnezeu. Catre aceasta inte-
lepciune cu indraznire s'au apropiat fariseii. Fiindca
it auzisera intrebandu-se cu saducheii, pentru aceea
si ei se ispitira sa se intrebe cu intelepciunea cea
vecinica. insa ei nu navaliau singuri cu sine ca sa-
ducheii, ci pre unul dintru dansii au trimis, carele,
le parea mai intelept si mai iscusit in lege.
Acesta daca s'a apropiat catre Christos, pre sub
cumpat a tins cuvant si a grait: Invatatorule, care
porunca este mai mare in lege? Iar Christos vazand
viclesugul lui ca nu-1 graeste dela inima invatator,

MiZ 34'-
www.dacoromanica.ro
tok3LS SEA
310 CAZANIE LA. DUMINICA

ci cu fatarie §i cu mandrie numai din gura a aratat

smerenie, din lege ii aducea lui §i-i arata, ca intaiu
este dator omul sa iubeasca pre Dumnezeu cu toata
inima, cu tot sufletul §i cu tot gandul.
Care este dragostea inimei si care este a sufle-
tului ? Dragostea inimei este sa moara necine
cu trupul pentru dreptate, ca dreptatea este insui
Dumnezeu ; §i iara§i sa-§i fereasca inima curata de
ganduri de pacate, de curvie, de ucideri, de furtipguri
(Eire 20, 13, 14), de manie ; pururea sä aiba in gura
rugaciune, lauda, thultamita catre Dumnezeu. Aceasta
este sa iubeasca pre Dumnezeu cu toata inima.
Iar dragostea sufletului si a gandului este aceasta,
Ca sufletul are trei pari : voia, intelegerea si gandul.
Cu acele puteri nevazute se cade ca sufletul sä iu-
beasca pe Dumnezeu. Intai : Sa-§i intoarca voia catre
Dumnezeu. Cu intelegerea sa cunoasca pre Dum-
nezeu. Pururea de dansul sa inteleaga si voia lui sa.
faca. Cu gandul sä gandeasca pururea de Dumnezeu, §i
sa-1 iubeasca si puterea gandului catre dansul sa-§i
intoarca. Puterea gandului este mintea. Mintea este
ochiu sufletului. Deci, de va iubi necine pre Dum-
nezeu $i cu gandul §i cu sufletul, acela totdeauna va
cauta catre dansul cu ochiul sufletului, cum zice §i
prorocul (Psalm. 15, 8) : cVazut-am pre Dumnezeu
inaintea mea pururea,...,. ca sa nu ma clatesc catre
pacate in vecil
Se cade a iubi pre Dumnezeu nu cu o parte de
trup, nici cu o parte de suflet, ci deplin : cu tot su-
fletul §i cu tot trupul. Omul este alcatuit din trup §i
din suflet, pentru aceea si cu trupul §i cu sufletul e
cade sa iubeasca pre Dumnezeu, adeca cu toata
inima si cu tot sufletul.

GAtt
www.dacoromanica.ro
 s
A 15-A DIIPA. RIISAL1I 311

A doua invatatura asemenea ei, a zis: sa iubeasca

pre de aproapele sau ca insui pre sine. *i pentru ce
o nume$e asemenea? Pentru ac.:asta, ca se face cale
celei-l-alte invataturi. Cine iubete pre de aproapele
sau, acela §i pre Dumnezeu iube§te ; iar cela ce zice ca
iube§te pre Dumnezeu §i pre vecinul sau nu iube§te,
acela este mincinos. De nu iube§te pre de aproapele
sau ca-1 vede, dar pre Dumnezeu ca nu-L vede, cum
sa-L poata iubi (I loan 4, 20)?
Ce este dragostea de aproapelui sau, sa-1 iubeasca
ca insui pre sine? Aceasta: ce nu'ti place tie, altuia
nu face. Sa nu ravne§ti nici sa pofteti, nici muerea
lui, nici agonisita lui, nici sluga lui, nici boul lui,
nici asinul lui (Eire 20, I 7) ; nici ii intrista, nici
it para, nici ii face rau pentru ran, nici ii napastui.
Aceasta este dragostea catre de aproapele sau. Si
Inca nu numai atata, ci §i a muri pentru ansul, caci
dragostea cea desavar§it este Dumnezeu, §i aceasta
dragoste a aratat, O. nu numai pentru prieteni, ci §i
pentru vr4ma*i a murit.
Mai mult deck on care vecin, cre§tinul este de
aproapele §i fratele nostru, find-ca. avem un Tata
pre Dumnezeu in ceriu, ne-a nascut o maica
sfantul Botez, intr'o casa am crescutin sfanta
Bisericacu hrana cuvantului lui Dumnezeu, din o
pane gustam si dintr'un pahar bem din cinstit
trupul §i sangele lui Christos, o masa avempa-
mantul, un acoperamant ceriul§i o lumina
soarele luna. Pentru aceea santem datori sä ne
§i
iubim unul cu altul ca n4te frati de aproape.
Aceasta invatatura a fost si in Legea Veche, scrisa
§i data nu de alt cine-va, ci de insu§i Dumnezeu, §i
in Legea Noua, cum, iar4i este data de Domnul
tie
www.dacoromanica.ro
4tc_:39 ec
312 CAZA.NIE LA. DUMINICA

Christos, caci a zis (la Ioan 15, 17): (Aceasta va zic

voua, ca sa va iubiti unul cu altul,. c Pre aceasta
:

vor cunoate pre voi ca. santeci Ucenicii mei, de va

yeti iubi unul cu altul,.
Aceasta dragoste a aratat Domnul acelui fatarnic
§i i-a pus inainte invatatura aceea ce este intaiu in
lege. De ar fi fost iubind pre Dumnezeu acel inva-
tator de lege, ar fi iubit *i pre Fiul lui, adeca pre
Christos. Daca a vazut ca Domnul Christos l'a lasat
in ruine §i pre dansul ca §i pre saduchei, s'a dus
scarbit.
Vazand Christos ca s'au adunat fariseii §i au price
intru dan§ii, atunci i-a intrebat despre sine, ce vor
raspunde Sfintiei Sale.

A DOUA PARTE:
Pentru intrebarea ce a facut Christos farisellor pentru
ca sa -1 cunoasca pre dansul cä nu este Fiul lui David,
ci este Fiul lui Dumnezeu.

upa intrebarea acelui invatator de lege §i dupa

) raspunsul lui Christos, mult s'a folosit acel fa-
tarnic ; dar ca sa cunoasca pre Christos adevarat,
nu a putut, pentru necredinta lui. De-aci a intrebat
Domnul pre farisei §i a zis : Cum va pare voua de
Christos, al cui Fiu este? Ei au raspuns zicand : Al
lui David.
Socotete 1 Dupa atatea minuni, dupa atatea semne
si dupa atatea aratari, aducea pre dan§ii sa-1 cu-
noasca ca este asemenea cu Parintele. De departe
descoperea for dumnezeirea sa §i le arata si cu cu-
vantul $i cu lucrul ca sa-1 cunoasca ca este intru Dum-
nezeu Parintele mai inainte de veci, Pentru aceea a
Wire .54
www.dacoromanica.ro
Rry''6
A 15-A PUPA. RIISALII 313 irrc .

intrebat pre dansii, al cui Fiu este. Si daca au zis

ca este a lui David, atunci a inceput a le arata for
ca nu este Fiu, ci este Domn Imparat lui David,
$i a zis: Dar David cum it graeste cu Duhul Sant
ca. este Domn lui? Si de este Domn lui David, cum
sa poata fi fiu lui, ca fiul nu stapaneste cu Orin-
tele, ci parintele cu fiul? De vreme ce m'ati grait
a sant fiu lui. David, insi-va sä intelegeti nu de
aiurea, ci din prorocia lui, ca el nu ma graeste Ca
sant Fiu, ci Domn si stapanitor, si nu graeste aceasta
dela sine, ci din Duhul lui Dumnezeu. Deci pentru-ca
Christos este Domn lui David, pentru aceea nu este
fiu al lui, ci este Fiul lui Dumnezeu, dintru aceeasi
fire $i dintru aceeasi dumnezeire.
Aicea nu se leapada Christos sa nu fie fiu lui
David trupeste, ca Sfintia sa din semintia lui David
a luat trup si din semintia lui s'a nascut, pentru-ca
Sfintia sa Precista era nepoata lui David, si tru-
peste Christos se cheama fiu al lui David. Dar
pentruca fariseilor be parea ca Christos este om de
rand ca §i alti oameni, nascut numai din semintia
lui David, iar Dumnezeu nu-1 graiau sa fie, nici cre-
deau ca este om deplin si Dumnezeu deplin, pentru
aceea ziceau ca este numai fiul lui David, iar nu
§i Domn lui David. De aceea Sfintia sa Christos le
arata for cuvantul ce a grait David despre sine $i
le-a zis: De ma graiti voi ca sant fiu lui David,
apoi David pentru ce graeste din Duhul Sant asa
(Psalm. 109, I) : c Zis-a Domnul Domnului meu (adeca
Dumnezeu Parintele Fiului sau), sezi de-a dreapta
mea pana cand voiu pune vrasmasii tai asternut pi-
cioarelor tale ? Deci, va invatati din prorocia lui,
ca el lamurit arata Domnia mea, dumnezeirea mea
.Tog asemanarea mea cu Parintele.
Mk9
www.dacoromanica.ro
--er% lroT.
M.,@
.0)( 314 CAZAN1E LA DUMINICA

Aceasta prorocie o a aratat Domnul Christos ina-

intea fariseilor §i invatatorilor legei in vremea aceea
cand vrea de buna voea sa sa mearga spre moarte,
ca sa-si deschida ei ochii sä vada §i sa cunoasca ca,
vor ucide pre Domnul lui David si pre Imparatul
ceriului. Mult manga.ea §i alina Sfintia sa multimea
cu aceste cuvinte, iar fariseii se raneau cu rand ne-
vindecata §i nimic n'au dobandit pentru mandria
for cea desarta.
Mandria in multe feluri se imparte, nu numai
in lucrurile cele trupesti, cum este: in boerie, intru
avutie, in vartute, in frumusete, in mestesuguri, ci §i
in lucrurile cele sutletesti se amesteca, cum este: in
tugaciune, in post, in milostenie si intr'alte fapte
bune se inponciseaza; asa Ca, de port haine bune,
ma tiu mare ; de port proaste, iarasi ma tiu mare ca,
sant sufletesc ; de mananc bucate scumpe, ma tiu
mare; de ma postesc, iarasi ma tiu mare. Asa si
intr'alte lucruri in toate.
Noi sä stam acestora improtiva ; sa nu fiim ocarati
si de oameni si de draci. Caci ce ocara este mai
mare decat aceasta, cand dela ceia ce asteptam noi
sa ne laude, aceia ne ocarasc si nu ne iubesc? Noua
ne pare ca ne lauda, iar ei rad de noi §i cu miile
cuvinte rele graesc de noi. La Dumnezeu nu este
asa. De vei astepta lauda dela dansul, mai mult te
va lauda, te va preamari $i plata iti va da. De as-
tepti lauda dela oameni, lauda dela Dumnezeu o
perzi. Lauda pamanteasca mane sau poimaine ramane
Si to te duci fara de dansa, Si nici aicea, nici acolo
nu o dobandesti. Pentru aceea nevoeste-te sa do-.
bandesti marirea cea de sus dela Dumnezeu, ca sa
fii slava cu dansul intru imparatia lui cea cereasca,
*ox

www.dacoromanica.ro
 A 16-A DLIPA. RIISALII 315 Jr`e)

intru carea pre not pre toti ne invredniceste, Chri-

stoase Doamne, acolo sä to latidam impreuna cu pa-
rintele si cu Duhul Sant, acum si pururea i intro
veci nesarsiti. Amin.

kW,474-1-r-o-Ir4.-1W:::0,-.W-04

CAZANIE
LA DUMINICA
A 16-a DUPA. RUSALII
Cuvdnt inainte.
recum un negutator adauge banii si avutia
domnului sau cu nevointa sa, asa i cei ce
se nevoesc intru aceasta lume cu fapte bune,
adauga binele for cel ceresc; iar ceia ce se
lenevesc, aceia perd binele acel netrecut si
cad in munci, cum auzim spuind Santa Evan-
ghelie pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 25, Stih 14-30.
Z'lis-a Domnul pilda aceasta : Un om oare-carele
Idor avutia
ducandu-se, chemat-a pre slugile sale si le-a dat
sa. *i unuia i-a dat cinci talanti, unuia
cdoi, iar altuia unul ; fieste-caruia dupa puterea
dui, si s'a dus indata. *i mergand celce a luat cinci
ctalanti, a negutatorit cu dan§ii §i a acut alti cinci
c talanti. Asijderea si cel cu doi, a dobandit $i a-
e cela alti doi. Iar cela ce a luat unul, ducandu-se
'To r:.+2
www.dacoromanica.ro
1R-r_r:o 6V3
1-06.
-e9r" 316 CAZANIE LA DITMINICA

cl'a ingropat in parnant §i a ascuns argintul dom-

nului sau. Dupa multa vreme a venit domnul slu-
cgilor acelora §i le-a luat seama lor. viind cel ce
duase cinci talanti, a adus alti cinci talanti zicand:
Doamne, cinci talanti mi-ai dat; iata am dobandit
ccu dAh§ii alti cinci talanti. Domnul i-a zis lui: Bine,
csluga buna.'§i credincioasa, de putiti ai fost credin-
ccios, preste multe te voiu pune; infra intru bucuria
c domnului tau. Apropiindu-se §i cel ce a luat doi
ctalanti, zis-a: Doamne, doi talanti mi-ai dat ; iata
cam dobandit cu dan§ii alti doi talanti. Domnul lui
ci-a zis: Bine, sluga buna §i credincioasa, de putin
cai fast credincios, preste multe te voiu pune; intra
cintru bucuria domnului tau. Viind apoi §i cela ce
c a luat un talant, a zis: Doamne, te-am §tiut pre tine
cca e§ti om cumplit, seceri unde nu ai semanat, §i
cstrangi unde nu ai risipit. Si temandu-ma am mers
c de am ascuns talantul tau in pamant ; iata, ai al tau.
c Iar domnul lui raspunzand a zis lui: Sluga vicleana
t§i lene§a, §tiai ca secer unde nu am semanat, §i
cstrang unde nu am risipit? Deci se cadea tie sä fi
cclat argintul meu negutatorilor, §i viind eu a§ fi luat
cal meu cu dobanda. Luati dar dela dansul talantul.
c§i-1 dati celuia ce are zece talanti ; ca celuia ce are
cpretutindenea i se va da §i-i va prisosi, iar dela
ccela ce n'are, §i ce i se pare di are se va lua dela
cclansul ; §i pre sluga cea netrebnica aruncati-o in
intunerecul cel dinafara ; acolo va fi plans §i scar-
quire dintilor. Acestea zicand a strigat: Cela ce are
curechi de auzit, sä auda,.

,4*
V18
www.dacoromanica.ro
WT1:0, 6;03:
A 16-A DIIP.A. RUSALII 317 "%).,

iNTAIA PARTE :
Pentru binele ce Imparte Dumnezeu oamenilor pentru
cine cum tine binele acela ce is dela Dumnezeu.
Ca un om ce se duce §i-§i da slugilor sale avutia
sa om s'a graft pre sine Domnul nostru Iisus
Christos, pentru mila sa, ca unul ce este milostiv
§i bland mangaitor spre noi §i stapane§te pre noi
toti ca un om cu oamenii §i cu slujitorii casei sale.
Slugile lui sant toti cei de pre lume, dela domni
i imparati, pana la cei mai mici.
Talantii lui sant toti, tot binele §i cinstea ce da pre
lume oamenilor, toate dregatoriile suflete§ti Si lume§ti,
Inca i viata, mintea, hrana §i toate faptele lumei,
hiarele, pqtii, paserile Si dobitoacele, toate impartite
le dete oamenilor, ca soarele lui straluce§te cum
spre cei drepti a§a §i spre cei nedrepti, §i ploua
cum spre cei buni a§a Si spre cei rai. Da Dumnezeu
unora mai mult, altora mai putin, dar pentru aceea
sa nu to sparii macar ca ai luat mai putin decat
altii, caci toti intr'un chip au cinste dela Dumnezeu.
Cum sant cei cinci talanti darul lui Dumnezeu, a§a
§i un talant este darul lui Dumnezeu. Tot dela un
Dumnezeu sant dati, fie-caruia dupa puterea §i dupa
destoinicia lui. Insa, celora ce li se da mult, mai mult
se va cere dela dan0,cum grae§te i inteleptul zi-
cand : cCei tari, mai tare vor fi strani). Pentru
aceasta da Dumnezeu unora mai mult, altora mai
putin, pentru ca sa se ajute unul cu altul in lume
§i sa fie trebuincic* unul altuia. De ar fi dat tuturor
Intr'un chip, atunci n'ar trebui unul altuia, nici ar
sluji unul altuia, nici dragoste ar fi atunci intre oameni.
Pentru aceea arata intru aceasta Santa Evanghelie,
to4 ,-.4.
vn
www.dacoromanica.ro
MrP
-011 318 CAZANIR LA DOMINICA

Ca la ziva judecatei se va intreba cu slugile sale,

care cum a cheltuit darul ce i-a dat : impartit-a si
altora, au numai el insusi l'a mancat?
Ceiace au luat cinci talanti, sant patriarhii, arhiereii,
preotii, pentru-ca acestia au destoinicie mai mare
decat imparatii, decat domnii si decat boerii lumei
acesteea. Imparatii, domnii si boerii iarasi; mai mare
cinste au decat oamenii de rand, $i mai marl daruri
au luat. Pentru aceea fiecare dupa vrednicia sa a luat
daruri dela Dumnezeu : unii cincicum sant drega-
torii Bisericei, altii doi cum sant dregatorii lu-
mei, altii unul cum sant cei mai de jos ce sant
sub dregatoria altora. Dar dupa cum acestia cu unul,
de-1 vor inmulti, cinste $i plata mare vor lua dela
domnul sau ca si cei cu cinci, asa si acei cu cinci
de nu-i vor inmulti, vor lua munca si certare dela
domnul sau, ca si cel cu unul ce l'a ingropat. Precum
cere Dumnezeu dela cel cu mult, asa si dela cel cu
putin.
Pentru aceea este a se teme foarte si a se griji
tot omul, de aceea ce arata Domnul cu pilda intru
aceasta Santa Evanghelie. Sluga aceea ce a luat
un talant si n'a lucrat cu dansul, ci l'a ingropat, n'a
fost numai luat dela dansul talantul, ci si de mani
si de picioare a fost legat si in matca focului a fost
aruncat. Asa vor pati si dregatorii Bisericei, de nu
vor invata pre cei de sub pastoria turmei lor. Asa
vor pati si dregatorii lumei, de nu vor face dreptate
in lume asupritilor si napastuitilor. Asa vor pati si
bogatii de nu vor ajutori neputernicii $i sarmanii. Asa
vor pati $i inteleptii de nu vor da sfat si invatatura
spre tolosul nepricepatorilor. Asa vor pati si vartosii
de nu vor sprijini pre cei slabi. Asa vor pati $i me-
"T'og
'-err1).5
www.dacoromanica.ro
M(@--
,6,Jil
6,5L
A 16-A DIIrA RUSALIL 319 Jr-e}

sterii de nu vor invata mestesugul si pre altii. Asa

vor pati si puternicii de nu vor scoate pre cei adanc
intristati din mana celor mai taxi decat dansii. Asa
vor pati si slugile de nu vor fi cu credinta domnilor
lor. Acestia toti intr'un chip cu sluga cea rea vor fi
legati- $i judecati la ziva judecatei.
Acest lucru este la stirea tuturor.Fie-ce domn
iubeste sluga cea buna si o cinsteste, iar pe sluga
cea rea o urgiseste si o pedepseste cu inchisori si cu
morti rele. Deci, in ce chip vezi ca. domnii Oman-
te§ti platesc slugilor lor, intru acelas chip si Dum-
nezeu, robilor. Pazeste-te sa nu to afli sluga rea $i
vicleana. Domnului tau. Sa nu cheltuesti bunatatea
lui numai pentru trupul tau mancand, band si alte
cheltueli rele facand, ci sa-1 imparti si sa-1 mananci
cu ceiace n'au, caci acesta este cuvantul ce zice
Domnul: Sa dai talantul meu negutatorilor.
Negutatorii sant bisericile, neputernicii, lipsitii,
sarmanii, cari daca iau ajutor dintru talantul ce a
dat Dumnezeu robilor sai, adauga lauda, si multa-
mita lui Dumnezeu dau. Cela ce nu cauta numai de
binele si de folosul sau, on a se mantui, on a se
imbogati, ori a se boeri, ci se nevoeste $i altora sa
foloseasca, acela inmulteste talantul domnului sau.
Iar cela ce ingroapa talantul, este cela ce se ingri-
jeste numai de binele sau, iar de altul nu cauta. Din
tocmeala cea rea a unui asemenea rob, se fac pre
lume rasboae si rasmirite. Cati sunt partasi acestni
rob, nu se vor satura nici o data. Nici odinioara
nu vor sta de a vicleni, de a apuca cu nedreptate
$i de a inghiti munca altuia. Aceasta lacomie este
pamantul in carele Ingroapa sluga cea vicleana. ta-
lantul Domnului sau.. Aceasta impetre§te inima oa,
g14...9
.Tog menilor sa tie tare avutia.
www.dacoromanica.ro
14.
'1
 1111'
4rAt 320 CAZAN1E LA DIIMINICA

A DOUA PARTE :
Pentru plata ce va da Dumnezeu fie*te-caruia dupa
lucrul lui, *i pentru lenea noastra.
um este un imparat ce da slugilor sale bani multi
sa agoniseasca cu danii §i for §i imparatului, §i
daca le da el se duce, §i dupa multa vreme iar vine
de is seama slugilor sale, celor can au agonisit
§i au facut dobanda le da cinste §i boerii, iar
cei ce au cheltuit rau §i s'au lenevit de au in-
gropat in pamant banii lui §i n'au agonisit, in in-
chisori §i in munci rele ii osande§te ; tot a§a va
face §i Dumnezeu cu noi la judecata, carea este sa
fie aka degrab §i de naprasna ca un fulger. Acum
ingaduqte §i rabda rautatile noastre ca §i cum s'ar
fi dus, adeca 4eapta intoarcere Si pocainta sä facem
§i nu ne rasplate*te. Noi gre§im, Sfintia Sa tace ca
si cum n'ar §ti. Noi nu ne oprim de pacate, el se
opre§te de a ne certa. El ne milue§te, noi tinem ca
este din binele nostru. Dupa multa vreme spune Ca
va veni. Vremea aceea multa este : de cand s'a suit
cu trup de pre pamant in ceriu, pana la judecata.
Atunci va veni cu mare slava §i toti sfintii cu Dansul
(Matei 25, 31). Atunci va incepe a se intreba cu
slugile sale pentru talantii ce le-a dat.
Apropia-se-vor robii cei buni §i vor cuvanta : Iata
lucrul nostru, Doamne ; datu-ne-ai cinci talanti, acum
iti dam zece. Nu cerem nici o plata, caci santem
slugi §i robi tie. Cu ce am fost datori, iata am lu-
crat ; iar Sfintia Ta, pentru aceea, nu ne e§ti dator
cu nimic. Insa Domnul Dumnezeu, pentru cuvantul §i
pentru fagaduinta sa ce s'a legat cu noi, cu mare
plata i cu mare cinste lau-da-i-va si va zice : 0,
'Too :sr"
g',9
www.dacoromanica.ro
 A 16-A DIIP.A. RUSALII 321

bune si credincioase slugi 1 Preste putine ati fost

credinciosi, mai spre multe va voiu pune. Dati-le pu-
tere preste cate zece cetati (Luca 19, 17). Dati-le
domnie preste multe cetati. Cu voi impart : ce este
al meu, al vostru este. Acea veselie veti avea, carea
am si eu. Acel bine, intru care imparatesc si eu. 0,
cat se va plati de bine lucrul nostru acolo 1
Iar pre robul cel lenes, cu cuvinte grele it va in-
frunta ; de haine desbraca-l'vor; toata dregatoria dela
dansul lior lua, si tot binele Domnului sau. Va IA-
rnanea sarac, gol si rusinat. Va fi ca $i cum n'ar fi
avut nimic, caci ce a avut, rau a tinut, §i Domnul
va porunci sa se is dela dansul si sä se dea celuia
ce are mai mult decat dansul.
Cu privire la acest cuvant ce a grait Domnul :
Cel ce are putin Inca se va lua dela dansul si se
va da celuia ce are mult,, Efrem Sirul graeste cu
pilda si spune asa : Un domn casnic avea trei slugi.
Dete unuia cinci pluguri, altuia doua pluguri, altuia
numai un plug fiecaruia dupa vrednicia sa si-i
trimise in tarina preste o apa, sä are, sa semene si
sa agoniseasca domnului lor. Cel cu cinci si cel cu
doua au arat, au semanat si a facut multa pane si
agonisita domnului lor. Cel cu unul, dejugand boii
i-a legat la un gard si el s'a culcat de a dormit.
Cand a venit domnul sau, a aflat boii nepascuti $i
morti de foame. Pentru aceea i-a luat dela dansul
$i i-a dat celui cu cinci pluguri, iar pre acea sluga
a invatat sa.-1 lege si mult sa-1 bata.
Asa ne va face si noua Dumnezeu Domnul nostru,
pentru lenea noastra, cand va veni sä vada lucrul
fiescaruia din noi. Intru acest chip se 1mplineste cu-
vantul Domnului : c Celui ce are i se va da, iar cel ce

www.dacoromanica.ro
J
21
r 322 CAZANIE LA DITMINICA
ems

n'are, §i ce i se pare ca. are, Inca se va lua dela

dansul).
0 Doamne, da slugilor tale, neputincioilor robilor
tai, sa nu fie lene§i, ci sa fie sarguincio§i, sa iu-
beasca folosul tau, iar nu al lot. Da-le minte §i in-
elepciune spre slujba oamenilor tai §i fratilor no§tri,
ca sa putem ajunge lauda ta siplata ta intru acea
zi cand vei plati fie§tecaruia dupa lucrul lui, pentru
Iisus Christos Fiul tau, cu carele imparate§ti intru
Duhul Sant, in veci netrecuti §i nesfar§iti.
Amin.

M:K-WWW.-.1-WW*---1WWZ<A

CAZ.A.1\T=
LA DOMINICA

A 17-a DUPA RUSALII

Cuvcint inainte.
ecat toate fapturile Cate sant pre fume, nu
este mai neputincios decat omul. Sub pri-
I mej dii in multe chipuri este supus §i de
tL scarbe multe este cuprins, nu numai despre
partea boalelor §i neprisosintelor, ci §i de
alta parte, caci nici de duhurile cele necurate nu este
slobod trupul omului. Aceasta ne-o arata nevoea
acelei fete, pentru care muma ei foarte cu greu striga
§i glasuia catre Domnul Christos zicand : Mantue-
§te-ma fiul lui David, ca fata mea rau se indra-
ce§te, cum auzim mai lamurit spuind noun astazi

www.dacoromanica.ro
 A 17-A DUPA RIISALII 323

Santa Evanghelie pre carea o scrie Matei Evan-

ghelistul.
Cap. 15, Stih 21-28.
In vremea aceea, intrat-a Iisus in laturile Tirului si
ale Sidonului, si Lata o muere hananeeanca dintru
acele hotare wind, a strigat catre el zicand : (Mi-
clueste-md, Doamne fiul lui David ; fata mea rau
:se indraceste. Iar el nu i-a raspuns ei cuvant. *i
c apropiindu-se ucenicii lui rugau pre el zicand : Slo-
cboade-o pre ea ca strip pre urma noastra. i el
(raspunzand a zis: Nu sant trimis decat catre oile
cele perdute ale casei lui Israil. *i ea viind s'a in-
t chinat lui zicand: Doamne, ajuta-mi I Iar el raspun-
ezand a zis : Nu este bine a lua panea fiilor si a o
clepada camilor. Iar ea a zis : Adevar, Doamne, dar
csi canii mananca din faramiturile ce cad din masa
cdomnilor lor. Atuncea raspunzand Iisus a zis ei: 0
4:muere, mare este credinta to ; fie tie precum vei.
(*i s'a tamaduit fata ei Intr'acel cias.

INTAIA PARTE :
Pentru credinta pentru barbatia inimei femeei aceleea.

e tocmeald a fost aceea ca Domnul Christos a

C) esit din Cara jidoveasca si s'a dus in laturea
paganeasca? Nemultamirea i necredinta jidovilor
a fost. Atata au fost de nemultamitori oamenii bi-
sericei jidovesti: invatatorii legei, carturarii, fariseii,
incat dupa atatea minuni ce a fdcut Christos intre
ochii lor, nu vrura sa creada, nici luara in seama.
Nu numai in vremea in carea vietuia Christos pre
lume a fost urit si lepadat cuvantul si invatatura
(4. 1
www.dacoromanica.ro
324 CAZANIE LA DUMINICA

Sfintiei Sale de dan§ii, ci §i dupa aceea invatatura

sfintilor Apostoli §i toata marturia sfintei Evanghelii
calcara §i nici intr'o seama nu o au socotit. Pentru
aceea, de uritul for a e§it Christos din Cara for §i
s'a dus in tara paganeasca in hotarele Tirului §i
ale Sidonului. Fara de multime de oameni a intrat
intro casa, vrand sa nu-1 §tie nimenea.
0 muere hananeeanca avand o fata indracita §i
auzind de minunile §i de marirea lui Christos, a venit
§i acolo in casa, §i cazand la picioarele lui, se ruga
sa-i tamaduiasca fata eicum scrie §i Marcu Evan-
ghelistul (7,25). Domnul, acolo, nimic dupre ruga-
ciunea ei n'a facut, ci a e§it §i a plecat. Ea iara§i
se ducea pre urma Sfintiei Sale de striga §i zicea :
Fie-ti mila de mine, fiul lui David Si aka cu glas
I

mare strigand §i glasuind dupa Christos, nu-i ras-

pundea ei nimic.
Ea striga §i Sfintia Sa tacea, nu pentru alt, ci
una, pentru ca cu barbatia §i cu rabdarea acelei mueri
sa invete pre credincioii sai, ca sa stea §i ei tare
intru toate nevoile, sa ceae ajutor dela Dumnezeu ;
alta, pentru ca sa se indemne ucenicii sä se roage
pentru dansa vazand rugaciunea §i lacrimile ei. Aceasta
s'a §i intamplat, caci daca vzura jalea Si mahnirea
ei se apropiara §i-1 rugau zicand: DA-i, Doamne, de
ce se roaga, ca vine tot strigand pre urma noastra.
La acea rugaciune a lor, raspuns-a for zicand : a Nu
sant trimis cleat la oile cele perdute ale casei lui
Israil .

Da Domnul raspuns ucenicilor sai, pentru ce nu

va sä asculte pre acea muere 'Agana.: ca a fost sä
arate binele sau neamului jidovesc dintru carele §i
nascuse ; ca din veci a fost tocmita de Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 A. 17-A DErPA. RUSA.L11 325

mantuirea omeneasca sa fie dintru acel neam, si iara§i

intru ace14 neam sä arate Dumnezeu mila sa §i
darul sau, §i de acolo ca dintr'un izvor sa se verse
preste alte limbi. De acest lucru §i prorocii toti aka
au prorocit. Pagana aceea nici era de acea sernintie,
nici era venita vremea sa cunoasca paganii binele
lui Dumnezeu. Pentru aceea, Domnul Christos nu o
impreuna in oile sale, §i binele sau nu vrea sa-i dea ei.
Ea daca auzi ca a dat raspuns ca acela de clansa
catre ucenicii sai, intru nimic nu s'a speriat, nici s'a
smintit cu inima, nici din credinta §i din nadej de ce avea
nu s'a indoit, ci a mers §i s'a apropiat de Domnul
Christos, s'a inchinat lui §i-1 ruga cu aceste cuvinte
zicand : Doamne, ajuta-mi I Domnul Christos a zis
ei : (Nu este bine a lua panea fiilor §i a o da canilor).
Fii a numit pre jidovi, caci ei cuno§teau pre Dum-
nezeu, iar cani a numit pre pagani, caci schimbasera
cinstea §i marirea lui Dumnezeu celui neputred, in
chipul oamenilor celor putrezi. Paserilor, hiarelor ce-
lor cate cu patru picioare §i §erpilor se inchinau §i
le faceau cinste.
Pentru aceea §i Domnul Christos, ca §i cum ar
ocari pre acea muere pagana, cu aceste cuvinte o
mustra zicandu-i ; Nu ti se cade sä iai dela mine
bine, caci to fiind cu minte, lemnele, petrile, hiarele,
paserile, §erpii, ai in locul lui Dumnezeu §i acelora
ca lui Dumnezeu te inchini. Pre acele lucruri le cii
ca sant dumnezei §i dela aceia atepti §i ceri ajutor.
Deci te du la dumnezeii tai aceia, sa-ti dea ei de ce
te rogi. A§a o infrunta. Domnul, cat nimic de-aciia
pre rugaciunea ei sa nu faca. Iar ea mustrarea §i in-
fruntarea aceea nimic nu socotia, ci neincetat striga
§i se ruga,
ti?
www.dacoromanica.ro
326 CAZANIE LA DOMINICA VII

La acel raspuns aspru al Domnului, ca nu este

bine sa "ia panea fiilor sa o dea canilor, cu umilinta
a cuvantat §i ea' zicand: Ap este, Doamne, ci §i
canii mana.nca din faramiturile ce cad din masa Dom-
nilor lor. Ca §i cum ar zice : A§a este, Bunule
Doamne l Cane ma marturisesc ca sant, paga.na sant ;
dar Sfintia Ta, carele esti tuturor milostiv, dintru mila
ta cea mare fa §i acest bine. Precum se satura canii
din faramiturile ce ,cad din masa domnilor lor, a§a
§i din faramiturile milei tale sa se sature fica mea ;
iar eu, maica ei, cu bucurie de binele tau sa fiu
mangaeata.
La aceasta rugaciune cu foc, cu jale §i cu plecare
mare ca aceea, cautand Domnul a zis muerei aceleea:
0, muere, mare este credinta ta ; fie precum vei. Si
s'a tamaduit fata ei dintru acel cias. Ca si cum ar
zice Domnul : Crezu-i-rna ca sant fiul lui David;
crezu§i ca sant perzatorul dracilor ; crezu§i ca pot
sa-ti ajut ; aclaoga§i la credinta ta ruga cu plecare
§i cu rabdare mare; raspunsul meu cel aspru §i mu-
strarea mea, intru nimic nu te scarbi; puse§i nadejde
ca aceea intru mine, ca am putere sa fac ce voiu
vrea ; iata §i lumea ai biruit cu credinta ta §i din
pagana te facui credincioasa ; pentru aceea iatA iti
dau de ce te rogi: cum vei, a§a sa fie tie. Si apa a
dobandit hananeeanca aceea sanatate fetei sale.

A DOUA PARTE :
Invatatura pentru hananeeanca.
postolii §i toti sfintii au pus noun chip de inva-
tatura pre muerea hananeeanca; intaiu, pentru
ca sa ne invatam din rabdarea ei, ca. tare §i var-

www.dacoromanica.ro
7;e-
A 17-A DUPA RusALII 327n
toasa minte a avut intru credinta sa, cand Domnul
spre rugaciunea ei nu cauta nici gandia. Al doilea,
ca o mustra si o infrunta pentru paganatatea ei.
Al treilea, O. se lepada Sfintia Sa sa nu faca aceea de
ce ea se ruga. Grele erau aceste trei lucruri, care
dau a sti, ca Domnul Christos nu primeste rugaciunea
ei ; dar pentru aceea intru inima ei tot se mai aprindea
focul credintei catre Christos si nadejde ca aceia
avea, in cat din credinta sa nimic n'a slabit, si din
ce o lepada dela sine Christos cu cuvantul, cu atata
ea se ruga inai cu mild, si de aceea mai mare na-
dejde avea ca o va milui Sfintia Sa, cum a si fost.
Cu aceasta ne invata sa fim statatori tari in boalele
noastre, pi intru toate nevoile noastre sa nu slabim
a cere ajutor dela Sfintia Sa. De ai $i cunoaste ca
nu esti luat aminte de Dumnezeu si nu-ti asculta
ruga ta, atunci nu-ti aduci aminte, ca macar ca esti
si pacatos pi pacatele tale to -au departat de Dum-
nezeu, insa pentru aceea tot sa to rogi mai cu mare
jale, ca Sfintia Sa este milostiv si darul milei sale
nu-1 va opri de care tine. Nevoeste de curateste
firea ta cu ispovedania ; striga, marturiseste rauta-
tile tale ; cearca deslegare aicea pre pamant deli
este voea sä fi deslegat si in ceriu ; sa nu lasam
nici smerenia cu care asa s'a rugat hananeeanca
aceea, cu inima infranta si plecata, macar ca si nu
cetise ea Scriptura ce zice, ca ruga omului plecat
strabate ceriul. Poate cunoaste fiestecine smerenia
pi plecarea ei, ca de atatea on a fost infruntata de
Domnul cu cuvinte aspre, iar ea fara incetare cu
plecare mare se ruga i ajutor pi milk cerea.
0, santa plecare, mult poti la slava lui Dum-
nezeu : pacatele ierti, mania lui Dumnezeu imblan-

www.dacoromanica.ro
J
328 CAZANIE LA DUMINICA
611

altii spre vrajma§i biruire dai

imparat, ca Estirei, ca Israiltenilor
tirea lui Dumnezeu scoti
,
ze§ti, cum avem chip pre David, pre Ahav §i pre
ca lui Ezechie
din raspa-
ca pre Niniviteni, cari
in loc de pedeapsa au luat mila dela Dumnezeu
la inalte dregatorii scoti oamenii ca pre David, ca
pre Saul §i pre altii pre multi. Nu este mincinos
cuvantul lui Dumnezeu ce a zis (la Luca 18, 14) :
Cela ce se va smeri, inalta-se-va ; iar cela ce se
va inalta, smeri-se-va,.
Rugaciunea cu smerenie multa a ajutat acelei
mueri hananeence. La smerenie alaturata §i simpli-
tate, caci se ruga catre Domnul zicand numai a§a :
Milue§te-mä, Doamne fiul lui David Nu cu vre o
I

vorba de cuvinte multe, ci pre scurt §i simplu, pen-

truca dela inima nevinovata §i dreapta ie§ia acea
ruga. Unde este nevinovatie dreapta acolo este §i
adevar, precum marturisete santa Scripturb. zicand
(Iov 1, I) : Era in %ara Husa un om anume boy.
Acela era om nevinovat, drept, adevarat, §i dupe
nevinovatia cea dreapta ii sporia adevarul §i pri-
sosinta.
Acum, intru aceste vremi, in zadar va cauta ci-
neva nevinovatie dreapta §i priinta, ce intru oameni
cre§tini, nevinovatie §i dreptate cre§tineasca nu vei
afla, ci marire deprta, mandrie, laude §i fala. Intru
ei s'au inmultit nepriinta. Nedreptatea ii aduce de
laude §i falesc pre om, pentru ca sä-1 inbuneze, sä-i
deschida inima catre dan§ii.
Socote§te ce a graft Domnul Christos intru aceasta
Santa Evanghelie, zicand ca nu este trimis decat
la oile cele ratacite in casa israilteneasca, adeca la
oamenii cei pacatoi in semintia cre§tineasca. Mare

.11
www.dacoromanica.ro
TO.
A 18-A DITPA. RUSALII 329

mangaere este pacato§ilor cari cu credinta cunosc pre

Dumnezeu, ca acela sant adevarat israilteni. Macar
.Dumnezeu,
ca. au §i cazut in pacate, insa Domnul tot zice ca
sant oile sale §i pentru dan§ii a venit. Numai ce .tre-
bue§te sa-§i cunoasca pastorul sau, ca. de oile sale
a§a. grae§te Domnul (la loan 10,27,28) : cOile mele
ma cunosc §i eu Inca cunosc pre cle §i eu le voiu da
for viata de veci,. Deci, de-ti este voea sä fii oae ca
aceea i sa to cunoasca Domnul Christos, al lui glas
sa asculti, iar nu al altuia stein, ca pa§unea noastra
acea vecinica nu este dela altul, fara numai dela
Domnul Christos, de carea Sfintia Sa gr4te ca nu
este pane de gloata, ci este panea fiilor imparateti,
pre carea not toti sa o dobandim, Doamne Iisuse Chri-
stoase, intru domnia ta cea mare §i intru imparatia
ta cea desfatata, acolo unde imparatesti cu Parin-
tele i cu Duhul Sfant, acum i pururea §i intru
veci de veci netrecuti §i nesfariti. Amin.

mmt: .-=.-,..-4s, Cd Me4N3SN.

C_A_Z.A.1\T=
LA DUMINICA
A 18-a DUPA RUSALII
,--, Cuvant inainte
L
u este alt nimic pre lume mai drag §i mai
dulce sufletului cre§tinesc decat cuvantul
lui Dumnezeu. Acest folos face a§a intru
` omul acela ce-1 asculta. §i-1 tine, ca lumi-
-3 neaza mintea §i gandul lui care dragostea

www.dacoromanica.ro
330 CAZANIE LA IMMINICA

lui Dumnezeu si catre lucrurile cele ceresti. Face

din fiii maniei, fiii lui Dumnezeu. Sufletul omului ii
indestuleaza insanatoeaza. Pre om it lumineaza,
$i-1 desteapta din rautatile pacatelor. Dupa aceea la
lauda cea desavarsit it duce. Pentru aceea si Domnul
nostru Iisus Christos a venit pre lume, si cuvantul
lui Dumnezeu intru inimile oamenilor semanand, mare
multime de oameni se adunau la dansul, cum spune
si intru Sfanta Evanghelie de asta-zi, ca de multime
ce navalia la Sfintia Sa, pentru ca sa asculte cuvantul
lui Dumnezeu, de nevoe ii era Sfintiei Sale a intra
in corabie si de pre apa a invata oamenii cei de pre
uscat, cum arata. Sfanta Evanghelie de astazi pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 5, stih 1-11.
In vremea aceea, sta Iisus Tanga ezerul Ghenisare-
ctului si a vazut doua, corabii stand lamp ezer ;
ciar pescarii esind dintr'insele, spalau mrejele. Si
cintrand Intru o corabie, carea era a lui Simon, l'a
crugat pre clansuI sä o departeze putinel dela uscat ;
csi sezand invata multimea, din corabie. Iar daca a
cincetat a grai, zis-a catre Simon; Departeaza-o la
adanc si aruncati mrejele voastre spre vanat. Si
craspunzand Simon, a zis lui: Invatatorule, toata
c noaptea ne-am trudit si nimic n'am prins; dar dupa
`cuvantul tau voiu arunca mreaja. Si facand asa,
cprins-a multime mare de pesti, incat se rupea mreaja
clot-. Si au facut semn tovarasilor cari erau intealta
ccorabie, ca sa vie sä le ajute lor; si au venit si
c au umplut amandoua corabiile, incat ele se afundau.
cIar Simon Petru vazand, a cazut la picioarele lui
Iisus graind: Esi dela mine, ca, om pacatos sant,

www.dacoromanica.ro
J
r A 18-A DUPA RUSALII 331 al
Doamne. Ca cuprinsese pre el spaima, *i pre toti
cceia ce erau cu dansul, de vanarea petilor pre cari
di prinsesera, a§ijderea §i pre Iacov §i pre Joan, fe-
cciorii lui Zevedei, cari erau parta§i cu Simon. si a
c zis Iisus .catre Simon : Nu to teme ; de acum vei
c \Tana oameni. Si scotand amandoua corabille la
e uscat, lasand toate, au mers pre urma lui D.

INTAIA PARTE :
Pentru hwatatura lui Christos si pentru vanatul pestilor.
ai inainte de aceasta Evanghelie, scrie Luca
Evanghelistul (4, 38-4o) Ca Domnul Christos
multe minuni a facut : duhuri necurate din oameni
a isgonit, pre soacra lui Petru de lungoare o a ta-
maduit. Acestea le-a facut in cetatea Capernaum,
unde, cand apunea soarele, toti cati avea bolnavi
de boale in multe chipuri, i-au adus la Domnul Chri-
stos §i Sfintia Sa i§i punea manile pre fiete-carele
dintru e4i, §i se tamaduiau. Inca §i dracii din multi
iqiau i strigau: Tu e§ti Christos Fiul lui Dumnezeu.
Daca s'a facut ziva s'a dus intr'un loc pustiu, §i mul-
timea it cauta; a venit la dansul §i-1 opria sa nu se
duca dela danii. Dar Sfintia Sa a zis catre dan§ii:
Si intr'alte locuri trebuqte sa marturisesc Evanghelia
imparatiei ceriului, ca, pentru aceea sant trimis. si
marturisia prin soboarele Galileei atata in cat se stran-
sese la dansul multime multa din Galilea §i din
Capernaum §i de pre aiurea, §i a§a navaliau §i se
indesau in cat dau preste Sfintia Sa: unii pentru ca
sa se vindece de boale, altii pentru ca sa auda in-
vatatura lui, altii numai pentru ca sä vada om mare
§i vestit ca acela.

www.dacoromanica.ro
332 CAZANIE LA DIIMINICA

Afli.ndu -se atuncea langa. ezerul Ghenisaretului

carele se cheama. Marea Galileei, i vazand doua.
corabii lamp ezer, a intrat intru una dintr'insele pentru
navala oamenilor, ca sa nu poata navali sä-1 calce.
Pescarii ale carora erau corabiile acelea, erau ucenicii
Sfintiei Sale : Petru, Andrei, Iacov §i Joan, can
fiind mqteri de acel me§tqug, toti se tineau de mq-
tqug §i pentru hrana vanau pqte. Pana atunci macar
ca. erau chema4i de Domnul spre apostolic, dar Inca
de me§tqug nu sä lasara cu totul i sä umble tot
dupa Domnul Christos. Daca a intrat Domnul in
corabia aceea ce era a lui Petru, a §ezut §i i-a zis
sa urneasca corabia dela margine, pentru ca sa-i fie
indemana a invata depre apa multimea ce sta pre
uscat, i for Inca sa le fie indemana a cauta in fata
lui §i a asculta cuvantul lui. Si a$a in multe chipuri
si cu pilde in multe feluri invata pre multimea aceea
despre imparatia ceriului, §i inimile for mangaea §i
le lumina cu cuvantul.
Daca a incetat Sfintia Sa Domnul de a invata, a
zis lui Petru: Trage mai la adanc §i aruncati mreaja
voastra spre vanat.
Domnul nostru, dup, marturia cuvantului lui Dum-
nezeu, indata a zis apostolilor sa lucreze lucru de
hrana, dand §tire ca. cine va sa agoniseasca hrana
trupeasca, sa agoniseasca dupa saturarea sufletului,
adeca dupa ce ya asculta slujba Bisericei, cuvantul
lui Dumnezeu, §i dupa ce se va ruga. Iata, apostolii
o noapte intreaga vanasera §i nimic nu prinsesera, dar
indata ce au ascultat cuvantul Domnului, au aruncat
mreaja §i mult pqte au prins. Aseamana-se aceasta
indreptare cuvantului Domnului (la Matei 6, 33):
c Cautati mai inainte imparatia lui Dumnezeu §i drep-

www.dacoromanica.ro
 A 18-A DIIPA. RITSALII 333

tatea lui, §i acestea toate se vor adauge voua adeca

§i hrana §i agonisita. Alta invatatura este ca degrab,
dupa marturia cuvantului lui Dumnezeu, zice Domnul
celor ce sant ai sai, sä lucreze. Cu aceasta ne-a dat
invatatura ca, dupe, ascultarea cuvantului lui Dum-
nezeu, mai bine este ca omul sa lucreze deal sä
dantuiasca §i lucruri fail de isprava sä priveasca,
cum fac ceiace serbeaza sarbatorile in betii, in
blestematii §i in toate cheltuelile cele rele. Acei cari
in sarbatori mai mult se imbata §i joaca, curvesc §i
ucidde unde vin sfezile, uciderile, mortilecu a-
ceste lucruri rele intorc sarbatorile lui Dumnezeu.
Dintru acest lucru, necum sa ne vie noun vre un folos
sufletesc, ci perire vecinica sufletelor noastre.
Dace, a zis Domnul catre Petru sa arunce mreaja
in mare sa vaneze pe§te, indata a inceput a se apara
zicand invatatorule, toata noaptea am trudit §i ni-
mica m'am prins. Acest cuvant arata noun, ca toata
truda noastra §i toata nevointa noastra nu este nimic,
de nu va vrea Dumnezeu sa ne dea binecuvantarea
sa. Pentru aceea trebue§te fie§tecarele din noi, sa
rugam pre Dumnezeu mai inainte sä ne fie intru
ajutor intru toate trebile noastre §i intru toate pri-
mejdiile §i nevoile. Cu voea lui Dumnezeu, toate se
fac §i toate se pot. Fara de voea lui, toata truda
noastra este in de§ert, cum a fost §i a lui Petru.
A trudit §i Petru toata noaptea cu tovara*ii sai §i
nimic n'a vanat ; dar daca a aruncat mreaja, dupre
cuvantul Domnului sau, a prins atata pe§te cat nu-1
puteau scoate la margine, ci au chemat pre alti to-
vara§i sa. le ajute. Despre acest lucru a§a spune
Santa Evanghelie zicand: c*i a facut, semn tova-
ra§ilor sai, cari erau intealta corabie, ca sä vie sä

www.dacoromanica.ro
e334 CAZAN1E LA DIIMINICA

le ajute for ; au venit si au umplut amandoua cora-

biile, incat ele se afundau,.
Vrut-a Domnul Christos sa-si arate puterea sa si
in mare, ca toate fapturile sa asculte de dansul.
*tim din Santa Evanghelie, ca vanturile dupre zisa
lui au statut si valurile marei de zisa lui au ascultat
si s'au alinat, incat se mirau oamenii Si graiau (Matei
8, 26, 27): (Cine poate fi acesta, ca si vantul si
marea asculta de dansul a ? Apa marei l'a tinut pre
deasupra si a calcat pre dansa ca pre uscat. Smo-
chinul a trebuit sa sece dupre zisa lui. Panea s'a ih-
multit cu binecuvantarea lui, si cu cinci pani, cinci
mii a saturat. Cunoscut-a soarele, pamantul, petrile,
puterea Domnului lor. Cunoscut-au dracii, iadul, pu-
terea acestui Domn. Iata si pestii in mare, dupre
zisa lui, statut-au ascultatori si voea lui au plinit.
Deci, sä cunoastem si not puterea lui, si dupre
invatatura lui sa stam ascultatori, not cari nu santem
pesti fara graiu ti tara minte, pentru ca ne-a zis :
Unul altuia sa ajutam si sa priim. Iata ca si apos-
tolii la treaba unul altuia au ajutat si dupre zisa Dom-
nului for au fost ascultatori, ca intru crestini sa se
tie dragostea crestineasca.
DA, Doamne, scapare intru inimile si intru faptele
crestinesti, fiindca vedem ca n'are dragoste unul
catre altul. Cei mai mari pre cei mici ca pre niste
robi ii au. In loc de ajutor, mai tare be -iau, mai
tare ii prada, mai tare ii robesc. Intre toti oamenii,
unul altuia nimenea nu poftete binele, unul altuia
ravneste, unul pre altul pizmueste. De cere nescine
ajutor dela cineva, camata ii cauta sa dea, cat sa
nu se poata plati. Acestea toate le facem impotriva
zisei lui Dumnezeu, caci cate ne invata Sfintia Sa,
(.4
www.dacoromanica.ro
 A 18-A DIIPA. RUSALII 235

toate le lepadam si santem surzi la zisa lui Dum-

nezeu, Au doara sant putini de ceiace lacomia for
nici odinioara nu o pot satura ? Acestia, necum sa
ajutoreasca pre cineva, ci Inca gandesc de unde vor
lua si pre cine vor prada sa stranga bani si avutie.
Doamne, da ca din binele ce ne-ai impartit, sa aju-
toram §i not pre fratii nostri crestini si unul altuia
bine sa. facem ; ca aceasta este dragostea cresti-
neasca. ; cu aceste lucruri sa imbanzeste Dumnezeu.
Fara de acestea, cu anevoe va imblanzi cineva pre
Dumnezeu.
A DOUA PARTE :
Pentru spaima *i mirarea lui Petru ca a vazut atata
peOes *i pentru ascultarea apostolilor.
aca a aruncat Petru mreaja, dupre zisa Dom-
D) nului, si a vazut ca s'a vanat atat peste, a cu-
noscut ca nu este pentru truda sa, ci pentru zisa
si pentru voea lui Dumnezeu, stiindu-se pre sine pa-
catos. Puterea lui Dumnezeu vazand s'a spaiman-
tat si de mare minune ce a vazut, a mers si a cazut
la picioarele lui Iisus si a zis: Esi dela mine, Doa-
mne, ca sant om pacatos. Nu sant destoinic sä stau
inaintea fetei tale, ca te vad ca. esti Domn $i stapa-
nitor a toate fapturile. De vreme ce te asculta marea
si pestii din ea, eu nu sant vrednic sa stau inaintea
ta, fiindca sant om pacatos, Doamne, iar Sfintia ta
esti curat si sant. .

Se cadea, Petre, sa te rogi ca sa petreaca Domnul

cu tine, sa-ti mearga tot bine intru toate. Dar nu
este de mirare ca ai facut si to ca si alti oameni, cari
au fost bucurosi sa aiba pre Dumnezeu cu sine, iar
daca au vazut marirea lui, s'au aratarea lui, s'au speriat

f.
www.dacoromanica.ro
J
ei 336 CAZANIE LA DUMINICA

foarte §i s'au spaimantat, pentru aceasta ca s'au so-

cotit pre sine ce sant. Avraam s'a marturisit (Fa-
cere 18, 27) CA este tarana §i cenu§A inaintea lui
Dumne ,zeu. loy, ca ni§te tina, zice, ca ne-a facut §i
ca n4te praf ne intoarcem. Moisi proroc s'a speriat
§i a fugit dinaintea Iui Dumnezeu. A§ijderea Ezechiil
vazand aratarea lui Dumnezeu n'a putut rabda, ci
a cazut cu lata la pamant (Ezechiil 44, 4) §i putinel
de nu i-a e§it sufletul dintr'insul. Cum a fost plecarea
suta§ului aceluia ce s'a rugat Domnului de a zis
(Matei 8, 7, 8), ca nu este vrednic sa intre in casa
lui, ci numai sa. zica cu cuvantul §i se va tamaclui
sluga lui ; a§a §i Petru s'a facut nevrednic inaintea
Domnului, iar Domnul degrab l'a facut vrednic, nu
spre vanatul pestelui, ci spre vanatul oamenilor, sa
prinda intru mantuire pre lume oamenii cu invatatura
§i cu minunile, cum a prins in mare pe§tii, cu mreaja.
Suta§ul sanatate slugei sale a dobandit pentru plecare,
iar Petru Apostol §i invAtator lumei a statut, caci
cu aceste cuvinte l'a intarit Si l'a mangaiat Domnul
zicand : Nu to teme, a de acum nu vei \Tana pe§te,
ci oameni.
Daca i-a fagaduit Domnul aceasta dregatorie, ce
a facut Petru §i ceia-l-alti? Spune Sfanta Evan-
ghelie, ca. pentru acea minune ce au vazut, au tras
corAbiile la uscat, au lasat toate §i au plecat dupa
dansul. De aicea sa. ne invatam a fi ascultatori catre
Domnul Christos ; toate sa passim pentru dansul.
SA nu ne fie mai drag nici avutie, nici tata, nici muma,
nici prieteni, mai vartos de cat Domnul nostru Chri-
stos §i invatatura lui cea sfanta. Acest gaud sa fie
intru tot omul cre§tin, ca pentru chemarea ce ne-a
facut Domnul nostru, dupa dansul sa umblAm, iar.

www.dacoromanica.ro
 o qy4).
6 A 18 -A DUPA RUSALII 337

nu dupa lume. Chiar de ne-ar opri lumea toata §i de

ne-ar fi §i de parinti §i de prieteni a ne desparti,
nici atunci de dupa dansul sä nu ne intoarcem, §i
zisa lui sä nu parasim Ca iata Apostolii, oameni de
rand §i necarturari fiind, numai pentru cuvant §i pentru
minune au lasat toate §i au purces dupa dansul.
Noi in toate zilele auzim cuvantul lui $i minunile
lui socotim, $i nimic nu ne poate indemna sa urmam
lui. Aceia nici acasa nu s'au mai intors, ci au pa-
rasit toate cate aveau.
Avraam uentru Dumnezeu,. a lasat tot, §i tara §i
rudeniile prietenii, §i a fost nemernic (adeca strein)
$i
intr'alta tara (Facere 12, I 4) ; iar noi, pentru
Dumnezeu, necum sa lasam ceva, ci de nu ne-am
jura incai pre numele lui. Daca nu dam saracului,
incai sa nu-i luam ce are. Daca nu ajutorim cazutul,
neputernicul, incai sa nu-1 asuprim, sa nu-1 amaram.
Daca nu ne pasa de binele nostru cel netrecut sa--1
agonisim, incai sa nu-1 risipim. Daca ne lenevim a
slujt lui Dumnezeu, incai sa nu-1 maniem.
0 Doamne. Iisuse Christoase, da noua ca darul tau
sa sufle intru inimile credincio§ilor tai, sä se afle in
mreaja Apostolilor tai, scotandu-i dintru ada.ncul rau-
tatilor lumei acesteea $i tragandu-i catre marginea
imparatiei tale,pre carea noi toti sä o dobandim,
pentru mila §i pentru indurarea ta cea mare, ca a
ta este puterea, cinstea, biruirea, slava, frumsetea §i
toata lauda, d'impreuna Cu Parintele §i cu Duhul
Sant, acum §i pururea §i intru veci netrecuti §i ne-
sfar§iti. Amin.

G.
www.dacoromanica.ro 22
 .11.--
.11---

CAZANIE
LA DUM1NICA

A 19-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
rand Domnul *nostru Iisus Christos sa in-
vete pre oameni sa fie blanzi si rabdatori,
aceasta invatatura a dat de a zis : Cine nu
se va intoarce §i sa fie ca un prunc, nu va
intra intru imparatia ceriului. Pruncul nu tine
manie, nici are scarba in sine sa gandeasca rau
cui-va. De o parte il bat §i-1 gonesc, de alta parte
se intoarce §i vine. Pizma §i zavistie n'are. Asa va
Domnul sä fie credincioii sai: rabdatori, blanzi, ne-
manioi §i rau pentru rau nimenui sa. nu faca. Cum
it auzim invatand ins4 inteaceasta Santa Evanghelie
de astazi pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 6, stih 31-36.
is-a Domnul : Precum va este voea ca sa. faca
Z/ voud oamenii, faceti §i voi for 4jderea. Si de
Q iubiti pre ceia ce va iubesc pre voi, ce dar este
cvoua? ca i pacat4i iubesc pre ceia ce-i iubesc
c pre danii. Si de faceti bine celor ce fac voua bine,
cce dar este voud? ca gi pacatoii acee4 fac. Si de
dati imprumut acelora dela care ateptati a lua, ce
c dar este voua ? ca i pacatoii dau paca.toilor im-
4iC'1"6

www.dacoromanica.ro
 SCA-44
A 19-A DUPA. RUSALII 339 `ct

prumut, ca sa is intocma. Ci iubiti pre vrajmasii

vostri, si faceti bine, si dati imprumut, nimica astep-
ctand si va fi plata voastra multa, si yeti fi fii celui
.de sus ; Ca el este bun spre cei nemultamitori si
spre cei rai. Deci, fiti milostivi cum si Thal vostru
este milostiv D.

INTAIA PARTE :
Pentru dragoste, blandete *1 netinerea maniei.
Cum este focul in mijlocul altor fapturi, de lumi-
neaza si incalzeste, asa si dragostea cea deplin
in mijlocul altor bunatati, lumineaza si incalzeste su-
fletul si-1 aprinde cu dragoste catre Dumnezeu.
Dragostea se imparte in doua pari:i : o parte este
vazuta, alta nevazuta. Cu partea cea nevazuta se cade
a iubi pre Dumnezeu cel nevazut, cu tot sufletul,
cu toata inima, cu tot gandul, si a face voea lui $i
invatatura lui, si a dori de viata cea nevazuta ce este
in veacul ce va sa. fie. Iar cu partea cea vazuta se
cade a iubi pre de aproapele sau ca $i pre sine ; nu
numai pre prietenii nostri, ci si pre vrajmasii nostri.
Domnul a zis cu rostul sau cel sfant (Matei 5, 44):
aubiti pre vrajmasii vostri, faceti bine celor ce nu va
iubesc pre voi, graiti de bine pre ceiace va blestema
pre voi, rugati-va pentru ceia ce va napastuesc pre
voi D. Aicea pre scurt umple Domnul toata invatatura
crestineasca, caci din dragoste purcede mila, cum avem
chip pre Domnul Christos, ca a iubit lumea, pentru
care dragoste am dobandit mila lui, pentru care mila
santem izbaviti. Nu poate fi mai mare dragoste decat
aceasta, ca a murit Domnul Christos pentru vrajmasii
sai ; nici poate fi mai mare mila decat aceasta ca a
iubit Domnul Christos pre vrajmasii sai.
W.3( GCE

www.dacoromanica.ro
4k3S SEAt
340 CAZANIE LA DIIMINICA

*i intru not nu va putea fi mai mare mild decat

cand vom avea dragoste sufleteasca catre vrajma§ii
no§tri. A§a a facut David mild cu Memfivoste nepo-
tul lui Saul vrajmawl sau, caci pentru dragostea ce
avea cu Ionatan tata- sat], intoarse de-i dete toata avu-
tia lui Saul mou-sau (precum scrie la a doua carte
a imparatilor 9, 7). A$a a facut Pavel Apostol, Stefan
intaiul mucenic, §i WO dreptii Legei Vechi §i Le-
gei Noi.
0, mare bine a agonisit noun §i frumoasa cununa
a impletit noua. Dumnezeu cu aceasta dragoste. Mare
este cu adevarat milostenia, ca pentru dansa Dum-
nezeu ne iarta pacatele. Nimic nu este mai mare de-
cat cand iertarn pre ceia ce ne sant vinovati noua ;
atunci indata dobandqti cununa biruirei §i te li-
pqti de Dumnezeu, cum §i graiete Sfintia Sa cu ros-
tul prorocului §i zice (Psalm. 24, 22): ( Ceea ce nu
tin manie §i cei drepti, se lipesc de mine). Dreptii
sant ceia ce nu fac strambatate nimanui: nici la prie-
teni, nici la vrajmai. Cela ce va vrea sa rasplateasca,
acela va afla rasplatire dela Dumnezeu. Daca vre
unul va Linea altuia manie §i dela Dumnezeu va ce-
re iertare, sau daca catre om nu va avea dragoste §i
dela Dumnezeu va cere mild, cine se va ruga pentru
iertarea pacatelor unuia ca aceluia (grae§te Iisus Si-
rah cap. 28, stih r-4)?
Pentru aceea, iarta pre cela ce te-a pagubit §i te-a
maniat, caci in ce cias te vei ruga lui Dumnezeu pen-
tru iertare, intr'acel cias va ierta pacatele tale, fiindca
a$a a fagaduit §i a zis (Mat, 6, 14): (De yeti ierta
pre oameni de gre§alele lor, ierta-va §i Dumnezeu Pa-
rintele vostru gre§alele voastre ; iar de nu yeti ierta
pre oameni de gre§alele lor, §i Parintele vostru cel
G) @
fore'. a a.
www.dacoromanica.ro
 li CI
A 19-A DUIDA, RUSALII 341 0
din ceriu, nu va ierta pre voi de gresalele voastre,.
Domnul nostru Iisus Christos a vazut, ca pana
santem intr'aceasta viata, pana atunci santem sub
mare neputinta si sub mare lipsa si nenorocire su-
pusi, insa nu pre toti intr'un chip asupreste neputinta
si nenorocirea. Pentru aceea Domnul a invatat ca,
ceia ce sunt mai slobozi de lipsa, de neputinta, sa le
fie mila de cei mai neavuti, de cei mai neputinciosi.
Pre cari vor vedea in saracie inotand, in boale zacand,
de agonisita scapati, de batranete slabiti, in scarbe
cazuti , pre unii ca aceia invata Domnul cei mai
avuti, cei mai sanatosi, cei mai tineri, cei mai bogati,
cei ce mai au pace, sa-i ajutoreasca, sa-i miluiasca.
5i aceasta nu invata Domnul pre unul sau pre doi, ci
pre toti cati sunt credinciosii sai. Asa de demult cu
prorocii a dus oamenii care milostenie zicand cu
Isaia Proroc (58, 7, 8): (Frange panea ta saracului,
flamandului. Pre cei fara de casa, du-i in casa ta. De
vezi omul gol, imbraca-1. Atunci va straluci de dimi-
neata lumina ta si sanatatea ta degrab va inflori si
va merge inainte-ti dreptatea ta si slava lui Dumne-
zeu te va incungiura. Atunci vei striga si Dumnezeu
te va auzi, si Inca graind tu, va zice : Iata am ye-
nit ) . Asijderea si prin Miheea Proroc zice (6, 8):
(Ti-a aratat, omule, care lucru este de treabd inaintea
lui Dumnezeu si ce trebueste lui Dumnezeu dela
tine, adeca sä faci dreptate, sa iubesti milostenia si
sa ostenesti pentru Dumnezeul tau,. Intru aceste cu-
vinte ale Domnului nostru si ale prorocilor Sfintiei
Sale, arata noun carora vom urma $i de care vom
asculta, de ne este voea sa dobandim mila Dom-
nului nostru.

M(z
www.dacoromanica.ro
4,p s qt.
,.)
342 CAZANIE LA DIIMINICA (_

A DOUA PARTE :
Pentru milostivirea ce are Dumnezeu spre noi *i cum
ne vom asemana lui cu milostivirea.
e vei sa §tii mai bine cum vei putea fi milostiv,
J iata ca. Domnul da noud chip de ne invata
cum vom fi milostivi §i zice a§a : (Fiti milostivi
precum §i parintele vostru cel din ceriu este milo-
stiv1. Cum este milostiv Parintele nostru cel din
ceriu, plina este Scriptura de aceasta. Tata cum
graete David Prorocul (Psalm. 144, 9) : (Mila Dorn-
nului este preste toate fapturile lui. De mila lui este
plin pamantul §i merge din neam in neam spre ceia
ce se tern de dansub.
Mila Domnului se arata mai intaiu intr'aceasta,
ca pocainta omului indelung o a§teapta §i indelung
rabda. Noi gre§im, iar Dumnezeu tace ca §i cum
n'ar §ti. Dumnezeu i§i opre§te certarea, iar noi nu
ne oprim de pacate. Dumnezeu ne tinde mila sa,
iar noi ne intindem in rautati precum despre
aceasta Petru Apostol marturise§te zicand : c Cu
i
rabdare ingadue§te Dumnezeu pentru noi, ca nu va
pre nici un om sa pearda, ci va sa se intoarca toti
sa se pocaiasca,. Mare mild arata noun Dumnezeu
cu aceasta. Pre ingeri, daca gre§ird, nu-i rabda ; pre
omul cel dintaiu 4jderea. Pre ingeri din ceriu per-
dutu-i-a, pre Adam din raiu it isgoni (Facere 3, 23),
iar acum ateapta §i rabda pana la batranete, doara
cand-va ne vom veni in simtire.
Al doilea, se arata mila lui Dumnezeu oamenilor
§i mai vartos celora ce de buna voia for se intorc
de catre dansa, §i cu pacate grozave §i de perire se
departeaza de dansul ; iar Dumnezeu in multe chi-
w Cf_.)

:.,T.3re)
G'f_11.

www.dacoromanica.ro
S3L9 U",
A 19-A DIIPA RIISALII 343 G
puri si cu mild in multe feluri ii cuprinde catre sine,
ii cheama cu bine totdeauna si da tuturor intr'un
chip, nu numai celor ce nici o slujba nu-i slujesc,
ci si celora ce rautati si pacate inmultesc.
Al treilea, $i aceasta este mila lui Dumnezeu
mare, cand primeste si pre omul cel pacatos, daca
se intoarce catre dansul, el carele de multe on 1-a
maniat cu fapte rele si grozave, asa precum zice
si proorocul : In ce ceas se intoarce pacatosul din
rautatile sale, intr'acel ceas uita Dumnezeu pacatele
lui. Ca aceasta este adevarat, socoteste pilda ce
scrie Luca Evanghelistul (15, 20, 2 I) : Cand feciorul
cel curvar, dintr'acea slujba rea a diavolului, s'a in-
tors la casa tatane-sau, atunci tata-sau, daca l'a
vazut de departe, indata a exit inaintea lui de l'a
intampinat, in bratele sale l'a cuprins, l'a sarutat,
toate gresalele lui si cheltuelile i-a iertat, cu ves-
mantul cel d'intaiu l'a imbracat, inel in degetul lui
i-a dat si incaltaminte in picioare. nu pentru alt-
ceva, ci numai pentruca s'a intors din pacate si a
marturisit gresalele sale zicand : (Parinte, gresit-am
la ceriu si inaintea ta, si nu sant vrednic sa ma
chem fiul tau, ci ma fa ca pre unul din argatii tai).
Aicea Domnul Christos a talcuit, ca Parintele
este Dumnezeu, iar fiul este fieste-ce om pacatos.
A aratat mila parintelui sau spre omul cel pacatos,
carele, cand se intoarce din pacate si ispovedueste
rautatile sale inaintea lui Dumnezeu si duhovnicului
sau, gata este Dumnezeu sa-1 ierte, imparatia cea
netrecuta sa-i daruiasca, vesmantul sfantului Botez
ce a perdut, iar sa-i dea, si toate darurile ii da ca
si cum nu 1-ar fi maniat nici odinioara.
De aceia plate cunoaste fieste-cine cat este de

www.dacoromanica.ro
sok-3

344 CAZANIE LA. DIIMINICA

1
mare mila Parintelui Ceresc, ca Sfintia Sa nu alege,
ci fie§te-caruia este milostiv. Zice soarelui sau sa
straluceasca $i celor rai ca §i celor buni, §i celor ne-
drepti ca celor drepti; §i da ploaie precum celor
buni, asa gi celor rai. Pe langa acestea, toate faptele
noastre cele rele ce ni se par bune §i frumoase, iar
inaintea lui Dumnezeu sant rele §i grozave, Sfintia
Sa aka le tocme§te si le infrumuseteaza spre binele
nostru, ca §i cum am face tot bine.
Deci §i noi, de ne este voea sa plinim zisa Dom-
nului nostru Christos, sa facem bine nu numai prie-
tenilor no§tri, ci vr4ma§ilor notri (Matei 5, 44).
De vom face bine numai celor ce ne fac noun bine,
acea dragoste nu este dumnezeeasca, ci este ome-
neasca. pacato§ii, §i talharii, §i furii pre ai sai iu-
besc gi unul altuia fac bine. Pentru aceea intocma
cu dan0 munca vor lua ; iar cela ce va face bine
saracului, neputernicului §i celuia ce nu-1 iube§te pre
dansul, acea dragoste §i acea mila este dumnezeiasca
§i sufleteasca. Cine va avea acea mila, mare plata
va lua dela Dumnezeu $i fiu aceluia se va chiema
dupa cuvantul Sfintiei Sale ce a grait (la Matei 5,
I2): Bucurati-va §i va veseliti cand _yeti face a§a,
ca plata voastra multa este in ceriu yeti fi fii celui
de sus,. A§a §i vra§maul tau acum, cola ce ti-a
facut rau, de-i vei ingadui cu blandete, atunci §i
vrajba lui vei potoli §i la pocainta it vei aduce, daca
va vedea rabdarea ta. Si insuti pentru blandetele §i
pentru rabdarea ta, cununa imparatiei ceriului vei
dobandi, pre carea, pre noi pre toti ne invredni-
cete sä o dobandim, Iisuse Christoase Dumnezeul
nostru, ca tie se cade toata cinstea, marirea §i pu-
terea, d'impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sfant,
acum si pururea §i in veci vecilor. Amin.
G4-4:
www.dacoromanica.ro
 CA.Z.A_1\TI=
LA DUMINICA

A 20-a DUPA RUSALII

Cuvcint inainte.
u este nimic asa de dulce sufletului nostru
inteacest veac, ca atunci cand se pomeneste
invierea din morti si a doua nastere intru
viata de veci. Cu aceasta pomenire se ve-
selesc sufletele dreptilor. Sufletele pacato-
§ilor se intorc la pocainta, cu fapte bune le imbo-
gateste, de Orate si fara prihana le fereste si tot
binele §i frumusetile lumei ca o nimic le socoteste
improtiva frumusetei celei vecinice, care dupa inviere
se va arata celor drepti. Pentru aceea se cade noun
sa. credem tare invierea, pre carea Domnul ne-a
aratat noun nu numai cu cuvantul, ci §i cu lucrul
§i cu mare minune ce a facut cu fiul vaduvei in ce-
tatea Nain, precum mai lamurit auzim astazi din
Sfanta Evanghelie pre carea o scrie Luca Evan-
ghelistul.
Cap. 7, stih. 11-16.
In vremea aceea, mergea Iisus intr'o cetate ce se
chema Nain, si cu dansul mergeau Ucenicii lui
c multi si multime mare. Iar daca s'a apropiat de
cportile cetatei, iata scoteau pre un mort, fiu unul
likr,6?"

e,,=n
www.dacoromanica.ro
4`"t 346 CAZAN1E LA DUMINICA

na.scut al maicei lui, §i aceea era va.duva. ; §i multime

mare din cetate era cu dansa. Si vazandu-o pre
cdansa Domnul i s'a facut mild de ea, §i i-a zis : Nu
plange. Si mergand s'a atins de pat ; iar ceia ce-1
< duceau, au statut, §i el zise : Tanarule, tie graesc :

(Scoala. Si a §ezut mortul §i a inceput a grai. Si l'a

dat pre dansul mumei lui. $i a luat frica pre toti,
c§i mariau pre Dumnezeu, graind, ca proroc mare
«s'a sculat intru noi, §i ca Dumnezeu a cercetat pre
« oamenii sai) .
INTAIA PARTE :
Pentru puterea dumnezeirei lui Christos si pentru,
adevarata a lui minune ce a facut.
Sd cunoatem astazi dintru aceasta Santa Evan-
ghelie, iubitii lui Dumnezeu, ca. Domnul Chri-
stos nu este om de rand, cum it graesc jidovii i
arienii, ci este Dumnezeu adevarat. Dupre calatoria
ce a facut Si dupre atingerea de pat, om deplin se
arata ; iar dupre cuvant §i dupre minune, Dumnezeu
deplin se marturisqte, caci putea numai cu un cuvant
sä invie mortul, ca §i pre Lazar (Ioan 1 I , 43). Pentru
aceea se atinse de pat, ca sa cunoasca toti, ca. §i
trupul lui este datator de viata §i de inviere §i sa
§tie, Ca este acela carele din inceput a zidit din pa-
mant pre om, i-a dat suflet de viata (Facere 2, 7)
1 lumina de vedere. Pre acest tanar l'a intors din
parnant i i-a dat suflet ; nu altul, ci pre acela ce eise
din trup, iaras l'a intors in trup, ca sä cunoasca ca
din puterea glasului Sau, invie mortii. it asculta
portarii iadului $i sloboade mortii din inchisorile iadului.
Mari §i minunate minuni a facut Domnul nostru
Iisus Christos, nu ca un om, ci ca un Dumnezeu a-

a'S` 03
www.dacoromanica.ro
 --oNw
rAt,
A 20-A DIIPA. RIISALII 34: rq-

devdrat : a schimbat in Eghipet apele in sange (Eire

7, 17, 18) ; celui ce era din na§tere orb, i-a dat vedere
(Ioan 9, 7); stricatii a curdtit numai cu un cuvant ; pre
draci .din oameni a gonit ; din cinci pani, cinci mii de
oameni a saturat in pustie ; din apa, yin a facut; din
ologi, cu picioare a facut; pre surzi i-a facut sa auda
§i pre muti s, grdiasca ; pre Lazar cel de patru zile
mort,. l'a inviat §i pre fata lui Iair. A§a §i pre tinarul
din Evanghelie inaintea multimei l'a inviat.
Spune Sfinta Evanghelie ca. I s'a facut mild de sa-
racia femeei aceleea, caci avea numai pre acel copil
§i i-a zis : Nu plange, ca asta-zi vei vedea marirea
lui Dumnezeu, numai sa ma cunoti ca eu sint in-
vierea, nu numai a copilulni tau, ci §i tuturor celor ce
vor crede in mine. Acestea daca auzira ceia ce duceau
patul, au statut, §i a graft Christos : Tinere tie zic,
asculta glasul Facatorului tau, cela ce birue§te cu moar-
tea §i cu viata. Eu zic mortei sä se ducd dela tine,
iar to to scoala. Atunci indata s'a sculat mortul, a §e-
zut si a inceput a grai. Nu s'a rugat ca Ilie nici ca
Eliseiu prorocii lui Dumnezeu caci acestora ca
unor oameni le trebuia rug-a, sa -i auda Dumnezeu
sä invie mortul; iar Domnul Christos ca un Dumnezeu
ce este, insui cu puterea sa a inviat mortul. Atunci
s'au spaimantat toti daca au vazut aceasta minune
ca a inviat mortul. Mai vartos se mirau de puterea lui
cea mare §i au inceput a lauda pre Dumnezeu si a
grai, ca mare proroc s'a sculat intru noi, §i a miluit
Dumnezeu pre oamenii sai. Il graiau proroc caci era
de cinste acest nume in israilteni. Il graiau mai mare
decat prorocii ce au Post mai inainte de dansul, pentru
lucruri minunate ce facea, pre care nimenea din oa-
meni nu le putea face. Pentru atatea minuni ce fa-

www.dacoromanica.ro
 rj11 348 CAZANIE LA DUMINICA.

cea, era cunoscut §i tiut, nu numai in jidovi, ci §i

in toate laturile lumei.
Pentru aceea noi credem ca Sfintia Sa este Dum-
nezeu mai inainte de veci intoema §i asemenea §i
unul cu Parintele ceresc dupa dumnezeire. Acela
este isbavitorul lumei, invierea noastra §i viata de veci.
La ziva de apoi acela va invia neamul omenesc cu
trambita ingerului §i va aduna inaintea marirei sale
toate limbile (Matei 25, 32), §i va da fie§te-caruia
dupa lucrul lui; paca.t4lor : munca de veci §i matca
focului, iar dreptilor : viata de veci §i imparatia
ceriului.
A DOUA PARTE :
Pentru invierea a toata lumea $i pentru slobozirea
din robia acestei lumi.
lara§i zic ca *i din inceput, O. nimic nu este mai
dulce sufletului intru aceasta lume, decat atunci
cand aude §i crede in invierea mortilor, in inoirea intru
viata neputreda si faxa de moarte §i in unirea sufletului
cu trupul in lumea ce va sa. fie. Pentru aceea, pururea
ni se cade sä ne aducem aminte de acestea ca nite
robi. Precum robii fiind in inchisori §i in robii grele,
tot-de-una, ziva. noaptea, gandesc la scaparea lor,
la casa §i la m4a lor ; asa §i noi sa gandim
tot-de-una la invierea §i la slobozirea noastra, caci aceea
ne va libera de scarbele §i de grijile acestei lumi, de
moarte si de putrejune. Noi Inca suntem ca intr'o robie
intru aceasta lume, intre duhuri rele si vrajma5e.
Nici odinioara nu avem veselie deplin. Putem si noi
sa zicem cu acei cari au lost robi in Vavilion (Psalm.
136, 4) : Cum vom canta cantarea Domnului in
tarn straina ?, Cu adevarat aceasta lume este stra-
-To,,_.
g-Q) ei-T3
www.dacoromanica.ro
 A 20-A DUPA. RIISALII 349 P°e.)

ina ; nu este a noastra., ci sintem streini intr'insa ; nu

avem aicea cetate statatoare. SA cautam pre cea
viitoare s'o aflam, caci aceea este mo§tenirea noastra
cea statatoare. Pentru aceea, nimic sa nu avem mai.
de cinste intru aceasta lume, ca mo§tenirea veacului
ce va sa. fie §i ca veselia cea adevarata. De aceasta
sa ne aducem aminte. Cu acestea sa ne veselim sufle-
tele noastre, gandind de moarte §i de viata cea fara
de moarte. Acestea sant portile prin care vom trece
la viata cea de veci in veacul ce vine. Aceste porti
stau inpotriva noastra. Una din ele este groasnica
§i cu durere,este moartea care duce trupul in pamant
si in putrejune. Alta, foarte vesela §i frumoasa, este
invierea carea ne duce din intunerec in lumina, din
moarte in viata, de pre pamant in ceriu (Ioan 5, 24).
Pentru aceea.§i ziva §i noaptea sa. ne aducem a-
minte de aceea ; in viata curata §i fara de pacate sa
petrecem ; sa ne gatim de moarte §i de inviere ; sa ne
impodobim sufletele noastre cu toate podoabele cele
suflete§ti §i cu toate faptele cele bune. Atunci vor lu-
mina bunatatile tale inaintea cetelor ingere§ti, inaintea
a toata lumea, si to vei veseli cu dreptii intru ye-
selie neincetata, intru binele acela de carele scrie
Pavel Apostol (I Corinteni 2, 9), ca nici ochi l'au
vazut, nici urechi l'au auzit, nici la inima a intrat
imparatia cea de sus a ceriului, care not toti sa o
dobAndim, pentru darul Domnului nostru Iisus Chri-
stos, a caruia este toata tinerea, slava §i 'cinstea,
d'impreuna cu Parintele si cu Duhul SfA.nt, acum si
pururea §i intru veci vecilor netrecuti §i nesfarici.
Amin.

cea

www.dacoromanica.ro
 Wf-O-It-<>4K04t--4W-OiM
re-177-479--0;

CA_ZA.1\1-=
LA DUMINICA

A 21-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
sand plugarul va sa seamene samanta, trimite
mai inainte argatii sai in tarini de tae maracinii
ara parnantul, apoi scoate samanta din jit-
si
nita de o seamana. Aceasta samanta tru-
peasca, se aseamana celei sufletesti. De aicea
a luat pilda Si Christos despre samanta cuvantului
lui Dumnezeu. Cand a vrut sa-1 semene pre pamantul
cel intelegator al inimei omenesti, a trimis slugile
sale : pe patriarhi, legea, prorocii, ca sa tae mai in-
ainte spinii pacatelor $i inselaciunea idolilor din su-
fletele noastre, apoi insusi Dumnezeu a venit sä se-
mene samanta sa, cum auzim acum mai la.' murit
din Santa Evanghelie pre care o scrie Luca Evan-
ghelistul.
Cap. 8, stih 5-15.
Zis -a Domnul pilda aceasta : Esit-a semanatorul
/ sa semene samanta sa. *i cand a semanat, una
ca cazut langa cale si s'a calcat si paserile ceriului
co a mancat. Si alta a cazut pre peatra, si daca a
rasarit s'a uscat pentru,ca nu avea umezeala. *i
calta a cazut in mijlocul maracinilor, si crescand
t maracinii o a inecat. *i alta a cazut pre pamant
0;t r- Gd
a

e,1-'n
www.dacoromanica.ro
 A, 21-4. DUPA. RUSALII 351 '"?2`).

(bun, si crescand a fa.cut rod cu sutele. Acestea gra-

cind, a strigat: Cela ce are urechi de auzit, sa auda.
cIar Ucenicii lui l'au intrebat graind: Ce este pilda
aceasta? Si el a zis: Voua este dat a sti tainele
cimparatiei lui Dumnezeu, iar celor-l-alti in pilde, ca
cprivind sa nu vada, §i auzind sa nu inteleaga. Iar
pilda este aceasta : Samanta este cuvantul lui Dum-
nezeu. Iar cea de lamp cale, sant ceia ce aud; apoi
(vine diavolul si ia cuvantul dela inima lor, ca nu
ccumva crezand sa se mantuiasca. 'Jar cea de pe
peatra, sant cari cand aud, cu bucurie primesc cu-
t vantul ; dar acestia radacina n'au, cari cred pana
cla o vreme, $i in vreme de ispita sa. leapada. Iar
cceea ce a cazut in maracini, acestia sant cari aud,
dar cu bogatiile §i cu grijile §i cu dulcetile acestei
clumi umbland sa ineaca si nu plinesc rodul. Iar
ccea de pre pamant bun, acestia sant cari cu inima
tbuna §i curata auzind cuvantul it tin §i fac rod intru
rabdare. Acestea zicand a strigat : Cela ce are urechi
de auzit, sa auda2.
iNTAIA PARTE :
Pentru semanatul semintei; cum pier trei Orli *i numai
a patra parte rode*te.
omnul Dumnezeu in multe chipuri si in multe
) feluri a grijit de mantuirea. neamului omenesc
$i cu mare intelepciune a grait catre dansii, une
on deschis si la aratare, alte on acoperit $i cu pilda,
cum si aicea, ca de alt oare-cine graeste de sine,
cum a venit din ceriu ca un semanator sä semene
cuvantul bunei vestiri, si ia pilda din semintele ce
cad pre cale, pre peatra si in maracini, §i graeste :
Esit-a semanatorul.

www.dacoromanica.ro
 7:(P
co"` 352 CAZANIE LA DOMINICA

De unde a esit si unde a venit ? Esit-a Christos

Fiul lui Dumnezeu, din bratele Parintelui, din domnia
sa cea inaltd, intru robii sai cei de jos, din ceriu
pre pamant. Noi catre dansul n'am putut merge,
pentru pacatele noastre, ci insusi a venit catre noi
sa marturiseasca si sa spue noun de imparatia ce-
rului si de binele de veci. Aceasta este asa ca si
cum ar fi niste vinovati ce stau departe, dinafara
de curtile imparatesti, si vrand imparatul sa -i ierte
Si sa le dea pace, nu-i baga inlauntru, ci insusi el
iese dinafard de graeste cu dansii. Asa a facut si
Domnul nostru Iisus Christos imparatul marirei de
veci : a esit dela scaunul imparatiei sale si a venit
catre noi. .
N'a perdut pre lucratorii cei rai si lenesi, pre
noi cari it parasisem si in locul lui ne inchinam ido-
lilor si dracilor, ci cu blandete a vorovit cu noi.
Nu numai cu cuvantul si cu invatatura a grijit de
noi, ci Inca s'a si trudit si ca un plugar a ostenit.
A esit intru aceasta lume ca un plugar in farina sa,
sa trudeasca, iar nu sa odihneasca. Plugarului nu
se cade sa odihneasca. Sfintia sa Christos in chipul
unui plugar, carele cu acest gand seamana, ca nici
un graunt sä nu piard, ci toate sa faca roada, iar
care graunt cade in laturi pre cale, sau pre piatra,
sau pre spini, aceasta nu se face cu voea semana-
torului Sfintia Sa Domnul Christos, zic, cu acest
,

gaud a semanat samanta cuvantului sau, ca sa nu

peaie nici unul, ci toti sa se mantuiasca.
Este in afara de voea lui Dumnezeu and nu pri-
mesc toti intr'un chip cuvantul lui, ci insasi aratura,
adeca inima oamenilor, este vinovata. Intru aceasta
cuvantul lui Dumnezeu se asearnana semintei, in-
*c°o% krT.
EV:9 BUJ
www.dacoromanica.ro
 A 21-A DUPA. RUSALII 353

taiu pentru aceasta, Ca precum este aruncata sä-

manta in pamant pentru roada si pentru spor, asa
si cuvantul lui Dumnezeu este semanat intru inimile
oamenilor. Al doilea, pentru hrana se inchipueste
cuvantul lui Dumnezeu, semintei ; ca precum iese
din samanta hrana de viata trupeasca, asa Si din
cuvantul lui Dumnezeu iese hrana sufleteasca intru
viata de veci. Al treilea, pentru aceasta se chiama
cuvantul lui Dumnezeu samanta, caci precum sä-
manta nu face roada in fiece pamant, asa si cuvantul
lui Dumnezeu nu face roada intru inima fiestecaruia
om, cum se arata intru Sfanta Evanghelie de
astazi, care zice Ca semanatorul semanand samanta
sa, una a cazut Tanga cale, a fost calcata si apoi
mancata de pasari. Calea este inima oamenilor, prin
carea trec si se petrec gandurile ca niste valuri de
mare, care intra si ies cum ar umbla printr'o car-
ciuma multime de oameni. Intru acea inima, un
gand iese, iar in locul lui mai multe intra. Intru
acea inima, nu se poate acoperi sä faca roada cu-
vantul lui Dumnezeu, ci este calcat si sfaramat de
picioarele gandurilor celor rele si este mancat de
pasari, adeca de dracii vazduhului.
A doua samanta este aceea carea cade pre pamant
petros si rasare curand, dar pentruca n'are umejune,
cand rasare soarele ea se vestejeste si seaca. Acestia
sant acei cari cu osardie asculta cuvantul lui Dum-
nezeu, cu drag it primesc si lauda pre cela ce spune,
iar vreme mu lta intru sine nu-1 tin ; caci grijile $i
valurile cu care sant impetrite inimile Tor, nu lasa
sa se inradacineze cuvantul lui Dumnezeu intru
clansii. Sant seci caci n'au umejune de umilinta, sau
de lacrimi, sau de smerenie, ca si o peatra pre carea

(4. 23
www.dacoromanica.ro
e354 CAZANIE LA DOMINICA

macar ca rasare samanta, tot4 cat o lovete ferbin-

teala soarelui, indata seaca. Ferbinteala carea seaca sä-
manta cuvantului lui Dumnezeu este aceasta: Intaiu,
cat aude cineva cuvantul lui Dumnezeu, tot cu drag
it primete, papa nu se vadete pacatul acela intru
carele este impetrita inima lui, care pacat nu este
bucuros sa-1 paraseasca. Curvarul cand aude vadin-
du-se faptele altora cu talharia, furtipgul, uciderea,
asculta cu drag; iar daca it atinge de cur vie intru
care este impetrita inima lui, indata se mahnete, se
scarbete 5i invatura aceea nu-i place. Al doilea,
pana atunci tine minte cuvantul lui Dumnezeu, pana
este in pace de supararea diavolului; iar cat simte
suparare 5i ferbinteala dela vrajmasul, indata uita
cuvantul lui Dumnezeu. Al treilea, cand vad ca le
este ceva greu a ridica dupre invatatura cuvantului
lui Dumnezeu, on paguba intru agonisita pentru
milostenie ce le este a da, on cu sine a trudi §i a
posti, indata. §i acetia cad din invatatura cuvantului
lui Dumnezeu. Al patrulea, cand vine pre clanii na-
paste 5i grija dela imparati, dela cei mai mari pa-
ganeti, pentru lege 5i pentru credinta, cum a venit
cretinilor in zilele lui Neron, ale lui Dioclitian §i ale
altor imparati tirani. 5i atunci unii au rabdat §i au
dobandit cununi de mucenie, altii au cazut din cre-
dinta 5i au pierit.
A treia samanta a cazut in spini, a crescut putinel,
iar daca se inaltara maracinii, o impresurara si nici
aceasta n'a facut roada. Maracinii sant avutia. Ceia
ce au avere, mare grija 5i valuri au pentru ea. Cum
ineaca maracinii samanta, aka §i averea ineaca cuvan-
tul lui Dumnezeu. De n'ar fi talcuit insqi Christos
ca maracinii sant avutia, s'ar crede ca numai ma-

www.dacoromanica.ro
j
 A 2 1 -A DIIPA RIISALII 35581

racinii, adeca spinii inghimpa si vatama, iar avu-

tia indulceste. Dar de vei socoti In ce chip strica a-
verea cuvantului lui Dumnezeu, atunci vei crede acest
talc: intaiu, avutia face grija in gand. Acei cari strang
cu lacomie, nici odinioara n'au liniste in gand, ci tot-
deuna se inmultesc griji intru dansii. Pentru aceea
este zis la intaia carte care Timotei (6, 9): (Ceia
ce vor sa se imbogateasca, cad in griji si in nA.pasti
mat-iv . Al doilea, averea este vrajmasa lucrurilor ce-
lor bune, ca nu poate sa se roage curat fara de ganduri,
nici isi poate inalta mintea catre Dumnezeu, acela ce
este cuprins de avutie nedreapta. Pentru aceea este
zis (Matei 6, 2 I) : (Uncle este avutia ta, acolo este si
inima ta ). Al treilea, spinii adeca averea, ineaca cu-
vantul lui Dumnezeu cu valurile ce lacomii au peste
masura imprejurul averei lor. Macar Ca si asculta
cuvantul lui Dumnezeu, insa mai mult gandesc de
bani cum ii vor adauge. Acelora ce se imbogatesc cu
nedreptul, nici odinioara nu le ajunge, si acolo cuvan-
tul lui Dumnezeu n'are loc, caci este inecat de
acele griji.
A DOUA PARTE :
Pentru cele trei Orli din samanta cuvantului lui
Dumnezeu ce piere intru inimile oamenilor, 0
pentru a patra samanta ce face roads.
Dups pilda ce a grait Domnul Christos intru a-
) ceasta Santa Evanghelie cunoastem, ca trei WO
din oameni pier si numai a patra parte se mantuesc.
Cei dintaiu sant ca o aratura in carea nu intra cu-
vantul lui Dumnezeu, caci le este greats de dansul,
cum ar fi un bolnav ce-i este greats de bucate. Pre-
cum de bolnavul ce-i este greata de bucate, nici o nä-

www.dacoromanica.ro
J
64356 CAZANIE LA DTJMINICA

dej de nu este, asa si de ceia ce le este greata de cuvan-

tul lui Dumnezeu, o nadejde slaba este de mantuire.
Cei de-al doilea sant catre ascultarea cuvantului
lui Dumnezeu ca o aratura in carea, macar ca si
intra samanta si rasare, dar indata seaca. Aceia sant
ca niste bolnavi, cari, macar ca nu le este greata
de bucate, dar data mananca, nu le pot inghiti.
Precum de acei bolnavi putina nadejde este de sä-
natate, asa si de mantuirea acestora.
Cei de-al treilea sant ca o aratura in carea, macar
ca si intra samanta, insa roada nu face. Inteacestia
cuvantul lui Dumnezeu este ca niste bucate ce nu
se mistuesc, ci mai mult ingreuiaza decat satura. Si
de acestia este nadejde ca si de ceilalti.
Cei de-al patrulea sant acei cari primesc cuvantul
lui Dumnezeu cu inimi bune si drepte, si fac rod
intru rabdare. Pre acestia Dumnezeu ii aseamana pa-
mantului celui bun. Precum rodeste pamantul cel
bun din putin mult, asa si acestia din putina inva-
tatura multe si mari fapte bune fac. Din putina
sarguinta a lor, Dumnezeu le adauge cu miile bi-
nele si darurile intru imparatia cerului. Pentru pu-
tinea dare, acolo ii imbogateste cu avutie cereasca
nemasurata. Cu cat este mai inalt cerul de pamant,
cu atata este mai mare si plata lui Dumnezeu decat
lucrul cel bun ce lucreaza nescine pre lume. Cum
este pamantul cel bun ce rodeste in toate vremile,
asa si acestia, si in rautati, si in griji, si in frica,
si in nevoi, si in napasti, stau tare langa cuvantul
lui Dumnezeu si langa credinta lui. Aceasta este
roada care o fac intru rabdare.
Pentru aceea, sa socoteasca cine cum este intru
inima sa, si cine cu ce gaud asculta cuvantul lui

www.dacoromanica.ro
j
 A 21-A. DUPA RUSALII 357"4
Dumnezeu, caci pentru aceea scrie Evanghelistul, ca.
graind Domnul Christos aceste cuvinte, striga : c Cine
are urechi de auzit sa aucla D. Strip. Christos cu cu-
vantul, cu lucrul, cu viata, cu moartea, ca sä ne
intoarcem catre dansul ; striga celor surzi sa auda ;
striga celor ce dorm ca sa se trezeasca ; striga
celor lenesi sa se simta ; striga celor neintelegatori
sa inteleaga ; striga celor rataciti sä se intoarca ;
striga celor pacatoi sa se pocaiasca ; striga cu Scrip-
turile in toate zilele, cu slugile sale : cu arhiereii,
cu preotii, cu toti invatatorii bisericii; striga tuturor
de toata. varsta batranilor, tinerilor ; sanato§ilor,
bogatilor, saracilor, striga sa-si aduca aminte de
moarte, de ziva cea infricosata a judecatei lui, cand
va veni intru slava sa cu toti sfintii ingeri (Mat.
25,31) §i de prapastia iadului unde se vor munci
pacat4i cari nu se pocaesc ; strip sa-si aduca
aminte dupa aceea de imparatia ceriului $i de plata
aceea ce va sä o dea Dumnezeu intru acea zi : bu-
natatea, frumusetea, dulceata, odihna, veselia intru
imparatia cea de sus a cerului, pre carea not toti
sä o dobandim, pentru mila t darul Domnului no-
stru Iisus Christos, a caruia este toata marirea, cin-
stea, tinerea inchinaciunea, impreuna cu Parintele.
§i cu Duhul Sant, acum si pururea intru veci ne-
trecuti §i nesfarsiti. Amin.

www.dacoromanica.ro
J
358 CAZANIE LA DOMINICA
01

kt- -.:4*: *4 W- 4 -4*(4 W4 tiW4:41- 2 WZ-, ..- *7.3 CO 4 C.-

-.. 0 -1

CAZ_A_l\TI=
LA DUMINICA
A 22-a DUPA R USALII
Cztveln t inainte.

$erAt n mijlocul altor fagaduinte, Dumnezeu a fa-

gaduit celor buni, bine, iar celor rai, rau sa
le plateasca. Aceasta Evanghelie de astazi,
cu pilda a doi oameni ne arata si deschis ne
spune, cum a fost, dupre moarte, celui rau
si cum a fost celui bun : cel rau se afla in munca,
iar cel bun in poala lui Avraam ; cel rau, muncit in
vapae de foc, ars de sete si de usturime, iar cel bun,
desfatat $i desmerdat de ingeri $i odihnit in sanurile
lui Avraam.
Asa ne invatam dintru aceasta Santa Evanghelie,
intaiu, ca dupa aceasta viata trecatoare, indata ce esim
dintru ea, este alta viata, carea are plata de fieste-ce
lucru. Al doilea, ca in iad nu este nici o odihna, ci
este munca cumplita tot-de-una. Al treilea, ca Dom-
nul Dumnezeu faptele cele bune cu bine le rasplateste,
iar pentru cele rele cearta. Al patrulea ne spune, ca oa-
menii cei morti au mila de cei vii, si ceia ce sant
in munca n'ar vrea sa vada pre altii cu sine acolo,
cum mai lamurit auzim din Santa Evanghelie de
astazi, pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
q

www.dacoromanica.ro
eft A 22-A DUPA RUSAL1I 359

Cap. 16, Stih. 19-31.

/is -a Domnul: Era un om bogat $i se imbraca

i «in porfira si in visson, veselindu-se in toate zi-
dele luminat. Si era un sarac oarecarele anume
«Lazar, care zacea inaintea usei lui,- plin de bubo,
«si poftea sa se sature din faramiturile ce cadeau din
«masa bogatului; dar si canii viind lingeau bubele
dui. Si a fost ca a murit saracul, si 1-au dus ingerii
in sanul lui Avraam. Si a murit §i bogatul §i l'au
«ingropat. Si in iad ridicandu-si ochii sai fiind in
«munci, vazut-a pre Avraam de departe, si pre La-
«zar in sanul lui. Si el strigand a zis: Parinte Avra-
came, milueste-ma, §i trimite pre Lazar sa-si intinga
«varful degetului in apa §i sa-mi recoreasca limba
«mea, ca ma chinuesc in vdpaea aceasta. Iar Avraam
«a zis: Fiule, adu-ti aminte, ca ai luat cele bune ale
«tale in viata ta, si Lazar asijderea cele rele; deci
eacum acesta aici se mangle, iar to to muncesti. Si
cpreste toate acestea, intre noi si intre voi prapastie
(mare s'a intarit, ca ceia ce vor sa treaca dela noi
catre voi sa nu poata, nici de acolo la noi sa treaca.
c

«Atunci a zis: Rogu-te dar, Parinte, ca sa-1 trimiti

«pre dansul in casa parintelui meu, ca am cinci frati,
ca sa le marturiseasca lor, ca sa nu vie si ei la acest
«loc de munca. Si i-a zis Avraam lui: Au pre Moisi i
«pre proroci, sa-i asculte pre dansii. Iar el a zis: Ba,
«parinte Avraame, ci de va merge cineva din morti
«la dansii, se vor pocai. Si i-a zis lui: Dacd nu
casculta pre Moisi si pre proroci, macar de ar si
«invia cineva din morti, nu vor crede,.

www.dacoromanica.ro
J
360 CAZANIE LA DIIMINICA

INTAIA PARTE :
Pentru bogatii cei nemilostivi *i pentru rabdarea
celor saraci.

Cu aceasta pilda arata Domnul doua cete de oa-

j meni : bogatii cei nemilostivi si saracii cei
rabdatori. Precum pier bogatii, pentru nemilosti-
vire, si se vor duce in matca focului, asa si cei sa-
raci se mantuesc, pentru rabdare,si la imparatia cea
de sus se vor duce de ingeri. Dar precum asa in
zadar nu pier bogatii, ci numai cei nemilostivi, asa
in zadar nici saracii nu se mantuesc, ci numai cei
rabdatori si multamitori, cari, cu multamire rabda
saracia si se feresc de toate faptele cele rele. Ceiace
fac rautati si pacate, macar de ar fi si saraci, in
matca focului de veci se vor duce (Matei 25, 45).
Bogatii cari vor face bine, vor fi dusi in poala lui
Avraam de se vor veseli. Pentru aceea Domnul
Christos arata si raul si binele : raul, prin bogatul
cel nemilostivi; binele, prin saracul cel rabdator. Ace-
stora amandurora arata Domnul si sfarsitul si locul :
celui sarac si multamitor, locasul cel de sus intre
ingeri incununat ; iar celui bogat si nemilostiv, iadul
intre draci urati,cum spune Sf Arita Evanghelie :
(Un om oarecarele era bogat si se imbraca in
porfira si in visson, si se veselia in toate zilele lu-
minat, Bogatului nu i-a zis pre nume, fiindca n'a
,

fost vrednic sa-i pomeneasca Dumnezeu numelecum

a zis si prorocul (Psalm. 15, 5 :). c Nu voiu pomeni
numele for cu rostul meu,; iar saracului zise pre
nume ca unui drept, fiindca numele acelora sant scrise
in cartile vietii.
In vremea cand era Christos cu trup pre pamant,

www.dacoromanica.ro
j
 A 22-A DOPA RUSALII 361

scrie ca era in Ierusalim un om anume Lazar, foarte

sarac, §i *edea inaintea portei unui om bogat §i ne-
milostiv. De aici a luat Domnul Christos pilda aceasta
pentru bogatii cei nemilostivi, cari petrec in hrana,
in beutura §i in tot binele de ajuns, iar pre cei saraci
nu-i cauta la saracia §i la greutatile lor,ca §i bogatul
din Evanghelie. Acesta se imbraca cu porfira §i cu
visson ; cu dulceata mare se veselia in toate zilele ;
mancarile ii prisosiau, bauturile cu surle §i cu timpene
it indulciau, jocurile §i danturile it veseliau ; cantecele
§i desmerclarile lume§ti ii desfatau, slugile §i slujnicile
it imbunau, frumsetea lumei ii desmerda, avutia ca
apa ii curgea ; de toate partile era ingradit de bine
§i de indestulare. Dar saracul Lazar in saracie grey
patimia ram inaintea portei lui, in gunoiu zacand gol,
flamand si insetat ; ziva de soare ars, noaptea de ger
inghetat, de toti parasit, numai de caini in cunjurat.
Acestea toate cu blandece le rabda §i multamia lui
Dumnezeu facatorului sau.
Pre carele dintru ace§ti doi vom lauda : pre bo-
gatul sau pre saracul ? 5tiu ca mai multi vor urea
cu cel bogat §i vor zice, ca mai bine este a fi bogat
§i imbracat cu ve§minte scumpe §i frumoase, a manca
bine, a bea bine, a se veseli cu cantece §i a se des-
merda intru dulcetile lumei, cleat a zacea in gunoiu,
gol §i flamand.
Dar socotiti sfar§itul amanduror saracul, dupa
atatea scarbe, din gunoiu a fost dus de ingeri in ceriu,
acolo cu dansii in veci sä se veseleasca ; iar bogatul,
dupa ata.ta bine, a fost dus de draci in matca focului
de veci. Era imbracat in porfira §i in visson, iar ca
astazi de naprasna it ajunse pre dansul saracie ne-
trecuta §i de toate ramase gol §i pustiu. In loc de
,Y)
www.dacoromanica.ro
J
r 362 CAZANIE LA DIIMINICA

slugi, dracii ii trag in munci ; in loc de porfire, cu

vapae de foc imbracat; in loc de bucurie, suspine si
plansuri ; in loc de mancari scumpe si de bauturi
bune, foame Si sete ; in loc de surle, tipete si vaete
groaznice. Atata ramase de sarac intro mica de cias,
incat o picatura de apa nu avea pre ce sa cumpere.
Si pang in ziva de astazi multi bogati sant ca acela,
si Inca $i mai cu asupra ; Ca acela merse in munca pen-
tru-ca nu dete milostenie saracului; iar acestia de a-
cum iau saracului Inca, si ce are, necum sä-1 miluiasca.
Dar pentru ca acela nu cauta de sarac si mila lui
nu-i era, pentru aceea a fost dus in matca focului
nestins. Acolo fiind in munca, ridicat-a ochii. sai in
sus si a vazut pre Avraam de departe si pre Lazar
in poala lui, si strigand a zis : Parinte Avraame, fie-ti
mila de mine si trimite pre Lazar acela carele oare-
cand zacea inaintea portei mele in gunoiu, flamand,
insetat, de cani incunjurat si de mine nesocotit. Pre
acela to rog sa.-1 trimiti sa-si intinga varful degetului
sau in apa si sa-mi racoreasca limba. mea, ca ma mun-
cesc cumplit intru aceasta vapae de foc. Atunci A-
vraam nu-i raspunse lui sa-i zica : Omule nemilostive,
cum nu-ti este rusine a chema pre acela de carele
mai inainte te-ai scarbit, si ceri mild dela carele nici
o mild nu i-ai facut ? Nici una din acestea nu i-a
zis. Ca un drept $i intelept, n'a turburat suflet muncit,
ca-i era destul munca in care era, ci mangaind du-
rerea lui a zis : Fiule, adu-ti aminte de judecata lui
Dumnezeu cel drept, ca cu dreapta masura va ma.-
surat (Matei 7, 2). Adu-ti aminte ca to ti-ai luat
binele tau intru viata ta. Acolo in lume te-ai veselit
larg si desfatat ; de toate poftele te-ai indulcit dupre
voia inimei tale, si in toate pacatele slobod ai locuit.

www.dacoromanica.ro
j
 A 22-A DUPA. RUSALII 363 41)

Pentru aceea, tu aicea te muncesti si rau te chinuesti,

iar Lazar dupa atata patima rea ce a patimit, aicea
se mangae in locuri luminate si racoroase. Multa
goliciune si multa foame si sete a rabdat ; pentru
aceea aicea este imbracat si indestulat si vesel in
veci netrecuti, cu ingerii locuind. Dar tu dupa acea
viata cu satiu de tot binele si dupa avutie multa ce
ai avut in lume, aicea ai venit la saracie atat de
mare, ca o picatura de apa n'ai pre ce cumpara si
dela not ajutor in veci nu vei avea, caci intre voi
$i intre not o prapastie mare s'a intarit, in cat nici
de acolo nu poate sa vie cine-va Incoace, nici de
aicea sa vie acolo.
A DOUA PARTE:
Pentru despartirea cea vesnica a celor drepji de cei
pacatosi, si pentru ca se cuvine a crede Scripturile, iar
nu sa asteptam morti din groapa sa Invie sa ne spue.
at sta de departe ceriul de pamant si intune-
CI recul de lumina, asa stau de departe dreptii de
pacatosi; si Inca si mai pre sus, caci dreptii sant
in locuri luminate in maim lui Dumnezeu asteptand
fagaduinta bunatatilor celor nespuse, iar pacatosii
in oare-care locuri intunecate asteptand dreapta ju-
decata si rasplatirea cu munca iadului. Precum fap-
tele si voile for osebite au fost, asa $i locasurile. Pentru
aceea, mare prapastie este Intre drepti si Intre pa-
catosi, si mare despartire este celora ce sant de-a
dreapta lui Dumnezeu si celora ce sant de- a stanga.
Nimenea n'au exit din imparatia lui Dumnezeu de
sus sa mearga in iad jos, nici din iad sa mearga
intru imparatia ceriului.

f4a
www.dacoromanica.ro
 zw)
364 CAZAN1E LA DOMINICA

Aicea sa se ru§ineze ceia ce zic, ca muncile au

sfar§it §i ca poate sa iasa cineva din iad §i sa se
duca intru imparatia ceriului, pentru-ca §i bogatul
acesta cu rugaciune a cerut aceasta §i n'a dobandit,
ci numai ce i-au raspuns Patriarhul Avraam de i-a
zis: Fiule, nu poate nimenea sa iasa de acolo din
munci §i sa vie aicea la imparatia ceriului, ca. mare
§i netrecuta prapastie s'a intarit intre not si intre voi.
Daca a vazut ca n'a putut dobandi de sine de
ce s'a rugat, apoi de acei vii a inceput a grai §i a
se ruga §i zicea, sa trimita pre Lazar in casa pa-
rintilor sai sa marturiseasca la cinci frati ce are, sa
nu vie si ei intr'acel loc de munca. La aceea a zis
Avraam lui: Au pre Moisi §i pre alti pr oroci, deci
sa-i asculte pre dan$ii. El a raspuns : Nu a§a parinte
Avraame, ci de ar invia cineva din morti *i s'ar duce
la dan§ii, s'ar pocai. Si iar a zis lui: Nu grijeti tu
atata de cei vii cat grije§te Dumnezeu care i-a facut.
Mii de mii de invatatori le-a lasat : Prorocii, Apo-
stolii, Arhiereii invatatorii lumei. Cine va asculta
de danO, acela nu va veni intr'acel loc de munca
unde to munceti tu. Tie, visuri §i pove§ti de§arte
ti-a parut Scripturile §i n'ai crezut, pentru aceea ai
cazut in ce n'ai tiut. De ar §ti Dumnezeu ca tre-
bue4te acest lucru, i din morti ar trimite marturisi-
tori. Dar tie Domnul Dumnezeti ca nu este de folos
acest lucru, pentru aceea a ascuns de catre not acestea,
caci de multe on s'ar inchipui dracii in trupuri de
oameni morti §i ar sminti pre multi. Si dintru oameni
s'ar scula amagitori §i mincino*i. Pentru aceea ne-a
zis sa ascultam de Proroci i de Apostoli cum scriu,
ca aceia adevarat spun cu Duhul Sant, cui ce va
r.
fi dupa moarte. Deci, cine nu va asculta de dan§ii,

www.dacoromanica.ro
j
r A 22-A DIIPA RIISALII 365/
macar si din morti de ar invia care-va, Inca n'ar
crede ; ca si atunci jidovii, ca au vazut mortii in-
viind, de ce folos le-au fost? Vazut-au pre Lazar
inviat de patru zile mort si se ridicara sä-1 ucida.
Joan 12, 1 o). Vazut-au pre Domnul Christos inviat
din morti si invierei lui n'au crezut. Si pre Apostoli,
ca inviau mortii ca Petru pe Tavita si Pavel pre
Eutih (Fapt. Apost. 20, 1 0) - cautau sa-i ucida.
Asa este necredintt; nu crede nimanui : nici Scrip-
turilor, nici chiar celor ce inviaza din morti.
Noi, iubitilor, cu Scripturile sa ne inteleptim, caci
acelea. spun adevarat ; Scriptura este lumina celor
intunecati si povata celor rataciti.
Sant unii din cei ce se semetesc in iilosofii $i tal-
cuesc despre voia for Scripturile si zic, ca bogatul
acesta a fost asa. Si acum, care om moare neispo-
veduit si nepricestuit, merge in iad. Asa fiind, apoi,
pentru cei drepti, la ce ar veni Christos la judecata?
Dar iata ce zice Teofilact, prin alegorie : Poporul
jidovesc se arata prin bogatul, caci bogatul era acela
de demult, cu toata stiinta si Intelepciunea imbogatin-
du-se si cu cuvintele lui Dumnezeu cele mai scumpe
decat aurul si decat peatra cea mai scumpa. Inca
si in porfira si in visson se imbraca, imparatia avand
si preotia. Porfira inchipuind imparatia, iar vissonul
preotia, caci Levitii in vesminte de visson se im-
bracau la slujbele preotesti. Se veseliau in toate zilele
luminat, caci in toate zilele aduceau jertfe dimineata
si seara. Iar Lazar inchipueste poporul cel din paga.ni,
cel sarac de dumnezeestile daruri $i de intelepciune,
si cel ce langa usi zacea, caci nu se cadea paganilor
sa intre in casa, fiind-ca spurcaciune se socotiau,
precum au strigat si asupra lui Pavel, ca, pre
L
www.dacoromanica.ro
J
r 366 CAZANIE LA DOMINICA

pagani a bagat in biserica $i a spurcat sfant locul

acela (Fapt. Apost. 2 I, 28). Inca $i bubos era, cu
pacate imputit si-1 lingeau canii cei fara ru$ine, adeca
dracii se hraniau cu bubele sale, ca desmerddri le sant
for ale noastre bube $i ranele pacatelor. Prin moartea
bogatului iara$i poporul jidovesc se inchipue$te murind,
in pacatele sale $i in vapaea pizmei ard, pizmuind;
iar cel sarac si necinstit poporul cel din pagani
in sanurile lui Avraam tatal paganilor odih-
ne$te dupa adevar, pentruca si Avraam pagan fiind
a crezut lui Dumnezeu, $i dela slujirea idolilor, la
cuno$tinta dumnezeeasca s'a mutat. Deci, si cei ce
sant parta$i mutarei lui $i credintei, cu adevarat $i
in sa.nurile lui se odihnesc, soarta lui avand si loca-
$urile bunatatilor mostenind. Dore$te jidovul de o
picatura din stropiturile cele vechi din Lege $i de
curatenii, ca sa-$i racoreasca limba lui $i sä poata in-
drazni $i a grai ceva catre noi, cum ca legea ar fi
lucratoare ; dar nu dobande$te, caci legea for pana la
Joan a fost. (Jertfa., zice, ($i prinosul n'ai bine voit.
(Psalm. 39, 6), $i altele. $i Daniil zice : Va peri
de tot ungerea $i se va pecetlui prorocia' (Daniil 9,
24), adeca a inceta $i a se incuia ale legei vechi, a
prorocit. Iar tu $i dupa obiceiu aceasta pilda poti sä
o talcue$ti : ca fiind tu bogat in rdutati, sä nu treci
cu vederea pre mintea to cea flamanda, care zace
jos,ea, facuta ca sä se ridice in sus. Nu o lasa sä
zaca inaintea u$ilbr, ci o baga pre dansa inlauntru,
ca sä nu fie afara, nici sa zaca, ci sä lucreze. Nu te
desfata numai trupe$te, ca sa nu te asemeni jidovilor.
Pentru aceea santem datori sa ne plecam Scrip-
turei si invatatorilor Bisericei $i sä ascultam ca sa
scapam de pilda muncei bogatului, $i cu Lazar sä
L
www.dacoromanica.ro
 A 23-A IYUPA. RUSALII 367 sai

dobandim raiul, pentru mila §i darul Domnului nostru

Iisus Christos, a caruia este cinstea, tinerea §i toata
puterea, dimpreuna cu Parintele §i cu Duhul Sfant,
acum §i pururea i intru veci nesfar§iti. Amin.

CAZA1NTI
LA DUMINICA

A 23-a DUPA RUSALII

Cuvdnt inainfe.
-k IR
ii r um sant vanturile cele mari de gonesc i
I risipesc nourii §i umbra for nu se poate
prinde de mani de om, aka, §i lucrurile a
tot binele lumei, bunatatea §i avutia, toata
cu degrab fug §i trec dela noi: avutia dela
noi §i noi dela ea, iar moartea este la mijloc de
desparte una de catre alta. Domnul §tiind ca nici un
folos nu ne este de avutie aicea pre lume, ne invata
sa o mutam in ceriu $i acolo sa o ascundem,cum
auzim lamurit din Santa Evanghelie de astazi, pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 12 stih 33-40.
Zis-a Domnul : Vindeti avutia voastra *i dati mi-
/ e lostenie. Faceti you'd pungi care nu se invechesc,
.t comoara carea nu se imputineaza, in ceriuri, unde
c furul nu se apropie, nici molii nu o strica ; caci unde

L
www.dacoromanica.ro
J
r368 CAZANIE LA DIIMINICA
eri
(este comora voastra, acolo va fi §i inima voastra.
(Sa fie mijloacele voastre incinse §i facliile aprinse.
c Si voi asemenea cu oamenii cari a§teapta pre domnul
dor, cand se va intoarce dela nunta ca, viind §i
« batand, indata sa-i deschida. lui. Fericite slugile
c acelea pre care viind domnul le va afla prive-
t ghind. Adevar zic voua, ca sd va incinge §i-i va
c pune pre dan§ii sa. §ada, §i trecand va sluji lor. Si
Ade va veni la a doua streaja, sau la a treia streaja de
cva veni, §i-i va afla aka, fericite sant slugile acelea.
Aceasta sä. §titi, ca de ar §ti stapanul casei in care
c cias va veni furul, ar priveghia §i n'ar lasa sa-i
e sape casa lui. Deci §i voi fiti gata, ca in ciasul in
c care nu ganditi, Fiul omenesc va veni».
INTAIA PARTE :
Pentru: Sä nu fim lacomi *i sä ne imbogatim aicea, ci
sä trimitem fn ceriu avutla noastra.

S\transoarea cea cu lacomie, o oprete Domnul

Christos, aratand noun ca nu santem locuitori
intru aceasta lume, ci ne este a locui in ceriu. Deci,
stransoarea cu lacomie a avutiei, sluje§te noun numai
intru aceasta lume §i in putina. vreme. Pentru aceea
Domnul Christos ne invata sä ne grijim de cele veci-
nice, iar nu de cele trecatoare.
Intr'alt chip arata Domnul Christos, cä avutia
este amagitoare, fiindca se strica §i piere aicea pre
lume de rugina, de molii, de furii $i de talhari. Deci
in zadar va nadajui cineva in lucru ca acela ce
piere. Fiindca in trei lucruri zace avutia : in bani, in
vesminte, in petri scumpe, pentru aceea Domnul
de aceste trei lucruri arata §i spune, Ca banii se stri-

L .1
www.dacoromanica.ro
 2)%.
A 23 -A DUPA. RUSALII 369

ca de rugina si cu vremea cheltuindu-se se sfarsesc ;

vesmintele, moliile le mananca ; petrile cele scumpe
ce nici ruginesc, nici moliile le mananca de furi si
de talhari pier si toate trec. Desi sant omului de
treaba in aceasta lume, cu lacomie tot sa nu stranga,
ci numai cat sa-i ajunga hrana si imbracaminte, iar
de aci, sa dea in mama saracilor, bisericilor, preotilor,
ca sa afle in ceriu.
Avutia acestei lumi are un bine amagitor ; pre ea
nicidecum nu e cu putinta omului sa nu o iubeasca.
Dar cum este amagitoare avutia, spune Santa Scrip-
tura (II Cronica 33, I I) : Manasie imparatul jido-
vesc a fost imparat mare si vestit. Dupa aceea a fost
rob in legatura Vavilonului. Asijderea Adonivezec
imparat care prinsese saptezeci de crai, de le taiase
degetele mainilor si ale picioarelor, si se hraneau
sub masa lui cu faramiturile ce cadeau din masa lui ;
iar mai apoi ce facuse el acelora, asa si el a patit
(Iudec. I, 17). Deci, de este atata de amagitoare avutia,
bine a grait Pavel Apostol de a zis (I Timotei 6, 17) :
Nimenea sä nu-si pue nadejdea intru avutie nesta-
tatoare, ci cu mila, cu milostenia si cu ajutorul la ne-
putinciosi, sa agonisim vistierie in ceriu la Dumnezeu.
Iar aceste cuvinte, nu le-a grait Domnul catte
ceia ce agonisesc din drept si cu cat au slujesc
lui Dumnezeu, ci a griit catre cei lacomi si a zis:
(Uncle vor fi vistieriile voastre, acolo von fi si ini-
mile voastre Unde este gandul lacomului? SA
ia, sä stranga, sa tie, §i sa nu-si ia nici lui§i, nici sä dea
altora ;acolo este toata inima lui, si toata nevointa
lui. Pentru aceea Pavel Apostol zice, ca lacomia este
inchinare idoleasca. Precum a fost celora ce s'au in-
chinat idolilor, tot gandul si toata nadejdea intr'acei

24
www.dacoromanica.ro
g-3s
g 370 CAZAN1E LA DUMINICA

idoli, aka §i lacomului tot gandul §i toata nadejdea

ii este In bani §i intru avutie.
Deci, a§a sa ne ingrijim aicea pre lume, Inca sä nu
perdem cele cereti pentru cele pamantqti. Pentru
aceea §i Domnul Christos ne aduce aminte §i ne da
grija, sä ne nevoim mai mult pentru cele vecinice,
decat pentru cele trecatoare. Cu ruga, cu postul §i cu
milostenia, sä ne adunam noun vistierie in ceriu ;
caci §tim, Ca goi am edit din pantecele maicei noa-
stre, goi ne vom §i duce intru acel ceas cand moartea
pre imparati §i pre domni cu cei saraci pune ase-
menea ; §i dupa moarte, acolo unde vor fi vistieriile
noastre, acolo vor fi §i sufletele noastre (Matei 6,21).
Precum sant ceea ce au pre lume vistierie de bani,
toate cate vor intru aceasta lume prea lesne doban-
desc : §i cetati, §i sate, §i slugi, asa §i tu, cre-
§tine, de vei avea vistierie de fapte bune in ceriu,
toate cate frumseti cere§ti vei vrea, prea lesne le vei
dobandi ; §i a to veseli cu ingerii, $i a privi pre
Dumnezeu, a locui in curdle cerului, §i a vietui intru
viata fara de moarte, intru slava, cinstea §i marirea
imparatiei lui Dumnezeu.

A DOUA PARTE :
Cum cã se cade noua sä fim Ipururea rgata la venirea
lui, Christos Domnului nostru.

pupa aceea a zis Domnul : c SA fie mijloacele voa-

j stre incinse §i facliile aprinse D. Aicea indeamna.
Christos Fiul lui Dumnezeu sa, fim pururea gata
intru intampinarea lui. Cand va veni de-al doilea
rand, sa fim incin§i, adeca trezi §i gata catre qirea
dintru aceasta lume intunecata §i cu scarbe, in tam

GAV
www.dacoromanica.ro
t,k3s 2)Ett.
A. 23-A DITA RUSALII. 371 (,

cea fagaduita noun de Dumnezeu si de prorocii lui.

Facliile sä fie aprinse in manile noastre, adeca sa
avem dragoste aprinsa catre Dumnezeu §i catre de
aproapele nostru ; sä arda §i sa lumineze faptele
noastre in lume ; sa nu dormim in somnul pacatelor,
ci sä facem ca §i robii cei intelepti, cari, daca vine
domnul for dela nunta si bate in 1.1ä, indata ii des-
chid lui. Ferice de robii aceia pre cari, cand vine
domnul lor, ii afla facand a§a.
Cu aceasta pilda ne indeamna pre not Dumnezeu
ca sä fim pururea gata cu fapte bune ; sa stam cu
pocainta. adevarata ; sa ne grijim de mantuirea noa-
stra, nu numai in ceasul cel d'intaiu al tineretelor,
ci i in cel al doilea al batranetelor, sa fim gata cu
pocainta. Cu cat grqqti, cu atata te pocae§te §i cu
toata inima to cae§te-te de pacatele tale ; risipqte
pacatele tale cu milostenia; spala sufletul tau cu la-
crimile ; ispoveduqte gre§alele tale lui Dumnezeu
§i duhovnicului; intoarce-te din rautati §i te Ora-
sete de a gre§i (Psalm. 33, 14) ; cazi cu ruga §i
cu lacrimi inaintea lui Dumnezeu ; de cate on ai
grei, de atatea on sä faci asa.
Intru acest chip sa. a§tepti ceasul mortei si ve-
nirea Domnului tau. Nu indelunga pocainta papa
mane sau pana poimane, ca nu §tii pana mane ce ti se
intampla. Ca Si pana in cantatul cocoilor poate sä
te intampine moartea, negata, la judetul lui Dum-
nezeu sä te trap legat de pacate. Mai bine sä in-
delungiraul Ora a doua zi, decat binele. A§a fac multi,
cand vor sä faca cuiva rau, sau sa osandeasca pre
cineva, sau alt pacat sä faca ei fac acum ; iar cand
este sa faca bine, sa dea milostenie, sa slujeasca lui
Dumnezeu, sa se pocaiasca, indelunga pana mane

1.3(Z G)Ei",;(..

www.dacoromanica.ro
g--Kv e/Ox.
372 CAZANIE LA VUMINICA

poimane. Mane insa vine diavolul ca un fur mester $i

fura dela dansii aceea ce s'au fagaduit. Si asa ii in-
delunga de faptele cele bune de mane pana poi-
mane, din tinerete pana la batranete, dela batranete
pana la moarte ; si asa ii arnageste pana ii apuca
moartea, negata.
Dar Domnul Christos nu asa. Ci ca un izbavitor
si de viata datator, ne invata si ne sfatueste pre not
sa fim gata, ca nu stim ziva, nici ceasul in carele va
veni Fiul omenesc si va judeca in dreptate. Paca-
tosilor si celora ce nu s'au pocait, cu munci si cu pe-
depse le va plati ; iar celor buni Si trezi, ce-i vor
deschide, numai deck va intra la dansii cu Parintele
si cu Duhul Sant, va locui cu dansii, va cina cu
dansii intru odihna veseliei celei de veci, ii va scoate
din intunerec in lumina, din moarte in viata, la Ie-
rusalimul cel de sus si la imparatia ceriului. Va sterge
toate lacrimile din ochii for Si ii va impreuna cu in-
gerii intru minunata veselie si intru bucurie veci-
nica a viecui.
0, mare si minunata a ta slujba, Doamne Iisuse
Christoase ! cu carea slujesti noun robilor tai, ca a
ta este marirea $i cinstea cu Parintele si cu Duhul
Slant, acum Si pururea si intru veci netrecuti si ne-
sfarsiti. Amin.

-44
`t

i3z
www.dacoromanica.ro
 1000 '
000
CAZ.A_1\7=
LA DUMINICA

A 24-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
me din credinci4 nu se va mira de binele
cel mare al lui Dumnezeu, Carele ca ni§te
111.16 dintr'un isvor mare varsa. §i adapa
oamenii, dobitoacele §i hiarele curate §i ne-
curate? Ap. Si dela Christos, isvorul binelui
de veci, se varsa atunci §i se varsa §i acum celor
credinci4 ranri mari de mantuire sufletelor, nu
numai jidovilor, ci §i paganilor celor ce veneau la
dansul, in ce chip a dobandit boerul Iair, femeea
aceea careea ii curgea sange §i alte noroade toate
cate urma dupa Sfintia Sa cum auzim mai lamurit
dintru Santa Evanghelie de astazi, pre carea o scrie
Luca Evanghelistul:
Cap. 8, stih 41-56.
in vremea aceea, venit-a un om care Iisus, caruia
era numele Iair, i acela era domn soborului; §i
ccazand la picioarele lui, l'a rugat pre el ca sä intre
in casa lui ; ca avea numai o fata ca de doispre-
zece ani §i aceea murea. Si cand mergea, impre-
1
t sura pre el multimea. Si o muere fiind intru curgerea

.fn 5,40;
www.dacoromanica.ro
 374 CAZANIE LA DIMIEN ICA

csangelui de doisprezece ani, carea cheltuise la dof-

ctori toata avutia sa §i nici dela unul n'a putut sä
cse vindece, apropiindu-se din dos, s'a atins de
cpoala hainei lui, §i indat6.-§i a statut curgerea sari-
cgelui ei. $i a zis Iisus : Cine este cela ce s'a atins
c de mine ? $i lepadandu-se toti, zis-a Petru Si cei cari
c erau cu el : Invatatorule, multimea te inbulzqte §i
c te impresoarA, §i zici : Cine este cela ce s'a atins de
(mine ? Iar Iisus a zis : S'a atins de mine oarecine, ca
c eu am simtit puterea care a e§it din mine. Iar muerea
cvazand ca. nu s'a ascuns, a venit tremurand, §i cä-
czand inaintea lui, i-a spus inaintea a tot poporul
c pentru care pricina s'a atins de el, §i cum s'a tama-
cduit indata. Si el i-a zis ei: Cuteaza, fiica, credinta
cta te-a mantuit ; mergi in pace. Inca graind el, ve-
cnit-a oarecine dela mai marele Sinagogei graind lui,
(Ca a murit fata tai nu supra pre Invatatorul. Iar
disus auzind a raspuns lui, graind : Nu te teme,
c crede numai, §i se va tarnadui. Iar intrand in casa n'a
clasat pre nici unul sa intre, ci numai pre Petru §i
(pre Iacov §i pre Joan, §i pre tatal fecioarei §i pre
c muma ei. $i plangeau WO §i se. tanguiau de dansa.
c$i el a zis : Nu plangeti, ca n'a murit, ci doarme.
($ili batea joc de el, §tiind ca a murit. Iar el
cgonind pre toti afara §i apucandu-o de mana a strigat
c graind : Fecioara, scoala. $i s'a intors duhul ei §i
c a inviat indata ; Si a poruncit s6.-i dea ei sä manance.
c $i s'au spaimantat parintii ei. Iar el a poruncit for
csa nu spue nimanuia ce se flcuse 1.

W3Z G)4.
www.dacoromanica.ro
 SEA',
A 24-A DUPA.. RIISALII 375

INTAIA PARTE :

Scarbele si nevoile ce ne silesc pre noi, ne intorc

catre Dumnezeu. Pentru credinta femeei
aceleia ce-i curgea sange.
Din tineretele noastre gandul fie§tecaruia din noi
trage catre pacat §i firea noastra este alunecatoare
spre rautati, urmand grqalei stramo§ilor no§tri celor
dintaiu ziditi. Pentru aceea Domnul Dumnezeu slo-
boade spre noi scarbe §i nevoi multe, ca pentru unele
ca acelea sa ne aducem aminte §i sä nazuim care
Dumnezeu. De n'ar fi push, dela Dumnezeu aceasta
zabala. in gura neamului omenesc, ca un cal ager ar
alerga catre pacate §i nici odinioara nu §i-ar aduce
aminte de Dumnezeu. Multi, petrecand in bine §i in
dulcetile lumei slobozi, uita pre Dumnezeu ; iar dace,
yin preste dan§ii napa§ti i greutati, atunci se intorc
catre Dumnezeu, precum pre mai marele sobo-
rului moartea ficei sale it intoarse catre Christos ;
pre femeea ce-i curgea sange, boala ei o intoarse.
Pi.a. i multimile celelalte unii pentrurane i pentru boale,
altii pentru alte nevoi ce aveau dela diavolul, veniau
din laturi de departe. Caci Domnul Christos multe
minuni facea numai cu cuvantul : dracii din oameni
gonea §i toate boalele tamaduea.
Acestea auzind boerul Iair mai marele soborului §i el
a venit la Christos, a cazut la picioarele lui §i se ruga
cu lacrimi ca sa mearga in casa lui §i sA. tamaduiasca
o fats, a lui ce murea. Domnul Christos nu s'a apa-
rat de rugaciunea lui, ci i-a fagaduit c6. va merge. *i
indata a plecat dupa ansul. 0 prea slavita minune 1
Dumnezeu purcese dupa om, cä pentru om s'a pogo-
rat pre pamant, §i ca un om a calatorit in casa lui
G)e)A.

www.dacoromanica.ro
tk-K9
6 376 CAZ&NIE LA DOMINICA

Iair. Si multe noroade mergand dupa dansul, nava-

lea de-1 impresura : unii pentru ca sa-1 vada, altii
pentru ca sa se atinga de dansul si sa se tamaduiasca.
Atuncea si o femee fi.ind bolnava preste seama,
caci ii curgea sange de doisprezece ani, si la multi
doftori se cheltuise si nimic nu folosise, ci inca mai
in rau cazuse, atuncea, zic, si ea veni la Domnul Chri-
stos cu multimea si n'a indraznit sa stea inaintea fe-
tei lui si sä spue boala sa, de rusine, ci dinapoi mer-
gea si gandia intru sine de zicea : De este acesta om
drept si facator de minuni, si da sanatate barbati-
lor, femeilor, fetelor, vamesilor si pacatosilor, si eu
Inca ma voiu atinge de poalele vesmintelor lui si ma
voiu vindeca de boala mea, macar ca si sant femee ne-
curata. Si asa viind dinapoi s'a atins de vesmintele
lui,si indata s'a vindecat si a statut curgerea san-
gelui ei. Pentru aceea Domnul Christos a zis : Cine
se atinse de mine ? Si incepura atunci toti a se lepa-
da. Iar Petru a zis: Doamne, multimea se imbulzeste
si te impresoara, si Sfintia Ta zici: Cine se atinse de
mine? Sfintia Sa zise : S'a atins oarecine de mine,
ca eu simtii puterea ce esi din mine. Atuncea daca
a vazut muerea ca stie toate, si temandu-se sä nu se
manie bunul doftor si sä se intoarca boala iaras spre
dansa, s'a speriat si tremurand de frica a vazut ca
nu se va ascunde nici se va putea tagadui, ci cazand
inaintea Sfintiei Sale a spus de toate : cum s'a atins
de poalele vesmantului lui si cum s'a tamaduit in-
data de acea boala cumplita. Pentru aceea Domnul
o a imblanzit pre dansa si frica dela inima ei a
gonit si i-a zis: Cuteaza fata lui Avraam si nu te
teme. Cunoaste-ma ca eu sant facatorul tau si pentru
tine in chip de om pre pamant am venit, ca sä te
GC

www.dacoromanica.ro
 8\_
A 24-A DOM RIISAL11 377'(`'

vindeci trupeste si sufleteste, si in loc de moarte,

viata sa. dobandesti. Pentru aceea, mergi sanatoasa.
Cu aceasta credinta se cade si noua sä ne atingem
de trupul lui Christos, sa ne cuminicam din cinstit
trupul si sangele Domnului nostru Iisus Christos.
Atuncea cu ispovedania si cu pocainta indata va sta
curgerea gandurilor celor spurcate, ne vom izbavi
de boala muncilor de veci si asa Domnul Christos
te va mangaia inaintea cetelor ingeresti si va zice :
Cuteaza si vino binecuvantata fiica Parintelui meu ;
cu pace intra intru imparatia ceriului ; credinta ta te
izbavi cu izbavire vecinica.

A DOUA PARTE :
Pentru fnvierea fetei lui lair si pentru puterea
Dumnezeirei lui Christos.
j`aca a tamaduit Domnul pre femeea ce-i curgea
D sange si graind Sfintia Sa de aceea, iata veni
oarecine din casa lui Iair si i-a zis lui : Nu osteni
pre invatatorul, O. a murit fata ta. Iisus auzi si a
zis lui : Nu te teme, ci crede numai, ca astazi vei
vedea slava lui Dumnezeu in casa ta ; puterea dumne-
zeirei mele o vei cunoaste si vei crede ca eu biruesc
viata si moartea. Eu poruncesc mortei si ma asculta.
Iadul se cutremura de puterea mea si sufletele, de
nevoe, le sloboade ; caci eu sant viata si invierea
(Ioan 11,25).
Dupa aceea intra Domnul in casa lui lair, a vazut
plangand si le-a zis : Nu plangeti, ca n'a murit fe-
cioara, ci doarme. Iar ceiace erau acolo radeau si-si
bateau joc, Ca stiau O. a murit. Atunci Sfintia Sa
a scos pre toti afara, numai ce a lasat pre tatal si
"To,*
g"Z,9 VLit
www.dacoromanica.ro
 6;
(9r-41 378 CAZAN1E LA DUMINICA

pre muma fetei §i trei ucenici ai sai: pre Petru, pre

Iacov §i pre Joan. A luat de many pre fecioara. §i
o a strigat zicandu-i : Fecioara, scoala, zic tie eu
stapanitorul vietei §i al mortei. $i indata s'a intors
duhul ei si a inviaVA invatat apoi sa-i dea ei sa
manance, pentru ca sa. nu zica jidovii O. a inviat o
aratare, iar nu ce este adevarat, caci aratarea nu
mananca. Nu i-a dat Sfintia Sa singur sä manance,
ci a zis parintilor ei sa-i dea. Caci a§a a facut cand
a inviat §i pre Lazar a zis altora sä-1 desfa§e (Ioan
I I , 44), ca sä spue ei singuri minunea §i invierea.
Gonit-a Domnul din casa lui Iair pre toti ceiace
glasuiau cu alaute §i cu fluere, caci nu erau vred-
nici s vada lucru ca acela. Numai de a lasat in
casa sä vada. acea minune Petru, Ia6ov §i loan
ca nite verhovnici §i tainici dumnezeirei lui §i
tatal §i muma fetei sä vada ei cu ochii lor, sa nu
zica ca a inviat alta in locul fetei lor.
Poruncit-a lor Domnul sa nu cum-va sä spue
cuiva minunea ce a facut, mai inainte de munci §i
de rastignire, ca sa nu se arate minunea lui za-
vistnicilor jidovi §i pentru zavistie sa cada, in mai
mare pacat. A§a se cade sä facem §i not : cand avem
pizma§i §i zavistnici, sa. nu aratam lor faptele noa-
stre cele bune, ca sa nu-i bagam pre dan§ii in mai
multa zavistie §i in mai mare pacat.
Inviat-a Domnul fata lui lair, nu alt suflet. Ci su-
fletul carele a fost mai inainte in trup, pre acela l'a
intors iara§i in trup, §i ca dintr'un somn a ridicat
mortul din moarte, §i scarba parintilor o intoarse
intru bucurie.
Noi, vazand prea slavita minune, ca cu venirea
lui Christos, moartea nu se tine in seam, de moarte ci
.S°01
W49
www.dacoromanica.ro
mr:a 6'.7s
A 24-A DIJPA RUSALII 379 "`'e)

se tine in seama de somn, ca s'a risipit puterea ei cea

mare de puterea lui Christos. Pentru aceea si noi, frati-
lor, sa ne nevoim sa luam pre Christos in casa sufletelor
noastre, ca §i sufletele noastre ce sant moarte in pacate
sa le invieze, ca fie§te-ce pacat este ucigas sufletului.
Pentru aceea feriti-va de pacate ca de un §arpe veni-
nat (Iisus Sirah 2 I , 2), ca nu cumva Sa te mute cu ve-
ninul pacatelor §i sa te omoare cu munca de veci. De
aceasta moarte sa ne temem mai vartos decat de moar-
tea cea trupeasca ; ca moartea trupeasca este treca-
toare, iar moartea a doua este munca de veci. Pentru
aceea graeete Domnul Christos in Sfanta Evanghelie
zicand:(la Matei 1o, 28) : = Nu te teme de acela ce ucide
trupul, ca sufletul nu-1 poate omori, ci te teme de moar-
tea care perde gi trupul §i sufletul in matca focului ne-
stins 1. Aceasta este munca iadului in care merge omul
daca nu se pocae§te, ci moare in pacat. Atunci se chea-
ma ca moare omul in veci, fiindca numai vietuie§te
in viata §i in lumina, ci in munca §i in intunerec, in iad
de desuptul parnantului. Pre aceasta o nume§te Joan
Theologul (Apocalipsa 20, 6) a doua moarte, care
o spune Christos ca ucide §i trupul §i sufletul. Iar
moartea din care te va de§tepta Christos ca dintr'un
somn, ca pre fata lui Iair, aceea nu este moarte, ci
este somn Si mutare dintru aceasta lume catre a doua
viata. Ca toti sfintii cu aceasta moarte s'au dus din-
tru aceasta lume $i acum sant vii in mana lui Dum-
nezeu. Cu care moarte, in ispovedanie §i in pocainta,
§i pre noi, Doamne, sa ne invrednice§ti sa trecem
in ceata sfintilor, in laca§ul viilor, intru bucuria drep-
tilor, in lumina ingerilor, acolo unde imparate§ti cu
Parintele §i cu Duhul Sfant, acum §i pururea §i intru
veci netrecuti. Amin.
*cao.if

www.dacoromanica.ro
Gyrrk

,1111.------al61116--Y---.-11 (W.
1711111^11T

C.AZ_A_M=
LA DUM1NICA

A 25-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
n pilda acestei Sante Evanghelii Domnul
Christos arata intaiu, ca acel invatator
de lege §i cu alti mai mari cu toti, erau
foarte raj §i fail de mila catre oameni. Ei
se aratau a fi buni §i drepti inaintea oame-
nilor. Pentru aceea le-a zis : Ada sa faceti cum a
facut §i Samarineanul, adeca, nici unul din voi n'a
facut mila cu de aproapele sau cum a facut acest
Samarinean. Pentru aceea, cu toata ceata for ii trimite
pre dan§ii la ni§te fapte bune ca acelea.
Al doilea, arata invatatura ce invata sa iubeasca
fiete-cine pre Dumnezeu §i pre de aproapele sau.
Aceasta invatatura are in sine toate scripturile Legei,
§i cine o face, ii da viata de veci.
Al treilea arata, O. de aproapele nu se chiama o-
mul ce este numai dintr'o seminOe de oameni, ci du-
pa fire WO santem de aproape unul altuia §i trebue§te
spre fie§tecarele sa avem mild, precum mai deslu§it
vom auzi din Santa Evanghelie de astazi pre carea
o scrie Luca Evanghelistul.

g--C)
www.dacoromanica.ro
 6ZFN
.01 A 25-A DIIPA RIISALII 381 1q-

Cap. 10, stih. 25-37.

vremea aceea, venit-a un legiuitor la Iisus, is-.
In
cpitind pre el §i zicand: Dascale, ce voiu face sa
c mc:Itenesc viata de veci? Iar el a zis lui: in lege
c ce este scris? Cum cite§ti ? Iar el raspunzand a zis:
t Sa iubeti pre Domnul Dumnezeul tau din toata
c inima ta, §i din tot sufletul tau, §i din toata virtutea
cta, §i Cu tot cugetul tau; §i pre vecinul tau ca insuti
C pre tine. Iar el i-a zis : Drept ai raspuns; fa acestea
ci vei trai. Dar el vrand insu§i sa se indrepteze a
czis catre Iisus : Si cine este vecinul meu ? Si Iisus
craspunzand a zis : Un om oarecarele s'a pogorit din
derusalim in Ierihon, §i a cazut in talhari, cari des-.
cbracandu-1 pre el §i ranindu-1 s'au dus, lAsandu-1
cabia viu. Si s'a intamplat de a trecut un preot oare-
<carele pre acea cale, §i vazandu-1 pre dansul 1-a trecut.
cA§ijderea i un levit fiind la acel loc, viind §i \TA-
czandu-1 pre el, 1-a trecut. Dar un Samarinean mer-
cgand a venit la el, §i vazandu-1 pre el i s'a facut
(milk §i apropiindu-se a legat ranele lui turnand unt
c de lemn §i yin, §i puindu-1 pre dobitocul lui 1-a
c dus la o casa de oaspeti §i a purtat grija de el. Iar
A a doua zi plecand, scotand doi arginti i-a dat gaz-
cc:lei i i-a zis: poarta-i grija i orice vei mai chel-
ctui, intorcandu-mä, eu voiu da tie. Care dintr'acei
ctrei ti se pare a fi mai de aproape celuia ce cazuse
in talhari? Si el a zis : Cel carele a facut mild
cu dAnsul. Atunci Iisus a zis: Mergi de fa i to
c 4j derea ..

www.dacoromanica.ro
.60't 382 CAZANIE LA DOMINICA

INTAIA PARTE :
Pentru Intrebarea Iegiuitorulul si pentru raspunsul lui
Christos cum ni se cade a iubi pre Dumnezeu
si pre aproapele nostru.
1ariseii, carturarii §i WO invatatorii legei jidovqti,
F auziau ca. Christos invata despre viata de veci
§i despre invierea mortilor ; pentru aceea §i legiuitorul,
intaiu a intrebat pentru aceasta : Ce va face ca sä
alba viata de veci ? In legea lui Moisi proroc, ni-
cairi nu este scris despre viata de veci, §i pentru
acel lucru invatatura lui Christos arata a fi minu-
nata §i neauzita. De aceasta se mira Si legiuitorul
§i gandia : de invata Christos invatatura noun, ca a-
ceea despre viata de veci, carea pang aci nu s'a au-
zit, poate fi ca da i lege alta noun, improtiva legei
lui Moisi ; §i legea aceea care va fi improtiva legei
lui Moisi, nu este dela Dumnezeu ; pentru aceea a
zis : Invatatorule, ce voiu lace ca sa dobandesc via-
ta de veci ? Cu aceasta intrebare dulce vrea in ceva
sä-1 vaneze, sa.-1 poata surpa O. invata improtiva le-
gei vechi, sä-1 vinuiasca, sä ridice spre dansul para.
Si vtajba. Dar Christos, ca cela ce tie toate, vazand
vicle§ugul si me§te§ugul legiuitorului aceluia, Ca nu
intreaba cu adevarat despre viata de veci, ci mintea,
la legea lui Moisi 1-a trimis pre dansul, ca viclep-
gul lui sa se arate, zavistia sa-i potoleasca §i mandria
sa-i piece. I-a adus lui aminte, pentru care lucru aici
pre lurne este fagaduita in Legea cea veche viata de
veci §i care invatatura este mai mare. Legiuitorul
ca un orb Indreptat pre o cale, a raspuns drept, zi-
cand : SA iube§ti pre Domnul Dumnezeul tau cu toata
inima ta, din tot sufletul tau, din toata virtutea ta §i din
tot gandul tau, §i pre aproapele tau ca insuti pre tine,
tNe,
Q)%
www.dacoromanica.ro
 6,5
4Irs A 25-A D Er OA RUSALII 383 %-e).

Pe Dumnezeu cu toata inima, cum s'ar zice, nu cu

inima indoita, nici cu inima intinata si necurata, ci cu
inima deplin curata si neindoita. De singur sa to
temi, intru dansul sa nadajduesti si toata ascultarea
inirnei tale, lui sä o pleci.
Apoi : din tot sufletul ; caci spun ca locasul su-
fletului este intru inima. Aceasta parte este intaia
in om. Ea invie mai inainte si moare mai apoi.
Pentru aceea Dumnezeu va sa aiba pre om cu totul:
$i cu inima carea este casa sufletului, si cu sufletul
carele este domn $i locuitor intru inima. Ca sä
nu fie in om nimic despartit de dragostea lui.
Si toate puterile sufletului sä le intorci spre cinstea
lui Dumnezeu, cum este mintea, voea, aducerea
aminte, cu toate sä slujim lui Dumnezeu, deplin
sa-1 si laudam.
Al treilea : cu toata virtutea. ta. Nu va Domnul
Dumnezeu sä lase nimica slobod dela dragostea sa :
nici din partea sufletului, nici din partea trupului, ci
cu totul va pre om sa -1 aiba. Si n'a zis : cu tot
trupul, ci cu toata taria ta. Caci trupul tot intru ta-
riile ce are, zace. Nu numai trupul si sufletul leaga
Dumnezeu catre dragostea si slujba sa, ci si taria,
puterea, virtutea va sä o aiba luisi. Ca sä fie omul
cu toate ascultator si sluga lui Dumnezeu, ca celuia
dela carele are toata firea si ajutorul.
Al patrulea: cu tot gandul tau. Gandul omului are
scaunul sau in cap, O. acolo lade mintea $i intele-
gerea, din carea purcede intelepciunea, stiinta, inva-
tatura, priceperea, toata slobozirea si oprirea gan-
durilor, cunoasterea tuturor lucrurilor cate se aud,
cate se gandesc si cate se graesc cu limba, alege bi-
nele din rau si raul din bine, vrerea, pofta, drago-
'TO), r-IT.
g2,9 eri-'n
www.dacoromanica.ro
Olt 384 CAZANIE LA. DUMINICA

stea, mania, nadejdea, frica. Acestea $i alte ispravi

de treaba, mintea le savarseste,' carea are scaunul
sau in capul omului. Deci vezi, o omule crestine,
cand vei iubi pre Dumnezeu cu toate cate are su-
fletul omului dela Domnul Dumnezeu, cu toate te
pleci si te logodesti lui Dumnezeu.
Asisderea si pre cei de aproape ai nostri sa-i iubim,
ca insine pre noi. Pre scurt sa zicem : ce nu - %i place
tie, altuia sa nu faci. De aproapele nostru este tot
omul, caruia ii trebueste mila si ajutor dela noi. Care
face mila cu dansul, acela ii este mai de aproape,
cum si Domnul Christos a aratat acelui legiuitor
mandru si a zis : Adevarat drept graisi, insa de vei
sä fii viu in viata de veci, fa mila cu de aproapele
tau. Legiuitorul cu mandrie a raspuns si a zis : Dar
cine este de aproape mie ? Christos a aratat lui cu
pilda, ca tot omul ce-i trebueste ajutor si mila
dela dansul, este lui de aproape, si a zis : Un om
oarecarele se pogora din Ierusalim in Ierihon si cazu
in talhari, cari desbracandu-1 pre el si ranindu-1 s'au
dus, lasandu-1 abia viu.

A DOUA PARTE :
Pentru caderea lui Adam *i pentru Domnul Christos cum
I'a ridicat din cadere, I'a pus pre dobitocul sau *i
I'a dus iara*i de unde a cazut.
mul acela ce s'a pogorit din Ierusalim in Ierihon
Oj si a cazut in talhari de l'au desbracat, l'au ranit
si l'au lasat abia viu, este Adam cu tot neamul
lui. Pentru gresala ce a savarsit in raiu (Facere
3, 7) el a cazut din Ierusalimul cel de sus si din
viata raiului cea frumoasa si fara valuri, in laturea
gk.9 Q).jX
www.dacoromanica.ro
p..
A 25-A DUPA RUSALII 3856)
Ierihonului celui de jos, in viata acestei lumi pa-
catoase. Precum Ierihonul este cetate zidita jos pre
valea Iordanului, iar Ierusalimul este zidit sus pre
munti, a§a §i raiul este zidit de Dumnezeu sus la ra-
sarit pre munti inalti §i frumo§i, unde sant vanturi
vesele, nici foarte calde, nici foarte reci ci vazduh lu-
minat. Caci raiul sta mai sus de pamant, ca o curte
imparateasca mai sus deck alte case. Iar pamantul
acesta sta jos facut numai pentru hiare §i pentru do-
bitoace, unde a fost izgonit Adam, pre care pamant §i
not acum locuim. Pentru aceea zice pilda, t c se po-
gora, , caci incet se tot pogora Adam cu neamul
sau din bine in rau i din bunatati intru rautati §i
in pacate.
*i a§a pogorand, a cazut in talhari. Cazut-a in
mana §i in puterea diavolilor, in carea nici odinioara
omul n'ar fi cazut de n'ar fi calcat insu§i de buna
voia sa zisa lui Dumnezeu. Daca a cazut, jAfuitu-l'au
pre dansul i I-au desbracat de vemintele cele nepu-
trede i fara de moarte; dreptatea, nevinovatia i da-
rul lui Dumnezeu dela dansul au jefuit, §i indata a in-
ceput a se ru§ina §i a se ascunde, ferindu-§i goliciu-
nea §i ruinea sa. Pentru acest lucru a fost scos §i
izgonit din raiu; apoi cu rane de pacate in multe chi-
puri ranitu-l'au pre dansul talharii diavoli. Pentru
pacate, ca pentru rane §i pentru ucideri, veni pre
dansul moarte. Dupa aceea amaratul om zacea pre
cale jefuit, desbracat, jumatate mort §i jumatate viu,
trupul mort, sufletul viu.
intamplatu-s'a un preot oarecare a trece pre acea
cale, §i daca 1-a vazut, el a trecut. Preotul acela este
Legea Veche, carea ducea oamenii tot pre aceeai

25
www.dacoromanica.ro
r 386 CAZANIE LA DIIMINICA
ell
cale care moarte. Pentru aceea nimic n'a folosit, nici
a putut sä ajute ranitului.
Dupa aceea a venit §i un diacon la acel om ranit
*i de durere cuprins; dar §i acela daca a venit §i 1-a
vazut, nu i-a dat nici el nici un ajutor. Diaconul a-
cela sunt Prorocii, cari cu invatatura §i cu marturia
cuvantului lui Dumnezeu, vreau sa indrepteze pre
om; insa om .1a om n'a putut folosi,nici a putut iz-
bavi. Nici Legea, nici Prorocii n'au putut vindeca
ranele neamului omenesc. . .

Mai apoi de ace§tia de WO a venit catre acel ra.-

nit ce zacea bolnav §i de abia viu, Samarineanul cel
milostiv, Domnul nostru Iisus Christos, Cuvantul
lui Dumnezeu, cu trup imbracat, carele a fost om
pentru noi (Ion 1, 14) i a vazut ca s'a imputit i au
putrezit ranele lui, i s'a facut mila de dansul §i nu
s'a scarbit de imputiciunea ranelor lui. Ci s'a apro-
piat *i a legat ranele lui, le-a spalat cu vin §i le-a uns
cu unt. Untul inchipuete mila §i iubirea lui Dum-
nezeu de oameni, fagaduirea bucuriei celei de veci §i
petrecerea cu ingerii. Vinul insemneaza mania §i ur-
gia lui Dumnezeu, certarea councilor de veci. Cu
aceste doua lucruri se scot oamenii spre pocainta §i
ranele cele de pacate se vindeca. Pentru aceea a ve-
nit catre noi fiul lui Dumnezeu, cu fire dumneze-
ieasca §i omeneasca, §i cu aceste doul firi, ca §i cum ar
varsa yin §i unt pre ranele pacatelor noastre, a§a le-a
vindecat. Acela boalele noastre a luat §i cu ranele lui
noi ne-am vindecat, §i cu prea cinstit trupul §i san-
gele lui, viata de veci am dobandit. *i apa trupul
nostru cel rank de pacate 1-a ridicat pre dobitocul
sau, adeca pre urnarul sau, _ca un pastor bun pre oa-
ea cea ratacita (Matei 18, I 2, I 3), la parintele sau o
L
www.dacoromanica.ro
 A 25-A PUPA RIISALII 387

a dus .§i cu cetele ceriului o a impreunat. Luat-a pre

noi cari am zacut jos raniti §i ne-a dus la bolnita
la Biserica sa, ca Biserica lui Christos ca o casa
de sanatate prime§te pre WO: §i jidov §i elfin, §i
turc 0 tatar, §i dreptii §i pacatoii, talharii §i vame§ii
§i curvarii. Din toate partite lumei §i din toate
limbile primete Sfanta Biserica pre cine se intoarce
catre Dumnezeu, crede lui Christos Fiului lui Dum-
nezeu §i face poruncile lui.
Bolnicerii inteaceasta* casa de sanatate au fost
Apostolii. Dupe, dan§ii inlocuitoriilor : arhiereii, epis-
copii, preotii i invatatorii lumei, ceiace marturisesc
cuvantul lui Dumnezeu. Acestora le-a dat Domnul
Christos, bolnita aceasta adeca Biserica Sa, §i du-
candu-se dupe, invierea sa in ceriu, le-a dat for doi
arginti, adeca doua legi : Legea Veche §i Legea
Noua. Amandoua aceste legi au semnul §i pecetea
Imparatului ceresc. Care aceia a zis Domnul Chri-
stos : De vei adauge §i dela tine, eu and ma voiu
intoarce iti voiu ptati. Deci, cu a devarat dupa du-
cerea lui Christos au adaus Apostolii multi, truda
§i mare nevointa pentru mantuirea noastra. Aij-
derea, dupa dan0i §i invatatorii lumei, multa truda au
adaus : unii cu scrisoarea, altii cu irwatatura spuind
§i talcuind Legea Veche §i Legea Noun, altii §i
capetele §i-au pus pentru adevar. Pentru aceea §i
dupa truda for vor lua plata, atuncea and se va
intoarce Domnul de va veni la a doua venire a sa
sä faca judecata lumei. Atunci vor zice §i ace§tia :
Iata Doamne doi talanti ne-ai dat, noi §i alti doi am
adaus. Atunci va zice Domnul : Iubitii mei robi §i
bunii mei propoveduitori, intrati intru bucuria Dom-
nului vostru dupa. truda voastra (Matei 25, 21) §i
tu,
www.dacoromanica.ro
,?,-)
388 CAZANIE LA DUMINICA

lua ;i cununi de cinste ce am gatit voua intru im-

paratia mea. Pre carea not toti sä o dobandim,
pentru darul Domnului nostru Iisus Christos, a ca.-
ruia este slava §i cinstea dela toti §i stapanirea preste
toti, d'impreuna cu Parintele §i cu Duhul Slant,
acum §i pururea §i intru veci de veci netrecuti i
nesfariti. Amin.

Ettk-14:1> -
CAZANIE
LA DUMINICA

A 26-a DUPA. RUSALII

/-- Cuvant inainte.
r.('
u este nici o hiara prin munti §i prin pustii
mai cumplita decat nesatiul §i scumpetea
in casa celor bogati. Fiindca aceasta este
maica lacomiei §i nemilostivirei. Toate hia-
rele se satura §i se odihnesc, iar omul
lacom nici odinioara nu se satura. Cand ii §i priso-
sqte, atunci mai mult ti lipse§te. Inima lui de ne-
satiu nici odinioara nu se odihnqte, ci tot mai spre
multa avutie se aprinde, ca §i bogatul despre ca-
rele auzim spuind astazi Santa Evanghelie, pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 12 stih 16-21.
Z'- Zis -a Domnul pilda aceasta : Unui om bogat foarte
/ ii rodise Carina, §i cugeta intru sine zicand : ce

www.dacoromanica.ro
J
 A 26-A D1TPA.' RIISAL1I 389

e voiu face, ca n'am unde aduna rodurile mele ? Si

e a zis : Aceasta voiu face : sparge-voiu jitnitile mele
§i mai mari le voiu zidi, §i voiu strange acolo
e toate rodurile mele §i bunatatile mele; §i voiu zice
csufletului meu : Suflete, ai multe bunatati stranse
e pentru multi ani ; odihne§te, mananca, bea, vese-
cle§te-te. Dar Dumnezeu i-a zis lui : Nebune, intea-
e ceasta noapte vor sä ceara sufletul tau dela tine ,
qi cele ce ai gatit, cui vor fi ? A§a este cela ce
e strange lui§i comoara, §i in Dumnezeu nu se im-
e bog-4We. Acestea zicand, a strigat : Cela ce are
e urechi de auzit, sä auda.

iNTAIA PARTE :
Pentru bogatii cei lacomi ce isi Iipesc inima de avutie.
M ai(Psalm.
__/
inainte de acestea toate s'a zis prin prorocul
61, 1 1) : c Bogatia de ar curge ca un
izvor, Inca sä nu-ti lipe§ti einima de ea , . Acest cuvant
n'a bagat in seama bogatul acesta nici a vrut sä asculte.
Pentru aceea inima sa o a lipit de avutie putreda §i treca-
toare,cum auzim asta-zi in Santa Evanghelie. Des-.
lipitu-§'a inima de binele cel vecinic §i o a lipit de
binele cel trecator. In loc de viata, alese moarte. In
loc de binele cel statator, alerga dupa umbra.
Daca s'a imbogatit, daca s'a inmultit avutia lui
din venitul casei sale §i ii dete Dumnezeu spor in
toate §i daca a vazut ca-i prisosesc de toate, ce a
facut bogatul acela? N'a zis: sa dau celor neavuti,
celor neputinci4, sa. ajut pre cei slabi, sä hranesc
pre cei flamanzi, sä adap pre cei insetati, sä imbrac
pre cei goi, ca sa aflu §i eu in maim lui Dumnezeu
plata netrecuta in ceriu. Ci a zis : risipi-voiu jitnitile

www.dacoromanica.ro
390 CAZAN1E LA DUILINICA

vistieriile mele, $i mai man le voiu zidi. Si voiu

aduna acolo toata avutia mea, sa traesc in multi ani.
Daca a vazut atata avutie, a uitat de moarte $i ii
'Area ca nu va muri. Ci se grija multi ani sä traiasca.
$i a zis cu lauda sufletului sau: suflete, ai mult bine
strans pentru multi ani ; mananca, bea, veseleste-te.'
Dar Dumnezeu l'a facut pre dansul nebun 5i i-a zis :
Nebune; intr'aceasta noapte sufletul tau sa ia dela
tine ; cele ce ai gatit, cui vor fi ? Ca si cum ar zice :
Omule nebune, cum sa traiasca acestea intru multi
ani ? cand unele putrezesc, allele le mananca moliile;
de multe on 9i focul le arde, de razmirite pier si
furii le full. De ar trai unele ca acestea, atunci
de naprasna vine moartea ca un fur si ca un talhar,
in ziva in ce nu astepti si in ciasul ce nu-1 sti, $i
toata avutia o ia dela tine $i .0 da vrasmasilor tai.
Aceste toate au cazut fara veste pre bogatul acela
$i s'a ponienit din bogat, sarac ; din veselie, in la-
crimi $i in suspinuri ; din mancari scumpe si din
beuturi, in foame si in sete ; din curti luminate, in
temnita iadului; din avere si dintru avutie, in sca-
dere si in saracie ca aceea cat n'avea pre ce-si
cumpara o picatura de apa sa-si ude limba in va-
paea cea de foc.
Acestea auzind noi, socoteste pentru Dumne-
zeu, adu-ti aminte ca vei muri, adu-ti aminte de
veacul vecinic ce vine si nu te lasa poftelor lumei
sä te poarte. Socoteste ca toate ai dela Dumnezeu
si nimic n'ai sä nu fi luat dela Dumnezeu. Pentru
aceea sa nu mananci preste voia lui Dumnezeu ce
ti-a dat, carele iarasi iti poste lua cand va vrea.
Pentru acest dar ce ti-a dat, Dumnezeu iti cere sä
dai seama si certare trebue sa iai, de nu-1 vei cheltui

.11
www.dacoromanica.ro
r A 26-A DIIPA RIISALII 391/
Si spre folosul sufletesc. SA te paraseti §i sa te temi
de acel Domn dela carele ai toate. Teme-te, zic, §i
sa nu te inalte lauda, cinstea, marina, mandria,
frumsetea §i buna intamplare a lumei acesteea. Toate
curand trec dace le is cela ce le-a dat, dar Dumne-
zeu tot ramane, El, carele este datator de bine
celor buni §i judecator cumplit celor rai, celora ce
nu-1 asculta : Mandrilor, semetilor, celora ce sant
Indestulati §i slobozi in pacate, lacomilor, nemilos-
tivilor. Toli ace§tia, dupa zisa lui, imparatia lui
Dumnezeu nu vor dobandi. Caci celora ce le-a
dat mult, mult se va cere dela cat*: A§a §i din
chipul ce-ti pune inaintea ochilor tai Santa ScripturA,
te cearta. Darurile lui Dumnezeu sa le mananci cum
se cade, de-ti este voia sa ai plata nesar§ita dela
Dumnezeul tau. Adu-ti aminte Inca §i de Santa
Scriptura ce zice, CA judecatorul, fare de mila va fi
celora ce nu fac mila de aproapelui lor. Si de cu-
vantul acela ce zice Solomon (Pilde 21, I 3) : (Cel
carele i§i astupa urechea sa sa nu auda glasul celui
sarac, §i el insui cand va striga catre Dumnezeu
nu va fi auzit,. Iube§te Dumnezeu mai multa mila
decat multa dare ; pentru aceea zice prorocul (Ava-
cum 2, 12) : (Amer de ceia ce zidesc case cu sange
§i zidesc nedreptati; cuprinde-i-va pAharul maniei lui
Dumnezeu; §i voiu umple de r4ne casele for cele
slavite, §i urgie voiu slobozi pre slava for
Nu trebuqte a dovedi mai mult in ce chip va
certa Dumnezeu pre cei cari fac cum scrie Iisus
Sirah (34, 22): (Cela ce face jerta dintru agonisita
saracilor, a§a este inaintea lui Dumnezeu ca §i cela
ce junghie fiiul inaintea tatane-sau; §i cela ce opre§te
plata lucratorului, este ca §i cela ce varsA sange,.

www.dacoromanica.ro
 392 CAZANIE LA DIIMINICA

Acestea §tiind i prorocul David, a graft aceste cuvinte

catre Dumnezeu (Psalm 5o, 18) : De ai fi vrut, Doamne,
jertfa, adeca dare de bani §i de dobitoc, ti-a§i fi dat ;
dar jertfa ta, Doamne, este sufletul umilit, inima in-
franta §i smerita, Dumnezeu nu o va urgisi. De aceasta
fie§tece om, §i bogat §i sarac, se cade sä se pazeasca,
sa. nu cada in vre una din acestea vinovat lui Dumnezeu,
ca infrico§at lucru este a cadea in mana lui Dumnezeu.

A DOUA PARTE :
Pentru ce a petit acest bogat de carele spune
Sfanta Evanghelie ca I'a intampinat mania
lui Dumnezeu fara veste.
\a a nu alba cine-va vre o Were carea cum-va,
ca a petit bogatul acesta pentruca a fost bo-
gat. Fiindca bogatia este dar dela Dumnezeu, pre
carea o da. Dumnezeu dupa sfatul voiei sale, cui
vrea. Pentru aceea cetim in Santa Scripture, a multi
oameni au fost bogati §i la Dumnezeu sent buni.
Domnul Christos insa ,rata pentru ce a petit boga-
tul acesta, §i spune ca. nu pentru aceasta ca. doara
a lua cu sila al streinului, sau cu asupreala, sau cu
viclqugul, sä se fi imbogatit, sau cu prada, sau cu
camata. Nici de unele de acestea n'a pomenit Dom-
nul Christos, ci numai pentru aceasta, Ca acea avutie
a lui Linea el ca-i este din mintea sa, iar nu dela Dum-
nezeu, §i cat avea tot pre satiul trupului cheltuea,
§i numai pentru sine Linea, iar de mi§elatatea §i de
saracia de aproapelui sau nimic nu gandea. Numai
pentru atata arata Domnul ca a petit acest bogat.
$i nu este lucru de mirare, caci numai satiul §i odihna,

L
fara de alte pacate, pre multi au perdut,

www.dacoromanica.ro
de care
j
 A 26-A DIIPA RIISALII 393n
lucru Ezechiil prorocul (16, 48, 49), deschis a aratat
cand aseamana Ierusalimuf cu Sodomul §i graete
aa : Acestea au fost rautatile surorei tale, Ierusalime :
mandria, satiul, indestularea de toate, odihna in ca-
rea cu surorile sale sa rasfata ea ; saracului §i lipsi-
tului manile nu §i-a intins, nici a dat. Pentru aceea
i-a sosit periciunea". Mandria, mancarile, beuturile
fara de nici o -opreala, viata cea desmerdata §i nici
odinioara cu osteneala, §i fara de mila ; acestea au
perdut Sodomul ; acestea au risipit Ierasalimul ; aces-
tea au prapadit §i pre bogatul acesta.
Pentru acestea, §i pre not de multe on vin cer-
tali dela Dumnezeu. Incepatura vietei noastre, iubi-
tii mei cre§tini, este cum scrie Scriptura : panea, apa
§i vevnintele cat sä ne acoperim goliciunea. Dar ce
vor zice acum aceia ce prada cu nedreptul §i se imbo-
gatesc din osteneala altora? Despre ace§tia prorocul
grae§te : Amar de ceia ce inmultesc avutie nu dintru
al sau §i prada pre multi. Rade-vor WO de clan§ii mai
apoi. Amar celuia ce strange cu lacomie ram casei sale,
pentru ca sä fie intru inaltime cuibul lui, §i i se part
ca se va izbavi din manile celui rau". Destul spune
prorocul, cu numele lui Dumnezeu, ce va veni spre
unii ca aceia, cari se imboggesc cu lacomie din
munca altora, vrand sa inalte la marire casele lor.
Bogatul din Sfanta Evanghelie de astazi nu a-
yea aceasta vina, ci alte vini avea, care se par a fi
mai upare §i mai mid, insa pentru aceea destul a
fost certat cumplit. De aceea fiete-ce om care se
cheama sluga lui Dumnezeu, sä se fereasca de aces-
tea §i sä nu se asemene bogatului aceluia ce a zis:
suflete, ai mult bine strans pentru multi ani; odihnete,
mananca, bea, vesele§te-te. N'a zis ca-i sant dela

www.dacoromanica.ro
J
r 394 CAZANIE LA DUMINICA

Dumnezeu, parandu-i ca n'are nimic dela Dumnezeu,

numai din grija §i din mintea sa ; pentru aceea le-a
facut toate ca sant ale sale, iar ale lui Dumne-
zeu nimic.
Tu, o omule cre§tine, din ce ti-a dat Dumnezeu, da
§i to lipsitului, neputinciosului, bolnavului. Imparte
panea to flamandului §i imbracaminte golului. De ai
mult, da mult ; de ai putin, da §i putin ; de n'ai nici
putin, da-i cuvant bun, nu-1 marl, nu-1 mustra, §i
pentru aceasta vei fi mo§tean imparatiei ceriului, intru
slava sfintilor; ca celor milostivi va grai Domnul de
le va zice: Veniti, binecuvantatii Parintelui meu, de
mo§teniti imparatia ceriului, care am gatit voua mai
inainte de inceputul lumei, (Matei 25, 34) ; pre
carea not toti sa o dobandim cu darul Domnului
nostru Iisus Christos, a caruia slava este d'impreuna
cu Parintele §i cu Duhul Sfant, acum §i pururea §i in
veci netrecuti. Amin.

SISE-40.11.=-48MME.0-:4M
--r"-V"-17-NrW--W-Ir'-IP-er-IrW--.NV-MrWrl--

CAZ.A_1\TI
LA DUMINICA
A 27-a DUPA RUSALII
Cumin/ inainte.
urn este o maica ce grije§te de fiii sai cu
mare osardie, de-i hrane§te pre dan§ii, ii in-
calzqte §i de boale ii fere§te, a§a .§i Domnul
nostru Iisus Christos, a aratat dragostea Sa
neamului jidovesc, de i-a hranit pre clan§ii

www.dacoromanica.ro
 A 27-A DIIPA.. RUSALII 395°21

cu bine in multe chipuri. Cu invatatura §i cu multe

minuni i-a chemat pre dan§ii ca sa dobandeasca ei
mantuirea cea vecinica, iar ei de un facator de bine
ca acela se lepadau §i se puneau lui improtiva. Dar
Domnul Christos n'a parasit tamaduind bolnavii for
§i pre cei legati ii deslega din legatura dracului,---1. ca
i pre muerea de carea deschis ne arata noun Santa
Evanghelie de asta-zi, pre carea o scrie Luca Evan-
ghelistul.
Cap. 13, stih 10-17.
I'n vremea aceea, invata Iisus intru una din sinagogi
sambata. *i iata, o muere era carea avea duhul
c neputintei de opt-spre-zece ani, i era garbova, §i nu
e se putea sa se indrepteze nici cum. *i Iisus vazandu-o
(pre dansa o a chemat §i a zis ei : Muere, slobozitu-
cte-ai de boala to ; §i §i-a pus pre &Ansa manile, §i
cindata s'a indreptat §i slavea pre Dumnezeu. Iar mai
c marele sinagogei maniindu-se cad o vindecase Iisus
c sambata, zaspunzand zicea poporului : *ease zile sant
intru care c se cade a lucra ; deci intr'acelea venind va
yeti yin c deca, iar nu in ziva sambetei. Raspunzand drept
c aceea Domnul, a zis lui : FatarnicilOr, fie§te-care din
cvoi sambata au nu-§i desleaga boul sau, sau asinul
c dela esle, §i-1 duce de-1 adapa ? Iar aceasta, fata lui
c Avraam fiind, pre carea o legase satana, iata de
c opt-spre-zece ani, au nu se cadea a se deslega din
clegatura aceasta in ziva sambetei? *i acestea zicand
t el, toti ceia ce stau improtiva lui se rtiinau, §i toata
multimea se bucura de toate lucrurile slavite ce sä
c faceau dela dansul.

www.dacoromanica.ro
r396 CAZANIE LA DITMINICA

INTAIA PARTE:
Christos face bine si celor ce se pun lui improtiva.
Arata Domnul mila sa i preste vasele cele ne-
vrednice. Ca cela ce este bun tuturor a intins
darul sau, mai vartos jidovilor, caci din robia Eghi-
petului i-a slobozit prin Moisi proroc i Marea Ro§ie
o a secat inaintea for (4re 14, 2 I) §i Seapte limbi
pentru da.nii a perdut i tarile acelora for le-a dat ;
cu many in patru-zeci de ani i-a hranit in pustie ; in-
geri intru ajutorul for le-a trimis ; Lege le-a dat §i cu
imparatie §i cu preotie i-a inaltat. Dace, au perdut
aceste daruri, ei necredincio0, Dumnezeu nu i-a pa-
rasit, ci Inca §i mai mare bine le-a aratat for nemul-
tamitorilor. Singur de sine a venit la dansii in trup
de om (Ioan 1, 14), cela ce este tuturor stapanitor.§i
slabozitor, ca pre clanii sa-i slobozeasca din robia
lui Faraon celui nevazut §i din intunerecul robiei celei
amare, nu a Eghipetului, ci a iadului. Venit-a Pastorul
cel bun la oile cele peritoare ale semintiei jidovqti,
ca pre cele ratacite sa le caute, pre cele bolnave sa.
be tamaduiasca §i din robia satanei sa. be duca la im-
paracia lui cea sloboda, din intunerec in lumina, din
moarte in viata. Pentru aceea a venit Fiul lui Dum-
nezeu in lume ca, celor napastuiti de diavolul, sä le
ajute §i pre cei legati de dansul, sa-i deslege,cum
a deslegat §i pre muerea ce era garbova din legatura
satanei, §i pre cei departati de dansul sa-i aproprie.
Pentru aceea §i cu cuvantul §i cu lucrul ii chema pre
clanii sä cunoasca §i sä creada ca Sfintia sa este Fiul
lui Dumnezeu §i Mesia cel adevarat, carele este de
proroci marturisit §i dela Dumnezeu fagaduit. Dar ei
necredinci4i nici aka nu s'au indreptat, ci-§i paejinira
CY,

www.dacoromanica.ro
 r,
1
A 27-A DIJPA 2RUSALII 397

ochii for sa nu vada lumina minunilor lui Christos ;

urechile isi astupara ca sa nu auda cuvintele Sfintiei
sale. Ci Inca nu le-a ajuns atata, ca Inca it §i parau it
defaimau, it ocarau §i-1 urmareau ca sa-1 ucida.
Atata erau de necredincio§i §i de zavistie cuprin§i, in
cat §i acel mai mare al soborului, mai bine dorea sä
vada pre acea fernee bolnava §i garbova, decat sa
faca Domnul Christos minune sa o tamaduiasca ; mai
mult ii placea sa fie toti bolnavi, stricati (lepro§i) §i
indraciti, decat sa vada pre Christos ca-i tamadue§te.
Tocmeala aveau atuncea Jidovii, ca se adunau sam-
bata in biserica de ascultau §i invatau legea. Pentru
aceea §i Domnul Christos sambata intra in soborul jido-
vesc de-i invata pre danii in multe chipuri intelepciune
i minuni facea, ca sa-1 cunoasca pre dansul ca, este for
adevarat izbavitor. Drept aceea §i pre muerea aceea
inaintea for o a deslegat de legatura satanei.Ea fiind
garbova .i neputincioasa intr'acea baa de opt-spre-
zece ani. Daca o a vazut Domnul, i s'a facut mila §i o a
vindecat. Pentru ni§te pacate ale ei i se intamplase
boala ca aceea §i slobozita preste ea acea munca §i acae
certare dela Dumnezeu, ca in putina vreme sa se mun-
ceasca trupul ei, ca sufletul ei sa se izbaveasca de munca
de veci. Cand este boala in trupul cui-va, atuncea mult
folosete sufletul acela daca rabda §i multame§te lui
Dumnezeu. Caci boala ucide pacatele in trup, §i pre
suflet din munca de veci ii izbave§te. Boala femeei
acesteea de multi ani era, cum spuse insu§i Domnul
ca a fost de opt-spre-zece ani, ca sä pricepem not Ca
n'a fost cu putinta sä se vindece dela oameni, fara.
numai dela Dumnezeu. Ada este mila lui Dumnezeu :
degrab tot binele da in dar, caci nu uita fapta sa.
Nu este vre un lucru sa nu se poata la Dumnezeu :

www.dacoromanica.ro
J
r 398 CAZANIE LA. DIIMINICA

din nimic face de este ; din mort, face viu, si din bol-
nav, sanatos.
Acestea auzind gi noi, sä strigam cu lacrimi i cu
suspinuri catre Dumnezeu izbavitorul nostru, caci pi
sufletul nostru este bolnav, garbov sub grea sarcina
de pacate i nici de cum nu poate cauta in sus catre
ceriu, numai in pamant si care cele pamantesti,
fiinct-ca este legal cu legatura pacatelor. Pentru aceea,
de ne vom ruga cu credin41,. cu suspinuri cu la-
crimi catre Dumnezeu, atunci se- va milostivi spre
noi gi ne va slobozi dintr'o munca ca aceea, ca altul
nimenea nu ne va putea izbavi, numai singur Durn-
nezeu.

A DOUA PARTE:
Pentru zavistia si pentru nemultamirea neamului jidovesc.
D aca a vazut mai marele soborului Ca sambata a
tamaduit Christos pre acea femee bolnava,
atunci s'a umplut de zavistie $i a inceput a grai
poporului : *ease zile sant in care se cade a lucra ;
intr'acelea sa vie sä se tamaduiasca, iar nu in ziva
sambetei.
Asa este zavistia; nu stie sa-si aleaga eisi binele ;
tot-de-una sta improtiva binelui. Pentru zavistie multi
au patit rau intru aceasta lume. tngerii, din lumi-
nati ce erau, au caztit de s'au facut draci intunecati.
Adam din raiu a fost isgonit (Facere 3, 23). Aye!
de frate-sau a fost ucis. Iosif cel prey frumos de
fratii sai a fost vandut in robie (Facere 37, 27).
Domnul Christos in mijlocul a doi talhari rastignit.
Para §i in ziva de asta-zi, pentru zavistie, multi pa-
timesc rau : case saracesc, cetati se risipesc, locuri

www.dacoromanica.ro
J
 A 27-A Mira RUSALII 39:91
se pustiesc. Pentru aceea zavistia este mai rea cleat
toate rautatile diavolului din inceput §i intru inima
oamenilor celor vicleni se ascunde,ca §i intru inima
acestui mai mare al soborului.
Ci Domnul Christos, cela ce este puterea §i
intelepciunea lui Dumnezeu, a zdrobit capul §i ve-
ninul zavistiei. Cand graea mai marele soborului ca
nu se cade a tamadui sambata, atunci Domnul a
raspuns lui §i i-a zis : Fatarnice, fie§te-carele din voi,
au nu-§i desleaga boul sau, sau asinul sau dela esle
§i-1 duce de-1 adapa sambata ? Dar aceasta, fata a
lui Avraam fiind, pre carea o a legat satana iata
de opt-spre-zece ani, au nu se cadea sa fie deslegata
de aceasta legatura in ziva sambetei? Vadit-a Dom-
nul zavistia §i nemultamirea acelui mai mare al so-
borului §i i-a zis fatarnic, pentru-ca dobitoacelor lui
§tia a face bine §i a le griji, iar de om, ce este zi-
direa lui Dumnezeu, nu gandea nimica, nici grija.
Unde se cadea sa-i para bine si sä multAmeasca data-
toriului celui de bine, el acolo rap§tea §i-i parea rau
de binele ce dobandise acea femee. Iar multimea ceea
ce auzea §i vedea, se bucura §i slavea pre Dumnezeu
pentru toate minunile ce se faceau de dansul.
Cum este zavistia de rea, a§a §i nemultamirea
pre multi a perdut.Isav pentru-ca nu multami lui
Dumnezeu ca-1 facuse mai mare decat frate-sau Iacov
(E§ire 25, 24), de cinste §i de binecuvantare se
lipsi, caci pentru un blid de bucate iii vandu cinstea,
pre carea mai apoi §i cu lacrimi o a cautat §i nu o
a dobandit. Saul a cazut din imparatie pentru ne-
multamire (precum marturise§te la intaia carte a
Imparatilor 31, 3, 4). Gherghesenii, cand s'a dus
Christos la dan§ii, nu l'au primit §i de lumina lui
(4.
www.dacoromanica.ro
r

400 CAZANIE LA DUMINICA

s'au lipsit. Pentru nemultamire, §i neamul jidovesc

ce a fbst chemat la nunta §i n'a vrut, imparatia lui
Dumnezeu a perdut. Asa si acest mai mare al so-
borului, a perdut darul lui Christos.
Acestea auzind §i not sä ne temem §i binele ni-
meni sä nu zavistuim. Tocmelele lui Dumnezeu, cu
multamita §i cu credinta sa, le primim. De ne este
voea, sa scapam de mania lui Dumnezeu §i binele
de veci sä dobandim, unde sant multimile §i cetele
ingerilor, frumsetea sfintilor, lumina dreptilor ; de
unde a fugit toata grija, toate suspinurile §i lacrimile ;
unde sant curdle cele cu ziduri de petri scumpe §i
ulitile de aur, pline de lumina §i de veselie ; unde
este lini§te §i odihna fara de nici o scarba §i viata
dulce fail de nici un urat, intru imparatia cea larga
§i desfatata a ceriului, pre carea noun tuturor sa
ne-o dea, pentru mare mila Sa, Domnul nostru
Iisus Christos, a caruia este toata cinstea §i slava,
cu Parintele §i cu Duhul Sfant, acum §i pururea §i
intru veci de veci. Amin.
'-41! ** W1 WSW
C.A_Z_ANI=
LA DUMINICA
A 28-a DUPA RUSALII
Cuvant inainte.
cine nu se va mira de dragostea lui Dum-
nezeu cea mare, ce a aratat neamului ome-
nesc ? Ca i-a chemat pre danii la ospatul
odihnei celei de veci §i a trimis la dan§ii
slugile sale, cu rugaciune, sä vie la ospat

www.dacoromanica.ro
J
Vs ?)-At
A 28-A DUN. RUSALII 401

si la cina lui Dumnezeu cea mare. Cine iarasi nu

se va mahni de nemultamirea jidovilor, sau si a
altor oameni, carii ca niste neamultamitori s'au le-
padat i n'au vrut sa mearga, ci-si aflara prilej : unii
cu mosiile, altii cu negotul boilor, altii cu poftele
trupului cu grija muerei, asa se lipsira de ve-
selia cea vecinica Dumnezeu ii lepada pre clansii,
iar in locul for chema pre altii din calea cea ratacita
si pre orbi si pre schiopi ii duse in casa Sa, cum
auzim asta-zi mai deslusit din Santa Evanghelie,
pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 14 stih 16-24.
is -a Domnul pilda aceasta : Un om oare-carele
/ facut-a cina mare, si a chemat multi ; si a trimis
(pre sluga lui la ciasul cinei sa zica celor chemati:
e Veniti, ca. iata gata sant toate. Si au inceput toti
e inteun chip a se lepada : Cel dintaiu a zis lui :
e mosie am cumparat, $i caut sa ies sa o vad ; ro-
cgu-te sa ma ierti. Si altul a zis : cinci perechi de
boi am cumparat, si voiu sa-i incerc; rogu-te sa
c ma ierti. Si altul a zis : m'am insurat, si pentru
c aceea nu pot veni. Si intorcandu-se sluga aceea a
c spus Domnului sau acestea. Atuncea maniindu-se
e stapanul casei a zis slugei sale : Iesi curand la ras-
e pantiile $i ulitile cetatei, si saracii si ciungii si orbii
esi schiopii adu-i aicea. Si a zis sluga : Doamne,
e facutu-s'a cum ai poruncit, si Inca mai este loc. Si
c a zis Domnul catre sluga: Iesi la drumuri si la ulite
esi-i indeamna sä intre, ca sä se umple casa mea. Caci
czic voua, ca. nici unul din barbatii aceia ce erau che-
e mati, nu vor gusta din cina mea ; ca. multi sunt che-
cmati, dar putini alesi.

iy6
www.dacoromanica.ro 26
t(439------
6 402 CAZANIE LA DUMINICA

INTAIA PARTE:
Pentru marirea si slava cinel lui Dumnezeu.
Omul acela carele a gatit cina, este :insusi Sfantul $i
binecuvantatul Dumnezeu, iar cina $i cinstea acea
mare, se intelege odihna si dulceata binelui acel desa-
varsit ce este in ceriu gatit slugilor si casnicilor lui
Dumnezeu, de carea insusi Domnul Christos a gait
Ucenicilor sai zicand : Eu voi gad voua imparatie ca
sa mancati si sä beti intru imparatia mea la masa
mea. 0, minunat ()spat, si a toata dulceata si pofta
si veselia vrednic 1 Adeverimu-ne, O. aicea pre pa-
mant n'are omul mai mare mangaere, decat cand sade
la masa sa cu prietenii cei iubiti si se veseleste intru
toate de ajuns. Cu pace, fara de nici o grija si fara de
nici o scarba mananca si bea si asa savarseste ziva si
dulce adoarme. Cand ar fi in toate zilele asa sa slujeasca
omului, n'ar trebui mai buna viata pre lume decat
aceasta. Acest lucru si Solomon imparat socotind a zis,
ca decat aceasta nimic n'are omul mai bine pre
lume, intru toata buna intamplare si intru toata
cinstea sa. Vreme ca aceea cu pace si cu buna in-
tamplare, scrie Scriptura, ca era in zilele acestuiasi
Solomon, cand Domnul Dumnezeu dete acelor oa-
meni pace ca aceea, in cat aveau asa de mult ar-
gint si aur, mult cat este nisipul, $i fieste-carele dintre
dansii manca, bea $i se veselea fara de nici o grija,
sub umbra pomilor gradinilor sale.
Dar cu mult mai mult si neasemanata este pacea
cea cereasca de sus. Ospatul acela din curcile Lui
si veselia, mai mangaioasa si mai cu dulceata este.
Cu adevarat se cheama cina mare, pre carea nici

www.dacoromanica.ro
 A. 28-A DUPA. RUSALII
e
403(,
un domn, nici un imparat a toata lumea, a 6 face
§i a cinsti oamenii intru acel chip, nu pot.
Artaxerx imparatul avea o suta doua-zeci §i §eapte
de craii, §i vrand sa-§i arate puterea, avutia §i slava
imparatiei sale, a facut ()spat mare crailor §i voivozilor
sai Perilor §i Midenilor, o suta §i opt-zeci de zile
(Estir I , 3, 4). Dup. aceea, tuturor oamenilor caci
erau in cetatea Suza, §eapte zile, de au mancat, au beut
si s'au veselit ; dar nu toti oamenii, ci numai dintr'o
cetate; si nu indelungata vreme, ci numai §eapte zile.
Dar cu nici unul dintre dan§ii nu §i-a impartit imparatia,
caci tuturor foarte ar fi fost putina §i el ar fi ramas sarac.
Dupa ospa% iar4i se intoarsera cine§i care la saracia, la
casa §i la neputinta sa ; §i Inca mai rau, caci §i cinstea
aceea cu scarba s'a savarit, cand Vasti imparateasa,
imparatului a aratat neascultare, §i la ospat,la masa
lui, n'a vrut sa. vie (Estir I, 12).
Cinstea cea cereasca insa nu este a§a. Imparatul im-
paratilor §i Domnul ceriului §i al parnantului, ne va
cinsti. Bunatatea, satiul, puterea, slava §i cinstea
lui, n'are sfar§it. In curtea lui, numai o stea este
mai mare decat tot pamantul §i marea. El, nu numai
domnii §i craii va cinsti, ci §i pre cel mai prost §i
sarac aicea pre lume, §i fiete-caruia dintre dansii
poate sa dea mai mare imparatie decat a lui Arta-
xerx. Nu numai §eapte-zeci de zile este ospacul lui,
ci in veci netrecuti. Acest ospat nici o schimbare,
nici o scarba, nici boala, nici moarte nu aduce.
Acolo, zice prorocul, a facut Dumnezeu cinste unde
este mai frumos, cu bucate dulci §i cu yin ales ;
acolo unde noapte nu este, unde soarele nu apune
si luna nu scade ; unde este viata tuturor §i veselie ;
unde toate cugetele, toate poftele si lipsele noastre
G
www.dacoromanica.ro
( S(.10
)0t.
6 404 CAZANIE LA DUMINICA

se vor umplea ; unde se vor sfa.r§i zilele calatoriei

celei cu lacrimi ; unde este mangdere ca aceea pre
carea, nu numai cu ochii nu putem vedea, ci nici
cu mintea nu putem gandi ; unde nu este numai o
picatura ca aicea, ci sant isvoare §i ape de dulceti,
de veselie §i de bine netrecut, cum zice David. Fiul
lui Dumnezeu, Domnul Christos, pentru aceasta din
ceriu s'a pogorit pre pamant, ca sa ne faca acea
cinste §i acel ospat, si cale la Dansul sa ne des-
chida. Apa de cu greu pentru aceasta a lucrat ca sa
ne rascumpere acea cinste, in cat §i sangele sau §i
viata sa pentru noi aicea §i-a pus §i Insa§i ca un om
si ca un frate al nostru la acea cina §i la acea veselie
sta. De pre pamant iara§i in ceriu a calatorit, pentru
ca sa ne gateasca loc noun, acolo. Pentru noi a luat
§i tine mo§tenirea acea de acolo, pentru ca sä ne
cheme §i pre noi la sine. Pentru aceasta cinste sant
toate obiceiurile Bisericei §i ale credintei noastre : sfan-
tul botez, sfanta cuminecatura, posturile, rugaciunile,
milosteniile §i toate faptele cele bune cretinqti.

A DOUA PARTE :
Pentru lepadarea jidovilor al pentru chemarea limbilor.

Cina mare numqte aicea Sfanta Evanghelie odihna

acea vecinica intru veacul ce va sa fie. Dupa
cina oamenii nu ies la lucru sä se osteneasca, ci se
odihnesc pre pat. A§a §i aceasta lume se aseamana
unei seri : Ziva lucratorii lucreaza §i rabda on za-
duful, on gerul ; iar daca vine seara, atunci ei se
odihnesc pre pat de odihna. A§a i toti sfintii s'au
ostenit intru aceasta lume i multe scarbe au rabdat,

www.dacoromanica.ro
 A 28-A DCIPA REJSALII 01
4:1
iar in veacul acela se vor odihni, in lumina aceea
carea pururea straluceste.
Cu adevarat minunata este acea cina. La ea a
chemat Dumnezeu, intaiu neamul jidovesc, cu legea
si cu prorocii,cum a graft catre dansii Pavel
Apostol si a zis : c Voua s'a cazut intaiu sa martu-
risim cuvantul lui Dumnezeu ; iar daca l'ati lepadat
si v'ati facut insi-va pre voi nevrednici vietei de veci,
iata acum noi ne intoarcem la limbi, ca asa ne-a zis
Dumnezeu 1 (Fapt. Apost. 13, 46-47). Deci, intaiu
jidovii au fost chemati la credinta lui Christos si la
Biserica lui aicea pre lume, pentru care a fost sa intre
la cina cea mare si vecinica. Dar pentru -ca s'au le-
padat si -insisi pre sine s'au osandit, pentru aceea $i
Dumnezeu pre dansii i-a blestemat ca sä nu guste
nici odinioara din acea cina.
Dup. aceea care alp oaspeti a trimis Domnul
Dumnezeu, de au chemat pre cei saraci si ncputer-
nici, schiopii si orbii, adeca neamul paganesc, ce am
fost noi limbile, pre carii ii tineau jidovii Ca sant
saraci $i neputernici cu sufletele, fara de Dumnezeu si
fara de lege, fara de fagaduirea lui Dumnezeu si fara
cunostinta lui, ca niste orbi $i schiopi ce nici vedeau, nici
stiau sä umble pre calea lui Dumnezeu. Pre acestia
i-a chemat Dumnezeu la credinta cinei celei mari.
In mijlocul acestor oaspeti ce sed la masa sfintei
Evanghelii, sant unii lepadati mai rau decat jidovii,
carii singuri de buna voea for se leapada $i se osan-
desc de catre cinstea $i ospatul acela.
Cei d'intaiu, spune Sfanta Evanghelie, ca au cumpa-
rat mosie. Acestia sant ceia ce nadajduesc spre avutie,
se imboga4esc din osteneala altora $i iubesc odihna
trupului $i tot in mandrii si in dulceti a petrece.

www.dacoromanica.ro
4
tortL)LS ?XI
406 CAZANIE LA DUMINICA

Cei de-al doilea, spune Santa Evanghelie, ca au

cumparat pluguri de boi. Acestia sant plugarii, tä-
ranii, prostii, cari numai pentru agonisita si pentru
vite grijesc si tot de aceea numai se nevoesci iar
de darurile lui Dumnezeu putinel gandesc, si numai
pamantul cauta, iar nu ceriul.
Cei de-al treilea sant ceia ce au luat muiere, carii,
langa lucrul cel fala de lege de curvie, adeca langa
mueri, tot-de-una sed, in pofte spurcate, is scarnavii
de pacate trupesti locuesc $i in curvii ca intr'o tina
se tavalesc.
i asa acestia toti pentru mosii si pentru mueri,
se leapada de veselia cinei aceleea.
Intaiu este mandria si marirea pentru care au cazut
ingerii din ceriu si s'au facut diavoli (Isaia 14, 14,
15). Al doilea, lacomia este pentru care Adam a
cazut din raiu (Facere 3, 23). Al treilea, necuratia
este, pentru care lumea s'a inecat cu potop de apa
(Facere 7, 17, 18). Chematii acestia Inca cu aceste
trei pacate cad din imparatia ceriului si nu se in-
vrednicesc sa intre in casa Domnului de sus, sa guste
din cina lui.
Cumparat-am mosie, dar ce am dobandit, cand cu
strambul si rau l'am dobandit, si pentru dansul pre
Dumnezeu si ceriul am perdut? Pentru un mar, ca
copiii, ai vandut mostenirea cea vecinica ; pentru un
blid de bucate, ca Isav, ti-ai vandut binecuvantarea
(Facere 25, 33, 34). Ce ai dobandit, asta-zi cauti
spre ele, iar mane sau poimane de nevoe cauti sä
to duci dela ele. Unde sant curdle, imbracamintele ?
Unde se duce omul?Gol spre frig, flamand spre
foamete, bolnav spre boale, neputincios spre neputinte.
Boii s.i dobitocul pentru care pre Dumnezeu a ma-

www.dacoromanica.ro
J
4-)L9
A 28-A DIIPA. RIISALII 401
niat, negutatoria banii, ce folos ii vor aduce daca
perde mila lui Dumnezeu? SA injuge boii la carul
in care it vor duce dupa ,moarte la groapa si sa
pue toti boii si toata avutia cu sine sa o ingroape,
oare fi-i-va de vre un folds? Poftele si dulcetile tru-
pului, au doara nu se intorc si acelea intru urit, in
boale, in vatamaturi si in scurtarea vietei?
0, cumparatori de mosii, vanzatori de boi si pof-
titori trupesti, pana cand nu vA. yeti socoti? Dum-
nezeu din ceriu a venit, de a spus voua de slava cea
mare a ceriului, de bunatatea casei Parintelui sau si
de gustarea cea dulce la ospatul la carele singur va
cauta. Spus-a voua de mila sa cea dumnezeeasca
catre voi, ca. pre voi va cheama la cina sa cea veci-
nica, pre carea cu cinstit sangele Fiului sau voua a
rascumparat voua o tine Fiul lui Dumnezeu. Iar
voi un dar ca acela it lepadati Si cu mosii cu boi
$i cu mueri va aflati pricina. Mare nebunie $i nein-
telepciune aratati 1 Cine va fi atata de nebun ca sa
iubeasca a merge mai vartos la masa unui sarac,
cleat la masa Domnului sau, carele i1 roaga, it cere
poate imbogati, si toata casa lui sa o aduca la
si-1
acea cinste a acelei mese?
SA nu zabovim cand ne cheama, nici sa fugim
de acea cinste cereasca. SA. apucam pana nu se manie
Domnul casei, pana nu pune alti oaspeti la masa
sa, pana. nu ne leapada dela darul sau si dela gusta-
rea binelui ceresc. SA nu stam afara i sa vedem
pre alti oaspeti la masa si sa zicem : dar acestia ce
sant ? De care ne-am ras, ne-am batut joc ne-au
parut ca. sant fara de minte si nebuni, si viata for
fara de cinste, socoteste acum ca sant insotiti intru
fiii lui Dumnezeu. Pre cei de rand $i pre cei saraci
33t af.W.
www.dacoromanica.ro
tt-K9
408 CAZANIE LA DUMINICA

nu-i impedeca avutia §i bunatatea lumei, pre carea

neavandu-o se grijesc de cea cereasca §i le este drag
sa auda de alts, domnie, daca aceasta n'au; drag le
este sa auda de alt bine, daca pre acesta nu-1 au.
Pe aceia §i Domnul Christos i-a fericit, cand a zis
(Mt. 5,3): (Fericiti cei saraci, ca acelora este im-
paratia cerului) . Tara catre bogati au zis : Amar
voua bogatilor cand aveti mangaere pre lume .. .
De a §i dat Dumnezeu celor bogati avutie pre lume,
insa cu inima sä fie saraci §i in fapte bune bogati.
Saracii sa. nu se scarbeasca de saracie, ci de buna
voe sä stea pre saracia for §i spre Dumnezeire, caci
saracia preste voe, dorire catre bunatatea cereasca
nu face.
0 Doamne, ingrozirea to cu carea vei sa gone§ti
pre cei nemultamitori dela bucuria Ta §i dela voroava
Ta cea cereasca, sa ingrozeasca inima noastra de
catre binele §i bucuria acestei lumi trecatoare, ca sa
iubim binele §i bucuria cea netrecuta, pentru Iisus
Christos Fiiul tau, carele imparate§te cu tine i cu
Duhul Sant intro Dumnezeire neimpartita, intru
veci vecilor netrecuti i nesfar§iti. Amin.

GWA
www.dacoromanica.ro
1000 0000000
CAZ.A_INTI=
LA DUMINICA

A 29-a DUPA RUSALII

Cuvant inainte.
are dar este multumirea sufletului celui drept,
iar nemultumirea este foarte rea si de va.-
tamare sufletului. Multamirea aduna mild
si bine, $i is daruri dela Dumnezeu ; iar ne-
multamirea risipeste perde si de mila lui
Dumnezeu departe goneste pre oamenii cei nemulta-
mitori, ca $i pre acei noun. bubosi (leprosi) de carii
marturiseste Santa Evanghelie de asta-zi, pre carea
o scrie Luca Evanghelistul.

Cap. 17, stih 12-19.

In vremea aceea, intrAnd Iisus intr'un sat, l'au in-.
timpinat pre el zece barbati bubosi, can stau de
departe, si aceia au ridicat glas zicand : Iisuse, In-
cvatatorule, milueste-ne pre noi. $i vazandu-i le-a
czis for : Mergeti de v6. aratati preotilor. Si a fost
c cand mergeau ei, s'au curatit. Iar unul dintru clan-
csii vAzand ca. s'a vindecat, s'a intors, cu glas mare
c slavind pre Dumnezeu ; Si a cazut cu fata la picioa-
crele lui multamindu-i ; si acela era samarinean. $i

er%
www.dacoromanica.ro
Mr) GNW
4r41 410 CAZANIE LA DIIMINICA

c 1isus raspunzand a zis : Au nu zece s'au cut-tit ? Dar

cei noun unde sunt? Nu s'au aflat sa se intoarca sä
dea slava lui Dumnezeu, fara numai acest strein ?
Si i-a zis lui Scoala si to du; credinta to te-a mantuit.

INTAIA PARTE :
Pentru mila ce Domnul nostru lisus Christos o dä $i celor
nevrednici, si pentru nemultamirea celor noua bubosi.

1c 'inunat este Dumnezeu intru toate lucrurile sale

m si nepricepute sunt tocmelele lui. Cine va putea
sä spue lucrurile lui si mila binelui sau? Precum iz-
vorasc dintr'un isvor ape, de adapa toate hiarele pa-
mantului curate si necurate, asa si mila cea vecinica
a Domnului nostru Christos, izvoraste multe daruri $i
se dau si celor vrednici si celor nevrednici. Deci, cum
vine aceasta? Au doara nu stie Sfintia Sa pre cei ne-
vrednici si pre cei nemultamitori. *tie 1 Si cu ade-
varat stie. *tie si inceputul si sfarsitul tuturor fapturilor
Inca mai inainte de ce le-a facut. Dar fiindca Sfintia Sa
este mila vecinica tuturor intinsa si datatoare, pentru
aceea se da si celor nevrednici si nemultamitori. Stiut- a
Dumnezeu nevrednicia satanei si caderea lui Inca mai
inainte de ce l'a facut, ci ca un deplin ziditor urn -
pland mila sa, facutu-l'a sä cunoasca lumina din in-
tunerec. Inca si de Adam, daca vom socoti, nu vom
putea face sä nu ne miram, ca si a acestuia nemulta-
mire si nevrednicie a stiut, dar pentru aceea tot l'a
facut pre dansul si in raiu l'a tocmit sa locuiasca.
Asa si pre acei noua bubosi, ii stia Domnul ca nu vor
multami. Insa pentru mila sa i-a vindecat de lepra.
Lepra este o boala rea pre trup si bube pre cap
si pre obraz. Pre unii'ca aceia in Legea Veche ii go-
'Tole icrT.
iV.Z.9
www.dacoromanica.ro
MrP
40.1c
A 29-A DUPA. RUSALII 411

niau din oral §i din sat (precum vedem ca. se martu-

rise§te la Cartea Numerilor 5, i §i 2). Era o rand
cumplita trimisa dela Dumnezeu pre neamul jidovesc,
pentru neplecarea §i necredinta lor. Indoita durere
rabda leprosul : Intr'un chip pre trup, intr'alt chip pre
suflet. Era gonit nu numai de alti oameni, ci §i din
casa sa §i dela femee si dela copii sal. Iar cand se vrea
intampla sa se duca dela vre unul acea lepra, atuncea
mergea acela la preoti de se arata. Preotul avea
semn de cuno§tea cine se curatea, §i-I primea ; iar
pre cela ce Inca nu se curatea, iar4i i1 gonea afara
din ora.
Intru atata pedeapsa fiind acei zece leprosi, vazand
pre Domnul Christos ca. merge printre Samaria §i
Galileea, sä intre intr'un ora, au statut departe, ca
nu cutezau sa se apropie, pentru necuratia lor, §i au
strigat : Iisuse, indreptatorule, miluWe-ne, ca to §tim
ca ai venit la not dela Dumnezeu, doftor milostiv, de
vindeci toate ranele si toate boalele din oameni §i draci
gone§ti si oamenii indreptezi pre calea cea adeva-
rata; pentru aceea strigam §i not : miluWe-ne pre
not 1 Nu cerem aur, nici argint, ci fetele noastre sa
curate§ti, ca sa nu fim goniti dela oameni. Iar Dom-
nul Christos, ca un Mantuitor al tuturor §i adevarat
izbavitor din moarte §i din iad, cela ce asculta pre
toti ceia ce strip catre dansul, ascultat-a si pre
dan§ii §i i-a vindcat numai cu cuvantul, zicand :
Duceti-va de va aratati preotilor.
Cu aceasta cinsti Domnul ceata preoteasca. A§a
era Legea §i pentru aceea la pre ot i-a trimis pre
dansii sa se arate ca s'au curatit. De a tinut Sfintia
Sa Legea, fiind Domn Legei, cu cat mai vartos se
.

cade noun a Linea Legea lui Dumnezeu §i a nu calca

-T02;
14.
mk9 @-,q3
www.dacoromanica.ro
 6'M
4('''t 412 CAZANIE LA DIIMINICA.

poruncile lui Dumnezeu? $i mai vartos a se pleca

preotilor ca unora ce sant trimi$i dela Dumnezeu
spre alegerea necuratillor noastre, nu numai celor
trupe$ti, ci celor suflete$ti. Precum alegeau preotii
atuncea cuno$teau curatia si necuratia celor lepro$i,
a$a acuma preotii cei iscusiti si duhovnicii, cunosc
stricaciunea ranelor noastre celor suflete$ti, cand se
curatesc cand se inmultesc.
Si a fost data a trimis Domnul pre acei lepro$i
la preoti, mergand ei s'au curatit. Unul va-
zand ca s'a curatit, s'a intors $i cu glas mare lauda
pre Dumnezeu $i a cazut pre fata sa la picioarele lui
de multamea lui Dumnezeu celuia ce l'a vindecat.
Iar Iisus a zis: Zece s'au curatit; cei noun unde sant?
Cum nu s'au intors sa dea slava, lui Dumnezeu ? Nu-
mai acesta de alta limba ? *i a zis lui : Scoala, cre-
dinta to te-a mantuit.
Pretutindenea se arata nemultamirea jidovilor care
binele lui Christos. Multamirea limbilor a aratat acest
samarinean. Zece lepro$i se curatisera si intocma
vindecare au dobaxidit, iar multamirea nu le-au fost
intocma, caci cei noun nu s'au intors sa dea lauda
lui Dumnezeu, $i erau israilteni. Mai gata au fost
paganii a crede lui Christos, cleat nemultamitorii ji-
dovi. Pentru aceea Domnul a primit pre samari-
nean ca pre un credincios $i intelept. De atunci a
crezut in Christos samarineanul acela $i in toata Sa-
maria lauda binele lui. Pentru aceea samarineanul
acela s'a invrednicit intru marirea cea de veci, nu
numai aicea pre pamant, ci $i in ceriu; iar acei noun
nemultamitori, pentru nemultamire au cazut din slava
cea vecinica., si aicea acolo. Pentru ast-fel de ne-
multamire multi $i mari din mult bine au cazut $i
cox la mare rautate au ajuns.
W*9
www.dacoromanica.ro
 6;52F
A 29-A DITPA RUSALII 413 it°e>

A DOUA PARTE:
Pentru pacatele din pricina carora cu lepra certa Dum-
nezeu pre oameni.
\e e afla in Santa Scriptura, ca pentru unele pacate
erau certati dela Dumnezeu oamenii, cu lepra,
pentru aducerea aminte §i pentru invatatura noastra,
ca sa scapam de necuratia sufletelor noastre.
Mai intaiu cetim despre Mariam sora lui Moisi §i
a lui Aaron, ca rap§tea i clevetea improtiva frati-
ne- sau Moisi, carele era pus de Dumnezeu la mare
dregatorie preste oamenii lui Dumnezeu, pentru care
lucru it clevetea pre dansul §i zicea : (Au doara nu-
mai catre Moisi a grait Dumnezeu? Au doara nu
va grai §i catre noi?`) Intru nimic nu socotea dre-
gbtoria cea inalta a fratine-sau. Spune Scriptura, ca
auzind Dumnezeu s'a maniat §i a slobozit pre dansa
lepra, atata cat s'a rugat Moisi lui Dumnezeu pen-
tru dansa, §i pentru voia lui, caci era drag lui Dum-
nezeu, o a iertat de acel pacat. Insa aa curand dintru
acea certare a o slobozi n'a vrut, Ora nu s'a pocait
§eapte zile afara din tabard. Deci, mare pacat §i de
moarte este clevetirea improtiva celui mai mare §i
cand cine-va osande§te pre altul pentru vina in care
este §i el vinovat.
Pentru pacat a certat Dumnezeu cu lepra pre Ne-
eman harapul, §i cu aceea l'a tras la cuno§tinta sa
cea sfanta. Spune Scriptural), ca a fost om mare la
Dumnezeu §i in cinste deosebita. Fiind mai marele
(3.tirei, cu dansul a izbavit Dumnezeu Siria. Era om
puternic §i bogat, insa plin de lepra. Mandria lui o
1) Numeril 12, 2.
2) IV ImplIrali (II Regii) 5, 1.
'TO)4 iv?*
gk9 Qt12.

www.dacoromanica.ro
 (,Ce;
4(j'I 414 CAZANIE LA DUMINICA

certase Dumnezeu cu bube, caci era trufa. Acest

lucru it face Dumnezeu mai mult intru cei mari, slo-
bozind preste oameni neputinta ca aceea, pentru ca
sa cunoasca ca sant §i.ei oameni, nu sant dumnezei,
nici poate cinstea sä le slujeasca desavar§it, ci sa
cerce alta cinste, adeca pre cea vecinica. Deschis-a
Dumnezeu lui Neeman tia milei sale cu o fata ce era
robita din Cara jidoveasca §i slujea la nevasta lui1).
spunea catre
Fata §tia pre Eliseiu proroc in Cara ei, §i
stapana ei de minunile ce face prorocul, i zicea ca
de-ar merge domnul ei la dansul, l'ar tarnadui. Mi-
nunat este Dumnezeu, carele o invatatoare ca aceea
trimise in casa lui Neeman ; ca pentru sluga cea buna,
*i casa stapanului ei o binecuvinteaza Dumnezeu.
Plecat-a Neeman cu carte clela imparatul sau la
Ioram imparatul jidovesc, cu pompa, cu avutie §i cu
slugi multe. A sosit la imparatul Si a fost trimis la
proroc. S'a dus §i a statut inaintea casei prorocului,
cu acea pompa mare. Insa prorocul, pentru ca sa
vindece intaiu mandria lui, n'a e§it la dansul, numai
ce a trimis de i-a zis ; DU-te la Iordan §i te spala
de §eapte on in el, §i te vei sanatop. §i trupul tau
se va curati2). Iar el, ca un mandru, s'a maniat ca
n'a e§it prorocul la dansul, §i ca l'a trimis la ta-
macluire aka de proasta, §i a zis: Au doara n'am eu
mai bun& ape la Damasc ? Si a plecat manios. Dar
slugile lui it rugau §i i-au zis sa faca toate cate zise
prorocul. Dupa cuvintele for s'a intors §i a crezut,
fiind-ca nu numai la proroc, ci §i la apa unde este
zisa lui Dumnezeu,* Se pot face toate preste firea o-
1) IV ImOra (i (11 Regii), 5, 3.
2) Tot acolo, 5, 10-11.

www.dacoromanica.ro
 6z:T-sq
A 29-A DOPA RUSALII 415 s°Q..

mului. Si a§a a mers, s'a spalat in Iordan §i s'a cu-

rata, dupe cuvantul prorocului.
De aceea, domnii cei marl ai lumei sä se pazeasca
de mandrie, ca §tie Dumnezeu a-i smeri, §i celor mai
saraci ce sant slugi lui Dumnezeu a-i inalta ; ca §i cu
n4te saraci §i proti ca aceia se slujqte Dumnezeu
§i cu dat*i tamadue§te sufletele noastre. Iar preotii,
de mandria slujitorilor, a curtenilor domne0 §i boe-
reti, sä nu se teama cand ii sperie §i-i pleaca Dum-
nezeu sub ascultarea for cea sufleteasca.
Dumnezeu a certat cu lepra pre Gheezi sluga aces-
tuia5i proroc, pentru lacomie §i pentru precupia Du-
hului Sant; ca dace n'a vrut prorocul se is dela
Neeman daruri pentru vindecare, Gheezi sluga lui
a alergat, a ajuns pre cale pre Neeman §i in numele
prorocului a cerut dela Neeman §i a luat bani §i
vqminte scumpe'). Cand a tagaduit inaintea proro-
cului ca n'a luat, prorocul l'a vadit pre dansul ca a
luat cutare §i cutare §i i-a zis : Tu vei lua lepra ace-
luia ce i-ai mintit ; ca pre dansul pentru mandrie ca-
zuse, iar pre tine pentru lacomie ; el s'a curatit, iar to
to vei bolnavi. 0, mare puterea lui Dumnezeu pre
proroc 1 $tia gandurile oamenilor §i era de fata acolo
unde cu trupul nu era. Si Ora asta-zi oameni mai
inainte cunoscatori sant in lume, pre can singur Dum-
nezeu ii §tie.
Afla-se in Scripture §i un imparat cu numele Iozie,
pre care l'a certat Dumnezeu cu lepra, pentru inal-
tarea §i pentru indraznirea cu carea lua pre sine cinstea
preoteasca §i vrea sä slujeasca in Biserica lui Dum-
nezeu ca un preot. Acest lucru nu se didea lui, ca
nezeu

1) IV Imp Kr. (II Reg ) 5, 21.

www.dacoromanica.ro
 7-r)
r-) 416 CAZANIE LA DIIMINICA

unui om mirean, §i-1 infrunta arhiereul cel mare zi-

cand : Nu este lucrul tau, imparate, a cadi lui Dum-
nezeu. Preotesc este acest lucru. Spre aceasta slujba
sant cei sfintiti. Iar daca n'a vrut sa asculte, Dumnezeu
cu lepra l'a lovit, carea indata s'a aratat in fruntea
lui, §i s'a speriat. A fost lepadat din Biserica. §i a
ramas vatamat §i inchis in toata viata sa pana la
moarte. Deci, sä se teama fie§te-tine a se amesteca
in lucrul §i in treaba preoteasca.
Mai apoi a certat Dumnezeu cu aceasta boala pre
nepotii lui Ioav, pentru ucidere §i varsare de sange
ce facuse Ioav ; caci Dumnezeu cearta fiii pentru
pacatele parintilor, mai vartos cand ii blestema nis-
cari oameni drepti, cum blestemase David imparat
pre Ioay.
Pre unii ca aceia slobozea Dumnezeu lepra, ca
sä le arate, cat ii este de urat pacatul, si cei ce zac
intru pacate sant vrednici a fi goniti din Biserica §i
din ceriu. Umbla. Domnul Christos intre noi, pana
santem intru aceasta lume, cu slugile lui cu preotii
in Biserica cu binele §i cu mila sa aceea, impra*-
tiind banii §i impartind avutia sanatatei celei sufle-
te§ti §i curatire pacatelor, numai de am vrea sa ne
grijim noi in§ine si sa strigam catre Dansul : Doamne,
al tau este tot cat am, dator sant cu cat am sä fac
voea ta, toate dau in manile tale, itivata-ma a le
cheltui. Nu numai roada, ci si pomii §i gradina, tie
inchin. Nu numai agonisita, ci si trupul §i sufletul,
tie dau. Invata-ma a re cheltui spre lauda ta, spre
folosul saracilor §i fratilor tai. Spre mantuirea sufle-
tului meu dela tine sant toate, la tine sa se intoarca ;
ca a ta este lauda in veci. Amin.

www.dacoromanica.ro
r
. 70 T.`

CA.ZA.1
LA DUMINICA
A 30-a DUPA RUSALII
Cuzichet inainte.

recum calatorii cand intra in carciuma, ni-

mic intru ea nu in ca este al lor, ci §i
uneltele for ce bap intru ea, cu socotinta
le pun sa nu le pearda sau sa uite ce-va la
plecare, aka §i not santem datori pururea
sa ne socotim calatori intru aceasta lume §i nimic s6
nu tinem intru dansa ca este al nostru ; cum §i Dom-
nul nostru Iisus Christos, fiind aicea pre lume, a graft
despre sine §i a zis : (Fiul omenesc n'are unde sa-si
piece capul, , cum auzim in Santa Evanghelie de
asta-zi, pre carea o scrie Luca Evanghelistul.

Cap. 9 stih 57-62.

n vremea aceea, mergand Iisus pre cale, zis-a °are-
Ic merge,
cine lui : Voiu sa merg dupa tine ori unde vei
.Doamne. Si a zis, Iisus lui : Vulpile au vizunii
c§i paserile ceriului cuiburi, dar Fiul omenesc n'are
c unde sä-§i piece capul. Si a zis catre altul : Vino
cdupa mine. Iar el a zis: Doamne, poruncqte-mi in-
ctaiu sä merg sä ingrop pre tatal meu. Si a zis lui :

L
www.dacoromanica.ro
27
J
418 CAZANIE LA DUMINICA
.91

Lasa mortii sa-§i ingroape mortii lor, iar to mergi

de veste§te imparatia lui Dumnezeu. Zis-a §i altul :
Voiu sä merg dupa tine, Doamne, numai intaiu
ma lasa sä. tocmesc cele ce sant in casa mea. Iar
disus a zis catre el : Nimenea, puind mana lui pfe
plug §i cautand indarat, este indreptat intru impa-
ratia lui Dumnezeu .
INTAIA PARTE :
Pentru streinatatea $i saracia lui Christos pre pamant.
Dumnezeu, pre carele nici un loc nu-1 cuprinde,
1,} nici se muta cu marirea din loc in loc, ca. este
pretutindenea de faca, acela de buna voea sa a fost
strein pentru not §i minunat a calatorit minunatul
Dumnezeu : din marire intru smerenie, din ceriu pre
pamant. Pre pamant a calatorit din loc in loc : din
Vitleem in Eghipet a fugit1). Din Eghipet in Nazaret
a calatorit ; din Nazaret in Ierusalim s'a instreinat ;
din cetate in cetate §i din sat in sat, de pre uscat
pre mare §i depre mare in pustii. Strein in lume, fara.
de cask tot-de-una se trudea §1 umbla cautand oaia
cea perdutaneamul omenescEl, Pastorul cel bunt).
*i iara.§i din lume a calatorit: Dumnezeu cel tare, ca un
Mielu5e1 bland, spre moarte §i spre rastignire ; de pre
cruce in iad §i din iad iar in lume intru mare slava., pen-
tru inviere. Din lume a calatorit in ceriu, adeca de pre
pamant s'a suit cu trup la Parintele sau, unde a fost §i
mai inainte, §i acolo cu calatoria sa a veselit §i a bucurat
pre ingeri i arhangheli, pre heruvimi §i serafimi,
§i a §ezut de-a dreapta lui Dumnezeu mai pre sus de
1) Mat. 2, 14.
2) loan 10, 11.

www.dacoromanica.ro
r A 30A DUPA. RUSALII 419
owl

toate cetele incepatoriilor §i tariilor, preste inaltime.

Aceasta calatorie a streinatatei lui, de demult a va-
zut-o Prorocul Ieremia, cu Duhul Slant, §i a zis1) :
Cela ce eti nadejdea israiltenilor §i izbavitorul nostru
in vreme de scarba, pentru ce qti ca un strain pre
pamant i ca un om calator te sal4lue§ti prin loca§uri
omene§ti ? De ce qti ca un viteaz ce nu-§i poate folosi ?"
Aceasta streinatate a Domnului tau, o omule cre--
tine, pre tine te invata a fi smerit §i sarac de buna
voe. Acela pentru tine a saracit, ca tu cu avutia lui
cea vecinica sa te imbogatqti. Acela a fost ca un strein
pre pamant, ca tie sa-ti gaseasca odihna i movie in
ceriu. Acela, carele in casa ta aicea pre lume n'a avut
nici capul unde-i pleca, tie imparatia cea larga §i
desfatata a lui Dumnezeu ti-a deschis. Cu acestea cu
toate, da chip de fapte bune, tie, o omule. Mandria ta
cu acestea o smerqte, .ca tu nimic sa nu tii ca este al
tau pre pamant: nici cetate, nici sate, nici case, nici
avutia, Inca nici fiii *i fiicele. Nici macar trupul nu
este al tau, ci este al celuia ce l'a zidit. Pentru aceea
sa nu gandqti ca doara este al tau ce-va pre pamant,
ca moartea stapanqte pre toate. Goi ne na§tem in
lume, goi ne ducem din lume. Nu te lega cu lucrurile
cele putrede §i amagitoare ale acestei lumi ca §i cum
ai fi locuitor in veci aici in lume, ci trimite gandul
tau Inainte in veacul §i in lumea ce vine. Muta cugetul
tau de aicea in ceriu §i te grijqte de acelea. Nu lasa
gandul tau sa se tavaleasca pre pamant in pacate
scarnave, ci-1 trimite degrab din intunerec in lumina,
din moarte in viata, de pre pamant in ceriu. Parasqte
toata in§elaciunea pacatului in lume §i cu bucurie

1) Ierem. 14, 8-9.

L
www.dacoromanica.ro
r 420 CAZAN1E LA DIIMINICA

calatoreste pre urma Domnului tau, asemanandu-te

streinatatei §i saraciei lui.
Fiul Omenesc" s'a numit pre sine Domnul Chris-
tos, pentru luarea trupului, si a zis ca n'are in lume
unde sa-si piece capul, caci Dumnezeu nu locuqte
intru inima oamenilor celor pacatosi, ci vulpile, adeca
dracii cei vicleni, §i paserile, adeca gandurile cele de
mandrie, se incuibeaza ; iar Fiul omenesc acolo n'are
capul unde-si pleca.
Acestea auzind §i tu, nevoeste te degrab de goneste
din casa trupului tau vulpile cele imputite §i paserile
cele necurate ; matura casa ta, adeca trupul tau, cu
pocainta §i cu ispovedania ; spala imputiciunea dintru
ea, cu lacrimile; cadeste-o cu tamae de ruga si o im-
podobeste cu fapte bune. Daca to va vedea Fiul lui
Dumnezeu, Christos, facand asa, atuncea va intra
in casa ta, scarba ta o va schimba intru bucurie,
va face luisi local acolea, o va umplea de toate da-
rurile cele ceresti, sufletul tau it va lumina si cu vese-
lia cea vecinica it va satura. Atuncea intunerecul §i
moartea va fugi dela tine, neputand rabda sa vada
lumina si viata cea de veci in casa ta. Dupa aceea
nu vei mai fi cuib de vulpi intunecat, ci vei fi local
luminat Sfintei Treimi §i curte Imparatului ceresc.
De-a pururea vei avea intru tine lumina lui Christos.

A DOUA PARTE :
Pentru calatoria noastra intru aceasta lume, *i ca nu ni
se cade sä cautam inapoi macar de ne-ar fi si cu greu.
Calatoria noastra intru aceasta lume este foarte sax-
) guitoare ; este ca o apa repede ce curge. Aler-
gam si ne apropiem de moarte. Zilele noastre trec

www.dacoromanica.ro
 A 30-A PUPA. RUSALII 421

ca o umbra de nour fara de ploae, ca corabia pre

mare ce o bate vantul spre margine, ca o peatra din
deal la vale cand se pravale§te §i nu se poate opri.
A§a merge de tare §i viata noastra catre moarte. Noi
santem ca ni§te nemernici intru aceasta lume, dup.
cuvantul Prorocului David1), fiind-ca aceasta lume
este ca o carciuma ; numai pentru calatori este facuta.
§i pentru hrana calatorilor. Si intru ea cine este
stapan ? este moartea; §i este foarte manioasa ; curand
ne scoate din casa sa §i is dela not tot cat avem, ca un
fur §i ca un talhar, i ne lasa goi numai cu trupul, de
ne ducem in cale departe §i streina.
Pentru aceea se cade, tie, o omule, sä *ti de unde
vii §i de unde to duci. Duci-te din ce n'ai fost, intru
viata ceea ce este pururea fiitoare ; din intunerec in
lumina. Calatore§ti intru aceasta lume ca printr'o pa-
dure intunecata, plina de furi §i de talhari, de hiare
rele i cumplite, plina de draci, de smei sburatori §i
de alte duhuri rele. Unii cauta trupul tau sä-1 inghita,
altii sufletul tau sa -1 manance : unii cu lacomia avu-
tiei, altii cu necuratia curviei, altii cu mandria lumei
§i cu iubirea marirei. Calatore§ti intru aceasta lume ca
§i cum ai inota pre o mare cu valuri §i cu vanturi rele,
unde sunt in toate zilele furtuni de scarbe : de o parte
bat valurile boalelor Si ale neputintelor, de alta parte
valurile nap4tilor, saracilor, nevoilor, §i greutatilor
celor mai mari. Precum este in mare ca pe§tii cei
mari inghit pre cei mici, a§a §i intru aceasta lume cei
puternici pre cei neputernici ; de toate pars ile e§ti in
frica §i in groaza, in cat nu §ti daca vei fi viu pana
a doaua zi.

J
1) Psalm 118, 19.

www.dacoromanica.ro
 r,N
tei 422 CAZANIE LA DIIMINICA

Pentru aceea, te rog, sa cunosti calatoria ta si sä

sti unde te duci. Daca vei cunoaste, stiu ca te vei
teme si te vei folosi. Duci-te intr'o cale nestiuta, in
locuri strasnice, in lume minunata, si trebue a intra
pre doua porti groaznice, unde frica si spaima mare
va avea sufletul tau. Intaia poarta este moartea,
prin carea. cu voe fara voe trebue a trece cu destula
durere. La acea poarta sant strejarii maniosi si ne-
milostivi, cari te vor incongiura si te vor desbraca
de toate cate ai intru aceasta lume si vor lua dela
tine toate. Numai cele sufletesti iti vor lasa, de vei
avea ; iar de nu vei avea nici acestea, numai gol te
vor lasa si asa trebue sa vii la a doua poarta a ju-
decatei lui Dumnezeu, inaintea a atata multime de in-
geri si atatea soboarea fie sfinti, prietenii lui Dumnezeu,
si tocma inaintea fetei dreptului Judecator, unde te
vei teme si te vei cutremura, ca nu vei sti ce te va
intampina si cum va fi si ce raspuns vei avea. Si Inca
de vei merge gol, o ! ce rusine vei pati I ca intaiu te
vor intreba : ce ai venit asa gol si sarac ? si iti vor
zice : ce ai facut vesmantul cel WA de moarte cu
carele te-ai imbracat in santul botez ? Dupa aceea si
de alte daruri sufletesti te vor intreba si iti va zice
Dreptul Judecator : Pentru ce ai venit ca un rob, gol
si sarac, aicea inaintea a atatea fii dumnezeesti si
inaintea scaunului marirei mele? Ce ai facut darurile
crestinatatei? Unde le-ai perdut ? Intru nimic n'ai bagat
in seamy darurile mele, nici ai multamit pentru binele
meu ce ti-am dat ; pentru aceea si eu intru nimic
nu te socotesc, ci ca pre un rob viclean dupa lucrul
tau te voiu judeca si fata mea in veci nu o vei vedea.
Tu, suflete pacatoase, auzind acestea, teme-te si te
infricoseaza, ca inaintea ta sty moartea cumplita, Ju-

www.dacoromanica.ro
J
 A 30-A DUPA. RUSALII 423

decatorul cel drept i groaznic, muncile cele neincetate,

matca focului nestins, intunerecul impartit, plangerea
§i scarvirea dintilor 1) De acestea sa te temi foarte
§i sa te parase§ti de pacate, pana e§ti Inca pre calea
vietei tale. Pana Inca nu te duci intru acele locuri,
adu-ti aminte de acele porti prin care trebue a trece
in viata cea netrecuta. Socotete din toate partile, ca
prin multe laturi de pacate treci, sa nu cumva sa
cazi in vre unul din ele. Lasa in lume, ca Avraam,
tatal §i muma, adeca pacatul care nate poftele cele
ce sant de perire sufletului.
Tuturor celor ce sant robi pacatului, le zice Domnul
Christos ca sant morti, cum auzim intru aceasta Santa
Evanghelie, ca oare-cine a zis catre Christos : In-
vatatorule, veni-voiu tot dupa tine, numai ce-mi zi sa
ma duc mai intaiu sa-mi ingrop pre tata-meu ; iar
Domnul a zis lui : Lasa mortii sa-§i ingroape mortii
sai. Pentru aceea §i tu sa. 14 pre ceia ce sant robi
pacatului, macar de ti-ar fi §i parinti *i frati. Pre unii
ca aceia, zice Domnul, sa-i Iasi §i sa-i sluje§ti lui,
fara de pacate §i fail de valuri, §i ziva §i noaptea.
Dupa aceea sa nu te mai Intorci indarat ca sä cauti
spre faptele cele de mai Inainte, caci nu vei putea fi
Indreptat intru imparatia ceriului.
Precum jidovii, daca e§ira din Eghipet, se intoarsera
cu gandul la bucatele Eghipetului, la carnea §i la cal-
darile ce avusesera acolo2), §i pentru aceea trupurile
for au cazut in pustii §i tara cea fagaduita nu le-a fost
a o vedea ; a§a §i tu daca vei incepe a te Intoarce
la intunerecul pacatelor acestei lumi, atuncea trupul
sufletului tau va cadea in pustiile veacului acestuia,
1) Mat. 25, 30.
2) Eire 15, 2.

cY,

www.dacoromanica.ro
"rt
424 CAZANIE LA DUMINICA aF1

in munci, si nu vei ajunge sä intri in tara cea faga-

duita, in Ierusalimul cel de sus.
Lot fugind sa scape de arderea Sodomului, muerea
lui se intoarse de cauta indarat si indata se facu stalp
de sare1). Asa to de vei cauta inapoi catre poftele
cele de pacate, indata to vei face ca un bolovan de
sare, mort, lins de dobitoacele pacatelor.
Pentru aceea, ceia ce calatoriti dupa Christos
vreti sa scapati de Faraon cel nevazut, adeca de sa-
tana, de diavolul si din robia Eghipetului, adeca
din muncile de veci, nu zabovireti intru intunerecul
pustiei celei de pacate, ci esiti dupa povata voastra,
dupa Moisi, adeca dupa duhovnic, carele poate sa va
indrepteze si sa va treaca marea pacatelor. Cu ispo-
vedania si cu lacrimile sa inecati gonacii lui Faraon
sa scapati din pacate, ca jidovii din Marea Rosie. Sa
cantati in Biserica multa.mita lui Dumnezeu, celuia
ce v'a izbavit. Sa mAncati mana din ceriu, sfanta Cu-
minicatura, hrana sufletelor voastre, fara de care
hrana nimenea nu va putea fi viu in viata ce vine.
Fara de gresale yeti intra in tara cea fagaduita dupa
povata voastra care este Domnul Christos. Acesta
pentru voi a intrat acolo, pentru ca sa va bage si pre
voi, acolo unde este privirea a cete de ingeri $i de
soboare de sfinti ce sant noun frati mai mari, pentru-ca
au intrat acolo mai inainte de noi, cari sant scrisi in
ceriu, unde este tot binele din veci ascuns voua fa-
gaduit, pre care bine si ingerii doresc sa -1 vada;
intru care bine, si pre noi pre toti credinciosii tai,
ne invredniceste, Doamne Iisuse Christoase Dumne-
zeul nostru, acolo in veci sa locuim si pre tine sa.

1) Facerea 19, 26.

www.dacoromanica.ro
1
4,-,
A 31-A DIIPA. RIISALII 425

preamarim, d'impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sant,

acum §i pururea §i intru vecii vecilor netrecuti §i ne-
sfarsiti. Amin.
16116..1.1.--..1
AIL .11161--.111/1.--.11.11b..--.1.116

(cswwwws
CAZANIT LA DUMINICA
A 31-a DUPA RUSALII
fr.) Cztveint inainte.
1(
ine va putea spune minunile lui Dumnezeu
§i sä faca auzite puterile §i lucrurile cele bune
1=Nte ale lui Christos? Tuturor da binele Sau ce-
4) lora ce-1 cer, si cui de ce se roaga ii darue§te:
leprosii curatete, dracii din oameni gone§te,
mortilor inviere, orbilor vedere, cum si pre acel
orb pre carele l'a vindecat in Ierihon, precum mai
des14t ne spune Santa Evanghelie de astazi, pre
care o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 18, stih. 35-43.
In vremea aceea, a fost cand s'a apropiat Iisus de
ilerihon, un orb sedea langa cale cer§ind ; §i au-
zind poporul trecand, a intrebat : Ce este aceasta ?
cSi i-au spus lui ca Iisus Nazarineanul trece. Si a
strigat zicand : Iisuse Fiul lui David, milue§te-ma.
cIar cei ce mergeau inainte certau pre el sa taca,
c dar el cu mult mai vartos striga : Fiul lui David
cmiluete-ma. Si stand Iisus a poruncit sä-1 aduca
L,
www.dacoromanica.ro
(1%426
CAZANIE LA DUMINICA

(pre el la sine. Iar apropiindu -se el de dansul, l'a

e intrebat zicand : Ce vrei sa-ti fac? Iar el a zis :
Doamne, si vad. Si Iisus i-a zis lui : Vezi ; credinta
to te-a mantuit. Si indata a vazut si a mers dupa
c el slavind pre Dumnezeu. Si tot poporul vazand, a
e dat lauda. lui Dumnezeu,.

INTAIA PARTE :
Pentru dragostea lui Christos ce este Intinsa tuturor
neoprit.
um este soarele de straluceste toate cate sant
C). pre sub ceriu $i toate neamurile omenesti lumi-
neaza, cu mult mai vartos este Acela carele e soarele
cel sant si drept ce lumineaza nu numai trupurile
dinafara, ci si sufletele dinlauntru : ochii inimei des-
chide Si mintea desteapta de cunoaste omul pre Dum-
, nezeu si binele de veci ce i-a gait lui. De aicea se
cunoaste dragostea ce are care oameni Domnul
nostru Iisus Christos, Ca pretutindenea umbla si in
toate laturile calatorea prin cetati §i prin sate
de tamaduea toate neputintele si boalele din oameni,
si cu minunile ce acea se lumina mintea oa..menilor
si se intorceau oamenii catre Dumnezeu si cake po-
cainta.
Deci a venit Iisus si in Ierihon. Acolo un om orb
anume Vartimeiu sedea langa drum de cerea, si auzind
poporul trecand, intreba : Ce este? Si-i pusera ca.
este Iisus Nazarineanul. Cat auzi de numele lui Iisus,
ii paru bine, ca. de multa vreme auzea de dansul
ca. face minuni multe si vindeca bolnavii. Pentru
aceea a strigat cu glas mare si a zis : Iisuse Fiul
lui David, milueste-mä ca am auzit de minunile tale
,.

www.dacoromanica.ro
 A 31 -A DUP RUSALII 427

cele multe §i binele ce ai facut prin Ierusalim i

prin Capernaum; ca tu, Doamne, pre cela ce era din
natere orb l'ai facut cu ochi, §i iara§i pre doi orbi
ce au strigat pre urma ta, §i pre aceia i-ai luminat.
Pentru aceea §i eu strig: Fiul lui David, fie-ti mild
de mine! Iar Domnul a grait catre dansul: Ce strigi
§i ce ceri dela mine? Orbul a raspuns: Ceiu sä vad.
C-u adevarat nu este proasta cererea orbului, ci
este mare §i numai Dumnezeu putea cererea lui sä
implineasca, iar alt nimeni din oameni. Pentru aceea
Domnul s'a milostivit spre rugaciunea lui §i spre
credinta lui cea tare §i l'a intrebat ce cere. Intreba-
tu-l'a Domnul nu ca doara nu §tia el cela ce §tie
toate mai inainte de ce se cere, ci l'a intrebat ca sa
nu zica cine-va ca, orbul acela cerea una §i Christos
alta ii dete. Ce cerea orbul, inaintea tuturor a spus
§i Christos inaintea tuturor i-a dat §i a zis: Credinta
ta cu carea crezi ca te pociu tamadui, aceea te izbavi.
5i indata a vazut §i cu glas mare a inceput a lauda
pre Dumnezeu; §i nu numai el singur, ci §i toti
oamenii ceia ce vazusera acea minune, da slava lui
Dumnezeu §i multamita.
Aceasta minune a fost dinafara de poarta cetatei.
Cu aceasta minune ca cu un sol dete veste Domnul
Christos in cetate, ca sa tie cetatenii Ierihonului ca
lumina cea adevarata vine la danii sa lumineze su-
fletele for cele intunecate, cum a grait Ins4 i a
zis: (Eu sant lumina lumei; cela ce va umbla dup.
mine, nu va merge in intunerec, ci va avea viata
de veci, (Ioan 8, 12).

ke
www.dacoromanica.ro
J
428 CAZANIE LA DIIMINICA

A DOUA PARTE :
Pentru orbirea sufletului si pentru jurarnant.
a ne asernanam §i noi acestui orb cu credinta §i
yJ cu rabdarea, ca mult a rabdat §i el cand ii oprea
multimea sä taca §i-1 conteneau fariseii §i saducheii
cei ce nu iubeau minunile lui Christos ; dar el mai
tare striga §i se ruga, cad apa este sufletul rabdator:
nici se teme de primejdii, nici ii este frica de cei mai
mari, ci mai tare se aprinde cu ruga Si cu credinta ;
si daca dobande§te, nici odinioara nu inceteaza de a
multanni.
Ada §i noi sä facem : mai inainte de ce dobandim,
sa fim rabdatori; Si dupa ce dobandim, sa fim mul-
tamitori. De ne-ar §i opri vrajma§ii no§tri sa tacern,
adeca diavolul, lumea §i trupul, care nu iubesc binele
lui Christos, noi mai tare §i mai cu de-adinsul sä ne
rugam lui Dumnezeu ca sa caute spre noi cu mild
§i sa lumineze ochii inimei noastre, pre can i-a in-
tunecat fumul pacatelor lumei.
Legea invataturilor lui Dumnezeu este lumina.
Cine se va lipsi de dansa, acela este orb cu sufletul,
mai mult decat orbul acela ; caci acela ce este orb
de ochi, nimic nu vede sa faca rau, iar cela ce este
orb de minte §i de suflet acela toate rautatile face,
nu numai intr'un chip, ci in toate chipurile.
Ce orbire mai mare este cleat aceasta, cand tine
care-va Santa Evanghelie §i-§i pune mainile pre ea,
carea invata ca nici intr'un chip sa nu jure, §i el jura ?
Cat rau au 'Alit sfintii parinti §i cate nevoi au rabdat
pentru ca sä se intareasca credinta lui Christos, iar
noi de multe on fara de nici o nevoe, far de nici o
frica de moarte, ne lepadam in§ine de credinta noastra.

www.dacoromanica.ro
J
 A 31-A DUPA. RITSALII 429

Si cand juram pre Santa Evanghelie on cu strambul,

on cu dreptul, atuncea ne lepadam de credinta noa-
stra ; §i nu ne lepadam numai, ci §i in mare pedeapsa
cadem, caci scrie in cartea lui Zaharia Prorocul 1),
cum a vazut acest proroc o secere foarte mare de
douazeci de coti de lunga §i de zece coti de lath., §i
i-a zis Dumnezeu: Aceasta secera ese d'inaintea lui
Dumnezeu si intra in casa celuia ce se jura pe nu-
mele lui Dumnezeu. Deci vedeti, o fratilor, ce manie
a lui Dumnezeu iau ceia ce se jura. Pentru aceea sa
ne ferim, ca de foc, de juramant.
Zic unii: de nu voiu jura, cum voiu scapa din mama
vr4maplui meu? Ce grae0, omule? De vra.maul
tau te temi §i juri, §i de Dumnezeu nu te temi? Cu
adevarat sa §titi, cre§tini binecuvantati, ca cela ce
jura sau pipe pre altul sa jure, acela este uciga
sufletului sau. Au doara pentru aceea este Biserica
ca sa mergem sa juram? Nu! ci este pentru rugaciune
ca sa ne rugam pentru vr4m4i no§tri §i pentru
greplele noastre. Sau Santa Evanghelie, au pentru
aceea o a facut Christos sa ne juram pre dansa? Nu!
ci ca sä auzim cum ni se cade sä facem, de ne este
voea sa ne izbavim din muncile de veci §i binele
acel de sus sä dobandim.
Ia deschide Santa Evanghelie pe care iti pui ma-
nile de juri, de vezi ce zice Christos. Iti zice sa juri vre
o data sau cu strambul, sau cu dreptul? Nu! nu zice
nicairi. Din potriva zice, ca munca sufletului are acela
cela ce pune pre cine-va sa. jure. Deci,
cue jura si
de zice Christos in Santa Evanghelie sa nu juri, to
cum 10 pui manile pre Santa Evanghelie §i juri?

J
1. Zaharla 5, 1, 2.

www.dacoromanica.ro
430 CAZANIE LA DIIMIN1CA
et)
Cum nu to temi de mania lui Dumnezeu? Nu soco-
teti ca de ai §i scapa de vrA§maul tau, insa de
Dumnezeu nu vei scapa? Nu socote§ti in capul tau,
ca de vei scapa de datoria aceasta trecatoare din lume,
insa de munca vecinica nu vei scapa?
Cre§tini binecuvantati, ascultati cuvantul Domnului
nostru Christos §i nu jurati, nici puneti pre altii sa
jure, ca mare canon §i mare greutate au pre sufletele
for unii ca aceia, cum graqte i sfantul marele
Vasilie §i zice, ca jurdmantul este lepadare de Dum-
nezeu. Pentru aceea, tot cre*tinul sa se fereasca de
juramant ca §i cum s'ar feri de foc. Sa nu indraz-
neascd a jura, ca pentru indraznire vine orbie §i in-
tuneric in sufletele oamenilor de cad in pacate in
multe chipuri. Domnul ne invata zicand1): c Socoti-
ti-vd ca sa nu se ingreueze inimile voastre cu man-
carile §i cu beuturile, §i fara de veste sa vie preste
voi ziva aceea', adecd ciasul mortei, intru care cias
nu vor folosi juramanturile i vicle§ugurile ce facem
pre aceasta. lume. Toate faptele noastre cele ascunse
cate facem in taind ziva §i noaptea, at-Mate vor fi
inaintea dreptului judecator, unde va fi toata lumea
adunata. 0, ce ru§ine vom OW De cat munca, mai
mare ne va fi ru§inea.
Sa ne pAzim, deci, §i sa parasim faptele cele in-
tunecate care sant : fatariile, viclqugurile, juraman-
turile, furti§agurile, uciderile, curviile, lacomiile, ne-
dreptatile, mandrifle, betifle §i altele asemenea aces-
tora ; i sa ne apucam sa facem faptele cele luminate
care sant acestea : dreptatea, smerenia, curatia, mi-
lostenia, postul, paza bisericei, ispovedania, cuminica-

1. Luca 21, 34.

Id
www.dacoromanica.ro
 5Th \i
.,
*A 32-A DUPA RTJSALII 431

tura §i altele asemenea acestora, ca sä fim fii luminei

§i moteni imparatiei ceriului, pre carea not toti
sa o dobandim cu darul Domnului nostru lisus Chri-
stos, a Caruia este marirea, cinstea, tinerea §i puterea,
d'impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sf ant, acum §i
pururea i intru veci netrecuti §i nesfar§iti. Amin.

r-41.,-WWE.-11>M4M
-

C_A_ZA.1\TI=
LA DUMINICA

A 32-a DUPA RUSALII

Cuv(int inainte.
fanta Evanghelie de astazi arata inai intaiu,
ca nimic n'a zabovit Domnul Christos, nici
.-_-.IN,
s'a oprit dela mantuirea neamului omenesc,
pe de o parte facand bine oamenilor §i urn-
--, bland prin Cara jidoveasca, vindecand bol-
navii §i chemand pacato§ii, iar pre de alta parte in-
vatand cu cuvantul §i spuind despre imparatia ce-
riului. Pentru acest lucru, se arata mare osteneala a
Domnului Christos. Arata-se i nemultamita oamenilor
impotriva a atata osteneala.
Al doilea, arata in ce chip s'a intors Zacheiu, ce a
facut daca s'a intors §i ce binecuvantare a luat dela
Christos §i el §i toata casa lui. Dorind sä vada pre
Christos, luatu-l'a in casa sa, cu drag cinstitu-l'a in
casa sa, slujind inaintea lui ca o sluga inaintea sta-
,Yo 6)
www.dacoromanica.ro
432 CAZANIE LA MONICA

panului sau, mai apoi §i avutia sa toata nu o oprea

saracilor si neputernicilor, pre cari ii asuprise §i-i
napastuise.
Al treilea, arata cuvantul dragastos al Domnului
Christos ce a zis, ca este izbavitor pacato§ilor. Insa
numai pacato§ilor celora ce se intorc §i yin la poca-
inta cu plecare §i cu fapte bune si dumnezee§ti, ce-
rand izbavirea for dela Domnul lor, cum mai lamu-
rit yeti intelege iarA5i din Santa Evangelic de astazi,
pre carea o scrie Luca Evanghelistul.

Cap 19, stih. 1-10.

In vremea aceea, trecea Iisus prin Ierihon §i iata
(tin om anume Zacheiu, §i acela era mai mare
cvame§ilor §i era bogat. $i cauta sä vada pre Iisus
`tine este, dar nu putea de multime, ca era mic de
cstat. $i alergand inainte s'a suit intr'un dud, ca sä-1
cvada pre el, ca pre acolo vrea sa. treaca. Si daca a
cvenit la locul acela, cautand Iisus l'a vazut pre
cdansul §i a zis catre el : Zachee, grabqte de to
t pogoara, ca astazi in casa to mi se cade sa. fiu. $i
cgrdbindu-se s'a pogorit Si l'a primit pre dansul bu-
ccurandu-se. $i vazand toti tanjiau zicand ca la un
c om pacatos a intrat sä gazduiasca. Iar Zacheiu,
stand, a zis catre Iisus: Tata, jumatate din avutia
cmea, Doamne, o dau saracilor; §i de am napastuit
(pre cineva cu ceva, intorc impatrit. Zis-a catre el
`Iisus, ca astazi se facu mantuire casei acesteea,
i pentru-ca i acesta fiul lui Avraam este. Caci a venit
(Fiul omenesc sä caute §i sa mantuiasca pre cel ce
(era perdut.

www.dacoromanica.ro
J
tk L9 ?)$,§
A 32-A DUPA. RDSALII 433 (,

INTAIA PARTE :

Pentru a Iui Dumnezeu iubire catre oameni 0 pentru

intoarcerea Iui Zacheiu.
umnezeu cel nevazut, Acela marele si strasnicul,
) stapanitorul tuturor fapturilor, carele s'a aratat
in muntele Sinai lui Moisi proroc, groaznic si strasnic,
in furtuna de foc, in vapae arzand, in fum si in glas
de trambita, in tunete, in fulgere si in cutremur de
pamant, atata cat daca a vazut neamul jidovesc slava
lui cea mare, zisera catre Moisi1) : (Sa nu mai gra-
iasca cu not acest Dumnezeu, ca de va mai grai
vom peri toti ; ci graeste to cu dansul si ne spune
noun poruncile lui si to vom asculta ). Acel Dum-
nezeu a smerit a sa marire, si Dumnezeirea sa o a
invdlit cu trup din Preacurata Fecioara Maria, $i asa
a venit in lume pastorul cel bun cautand oaia cea
perduta si ratacita in urma idolilor celor muti, adeca
pre neamul omenesc ce se inchina idolilor; pentru
care oaie, era gata si viata sa sa-si pue.
Umbland pre pamant ca un om deplin ce era, a
venit si in cetatea Ierihonului, pentru chemarea mul-
tora si mai ales a lui Zacheiu. Acest Zacheiu era
vames mare, adica Boer $i capetenie tuturor vame-
silor. El auzind minunate lucruri despre Christos,
era bucuros sa.-1 vada, sa-I cunoasca si sä graiasca
cu dansul. Bucuros era si in casa sa sa.-1 is si sa.-1
ospateze. Dar stiindu-se ca este om pacatos si se
scarbesc toti oamenii de dansul, se ru5ina sä faca
aceasta, ci numai vrea sa-1 vada. Si nici aceasta nu
o putea dobandi, una ca era mic de stat, alta ca gloa-
tele it impresurau. Pentru aceea a alergat inainte
1) Eire 20, 19.
5)
.(3
41/4

www.dacoromanica.ro 28
'PATS
434 CAZAN1E LA DUMINICA

si s'a suit intr'un dud ca se po:ita sä vada de acolea

pre Christos. Rusine era pentru un om bogat
vestit ca acela sä se sue in copaciu inaintea atator
oameni ce erau cu Christos; insa osardia lui uita cin-
stea si slava ce avea, numai ca sä vada pre Christos.
Acestea toate nu erau ascunse lui Christos, carele
stia nu numai lucrurile, ci cugetele lui Zacheiu.
Pentru aceea viind la locul acela sub copaciul in ca-
rele era Zacheiu, indata a cautat si daca a vazut
pre Zacheiu, a zis lui : Zachee, grabeste de to po-
goara, ca asta-zi trebue sä fiu in casa ta. Iar Zacheiu
daca auzi acest glas, glasul carele invie mortii,
glasul bucuriei celei de veci, glasul de care asculta
vanturile pi marea, care glas cheama pacatosii la
pocainta, atuncea inima sufletul lui se umplu de
bucurie si indata s'a pogorit si a cazut la picioarele
lui Iisus, de multamea si cu mare bucurie l'a dus
in casa sa. De bucurie uitase toata frumsetea, slava
pi binele lumei ca si Petru in muntele Tavorului1)
pi toata avutia, aurul $i argintul le avea ca niste tina,
numai sä dobandeasca pre Christos. Pentru aceea a
statut inaintea lui Christos, si a zis : Iath, Doamne,
jumatate din avutia mea o dau celor nenorociti
saracilor, si de am napastuit pre cine-va cu ce-va,
voiu intoarce de patru on mai mult.
Aicea poate fieste-cine socoti, cä Zacheiu mai inainte
de ce invatase a crede, a fost indurat, ascultator,
milostiv ; din apucator, a fost rniluitor ; din luator, a
fost datator ; c5. mai drag era sä-si izbaveasca
ii
sufletul, cleat toata agonisita avutia ce avea.
Pentru aceea Domnul Christos a grait catre dansul

1) Malei 17, 4.

*Az
www.dacoromanica.ro
 SE%_,
A 32-A DUPA. RUSALIE 435

si a zis: Asta-zi fu izbavirea acestei case. Ca si cum

ar zice : Asta-zi te intorci, asta-zi dai, asta-zi intorci
cui ce ai luat, asta-zi fu si izbavirea casei tale, ca.
Fiul Omenesc a venit in lume sä izbaveasca pre cel
ce era perdut.
Locuit-a Domnul Christos cu pacatosii, ins, cu
ceia ce s'au pocait. Deci, sa. nu te parasesti, o pa-
catoase. Tata ca avem pre Domnul Christos, carele
pentru cei pAcatosi a venit pre lume ; pre pacatosi sa
cerce si sa-i caute; sä izbaveasca pre pacatosii care
se intorc catre Dansul, pre c'ari nu numai ii primeste
cu drag, ci-i si binecuvinteaza si-i indrepteaza. Deci,
naclajdueste acului Domn, ca nici pre noi nu ne va
parasi de ne vom parasi si noi de pacate si de vom
cere mila lui.
A DOUA PARTE:
Pentru indurarea si pentru plata care cei asupriji si
napastuiti, cu carea s'a indreptat Zacheiu.
El`aca, a intrat Domnul Christos in casa lui Zacheiu,
) socotindu-se Zacheiu singur pre sine si vazand
mare necuratie in casa sa, adeca avutie stransa din
camata, din asuprele .si din dobanda nedreapta, a
strigat si a zis: asta-zi leapad din casa mea $i in-
torc acum tuturor cui ce am luat cu strambul si
pre cine am asuprit; iar din ce am agonisit cu dreptul,
jumatate dau saracilor si sarmanilor. 0 minunata
primeneala! 0, negraite daruri si milele lui Dumne-
zeu I Ce este mai greu oamenilor, lui Dumnezeu este
usor :Camila trece prin urechea acului, adeca bo-
gatul caruea ii erau dragi banii, banii i-a urnt si
de saracie nu s'a temut. Cel lumesc si trupesc, su-
fletesc s'a facut. Casa cea de lacomie, de camata si de

www.dacoromanica.ro
3,k-3S
g 436 CAZANIE LA DOMINICA

precupie, s'a fdcut casa lui Dumnezeu. Aicea se

cunoastc, ca de-ar fi fost ce-va fatarie intru inima lui
Zacheiu, sa intoarca unora si altora sa opreasca, n'ar
fi intrat in casa lui, ci vazand inima lui dreapta 1i
plecata a face toata voea Sfintiei sale,dulcelui Domn,
in casa lui, a intrat 1i binecuvantarea sa,lui i-a dat.
Tot asa 1i fieste- tine de nu va tdea de o data
nedreptatea dela sine si din casa sa, nici o data nu
se va putea indrepta sa intre camila prin urechea
acului. Pentru aceea si Domnul Christos zice'), Ca
mai usor este sa intre camila prin urechea acului,
decat bogatul intru imparatia ceriului. Camatarnicul
trebueste intai sa se paraseasca de a fi camatarnic,
apoi sa dea milostenie dintru agonisita sa. Asis-
derea si lacomii, apucatorii, asupritorii, mitarnicii,
pradatorii, vamesii, furii, talharii sa intoarca ca Za-
cheiu, cui ce a luat cu nedreptul. De nu va fi
cu putinta sä intoarca, apoi sä paraseasca nedrep-
tatile, mitele, apucarile, asuprelele, camatarniciile,
rautatile, si sä faca cum zice David Proroc2): = Opre-
ste-te de rau $i fa bine ) . Intaiu, sa se paraseasca
de rele si sa faca bine ;, al doilea, sä aiba nadejde
ca-i vor fi de folos toate lucrurile ate va face in-
tru numele lui Dumnezeu. .

De va si da cineva la Biserici, la sihastri si la

rugatori, insa el insusi va zacea in pacate si va face
toate relele, de putin folos vor fi lui dela unul sa
is 5i altuia sa dea, unul sä blesteme, altul sa mul-
tameasca. Ce folos este o mand sa zideasca, alta sa
risipeasca ? Nici un folos nu este, numai trucla 1i
osteneala fara isprava. Pre acei cari vor sä se in-
1) Mal. 19, 24.
2) Psalm 33, 14.

&re,
www.dacoromanica.ro
trt3, SC
A 32-A DIIPA. RIISALII 437

toarca adevarat Otte Dumnezeu, Zacheiu ii invata

nu numai al for sa dea §i sä imparta sarmanilor,
ci de au §i luat cu strambul dela cine-va, mai cu
asupra sa-i intoarca. ; caci cei napastuiti vor striga,
pentru strambatate catre Dumnezeu, iar de at- si
tacea, insusi strambatatea va striga sä-§i rasbune pre
ceia ce o au facut. Precum a oprit Dumnezeu celuia
ce furl sa nu fure (Eire 20, 14), ap, a contenit §i
celuia ce face strambatate. Acetia amandoi nu vor
putea fi fall de urgie dela Dumnezeu, de nu vor face
plata, celui asuprit, cum a facut Zacheiu.
Greu oaspete a fost Domnul Christos celor ce s'au
intors catre dansul, caci celor ce au vrut sl slujasca
lui le-a zis (la Matei 19, 29), sa-it lase pentru Dan-
sul tatal Si muma, si prietenii, §i agonisita, §i mue-
rea, §i feciorii, mai apoi §i viata §i sanatatea, §i a fa-
gaduit cu o suta de on mai mult sä is Intru viata
vecinica. Pentru care lucru, Matei Evanghelist, cand
Inca §edea la vama §i a hat pre Christos in casa sa
sä ospateze, daca a crezut a fost a lasa toate. Si toti
ceilalti Apostoli, cum §i Zacheiu, pentru ospatul cu
care a ospatat pe Christos, le-au fost a lasa toate.
Deci, Domnul Christos este greu celor ce iubesc cele
lume§ti, iar suflete§te mare §i indurat platnic este
Intru viata veciniapre carea not toti sa o doban-
dim, pentru darul §i mila Domnului nostru Iisus
Christos, a caruia este slava, cinstea §i tinerea, cu
Parintele §i Duhul Sfa.nt, acum §i pururea §i intru
veci netrecuti §i nesfar§iti. Amin.
CU DUMNEZEU SFANTUL
SFARSIT CAZANIILOR DUMINICILOR DE PRESTE AN.

(-4

www.dacoromanica.ro
 CAZANIILE SINAXARIULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI
§1 ALE

SFINTILOR CELOR DE PRESTE AN.

CP Cr

C _A. Z _A. 1\T I

L.& 1 SEPTEMVRIE
Pentru viata prea Cuviosului PArintele nostru Simeon
Stalpnicul, $i pentru inceputul anului
nou bisericesc.
ntre prea cuvioi este §i fericitul Simeon.
A cesta fiind tanar, pa§tea oile tatane-sau §i
avea obiceiu de venea in toate Duminicile
la Biserica §i asculta slujba lui Dumnezeu.
Intru una din zile auzi in biserica cetin-
du-se cuvintele santului Pavel Apostol, §i a intrebat
pre un dascal bun §i batran: ce grAesc Scripturile
acelea? Iar el a inceput a-i spune dintru acele Scrip-
turi §i a-1 invata despre post, ruga, umilinta, curatie
§i despre alte lucruri bune care sant de mantuire
sufletului. Si sfantul a intrebat: unde se pot face
acestea ? Dascalui acela a raspuns: numai in mana-
stiri se pot face acestea.
Acestea daca a auzit sfantul Simeon, a lasat toate
§i s'a dus intr'un loc pustiu. Acolo a cazut cu fata
la pamant $i a fost apte zile nemancat. Dupa acele
zile s'a sculat i s'a dus intr'o manastire, unde s'a
V1r- GAT.
www.dacoromanica.ro
s3,9 S£9,-4;
6 CAZANIE LA 1 SEPTEMITRIE 439

cerut §i se ruga cu lacrami ca sä slujeasca lui Dum-

nezeu intru acea manastire. Arhimandritul l'a primit,
§i le era drag tuturor fratilor din manastire pentru
smerenia §i ascultarea ce arata catre toti, caci sluja
tuturor.
Parintii lui, neincetat it cautau §i plangeau pentru
dansul pana in doi ani.
Sfantul petrecea in manastire §i facea toate dupa
pravila manastirei. Intr'o zi e§ind afara din manas-
tire, a flat la fa.ntanA. o tarsana de par de care era le-
gata galeata cu care se scotea apa. A deslegat-o §i
s'a dus in taina de §i-a infa§urat cu ea .tot trupul
preste pielea goala, §i pre deasupra s'a imbracat ia-
ra§ cu hainele ce purta. A§a a petrecut doi ani, in
cat funia rosese carnea lui pana la oase §i putrezise
trupul lui, §i de putoare nimenea nu putea sä se apro-
pie de dansul.
Un calugar e§ind l'a aflat intr'o zi ca da saracilor
panea §i bucatele ce luase mertic dela masa, cad
toti calugarii mancau o data in zi, dar santul, de Du-
minica se postea preste toata saptamana pana iara§i
Duminica. Calugarul acela intrand 1-a prat la Arhi-
mandrit, zicand: acest nemernic va strica tocmeala §i
obiceiul manastirei. Arhimandritul a zis : cum? Ca-
lugarul a raspuns : noi am luat a ne posti preste zi
numai, iar acesta de Duminica se poste§te pana in-
tealta Duminica, §i bucatele ce is dela masa pre
furi§ le da saracilor ; §i nu numai aceasta, ci §i putoare
fara masura iese din trupul lui, in cat nimenea nu
poate sä se apropie de dansul. Deci, on sa fie el in
manastire Si noi sä ie§im, on sä-1 la§i sä se duca el
de unde a venit.
Acestea daca a auzit Arhimandritul, s'a mirat §i
Vi3Z GCE1.
www.dacoromanica.ro
 r440 CAZANIE

s'a dus unde petrecea Simeon si a aflat asternutul

lui plin de vermi si de putoare neputand sta acolo, a
chemat pre sfantul si i-a zis: Ce este aceasta, omule?
De unde este atata putoare? Pentru ce smitesti fra-
tii si strici tocmeala mana.stirei? Spune : cine esti si
de unde ai venit? Sfantul Simeon cauta jos in pa-
mant pitacea, nimic graind. Scarbindu-se Arhiman-
dritul a zis calugarilor : Desbracati-1 sä vedem de
unde iese atata imputiciune. Vrand sa-1 desbrace nu
puteau, ca se lipisera hainele de trupul lui. In trei zile
uclandu-1 cu apa calda pi ungandu-1 cu unt, de abia
1-au desbracat. Atunci a aflat tarsana aceea intasurata
imprejurul trupului pi s'au mirat. Cu mare nevoe in
cinci-zeci de zile de abia l'au tamaduit cu multa
paza, si a zis Arhimandritul : iata acurn esti sanatos ;
du-te unde iti este voea.
A iesit din manastire pi afland o fantana parasita,
fara de apa, cu serpi, aspide, scorpii pi cu multe du-
huri necurate, ce locuiau in ea, a sarit sfantul in la-
untrul fantanei si s'a ascuns intr'un colt.
Dupa sapte zile a vazut Arhimandritul in vis
multime de voinici cu vesminte albe, cari cautau
prin toata manastirea, cu lumanari, pi ziceau : Acum
to vom aprinde de nu vei avea pre Simeon robul lui
Dumnezeu. Desteptandu-se Arhimandritul spaiman-
tat, a chemat calugarii $i le-a zis : Precum am vazut
eu, acel frate pe care l'am gonit, a fost un rob
iubit lui Dumnezeu ; deci va rog, fratilor, sa. va duceti
sa-1 aflati pre dansul, iar de nu-1 yeti afla, nici unul
din voi sä nu mai vie aicea.
Ie$ind, it cautard. pretutindenea ; pi daca nu rau
atlat, se intoarsera pi spusera Arhitnandritului: N'am
lasat nici un loc sä nu-1 fi cautat; numai in acea
Vi3(Z

www.dacoromanica.ro
461 LA 1 SEPTEMVR1E 441 " 7e

antana parasita nu l'am cautat, ca nimenea nu cu-

teaza. Arhimandritul a zis : Faceti ruga *i intrati cu
lumanari.
Dace au facut ruga, au slobozit cinci calugari cu
funii *i cu lumanari. Santul i-a vazut *i i-a zis : Lasa-
ti-ma putintel sa-mi dau sutletul, ca am slabit ; ce am
inceput nu putuiu savar*i. Ei it trageau si-1 impin-
geau sa iasa, ca *i cum ar fi facut vre un rau. L'au
scos si l'au dus la Arhimandritul. Cum l'a vazut Ar-
himandritul, a cazut la picioarele lui *i a zis : Iarta-
ma robul lui Dumnezeu celui de sus Te rog sa fi
I

to mie indreptator *i 'ma invata sa am rabdare.

Dupa ce a petrecut santul in manastire trei ani, a
ie*it *i s'a dus intr' un munte pustiu, *i-a facut un ocola*
numai cu petri si intru dansul a petrecut patru ani,
fara de acoperamant, rabdand zaduhul *i gerul. Dupa
aceea si-a facut un stalp de patru stanjini de inalt
*i au statut pre el *eapte ani. S'a auzit de numele
lui pretutindenea. Multi veneau la dansul pentru folo-
sul sutletesc, si i-a facut lui alt stalp de trei-zeci de
coti, *i a statut pre dansul cinci- spre -zece ani.
Acest sant se asernana invatatorului sau Chris-.
tos: orbii facea cu ochii, *chiopii si ologii cu picioare,
dradi din oameni gonea, toate boalele tamaduea
si alte minuni facea cu numele lui Christos, precum
spune in viata sfintiei sale, de acestea toate.
De toti anii a statut pre stalp acest prea cuvios,
patru-zeci *i *eapte de ani, si dupa aceea l'a chemat
Dumnezeu sa -1 odihneasca intru loca*ul cel de veci.
Era vineri in ziva in care a fost chemat. Si-a ple-
cat gehunchii si s'a rugat pana Duminica, si a*a s'a
dus catre Dumnezeu, plata ostenelilor sale dela Dan-
sul sä ia. Santul *i luminatul lui true, a fost dus in
(70X r.16?.
wzs
www.dacoromanica.ro
.6A4 442 CAZANIE

cetatea Antiohiei de episcopi §i de mai marji ceta-

tei. Lau zidit Biserica prea frumoasa §i intru dansa
trupul lui l'au pus cu mare cinste, intru slava Pa-
rintelui si a Fiului §i a Duhului Sant.
* *
Intru aceasta zi, Santa Biserica praznuqte §i alt
praznic ce se cheama Indiction, adeca incepatura
anului nou. Indiction este o vorba latineasca izvodita
de imparatii Romani, cand acetia stapaneau toata
lumea. In ziva d'intaiu a lunei Septemvrie au a§ezat
acest Indict, si numarul au pus sa se savareasca
in cinci-spre-zece ani. Acest numar l'a impartit in
trei parti, caci intru aceti ani, dela toate limbile cele
supuse lor, trei feluri de dajdii luau. Pe fie§te-care
acei cinci ani ii numea lustrumi, care se zice lumi-
nosi, caci intru acea zi in care limbile da dajdiile
acelor cinci ani, cete, cu lumanari aprinse, se vese-
leau ; si aceasta faceau pentru-ca la numarul cel
d'intaiu a cinci ani, arama §i fer aduceau limbile; a
doua, dupa cinci ani, argint; §i a treia, dup. cinci
ani, aur ; $i pentru aceea acei cincisprezece ani, Indic-
tion tineau, si iar d'intaiu luau, §i aka Ora la venirea
lui Christos, anul acesta de toci era §tiut.
La intaia zi a lunei Septemvrie, Christos a intrat
in biserica jidoveasca §i a cetit la Isaia Prorocul unde
era scris: (Acum anul Domnului cel primit,, §i cele-
1-alte. Pentru aceasta Biserica praznue§te la intaia
zi a lunei Septemvrie, Indictul, pentru-ca inteaceasta
zi a intrat Christos in Biserica, §i pentru aceasta
buna multamita. aduce Biserica lui Dumnezeu, pentru
roadele de anul acela ce a luat, §i pentru alti ani
se roaga, ca sä-§i dea pamantul rodurile sale.
*Tol linGd
GrA173

www.dacoromanica.ro
 -rb ;e)-
LA 1 SEPTEMVRIE 443 'Lei-

Fiind-cd incepatura lunei Septemvrie este incepa-

tura numarului anului, a praznicelor dumnezee§ti
cate sant preste an §i a tuturor sfintilor, pentru
aceea se cade noun astd-zi, intru incepatura anului
nou, sa laudam pre Dumnezeu facatorul nostru, cu
credinta §i cu dragoste sa ne inchinam lui §i sa-i
multdmim de toate darurile cele bune ce a dat noun
vazute §i nevazute. Praznicile Sfintiei sale cate sant
de acum preste an, §i ale tuturor sfintilor lui, sa le
praznuim cum se cade, de ne este voea sa avem
plata dela Dumnezeu §i dela sfinti, pentru ce vom
serba §i pentru ce vom praznui. SA nu facem lucru-
rile cele ce sant de necinstea lor, ci de cinste;
caci de vom manca §i vom bea preste masura, sa ie§im
afard din minte, de vom salta in jocuri, in danturi §i
intr'alte fapte ce nu se cade, atuncea ce cinste facem
sfintilor cu praznicul nostru? Sau cum va primi
Dumnezeu praznicul §i osteneala noastra? Deci, ce
folos este CA ne vom cheltui pentru ca sä. cinstim
sfantul, §i acela mai ran §i mai tare se manie pre noi?
De-ti este voea sa cinste§ti sfantul §i sa primeasca §i
Dumnezeu praznicul tau, mergi la Biserica, ascultd
la Vecernie, la Utrenie §i la sfanta Liturghie ; adu-i
Ulnae, lumanari, prescuri. Nu chema bogatii §i prie-
tenii, ca intealta data te vor chema §i aceia pre tine
§i iti va fi imprumut praznicul tau, §i plata dela Dum-
nezeu o vei perde, ci cheamd saracii Si neputincio§ii
de-i satura. Pre ceia ce slujesc Bisericei, ii ospateaza.
Mananca §i to cat trebue§te §i multdme§te lui Dum-
nezeu. Nu te imbata, nu chema cimpoi, alaute §i
mascarici, caci acestea toate sant de necinste sfintilor,
iar nu de cinste.
In vremea de demult, paganii ceia ce se inchinau

ak',9 e:1%.
www.dacoromanica.ro
44( ii(J
4rj 444 CAZANIE

idolilor, aka faceau in praznicele for : beau mult de se

imbatau ; unul pre altul se intrecea carele va bea mai
mult ; ziceau in toate felurile de .cimpoi, jucau,
curveau $i toate pacatele faceau. Noi crestinii ce
credem in Christos, carele iubete intelepciunea,
oprirea voei, postul, curatia, milostenia, blandetele
§i alte lucruri bune, acestea sa ne sarguim a face
§i de acestea sa grijim §i ziva §i noaptea, pentru ca
sa veselim pre Dumnezeu §i sä cinstim §i sfintii. Aicea
sa petrecem viata cu pace, fara de sminteala §i fara
de primejdii de vr4ma§i vazuti §i nevazuti, iar acolo
sa ne invrednicim imparatiei ceriului,pre carea not
toti sä o dobandim, pentru Christos adevaratul Dum-
nezeul nostru, caruia se cade toata slava, cinstea §i
inchinaciunea, d'impreuna cu al sau fara de inceput
Parinte §i cu cinstitul §i de viata facatorul Siantul
Duh, acum §i pururea §i in veci vecilor. Amin.

:x l---^7-11,
w
CAZANIE
LA 8 SEPTEMVRIE
La nasterea prea sfintei si prea binecuvantatei noastre
prea curates Fecioarei Maria.
scultati, iubitii mei frati, cum scrie Santa
Scriptura despre na§terea sfintiei sale Prea-
curatei Fecioare.In Palestina era un om
cu numele Ioachim, §i muerea lui o chema
Ana. Amandoi erau binecuvantati de Dum-
nezeu pentru milostenii §i alte faceri de bine.
;loGd'

www.dacoromanica.ro
,60k
6;-)F
LA 8 SEPTEMVRIE 445 ""e.)-

Erau de ruda imparateasca si feciori nu aveau.

Obiceiu era intru acea vreme, ca acei cari nu faceau
copii, de toti sa fie ocariti. Bucate nimeni nu manca
cu dansii. In Biserica mai jos de toti sta, si cand
isi duceau jertfa la Biserica, mai apoi deck a tu-
turor era primitd..
Intru una din zile fiind praznic mare la jidovi, s'a
dus si Ioachim cu Ana la Biserica, si pentru multa
osardie ce aveau ei catre Dumnezeu, au indraznit
si si-au dat prinosul la preot mai inainte de altii.
Preotul s'a maniat foarte si i-a infruntat cu cuvinte
rele. De mare rusine, iesira afara din Biserica si mer-
gaud ei spre cask s'a intors Ioachim catre femeea
sa Ana si a zis : Pre mine nu ma trage inima sä
mai intru in casa mea, nici sa mai fiu viu nici o zi,
pentru-ca santem urgisiti de Dumnezeu si de oameni.
Tu te du acasa si cat poti da milostenie si te ascunde
in gradina de roaga. pre Dumnezeu. Eu ma voiu
duce intr'un munte de voiu posti si voi ruga pre
Dumnezeu, doard se va milostivi si ne va clarui copii.
Despartindu-se unul de altul, Ana s'a dus acasa,
a intrat in gradina sa si acolo se ruga lui Dumnezeu
cu lacrimi si zicea : Doamne A-Tot-Tiitorule, cela
ce numai cu cuvantul ai facut ceriul si pamantul
si toate cate se vad, Cela ce ai zis fapturilor tale
sä creased si sa se inmulteasca, Cela ce ai binecuvantat
pre Sara muerea lui Avraam si la bdtranete a nascut
pe Isaac, si ai daruit pre Ana carea a lost si ea stearpa
si a nascut pre Samuil proroc, da-mi si mie, Doamne,
roadd pantecelui meu si nu ma lasa sä fiu de ocara
si de urgie oamenilor. Ce voiu naste, on fecior, on
fecioara, voiu inchina Sfintiei Tale, cu toata inima,
si voiu da sä slujeasca in Biserica Sfintiei Tale.
$
.00
.c.°
c.
xr,t)

www.dacoromanica.ro
'MP ;ioeb.
rJit 446 CAZANIE

Acestea graia Ana cu lacrimi rugandu-se lui Dum-

nezeu.
Ioachim barbatul ei, daca s'a dus in munte, mai
multe a zis, plangand $i el rugandu-se lui Dumnezeu
ca si muerea lui. Pentru aceea, Dumnezeu vazand
lacrimile si suspinele lor, a trimis pre Arhanghelul
Gavriil s-i s'a dus la Ioachim acolo in munte unde
era, si a zis : Bucura-te Ioachime si te veseleste, ca
eu sant ingerul lui Dumnezeu. Am venit sa-ti spuiu
ca vei face o fecioara, care va naste intru fecioria
sa, pre Imparatul lumei pre Dumnezeu. Deci lasa
scarba ta si amaraciunea sufletului tau, si te du
vesel la casa ta, ca a auzit Dumnezeu ruga ta ; numai
sa aibi nadejde intru cuvantul meu si sä multamesti
lui Dumnezeu. Acestea a zis ingerul catre Ioachim
si s'a dus de grab si la Ana si i-a zis si ei asijderea.
Ioachim daca a auzit cuvantul Arhanghelului Ga-
vriil, s'a dus vesel la casa sa si a aflat si pre Ana
vesela in casa pentru cuvantul ingerului. Dupa aceasta,
daca s'au implinit noun luni, a nascut Ana o fecioara
din samanta lui Ioachim barbatul ei. Numai Christos
s'a nascut fail de samanta barbateasca, iar Prea-
curata Fecioara si ea ca si toti oamenii s'a zamislit
si s'a nascut dintru amestecare barbateasca.
lntru acea vreme aveau obiceiu jidovii de chemau
preotii a opta zi dupa nastere, de-i ospatau parintii
pruncului si puneau nume pruncului. Deci dupa obi-
ceiu si Ioachim a chemat preotii a opta zi sa-i ospa-
teze si sa-i pue nume pruncei. *i i-a pus nume Maria.
Maria se talcueste imparAteasa, iar dupa cuvantul
elinesc zice, singura aceasta va izbavi pre toti oamenii
din viclesugul diavolului, care nu iubeste binele
nimanui.
r-.G?

www.dacoromanica.ro
 ,,V
LA 8 SEPTEMTRIE 447 'Le}

Acest praznic praznuim noi astazi, iubitii mei cre-

§tini. Aceasta taina serbam, preamarim Si ne in-
chinam Preacuratei Fecioarei. Laudam §i pre Ioachim
cu Ana, parintii sfintiei sale. Pentru aceea sa nu ne
aratarn nemultb.mitori §i sa facem necinste santului
praznic, cu betii, cu lacomii, cu curvii, cu cuvinte
rele, ci sa lasam unii sa se grijeasca de mancari
multe §i de beuturi, altii de avutie multa §i de la-
comii, altii de pofte §i de dulceti trupe§ti. Si cari
sant aceia? Sant limbile cele neintelegatoare §i in-
§elate,, care nu §tiu ce cred, nici cunosc pre Dumnezeu,
nici ateapta inviere i judecata, nici cred ca vor lua
care Si dupa lucrul sau. Unii ca ace§tia sa se grijeasca
de unele ca acestea, iar noi cei ce credem intru Dum-
nezeu adevarat, sa nu ne invaluiasca acele lucruri,
ci de sufletul nostru sa grijim sa-1 luminam, sufletul
nostru sa infrumusetam cu fapte bune §i sa-1 hranim
cu cuvantul lui Dumnezeu. SA ingaduim lui Dum-
nezeu cu fapte bune. De - acestea SA grijim §i de
acestea sa ne nevoim. Daca credem intru Dumnezeu
cela ce iube5te acestea, §i a§teptarn sa inviem, sa
fim judecati Si sa luam care §i dupa lucrul sau, apoi
pentru aceea sa facem lucrurile cele ce se cad cre-
dintei noastre ; sa nu ne para ca ne vom mantui fara
de lucruri. Precum nu poate arde focul fara de lemne,
a§a §i credinta fara de lucruri bune nu poate singura
mantui pre om. Acest lucru it putem cunoa§te §i
dupre Ioachim si Ana parintii Preacuratei Fecioare,
caci pentru post, pentru ruga i pentru milostenia ce
faceau, sant astazi in lume laudati. Ferice de ceia ce
au facut milostenie la saraci, la robi, la biserici, ca
pre aceia ii va milui Dumnezeu §i le va da intru
imparatia ceriului binele acel netrecut §i neimputinat.
.TOX :10.

www.dacoromanica.ro
 7.1:a
.6(-)x 448 CAZANIE

Milostenia mult poate la Dumnezeu, cum zice si in-

teleptul Solomon : Milostenia izbaveste sufletul din
moarte2.
Carele esie sufletul carea este moartea? Sufletul
§i
este sufletul fieste-caruia om, fie barbat, fie muere.
Dupa suflet nu se deosebeste barbatul de muere,
fiind-ca au suflet intr'un chip numai Ca este barba-
tul mai mare muerei, cum este Dumnezeu mai mare
barbatului intr'aceasta se deosebesc, iar intr'alt, in-
tr'un chip le-a dat Dumnezeu suflet. Moartea sufle-
tului se cheama munca. Sufletul este fara de moarte
§i nici odinioara nu moire. Iar de va fi in munca su-
fletul, ce folos va fi de viata lui ca va vietui in munca ?
Mai bine ar fi fost sa nu fie nici nascut acel om,
cum zice si Domnul Christos.
Pentru milostenie iarasi zice inceleptul Solomon,
ca cela ce va da milostenie in alara saracului, va
afla in maim lui Dumnezeu infricosatului Judecator.
Si iarasi zice acesta cCela ce da saracului, acela
:

imprumuta pre Dumnezeu, $i Dumnezeu ii va da

cu miile mai mult). Zice §i Christos in Santa Evan-
ghelie), ca ferice este de cei milostivi, fiind-ca aceia
vor fi miluiti de Dumnezeu, §i acelora le va da im-
parMia ceriului.
Invata-ne Christos pentru milostenie, sa nu facem
milostenie la aratare, de va fi loc, ci intru ascuns,
ca sä. nu ne laude oamenii, caci vom perde plata
noastra. De nu va fi loc sä dam milostenie pre sub
ascuns, not sä clam si la aratare, cu smerenie si cu
inima curata, de ne este voea sä avem plata dela
Dumnezeu. Cu smerenie, ca sä nu ne mandrim ca
1) Pilde 19, 17.
2) Mal. 5, 7.
"To,
ms,'9 Qin
www.dacoromanica.ro
 LA 14 SEPTEMVR1E 449

doara facem ce-va lucru mare. Cu inima curata, ca

sa nu-i pae rau dupa ce da, sou sa infrunteze saracul,
nici sa se laude care pameni, caci cela ce iubeste
lauda dela oameni, perde plata dela Dumnezeu. Cela
ce iubeste sa aiba plata dela Dumnezeu, i se cade
sa nu se arate, ci sa se ascuncla pre sine, sa nu se
arate bunatatile lui, gi atunci Dumnezeu, cela ce
stie inimile tuturor, ii va da gi aicea pre pamant
de-1 va griji si va fi cinstit de oameni, gi acolo im-
paratia ceriului ii va da. Asa invata insusi Christos,
ca cela ce milueste saracul, gi aicea va lua dela
Dumnezeu pentru una o suta, si acolo va dobandi
viata de veci si bucuria neincetata. Acest bine, si
pre noi sa ne invredniceasca Dumnezeu sa-1 dobandim
intru imparatia ceriului, pentru mare mila sa ; Ca
aceluia se cade cinste si inchinaciune, d'impreuna
cu Parintele $i cu Duhul Sant, acum si pururea si
intru veci netrecuti si nesarsiti. Amin.

;.:450444;5~W OTs<14:. Wr t 401 W.7.

0AZ.A.1\TI
LA 14 SEPTEMVRIE
La Ridicarea Cinstitei Cruel.
sta-zi se arata, fratilor, taina cea din veci
tocmita $i de toate semintiile ascunsa, iar
acum mai apoi s'a aratat spre mantuirea
noastra.. Pentru aceea, noi credinciosii, adu-
candu-ne aminte de binele si de mila lui

29
www.dacoromanica.ro
es 450 CAZANIE
at)
Dumnezeu ce a tacut cu noi, praznuim cu bucurie praz-
nicul sfintei Cruci; ne inchinam cu friea si cu cutremur
si cu veselie sufleteasca o sarutarn. Asta-zi este bucu-
rie in ceriu si pre pamant. Asta-zi se veselesc ingerii $i
praznuesc oamenii, caci luminata Crucea lui Chri-
stos se arata in lume. Pentru aceasta Cruce, impara-
tia diavolului s'a risipit, blestemul s'a calcat, moar-
tea de veci s'a omorit, iadul s'a desertat, mortii au
inviat, raiul $i cerul s'au deschis. Asta-zi Biserica
lui Dumnezeu se inchipuieste raiului ; ca precum a
fost in raiu lemnul acela carele a omorit pre Adam,
pentru gresala lui, asa $i in sfanta Biserica este cin-
stita Cruce lemnul vietei, carele a inviat pre Adam,
pentru moartea lui Christos. Pentru aceea se ridica
stanta Cruce $i se arata astazi intru noi, ca sa cu-
noastem el este incepatura invierei a toata firea ome-
neasca $i ridicare din pacatul lui Adam, tuturor ce-
lor ce cred in Christos, carele s'a rastignit pre ea.
De aceea de toate ne veselim si ne bucuram, dar
ne $i umilim si suspinam dela inima, lacrimi pre fe-
tele noastre varsam, cand ne aducem aminte de chi-
nurile $i de moartea cea amard a Domnului nostru
Esus Christos, vazdnd inaintea ochilor nostri cin-
stita Cruce pre carea o a purtat pre umerile sale,
tnergand la rastignire ca un mielusel spre junghiere.
Nu este bucurie feciorilor acelora ce vad inain-
tea ochilor for moartea tatalui lor, si mai vartos fe-
ciorului aceluia ce este vinovat mortei parintelui sail.
Aceluia i se cade sd planga mai cu amar, caci pen-
tru gresala lui, parintele sau cel drag, cu moarte groaz-
nica moare. Asa si tu, pacatosul meu suflet sa plangi
acum cu amar, ca pentru pacatele tale a murit Pa-
rintele $i Facatorul tau cel iubit, Esus Christos

16
www.dacoromanica.ro
J
 1.
LA 14 SEPTEMVRIE 451

Fiul lui Dumnezeu, carele te-a nascut sufleteste in

viata de veci. Acela pre lemnul Crucei cu piroane a
fost pironit, intre doi talhari rastignit, cu spini in-
ghimposi incununat, cu fiere adapat 5i preste obraz
cu palma batut. Deci, cum sa nu-mi fie a plange 5i
a tangui, cand cel fara de pacate a chinuit pentru
pacatele mele ca sä ma slobozeasca din chinul si din
munca iadului? Pentru aceea sa plangi cu amar, su-
fletul meu, ca to esti vinovat pentru moartea Dom-
nului tau. Acela pentru tine a fost prins 5i legat, ina-
intea nedreptei judecati dus, cu nedreptul judecat,
la stalp batut $i pre cruce fara de mild rastignit. Mu-
I
st-it-a pentru tine ca sä te invie din moartea cea de
veci, intru viata cea netrecuta. In groapa intunecata
s'a ingropat, ca pre tine sa te scoata intru lumina
ceriului. Cat bine ai dela Dumnezeu, acela tot cu
Crucea Sfiintiei sale l'a facut tie. Aceasta Cruce nu
numai dela rastignirea lui Christos este cinstita $i prea-
marita, ci si mai inainte de aceea in toate veacurile
Ole au. trecut, lemnul crucii in multe chipuri si in
tmulte feluri s'a inchipuit si s'a insemnat pre aceasta
lume, de oameni mari si de sfinti $i proroci.
In anul dela facerea lumei 5533, in zilele lui Ti-
berie imparat, Domnul nostru Iisus Christos a vrut
de buna voea sa, pentru mantuirea noastra, de a chi-
nuit cu trupul, iar nu cu Dumnezeirea, a murit si a
inviat a treia zi. Necredinciosii $i zavistnicii jidovi
in multe chipuri mestesugeau sa ascunda invierea
lui. Mai intaiu au pecetluit si au intarit mormantul,
ca nu cum-va sä invie Domnul Christos. Dupa ace-
ea au pus si strejari sä strejueasca. Mai apoi, daca
au fost acelea toate risipite 5i stricate de puterea cea
dumnezeeasca, 5i strejarii spuneau 5i marturiseau

6 www.dacoromanica.ro
J
r 452 CAZANIE

ca Christos a inviat, cu bani au inceput a sfatui sa

ascunda invierea lui Christos ; au dat bani multi stre-
jarilor sa zica ca n'a inviat, ci l'au furat Ucenicii lui.
Daca s'a inaltat Christos de pre pamant in ceriu
in a 4.0 -a zi dupa invierea sa, si minuni multe fa-
candu-se de sfintii Apostoli, iara.$i scrasneau cu ma--
nie jidovii si se sfatueau zicand : Veniti sa ascun-
dem locul unde a fost rastignit i ingropat Christos,
ca de vor vedea oamenii Crucea pe care a fost ras-
tignit, $i. groapa in carea a fost ingropat, toti vor veni
$i vor crede intru dansul. Atuncea a.0 invatat de au
astupat groapa, si Golgota, locul unde era sfanta
Cruce, sä se uite, sa nu se mai pomeneasca. Dumne-
zeu a lasat sä se implineasca sfatul for cel rau, caci era
sä se pustieasca. cetatea Ierusalimului, sa arda cu foc,
iar ei sa fie taiati, de foame morti, $i robiti pentru in-
draznirea ce avusesera asupra Domnului Christos.
Acest lucru a $i lost la patru-zeci de ani dupa ras-
tignirea lui Christos. Intru atatea ani le-a ingaduit
Dumnezeu, tot pentru ca sä se intoarca sä creada si
sa se pocaiasca. Sfanta Cruce a fost ascunsa pana in
zilele Marelui Constantin, carele a fost intaiu pre
lume imparat crestin. Pentru care lucru a fost crestin,
ascultati:
Cand a vrut acest Constantin sä faca razboiu cu
Maxentie imparatul Romei, sä se bata cu dansul, atunci
gandind de multimea si de taria o$tei Romei, s'a
spaimantat inima lui 5i s'a intristat. Dar intro amiaza
zi i s'a aratat lui pre ceriu chipul sfintei Cruci stra-
lucind mai mutt dent lumina soarelui si pre acea
cruce a vazut scris : c Cu aceasta vei birui 1. Aceasta
data a vazut Constantin, s'a veselit si degrab a invatat
sa faca cruci si sä be pue in steaguri. Si asa a purces

1(9
www.dacoromanica.ro
 LA 14 SEETEMVRIE 453

la razboiu. $i s'a lovit cu Maxentie, l'a biruit, impa-

ratia Romei a luat $i s'a botezat. Dupa aceea $i alte
razboaie a facut $i rasaritul tot sub mana sa l'a plecat.
Atuncea a trimis pe maica sa Elena sä se duca
la Ierusalim sa caute sfanta Cruce. Daca a inteles
Macarie patriarhul Ierusalimului de venirea imp.-
ratesei, a ie$it cu mare cinste inaintea ei, cu toti e-
piscopii de prin prejur. Ea a inceput a-i intreba de
sfanta Cruce. Unul spunea intr'un chip, altul intr'alt
chip $i nimeni adevarat nu $tia, caci era $i vreme
multa de cand era ascunsa $i ingropata de jidovi.
Atunci Macarie patriarhul, s'a dat spre rugaciune $i
dela Dumnezeu a fost aratat lui locul acela unde era
Santa Cruce. Degrab a adunat imparateasa de a sa-
pat $i a curatit locul acela $i s'a ivit Golgota unde
a fost rastignit Christos. Nu departe de acolea a aflat
$i trei cruci: una a lui Christos $i doua ale celor doi
talhari ce-i rastignisera de o data cu Christos. Cu
deadinsul a mai cautat $i a aflat $i piroanele.
Dar imparateasa
.
in scarba. $i in grija a cazut, caci
nu putea sa cunoasca din acele trei cruci, care este a
lui Christos. Aceasta nepricere o a dezlegat tot Ma-
carie patriarhul, cu o minune intru acest chip : 0 fata
de neam mare murise in Ierusalim. Patriarhul a adus
cate trele crucile $i a pus cate una pre dansa $i nu-
mai cat s'a apropiat Crucea lui Christos de acea fata
Inoarta, indata a inviat $i a fost sanatoasa, a sarit
$i umbla $i cu glas mare multamea $i lauda pre
Dumnezeu.
Daca s'a raspandit vestea cum s'a aflat sfanta
Cruce, indata s'a strans multime mare de cre$tini,
cari doreau sa. vada Manta Cruce. Pentru ca. nu WO
puteau sa o vada, patriarhul Macarie s'a suit pre am-

ke
www.dacoromanica.ro
J
e 454 CAZANIE

von si a ridicat cinstita Cruce in vederea tuturor.

Daca o a vazut, toata multimea incepu a striga : Doam-
ne milueste-ne ! De atuncea s'a intarit praznicul sfin-
tei Cruci a se praznui si a se ridica in patru-spre-
zece zile ale lunei Septemvrie.
Pentru aceea si noi, iubitii mei crestini, sfanta
Cruce sa o cinstim, sa ne inchinam, sa o sarutam
foarte cu frica si cu bucurie sa o preamarim ; cu
frica, pentru nedestoinicia noastra, iar cu bucurie,
pentru binele ce ne-a daruit. Sa ne desbracam ca de
un vesmant rupt si intinat de viata cea cu pacate 5i
sa ne imbracam intru armele luminei. Sa facem zi-
sele lui Christos, ca sa fim si noi fiii luminei si mo-
steni imparatiei ceriului, pre carea noi toti sa o

---...--
dobandim, pentru Iisus Christos Dumnezeul nostru,
Caruia se cuvine slava, cinste si mare cuviinta intru
veci vecilor netrecuti si nesarsiti. Amin.
±*4 e),
1r ^41n11^TIV.^V

CAZANIE
LA 14 OCTOWTRIE
Pentru viata preacuvioasei maicel noastre
xxxxx
xxxxx Parascheva.
xxxxxx
1 ceasta sfanta $i preacuvioasa fecioara Paras-
1 cheva era de neam din Epivat, nascuta din
X
parinti credinciosi $i crestini buni, cari intru
XXXXXXX X toata viata for cu milostenie si cu fapte
At 444/.
enene,,,) bune slujeau lui Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
es LA. 14 OCTOMVR[E 455 51)

Afara de aceasta santa, au mai avut si un fiu pre

carele it dedesera la carte. Daca a invatat carte bine,
pre parintii sai si lumea toata a parasit $i s'a calu-
garit, dandu-i-se nume de calugarie Evtimie. Pentru
multele lui bunatati a fost pus arhiereu si pastor la
locul ce se cheama Imadit. Acolo multe si mari mi-
nuni a facut. Dupa moartea lui, izvor de mir a curs
din trupul lui.
Iar santa in casa parintilor sai petrecea. and a
fost in varsta de zece ani, dupa cum avea obiceiu
a pazi Biserica, a mers intr'una din zile la o Biserica
a Preacuratei Fecioare. Acolo a auzit cetind in Santa
Evanghelie cuvantul lui Dumnezeu cela ce a zis :
t Cine va vrea sa vie dupa mine, sä se lepede de sine
si sa is crucea sa i asa sä vie dupa mine'. De acest
cuvant ca de o sageata a fost ranita la inima. Daca
a exit din Biserica, a intimpinat un sarac si s'a des-
bracat de haina ce avea de-asupra si de toate po-
doabele fecioresti, §i aceluia toate cu osardie le-a dat,
si asa in casa parintilor sai a venit. Daca au aflat
parintii, o au mustrat destul si o au batut ca sä nu
faca si alta data asa. Insa aceea buna si inteleapta
fecioara acestea nimic nu le socotea, ci si alta data
altui sarac toate podoabele sale ce purta le-a dat. *i
nu numai de doua ori, sau de trei ori, ci de multe
ori da saracilor vesmintele sale si nimic nu baga in
seama certarea si bataile ce lua dela parintii sai pentru
aceasta, fiindca era aprinsa de dumnezeesc dor si inima
ei ardea cu focul Duhului Sant. Ravna ce avea catre
Dumnezeu nu putea mai mult sa o tie. De toti s'a
ascuns ; parintii si rudele, slugile si slujnicile, d'im-
preuna si toata frumsetea acestei lumi a parasit, si
cu multa sarguire a ajuns adancul pustiei, stiind ca. alt

www.dacoromanica.ro
J
r456 CA ZANIE

nimic nu potole§te saltarea trupului ca viata pustiei,

Daca a ajuns la pustie §i s'a vazut pre sine slo-
boda de toate valurile lumei, cu totul s'a dat postului,
.nedormirei §i rugei, neparasit, in cat in putina vreme
a omorit toata pofta trupului. Acolo viata ingereasca
vietuea. Mancarea ii era din erburile ce cre§teau
acolo, §i Inca i de acelea cate putinel §i numai o
data intro zi, de catre seara. Cine va putea sa spue
trudele i ostenelele ei? Lacrimile, suspinele, inchi-
naciunile, cine le va povesti ? Ca nu era altul ni-
menea acolo sa poata vedea faptele ei cele suflete§ti,
cleat numai ochiul Celuia ce vede toate. Nu-i era ei
acolo grija de pluguri de boi, nici de cai cu taca-
muri scumpe, sau de leagane, nici de ve§minte §i
de a-ternuturi, nici de mancari §i de mese, nici de casa
sau de slujnice, ci numai de curatia sufletului, de
raspunsul judecatei ce va sa. fie §i de intimpinarea
Mirelui sau Christos. De aceasta pururea suspina §i
neparasit tanjea : cum 4i va infrumuseta sufletul, cum
se va logodi pre sine Mirelui ceresc Iisus Christos,
cum se va indulci de vederea Mirelui sau, de slava,
de lumina §i de bucuria cea fericita. De aceasta
numai o durea inima, §i ochii de lacrimi erau intu-
necati pururea.
Intru acestea nevoindu-se, rugandu-se §i grijin-
du-se, vicleanul diavol numai inceta de a o supara cu
aratari infrico§ate §i cu naluciri groasnice. Une-ori
$arpe se facea; alte ori hiara grozava se arata, ca
sa sperie pre sfanta sä paraseasca osteneala sa. Dar
lebuna fecioara Parascheva, spre Cel de sus puind nä-
d.:jdea sa §i cu puterea aceluia, in fire muereasca,
barbatete a calcat toate me§te§ugurile lui i ca pre un
paeajin de u§or be strica §i be risipea. A§a de bine

www.dacoromanica.ro
 Cr 11\
tes LA 14 OCTOMVEIE 457

s'a nevoit asupra firei sale §i atata i§i infrumusetase su-

fletul, in cat s'a implinit cu dansa cuvantul prorocului
David, ca. iubi Imparatul ceresc frumsetea ei. Cu aceste
bunatati a petrecut ani multi in pustie.
Intr'o noapte, daca s'a dat spre ruga, cum avea
obiceiu, §i manile care ceriu cu umilinta intinse, a
vazut un voinic dumnezeesc prea luminat, care a
venit catre dansa §i i-a zis a§a. : SA la§i pustia §i la
mo§ia ta sa te intorci, ca, acolo se cade sa la§i trupul
pamantului §i sa treci din aeeasta lume care Dum-
nezeu pre carele ai iubit.
Aceasta vedenie daca a avut sfanta, a priceput ca
este aratare dela Dumnezeu. Se bucura intr'un chip
pentru despartirea trupului, intr'alt chip se scarbea
pentru parasirea pustiei. Insa. §i fara de voe a lasat
pustia §i s'a intors in lume. A venit la Tarigrad §i
a mers in Biserica Preacuratei Fecioare ce este in
Vlaherna, §i catre icoana sfintiei sale a cazut §i cu
lacrimi se ruga a§a : StApana lumei, maica lui Iisus
Christos Dumnezeul meu, toata nadejdea mea o am
pus spre tine Fecioara, nu lepada pre o saraca ca
mine, nu te scarbi de roaba ta, ca din tineretele mele,
unuia nascut Fiului tau am calatorit. $ti, Fecioara,
neputinta firei muereSti, §ti scarba sufletului meu.
N'am alta nadejde, n'am alt acoperemant. Tu-mi fii
mie indreptatoare, tu-mi fii folositoare §i a toata viata
mea socotitoare. Pana am umblat in pustie, pre tine
te-am avut ajutor; iar aeum daca m'am intors in
lume, ce ajutor altul imi trebue§te fara de tine ? Deci
acum, Stapana, indrepteaza-ma 'Jana la sfar§itul vie-
tei mele, ca, alta nadejde n'am.
A§a cu tot sufletul s'a rugat §i la mo§ia sa s'a
dus. Acolo, nu multa vreme petrecand, osteneald catre

www.dacoromanica.ro
j
es458 CAZAN1E

osteneala si durere catre durere adaogea, cu post $i

cu nedormire pre sine se infrumseta.
Vreme multa daca a trecut, a $tiut de moartea sa
mai d'inainte pe data s'a intors spre ruga, cu la-
crimi pamantul uda a$a se ruga: Iubitorule de oa-
meni, Stapa.ne, Doamne Iisuse Christoase, cauta din
locawl tau de sus $i nu ma parasi pre mine roaba
ta, nici ma lasa; ca pentru numele tau cel sant am
lasat toate $i dupa tine am calatorit intru toata viata
mea. Acum indurate Doamne, zi unui finger bland sä
is cu pace sufletul meu $i sä nu fie oprita suirea lui
de spurcatii $i viclenii diavoli, ci ma invrednice$te cu
indraznire sä stau inaintea scaunului tau celui stra$-
nic, ca e$ti binecuvantat intru veci, amin. $i a$a isi
dete luminat sufletul sau in mana lui Dumnezeu,
nimanui n'a spus de unde a fost si cine este.
Dumnezeu vrand sä preamareasca pre roaba sa,
a tocmit a$a, ca s'a intamplat de a murit un corabier.
Trupul lui neingropat zacand, de putoare nimeni pre
acolo nu putea sa treaca. $i un sihastru ce petrecea
intr'acel loc, de mare imputiciune nu putea locui;
deci a rugat pre ni$te cre$Cni de au luat acel trup
imputit; $i sapand sa,-1 ingroape, a aflat trupul prea-
cuvioasei Parascheva, neputred $i plin de mirezme.
Ca ni$te oameni neiscusiti $i ne$tiin d ce trup este, au
lasat sa fie un lucru de nimic, si aproape de dansa
acel trup imputit au ingropat.
Unul dintru dan$ii cu numele Gheorghe, om bun
cre$tin, preste noaptea aceea a vazut o imparateasa
pre un scaun luminat $eza.nd $i multime de voinici
cu ve$minte albe imprejurul ei slujind, atata in cat
nu putea cauta de frumsetea $i de lumina lor, $i a
cazut jos la pamant. Unul dintru aceia, luandu-1 de

www.dacoromanica.ro
es LA 14 OCTODIVRIE 459 61/1'

mans, l'a ridicat §i i-a zis: Gheorghe, pentru ce n'ati

socotit trupul sfintei Parascheva, ci l'ati uitat aka ?
Nu §titi ca. Dumnezeu a iubit frumsetea ei *i a vrut
sä o preamareasca pre pamant? Atuncea a zis lui lu-
minata acea imparateasa : Degrab sä luati trupul meu
§i in loc de cinste sä-1 puneti, ca nu pociu rabda pu-
toarea acelui om ; caci §i eu sunt om, din pantece de
maica nascuta, mo§ia mea este Epivatul unde locuiti
voi acum. Aceasta vedenie a avut-o §i o muere cu
numele Evtimia, intru ace14 chip §i intru aceea§i
noapte, Si a doua zi amandoi intr'un chip au spus
tuturor.
Acestea daca s'au auzit, WO cu bucurie i cu mare
osardie au alergat cu lumini §i cu tamae, §i cu ma-
re cinste o au luat §i in biserica sfintilor Apostoli o
au pus. Acolo multe i minunate minuni se faceau
intru cinstea §i slava Sfintei Treimi.
Pentru aceea §i noi, iubitii mei cretini, sa tinem
in minte lucrurile sfintei acesteea. Dupa aceea sa luam
aminte §i cinstea ce a primit dela Dumnezeu. Au
doara n'a fost i aceasta muere? Au doara n'a avut
trup ca i noi? Cum- a sihastrit, cum a umplut voea
lui Dumnezeu? A facut acestea caci n'a mancat mult
ca noi, nici a facut lucrurile cele drace§ti pre cari fa-
cem noi in vremea de acum: jocurile, cantecele, be-
tiile, curviile. N'a iubit lumea, ca noi, nici binele ei.
Pentru aceea §i Dumnezeu o a cinstit i in ceriu §i
pre pamant, si -a dobandit binele acela pre care nici
ochi de om l'a vazut, nici urechi l'a auzit, nici la
inima omului a intrat.
Deci §i tu, o omule, de-ti este voea sa scapi de
muncile de veci §i sä dobande*ti binele acela, leapacla
§i ur4te *i tu lumea, daca nu de tot ca aceasta sfanta,

L
www.dacoromanica.ro
114460 CAZANIE

incai bucuria si veselia ei. Nu te bucura de binele

ei, nu te veseli de frumsetile si de poftele ei, 'nu te
indulci de pacatele ei. Grele iti par invataturile lui
Christos, insa sant de mare folo's. Nu cauta numai
cheltuiala milosteniei, ci cauta ce zice prorocul David:
Cela ce imparte si da sarmanilor, dreptatea lui va
trai in vecii vecilor.. Nu cauta numai scarba $i pe-
deapsa trupului, ci mai vartos is aminte dobanda
binelui ceresc. Nu socoti numai patima cea rea a

4
trupului, ci'ti adu aminte de odihna cea de veci a
.

sufletului. De vei uri cele trupesti, prea lesne vei afla

si cele sufletesti. De vei parasi cele lumesti, usor vei
dobandi si cele ceresti intru imparatia lui Dumne-
zeu, pre carea not toti sa o dobandim dela Iisus
Christos adevaratul Dumnezeul nostru, pentru ruga-
ciunea sfintei de astazi. Amin.

vv

o Z A. N
LA 26 OCTOMVRIE
Pentru mucenia sfantului $1 marelui mucenic
Dimitrie.

a doua sute nouazeci de ani dupa nastera cea

trupeasca a Domnului nostru Iisus Christos,
era un imparat cu numele Maximian, iar po-
c, recla lui era Erculie. Acest imparat atata era
de rau $i fara de lege, in cat nu iubea nici
putinel sa auda de numele lui Christos, si de se afla

www.dacoromanica.ro
r LA. 26 OCTOMVRIE 461,
unde-ya vre un cre.5tin, el se. nevoea sa-1 omoare.
Avea i un ginere ce se chema Dioclitian, §i acela
imparat necredintios ca §i dansul. Multi din cre§tini se
duceau de marturiseau despre numele luilChristos §i
rabdau munci pentru dragostea lui Dumnezeu.
Unul dintru dan§ii a fost §i sfantul Dimitrie, ca-
rele se preamarete asta-zi. El era de na5tere din ceta-
tea Tesalonicului, nascut din parinti oameni de cinste,
bogati i mai mari in Cara Macedonia. Nu era cin-
stit i iubit atata pentru parinti, cat pentru buna-
tatile sufletului lui ; caci biruea pre toti dintru acea
vreme cu intelepciunea §i cu blandetele, §i era §i mai
frumos decat toti cei de varsta lui.
Din pruncie se ardta cum va fi dacd va create.
Un lucru ce avea pururea, era sa invete a face lucruri
bune §i a se iscusi in tocmelele cele de razboae, fi-
indca intru aceasta se nevoeau tinerii dintru acea
vremea; §i era mai ales decat altii si cu statul Si cu
virtutea. Dar mai mult se nevoea intru lucrurile cele
sufleteti, caci poftele trupului le calca i le biruea,
curatia tinea, dreptatea iubea, de nedreptate §i de
stfambatate se ferea. Atata era de laudat pentru bu-
natatile lui intru tot cuprinsul lui Maximian imparat,
in cat *i insui Imparatul auzind de intelepciunea lui
§i de vitejie ce facea la razboae, cinstitu-1'a pre dan-
sul *i l'a facut mai mare decat toti boerii Tesaloni-
cului, punandu-1 domn preste toata tam Rumelia.
Sfantul, mai inainte de ce incdpuse la cinste, se
facea la aratare pagan, dar indata ce a ajuns la pu-
tere, a inceput a indrazni pentru crqtinatate, §i nu
se bucura atata de cinstea imparatului, cat se nevoea
sa creased bunatatile sufletului sau. Pentru aceea

L
nici ziva, nici noaptea nu se lasa de a invata cuvantul

www.dacoromanica.ro
j
r 462 CAZANIE

lui Dumnezeu, si nu pre ascuns ca si cum s'ar teme

ce-va de imparatul, ci mai vartos la aratare. De alt
nu grija, numai cum va semana samanta credintei
in sufletele crestinilor. Invata cum s'a zidit omul de
manile lui Dumnezeu, cum a fost cinstit si daruit cu
hrana raiului, cum a cazut pentru zavistia diavolului ;
cum acela, ziditorul Dumnezeu, vrand sal sue iarasi
in cinstea lui cea mai d'inainte, s'a pogorit din ceriu
pre parnant, a luat trup din sfanta Fecioara Maria $i
a fost om deplin ca si noi, numai WA de pacate ; cum
s'a rastignit si a murit trupeste, cum s'a inaltat in
ceriu si iarasi acela va veni mai apoi de va judeca
vii $i mortii si va da fiete- caruia dupa lucrul lui.
Acestea spuind si invatand sfantul Dimitrie, avea
si plata multa pentru invatatura sa, caci multi din
Mani, auzind cuvantul lui, se intorceau catre Dum-
nezeu $i pre idoli ii luau si-i lepadau, iar pre Dum-
nezeu marturiseau si credeau. Pentru aceea numai
inceta de a invata gandind in mintea sa, ca de nu
se vor intoarce toti tesalonichenii sä. creada. in Chri-
stos, nimic folos n'are din cinstea sa cea multa.
Dar diavolul, vrajmasul sufletelor omenesti, vazand
ca se inmultesc crestinii si se imputineaza paganii,
in toate zilele mestesugea sa impedece marturia si
invatatura sfantului. Insa intr'alt chip nu era cu pu-
tinta sa faca aceasta pana nu ar fi omorit pre sfantul,
Acela carele vrea sä tocmeasca §i sä faca aceasta,
mai apoi o a si facut intru acest chip.
Imparatul Maximian daca a supus multe laturi
sub imparatia Romei, si viind din cetate in cetate,
facand jertfa dumnezeilor, a sosit $i in cetatea Tesa-
lonicului, unde era sfantul Dimitrie. Atuncea niste pa-.
gani din cetate avand pre diavolul intru inimile for
L
www.dacoromanica.ro
r LA 26 ocromvRIE 4631
si vrand ei sa dobandeasca cinste dela imparatul, s'au
dus si au zis catre dansul: Cinstite imparate, un cu-
vant vom sa aratam catre imparatia ta. SA nu para.
mariei tale ca santem niscai oameni rai si grei pen-
tru ce vom pari pre domnul nostru, caci not mai
mult iubim binele imparatiei tale decat al aceluea.
Cu adevarat sa stiff, imparate, ca Dimitrie pre carele
l'ai cinstit imparatia ta si l'ai pus domn preste toata
Cara Rumelia, a exit din tocmeala mosilor sai si din
credinta noastra, si crede in Christos cel rastignit, pre
carele l'au rastignit jidovii. Si nu numai atata, ci si
sezand pre scaunul cel de judecata invata despre
Christos si marturiseste. In toate zilele elinii auzind
invatatura lui cea mincinoasa,' lasa credinta for si se
fac crestini.
Aceasta daca a auzit imparatul, intaiu nu i-a pa-
rut bine sa pearda pre un om ca acela, dar dupa
aceea a invatat sa-1 aduca inaintea sa, sa vada si el
insusi oare poate fi adevarat. Deci s'au dus degrab
oamenii aceia si au aflat pre sfantul unde sedea si
invata cuvantul lui Dumnezeu.. Degrab l'au apucat
pre dansul ca niste lei cumpliti, si l'au dus inaintea lui
Maximian imparat. Sfantul, precum era d'intaiu bu-
curos sa marturiseasca de numele lui Christos, nici
de oamenii aceia, nici de imparatul nimic nu s'a
temut, ci a statut inaintea imparatului, bucuros si
vesel, atata cat si fata lui era vesela si rumena de
caldura inimei lui.
$i a zis imparatul catre slant: Dimitrie, aceasta na-
dejde am nadajduit eu de tine, de te-am pus intru
aceasta cinste sa ne cinstesti? Eu te-am pus domn Te-
salonicului, iar to nici o mild de loc n'ai exit inaintea
noastra sa ne intampini. Sfantul a raspuns : Eu pre im-

www.dacoromanica.ro
J
r 464 CAZANIE
0.1

paratia to cinstesc ca pre un imparat, iar pre Dumnezeu

cela ce este imparat a toata lumea it cinstesc mai vat--
tos. Si a zis imparatul: Dar Dumnezeul si imparatul
tau cine este? Sfantul a raspuns: Domnul meu Iisus
Christos, acela este Dumnezeu adevarat si imparat
a-toate-tiitor. Imparatul iar a zis: Deci aceluia crezi
tu ? Oare n'ai cinste dela mine Ca te-am pus domn
in toata tara Tesalonicului? Cu acestea ne platesti,
omule nemultamitor? Asa te arati catre marii dum-
nezei si catre noi? Pentru aceasta eu voiu, sa te mun-
cesc cu mii de munci, ca sa cunosti cine sint eu si cine
esti tu, $i ce poate dumnezeul tau sa-ti foloseasca.
Sfantul a raspuns: Imparate, muncile si pedepsele cu
cari ma sparii, le am eti bucurie si veselie, caci acelea
vor agonisi mie imparatia ceriului si odihna de veci.
Aceste cuvinte daca a auzit imparatul din gura
sfantului, intaiu s'a maniat foarte, dupa aceea a in-
vatat sa bage pre sfa.ntul in inchisoare, gandind Ca
doara se va intoarce. L'au dus in inchisoare, insa nu
unde inchideau pre alti oameni, ci intr'un loc groaznic.
Era o bae mare, pustie aproape de unde sedea impa-
ratul ; in camarile acelei bai l'au inchis pre stantul.
Intrand acolo sfantul si vazand o scorpie mare ina-
intea sa, carea ridicase capul sa.-1 musce, indata $i -a
facut cruce si a zis: Intru numele lui Christos cela
ce a zis sa calcam sarpele si scorpia si toata puterea
vrasmasului. Asa a zis si a calcat scorpia aceea. Si
i s'a aratat ingerul lui Dumnezeu de-asupra lui tiind
o cununa de our si i-a zis: Fii vesel Dimitrie voinicul
lui Christos, cuteaza si te imbarbateaza de birueste
vrasmasii tai. Asa zicandu-i i-a pus cununa in cap,
si asa a ramas sfa.ntul acolo singur inchis, multamea

L
lui Dumnezeu si dorea de ciasul mortei sale. Avea

www.dacoromanica.ro
j
 6:5,51F
LA 26 OCTOMVRIE 465 1' e }

§i bucurie §i scarba intru acea inchisoare. Se bu-

cura caci marturisise despre Christos inaintea imp-
ratului ; se scarbea caci nu savar§ise mai curand
munca, ca sä se duca intru imparatia ceriului.
De acestea gandea sfantul, in vreme ce necredin-
ciosul imparat iubind sa vada varsari de sange i
morti de oameni, avea un voinic cu numele Lie, om
mare §i vartos, din satul sarbesc Vandal. I se facuse
un pod inalt i pre jos erau infipte tepi de fer. Pre
acest pod se lupta i multi oameni arunca de acolo
i mureau. Dar un voinic din Tesalonic anume Neslor,
ce era §i el cretin intru ascuns, tanar §i frumos i
cunoscut sfantului Dimitrie, vazand pre Lie cum
omoara oamenii §i cum se veselete imparatul pentru
biruirea lui, s'a dus in camarile acelea unde era in-
chis sfantul Dimitrie §i a zis : Robul lui Dumnezeu §i
al meu stapan Dimitrie 1 Spurcatul imparat se bucura
foarte intru lucrurile lui Lie, §i inima mea trage sa
ma lupt cu dansul. Deci ma binecuvinteaza §i ma in-
tarete sa ma duc sa-1 biruesc. Iar sfantul i-a facut
lui cruce in frunte §i a zis: Du-te §i pre Lie vei birui,
insa, pentru Christos munca vei lua.
A edit Nestor din inchisoare, s'a dus unde se
luptau oamenii §i indata a strigat : Lie, vino sa ne
luptam amandoi. Iar imparatul ezand intr'un loc sus
§i privind luptatorii, daca a vazut pre Nestor tanar
ca de doua-zeci de ani, l'a chemat inaintea sa §i i-a
zis : Voinice, pentru ce nu te temi de moarte, ci ai
venit sä te lupti cu Lie? Nu vezi caci oameni omoara
i cat sange varsa? Fie-ti mild de tineretele tale, §i
de e§ti sarac, vino sa te imbogatesc ; nu-ti uri viata
pentru saracie. Nestor a raspuns zicand : Imparate,
eu sarac nu sint, nici viata mi-am urit, ci voiu sä ma
riT
30
www.dacoromanica.ro
 .(P
.cox 466 CAZANIE ;ioeS.

lupt cu Lie sa-1 biruesc, sa fiu mai de cinste decat

dansul. Daca a vazut Imparatul ca nu-1 asculta, a
incetat de a-i mai zice.
Sfantul Nestor daca s'a apropiat de Lie, a aruncat
ve§mantul sau cel de-asupra $i a strigat : Dum-
nezeul lui Dimitrie, ajuta-mi 1 degrab a zmuls cu-
titul sau, a lovit pre Lie tocmai in inima, l'a aruncat
de pre pod jos §i a§a a murit mandrul §i paganul Lie.
Iar Imparatul daca a vazut Ca a murit Lie, foarte s'a
scarbit §i a chemat pre Nestor §i i-a zis : Spune-mi
cu ce farmece omor4i. pre Lie? El a omorit atatea
oameni mai tari decat tine, to cum it omora§i? Sfantul
Nestor a raspuns : Eu imparate cu farmece n'am
ucis pre Lie, ci cu puterea lui Christos am facut
acest lucru. Aceasta daca a auzit imparatul, s'a scarbit
foarte §i a zis sa scoata pre Nestor afara din cetatq
§i sa-i taie capul cu cutitul lui §i aka s'a savarit §i
sfantul Nestor, dupa cuvantul sfantului Dimitrie.
Dupa aceea s'a sculat Imparatul manios §i s'a dus
in curtea sa, a inteles Ca cu §tirea sfantului Dimitrie
Fa ucis pre Lie si a invatat slujitorii sa se duca sa
omoare pre sfantul Dimitrie in camarile baei aceleea
unde era Inchis. Deci s'au dus §i cu sulitile au impuns
tot trupul lui. Intaia sulita cu care l'a lovit era in
coasta cea dreapta, in locul unde a impuns §i pre
Christos pre cruce ; caci sfantul cat i-a vazut a ridicat
mana cea dreapta sa.-1 impunga intru acel loc. Aceasta
munca a luat Marele mucenic Dimitrie, §i a§a s'a sä-
var§it ca astazi 26 Octovrie. Dupa moarte trupul
sfantului multe §i nenumarate minuni a facut.
Pentru aceea se cade §i noua celor ce auzim mun-
cile mucenicilor, sa facem si not lucrurile lor, Vom
face lucrurile lor, nu numai cand vom fi munciti pentru
'cog

www.dacoromanica.ro
 LA. 8 NOEMVRIE 467 3"7e.

numele lui Christos, ci si cand vom petrece cum

iubeste Dumnezeu. Atunci erau imparati Mani. Ni-
menea si nicaeri nu iubea sa auda de crestini. Pentru
aceea mergeau mucenicii si marturiseau de numele
lui Christos. Iar acum nimeni nu este sä ne ne-
voeasca pentru credinta noastra. Numai atata cere
Dumnezeu dela. noi : dupa cum este tocmeala cresti-
neasca asa sa petrecem. De vom petrece cum ne in-
vata Christos, vom avea si plata dela sfinti pentru
praznicele noastre ; iar de vom petrece viata noastra
facand cele ce nu iubeste Dumnezeu, in desert ne
ostenim. SA ne ferim, iubitilor, de faptele cele rele
si sä facem lucruri sufletesti si dumnezeesti, ca sä se
veseleasca Dumnezeu intru lucrurile noastre, sfintii sd
se bucure intru praznuirea noastra, iar noi sa ne in-
vrednicim imparatiei ceriului,pre carea noi toti sa o
dobandim, pentru Christos Dumnezeul nostru, a caruia
este slava intru veci netrecuti si nesfarsiti. Amin.
*WIA.
14111114411111111144MINNIIIH

C.A.Z.A.1\TI=
LA 8 NOEMVRIE
La soborul Sfintilor Voevozi Ingeresti Mihail
$1 Gavriil.
umnezeu n'are nici inceput, nici sfarsit. El
este mai d'inainte decat toti vecii, imbracat
cu lumina neatinsa $i cu slava negraita, Ca-
ruia nu-i trebuea nici ceriu, nici parnant,
nici alta lume ca sä-1 preamareasca, caci

www.dacoromanica.ro
M:r:a
.6A 468 CAZANIE

acestea toate le avea Intru sine §i era marit §i slavit

deosebi §i de toata lumea. Insa pentru mare mila Sa,
a vrut sa-§i arate slava Sa lumei, carea o avea mai
inainte de ce era lumea. Pentru aceea intaiu a facut
ingerii. Numai cu cuvantul a facut de o data toate
cetele ingere§ti.
Ingerul este o fire nevazuta, caci nu poate nimeni
sä-1 vada, sau sä-1 priceapa. Este §i pururea clatitor,
adeca tot-de-una se clatete, ca mintea omului, 5i
nici odinioara nu sta Intr'un loc, ci tot-de-una umbla
din loc in loc. Este $i fall de trup, adeca n'are trup
ca oameni, ci este imbracat cu lumina, insa n'are
lumina dintru sine, ci dela Dumnezeu, §i este luminat
frumos. Ingerul este slujitor lui Dumnezeu tot-
de-una ; slujqte lui Dumnezeu intru lucruri §i in-
tru cantari. Intru lucruri, ca-1 trimite de face ce
este invatatura lui Dumnezeu: on suflet sa ia, on la
slant sa slujeasca, on vedenii sa arate, on alta slujba
dumnezeeasca sa slujeasca. Intru cantari sluje*te, ca
lauds $i preamarqte cu cantari pre Dumnezeu.
In ce chip sant ingerii, ce fats Si ce chip au, ni-
meni nu §tie, numai Dumnezeu carele i-a zidit. Mul-
timea Ingerilor nimeni nu o tie. Macar ca a §i zis
Daniil proroc : Mii de mii §i milioane de milioane de
ingeri, insa nici el nu i-a spus la numar caci sant.
Ingerii sant cu minte sloboda. Din buni pot sä se
faca rai, cum au fost §i ingerii aceia : din ingeri lu-
minati, draci intunecati. Daca gre§esc,. n'au poca-
inta caci sant fail de trup ; numai omului a lasat
Dumnezeu pocainta, pentru neputinta trupului. In-
gerilor nu be trebuqte limba sä graiasca, sau urechi
sa auda, caci fall de graiu §i fara de auzire pricep
voea lui Dumnezeu.
(?0_0% ,AGT.

www.dacoromanica.ro
 6;.T3
1t
LA 8 NOEMVR1E 469

Fete le for nu searnana nici unei fapturi din cate

se vad pre lume ; nici sant ale tuturor intr'un chip,
ci in multe chipuri, una de alta mai frumoasa §i mai
luminata. Nu-i tine nici u§a., nici zid, nici lacat, nici
incuetoare, nici pecete, nici alt nimic.
Sant puternici : unul din ei poate perde lumea toata.
Sant gata intru slujba lui Dumnezeu. Ora§e, cetati,
locuri §i biserici, pazesc, feresc §i ajuta. Tot crqtinul
on pacatos on drept, ate ingerul sau pazitor, iar alte
limbi toate au cate un finger. Au dar dela Dumnezeu
de se inchipuesc in ce chip be este zis de Dumnezeu.
Sant noun cete de ingeri. Aceste noun cete in trei
parti se impart. Dintru acele trei parti, intaia ceata
este : serafimii cei cate cu §ease aripi, heruvimii cei
cu ochi multi §i sfintele scaune pre cari odihne§te
Dumnezeu cel fail de truda. A doua parte este ceata
domniilor, tariilor, puterilor. A treia ceata este : in-
cepatorii, voevozii, ingerii.
Numele ingerului se intelege purtator de veste, caci
ingerul poarta vestea lui Dumnezeu pre lume. A§a
ne da noun Santa Scripture se intelegem despre fi-
rea §i tocmeala ingerilor.
Cade-se acum se §tim, .pentru ce praznuim astazi
soborul ingerilor §i ce va sa zica sobor. Sobor
va se zica adunare. Ce este adunarea ingerilor, ascul-
tati. Dumnnzeu d'intaiu a facut pre ingeri §i i-a
lasat in voea lor. Unul dintru ingeri ce-1 chema Luci-
fer, care era mai mare ingerilor §i voevod pus de
Dumnezeu intru ceata de ingeri, s'a mandrit §i a zis
ca va pune scaunul sail mai pre sus de Dumnezeu1).
Numai cat a gandit, indata a cazut jos in fundul

1) lsaia 14, 13.

Z66-L9
www.dacoromanica.ro
 'Rocy,
.0'1 470 CAZANIE

parnantului, din Inger luminat ce era, s'a facut drac

pi
intunecat. Dup. dansul a cazut toata ceata lui §i unii
au ajuns pana in iad ; altii au rdmas pre parnant ;
altii au, cazut in apa; alcii in vazduh. Acqtia din
vazduh, sant vdmile acelea ale sufletelor.
Cum s'a deschis ceriul §i a inceput a cadea inge-
rii, de grab s'au adunat toate cetele ceriului. Mai ma-
rele finger, Mihail, a statut in mijlocul for §i a zis :
Sa stati bine, sä stati cu frica lui Dumnezeu.. Numai
cat a zis acest cuvant, indata care cum era a§a s'a aflat
§i a statut de a cadea. Aceasta zi prdznuim noi astazi,
fraIilor, nu pentru-ca au cazut dracii din ceriu, ci
pentru-ca astazi a fost adunarea §i starea ingerilor.
Dupa caderea satanei §i a slugilor lui, a facut
Dumnezeu pre om, ca 'sa. fie locuitor cu trupul intru
aceasta lume de jos, iar sufletul sä priveasca frum-
setea lui Dumnezeu cea de sus; trupul sa moara, iar
sufletul sa traiasca fora de moarte ; aicea sä traiasca
putina vreme, iar dacd va muri, sa viecuiasca in veci,
i de pre pamant sa dobandeasca petrecerea acea
de sus din carea au cazut ingerii. Este ldsat omul
intru aceasta lume, ca un luptdtor in mijlocul duhuri-
lor celor dracqti sa se lupte, §i pentru luptarea sa, sa
is dela Dumnezeu cinstea aceea pre care o au perdut
ingerii. Pentru aceea trebuea firei omene§ti ajutor §i
indreptator, §i bun ajutor a &bandit rodul omenesc
dela Dumnezeu, pre Arhanghelul Mihail §i pe Gavriil,
cu toate cetele lor. Aceia sunt strejarii vietei noastre
§i privegheaza pentru sufletele noastre, de gonesc
dela noi puterile diavolului. Aceia ruga noastra o
duc lui Dumnezeu, catre faptele cele bune ne in-
deamna §i dela pacate ne departeaza. Aceia ridica
mintea noastra, sa ne aducem aminte de moarte §i de
'Tog )k0'
.%k9
www.dacoromanica.ro
.eorAt 6:V
LA 8 NOEMVRIE 471"`'
mania lui Dumnezeu. Pre cei cazuti in pacate, ii ridica
spre pocainta ; iar celor drepti, le arata tainele lui
Dumnezeu. Aceia, in ciasul mortei noastre, despart
sufletele noastre din trup §i le apara de vamile ce sant
din pamant pana in ceriu.
Pentru aceea va. rog, iubitilor, nu goniti dela
voi pre sfantul finger, cu necuratiile voastre, nici pri-
miti in loc de ingerul lui Dumnezeu, pre ingerul satanei ;
caci daca se departeaza dela om ingerul lui Dum-
nezeu, pentru pacatele lui, atunci se apropie de dan-
sul ingerul satanei, it ia ca pre un orb de-1 impinge
in groapa pacatelor va fi omului aceluia cea de
apoi mai amara decat cea d'intaiu.
Ascultati ce se spune de un voevod carele a fost
intr'o cetate ce se chearna Cartagen, ca sa picepeti
cat este de grea caderea omului in pacate, §i mi-
nunea sfintilor ingeri, cat bine a facut cu dansul.Acel
voevod in multe pacate petrecea Si nimic de sufletul
sau nu grija. Odinioara s'a intamplat de a fost ciuma
in cetate. Voevodul s'a spariat §i pentru pacatele
sale s'a umilit, a ie§it din cetate cu muerea sa, s'a
dus intr'un sat al sau §i acolo se poclea. Dar dia-
volul cel ce nu iube§te pocainta omului, l'a aruncat pre
dansul §i acolo de a cazut in curvie cu o cumnata
a lui muerea fratine-sau. Dupa cateva zile s'a bol-
navit §i a murit. Era aproape o manastire. Muerea lui
s'a dus §i ruga calugarii sa vie sa ia trupul lui sa-1 in-
groape in Biserica. Se dusera de-1 luara, 1-au slujit §i
l'au ingropat in al treilea ceas din zi. Iar cand a fost
in al noulea ceas, au auzit glas din groapa. strigand :
Miluiti-ma, miluiti-mä 1 Au plecat §i s'au dus dupre
glas, pang la groapa. Daca l'au desgropat, au inceput
a-1 intreba ce a vazut. El, de multe lacrimi, nu pu-
Gr}
trZ9
www.dacoromanica.ro
 6;523
-(9-4 472 CAZANIE

tea nimic sä graiasca sau sa spue. Atunci l'au dus

la un om sant ce-1 chema Talasie §i i-a spus de tot
randul lui. Mare le Talasie it mangaia pre clansul §i-1
invata. $i cand a fost a treia, zi, i-a zis sa spue de cele
ce a vazut. Dar abia a putut de §i-a indreptat limba a
patra zi, cu lacrami a inceput a spune §i a grai : Eu,
parinte, cand ma savar§eam, vazui ni$te arapi stand im-
prejurul meu, atata de groaznici, in cat numai vede-
rea for era mai cumplita decat toata munca. Vazan-
du-i pre clanO, sufletul meu s'a spaimantat §i se strati-
gea. Intru acea frica fiind eu, vazuiu doi voinici fru-
mosi cari venira la mine. Numai cat ii vazuiu, indata
sari sufletul meu in mainile lor. Cum sburam Si ne
duceam in sus, sosiram la vamile acelea ce tin caile
§i opresc pre ceia ce se sue, si toti intrebau care §i de
pacatele sale : unii de minciuni, altii de nedreptati,
altii de ucideri si de alte pacate de toate. Indata va-
zuiu voinicii aceia ce ma duceau, tiind ca o vistierie
lucrurile mele cele bune, din care luau §i puneau in
cumpana impotriva pacatelor mele ce be aduceau a-
cele duhuri viclene, §i abia ma rescumparara. Cand
sosiram la vama cea de curvie, ma apucara acei arapi
negri aduceau lucrurile mele cele de curvie.
Voinicii aceia raspundeau pentru mine §i ziceau, ca
cele ce am fa cut in cetate sant iertate, pentru poca-
inca mea. Ei zisera. : Apa este, dar dupa aceea iar a
facut curvie §i a murit fall de pocainta. Aceasta daca
auzira ingerii, ma lasara. §i ma apucara arapii ace-
ia, cu bucurie, de ma trageau in jos §i ma duceau ba-
tandu-ma, pana ma pogorira pre pamant, §i a§a mi
se paru Ca se desfacu pamantul §i ma inghiti. Acolo
erau multime de suflete strigand : vai de noi, vai de
noil §i nu avea cine le ajuta. Cu dan§ii §i eu incepuiu
eToct

www.dacoromanica.ro
 Ls. 8 NOEMVRIE 473

a striga, pe neasteptate vazuiu ca venira iaras voi-

nicii aceia, incepuiu a ma ruga sä ma scoata dintru
acel loc intunecos, ca sa ma pocaesc. Ei zisera catre
mine : In zadar te trudesti a te ruga, c. nimeni nu
poate sä iese de aicea pana la invierea a toata lumea.
Cu toate acestea li se facu mild de mine si ma intoar-
sera iar in trup, asa incepuiu a striga din groapa.
De aceasta se mirara toti si-I rugara sä is sa manan-
ce. Iar el nici de cum nu vrea sa manance, ci umbla
pre la toate bisericile, de cadea la pamant §i graea :
amar de ceia ce nu se pocaiesc. Si a trait patru-zeci
de zile plangand si postindu-se, si iarasi a murit.
Aceasta minune ce auziti, iubitii mei crestini, ca
a facut cu acest om acei doi voinici, de l'au scos din
munca si l'au inviat de s'a pocait,Mihail Gavriil
au fost, sfintii ingeri. Si de alte minuni multe sint
pline toate cartile de spun lucrurile ce au facut sfin-
tii ingeri. Pentru aceea noi, cari voim sa avem a-
jutorul lor, sä ne parasim de faptele noastre cele de
mai inainte : de strambatati, de fatarii, de asuprele,
de scumpete, de curvii, de betii si de alte pacate ; sä
praznuim cu cut-A.0e: cu ruga, cu trezvie, cu milos-
tenie tuturor cui de ce-i trebueste sä iertam gre-
salele celor ce ne gresesc noaua ; iar Dumnezeu, ca-
rele ne-a invrednicit de am ajuns aceasta zi de as-
ta-zi, Acela ne va da 8i imparatia ceriului ; ca. Ace-
luia se cuvine cinstea si slava intru veci de veci.
Amin.

www.dacoromanica.ro
4k1LD

g 474 CAZANIE

rib atto
'441-1)111"""e..."'

CAZANIE
LA. 21 NOEMVRIE
La Intrarea Preacuratei Fecioare, cand o au dus parintil
el in Biserica de o an inchinat lui Dumnezeu,
Hind pruned de trei ani.
oate praznicile sfintilor sint sfinte si de folos
sufletelor omenesti, dar praznicul acesta de
asta-zi ce este al Stapanei noastre, al Prea-
curatei Fecioare, este mai sant, mai de folos
si mai minunat, caci sfintii se cheama sunt
slugi lui Christos iar sfintia sa Preacurata
Fecioara este maica Domnului nostru Iisus Christos,
Stapana si ImpArAteasa a toata lumea.
Multi sfinti si multi proroci au lost mai inainte
de Christos de au marturisit cuvantul lui Dumnezeu,
insa nimenea n'a ascultat nici a crezut. Dar si a-
ceia macar ca au fost sfinti, nu mergeau intru impa-
ratia ceriului, caci calea raiului nu era deschisa, ci
era inchisa de pacatul lui Adam, $i toti oamenii cati
mureau mai inainte de Christos, mergeau in munck
Pentru-cä nimenea nu era izbavit de pacatul lui A-
dam, pentru aceea a vrut Ziditorul Domnul lumei
de a venit $i s'a nascut din stinta Fecioara Maria si
s'a intrupat dintru dinsa. Cum s'a nascut dintru
dinsa din Duhul Sfint fara samanta barbateasck asa
dupa nasterea curata a fost si este, precum a fost si
mai inainte de ce a nascut pre Christos.
fi
-5,f-V4!
www.dacoromanica.ro
tk-)s
LA 21 NOEMVRIE 4'75

Multe minuni au fost pre lume, cum spun Sfintele

Scripturi, dar cum s'a nascut Dumnezeu trupqte
din Maria Fecioara, preste toate minunile trece §i co-
vir§qte. Nici ingerii, nici arhanghelii, nici alte cete
ale cerului nu pot sä-1 vada lamurit, iar Fecioara
Maria i-a fost Maica lui. Ceriul §i pamantul nu pot
sä-1 incapa, iar intr'o Fecioara mica a incaput. Minu-
ne prea minunata §i veste prea infrico§ata Dumne- I

zeu este, poate face ce va vrea. Au doara este ce-va sa

nu se poata lui Dumnezeu? cum auzim si astazi ca
a facut Dumnezeu §i a tocmit cu Maica sa, precum
spune Sfinta Scripture.
Scrie a parintii Preacuratei Fecioare, Ioachim §i
Ana, erau oameni bogati §i feciori nu faceau. De a-
ceea s'au rugat lui Dumnezeu sä le clarueasca un fiu
din trupul lor, §i ce se va na§te dintru din$ii, on
parte barbateasca, on femeeasca, sa-1 darueasca lui
Dumnezeu. Dumnezeu a auzit ruga for si a nascut
pre Maria.
Cand a fost de trei ani, §i-au adus aminte parintii
ei de fagaduirea ce au facut lui Dumnezeu. Degrab
au stalls rudeniile Si fetele cetatei §i au petrecut pre
Preacurata Fecioara, cu lumini si cu f.clii, pang, ce
o au dus in Biserica. Intru acea vreme era arhiereu
Zaharia tatal sfantului Joan Botezatorul, §i dace a
vazut pre Preacurata Fecioara prunca numai de trei
ani, a cunoscut, ca un proroc ce era, ce va fi, §i a sta.-
tut de a zis catre sfincia sa : Bucura-te, imparateasa
lumei §i stapana neamului omenesc. Bucura-te prea
sfinta a lui Dumnezeu Nascatoare §i Maica a mare-
lui imparat Christos. Pre tine prorocii te-au mar-
turisit, pre tine te-au avut laude. Cele ce au proro-
cit ei, asta-zi toate s'au plinit. Asti. -zi se veselesc su-

Mre
www.dacoromanica.ro
.tft39
476 CAZANIE

fletele prorocilor, vazandu-te pre tine in Biserica. Stra-

mo§ii no§tri pre tine te-au a§teptat, cei din munca pre
tine au izbavire. Tie se vor inchina ingerii, te vor
cinsti arhanghelii §i te vor mdri oamenii. Stramo§ii
no§tri spre tine au nadejde sa se izbaveasca din ma-
nile diavolului. Pentru aceea te du de intra in Bise-
rica unde se chiama Sfanta Sfintelor, caci e§ti mai cu-
rata cleat mine. Eu, Stapana, intro numai odata
intr'un an, dar tu, Fecioara, sa §ezi §i sa petreci pu-
' rurea, sä a§tepti pana vei fi loc4 iscusit Du. hului
Sant. Bucura-te §i te vesele§te, ca, ingerii au sa-ti
slujeasca tie, ca ceea ce e§ti Imparateasa a toata lumea.
Dupa aceea s'a intors catre parintii ei §i a zis : Bu-
curati-va §i va veseliti, ca v'ati invrednicit a fi pa-
rintii acestei prunce. Voi ani covar§it pre parintii
no§tri §i pre toti stramo§ii no§tri. Pre voi va vor
slavi nu numai oamenii, ci §i ingerii. Atunci a zis
Ana, muma Preacuratei Fecioare, catre Zaharia : Pri-
me§te fica noastra §i o du in loc curat sä petreaca,
O. este curata §i fagaduita lui Dumnezeu. Zaharia
o a luat §i o a dus in sfantul oltar. Acolo a ramas
Preacurata Fecioara de a petrecut doi-spre-zece ani.
Intru acel loc ce se cheama Santa Sfintelor, nimenea
nu cuteza sä intre, fara numai arhiereul, si acesta
numai o data intr'un an.
Intru atatia ani ce a petrecut Preacurata Fecioara
acolo, Arhanghelul Gavriil o a hranit cu bucate ce-
, re§ti. Acele bucate adaugire nimic n'au facut, nici a
ie§it afara Preacurata Fecioara vre o data, ci acolo
a petrecut doi-spre-zece ani vorbind §i graind cu in-
gerii, pana in vremea aceea ce o a luat Iosif logod-
nicul sä o pazeasca in casa sa §i. sa-i fie pazitor.
Aceasta sarbatoare praznuim asta-zi, fratilor. Pen-

Vn
www.dacoromanica.ro
r LA 21 NOEMVRIE 477
set.,

tru aceea sA facem §i lucrurile acelea ce se cad cre-

dintei noastre, pre cari le iube§te Dumnezeu sA le fag-
cem. SA nu zica nimeni ca se va pocai la batranete,
ca. nu §ti ce-ti aduce ziva §i noaptea i in ce to apucl
moartea. Pentru fapte bune viata de veci §i bucuria
netrecuta vei dobandi, iar pentru fapte rele scarba
§i munca vei lua, atuncea cand va judeca Dumne-
zeu pre toti care §i dupa lucrul sau, cand raul cel de
. foc va curge §i va desparti pe drepti de cei pacato§i.
Atuncea se vor desparti tatA de fecior, mumA, de
fata, frate de sora i soil de frate. Atuncea vor vedea
parintii pe feciorii for in munca §i fecior pre parinte.
Cei din munca vor vedea pre cei drepti intru I'm-
paratia ceriului i li se va aprinde inima lor, caci pa-
cat4i vor vedea pre cei drepti pentru ca sA se atria-
rasca, iar dreptii nu vor vedea pre pacat4 pentru
ca sA nu se scarbeasca. Precum noaptea cel din intu-
nerec vede pre cel din lumina, aka i pacato§ii din
intunerecul cel impartit vor vedea pre cei drepti ce
vor fi intru acea lumina mare. Mare mutate va fi a-
colo, fratilor ; mare nevoe, mare amar. Ferice de
ceia ce vor fi facut milostenie saracilor, robilor, bise-
ricilor ; pre aceia ii va milui §i Dumnezeu atuncea.
Pentru aceea, fratilor, sa ne gatim de moarte, cu
lucruri I5une, cu rugaciune, cu milostenie, cu ispove-
danie, cu foame, cu sete, cu pocainta de pacatele
noastre. Cu aceste lucruri ne vom izbavi de munca
de. veci §i vom dobandi imparatia ceriului, pentru
darul si mila Domnului nostru Iisus Christos, caruia
i se cade cinste, lauda §i inchinaciune, cu Parinte §i
cu Duhul Sant, acum §i pururea §i intru veci netre-
cuti i nesfar§iti. Amin.

Vin G.
www.dacoromanica.ro
wa,5U
J 478

---
CAZAN1E

..k`1*°,,rz*1 , r- .`77,474-"Z gegV<A. I

C .AZ11.1\1- I
LA 25 ITOEMVRIE).
Pome nir ea celui dintru 010 parintelui Climent
xxxxxx episcopul Romei.
MC,>>53<(
cest fericit parinte era din Roma, de neam
' :imparatesc, intelept §i procopsit la toata in-
0 vatatura si stiinta elineasca, cat s'a facut
xc x minunat intre filosofi. Pre tata-sau it chema
,,S,,,t, Faust, iar pre maica-sa Mathidia, precum
arata insasi cartea lui ce a scris catre Iacov
fratele Domnului, intru acest chip zicand:
Sa §tii cinstitul meu domn, Iacove, ca na§terea
si cre§terea imi este din Roma. Din tinerete pana
acum mi-am pazit facioria intru curatenie, aducan-
du-mi aminte ca voiu sa mor, §i pentru aceasta pe-
treceam foarte mahnit §i puturea gandeam : oare va
sa fie sufletul nemuritor? Oare este §i alta lume §i
alta viata fara de aceasta trecatoare? Acestea Si altele
ca acestea cugetand eu §i nedomirindu-ma, nici price-
pand, petreceam o viata foarte cu nespusa. dorire : pre
cine a§i gasi sä ma indrepteze §i sa-mi spue adevarul
pentru acestea. Adese- on ma duceam pre la filo-
sofi sa-mi spue §i sa ma incredinteze pentru acestea.
Deci, unii imi spuneau ca este sufletul nemuritor,
1) In Sinaxariul de acum : 24 Noemvrie.

n.c.A0

www.dacoromanica.ro
 2)C3t.
LA 25 NOEMVRIE 479

altii improtiva si alte minciuni, in cat mi se lega

sufletul, mi se intuneca mintea si nu puteam afla
adevarul. Si iarasi am intrebat pre alt filosof mai in-
vatat sa-mi spue : oare sant munci, tartar si rau de foc
sa munceasca pre cei rai; ca sä ma pazesc neintinat
de rautati, sa nu ma muncesc in veci. 5i pentru acestea
imi dorea inima pururea si neparasit.
c Am auzit ca in tam judoveasca este un mare si
sant proroc, carele strip bine vestind imparatia lui
Dumnezeu. Aceasta daca am auzit eu, foarte m'am
bucurat nadajduind ca dela acela ma voiu incredinta
despre toate. Cu cat trecea vremea, cu atata se mai
intarea vestea, pana cand a venit un om dela Ieru-
salim la Roma si a statut in mijlocul targului si zicea
asa : Barbati romani, sä stiti ca Fiul lui Dumnezeu
asta-zi este cu trupul in jidovime de marturiseste si
agadueste sa dea viatt vecinica tuturor celor ce vor
pazi poruncile Parintelui sau, adeca sa se pazeasca
intru bunatati. Pentru aceasta lepadati-vä de ceste
trecatoare, ca sa dobanditi cele vecinice ; sa cunoa-
steti pre un Dumnezeu in Treime, intru a caruea
lume locuiti si vietuiti cu nedreptate. Pentru aceea
va pocaiti top de pacatele voastre, ca sa nu fiti
osanditi in focul nestins, ca acolo va fi plangerea
voastra in deert §i fait folos.
Eu daca am auzit aceasta dulce si bunt veste m'am
bucurat foarte si sufletul meu s'a veselit. Am lasat
toate ale lumei si am intrat intr'o corabie sa ma duc
la Ierusalim, sä gasesc aceea ce doream si sa and ade-
varul din gura lui cea nemincinoasd. Plecand pre
mare si standu-ne vantul impotriva, am iesit la Alex-
andria. Acolo intreband, mi-au spus multi ca sant
toate adevarate cate minuni se and despre dansul. Mi-au

www.dacoromanica.ro
',0k3s ar,,k
1) 480 CAZANIE

spus cum ca. este aci la Alexandria §i un .ucenic de

ai Sfintiei Sale anume Varnava de marturise§te a§e-
zamanturile dascalului lui, om cinstit §i imbunatatit.
Indata plecaiu §i-1 gasiiu invatand poporul, fara de
sfiala, §i spuind de minunile lui lisus, nu cu cuvinte
din dascalie, ci cu smerenie §i fart, me§te§ugire
spuind drept. Dar filosofii ii batjocoreau puindu-i
inainte intrebari §i ghicitori. El insa invata despre
Christos §i despre acelea nu le raspundea, in cat toti
se pornisera cu mutate asupra lui. Atuncea eu in-
fruntandu-i am luat pre Varnava din mijlocul fors
nu faca vre un rau §i 1 -am dus la gazda mea. Am
cazut la picioarele lui rugandu-1 sa-mi spue cu de-ama-
runtul despre Domnul Christos. El imi spuse de toate
cu dreptate si ma sfatuea sa merg cu dansul la Ieru-
salim, caci intr'acea zi vrea sä mearga 5i el la Ieru-
salim, fiind corabia gata ca sa fie in ziva de Pa§ti acolo,
precum s'a fost vorbit cu ceia-l-alti Apostoli. Insa
avand eu alta treaba cu grab, n'am putut merge cu dan-
sul, ci numai m'am fagaduit ca. voiu veni preste pu-
tine zile ; §i aka am facut.
Daca m'am dus la tara Ierusalimului, l'am aflat
ca. era cu Petru. Ei dace, m'au vazut s'au bucurat.
Dandu-ma in vorba cu Petru l'am rugat sa-mi dasle-
ge nepriceperea ce aveam pentru suflet, de este mu-
ritor sau de este fara de moarte §i de altele cate aveam
in cugetul meu. Jar el cu invatatura deschisa §i ne-
incurcata, ca un adevar §i cu totul intelept, mi-a
spus toate intrebarile, cu scurta voroava. dovedin-
du-mi Treimea intro Dumnezeire §i facatoare lu-
mei, intruparea Fiului, §i Cuvantul lui Dumnezeu,
invierea mortilor cea de apoi judecata dreptilor
§i a pacato§ilor, indemnandu-mä sa iau sfantul bo-
G4
www.dacoromanica.ro
r LA 21 NOEMVRIE 4811
tez, sä ma invat poruncile Mantuitorului Christos,
pentru ca sä viez impreuna cu el §i 'impreuna cu
dinsul sa ma preamaresc in veci intru imparatia lui
cea cereasca, si nu ma indoiesc nimic de vecinica
fericire. Intre alte raspunsuri mi-a zis §i aceasta, ca
este sufletul fara de moarte, de vreme ce Dumnezeu
este din fire bun §i intru toate drept, a caruia drep-
tate se va cunoate cand vor invia oamenii sä is care
§i dupa faptele lui : cel bun desfatarile si bucuria
vecinica, iar cel rau munca de veci. Cine se leapada
de acestea §i nu crede, acela face ca este Dumnezeu
fara dreptate, de vreme ce Dumnezeu sloboade pre cei
buni credincio§i de patimesc multe nevoi §i scirbe
§i primejdii in aceasta lume si e sfar§esc cu moarte rea,
insa in ceia lume merg in bucurie, precum am zis
mai sus ; iar necredincio§ii §i cei fara de lege petrec
in desmerdari veselindu-se §i mor cu moarte bu-
nk insa in cea lume merg in munca de veci, pre-
cum mai sus am zis, cu Simon vrajitorul vor mo§-
teni focul nestins.
Acestea eu daca auzi m'am incredintat ca-mi
spune drept §i am poftit sfintul botez. El insa mi-a
zis sä postesc trei luni, sa ma curatesc de toata inti-
naciunea §i dupa aceea sa ma botez.
Cand posteam eu cele trei luni, auzii ca va
sä stea fata la intrebare Petru §i Simon vrajitorul
§i am intrebat pre un ucenic de-ai lui Petru anume
Akila : Ce om e acela Simon ? El imi spuse, ca intru
sine §tiut are pre satana, §i pentru ca sä amageasca
multimea, face naluciri §i minuni mincinoase de se
mira toti cei ce-1 vad : se tavalete in foc §i nu se ar-
de, se face vultur zburator, face pietre pane §i le ma-
nanca, se face erpe, capra, our si intr'alte chipuri
%141
31

www.dacoromanica.ro
 eNs
482 CAZANIE

se schimba ; deschide usi incuete, topeste ferul ca

ceara, face vasele casei de umbla singure si slujesc
stapanilor, si alte semne ca acestea face inselatorul.
Acestea spuindu-mi Akila, veni un om anume
Zacheiu si spuse lui Petru : iata O. s'a strins popo-
rul ; Simon sedea in scaunca un ostas inarmat gata de
rasboiu si asteapta toti sä va auda intrebandu-va. A-
tuncea Petru imi zise sa ma dau in laturi, caci eram
nebotezat, sa faca ruga osebit ca sa-i ajute Dum-
nezeu sä poata intoarce pre cei nebuni. Dupa ruga se
duse de se intreba cu Simon multe ceasuri.
Daca fu biruit Simon de sfintul Petru, de rusi-
ne fugi la Tir si facand si acolo farmece, auzi Petru
$i trimise pre Akila si pre mine sä mergem in Tir
sä vedem Simon ce face si sa-i scriem inapoi. Daca
merseram ne-a primit in gazda Vernica hananianca
fata Iustei, precum ne indreptase Petru, carea ne-a
primit cu cinste si cu dragoste si ne-a spus de Simon
ca face si acolo farmece dupa obiceiul lui, atata cat
toti locuitorii de acolo gandeau, ca niste nebuni, ca.
este Dumnezeu. Vazand asa am facut stire la Petru,
carele indata a venit.
(Simon daca intelese de venirea. lui Petru, fugi
intealta parte, neputand sta impotriva lui Petru.
Deci am zabovit cate -va zile acolo si a facut Petru
minuni multe ca sä izbaveasca pre oameni dela inse-
laciunea lui Simon ; si asa cu ajutorul lui Dumnezeu,
s'au intors la cunostinta lui Dumnezeu multi din-
tr' insii.
( Atuncea Petru a pus episcop in Trepol si am ie-
sit de acolo sa mergem la Antiohia Siriei. Petru tri-
mise inainte pre Akila si pre Nichita ca sa nu fim
multi pre cale ca sa -$i banuiasca elinii. Pre mine m'a

L
www.dacoromanica.ro
r LA 21 NOEMVRIE 4831
oprit cu el, i-am multamit si m'am fagaduit in gan-
dul meu ca cu totul voiu fi gata a-i sluji la toate tre-
bile, $i -mi zise : Multamescu-ti pentru gandul cel
bun. *i aceasta sä sti Climente, ca mie feluri de man-
cari nu-mi trebuie, numai pane si masline si une on
varza; nici sä umblu cu doaua ve§minte, caci gandul
meu cu totul este la binele ceresc. Acestea pururea
socotindu-le am lasat toate cele trecatoare ale lumei,
si Inca. mai vartos, ca sant din oameni de rand. Am
crescut ca niste saraci cu frate-meu Andreiu, si de-
prinsi find cu saracia rabdam toate patimile Si gre-
utatile lipsei si calatoriei.
(Daca zise acestea, ma. intreaba $i pre mine din ce
parinti sant si cum i-a chemat, si sa-i spuiu cu ama-
runtul neamul meu. *i i-am spus cu dreptul, fara
minciuna, zicand: Pre tatal meu l'a chemat Faust,
unul find din boerii cei mari ai Romei, si pre maica
mea o a chemat Matthidia, vara intaiu cu chesarul
Tiverie. A nascut maica mea doi prunci gemeni, pre
cari i-au numit Faustin si Faustian, precum tata-
meu mi-a spus. Eu nici decum nu i-am vazut. Dupa
ce m'a nascut pre mine, a spus maica mea ca a a-
vut un vis, precum iarasi mi-a spus tatal meu, ca. de
nu se va duce cu acei doi copii gemeni la alta parte,
vor muri cu totii. Deci tata.-meu, ca un iubitor de
fii, a bagat inteo corabie pre maica mea $i pre fiii
sai, cu slugi si slujnice, cu avere multa si alte de
treaba, si i-a trimis la Atena ca sa. seada acolo si sa in-
vete si copiii carte. Pre mine m'a fost oprit pentru
putina mangaere.
(Dupa un an a trimis oameni cu bani la Atena. Ei
nu s'au mai intors sa aduca raspuns. La al treilea an
iar a trimis pre altii. Acestia la al patrulea an s'au
L.
www.dacoromanica.ro
r 484 CAZANIE

intors §i au spus ca n'au gasit nici pre muma-mea

nici copiii. Atunci tatal meu mult amarandu-se de
multa voe rea, m'a lasat pre mine §i casa pre seama
ispravnicilor §i s'a dus cu corabia pre mare, cercand
§i cautand in toate partile pre maica mea si copiii.
De atuncea nu s'a mai intors, nici scrisoare nu mi-a
mai trimis, si precum e parerea mea poate va fi mu-
rit de multa voe rea, sau se va fi inecat in mare, Ca
sant 20 de ani de cand numai §tiu nimic de dansul.
Acestea daca auzi Petru, de multa mild planse
§i zise aka care cei ce erau cu el in corabie: Cand
patimesc credincio§ii scarbe §i nevoi, ei le rabda §ti-
ind ca printr'acestea se cade 1or a lua iertare paca-
telor §i a intra intru imparatia ceriului, §i se invred-
nicesc, pentru scarbele ceste trecatoare, binelui veci-
nic ; iar necredincio§ii §i cei rai pat §i aicea nevoi
pentru rautatea for §i in aceea lume munca nesfar§ita.
(Acestea graind Petru, vazu Nichita un ostrov
ce-i zicea Arodon, la carele rugase cei din corabie
pre Petru sä mergem pentru ce-va gustare, si primi.
Aceasta era indreptarea lui Dumnezeu, ca sa aflam
pre maica mea. Cum ieiram in ostrov ne-am dus
fiecare unde i-a fost voea.
(Petru fiind indreptat de Dumnezeu §i mergand
cata-va cale, l'a intalnit o femee saraca §i i-a cerut
milostenie. Petru i-a zis: Pentru ce tu, femee, nu lu-
crezi cu mainile sä te hraneti cu osteneala ta, ci cei
dela altii sa te hrane§ti? Iar ea cu plangere raspunse:
Bine sa*tii domnule ca mainele mele sant amandoua
seci. Lui Petru i s'a facut mila cu durere de inima
§i o a rugat sa-i spue intamplarea §i primejdia ei de
unde i-a venit, doara o ar putea tamadui. Ea zise: eu
domnule am fost fata de boer mare dela Roma, vary

www.dacoromanica.ro
 LA 21 NOEMVRIE 4S5

intaiu cu imparatul Tiverie, gi maritandu-ma am nas-

cut trei copii. Un frate al barbatului mi-a poftit frum-
setele si mi-a facut multa suparare sa-mi dau cins-
tea; dar eu n'am poftit sa-mi dau cinstea sa-mi
intin curatia, m'am sfatuit in gandul meu sa fug de
la mosia mea, ca nu cumva sa afle barbatul meu su-
pararea care imi face frate-sau si se vor omori fratii
intre dansii §i voiu fi eu cea vinovata. si asa am spus
catre barbatul meu minciuni, cum ca am avut un
vis sa fug de-aci cu copiii mei, ca avem sa. murim
cu totii. El m-a trimes la Atena sa sed acolo, ca sä
invete i copiii carte. Plecand pre mare intracea par-
te, intru acea noapte s'a facut vifor pre mare, s'a
spart corabia si s'au inecat toti ; numai eu am ramas
becisnica ticaloasa, apucandu-ma de o scandura,
si m'a lepadat marea la uscat cu putintel suflet, nein-
cetat tremurand. Daca s'a facut ziva am cautat in
toate partile doara voiu vedea copiii, si nu i-am mai
vazut. Si viind oamenii locului acestuia vazandu-ma
goala m'au imbracat mangaindu-ma m'au adus intru
acest sat, si m'au luat o femee vaduva saraca la casa
sa, si tot-de-una ma mangaea, zicandu-mi, .ca si bar-
batul ei s'a inecat in mare, fiind corabier. Eu de
multa scarba, tanguire si urgie ce-mi venise, si de
dorul copiilor, cu amar imi muscam mainele si din-
tr'aceea mi-a secat mainile s'au vestejit precum
vezi. Asijderea si acea saraca femee zace in grea
boala, de nu se poate misca. Alta hrana nu putem
agonisi, numai cu putintea milostenie ce dau oamenii ;
umbland si trepatand traim cu multa lipsa.
Acestea daca le-a auzit Petru cunoscu ca aceea
e maica mea i o intreba cum o chiama pre dansa
si pre copii ei. Daca, ii spusenumele, ii zise Petru : Da

-Y)
www.dacoromanica.ro
es486 CAZANIE

slava lui Dumnezeu, femee, ca astazi iii vei vedea

copilul tau cel mai mic. SA mergem Edng la corabie
§i-1 vei vedea, numai sa te pazqti sa nu faci vre o
plangere, pana ne vom duce dintru acest ostrov.
Acestea daca zise o lua de mana. §i o duse in corabie.
Eu vazand pre Petru cum trage de mana femeea, am
ras nestiind povestea §i am ieit afara din corabie
sa o aduc eu, ca sa fac cinste lui Petru, §i o am luat
de mama. Petru ii spuse ca sant eu Climent ; iar ea
cu mult dor §i neincetate lacrimi ma lua in brate
sarutandu-ma. Eu nestiind cine e, ma. scarbeam §i o
impingeam dela mine. Atunci zise Petru : Lasa Cli-
mente sa te imbrat*ze §i sa te sarute maica ta.
Daca auzii am lacramat §i am cazut pe bratele
ei de o sarutam. Se minunau de mine WO cati erau
acolo, cum eram de oameni mari §i neam imparatesc
si maica mea a§a de saraca si proasta.
(Vrand not sa plecam, zise Petru maicii-mele sa
.

intre in corabie. Dar ea se ruga zicand : ma. rog dom-

nule sa ma Iasi sa ma duc ca sa-mi iau iertaciune
dela gazda, care m'a primit pentru Dumnezeu ; caci
cand era sAnAtoasa, saraca; m'a hi-611ft cu toata drago-
stea §i putinta, iar acum zace ca o ticaloasa. S'a mi-
rat Petru de mintea cea buna. a maicii-mele Si trimise
de adusera pre pat pre acea slabanoaga, §i zise intru
auzul tuturor : de sant marturisitor drept eu, scoala-
te sanatoasa pentru ca sa creada toti cali se afla aicea,
ca unul este Dumnezeu carele a facut lumea. Daca
a zis aceasta, s'a sculat din pat femeea, sanatoasa.
o, minunea ta Doamne 1§i s'a inchinat doftorului si
facatorului ei de bine. Maica mea daca vazu aceasta
minune s'a mirat cu toti cati so aflau acolea §i se ru-
ga sa o tamaduiasca. §i pre ea. Petru puind mana pre

www.dacoromanica.ro J
es LA 21 NOEMVRIE 487

ea, indata se tamAclui. Atunci luandu-ne ziva buna el

dela femea aceea ce se tamaduise, am scos de i-am
dat o mie de drahme, pentru socotinta §i. mila ce a
aratat catre maica mea, i am dat-o pre seama mai
marelui acelui ostrov, ca sä-i aiba de grija pentru
dragostea mea, §i am impartit §i la alti sAraci multa
milostenie. Botezandu-o §i pre ea i pre alti cati au
crezut invatatura lui Petru, am plecat cu maica mea
§i am mers din loc in loc pana ce am ajuns in La-
odichia. Acolo ne-au edit inainte Nichita i Akila, ne-
au sarutat §i cum se cade ne-a ospatat. Petru vazdnd
ora§ mare §i multime de oameni, a pus gand sä §eada
aci multe zile sã marturiseasca pentru Christos, i a
ezut.
cNichita §i Akila ne intrebara pentru maica mea
cine e §i de unde s'a luat cu noi. Minunatul Petru le
spuse povestea din inceput pana in sfar§it. Ei daca a-
uzira, statura mult cias ca ie§iti din minte, gandind
§i mirandu-se. Apoi cu lacrimi strigara zicand: noi
santem Faustin §i Faustian fiii maicei noastre acesteea
§i fratii lui Climent. *i povestira care maica noastra
toata patima cu inecatul corabiei, zicand Ca daca s'a
spart corabia, au nemerit ni§te pradatori cu corabia,
cari ne-au scos in corabia lor, ne-au dus in Chesa-
ria lui Straton §i acolo, schimbandu-ne numele, ne-
au vandut. *i ne-au cumparat o jupaneasa vrednica
anume Iusta §i foarte ne-a iubit, ca pre ni§te fii ai ei,
§i ne-a invatat tot me§te§ugul cartei eline§ti. Da-
ca ne-am facut mari, ne-a dat de am invAtat i dog-
mele cretineti, ca sa invatam paganii sä-i intoarcem
la cretinatate. Acest lucru §i noul ne-a placut, fu-
gind dela inchinarea idolilor §i de§ertaciunea lim-
bilor. Dupa aceasta ne-am imprietenit cu un Simon

www.dacoromanica.ro
J
 CC=s`

488 CAZANIE

oare-carele, fermecator, carele vrea sa ne arnageasca

dupa mintea lui cea spurcata ; ci cu ajutorul lui
Dumnezeu s'a intamplat un ucenic a! lui Christos, a-
nume Zacheiu, care ne-a invatat sa nu ne in§ale Si-
mon. Si ne-a adus la Apostolul lui Christos, Petru,
carele deplin ne-a invatat §i ne-a botezat §i asa ne-
am rugat lui Dumnezeu sa te invrednice§ti santului
botez §i to maica noastra. Acestea daca au spus ei,
maica noastra amestecand lacrimi cu bucurie i-a in-
bratipt i dulce i-a sarutat, Si pofti sä se boteze.
Petru o a invatat sä posteasca cate-va zile, apoi se va
boteza. Iar noi it rugam sä. o boteze ca este postita,
de vreme ce de cand a intrat in corabie n'a mancat
nimica. Despre aceasta a marturisit §i maica mea ca-
tre Petru i iar l'am rugat cu totii sä o boteze, ca sa
mancam cu totii §i sä ne bucuram suflete§te ; caci cu
om nebotezat nu mancam la o masa. nici o data. Pe-
tru, ca sa nu gre§easca lui Dumnezeu ca un sant ce
era §i ca sa nu ne treaca nici rugaciunea noastra, in-
\Tata sa postim intr'o zi toata ziva cu totii i cu dansa
*i sa. o boteze a doua zi. A§a am facut. Deci lua
Petru pane de binecuvanta §i sfinti §i tae de dete
intaiu maicii-mele, apoi §i noua, §i dand slava. lui
Dumnezeu am mancat §i ne-am bucurat.
(pupa acestea a venit un mo§neag i zise catre
Petru : nu te amagi omule, ca nu este nici un Dumne-
zeu, nici purtare de grija de unde-va pentru noi, ci
numai cum este norocul fiete-caruia om, §i cate este
sä patimeasca, toate le patime§te, on bine, on rau,
au sa se roage, au sa nu se roageprecum eu insumi
de aceasta am patimit §i am vazut.Eu eram bogat
foarte §i de neam mare §i dam multa milostenie la
saraci, ca sa-mi fie dumnezeii intru ajutor sa nu am

www.dacoromanica.ro
 LA. 21 NOEMVRIE 489

scarbe, si n'am cunoscut nici un folos dela dumnezei,

ca niste neputernici, nici m'au putut pazi fara. patima.
Acestea si altele multe zicea mo§neagul.
c Petru ii raspundea impotriva zicand, ca este unul
Dumnezeu adevarat, carele cu cea mai inainte purtarea
lui de grip. toate cele ce se intampla la oameni, sdnt din
dreapta judecata lui. L'am intrebat apoi de unde
este §i cine este si ce fel de patima a patimit. El
raspunse : eu eram astrolog la Roma §i femeea mea
era vara intdiu Chesarului, careea i-a fost scris in
noroc sä fie desfrdnata. Deci si-a iubit un rob al ei, §i ne-
putand suferi vorbele oamenilor, a fugit cu ddnsul la
Atena, §i a§a a murit ticaloasa cu doi copilasi ce avu-
sesem cu ea. Al treilea, cel mai mic a ramas cu mine
acasa. Mergand eu sa'rni caut femeea, am perdut
§i pre copilul cel mai mic. Ramanand de toate gol §i
pustiu, umblu din loc in loc tanguindu-ma. Mi-e ru-
§ine se ma intorc acasa, $i cu multa osteneala imi
agonisesc hrana.
1 c Acestea auzind eu, cunoscui ca mo§neagul acela
e tata-meu cu adevarat si l'am intrebat cum ii este
numele, pre femeea sa cum o a chemat si pre copii,
si'mi raspunse : Faust ma cheama, pre femeea mea
Matthidia o a chemat §i pre copii Faustin, Faustian
§i Climent. Atuncea eu §i Petru planseram si mer-
seram de spuseram maicei mele veste buna, ca. i s'a
aflat sotul. Ea iesi pldngand cu glas mare si cu multa
jale, si .daca se vazura amandoi, de multa bucurie
statura ca vre un cias ca mortii si ca mutii neputand
grai, numai cautand adesea unul la altul pana abia
se cunoscura. Daca se trezvira, ca dintr'o betie, mer-
seram si not ate trei fratii de ne-am inchinat tata-
lui nostru si-i spuseram ca. not santem copiii lui, i
k. www.dacoromanica.ro
ti;
ee490 CAZANIE

fu mare bucurie la toti, multumind puternicului

Dumnezeu cä ne-a invrednicit de ne-am vazut.
(Petru s'a intrebat mult cu tata-meu si l'a inva-
tat sä creada in Hristos, sa nu mai zicl ca e noroc
si ca ceea ce e randuit sa pata omul patimeste, cum
credea intaiu. Ci sä creada in adavaratul Dumnezeu,
carele cu a sa intru tot purtare de grija tocmeste si
face : precum si noua cu intamplarea spartului cora-
biei si cu inecatura ca sa ne despartim unii de altii,
si cu nevoile si scarbele cate ne-au aflat, ca printr'a-
cestea sa aflam adevarata credinta. Dupa acestea
toate, au cunoscut tata-meu adevarata credinta si a ve-
nit la credinta cea buna. El daca crezu in Christos,
se umplu de dumnezeeasca ravna si luand dela Pe-
tru binecuvantare se duse sä se intrebe cu Simon
fermeatorul, ca Inca pana atuncea era in Antiohia.
'Simon daca vazu pre tata-meu ca-1 infrunta ina-
intea poporului ca pre un amagitor si fermecator,
s'a maniat becisnicul si l'a schimbat dupa chipul sau,
asa ca cine vedea pre tata-meu, zicea ca. este Simon.
Aceasta o facuse spurcatul ca un inselator, pentruca
trimisese imparatul oameni sa-1 prinda, sa-1 duca
la Roma ca sa.-1 omoare cu rea moarte, ca pre un ama-
gitor. Pentru aceasta iii mutase obrazul pre tata-meu
ca sa piae tata-meu in locul lui ; iar el a fugit in Cara
jidoveasca de s'a ascuns..TatA-meu daca veni la not
si-1 vazuram cu obrazul lui Simon, ne-am mirat.
S'a auzit iar, O. Simon a invatat pre toti Antiohenii
insela.ciunea sa si i-au intAratat asupra lui Petru,
asa, ca indata ce-1 vor vedea sa-1 omoare ca pre un
amagitor si fermecator; si erau cu totii gata spre moar-
tea lui Petru. Petru trimise pre tata-meu cu fratii
mei cu amandoi si cu maica mea si pre alti oare-cari

www.dacoromanica.ro J
es LA 21 NOEMVRIE 491

la Antiohia, si zise : Mergi Fauste ca esti cu obra-

zul lui Simon si sa strigi cum ca esti to Simon acela
si asa sä zici catre tot poporul, cum Ca ai cunoscut
adevarul si ai crezut in Dumnezeu cel adevarat. Iar
tata-meu, dupa porunca, merse bucuros si a statut in
mijlocul orasului si a zis : SA stiti Antiohenilor, ca
rau am facut de am pant pre Petru, ca acela este
.om sant si eu Yam parit la voi ca pre un vinovat.
Pentru aceea va rog sa-1 primiti de va veni si sa cre-
de'i invataturile lui, ca este adevarat Apostolul lui
Dumnezeu, si sa faced cate va va invata .Iar de nu-1
veti asculta, va veni la primejdie orasul vostru si
yeti peri cu totul, ca pentru aceasta am venit acum
sa va dau in stire sa nu cadeti la primej die. Asta
noapte ma bateau sfintii ingeri pre mine, ca pre un ne-
credincios si pizmas celuia ce propovedueste drep-
tatea. Deci, va rog, de acum inainte de ma voiu mai
insela si voiu zice cuvant rau de Petru, sa nu ma cre-
deti, nici sa ma ascultati, ca iata, va spuiu asta-zi ca am
fost ca un fermentor si amagitor, iar de acum inainte
imi pare rau si ma las, doara. Dumnezeu ma va ierta.
e Acestea daca a zis tata-meu, ca din obrazul lui

Simon, ocarindu-se pre sine si laudand pre Petru si

de bine graindu -1, facu pre toti Antiohenii de atata
iubira pre Petru, in cat cu totii trimisera la Petru
sa vie ca sä indulceasca ei de dulci invataturile lui.
Petru indata pleca cu mine i cu alti tovara5i ai no-
stri si-1 primira toti cu bucurie, ca pre un drept pro-
poveduitor si apostol al lui Dumnezeu. Facand ru-
gaciune sfantul apostol, puse mana lui pre to bol-
navii si-i tamadui pre toti $i -i invata sa creada in
Dumnezeu unul, din Sf. Treime, si i-au intarit in
credinta cea dreapta.

www.dacoromanica.ro
J
 492 CAZAN1E
gl
e Dupa aceasta tata-meu cazu la picioarele Aposto-
lului sä-1 boteze si sä-1 savarseasca crestin, ca sa se
schimbe din chipul lui Simon, sa se intoarca iar la
chipul sau si sa se pricestuiasca cu sfintele taine. Pe-
tru l'a invatat sa faca rugaciune toata noaptea, cu
lacrimi, apoi l'a invatat destul si l'a indreptat intru
toata sfanta credinta si l'a botezat in numele Tatalui
si al Fiului si al Sfantului Duh. .

c Zabovind noi acolo , multe zile, intelesera. An-

tiohenii de toate patimile noastre, ce am suferit dela
pizmasul satana. Domnul cetatei Antiohiei daca a-
uzi ca santem rudenie imparatului Tiverie, a scris
de toate pentru noi. Iar imparatul a scris inapoi lui
ca, cum mai curand sä trimita pre parintii mei la
Roma. Deci domnul trimise pre parintii mei cu cinste
mare, cu multime de ostasi $i slujitori. Daca va-
zu imparatul pre tata-meu si pre maica-mea, a plans
de mare bucurie cazand pre grumazii for $i saru-
tandu-i zicea catre toata boerimea si poporul : bucu-
rati-va cu mine toti si sa facem cu totii bucurie in-
tru aflarea lui Faust si a Matthidiei, ca morti fiind au
inviat $i perduti fiind s'au aflat ; si facand masa mare
s'a veselit cu ansii. Le-a daruit apoi multa avutie,
slugi si slujnice si alte daruri multe, ca sa-si tie cin-
stea cea d'intaiu. Si traira in Roma cu buna credinta
pana la adanci batranete, pazind credinta lui Dum-
nezeti. Dand la saraci toata averea for si agonisin-
du-si toate bunatatile, plinira viata cum iubeste Dum-
nezeu, si lasand viata ceasta trecatoare s'au dus la cele
ceresti.
Iar eu cu fratii mei nu ne-am mai despartit de
invatatorul Petru, ci sintem sub ascultarea lui pu-
rurea, impreuna calatori si d'impreuna patimind
fi. www.dacoromanica.ro
 LA 21 NOEMVRIE 493

scirbe cu dinsul ce rabdam dela cei necredincio§i,

prin multe cetati §i ora§e pre unde am umblat pro-
poveduind Sfinta Evanghelie. Trecand prin multe
cetati §i orate ajunseram §i la Roma cea vestita §i
landata, intru care fara sfiala propoveduind cuvin-
tul facand multe minuni, a intors pre multi la cre-
dinta §i i-a botezat, nu numai din cei de rind, ci §i
din cei bogati §i femei de neamuri mari, jupanese.
De vreme ce Petru dorea ca sa mearga catre do-
ritul lui Domn §i Invatator Christos, vazut-a dum-
nezeeasca vedenie, cum ca preste putine zile it vor
rastigni §i va sa se faca partai patimilor Mantuito-
rului Christos. Deci stranse pre toti fratii, statu in
mijlocul Bisericei $i luandu-ma pre mine de mama,
zise catre toti: SA §titi fratilor §i fiilor, ca sfar§itul
calatoriei mele s'a apropiat, precum Mantuitorul
mi-a aratat. Deci iata a§ez episcop pre acest ucenic
al meu Climent, caruia asta-zi ii dau scaunul meu
§i turma mea cea cuvantatoare, de vreme ce nu s'a
despartit de mine intru toate scirbele mele, ci toate
le-a primit §i le-a suferit, §i l'am cunoscut temator
de Dumnezeu §i cu minte intreaga, invatat la toata
Sfinta Scriptura, indurator catre oameni, indelung
rabdator, bun §i cu dreptate §i rabdator la scirbe §i
la primejdii. Pentru aceea ii dau putere sa. lege §i sa
deslege cate se vor intampla in popor. Deci sa.-1 as-
cultati de toate cate va va porunci, caci cine se im-
potrive§te dregatorului, manic pre Dumnezeu §i do-
ba.ndete moartea neascultarei. Aijderea §i celui mai
mare se cade sa urmeze invatatorului sau §i sa nu
se manic in zadar, fara pricina.
1) Acestea zicand Petru eu am cazut la picioarele
lui, rugandu-1 sa nu-mi dea scaunul. Iar el imi zise :

fc. J
www.dacoromanica.ro
 494 CAZANIE

Nu to apara, fiule, de catre voea lui Dumnezeu. A-

poi se intoarse catre tot poporul §i l'a Invatat cu cu-
vinte de mantuire pazeasca legea cu curatie
fara prihana, sä aiba dragoste unii catre altii ; §i de
se va intampla in vre unii vre o pricina, sä se impa-
ce pana a nu apune soarele, sa nu osandeasca, sa ierte
gre§alele §i a§a va ierta §i voua Dumnezeu greplele.
*i mai inainte de toate le-a zis sä ma aibe pre mine
la cinste §i sa se ruineze de mine §i de cuvintele
mele, precum s'au ru§inat de dansul.
Acestea invatandu-i §i alte multe, m'a pus in
scaunul sau, zicand catre mine : Te rog, dupa moar-
tea mea, sa scrii lui Iacov fratele Domnului meu de
toate cate ti s'a intamplat din tinerete pana scum
§i toate calatoriile cate ai calatorit cu mine pana as-
ta-zi, §i mai mult patimile sfir§itului meu, cum am
preamarit pre Dumnezeu cu moarte pre cruce, pre-
cum mai inainte pronia lui Dumnezeu a fost ; ca in-
§tiintandu-se de acestea, va lua multa mangaere §i
bucurie.
,, Pentru ca sa nu ma fac neascultator poruncei
dascalului meu Petru, domnul meu Iacove, ti-am tri-
mis in scris pre scurt toata povestea Intamplarilor
mele ,§i patimile mortei dascalului meu Petru.
Te roaga pentru mine catre Domnul, sä ma invred-
niceasca pre mine neharnicul, ca sa pasc turma cea in-
credintata mie, precum iubqte Dumnezeu, §i sa-mi
saviresc calatoria mea grin marturisirea muceniei".

(4,
www.dacoromanica.ro
r LA 21 NOEMVRIE 495891

MARTURISIREA
Adecd mucenia sfantului Climent.
pand, aicea este istoria fericitului Climent, pre care
a scris-o cu mana sa catre Apostolul Iacov. Din
ea poate pricepe tot omul multa dragostea lui ce a avut
care Domnul Christos §i ravna catre credinta §i de feri-
citul lui sfar§it cel prin mucenie, pre care a rabdat-o vi-
teje§te ca sä preamareasca pre Dumnezeu, de trei on
fericitul, intarind pre cei ce crezuserd intru credinta, in-
chipuindu-se intru toate bunatatile lui Petru, nevoindu-
se i invatand pre jidovi §i pre elini sa creada intru
Christos, ca pre WO sa-i dobandeasca §i sa-i mantuia-
scd. Si a scris faptele sfintilor Apostoli §i le-a tocmit
cum le va tinea sfinta Biserica, ce se cheama soborni-
ceasca i apostoleasca. Si a trait pana la Traian imp--
rat. Avut-a nevointa §i la Dometian imparat §i Nerva
imparat, cari au fost mai inainte, la care l'a pirit Sisinie.,
tiindu-i pismd pentru femeea lui Teodora, pre care o bo-
tezase sfintul. Dar sfintul, cu facere de minuni, a adus
la credinta §i -pre Sisinie §i l'a botezat cu toti ai casei
lui, patru sute §i doud-zeci de suflete. Inteace§tia
erau unii §i din prietenii imparatului.
Multa suparare avea sfintul de comitul Publie,
randuindu-i §i moarte caci strica sfantul capi§tile ido-
lilor §i zidea sfinte Biserici. Acest comit l'a parit la
Traian imparat §i l'a trimis in surghiun la o cetate
pustie in linutul Hersonului. Eparhului pardndu-i
rau de sfantul, it sfatuea sä se inchine idolilor ca sä se
potoleasca scarba imparatului. Sfantul mai tare se ne-
voi sä intareascd pre eparhul, §i luandu-i ziva bund
ii zise eparhul : Dumnezeu acela care to rogi, sd-ti

www.dacoromanica.ro
es496 CAZANIE

fie intru ajutor. dete de cheltueala trimise

cu corabia.
Daca sosi sfantul acolo unde era porunca impa-
rateasca, gasi doua mii de cretini surghiuniti pentru
Domnul Christos, munciti §i siliti ca sa tae marmu-
; §i se bucurara f oarte vazand pre sfintul Climent.

Sarutandu-i toti mina, se jelueau §i spuneau patima

$i lipsa mancarei. Mai mult §i mai greu le era a nu
aveau aproape sa se racoreasca cand ii silea la lucrul
marmurei imparatqti, caci 45 de stadii mergeau
pana ajungeau la apa. Pentru aceasta surghiunire
mult ii mangde sfantul §i facu §i acolo mare minune,
caci sapa in loc din carele nu gandea nimeni ca va ie§i
apa, iar Dumnezeu, prin rugaciunea sfintului, dete
izvor de apa dulce, ca un riu mare, §i beura toti prea-
marind pre Dumnezeu §i multumind sfantului. Toti
elinii de pre acolo i1 aveau la cinste, ii ascultau sfan-
ta invatatura §i multi se botezau. Atata au sporit in-
tru cre§tinatate, in cat intr'un an au facut 75 de Bise-
rici, §i top spinii idolilor i-a taeat §i a risipit capistile.
Daca a auzit imparatul a trimes pre un ighemon
anume Atidiar, sä faca in tot chipul ca sä strice
de tot crqtinatatea. Mergand acolo pre multi i-a
muncit §i i-a omorit, §i daca vazu ca toti poftesc
sa moara pentru marturisirea Domnului Christos, a
socotit sa omoare numai pre sfantul §i mult l'a mun-
cit- cu cumplite munci. Vazand ca, cu cat muncea
mai mult pre sfantul, cu atata mai vartos se intareau
ceia-l-alti crqtini, dete asupra sfantului raspunsul
cel de apoi §i invata sa-i lege de grumaz un carlig
de corabie §i sa-1 arunce in mare ca sä nu mai afle
cre§tinii nici trupul lui. Daca l'au luat slugile acelea
ale satanei si-1 duceau la moarte, multimea crqtinilor

(iv
www.dacoromanica.ro
*L9 2A-1.
LA. 21 NOEMVRIE 497 C,

sta pre langa. mare de plangea. Cornilie si Fiv uce-

nicii sfintiei sale plangeau cu glas mare.
Dupa ce it aruncara in mare, intorcandu-se toata
multimea care si la locasul sau, suspinand dintru
adancul inimilor si varsand lacrimi necontenite, fa-
cura cu totii ruga. catre Dumnezeu sa-i scoata ma-
car moastele sä le fie de mangdere. Si a facut Dum-
nezeu minune de a fugit marea ca la zo de stadii si
mergand ucenicii lui si toti crestinii prin mare ca
pre uscat, o, puternica minunea to Christoase !
afiara. o peatra mare cioplita ca o biserica, fa.cuta de
intelepciunea cea negraita a marelui mester Dum-
nezeu. In mijlocul acelei petri zacea si stralucea tru-
pul santului. Acel carlig greu de corabie, zacea langa
peatra aceea. Vrand Fiv si Cornilie sa ridice sfintele
moaste, veni glas din ceriu zicdnd lasati-1 acia unde
l'a astrucat Dumnezeu, De atuncea pana acum se
da marea in laturi 20 de stadii la ziva sfantului, si
tine zece zile de merg credinciosii cue praznuesc acolo la
moastele sfantului, rugandu-se si bucurandu-se.
0 data uitara acolo pre un copil niste crestini in
vremea cand venea apa la loc, gandind ca va fi co-
pilul cu tovarasii inainte. Dar negasindu-1 it plansera
parintii lui si se dusera plangand prin tot orasul. Cand
a fost la anul, au mers, doara vor gasi copilul. Si-1 ga-
sira sanatos sezand langa sicriul sfantului. Il intrebara
cum a trait, si spuse ca santul l'a hranit si l'a pazit de
catre hiarele marei; si-I luara multamind lui Dumne-
zeu, a Caruia este slava in veci vecilor. Amin.

11,1
6.1)(Y-Ck;47'
iC3t
cok,0%;-&'

%.7

32
1
www.dacoromanica.ro
6

V.1-
W WICAI

C A. ZANIE
W.A:
ee

LA 6 DECHEMVRIE
Pentru viata sfantultd si fitcatorului de
minuni Nicolae.
cest sfant, mare luminator lumei §i ajutor
de grab tuturor crestinilor, sfantul Nico-
lae, era dintr'o cetate dela Anadol ce §e
cheama Patara, nascut din parinci crestini,
nici prea bogati; nici foarte saraci, ci atata
avand cat le ajungea pentru dansii $i pentru
saracii carii cereau.
Alt fecior n'au avut fara de acesta. Nici mai ina-
inte de dansul, nici mai apoi, alt fiu n'a nascut mu-
ma-sa, numai pre acesta avea §i intaiu §i apoi. De
mic arata cum va fi si daca va creste mare, caci in-
tr'alte zile ale saptamanei sugea ca §i alai prunci,
iar mercurea §i vinerea nu lua tata in gura, cleat
numai o data intr'o zi, §i aceasta cand apunea soarele.
Daca a crescut, l'au dat parintii de a invatat carte.
Vorbele si cuvintele tinerilor, cele de glume si de-
searte, nici decum nu le iubea ; numai un lucru avea
pururea : a merge la Biserica $i a se aduna cu ba-
tranii cei intelepti pentru invatatura §i pentru folosul
sufletului, si era cinstit de toti pentru intelepciunea lui.
Intru acea vreme era arhiereu un frate al tatane-
sat', cu numele tot Nicolae. Vazandu-1 unchiu-sau
LJ
Rs.
641#
www.dacoromanica.ro
r LA 6 DECHEMVRIE

cu atatea bunatati infrumusetat, 1-a hirotonit facan-

WzA:
499 g

du-1 preot. Acolea unde l'a hirotonisit, a prorocit

unchiu-sau, din Duhul Sant, i a zis : SA §fiti boeri,
ca acesta ce se hirotonisi asta-zi preot, va sa fie i
arhiereu, §i pre multi intristati va mangaia §i multe
suflete va duce la imparatia cerurilor.
Daca a fost preot, cate bunatati, cate fapte bune
a facut, ce cuvant de om poate sa spue ? nedormirea,
postul, ruga. Pentru aceea vazandu-1 unchiu-sau a-
tata de mare intru lucrurile cele bune, i vrand sa
mearcra
o la Ierusalim sa se Inchine, lasatu-l'a socotitor
in manastirea sa, ce o chema Sion. El aka socotea mana-
stirea unchiu -sau §i scaunul lui, ca §i cum ar fi el insu§i.
Dar acestea au fost mai apoi; cele mai d'inainte
ascultati. Tanar Inca era sfantul cand a murit tata-
sau i murna-sa. Avutie destula a ramas in mana lui.
El n'a risipit avutia aceea Intru lucruri rele §i fara
de isprava, cum este tocmeala tinerilor in vremea de
acum, in mancari, in bauturi sau pre cai buni, i pre
veSminte scumpe, ci in toate zilele satura saracii §i
imbraca goii.
Dintru multe milostenii ce facea, ascultati una
mare i minunata. Intru acea vreme era un om bo-
gat foarte §i avea trei fete frumoase foarte §i nemari-
tate. Pentru o nevoe oare-care s'a intamplat de a saracit.
i in saracie ca aceea a cazut, in cat nu mai avea
ce face si cu ce se hrani, i a gandit sa-§i dea fetele
la curvie, i ce vor dobandi dela ceia ce vor merge
la dansele, sa is sa se hraneasca §i el i fetele.
In ziva aceea in care se §tiu sfatul lui, prinse de
veste §i sfantul Nicolae, i a pus intru inima sa sä iz-
baveasca acele trei suflete din mainile diavolului. A
grabit de a legat intro mahrama trei sute de galbeni
i3re GA
www.dacoromanica.ro
.kok eel
500 CAZANIE

§i s'a dus noaptea de i-a aruncat in casa omului ace-

luia pre o fereastra §i degrab a fugit de acolea, ca
nu-i era voe sä se vadeasca lucrul lui cel bun. Tatal fe-
telor daca s'a sculat a doua zi din aternutul sau,
cautand a vazut in mijlocul casei naframa legata ; o
a luat §i daca o a ,deslegat, a vazut intr'insa atatia gal-
beni, §i de multa minune ii parea ca nu este lucru ade-
varat §i-§i §tergea ochii, si numa.ra galbenii, §i a aflat
trei sute tocma. Si a multumit lui Dumnezeu, se bu-
cura pentru binele ce l'a aflat §i mai mult se mira
cine poate fi acela ce a facut atata milostenie. A grabit
de §i-a maritat fata cea mai mare dupa fecior de
oameni marl, nadajduind intru Dumnezeu, ca cine a
grijit de fata cea mare, va griji §i de cele doua. Ada
a facut tatal fetelor.
Sfantul daca a vazut ca pre voea lui Dumnezeu
a cheltuit area avutie, a grabit iara§i de a mai legat si
alte trei sute de galbeni, $i iara5 s'a dus de i-a aruncat
pre aceia fereastra. A doua zi daca -s'a sculat dom-
nul casei din a§ternut, a vazut iara§ alta mahrama
legata iara§i cu atatea galbeni, §i s'a mirat foarte cine
ii face acel bine mare. A multumit lui Dumnezeu cu
lacrimi §i a zis : Doamne, cela ce m'ai izbavit din ma-
nile diavolului, carele si mai inainte te-ai pogorit din
ceriu pre pamant pentru pacatele noastre, arata-mi
pre robul tau cela ce-mi face mie atata bine ; arata-mi
sa vad cine este acela carele m'a apucat din mainile
diavolului. Acestea a zis §i iar4i a grabit intru ace-
ea§i zi de a maritat §i fata a doua, nadajduind intru
Dumnezeu, ca acela ce a grijit de cele doua fete, va
griji §i de cea de a treia.
Dintru acea zi tot avea grija, ca de va veni cum-
va acela carele face lui bine, sä alerge dupa dansul

Wye 54.
www.dacoromanica.ro
 St
LA. 6 DECHENIVRIE 501 Z%

sa.-1 ajunga, sa vada cine ii da lui atata milostenie.

Sfantul Nicolae, daca a vazut ca si-a maritat si a
doua fata, a vrut sa-si plineasca binele ce incepuse si
iar a grabit de a legat si alti trei sute de galbeni si
s'a dus noaptea intru ascuns si i-a aruncat pre aceeasi
fereastra. Stapanul casei, care iii avea grill de aceea,
cum a auzit sunetul galbenilor, a deschis degrab usa
casei si a alergat sa ajunga pre sfantul. $i aler-
gand amandoi, mai mult grabi tatal fetelor, si cat l'a
vazut, indata l'a si cunoscut cine este, ca era cuno-
scut pentru bunatatile lui si pentru parintii lui. A
cazut boerul acela la picioarele lui si cu lacrimi a zis :
Multumescu-ti robul lui Dumnezeu, cã ti s'a facut
mild de mine si dedesi atata milostenie unui pacatos.
De n'ai fi grabit, eu as fi perit si trupeste i sufleteste.
Sfantul daca a vazut ca i s'a vadit lucrul lui cel bun,
a zis catre dansul : Pentru binele ce ti-am facut eu,
voiu si eu sd nu arati nimanui, nici sa spui cui-va ci-
ne ci -a facut acest bine, si to jur cu numele lui Dum-
nezeu, pana voi fi eu viu, sa nu iasa din gura to a-
cest cuvant. Asa a zis sfantul si de grab s'a despar-
tit de dansul.
Un bine este acesta ce a facut sfantul la aratare
mare si minunat, dar alte bunatati ce le-a facut intru
ascuns I? Milosteniile, nedormirea, posturile, numai
Dumnezeu le stie. Numai pentru aceasta poate cunoa-
ste fieste-cine si cele-l-alte bunatati ale sfintiei sale.
De a facut atata bine la aratare, dar cu cat mai vat--
tos intru ascuns, pentru ca sä is cinste si lauda dela
Dumnezeu. insa pre cat le ascundea sfincia sa, -Dum-
nezeu mai mult le arata, pentru ca sfantul sa se cin-
steasca si O. se preamareasca de oameni.
-O data a plecat sfantul as se duca la Ierusalim ca

www.dacoromanica.ro
"g3S
502 CAZANIE

sa se inchine mormantului lui Christos si sfintelor

I
locuri. Mergand cu corabia pre mare, a vazut noap-
tea in vis, ca se suea diavolul in varful catargului $i
taea funiile corabiei. A doua zi a zis sfantul Nico-
lae catre corabieri: SA stiti ca mare furtuna va sa ne
loveasca asta-zi, ca eu am vazut in vis asta-noapte ce
ne va intimpina asta-zi. Insa pentru aceea nadajdu-
iti intru Dumnezeu $i nu va temereti. Aceste cuvinte
graind sfantul, degrab s'a aratat de-asupra lor un
nour intunecat, $i cu nourul want mare, valuri mari
s'au facut pre mare, atata cat era sa se inece corabia
cu oameni cu tot. De frica mare, oamenii au alergat
la sfantul de-1 rugau sa roage pre Dumnezeu. Sfantul
stand la ruga, indata a incetat vantul, marea s'a ali-
nat $i corabierii au multamit.
Unul din corabieri s'a suit de-asupra catargului
sa indrepteze vetrela, gi cand a fost la pogorit, de
frica si de valurile marei s'a speriat si a cazut cu ca-
pul in jos in mijlocul corabiei si a murit. Sfantul Ni-
colae daca a vazut scarba i jalea corabierilor pen-
tru moartea lui, a facut ruga $i l'a inviat ca din some.
Daca a iesit la uscat, multi bolnavi a tamaduit $i
multe minuni a facut.
Dupa ce sfantul s'a inchinat mormantului si cru-
cei lui Christos, a intrat intr'o corabie $i a dat plata
corabierilor sa -1 duca la mosia sa. Ei daca au vazut
ca le bate vant bun de a merge catre locul de unde
erau ei, s'au sfatuit sa mearga. la locul lor. Dar Dum-
nezeu ce a facut? Vrand sa nu scarbeasca pre sfantul
nici intru aceasta, in vremea intru .care au ridicat
corabierii vetrelele dupre voea lor, indata s'a ridicat
furtuna mare si i-a apucat preste voea lor de i-a dus,
cand s'au pomenit s'au aflat in Patara la mosia
1n www.dacoromanica.ro
GAV
tk-3s Se*
6 LA. 6 DECHEMVRIE 503

sfa.ntu!ui. Atunci toti au cazut la picioarele lui de-§i

cereau iertaciune. Sfantul i -a iertat §i i-a invatat ca al-
tuia sa nu mai faca aka.
Daca a sosit la locul sau, multa bucurie §i mare
veselie a fost tuturor de venirea lui. Tinerii Si ba-
tranii, barbatii §i muerile, toti au iesit inaintea lui.
Ascultati acum in ce chip a fost mitropolit daca
a sosit la mo§ia sa. Este un loc aproape de Patara
ce se cheama Mira. Murind mitropolitul acelui loc,
s'a strans sobor de episcopi §i de preoti i au facut
rugaciune toti care Dumnezeu, ca sa le arate cine
se va afla sa fie vrednic a fi mitropolit. Si rugandu-
se ei, s'a aratat ingerul lui Dumnezeu care un epi-
scop §i a zis : Sc )ala §i mergi de ezi in usa Bisericei,
ca va veni un om smerit §i intelept ce-1 cheama Ni-
colae ; pre acela sa-1 puneti mitropolit, Ca acela este vred-
nic sa pasca turma lui Christos. Deci stand epis-
copul acela in usa Bisericei §i atept'and sa vie, a
sosit i sfintul Nicolae l'a intrebat episcopul: Cum
i
to cheama, fiule? Sfantul a raspuns cu smerenie: Ni-
colae, robul sfiintiilor voastre. Atuncea l'a hirotonit
pre dinsul mitropolit §i toti au multamit lui Dumne-
zeu, ca le-a trimis un pastor ca acela.
Dupa aceea imparatind Dioclitian §i Maximian,
au trimis invatatura in tot locul sa piarda pre cre-
§tini §i sa se inmulteasca inchinatorii idolilor. Pentru
aceia i sfantul a fost inchis in temnita cu alti cre-
tini, NAa ce au murit acei imparati pagani. A sta-
tut imparatul Constantin, acela bunul §i cre§tinul,
i toti cretinii au fost sloboziti din inchisori i din
toata nevoe'a. Atuncea *i sfantul Nicolae a iesit din
temnita, §i toate capi§tile idolilor cate erau in epar-.
hia lui le-a risipit. Dracii, ce locueau intru acele ca-

Vi-Ye
www.dacoromanica.ro
4k-Ks SCA"
) 504 CAZANIE Co

piste fugeau, si glasueau zicand osandisi-ne pre noi,

osandite Nicolae. Noi tie nu ti-am facut nici un rau,
dar to pentru ce ne scoti din locasele noastre ? ca ai-
cea am sezut de am inselat oamenii sa ni se inchine
noud; dar acum unde ne vom duce ? Si le-a zis sfin-
tul : Duceti-va in focul de veci, unde este gatit dia-
volului si slugilor lui.
Intru acea vreme a fost si soborul cel d'intaiu in
Nicheea. La acel sobor a fost chemat si marele Nico-
lae. Vazand pre Arie ca astupa gura tuturor arhie-
reilor cu hula ce hulea pre Domnul Christos, zicand
ca nu este Dumnezeu adevarat, ci este zidire si fap-
tura lui Dumnezeu, n'a. putut sfantul sa auda aceasta
hula, ci s'a sculat de unde sedea si s'a dus de a lovit
pre Arie cu palma preste obraz atata de tare, in cat
i s'au stramutat falcile. Atuncea s'a intors Arie catre
imparatul si a zis cu necaz : Cu dreptul este impa.-
rate inaintea imparatiei tale sa-si ridice mama unul
ca acesta? De stie grai, sa graiasca cu cuvantul, iar
de nu .stie, sa taca ; dar pentru ce ma loveste preste
obraz inaintea imparatiei tale? Daca a auzit impa-
ratul s'a scarbit si la tot soborul i-a parut rau de a-
ceasta, si a inchis pre sfantul in temnita pana se va
savarsi soborul. Preste noaptea aceia i s'a aratat Chri-
stos si Preacurata Fecioara in temnita aceea in carea
era inchis, si i-a zis : Nicolae, pentru ce esti inchis ?
Sfantul a raspuns : Pentru dragostea Voastra. Atuncea
i-a zis Christos : Primeste aceasta. i-a dat o Evan-
ghelie. Zis-a lui si Preacurata Fecioara : Primeste si
aceasta. Si i-a dat un ()motor. A doua zi a fost aflat cu
omoforul la grumaz si cu Evanghelia id mani si ci-
tind, si toti au cazut la picioarele lui de-si cereau ier-
taciune.
Q

www.dacoromanica.ro
 -e@
LA 6 DECHEMITR1E 505 k`/°e5-

Daca s'a sfar*it soborul, s'au dus arhiereii pre la

locurile lor. Atuncea si sfantul Nicolae s'a dus la
eparhia sa.
Odinioard a fost foamete mare intru acea lature
unde era eparhia sfantului. Un corabier negutator
de grau, a umplut corabia sa de grau sa o duca la
Francie sa vanda graul. Sfantul Nicolae s'a ardtat
preste noapte corabierului aceluia si a zis : Sa nu duci
acest grau la Francie unde vei sa.-1 duci, ci-1 du in
Miralichia sa-1 vinzi cum iti va fi voea, si tine si trei
galbeni arvuna. A doua zi daca s'a desteptat cora-
bierul acela, a aflat in palma trei galbeni si a zis ca-
tre alti corabieri : Asta noapte am vazut in vis un ar-
hiereu batran, care mi-a zis sa duc graul in Mirali-
chia, si iata ca mi-a dat si trei galbeni arvuna ; deci
sä ne ducem acolo sa-1 vindem. Si asa s'au dus si a
izbavit sfantul Nicolae eparhia sa din foamete.
Intru acea vreme s'a intamplat de a trimis Con-
stantin imparat trei capitani cu oaste, sa faca pace cu o
limba ce se cheama Taifali, caci isi ridicasera alt im-
parat. Ducandu-se ei le-a fost trecerea pre la eparhia
sfantului Nicolae, si acolo au vazut ca alergau la sfan-
tul barbatii si muerile plangand, lovindu-se si jelu-
indu-se sfantului, cum a luat domnul cetatei mita
dela pdrasi si acum pre trei oameni din rudenia for
i-au scos sa-i pearda. Sfantul daca a auzit i s'a facut
mild si a zis capitanilor : Faceti osteneald si sa mer-
geti cu mine. Daca au sosit la locul cel de perzare, in
ciasul acela ce-si ridicase armasul mana ca sa be tae
capetele, sfantul cu multa indraznire a apucat sabia
din mana lui, o a lepadat in pamant si insusi a apu-
cat de i-a deslegat pre acei oameni ce vrea sa-i pearda.
Aceasta da ca a stiut si domnul cetatei, a incalecat si
-cao.,3; xrAI
g(k9
www.dacoromanica.ro
 Iroe5,
ksfj't 506 CAZANIE

s'a dus sä vada $i el ce a facut sfantul. Sfantul daca

l'a vazut nu s'a temut intru nimic, ci i-a zis : Eusta-
tie, pentru ce ai judecat spre perzare pre acesti sa-
raci de oameni, ce nu sant cu nimica vinovati? Ras-
puns-a domnul cetatei si a zis: Doi din boerii cei
mari au venit si au marturisit asupra lor, pentru a-
ceea eu cu dreptul am invatat sa-i pearda. $i i-a zis
sfantul: Tu ai luat bani dela parasii lor si i-ai napas-
tuit. Ian si acesti trei boeri imparatesti de fata ; ei
vor spune imparatului ca nu esti judecator, ci esti
napa.stuitor. Aceasta daca a auzit domnul cetatei, una
stiind ca fara de vina i-a dat spre perzare, alta si
de frica sfantului, a cazut la picioarele sfantului de-si
cerea iertaciune. Acestea toate au vazut capitanii a-
ceia. Dupa aceea au plecat si s'au dus si cu multa ne-
voe au facut pace cu Taifalii. Daca s'au intors la im-
paratul Constantin, acesta le-a dat boerii mari si cu
daruri mari i-a daruit.
Aceasta vazand vrajmasii lor, s'au dus la Evlavie,
ce era chip imparatului, si i-au parat intru acest chip :
Ei n'au facut pace cu Taifalii, ci au tocmit cu dansii
sa vie asupra imparatului ga imparateasca ei. Dupa
aceea si bani multi au dat lui Evlavie. Pentru aceea
el s'a dus la imparatul de i-a spus si i-a si mai parat
pentru mita ce luase. Si imparatul gandindu-se ca
Evlavie este drept si al sau om, a invatat sa be dea
stire in temnita unde erau ei bagati de Evlavie, sä
se grijeasca de moarte, ca a doua zi va fi perzarea lor.
Aceasta daca a auzit, ca niste oameni nevinovati ce
erau, alt ce sa faca? numai ce au inceput cu lacrimi
a se ruga lui Dumnezeu Si sfantului Nicolae, adu-
candu-si aminte, ce bine a facut cu cei trei oameni
ce vrea sa-i pearda in Miralichia. Rugandu-se ei pre-
,.0)-; Xr.,Gsrf

Q)%
www.dacoromanica.ro
'',..g..7...p,
.e.0,J)4.
LA 6 DECHEMVRIE 507 sc'.
ste toata noaptea aceea cu suspinuri §i cu multe lacrimi,
cand a fost de catre ziva, s'a aratat sfantul Nicolae
lui Constantin imparatul §i i-a zis : Imparate, cum
mai degrab sa slobozi pre cei trei oameni ce vei sa-i
perzi ; iar de nu, eu ma voiu ruga lui Dumnezeu §i
iti va curma viata ta. Si a zis imparatul : Cine eti
tu de ma infricoezi, §i cum ai intrat apa de grab in
case imparate§ti? Sfantul a raspuns : Eu sant Nico-
lae Mitropolitul din Miralichia, *i m'a trimis Dum-
nezeu sa-ti zic sa slobozi pre cei trei boeri, ce vei
sa-i perzi. Dupa acea curand s'a aratat sfantul *i lui
Evlavie, chipul imparatului, §i i-a zis : Evlavie, tu ai
luat bani mita i ai napastuit pre cei trei boeri §i nu
sant vinova4i. Pentru aceea curand sa-i slobozi ca
voiu ruga pre Dumnezeu i iti va curma viata ta. Si
l'a intrebat Evlavie : Cine e§ti tu? Sfantul a raspuns :
Eu sant robul lui Dumnezeu, Nicolae Mitropolitul
din Miralichia.
5i cand a fost dimineata, a inceput a spune impara-
tul catre Evlavie vedenia ce avusese. Evlavie 4jde-
rea a spus imparatul intru acela§i chip O. a vazut i
el. Indata a chemat pre acei trei boeri de i-a intrebat
imparatul, ce farmece a facut ei de le-au trimis visuri
groaznice ca acelea. Iar ei ca nite oameni ce nu §tiau ni-
mic, au inceput cu lacrimi a gra.i : Noi, imparate, far-
niece nu tim, ca dela parintii noWi suntem invatati
de acelea sa ne ferim. Ci fiind noi intru atata nevoe,
ne-am adus aminte de Nicolae Mitropolitul din Mi-
ralichia, cum a izbavit dela perzare pre trei oameni,
cand ne duceam noi la Taifali, i ne-am intamplat a-
colo de am vazut cu ochii nO§tri. Deci ne-am rugat
lui Dumnezeu i acelui parinte, sa ne scoata i pre noi
din moarte, ca §i pre aceia ; iar alt nimic nu §tim.
'Tog
gk',9 e) -t
www.dacoromanica.ro
{Dr' 508 CAZANIE kok,

Atuncea imparatul s'a mirat le-a zis : Iata sä stiti ca

asta-zi acel Nicolae v'a scos pre voi din moarte ; deci
sa vä dau daruri sa-i duceti si sa vä tundeti acolo ina-
intea lui, ca sa vada si el in can jale ati fost de cand
santeti in temnita si cum v'a crescut parul, dupa o-
biceiul celor inchisi, sa-i ziceti sa ma ierte. Si le-a
dat o Evanghelie ferecata, o cadelnita de argint ji
-doua sfesnice poleite. Daca le-au luat s'au dus de
s'au inchinat sfantului, i- au multamit, s'au tuns acolo
inaintea lui si s'au intors la casele for cu mare bu-
curie, multamind sfantului Nicolae.
Odinioara, niste corabieri fiind pe mare s'a tur-
burat marea de furtund si erau in primejdii si in ne-
voe mare ; numai cat erau sä se inece. Fiind-ca auzi-
sera de minunile sfantului Nicolae, au inceput a se
ruga $i a zice : Sfinte Nicolae ajuta-ne ! Degrab s'a
aratat sfantul Nicolae la carma corabiei, a apucat
carma, a inceput a , indrepta corabia si a zis catre
corabieri : Nu va temereti, ca eu sant cu voi. Dupa
putin s'a alinat marea si sfantul a fast nevazut. A-
tuncea corabierii s'au vorbit si au statut in limanul
Miralichiei s'au dus de au multamit sfantului Nico-
lae pentru binele ce le facuse, de-i izbavise din moar-
te. Marele Nicolae vazand cu Duhul Slant ca nu este
curata inima lor, ci au gresala, a inceput a-i invata
si a le zice : Socotiti-va, fiii mei, de va intoarceti catre
Dumnezeu inimile, si gandurile voastre le plecati vo-
ei lui Dumnezeu ; ca macar de ne-am i arata catre
oameni ca santem buni, insa la Dumnezeu nu ne vom
putea arata Intr'alt chip de cum santem. Caci omul
cauta in fata, iar Dumnezeu intru inima.. Ascultati
cum zice si Scriptura : Nu face rau ca sä nu to ajunga
rau. Invatati-va a face bine. Curatia trupului vostru
(1°0)t r-)G}
Wk)
www.dacoromanica.ro
 LA 6 DECHEMVRIE 509 g`e)-

nu o spurcareti, precum zice Pavel Aposton :

Yoi santeti biserica lui Dumnezeu; carele din voi
va spurca biserica lui Dumnezeu, perde -l'va pre a-
cela Dumnezeu. Pururea si in tot locul sa va temeti
de Dumnezeu, ca trebue a muri si a da raspuns in-
tru ziva cea infricosata a judecatei, de toate faptele
voastre. De veti face asa, yeti avea pre Dumnezeu
pururea ajutor la nevoile voastre. Asa a invatat sari-
tul pre corabierii aceia, gi dupa aceea au plecat
la locul lor, multamind lui Dumnezeu gi santului
Nicolae.
Aceste minuni toate le-a facut sfintia sa pana a
fost .viu. Pentru-ca gi sfintia sa era om si-i era a muri,
s'a bolnavit putinel si a adormit. Trupul a ramas
pre pamant, iar santul gi luminatul lui suflet s'a suit
in ceriu, cu lauda si cu cantari .de ingeri. Dar si
dupa, moarte minuni fail de numar a facut si face
!Dana in ziva de asta-zi, intru slava Parinte]ui si a
Piaui si a Duhului sant, acum gi pururea si intru
veci netrecuti. Amin.

1) II Corint. 6, 16.
.10X

www.dacoromanica.ro
 6;V
..11=11.1111.111nulA
kos51.5v1,

0.A.Z.A_1\TIM
LA 25 DECHEMVRIE
La slavita si luminata zi a Nasterei Domnului
nostru lisus Christos.
omnul Dumnezeu, Ziditorul si Facatorul a
toata lumea, d'intaiu a facut pre Adam cu
toate darurile impodobit, si toate i-a dat pre
voea lui. Datu-i-a minte sloboda, niminea
sa nu biruiasca cu mintea si cu voea lui.
Datu-i-a sa aiba putere ca .un imparat preste
toate fapturile lui Dumnezeu. Datu-i-a viata fara
boala, fara durere, fara pacate §i fara de moarte. $i
Inca ce i-a mai slat? Datu-i-a voe sä manance din
toti pomii raiului Numai putinea invatatura i-a lasat,
dar §i aceasta nu pentru altceva, ci numai pentru
ca sa cunoasca ca are §i el mai mare pre Dumnezeu.
Dar el nici pre aceea nu o a tinut, ci a calcat invata-
tura lui Dumnezeu; pentru care lucru a fost gonit
din raiu 2). Nimenea nu l'a smintit, nimenea nu l'a iz-
gonit din raiu. Insusi pentru grepla sa s'a izgonit,
s'a lipsit de marirea lui Dumnezeu §i a cazut pre
acest parnant blestemat.
Nu i-a ajuns cu atata, ci la mai multe rautati s'a
intors a face omul dupa aceea : ucideri, curvii, var-
9 Facere 2, 17.
') Facere 3, 7.
ItrJT.
ativ4/ er).-U
www.dacoromanica.ro
 6Z71Vi,
40x LA 25 DECHEMVRIE 511 g-,eY

sari de sange, vrajbe ; toate lucrurile diavolului le

facea omul. Si Inca alt mai rau decal acestea, ca nu
se inchina nici lui Dumnezeu, ci idolilor celor muti si
surzi, pietrilor si lemnelor se inchina, si numai putea
sa cunoasca pre Dumnezeu. Nu putea pricepe, a
de sant fapturile lui Dumnezeu atata de luminate si
pe frumoase, cum este soarele si stelele, dar cu cat
mai vartos va fi acela carele a his si s'au facut acestea?
De straluceste soarele atata, care este zidirea lui
Dumnezeu, dar cu cat mai mult va straluci acela, Zi-
ditorul ? Pamantul ca. este facut de dansul si ne tine
pre not pre toti, dar cu cat va fi mai puternic cela ce a
facut pamantul ? Omul ca este zidit de Dumnezeu $i
este atata de intelept Si intelegator, atata de frumos
si mester, dar cu cat mai vartos va fi Dumnezeu cel
ce l'a zidit pre dansul ?
N'a putut omul sä priceapa atata, caci mintea lui
era intunecata de pacate. Dar Dumnezeu, vrand sä-1
intoarca din inselaciunea lui, arata si semne multe.
Potop a fost in toata lumea de s'au inecat toti oame-
nii'). Sodomul $i Gomorul cu foc le-a arse). Rasboae
dese, robii multe. Pe langa acestea si proroci a tri-
mis, sfinti $i invatatori le-a ciat ; iar oamenii nu se
mai intorceau din rautatile lor. Asteptat-a Dumne-
zeu sä se pocaeasca oamenii ; dar ei nu se mai paraseau
de pacate.
Mai apoi de acestea de toate, daca a vazut O. nu
se mai indrepteaza oamenii, s'a pogorit insusi si s'a
nascut cu trup din Santa Fecioara Maria, si asta-zi
cel .nevazut, pre lume s'a nascut, lumea toata l'a va-
zut si Dumnezeu a fost on 0). Dumnezeu, cela ce
1) Facere, 7, P.
') Facere, 19, 25.
3) loan I, 14.

g5,P
www.dacoromanica.ro
Z-LA, G:EV
.6r" 512 CAZANIE

este fAra de inceput, asta-zi s'a nascut .cu inceput.

Ce lucru este altul mai laudat? Ce lucru este mai
minunat? Cine va auzi si sA nu se mire ? Cine va
socoti si sa nu se spaimanteze? Dumnezeu sA fie om?
Pentru ce? Pentru a noastra mantuire, pentru al nostru
bine, pentru a noastra izbavire din manile
Nascutu-s'a Domnul nostru Iisus Christos la cinci
mii si cinci sute opt ani dela inceputul lumei, in zi-
lele lui Irod imparatul jidovesc. Intru acel cias erau
niste pastori de strejueau noaptea imprejur turma
for 1). Si a statut inaintea for ingerul lui Dumnezeu si
slava lui Dumnezeu i-a htminat pre danii. Iar ei s'au
mirat si s'au speriat foarte. Si ingerul a zis catre dansii :
Nu va temereti, ca. iata va spuiu voua bucurie mare,
care va fi tuturor oamenilor, ca s'a nascut voua a-
sta-zi Mantuitorul Iisus Christos in cetatea lui Da-
vid. Si acest semn sA fie voua, ca yeti afla pruncul
infasat, culcat in esle). Si fara de veste, cu ingerul
acela s'a aratat multime de voinici ceresti, si cu mare
veselie laudau pre Dumnezeu si cAntau cbs.ntari cu
glasuri marl si ziceau : Marire intru cei de sus lui
Dumnezeu si pre pamant pace si intru oameni buna
voire.
Daca s'au dus dela ansii ingerii, pastorii au zis:
SA ne ducem pana in Vitleem sa vedem cuvantul a-
cesta ce ne spuse noun, asta-zi Dumnezeu. Si daca
s'au dus au aflat pre Maria si pruncul infasat si pus
in esle si au spus toate cate vAzusera si auzisera de
pruncul acela. Daca au auzit se mirau WO de cate
spuneau pastorii de randul pruncului.
Intru aceea au sosit si niste filosofi dela rasArit.
') Luca 2, 8.
') Luca 2, 12.

v-z9
www.dacoromanica.ro
 LA. 25 DECHEMVRIE 513

Acesti filosofi erau crai dela Persida, caci atuncea

craii si imparatii erau filosofi si stiau Intoarcerea ce-
riului si umblarea stelelor. Acest mestesug 11 inva-
tasera acestia dela Valaam stramosul lor, carele pro-
rocise de Christos si zisese asa r). : Straluci-va o stea
dintru Iacov si se va ridica un om dintru Israilteni
si va perde pre toti boerii Moavitenilor". Aceasta pro-
rocie o avea scrisa in carte pre limba lor socoteau
ei pururea cand va straluci steaua aceea. intru a-
cea vreme au vazut steaua asa mare $i luminata,
nu mergea ca alte stele spre apus, ci spre ameaza-zi.
Indata au priceput Ca acea stea este a acelui ma-
re Imparat, carele a strAlucit cu nasterea trupeasca
din semintia lui Iacov. S'au sfatuit si au plecat cu
mari gloate, ca niste crai, la Inchinarea tanarului im-
parat. Cand mergeau ei, atuncea si steaua aceea mer-
gea inaintea lor de-i indrepta ; iar cand se odihneau,
atuncea si ea sta ; daca plecau, ea Inca pleca. Daca au
sosit la Ierusalim, steaua s'a ascuns d'inaintea lor, ca
sä n'aiba cine-i indrepta, ci sa intrebe pre jidovi sa
le spue $i sa stie toti de venirea lor.
Pentru aceea daca au intrat in cetate, au inceput
a Intreba pre jidovi : Unde este imparatul vostru ce
s'a nascut acum de curand? Iar jidovii le-au raspuns
zicand, ca n'au alt imparat fail de Irod. iar le-au
zis filosofii aceia : Nu va intrebam not de Irod, ci va
intrebam de imparatul acela ce s'a nascut acum, caci
i-am vazut steaua lui la rasarit si am venit sä ne in-
chinam lui.
Aceasta veste daca a auzit Irod imparat s'a spai-
mantat si tot Ierusalimul cu dansul. A adunat pre

J
1) Numerli 24, 17.

gie
33
www.dacoromanica.ro
514 CAZANIE

toti arhiereii §i carturarii jidove§ti §i i-a intrebat pre

danO, unde este sä se nasca imparatul lor ? lar ei au
zis : In Vitleem zice prorocul ca se. va na§te. Atun-
cea Irod Inca mai mult s'a temut §i a chemat in taina
pre filosofi de i-a intrebat in ce vreme Ii s'a aratat
steaua, §i a zis catre dan§ii : Duceti-va de intrebati cu
de-adinsul de randul pruncului; §i daca it yeti afla voi,
sa-mi spuneti §i mie ca sa viu §i eu sä ma inchin lui.
Cu aceasta me§tqugea ca sa-1 poata- §ti unde s'a nas-
cut, sa trimita, nu sä se inchine, ci ca sa-1 pearda.
Dupa aceea au ie§it craii §i filosofii aceia din ce-
tate §i erau scarbiti pentru stea, ca se ascunsese d'ina-
intea lor. Fiind ei scarbiti, li s'a aratat for iara§i stea-
ua aceea ce-i indrepta pre dan§ii, Si a mers inain-
tea lor, pana cAnd a venit de a statut de-asupra ca-
sei unde era pruncul. Tara Craii aceia s'au veselit foarte,
au intrat in casa sidaca au vazut pruncul cu Maria
maica lui, au cazut de s'au inchinat lui §i au scos de
i-au dat daruri : aur, Ulnae Si smirna. Aurul inchipu-
ete tocmeala imparateasca, si cu acesta au inchipuit
filosofii aceia, ca Domnul Christos este Imparatul .a
toata lumea. Tamaea inchipueste tocmeala Dumneze-
easca, §i au adeverit ca toate jertfele cele cu buna mi-
reasma se duc §i se inchina lui Christos impreuna cu
Dumnezeu Parintele, precum in Legea Veche a§a §i
acum in Legea Noua. Smirna inchipueste trup de
orn mort, §i cu aceasta au adeverit cum Christos este
om adevarat §i va muri §i va fi uns cu smirna. Pentru
aceea aceste daruri s'au cazut sa i-se inchine la na-
§terea lui, §i intru acest chip au crezut ,filosofii a-
ceia de Christos.
Dupa aceea s'a aratat for ingerul lui Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 t)
LA. 25 DECHEMVRIE 515

§i le-a zis sa nu se intoarca sä spue lui Irod, ci pre

Ohl cale sl se duca in Sara lor
Deci socotiti; lubiti mei cretini, ca acei Crai si
filosofi au lasat odihna §i curdle lor, rnuerile §i fe-
ciorii. lor §i in tara streina au calltorit, cautand pre
Christos. Intru acela§i chip §i voi, cre§tini, lasati ale
acestei lumi toate. Lasati casele, adeca viata voastra
cea cu pacate ; lasati mue.rile, adeca curvia ; lasati fe-
ciorii, adeca poftele §i gandurile cele de pacate, §i
insivl vä duceti §i va inchinati lui. Acela pentru tine
a ieit din ceriu de a venit pre parriant, iar tu catre
dansul din pacate nu vei sä iesi ; §i ce mill vei doban-
di dela dansul? Oamenii streini §i pagani de departe
cu daruri au calltorit de s'au inchinat lui Christos,
iar tu un pas de loc numai pang la Biserica te lene-
ve§ti a merge, ca sä vezi acolo pre Christos §i sä te
inchini, dela carele ai tot binele §i pre aceasta. lurne
§i in ceea ce va sl fie. Au doara gande§ti ca vei trai in
veci, sä cauti numai de aceasta lume, cum ii parea lui
Irod imparat? Acesta de carele ati auzit ca spune
Santa Evanghelie, Baca a auzit de na§terea lui Chri-
stos, s'a scarbit §i s'a splimantat, caci iii temea im-
paratia, daca a auzit de na§terea altui imparat. A-
ceasta este intru oamenii cei mandri §i falnici, caci iu-
besc lauda acestei lumi de§arte. Daca and de perde-
rea marirei lor, se tern foarte si se sperie, cum ati
auzit §i de acest Trod ; caci de n'ar fi fost dobandit
el domnia pentru fall si pentru mandrie, nu s'ar fi
spaimantat, nici ar fi acut atata moarte.
Daca nu s'au intors filosofii aceia sa-i spue de
Christos, s'a scarbit §i a trimis de a omorat patru-

j
_
-9 Maf i 2. 12.

tie
www.dacoromanica.ro
r 516 CAZAN1E

spre-zece mii de copii cugetand ca Impreuna cu dan-

va nemeri si pre Christos de -1 va mord.. Insa rau
s'a smintit, vai de el 1 cum zice si Scriptura, ca nu
este sfat, nici pricepere, nici intelepciune improtiva
lui Dumnezeu. De ce se cumpanea el cu sfatul sau,
de aceea a smintit. mai ran, caci pruncii i-a taeat si
i-a dus parasi luisi inaintea lui Dumnezeu, si pre
Dumnezeu, pentru Fiul sau, asupra sa 1-a maniat si
imparatia lui o a scurtat; care lucru sä fie departe
de crestini.
Cade-se a sti si aceasta, ca Domnul Christos a ve-
nit pre lume sarac si smerit. Intaiu pentru aceasta, ca
toti smeritii si saracii, fara de frica si fara rusine sa
mearpa care dansul. Al doilea, ca sä nu fie lepadati
si urgisiti in lume saracii si sarmanii de care cei
mai mari si mai bogati, ci sa stie ca cine se va lepa-
da de dansii, de Christos se leapada, cum zice Chri-
stos insusil):Cine va face unuia din acesti mai mici,
on bine, on rau, mie face". Al treilea ca sä se arate
Insusi cu sine chip noun, slugilor sale, crestinilor,
pentru ca in ce chip a fost Domnul Christos, asa sa
fim si not slugile lui ; nu mai marl cleat Domnul no-
stru, ci asa ca si dansul : plecati, blanzi, rabdatori,
batjocariti si ocarati de aceasta lume ; rau nimanui
nimic sa nu facem, ci insine sa purtam greul altora.
Al patrulea, ca sä se arate slugile lui antihrist din
slugile Sfintiei sale, cari intru tot se pun Impoiicis
lui Christos: mandril, maretii, avutii, strasnicii, cari
cu sila si de nevoe silesc pre oameni sa urmeze for
$i tuturor fac nevoe. Iar ei nimic nevoe nu vor sä
poarte, cum sunt paganii si necredinciosii. Al cinci-

') Malei 25, 40.

www.dacoromanica.ro
J
 LA 25 DECHEMVRIE 517

lea, Christos mai cu de-adins S'a intrupat, ca sa scoata

tot neamul omenesc din toata rautatea carea agoni-
sise,1u4i pentru neascultarea sa. De nu s'ar fi nas-
cut Christos Fiul lui Dumnezeu trupe§te, jidovii
ar fi ramas intru in§elaciunea for ; noi, limbile, am fi
intru inchinaciunea idolilor ; lumea toatA ar fi in ro-
bia diovolului, ceriul ar fi incueat, mania lui Dumne-
zeu ar fi pre toti oamenii §i nimenea pana acum nu
s'ar fi mantuit, nici din munci nu s'ar fi izbavit ; §i
mai apoi Duhul Sfint n'ar fi dat oamenilor, §i lumea
din inelaciune catre adevar n'ar fi venit. Acestea
toate s'au schimbat din rau in bine asta-zi, nouft cre-
§tinilor, cu Na§terea Domnului Christos.
Pentru aceea §i noi sa praznuim asta-zi, sa cin-
stim aceasta zi imparateasca, sa marim pre Christos,
carele s'a nascut asta-zi, nu cu praznice pagane§ti,
nu cu jocuri, nu cu mancAri multe §i cu betii. Sa nu
ne mandrim, nici sa ne laudam, ca moartea ne a§teap-
ta. SA nu curvim, nici sa ne spurcam, ca focul ne-
stins se gate§te pentru unii ca aceia. Sa nu mancam
mult si sa ne imbatam, O. mane iar vom flamanzi,
ca §i cum n'am fi mancat. Ce dobandim din betii,
sau ce bine agonisim sufletelor noastre? Cati au pe-
trecut zile ca acestea, cu cantece cu lautari, cu jo-
curi, iar acum sant taranA in pamant 1 Numai ferice
de ceia ce au facut §i fac bine pentru sufletul lor.
Pentru aceea flamanzii sa saturam, insetatii sa ada-
pam, goii sa imbracam, bolnavii sa socotim, inchi§ii
§i legatii sa cercetam, nemernicii sa primim, napas-
tuitilor sa be folosim, pentru pacate sa ne pae rau §i
sa plangem, sfintii sa laudam. Atuncea va primi
Dumnezeu praznicul nostru §i ne va invrednici im-
paratiei ceriului, pre care noi toti sa o dobandim,

www.dacoromanica.ro
J
64518 CAZANIE A 2-A IAR4I LA NAFPEREA

cu mila §i darul Domnului nostru Iisus Christos ce

s'a nascut asta-zi, caruea se cuvine cinste Si marire,
impreuna cu Parintele §i cu Duhul Sant, acum §i pu-
rurea §i intru veci vecilor. Amin.

E43-E-02-.2_,01-Thri>.W.VAIMW:M

CAZA.NIE
A 2-a IARASI LA NASTEREA DOMNULUI NOSTRU
IISUS CHRISTOS.
Cad n'a luat oare and dela ingeri,
ci dintru saminta lui Avraam a primit"
(Evrei 2, 16'.

oua firi mai de cinste a facut Dumnezeu :

cea ingereasca Si cea omeneasca, caci pre in-
ger §i pre om i-a facut dupa. chipul sat', de
oare-ce a§a a zis graind Dumnezeu : SA fa-
cer pre om dupa chipul nostru i dupa asema-
_, nare". Ins, nu pentru trup, ci pentru suflet este
omul asemanat §i este facut dupre chipul lui Dumnezeu.
Caci Dumnezeu n'are trup, ci este duh, fiind-ca a§a zice
Christos : Duh este Dumnezeu". Ingerul 'Inca este duh,
caci aka zice cantatorul de psalmi 1): Cela ce facu
Ingerii sai duhuri". *i sufletul omului este duh, caci
a§a graete acela§i proroc : Lua-vei duhul for §i se
vor sfar§i §i in Vilna sa se vor intoarce".
Dumnezeu este nevazut, Ingerul este nevazut §i
sufletul omului este nevazut. Dumnezeu este nemu-
ritor, Ingerul este nemuritor §i sufletul omului este
nemuritor. Dumnezeu are intelegere §i voe, Ingerul
1). Ps. 103, 5.

www.dacoromanica.ro
 DOMNCLUI NOSTRU IISIIS CHRISTOS .. 519

are intelegere §i voe si sufletul omului are intelege-

re si voe.
Amandoua acele firi au cazut pentru trufie. In-
gerul a poftit sa fie asemenea lui Dumnezeu, ca. asa
scrie prorocul Isaia!) graind: (Zis-a diavolul : spre
ceriu ma voiu sui §i mai sus decat stelele ceriului voiu
pune scaunul meu §i voiu sedea in munte inalt §i
spre muntii cei 1nalti, cari sant catre meazaLnoapte;
sui-ma-voiu de-asupra nourilor si voiu fi asemenea
celui de sus,. Dar pentru acea trufie, pre finger it le-
pada Dumnezeu din ceriu la iad, Ca asa graeste a-
celasi proroc: (Cum_ cazu din ceriu luceafarul acela
ce stralucea des de dimineata,. Dupa aceea zice :
(Iar acum in iad vei pogora,.
Si omul vrea sä fie asemenea lui Dumnezeu and
fu zis catre dansul: Fi-veti ca dumnezeii. Intru acel
cias manca omul poamele din pomul din care fu lui
poruncit sä nu manance, si pentru aceea scoase Dum-
nezeu pre om din raiu, cb.ci asa este scris in cartea
Facerei2): (Scoase pre dansul Domnul Dumnezeu din
raiul hranei, ca sa lucreze pamantul dintru care fu
luat).
Acuma omului, Dumnezeu darueste mila sa, Ca
firea lui cea cazuta a luat spre sine, iar ingerului,
Dumnezeu mila aceea nu va sa. arate, ca firea lui h'a
luat spre sine; asa graeste Pavel Aposto13) Caci
n'a luat oare cand dela ingerf, ci din semintia lui
Avraam a luat,.
Pentru aceea fagaduesc intru vorba mea de asta-zi,
a arata pricinile pentru care a luat Dumnezeu spre
sine firea omeneasca, iar nu ingereasca. Dupa aceea

') Is. 14, 13. ') Fac. 3 23. 3) tyre' 2, 16.

www.dacoromanica.ro
520 CAZANIE_A 2-A IARI8I LA NA8TEREA

voiu arata pricinile pentru care firea omeneasca a

luat spre sine Fiul lui Dumnezeu, iar nu alta fata
a Dumnezeirei, adeca nu Parintele, nici Duhul Sant.
Rog pre Christos Izbavitorul nostru de ajutor §i
pre dumneavoastra de ascultare.
Intaia pricina pentru care a luat Dumnezeu spre
sine firea omeneasca iar nu ingereasca este, caci in-
gerii nu perisera toti, 6 au ramas multi din ei,
iar oamenii erau cazuti toti pentru pacatul nascutu-
lui celei d'intaiu.
Putea-vom intelege aceasta dintru pilda lui Chri-
stos, precum marturisqte sfantul Luca Evanghelis-
tuP) graind : Care om dintru voi avand o suta de
oi §i perzand una dintru dansele, au nu va lasa cele no-
ua-zeci §i noua in pustie §i merge in urma celei per-
dute, pana cand o afla pre dansa ? Si afland pre dan-
sa, o pune pre umerile sale bucurandu-se". Omul
acela se cheama Christos, caci a§a zice prorocul Da-
vid 2) : E§i-va omul la lucrul sau §i la lucrarea sa pa-
nä in seara". Noua-zeci §i noua de oi, se inteleg noua
cete ale ingerilor, pe cari lasandu-i Christos in
ceriu, a venit pre pamant sa caute oaea cea ratacita,
adeca firea omeneasca, care era departata, pentru
pacate, dela Dumnezeu, §i era ratacita in lume ; caci
a§a zice catre Dumnezeu cantatorul de psalmi, gra-
ind3): Ratacii ca o oae perduta, cauta pre robul tau".
Aflat-a Christos pre acea oae ratacita §i o a luat pre
umerile Sale, caci a luat spre Sine firea omului, du-
pa cuvantul lui loan Aposton: Dumnezeu se arata
in trup".

J
') Lc. 15, 4 ') Ps. 103, 23. ') Ps. 118, 176. 9 1. loan 4, 3.

www.dacoromanica.ro
 DOMNULUI NOSTRU IISIIS CHRISTOS 521.

Putea-vom intelege aceea dintru alta pilda a lui

Christos care zice f Care muere avatid zece costan-
de, $i de va perde una dintru dansele, au nu aprinde lu-
manarea matura casa si cauta cu de-adinsul pana
o gaseste"? Muerea aceea se intelege a doua fata a
Dumnezeirei, Care le lasand in ceriu noun costande,
adeca noun cete ingeresti, s'a pogorat pre pamant ca
sa caute costanda cea perduta, adeca firea omeneas-
ca, cu lumina aprinsa, cu invataturile dumnezeesti ;
caci asa zice imparatul David : Faclie picioarelor
mele este legea ta, lumina cararilor mele". Aflat-a
acea costanda al doilea chip al Dumnezeirei, adeca
Fiul lui Dumnezeu, caci s'a imbracat cu trup ome-
nesc, dupa cuvantul sfantului Joan Evanghelistul ca-
rele zice'): Cuvantul s'a facut trup". Drept aceea
ingerii n'au fost periti toti, caci au mai ramas din ei
noun cete in ceriu ; iar firea omeneasca toata era per-
duta. Prin oaea si costanda cea perduta si de Chri-
stos aflata, se intelege firea omeneasca.
Putea-vom pricepe aceea dela sfantul Joan cuvan-
tatorul de Dumnezeu, carele a vazut pre ceriu un
serpe mare cu seapte capete cu zece coarne, precum
marturiseste la Apocalipsis2), si cu coada lui dobora
a treia parte din stelele ceriului. Serpele acela se
intelege diavolul acel trufas, ingerul diavolilor cel
mai mare. Seapte capete se inteleg seapte pacate de
moarte, adeca : trufia, lacomia, nesatiul pantecelui,
pisma, mania, lenea curvia, pre cari pacate foarte le
iubeste diavolul. Zece coarne se inteleg zece hule im-
potriva a zece porunci ale lui Dumnezeu. Stelele se
inteleg ingerii cei trufasi, cari, impreuna cu diavo-
1) Ion. 1, 14.
') Apuc. 12, 3.

(4.
www.dacoromanica.ro
522 CAZANTE A 2-A TARAg LA NAFFEREA

lul cel mare, sant lepadati din ceriu la iad. Pentru

aceea a luat Dumnezeu pre sine firea omeneasca, iar
nu ingereasca, caci ingerii n'au cazut toti, ci numai
o parte dintru dansii au perit. Drept aceea zice loan
Evanghelistul : Cu coada lui dobora a treia parte din
stelele ceriului,,. Oamenii erau perduti toti pentru pa-
catul celui intaiu nascut, caci aka grae§te Pavel A-
postol : Toti grqira $i, sant scapati de matirea lui
Dumnezeu.
A doua pricina pentru care a luat Dumnezeu
spre sine firea omeneasca iar nu ingereasca este, caci
omul a. grqit din slabiciune, avand pre sine trup,
carele prea lesne l'a plecat la pacat ; iar ingerul a gre-
§it din firea cea rea, neavand trup pre sine.
In trei chipuri grqe§te omul : sau din slabiciune,
sau din ne§tiinta, sau din firea cea rea. Pacatul din
slabiciune este impotriva Parintelui Dumnezeu, caci
Parintele se cheama intru tot puternic. Pacatul din-
tru ne§tiinta este impotriva Fiului, caci Fiul lui
Dumnezeu se cheama intelepciune. Pacatul din firea
cea rea este impotriva Duhului Sfant, taxi Duhul
Sfant se cheama bun. Deci, care om va gre§i din sla-
biciune sau din netiinta, mai lesne i1 va ierta Dum-
nezeu, de se va pocai pentru dansul, de .oare-ce a§a
zice Psalmistul '): Pacatele tineretelor mele §i ale
ne§tiintei mele, nu le pomeni". Insa tine gresqte
din firea cea rea, impotriva Duhului Sant, omului
aceluia nu-i iarta Dumnezeu lesne pacatul lui, caci
a§a zice Christos : Tot pacatul §i-hula se va ierta
oamenilor, iar hula care este spre Duhul Sant, nu
se va ierta oamenilor".

3) Ps. 24, 8. 1) Mat. 12, 31.

www.dacoromanica.ro
 DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS 523

i Pacatul impotriva Duhului Sa nt este desnadaj-

duirea, adeca atunci cand se indoeste omul de mila
lui Dumnezeu $i se sminteste pentru mantuirea, sa,
se indoeste ca. nu-1 va ierta pre dansul Dumnezeu de
pacatele lui. Nu se cade nimanui a se indoi de mila
lui Dumnezeu si a se desnadajdui pentru izbavirea
sa, macar de ar fi omul cat de pacatos, numai sa-i
para rau pentru pacatele lui ca le-a facut, $i sa se
ispoveduiasca de ele la duhovnicul sau, Si pentru dan-
sele sa. faca pocainta. Atuncea it va ierta pre el Dum-
nezeu de toate pacatele lui, caci Dumnezeu este in-
durat cu inima, si mila lui n'are sfarsit, precum scrie
prorocul David, ') : Indurat si milostiv e Domnul,
indelung rabdator si mult milostiv. Nu se manie
pana in sfarsit, nici poarta pizma in veci. Ca nu dupa
fara de legile noastre ne-a facut noun, nici dupa pa-
catele noastre ne-a dat noun. Ca dupa cum e inalti-
mea ceriului dela pamant, a intarit Dumnezeu mila
sa spre ceia ce se tern de dansul. Cat sant de departe
rasariturile dela apusuri, atata a departat dela not
fart, de legile noastre".
Pacatul improtiva Duhului Sant este nadejdea
cea de tot, adeca atunci cand oare-cine nadajduin-
du-se de tot milei lui Dumnezeu, cu indraznire
face pacat si zice : milostiv este Dumnezeu, nu va
socoti pacatele mele. Acel om sa-si aduca aminte de
dreptatea lui Dumnezeu, ca. Dumnezeu este drept
si cearta pre oameni ca aceia, cari preste searna se nä-
dajduesc milei lui Dumnezeu; caci asa zice Psalmis-
tul : Dumnezeu este drept si va taea grumazii pa-
catosilor".

9 Ps. 102, 8.

www.dacoromanica.ro
(6524 CAZANIE A 2-A IARISI LA NASTEREA

Pacatul improtiva Duhului Sant este punerea im-

protiva dreptatei, adeca atunci cand vede oare-cine
dreptatea, insa sta improtiva si nu va sä marturiseas-
ca ca acel lucru asa este, iar nu intr'alt chip. Intru
acest chip erau vrajitorii Eghipetului, cari stau im-
protiva lui Moisi, dupa cuvantul Apostolului Pavel,
precum scrie la a doua carte catre Timotei 2). graind
,,Precum Ianis si Iamvris stau improtiva lui Moisi,
asijderea stau improtiva adevarului, oamenii putre-
ziti la minte si neiscusiti intru credinta".
Pacatul improtiva Duhului Sant este semanarea
nedrept.tei si vrajbei hare frati si prieteni, adeca
atunci cand seamana oare-cine vrajba intre prieteni
si intre alti oameni, si-i aduce pre ei la sfada. Atun-
cea ei incep a se sfadi intru sine, a se mania unul pre
altul si a se nevoi intre sine ca sa ia viata unul altuia,
ei cari mai d'inainte aveau dragoste si priinta mare
intru sine. Unul dintre acestia era Ahitofel, carele
intre David si intre feciorul lui Avesalom a serna-
nat vrajba si a dat sfat rau lui Avesalom, in ce chip
ar putea °moil pre David tata-sau si sa ia imparatia
dela dansul, precum se marturiseste la a doua car-
te a Imparatilor1).
Pacatul improtiva Duhului Sant este intarirea
inimei, adeca atunci cand oare-carele daca face Pa-
catul si intru multa vreme se tavaleste intru acel pa-
cat, nu-i pare rau pentru dinsul ca l'a facut, nici ii
marturiseste pre el la duhovnicul lui, si nu ia poca-
inta pentru dansul. Unii ca aceia erau evreii, cari ca-
zand intru inchinaciunea idolilor, intru multa vre-
me se tavaleau intru acel pacat si nu vreau sa se po-
1) Tim. 3, 8.
1) 11 Tim. 16, 21 (II Samull).

cut
www.dacoromanica.ro
J
r DOMNULUI NOSTRU ITSUS CHRISTOS 525 1
caiasca de inchinaciunea idolilor §i sa. se intoarca ca-
tre Dumnezeul cel drept, macar de-i §i invata pre
ei Dumnezeu de multe ori, ca sa, se pocaeasca §i sä se
intoarca catre ansul. Pentru aceea zise Dumnezeu
catre neamul evreesc, precum marturise§te pro-
rocul Isaia 1), graind ; Vana. de fer este cerbicea ta,
§i fruntea ta este de arama".
Pacatul improtiva Duhului Sant este semetia sau
luarea firei inainte, adeca atunci cand oare-cine are
putere a face pacate §i poarta grija tot de aceea in
ce chip ar putea plini pacatul acela. Unul ca acela
era Isav carele avea putere §i voe ca sä omoare pre
frate-sau Iacov, §i purta grija de prilej ca acela, in ce
chip ar putea face acel lucru ; caci este scris in cartea
Facerei 2) : Zis-a Isav intru mintea sa : de s'ar apropia
zilele mortei tatalui meu, ca sä omor pre Iacov fra-
tele meu2.
Pentru aceea a luat Dumnezeu spre sine firea
omeneasca, iara nu ingereasca, caci omul a gre§it,
din slabiciune, impotriva Parintelui Dumnezeu ; iar
ingerul a gre§it din. firea cea rea improtiva Duhului
Sant.
A treia pricina pentru care a luat Dumnezeu spre
sine firea omeneasca iar nu ingereasca este, ca in-
gerul a gre§it de buna voea sa, iar omul fiind in§elat
de §erpe.
In doul chip uri este pacatul : unul este al nostru
pre care it facem noi singuri, al doilea pacat este
strein pre care it face alt om. Dar §i noi, acelui pa-
cat strein ramanem parta§i §i ne cearta Dumnezeu
§i pentru pacate streine. Precum este in trupul ome-
1) isaia 48, 4.
1) Fac. 27, 41.

L
www.dacoromanica.ro
a
r 526 CAZANIE A 2-A LA NA$TEREA

nesc, ca. pentru un madular, cand este bolnav,

bolesc §i cele-l-alte madularedupe, cuvantul Aposto-
lului Pavel') : cDe va boli un madular, toate madu-
larele bolesc cu dansul) a§ijderea -§i in lumea
care se cheama trup, adeca Biserica lui Christos, pen-
tru un om rau, pre multi oameni buni ii cearta Dum-
nezeu.
Incredintatu-s'au de aceasta oamenii lui Israil, ale
caror o§ti le era a fugi inaintea vra§ma§ilor lor d'ina-
intea locuitorilor dela Hanaan §i s'au ucis dintru
oastea lor 36 de barbati, pentru unul Ahar cel rau
pre carele, dup. porunca lui Dumnezeu, cand l'a
certat cu moarte §i cum l'a desradacinat dintru ei
intru acela cias se conteni Dumnezeu a se mania ca
sa-i certe pre ei vra§ma§ii lor §i sa-i desradacineze
din lume. Pentru Ahar cel blestemat, toti Israiltenii
ramasera blestemati, cad ap. zise Dumneze.0 catre
Isus Navi 2) : c Nu vor putea sta fiii lui Israil inaintea
fetei vra§ma§ilor lor, ci vor intoarce spatele inaintea
vra§ma§ilor lor, ca. sant de blestem, §i nu voiu mai
adauge de acum inainte a fi cu voi I,. Pentru aceea
grae§te Apostolu13): 4 Aluatul putin, toata framanta-
tura dospe§te..
Ceara Dumnezeu §i pre copiii cei mici §i nevino-
vati, cu moarte, pentru pacatele streine ale parintilor
lor, caci in vremea potopului, impreuna cu parintii
cei vinovati, §i pre copiii cei nevinovati i-a inecat
Dumnezeu cu apa. In Sodom §i in Gomor, impreuna
cu parintii lor cei vinovati, pre copiii cei nevinovati,
iar i-a ars Dumnezeu cu foc de peatra pucioasa.
Cu toate acestea ni se cade a §ti, ca. nu cearta

') I Corinleni 12, 26 1) Is. Navi 7, 12. 3) 1, Corinleni 5, 7.

www.dacoromanica.ro
 DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS 5271
Dumnezeu pre copiii cei mici, ci cearta pre parintii
lor cei raj, pre tatal §i pre .maica, cari vazand
supararea §i durerea copiilor lor, mai multa b-oala sa
aiba intru inima lor §i sa aiba intristare multa intru
inima lor. A§a certa Dumnezeu pre imparatul David,
pentru pacate, ca a zis Natan prorocul catre dansul') :
(Fiul tau carele s'a nascut dela tine, cu moarte va
muri Dupa aceea este scris : Si zdrobi Dumnezeu
copilul, carele s'a nascut lui David din muerea lui Urie.
Dupa aceea arata Dumnezeu copiilor celor mici
mila sa, cand ii cerceteaza pre ei cu moartea ceasta
de acum, pentru ca sa nu urmeze §i ei firei parintilor
lor celor rai, §i sa nu faca pacatele acelea care fac
parintii lor, ca sa nu mearga la iad in muncile cele de
veci §i la moartea cea rea ; caci a§a zice prea inte-
leptul Solomon 2), scriind : (Rapit fu pentru ca ran-
tatea sa, nu schimbe mintea lui, sau vicle§ugul va
in§ela sufletul lui a.
Pentru aceea cearta. Dumnezeu, pentru pacate, §i
neamul strein, copiii §i alte neamuri, cand urmeaza ei
pacatelor parintilor lor §i fac pacate intru acela§ chip
cum au facut §i parintii lor. Insu§i Dumnezeu a zis
aceasta, .cand da legea lui Moisi in muntele Sinai3),
graind : (Eu sant Domnul Dumnezeul tau, Dumne-
zeu ravnitor, carele dau pacatele parintilor pre feciori
pan. la al treilea §i la al patrulea neam, celor ce nu
ma iubesc pre mine,.
.Inc. mai tare cearta Dumnezeu pentru pacatele
parintilor, pre nepoti sau pre feciorii cei rai., pen-
tru-ca ei plinesc masura pacatelor parintilor lor, ur-
mand intru toate pacatele lor. Dupa aceea face Dum-

') 11 Impgr. (I! Sam.), 12, 14 ') !WI. 4, 11. ') EVre 20, 2.

s.
www.dacoromanica.ro
r 528 CAZANIE A 2-A LA NATEREA

nezeu asupra lor dreptate pentru toate pacatele lor

§i pentru ale parintilor lor, tocma precum ar face ei
acele pacate toate. *i a§teapta Dumnezeu vreme inde-
lungata pana cand se vor plini pacatele lor, caci a§a
zice Dumnezeu catre Avraam, precum este scris in
cartea Facerei '): c Pana acuma Inca nu s'a savar§it
pacatele Amoreilor,. Indelungata vreme patru sute
de ania§tepta Dumnezeu pana cand se vor plini
de tot pacatele Amoritenilor, cari erau inchinatori
de idoli, curvari §i muncitori. Dupa aceea certa mai
tare pre stranepotii lor, ca pre ni§te inchinatori de
idoli §i ca pre ni§te necurati §i vra§ma§i, pentru pa-
catele lor §i ale parintilor lor. Certatu-i-a cu sabia
lui Moisi §i cu a lui Isus Navi, cari erau mai marii
taberei Israiltenilor, cari au stricat toate imparatiile
acelor pagani §i pre dan§ii i-au omorit §i au mo§te-
nit pamantul lor. Masuratu-l'au cu funia §i l'au im-
partit cu sorti, dupa cuvantul prorocului David') :
c Goni dela fata lor limbile §i cu sorti le imparti lor
pamantul, cu funie masuratoare de lucru, §i sala§lui
intru satele lor neamul lui Israil).
Inca ne cearta pre noi Dumnezeu pentru pacate
streine, carora ramanem noi parta§i : Cand ar omori
oare-cine pe cine-va, sau de ar fura ceva, sau ar face
curvie, sau alt pacat ar fi facut, §i noi avand putere
it binecuvantam pre el, sau ii dam voe, sau ii po-
runcim lui ca sa faca acel lucru, sau sa-1 sfatuim pre
el, sau vom invata pre dansul spre acea fapta, au sä
nu-1 oprim pre el de acel lucru rau dela care am avut
putere a-1 opri, sau l'am laudat acel lucru §i nu l'am
oprit, nici l'am certat pentru pacatul lui. Deci de a

') Fac. 15, 16. ') Ps. 77, 55.

L
www.dacoromanica.ro
 6Y,V
DOMNIILUI NOSTRU IISIIS CHRISTOS 529 'Lei-

§i facut altul acel pacat, not tot ramanem parta§i

pacatului aceluia de oameni streini, caci asa zice
cantatorul de psalmi graind : (De cele ale streinilor
iarta pre robul tau,.
Pentru aceia a luat Dumnezeu spre sine firea ome-
neasca, iar nu ingereasca, caci ingerul a gre§it din
buna voea sa ; iar omul a gre§it din in§elaciune, ca-
ruia pacat este 'Arta§ §i ingerul cel rau, adeca dia-
volul, pentru-ca el in§ala pre om intrand in erpe
Si graind catre om prin gura §erpelui.
A patra pricina pentru care a luat spre sine Dum-
nezeu firea omeneasca iar nu ingereasca este, caci
ingerul era mai de cinste decat omul §i pentru aceea
era dator mai tare sa se fereasca de pacat. Cine este
mai de cinste, i se cade sä fie §i mai cu omenie.
Lesne vom intelege aceea, cum ingerul era mai cin-
stit cleat omul, caci dreptul by pre ingeri ii nume-
§te ca. sant stele, iar omului zice 0, este putrejune,
precum este scris in cartea 10) : Stelele sant necu-
rate inaintea lui ; cu cat mai vartos omul fiind putre-
june §i fiul lui, verme".
Cade-e omului celui sufletesc, adeca al Biseri-
cei, sä fie mai cu omenie decat mireanul, pentru ca
sä se indrepteze §i sä se invete §i mirenii dintru fi-
rea lui, vazand omenia §i lucrurile lui cele bune.
Pentru aceea Christos, pre oamenii cei suflete§ti, a-
deca ai Bisericii, i-a numit sare, graind: Voi san-
teti sarea pamantu.lui ; deci de se va imputi sarea,
cu ce se va mai sara? Numai va fi lepadata afara §i
calcata de oameni". Numit-a Dumnezeu pre oamenii
Bisericei, lumina lumei, zicandu-le : Voi santeti lu-

1) lov 25, 5 yl 6.

.TOAr Y4T.
M-L9 er4%
34
www.dacoromanica.ro
`-'4 530 CAZANIE A 2-A LA NOTEREA
;eq.

mina lumei". Numit-a pre ei Christos, cetate ce este

zidita in varful muntelui inalt, care munte se lute-
lege Biserica lui Dumnezeu, precum scrie la Matei
bunul vestitor1), graind : Nu se poate ascunde ceta-
tea stand in varful muntelui". Numitu-i-a Christos
si faclie care este pusa in sfe§nic. Acest sfe§nic se
intelege iar4i Biserica lui Dumnezeu, caci a§a zice
Christos : Nimenea nu aprinde lumina §i sa o pue
pre dansa sub obroc, ci in §fe§nic, §i va lumina tutu-
ror cari sant in casa". *i nu se manic Dumnezeu a-
tata pre omul prost cand it manie pre el, cum se ma-
nic cand gre§e§te inaintea lui Dumnezeu omul Bi-
sericei, adeca preotul sau calugarul. Caci oamenii Bi-
seric6 sant mai cinstiti decat oamenii, mireni ; pentru
aceea li se cade sa. fie §i mai cu omenie.
Aijderea §i ingerii, pentru-ca erau mai cinstiti
decat omul, li se cade sa fie §i mai cu omenie, §i nu
se cade for sa faca pacate. Iar acuma cea mai proa-
sta, firea noastra omeneasca, o ingerilorl poate ca sa se
laude inaintea voastra §i sa §e cheme mai cinstita de
cat firea voastra, pentru-ca firea cea omeneasca, iar nu
cea ingereasca, a luat spre sine Dumnezeu, i s'a im-
preunat cu firea omeneasca, iar nu cu ingereasca, du-
pa cuvantul lui Pavel Apostolul : Nu dela ingeri
oare-cand a limt, ci din semintia lui Avraam a luat".
Inca si pentru aceea firea noastra cea mai proasta, o-
meneasca, o ingerilor 1 se va putea lauda inaintea voa-
tra, §i acuma pre sine mai cinstita decal firea .voa-
stra cea ingereasca, pentru-ca acuma nu omul ingeru-
lui, ci ingerul omUlui celui impreunat cu Dumnezeu
se inchina, dupa cuvantul prorocului David, ce gra-
qte : Ca sa se inchine lui toti ingerii lui".
4) Mal. 5. 14.

www.dacoromanica.ro
 DOMNIILITI NOSTRU I1SUS CHRISTOS 531 P 1e5'

Pentru aceea pricina a luat pre sine Fiul lui Dum-1

nezeu firea omeneasca, iar nu alt chip. al Dumneze-
irei, caci omul pentru nepriceperea sa a fost greit
$i s'a stricat. Cine face pacate, acela n'are minte, ci
este fail de minte, dupa cuvantul cantatorului "de
psalmi, care zice: Omul fiind intru cinste nu inte-,.
lese ; alaturatu-s'a cu dobitoacele cele neintelegatoare
si s'a asernanat for ". Si iarasi Fiul omenesc. este in-
telepciune, de care se graeste intru pildele lui So-
lomon') : Ascultati pre intelepciune si va veti inte-
lepti, $i nu yeti gresi, caci fericit va fi barbatul carele
va asculta de mine, si omul carele va feri caile mele".
Pentru aceea s'a cazut Fiului lui Dumnezeu a lua
spre sine firea omeneasca, ca sa indrepteze pre .om
intelepciunea lui Dumnezeu, pre el carele era stri-
cat prin nepriceperea sa.
Si pentru acel lucru a luat spre sine Fiul lui Dum-
nezeu firea omeneasca, iar nu alta fatA a dumnezeirei,
caci era lucru cuvios, ca acela c& este Fiul lui Dum-
nezeu, acela sa fie si Fiul omenesc. Asa s'a numit
pre sine si insusi Christos, zicand: Cand va veni
Fiul omenesc intru marirea sa yi toti sfintii ingeri
cu dansul, atuncea va sedea pre scaunul marirei sale,
$i se vor aduna inaintea lui toate limbile"..
Inca si pentru .acel lucru Fiul lui Dumnezeu a
luat spre sine firea omeneasca, iar nu alta fata a Dum-
nezeirei, ca sa fie si omul fiul lui Dumnezeu, asijde-
rea si Fiul lui Dumnezeu sa fie fiul omenesc, ca
toti oamenii cari cred intru Christos, sant fiiilui Dum-
nezeu,--- dupa cuvantul sfantului Joan Evanghelistul,
precum scrie intru buna vestire2), graind : Le Bete"
2) Pi lde. 8, 33.
') loan. 1, 12.
r,G?'
OL9
www.dacoromanica.ro
 .611 532 CAZANIE A 2-A LA NA8TEREA

for puterea a fi fii lui Dumnezeu, celor ce cred intru

numele lui, can nu din sange, nici din pofta trupeas-
ca, nici din pofta barbateasca, ci dela Dumnezeu s'au
nascut".
Mai pre urma si pentru acel lucru Fiul lui Dum-
nezeu a luat spre sine firea omeneasca, iar nu alta
fata a Dumnezeirei, caci era lucru cuvios, ca Fiul lui
Dumnezeu, carele este la mijloc intre fetele durn-
nezeirei, adeca intre Parintele si intre Duhul Sfant,
sa. fie iar acelasi la mijloc intre Dumnezeu si intre
otn, precum vedem acuma intru acel chip, caci asa
graeste sfantul Pavel Apostol : Unul solitor lui Dum-
nezeu si oamenilor, omul Iisus Christos".
Drept mAritorilor crestini, sä ne pazim si not
de trufie, caci pentru trufie a lepadat Dumnezeu pre
Inger din ceriu la iad; pentru trufie si pre om l'a go-
nit din raiu. Sa ne pazim de pacate care striga pu-
rurea rasplatire inaintea lui Dumnezeu. Pacat ca
acela este uciderea de buna voe. Cand ucise Cain,
fara de villa, pre Avel fratele sau, acel pacat striga
catre Dumnezeu pentru rasplatire, ca asa zise In-
susi Dumnezeu catre Cain, precum se marturiseste
in Cartea Facerei omenesti Sangele fratelui tau
striga catre mine dela pamant".
Strip. catre Dumnezeu rasplatire, pacatul Sodo-
mului. Pacate ca acelea sant indeletnicirea sau lenea,
cum ar fi: betiile, batjocurile, neindurarea inimei
spre oamenii cei saraci, urarea pre Dumnezeu si in-
fricosata curvie impotriva firei (sodomia). Acele pa-
cate au strigat catre Dumnezeu in Sodom, caci asa
a zis Dumnezeu catre .Avraam2): Strigarea Sodo-.

1) Fac. 4, 10. 2) Facere 18, 20.

'Tzo, ;10'
www.dacoromanica.ro
 6)-..FR
DOMNULUI NOSTRU HSU'S CHRISTOS 533 '"?e5.

mului $i a Gomorului s'a inmultit catre mine si pa-

catele for sant mari foarte".
Striga catre Dumnezeu rasplatire, supararea oa-
menilor celor saraci, vaduvelor, nemernicilor si ro-
bilor. Cand Eghiptenii suparau pre Israilteni, paca-
tul acela a strigat pentru rasplatire catre Dumnezeu,
caci asa a zis Dumnezeu catre Moisi 1) : Strigarea
tiilor lui Israil veni catre mine si eu vazuiu tanguirea
lor, cu care Eghiptenii ii suparau pre ei".
Strip catre Dumnezeu pentru rasplatire, opri-
rea platei slugilor, naimitilor $i lucratorilor, caci asa
zice Apostolul Iacov catre oamenii cei bogati, cari o-
presc plata lucratorilor lOr, scriind in cartea lui 2) :
Tata plata lucratorilor celor ce au lucrat holdele voa-
stre, si sant lasati de voi".
Strip, $i strigarile celora ce au secerat intrara in
urechile Domnului Savaot.
Deci sa ne pazim $i noi de toate felurile de pacate,
caci ele pre noi nu ne lasa sa ne apropiem de Dum-
nezeu, de oare-ce asa zice prorocul Isaias), graind :
Pacatele voastre va despart intre voi $i intre Dum-
nezeu". Deci, de ne vom- feri de pacate, Christos Fiul
lui Dumnezeu, carele a luat spre 'sine firea ome-
neasca, ne va duce pre noi la imparatia ceriului, ca
sä locuim acolo intru veci nesfarsiti. Amin.

1) EOre, 3, 7. ') Iacov. 5, 4. 9. Isaia, 59, 2.

g"LP
www.dacoromanica.ro
.6tot lte6.

*
C-02MMKt.W-FOMOTML.XWM.
--

LA 1 IAITUARIE
La taerea Imprejur a Domnulul nostru
Iisus Christos.
omnul nostru Iisu§ Christos, adevaratul Fiul
lui Dumnezeu, petrece din veci cu Dum-
nezeu Parintele sau §i n'are inceput nici
sfarit. Cand a venit plinirea vremei, s'a
nascut din Santa Fecioara, pentru izbavirea
oamenilor. N4erea lui o a preamarit pre
lume nu numai imparatii §i toti oamenii, ci §i ingerii.
Pentru aceea cine va socoti bine §i acum, minunate
lucruri va vedea, pre care a vrut Dumnezeu de le-a
facut intru aceasta zi de asta-zi. Ca Domnul Christos
nu s'a nascut numai, ci s'a §i taiat imprejur a opta
zi, ca §i alti prunci din semintia jidoveasca. Sfincia
sa, care este datator de lege, asta-zi de buna voea
sa sarcina legei o a luat asupra sa pentru noi, adeca
taerea imprejur aceea ce a fost asta-zi, pre trupul lui
cel slant §i curat.
Christos Izbavitorul nostru a dat trupul sau sä
fie tleat imprejur, fiind fall de pacate, intaiu pentru
aceasta, ca sä arate ca are trup adevarat §i s'a nascut
cu trup ca toti oamenii, iar nu s'a aratat cu nalucire,
cum zic ereticii.
lox
g=-Z.9

www.dacoromanica.ro
4,5x LA. 1 IANITARIE 535 so

Al doilea, pentru aceasta s'a taeat imprejur, ca. Le-

gea Veche era inceputa dela Avraam, carele luase
intaiu aceasta lege : taerea imprejur. Dar Domnul
Christos n'a fost neat imprejur pentru alt ce-va, ci
pentru ca s. nu se pail jidovilor ca este calcatot de
lege §i vrasmas lui Dumnezeu, celui ce a dat Legea
Veche, sa zica ca pentru aceea nu l'au crezut ; caci
n'a venit sa strice Legea, ci sa plineasca. Pentru aceea
Christos a facut toate cate a invatat Legea Veche, Ca
sä n'aiba. ei raspuns, cum nici au, fara numai inda-
ratniciunea §i orbia inimei lor.
Al treilea, a facut aceasta Domnul Christos de a
luat asupra sa greutatea legei, ca sa ne sloboada pre
noi din robia cea grea a legei jidovesti, precum §i
santem slobozi de taerea imprejur a legei, pentru ta-
erea imprejur a lui Christos Domnului nosfru.
Al patrulea, pentru ce s'a taeat imprejur Chri-
stos, este aceasta, ca sa ne dea noun chip spre ascul-
tare ; caci precum Sfintia sa n'a fost nimic vinovat
legei, $i de buna voea sa s'a plecat legei, asa §i noi
sa fim ascultatori invataturilor lui Christos. Aceasta
a facut Domnul Christos ca un voevod, carele arata
insu§i cu sine indraznire, cand va sa indemne voi-
nicii sai la rasboiu. Asa si noua ne-a dat Christos
chip de ascultare.
Al cincilea, Domnul Christos cu aceasta a aratat
noun. mila sa cea mare, ca cu acel sange al sat' ce \Tar-
sä intaiu, dete noun, chip, ca. si pre cruce va varsa
sangele sau pentru noi, §i 'Inca din fast a inceput a
fi chinuit cel fara de pacate pentru cei pacatosi.
Socoteste, iubitul meu crestin, mila §i dragostea
Domnului tau, cum te iubeste atat de mult, ca vrand
pre tine sä te rascumprere, insu§i pre sine s'a dat
(.0)( ,AsT

www.dacoromanica.ro
 Y,',16
it.'e.5.
(--'1' 536 CAZANIE

sub greutatea legei ; §i trupul sau Inca din pruncia

,

sa nu l'a cr itat, ci l'a dat spre taere imprejuur, cu

durere §i cu usturime, de care lucru ne spune noun
astazi Sfanta Evanghelie.
Acum asculta, ce este taerea imprejur §i pentru
ce a fost data in legea veche a jidovilor. Taerea im-
prejur este o tocmeala de pace ce a facut Dumnezeu
cu Avraam §i cu Semincia lui, precum fac oamenii,
pentru credinta, carte cu pecete cand fac vre o toc-
meala intre sine§i, a§a §i Dumnezeu, tocmeala sa §i
fagb.duinta ce a dat lui Avraam cu taerea imprejur,
ca cu o pecete §i ca cu o scrisoare, o a intarit. FAO-
duit-a Dumnezeu lui Avraam ca ii va da Cara Pales-
tina §i-1 va face mare i vestit intru toate limbile, §i
din semintia lui se va ridica acela dela carele se vor
binecuvanta toate semintiile pamantului, care este
insu§i Christos nascut trupe§te din semintia lui Avra-
am; deci, pentruca din semintia lui Avraam a
vrut Dumnezeu sa se nasca la vremea cea de apoi,
pentru aceea §i semintia lui intru acest chip o a in-
semnat cu taere imprejur, ca sä fie aleasa §i osebita
semintia lui Avraam de alte limbi §i de alte neamuri.
Dupa aceea, alta tocmeala pentru care a dat Dum-
nezeu lui Avraam taere imprejur este aceasta, ca sa
se opreasca semintia lui de pacate, pentru acest semn.
Dumnezeu a pus taerea imprejur, ca sa se fereasca
neamul lui Avraam de curvie, de toata necuratia §i
sä urmeze credintei §i dreptatei lui Avraam.
Si iara§i, taerea .imprejur o a pus Dumnezeu pre
trupul lui Avraam, ca sä se adevereasca cei ce se vor
na§te dintru Avraam, O. acest semn este pus pre tru-
pul lui, pentru fagaduinta carea ii dete Dumnezeu, ca
din semintia lui se va na§te Mesia Christos, dela ca-
00 lgGr)
,K---Z, ejlt
www.dacoromanica.ro
 LA 1 IANITARIE 71
537

rele se Vol- binecuvanta toate semineiile pamantului,

$i sa. *tie ca pang atuncea va trai taerea imprejur pana
cand se va umplea fagaduinta ce a dat Dumnezeu lui
Avraam despre Domnul Christos, carele s'a heat
imprejur dupa lege, ca sä. opreasca taerea imprejur.
Pentru aceea dupa invierea lui Christos §i dupa inal-
%area lui de pre pamant in ceriu, nu mai are loc tae-
rea imprejur. Dela Avraam pana la Christos au fost
doua mii patru sute §ase ani. Atata vreme a trait §i
taerea imprejur, caci pentru Christos a fost data tae-
rea imprejur. Iar daca s'a nascut Christos, de-acia
nu mai trebueSe, ca ce a lost fagaduit Dumnezeu lui
Avraam, a implinit. Deci pana atunci a trebuit §i taerea
imprejur, semnul fagacluineei, pana a implinit Dumne-
zeu fagaduirea. lar data s'a implinit fagaduirea, de-acii
nu mai trebuqte, caci iata binecuvantarea tuturor
neamurilor s'a nascut din semintia Avraam, Dom-
nul nostru Iisus Christos, carele a implinit astazi f.ft-
gaduinea taerei imprejur cu a sa taere imprejur.
Cela ce se va taia imprejur, acela nu crede ca. a
venit Christos, ci a$eapta de acum sa. vie. Pentru
aceea §i jidovii caci n'au crezut in Christos se tae
imprejur, caci ateapta de acum sa. vie Christos.
Noi sa lasam pre jidovi cu a for taere imprejur,
ca pre noi ne-a slobozit Dumnezeu dintru ea, vi ni-
mic trupe§te intru noi credinciovii lui Christos sa.
nu cugetam, nici sa einem, Ca aceia se insemnau pre
trupul for cu semn prin care a5teptau venirea lui
Christos, vi pentru dansul nadajduiau sa dobandeasca
slobozie de sub mama altor limbi ; iar noi ne in-
semnam pre suflet cu sfantul Botei, pentru care semn
dobandim izbavire vecinica, carea este data noun, de
Domnul Christos.

www.dacoromanica.ro
.0L9
538 CAZAME

Aceste dour, semne, adeca therea imprejur §i Bo-

tezul, invath sa se opreasca §i sa se fereasca de pacate
§i de toate fara-de-legile. Cu cat este mai mare Chri-
stos decat Avraam, cu atat este §i Botezul cleat ta-
erea imprejur. Aceiora ce se theau imprejur le-a Post
thgaduit Dumnezeu %ara Palestina cu Ierusalimul
aceasta ce este pre pamant, caci se,nA§teau trupqte,
pentru aceea §i mo§ie trupeascA. au dobandit ; iar noi
ne na§tem suflete§te din sfAntul Botez, pentru aceea
si mo§ie sufleteasca dobandim imparatia lui Dumne-
zeu $i Ierusalimul acela ce este in ceriu. Pentru
aceea daca a sosit therea imprejur cea sufleteasca,
adeca sfantul Botez, de-aciia therea imprejur cea tru-
peasca sa oprit *i de nici un folos nu este, nu numai
noun credincio§ilor lui Christos, ci §i tocma nici ji-
dovilor, nici altor limbi. Aceia n'au crezut intru Dom-
nul Christos §i pentru aceea se tae imprejur, nAdaj-
duind ca vor avea dela Dumnezeu plata pentru
aceea; dar mai mutt vor avea munca §i judecata cu
manie dela fata lui Dumnezeu, cAci n'au crezut in-
tru unul nascut Fiul sau.
Deci noi, suflete§te sa ne them imprejur. SA ne
them inima noastra de ganduri rele §i spurcate §i de
pofta pacatelor, ca dela inima ies toate rautatile
dupa cuvantul lui Dumnezeu ganduri necurate de
ucideri, de curvie, de hula, de minciuni, de mascari-
ciuni ; §i acestea spurcA, pre om. Pentru aceea sa ne
curatim inima noastra cu there sufleteasca, sa ne des-
bracam de omul cel vechiu §i sa ne imbracam intru
omul cel nou, ce este zidit dupre chipul lui Christos.
Catre aceea §i trupul nostru sa-1 them cu there su-
fleteasca. SA ne oprim ochii de a privi lucruri de curvie,
urechile de a asculta cantece lumqti de iubire,

www.dacoromanica.ro
rs LA 1 IANUARIE 539

manile de a apuca si a pracla, picioarele Lie a alerga

in ucideri si in varsari de sange si intr'alte lucruri
rele, limba de a grai clevete si minciuni si blestemuri,
gura de mancari multe fail de vreme si de betii. Sa
ne taem apoi si de toata voea noastra, numai sa ne
dam pre noi lui Dumnezeu si intru slujba lui. Si nu
numai intru cele trupesti, ci si intru avutie se cade
sa taem prisosinta, de prisoseste in jitnica sau in cos
pan; sau in lada vesminte, sau bani, dupa cuvantul
lui Dumnezeu ce graeste : (De ai doua vesminte da
unul celuia ce n'are,. Si de ai hrana de pane sau
de alte bucate, asijderea sa faci, si pentru aceea vei
dobandi mosie ceriul si plata imparatia lui Dum-
nezeu.
Deci, de este zis de Dumnezeu : Din doua ves-
minte sa se dea unul celuia ce n'are, dar noi cari
avem $i cate zece randuri de haine de stau si le ma-
manca moliile, spune-mi, ce raspuns vom da lui Dum-
nezeu ? Au doara, cu atata sarcina, vom putea intra
intru imparatia ceriului ? Intru desert ne inselam : ca,
de am dobandi lumea toata si de ne vom perde sufle-
tul, ce folos ne va fi ? Au doara vom pute.a sa ras-
cumparam din munca sufletelenoastre cu avutia acestei
lumi ? Sa ne aducem aminte de bogatul acela ce urn-
bla in toate zilele schimbandu-se in ursinice $i in
olofire, iar saracul Lazar zacea inaintea portei lui, in
gunoiu, si nici din faramiturile ce cadeau din masa
lui nu-i da sa manance; si dupa moartea amanduror,
cum saracul a fosf dus de ingeri in poala lui Avraam,
iar bogatul s'a aflat in munca. In locul vesmintelor
celor scumpe, cu vapae de foc era ars si usturat. In
loc de bucatele cele dulci si bune, vermii mancau
limba si grumazii lui. In loc de yin bun si dulce, o

www.dacoromanica.ro
 2)q
540 CAZANIE 6
picatura de apa cerea §i nici aceea nu o a dobandit.
Deci ce folos a fost de avutia lui, sau ce a stricat
saracia lui Lazar ? Pentru aceea §i noi sä nu lacomim
lumei acesteia, ca, curand ne va trimite de aicea acolo
goi, numai cum am nascut. Iar agonisita noastra toata
va ramanea lumei §i se vor veseli altii intru ea, cari
nu s'au trudit pentru ea, §i noi ne vom duce numai
cu pacatele ce am agonisit dintru ea. Pentru aceea
sa, o mutam acolo uncle ne este a merge, sä o impar-
tim saracilor, goilor, sä ajutam asupritilor, neputin-
cioilor, ca sa scapam de judecata cea cu manie §i
de muncile de veci, §i sa dobandim viata cea netre-
cuta §i imparatia ceriului, pentru Iisus Christos Dom-
nul nostru, caruia se cuvine toata slava §i marirea,
-cinstea §i inchinaciunea, impreuna cu Parintele *i
cu Duhul Sfant, acum i pururea §i intru veci nesfa.'"r-
§iti. Amin.
..........m.........,
MWMI ../.........01.../"...../.....,."...,./."..,...." 0
ONO,......,/,......./.

d _A. Z _A. N 1
LA 6 IANUARIE
La Botezul Domnului nostru Iisus Christos.
redem §i marturisim a Dumnezeu este din
fire bun, milostiv §i indelung rabdator. Nici
odinioara raul omului nu'l va, ci tot binele
iube§te, folosul sufletului omului socote§te
pururea, i tot-de-una este bun intru tot
pururea. Pentru aceia d'intaiu a facut pre
om, adeca pre Adam, curat, fara de pacate, plin de

www.dacoromanica.ro
 SCA
LA I IANUARIE 541, g

toate darurile, si i-a dat toate pre voea lui $i l'a

facut sä fie fara de moarte, nici odinioara sä nu
moara. Si era sa-1 $i mai cinsteasca Dumnezeu de
ce era cinstit; dar el n'a ascultat invatatura lui.
Dumnezeu, nici a statut pre zisa lui, §i pentru
aceea a cazut din binele ce-i dedese Dumnezeu, si
din cinste in ru.ine, si de-acia cati se na§teau dintru
clansul, toti intru acea gre§ala se na§teau, §i intru
acea osanda de moarte, de mureau pre aceasta lume
cu trupul, iar in ceea-l-alta -cu sufletul mergeau in
munca nesfax§ita §i in veci netrecuti.
Ins milostivul Dumnezeu nici dupa aceea n'a la-
sat pre om sa piara in veci, ci a venit din ceriu pre
pamant, de s'a nascut trupe§te din Preacurata Fe-
cioara Maria. Pentru-ca, omul este din trup §i din su-
flet, pentru aceea §i puternicul Dumnezeu, trupul
l'a spalat §i l'a curatit cu apa, de pacatul lui Adam,
iar sufletul cu Duhul Sant l'a curatit §i l'a luminat,
$i acestea arnandoua trupul §i sufletul au doban-
dit asta-zi izbavire dintru botezul Domnului nostru
Iisus Christos.
In mijlocul altor lucruri bune ce a vrut de a facut
Sfintia sa pentru noi, si acesta ca s'a botezat asta-zi
intru apa Iordanului, Inca nu este lucru mic, ci este
mare §i minunat: Pentru sine nu s'a botezat, ca, el
pacate n'a avut, ci pentru noi ca sa ne arate chip de
mantuire §i sa ne deschida cale la imparatia ceriu-
lui, caci Botezul se cheama §i este cheie imparatiei
ceriului. Precum a incueat gre§ala lui Adam raiul,
a§a §i Botezul l'a descueat. Pentru aceea fara de Bo-
tez niM'enea intru imparatia ceriului nu va intra.
Botezul se cheama lumina, ca lumineaza sufletul o-
mului scoate din intunerecul muncilor de veci.

www.dacoromanica.ro
4rc-)
542 CAZANIE

Cheama-se vesmant fara de moarte, caci cu sfantul.

I
Botez se acoper pacatele omului si se imbraca cu
viata fara de moarte. Cheama-se bae de a doua naste-
re, caci curateste $i spala pre om de pacatul lui:
Botezul este ca si cum ar naste omul de-al doilea rand,
fara de pacate.
Ascultati in ce chip a fost $i botezul Domnului
nostru Iisus Christos, pre care it praznuim not as-
ta-zi. Dupa nasterea Domnului nostru Iisus Chri-
stos, cum ati auzit la Nastere, imparatii filosofii
aceia nu s'au intors sa spue lui Irod dupa ce s'au in-
chinat lui Christos, ci s'au batut joc de dansul de l'au
lasat si pre alta, cale s'au dus in fara lor. Pentru aceea
s'a scarbit Irod si a trimes de a taeat patru-spre-zece
mii de copii, ca de doui ani $i mai mid. Intre acei
copii s'a intamplat $i cinstitul Joan Botezatorul prunc
ink in bratele mane-sa Elisavetei. Vrand si pre dan-
sul sa-1 tae, a fugit muma-sa cu dansul, s'a despi-
cat o peatra si au trecut in cea parte Elisaveta cu
Botezatorul. Ingerul lui Dumnezeu l'a luat pre dan-
sul in pustie l'a hranit acolo pana a crescut si pa-
na a sosit de varsta de trei-zeci de ani. Hrana lui in
pustie era miere din flori salbatece $i odrasle din
copacii pustiei. Cuvantul lui Dumnezeu a venit la dan-
sul $i i-a zis, sa lase pustia sa se duca in laturea jido-
veasca, sa marturiseasca. pocainta in limbile Galileei.
Toata multimea jidovilor mergea la dansul si isi is-
poveduea pacatele sale si se boteza in Iordan dela
dansul Acolea intreba pre loan : Au doara esti to pro-
rocul ? Iar el a zis: Ba, nu sant eu. Au doara n'a fost
proroc ? Ba proroc a fost. Deci nu -1 intreba : au doara

') Mat ; 3, 5.

www.dacoromanica.ro
j
 LA 6 IANIJARIt 543

esti proroc ? ci : au doara esti tu Prorocul? adeca : au

doara esti tu Prorocul acela de care a zis Moisi, ca
un proroc voila va ridica Domnul Dumnezeul vos-
tru din fratii vostri", adeca va sa vie un Proroc mare
din jidovi? De-aciia cugetau jidovii doara cum-va sä
nu fie loan acela Prorocul, adeca Christos. Pentru a-
ceea it intrebau pi-i ziceau: au doara esti tu acela Pro-
rocul ? Raspuns-a Ioan si a zis catre dansii : Nu sant
eu acela, ci vine dupa mine ; dar eu aceluia nu sant
vrednid sa-i desleg curelele dela, incaltamintele lui ;
adeca, nu pot pricepe cum s'a nascut acela. Adeva-
rat mai apoi s'a nascut decat mine, ca un om, insa
ca cela ce este Dumnezeu, este mai inainte cleat
mine, dupa vremea dumnezeirei lui. Eu va botez
pre voi numai cu apa, iar acela va va boteza cu Duhul
Sant. Acela tine Lopata in mana sa si vantura pleve-
le din grau, adeca stiutor de inimi este Dumnezeu.
Cunoaste pacatosii din cei drepti; pre pacatosi osdn-
&este iti focul de veci, iar pre drepti ii aduna intru
imparatia ceriului.
Oamenii toti mergeau de-1 intrebau: Ce vom face
sa ne mantuirn ? Si le zicea lor: Cine are doua ves-
minte, sä dea unul celui ce n'are. Cine are pine, sä
dea si celui ce n'are. Mers-au si vamesii de l'au in-
trebat, ce vor face sa se mantueasca; si le-a zis : Fe-
riti-va de strambatate ; mai mult de ce vi se vine vo-
ua nu luareti. Mers-au si slujitorii de l'au intrebat :
dar not cum vom face sa ne mantuim ? Si le-a zis si
acestora,: Feriti-va, pre nimenea nu asuprireti, pre
nimenea nu pardreti; sa va ajunga leafa voastra ca sä va
hraniti; dela altul nimica sa nu luati.
Stand oamenii si graind toti de loan ca este el
Christos, el a raspuns si a zis : Nu sant eu acela ce
G 1:
www.dacoromanica.ro
*t.,
544 CAZANIE

va ganditi voi, ci iata-1 ca vine cu multime de oa-

meni. Vorbind acestea loan a sosit si Christos sa
se boteze. Data l'a vazut Mergatorul inainte, a zis
catre jidovi : Acesta este Mielu§elul lui Dumnezeu
cela ce a luat pacatele lumei ; adeca, acesta este ce-
la de, care va spuneam eu, Fiul adevaratului Dum-
nezeu, cela te a ridicat pacatele lumei asupra sa.
Atuncea a venit Christos la Joan §i i-a zis : Vino
de ma boteaza, ca pentru aceea am venit. Si 'i -a zis
Ioan : Mie imi trebue sa ma botez dela tine §i sa-mi
puiu capul pentru numele tau, iar tu vrei sa te bo-
tez eu? Iordanul, data te-a vazut, s'a intors §i a fu-
git indarat, dar eu cum sa cutez sä te botez? Cand
Moisi marele proroc n'a putut sa caute in fata ta,
dar eu cum voiu atinge al tau sant cre§tet cu mani
pacatoase ? Iarba uscata sant ; cum sa ma apropiu de
focul cel neatins ? Tu ma sfintete Doamne, tu ma bo-
teaza, Stapane, tu ma curate§te de intinaciunea paca-
telor mele, iar eu nu cutez sa te botez. $i i-a zis Chri-
stos : Toane, lasa acum aceste cuvinte ca nu este vre-
mea lor. Vremea tainei mantuirei omene*ti este ;
pentru aceea fuiu om, pentru aceea, purtaiu trup,
pentru aceea smerit §i sarac ma arataiu, pentru ca
sä plinesc toata dreptatea. Deci ma boteaza ca sa se
umple taina mea si intelepciunea mea toata. Atunci a
grabit cinstitul Mergator inainte -§i l'a botezat. Bo-
tezandu-1 s'au deschis ceriul §i Duhul Sfant ca un
porumb s'a pogorat asupra lui Christos, §i glas s'a
auzit din ceriu graind : Acesta este Fiul meu cel iu-
bit, cu carele am vrut de am facUt mantuirea oame-
nilor. Atuncea a ie§it Christos botezat din apa. A§a
ne invata pre not sfintii Evangheli§ti despre bote-
zul lui Christos.

www.dacoromanica.ro
r LA 6 IANUARIE 545

Insa Christos s'a botezat nu pentru sine, ci pen-

tru noi ; ca lui nu-i trebuia botez. Pentru aceia §i
cerurile s'au deschis nu pentru sine, Ca Sfintia sa
pururea era cu Parintele in ceriu, ci pentru noi, ca sä
§tim Ca precum s'a inchis ceriul omului celui d'in-
taiu, lui Adam, pentru gre§ala lui, §i pentru dansul tu-
turor, a§a §i pentru botez se deschide pruncului ace-
luia ce se boteaza. Si Duhul Slant pre care l'a perdut
omul intru aceea gre§ala d'intaiu, atuncea it doban-
dete cand se boteaza. De ar putea omul cu ochii cei
trupqti sa vada, care lucru nu este cu putinta fara
numai cu ochii cei suflete§ti, ar vedea la tot pruncul
ce se boteaza deschizandu-se ceriurile §i Duhul Sfant
pogorandu-se pre acela. Dela Adam pana la botez se
chemau oamenii fiii maniei lui Dumnezeu ce era pre
lume, a nici Duhul Slant nu ora dat oamenilor, nici
iertare de pacate era, nici ruga for nu era primita.
Pentru aceia nici imparatia ceriului nu era deschisa
pentru grepla omului celui d'intaiu. Iar dela Christos,
preste acela ce se boteaza, indata se pogoara preste
dansul Duhul Sfant, ceriul i se deschide, este fiu lui
Dumnezeu §i motean imparatiei ceriului.
Pentru aceea cand botezam pruncul, atunci 11 in-
toarcem catre apus, de inchipuim ca-1 lepadam de lu-
crurile dracului cele intunecate i de ru§ine §i de toa-
ta slujba lui, de mandril, de minciuni, de lacomii, de
ucideri, de curvie, de toate faptele cele rele. Deaciia
it scuipim ca 'pre un drac necurat §i spurcat ce este.
Dupa aceea it intoarcem catre rasarit, de inchipuim cu
aceasta ca-1 dam luminei celei dumnezee§ti, lui Chri-
stos Dumnezeului nostru, cela ce lumineaza pre tot
omul ce se na§te in lume.
Pentru aceea §i cu mir se unge intaiu in frunte, ca
L 35
www.dacoromanica.ro
546 CAZANIE

sa nu caute nici sa priveasca lucrurile cele desarte ale

acestei lumi. Unge-se in falci catre urechi, ea sa-si
astupe urechile de toate sfaturile dracului si de cu-
vintele cele desarte, si sa asculte cuvantul lui Dum-
nezeu si al sfintelor Scripturi. Unge-se la gura, in
barbs, ca sa graiasca cu gura cuvinte adevarate, si
pururea ruga si rugaciune sä duca lui Dumnezeu,
sa-i multameasca de toate ,darurile lui, iar de cuvintele
cele grozave si spurcate sä se lepede. Unge-se in spate,
ca sä cunoasca pre cela ce dat spatele sale
spre rane pentru pacatele noastre, si lemnul acela al
crucei l'a purtat pre spatele sale de l'a dus la ras-
tignire pentru mantuirea a toata lumea. Unge-se in
pept, ca sa nu-si aduca aminte de lucruri rele si dra-
cesti ; ci pururea sa-si aduca aminte si sa gandeasca
de binele de veci $i de imparatia ceriului. Unge-se
in mani, ca cu dansele sa faca bine ; pururea sa le
tinda spre rugaciune si spre milostenie, si sa le fe-
reasca de apucari si de alte fapte rele.
Asijderea, si parul capului nu se tunde in zadar,
ci ca sa priceapa intelepciunea lui Dumnezeu intru
zidirea omului ; cad capul lui nu este plecat in pa-
mant ca al dobitoacelor si ca al hiarelor, ci este drept in
sus tocmit de Dumnezeu, ca puterea mintei si a in-
telepciunei ce este intru dansul, sa nu fie plecate
spre lucrurile lumei, ci sä fie indreptate in sus catre
Dumnezeu.
Pentru aceea, iubitii mei crestini, cati va botezati
in numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Slant,
sä nu spurcam sfantul botez cu lucruri si cu fapte
rele, ci cate am fagaduit intru sfantul botez sä ne
nevoim a face. Ca ne-am fagaduit cuvantul Evan-
gheliei sa ascultam, invatatura lui Christos sä facem,

www.dacoromanica.ro
J
 LA 6 IANUAR1E 5471
mantuirea noastra sl agonisim, imparatia ceriului sA
cAutam, pre dracul sA urim, de lucrurile lui sl ne
ferim, curvie sA nu facem, sA nu apucam cu nedrep-
tul, sA nu ne invrajbim unul cu altul, sa nu osandim
pre altul, sa nu fim nemilostivi, neindurati, mandri
5i mareti, sa nu avem nici un lucru al diavolului, ci
intru lucrurile lui Christos sA ne invatam. Sa avem
curatie, iubire catre streini, dragoste cAtre tot cre-
tinul, nadejde intru Dumnezeu, milostenie spre sA-
raci, facere de bine intru vrajma§ii noWii cei tru-
pe§ti, rabdare intru nal:05We trupului, plecare intru
cei mari §i intru cei mici, rabdare intru poftele tru-
pului. Aceste toate §i Inca §i mai multe ne-am fa-
gaduit ca vom face.
Pentru aceea, iubitii mei cretini, acestea sA ti-
nem, acestea sA facem. Sa nu ne aratam nemultami-
tori §i neintelepti. Sa cinstim pre Christos. Sa pro-
slavim aceasta zi imparateasca, nu cu praznice paga-
neti, nu cu betii §i cu cuvinte .de5arte, cu jocuri
§i cu .cantece. Caci cu aceste lucruri nu se face spre
placerea lui Dumnezeu. Ci de ne vom smeri pentru
Christos, cela ce s'a smerit pana la moarte pentru
not ; de vom posti pentru cela ce a gustat fiere,
atuncea se multumete lui Dumnezeu. De vom fi oca-
riti pentru dragostea lui Christos, care a fost pentru
not ocarit atuncea vom avea dar dela Christos. De
vom fi ocariti, de vom fi goniti, de vom fi inchi5i
Si Inca §i alt rau ce-va de vom pati pentru drago-
stea lui Christos si pentru dreptate, atuncea sa ne
veselim, atuncea sA ne bucuram, ca, cu m-ulta plata
avem intru imparatia ceriului, cum insui Christos zice I).

') Mafei 5, 12.

www.dacoromanica.ro
r548 CAZANIE A 2-A IAR4I LA BOTEZUL

SA primeasca Dumnezeu praznicul §i sarbatoarea

noastra. Aicea sa ne invredniceasca sa petrecem viata
cu pace fara de primejdii, fail de pacate, fara de
smintele, cinstiti de Dumnezeu *i de oameni, acolo sa
ne invredniceasca in cetele tuturor sfintilor, in viata
de veci, in cinstea ale§ilor, intru binele acela pre ca-
rele omul nici cu ochii a vazut, nici cu urechile a
auzit, nici cu mintea poate sa gandeasca, un.de este
frumsetea neputreda §i veselie netrecuta. Pre carea
not toci sa o dobandim pentru Christos Dumnezeul
nostru, caruia se cuvine lauda, cinste, inchinaciune
§i mare cuviinta, cu al sau fara de inceput Parinte §i
cu prea sfantul §i facatorul de viata Duhul Sfant,
acum §i pururea §i in veci vecilor. Amin.

CAZANIE
A 2-a IARASI LA BOTEZUL DOMNULUI NOSTRU IISUS
CHRISTOS
Veni lisus din Galileea la Jordan cä-
tre Joan O. se boteze dela dansul" (Mat.
3, 13).

and a facut Moisi, pentru loca5u1 lui Dum-

nezeu, cortul stiintei, intru acea vreme a
i facut un vas de spalare din oglinzile femei-
intru care vas se spalau preotii cand
lor,
.i.,)
vreau sa intre in cortul §tiintei ca sa aduca
jerta lui Dumnezeu. Cortul este Biserica
cre§tineasca, caci a§a zice Duhul Sfant la Cantarea
Cantarilor: (Bune sant fetele Ierusalimului, ca ni§te

www.dacoromanica.ro
 DOMNULIJI NOSTRII IISIIS CHRISTOS 549

sate ale Kidarului §i ca o pele ce se cheama solo-

mon,. Vasul de spalare insemna sfantul botez, caci
care om va vrea sa intre in cortul Bisericei ca sa
se inchine pre sine lui Dumnezeu in veci, intaiu se
cade lui ca sä se spele cu sfantul botez ; caci cre-
§tinilor, cu oamenii cei necredincio§i §i nebotezati,
nu se cade a avea prietepg. Pentru aceea zice
Prorocul David : (Cu cei necurati nu voiu §edea,.
Iar acum, in aceste vremi, mai drag le este cre§-
tinilor a §edea cu turcii §i cu ovreii cei nebote-
zati. Cortul acela se intelege §i imparatia ceriului,
caci aa zice Psalmistul: cCatu-s de iubite locaurile
tale Doamne al puterilor D. Cine va vrea sa mearga la
acel cort al imparatiei ceriului, intaiu se cade ca sa
se spele intru acel vas al sfantului botez ; caci fie§te-
care om necredincios Si nebotezat, nu poste sa intre
intru imparAtia ceriului, de oare-ce aka a zis Christos :
Cine nu se va nate din apa §i duh, nu va putea
sa intre intru imparatia lui Dumnezeu,.
Deci, pentru aceea sfantul botez se afla intru lau-
da mare, cad fara de botez nu pot intra oamenii nici
la Biserica crqtineasca, nici la imparatia ceriului.
Are sfantul botez i pentru aceea lauds mare, ca. Si
insu§i Christos .s'a botezat in apa Iordanului, pre-
cum zice Matei Evanghelist graind: (Veni Iisus din
Galileea la Iordan catre Ioan ca sa se boteze dela
dansul,. Pentru aceea s'a botezat Christos, pentru
ca sa ne tocmeasca noun taina botezului.
Deci, dintru aceasta aratare poftesc eu a face inva-
tatura de toate tainele Bisericei care sant semne va-
zute de mila lui Dumnezeu cea nevazuta. Caci prin
aezamanturile acelea, adeca prin taine, prin neve-
dere varsa Dumnezeu mila spre sufletele noastre.

www.dacoromanica.ro
550 CAZANIE A 2-A IAR4I LA BOTEZUL
el
Drept aceea poftesc sa va arat intru adeasta voroava
a mea, ce fel de materie este a fiete-careea taine, ce
fel de forma. este §i de ce folos ne sant acele taine ;
numai rog pre Christos Dumnezeu de ajutor §i pre
dumneavoastra de ascultare.

azut-a prorocul Zaharia un sfe§nic de our pre

carele erau §apte faclii 1). Sfepicul acela insemna
t fanta Biserica, iar §apte faclii insemnau §apte taint
ale Bisericei, care taine se alb, pururea intru Biserica
cea dreptmaritoare.
Intaia taina a Bisericei este sfantul botez, de ca-
rele pomene§te insu§i Christos graind : c Cela ce va
avea credinta §i se va boteza, mantuit va fi ; iar cela
ce nu va avea credinta, osandit va fi 1.
Materia sau lucrul botezului este apa ; iar forma
sau inchipuirea lui sant cuvintele acestea : .Botea-
za-se robul lui Dumnezeu (sau roaba lui Dumnezeu)
in numele Tatalui i al Fiului §i al Duhului Slant,.
Folosul botezului este, ca in ce cias se boteaza omul,
ramane slobod de pacatul nascutului celui d'intaiu,
intru care se nasc toti oamenii, dupa cuvantul can-
tatorului de psalmi 2) : ( Ca iata intru fara-de-legi sant
inceput §i intru pacate m'a nascut maica mea,.
$i acesta este folosul botezului, ca cine se boteaza,
intru Christos se imbraca, ca a§a graqte Pavel Apo-
stolul : ( Cati intru Christos v'ati botezat, intru Christos
v'ati imbracat,.
$i aceea este folosul botezului, ca cine se boteaza,
acela se face trupul lui Christos, care este sfanta Bi-
serica, adeca neamul cre§tinesc, dupa cum scrie sfantul
') Zaharia 4, 2.
') Ps. 50, 7.

www.dacoromanica.ro
J
 DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS 551

Pavel Apostol graind: (Noi toti intr'un trup ne-am

botezatl.
*i aceia este folosul botezului, O. cine se boteaza,
aceluia se deschid ceriurile, precum s'au deschis ce-
riurile lui Christos cand s'a botezat in raul Iorda-
nului, ca a§a grae§te Matei Evanghelistul: Botezan-
du-se Iisus §i indata iqind din apa, iata i se deschi-
sera lui ceriurile.
*i aciea este folosul botezului, ca precum s'a po-
gorit Duhul Sfant spre Christos in chipul porumbului
cand s'a botezat Christos in apa Iordanului, a§a §i
acuma, care om se boteaza, §i pre acela intru neve-
dere se pogoara Duhul Sfant §i locue§te intru inima
lui; §i pentru ;iceea zice Pavel Apostolul: (Trimise
Dumnezeu pre Duhul Fiului sau intru inimile noastre
carele strip, avva, parinte 1.
*i aceia este folosul botezului, ca cine se boteaza,
acela se face Fiu lui Dumnezeu. Precum catre Chris-
tos, cand s'a botezat in apa Iordanului, zise catre
dansul Dumnezeu Parintele din ceriu: (Acesta este
Fiul meu cel iubit, intru carele bine vruiu 1-, a§a i
acuma catre omul carele se boteaza, zice Dumnezeu
Parintele din ceriuri, macar ca nu auzim noi glasul
acela : (Acesta este Fiul meu cel iubit, intru carele
bine vruiu.'.
A doua taina este ungerea cu mir, de care taina
pomene§te sfantul Pavel zicand: (Dumnezeu carele
ne-a uns pre noi, acela pre noi ne-a *ii pecetluit 1.
Materia sau lucrul ungerei cu mir, este untdelemn
amestecat cu balsam i cu alte unsori cu buna miro-
sire, carele se sfinte§te de trei arhierei sau de singur
patriarhul §i se imparte preotilor de arhiereul locului,
pentru sfanta pecetluire.

www.dacoromanica.ro
4'4552 CA.ZANIE A 2-A IARAg LA BOTEZUL

Forma sau inchipuirea lui sant aceste cuvinte :

(Pecetea darului santului Duh,.
Folosul ungerei cu mir este, ca cine va fi uns cu
sfantul mir, unul ca acela se face tare §i intrarmat
viteaz al lui Christos improtiva a toate felurile de in-
§elaciuni §i supararile vrasmaului celui sufletesc.
Viteaz ca acela era Apostolul Timoteiu, catre carele a
zis Pavel Apostol : (Patime§te ca un viteaz bun al lui
Christos..
Folosurile ungerei cu mir vom putea intelege
dintru legea cea veche, ca pre cine ungea cu unt
de lemn, acela era sau preot, sau imparat, sau pro-
roc. Uns-a cu unt de lemn pre Aaron §i atuncea el fu
preot mai mare Legei cele Vechi. Uns-a pre Saul
cu unt de lemn §i numai decat fu imparat Israilte-
nilor. Uns-a pre David cu unt de lemn, §i pentru a
cea unsoare ajunse imparat Si proroc. A§a Si acuma,
pre cine ung cu sfantul mir, acela se face preot §i
poate singur pre sine sa se inchine jertfa. lui Dumne-
zeu. Se face imparat, caci imparatete preste trupul
sau, spre gandirile §i spre poftele sale cele trupe§ti.
Se face i proroc, caci de atuncea poate §ti tainele lui
Dumnezeu, care arata Dumnezeu prorocilor.
A treia taina este sfanta cuminicatura, trupul §i
sangele lui Christos, de care taina pomene§te insu§i
Christos zicand1): (De nu vei manca trupul Fiului
omenesc §i de nu yeti bea sangele lui, nu yeti avea
viata intru voi,. Datu-ne-a insui Christos invata-
tnra cum sa o facem, atunci and a facut cina cea de
taina cu ucenicii sai, precum scrie Matei Evanghe-
listu12): Ca luand pane §i binecuvantand a frant §i a
dat Ucenicilor sai, zicand : Luati de mancati, acesta
9 loan 6, 51. ') Maid, 26, 26.

ci. -I'
www.dacoromanica.ro
 DOM/NTULITI NOSTRU IISUS CHRISTOS 553e)
este trupul meu, care pentru voi se frange intru ier-
tarea pacatelor. Aijderea paharul dupa cini, zi-
cand : Beti dintru acesta toti, ci acesta este sangele
meu al legei celei noua, carele pentru voi §i pentru
multi se varsa intru iertarea pacatelor,.
Materia sfintei cuminicaturi este pane de grau
curat, dospita. Este §i vinul amestecat cu putina a-
pa, insemnand impungerea coastei lui Christos cu
sulita, pentru care scrie Joan Evanghelistul 1): Si u-
nul din osta§i cu sulita coasta lui a impuns, §i indata
a edit sange §i apa".
Forma sau lucrul tainei acesteea sant cuvintele a-
cestea, la pane, ce zice preotul: Trimite Duhul
tau cel Sant preste noi §i preste acestea ce sant puse
inainte daruri, §i fa. panea aceasta cinstit trupul Chri-
stosului tau". Aijderea §i la yin, cand zice : Iar
ce este in paharul acesta cinstit sange al Christosu-
lui tau. Prefacandu-le pre ddnsele cu Duhul tau cel
Sfant". Aceste cuvinte zicandu-le preotul, intru acel
cias acea pane §i acel vin se face trupul §i sangele
lui Christos.
Folosul tainei acestea este, ca intru noi cre§tinii
cei credincio§i, cand mancam pre sfanta taina a sfin-
tei cuminicaturi §i intrebam de tainele ei, intelegem
de minunate taine, care se afla acolo.
E minunata taina cand Christos, care este in
ceriu de-a dreapta lui Dumnezeu, Parintele sau, ace-
Iasi Christos numai decat se afla §i pre pamant in-
tru sfanta cuminicaturi.
Minunata este §i acea taina, ca Christos fund u-
nul, numai decat se alla intru nenumarate farami-
turi, care se afla preste toata lumea.

J
') loan, 19, 34.

www.dacoromanica.ro
 e554 CAZANIE A 2-A IARAI LA BOTEZUL

Minunata taina este si aceea, ca. Christos Dumne-

zeul nostru, fiind om deplin de varsta, se inchipu-
este intr'o farama mica.
Minunat lucru este si aceea si taina de minunare :
macar ca este zdrobita panea intru mii de farame,
sau in mai multe WO, asijderea si vinul intru ata-
tea picaturi sa fie impartit, insa in toate partite sau
faramile si intru fieste-care picatura cea mai mica a
vinului, se afla Christos intreg.
Minunata taina si aceea este a sfintei cuminica-
turi, ca acolo asemanarea 0'16 si a vinului, numai
singure fail de adeverinta sa se afla, ca atuncea ade-
verinta 01ei se face trupul lui Christos si firea vinu-
lui se intoarce intru sangelc lui Christos.
Minunata este si acea taina, ca alte bucate cand
le mancam, bucatele acelea se fac trupul nostru si
se mistuesc intru dansul, iar cand mancam trupul
si sangele lui Christos intru sfanta cuminicatura,
intru acel cias noi ne facem trupul lui Christos, ne
intoarcem in trupul lui si petrecem intru Dansul.
Minunata este si acea taina, ca noi nu vedem pre
Christos intru taina sfintei cuminicaturi, iar cui va
Christos, acolo se arata. Aratatu- s'a Christos ne-
credinciosului Amfilog imparatului sarakinesc, ca-
rele a venit in Ierusalim la Biserica la slujba lui Dum-
nezeu, si la liturghie a vazut pre Christos intru taina
sfintei cuminicaturi, ca pre un prunc mititel, pre ca-
rele a taeat preotul la altar. N'au putut intelege aceste
taine minunate ovreii, cari, cand a zis Christos, pre-
cum este scris la Evanghelia sfantului loan 1) : c Panea
carea voiu da eu voua, trupul meu este pre care
1) loan, 6, 35.

(4.
www.dacoromanica.ro
 DOMNULUI NOSTRU 119133 CHRISTOS 555

am dat eu pentru mantuirea lumei., ei au raspuns

(Cum va putea sä ne dea noun acesta a manca tru-
pul sau ?.
$i acesta este folosul sfintei cuminicaturi, ca cine
mananca trupul §i sangele lui Christos, acela intru
Christos si Christos intru dansul petrece; a§a zice
insusi Christos: c Cela ce va manca trupul meu si
va bea sangele meu, intru mine petrece §i eu intru
dansul,.
Este folos §i acela al sfintei cuminicaturi, ca cine
mananca trupul §i sangele lui Christos, acela dob'an-
de§te viata de veci; asa zice insu§i Christos : (Cela
ce va manca trupul meu §i va bea sangele meu, va
avea viata de veci..
A patra taina este pocainta, de care a pomenit
Christos, zicand pentru Galileeani, pre cari ii ucisese
Pilat, §i de Ierusalimleni, preste cari cazu turnul Si-
lomului §i i-a omorit, precum mArturisqte santul
Luca bunul vestitor t), graind (Au doara vi se pare
vou6., ca. Galileeanii ace§tia au fost mai pa.catoi de-
cat toti Galileeanii ceia-l-alti, caci patimira a§a? Ba,
Ci va graesc voua: de nu va yeti pocai, toti intru
acel chip yeti peri. Sau cei opt-sper-zece asupra ca-
rora cazu turnul Silomului §i omori pre ei, au doara
va pare ca aceia au fost mai datori decat toti cari lo-
cuiau in Ierusalim? Ci vä graesc vou6.: de nu va yeti
pocai, toti intru ac,e1 chip veti peri..
Materia pocaintei se imparte in trei parti. Cine
poftqte a se pocai, unul ca acela este dator ca sa
alba zdrobire inimei, ca aka grae§te cantatorul de
Psalmi2): (Inima zdrobita. §i smerita. Dumnezeu nu
1) Luca, 13, 2-5.
') Ps. 50, 19.

www.dacoromanica.ro
 556 CAZANIE A 2-A 1ARig LA BOTEZUL

o va urgisi 2. Cine se pocaqte este dator sa faca mar-

turisire deplin §i sa nu ascunda nici un pacat inaintea
duhovnicului sau. Atuncea, pentru marturisirea lui
cea adevarata, Dumnezeu ii va ierta -lui toate paca-
tele, ca a.a zice Prorocul David') : (Marturisi-voiu
spre mine fara-de-legile mele Dornnului §i to ai ier-
tat necuratia inimii mele D. Inca cine se pocae§te este
dator ca sa faca deplin pentru pacatele sale, precum
a facut Zacheiu, care jumatate din avutia sa a im-
partit saracilor, Si dela cine ce a luat cu nedreptul, cu
patru parti a intors mai mult, ca aya a zis catre
Christos: (Doamne, iata jumatate din avutia mea voiu
da saracilor, §i de am napustit pre cine-va, cu patru
parti voiu da mai mult D. Atuncea Christos a iertat
pacatele lui §i-i dete mantuire zicand lui: cAsta-zi
fu mantuirea casei acesteea,. Ay §i acum, cine va
face pocainta de ajuns pentru pacatele sale, de va
posti, sau de va face metanii, sau de va imparti mi-
lostenie saracilor, sau de va face alta pocainta carea
i-a dat duhovnicul lui, omului aceluia iarta Christos
pacatele lui §i-i darue§te mantuire zicand: Asta-zi
fu mantuirea casei acesteea.
Forma pocaintei sant acele cuvinte ce zice preo-
tul catre cel ce se ispovedue§te : .Fiule, iarta-te pre
tine Christoase Dumnezeu, pre nevazute, §i ell,. Cu
acele cuvinte it face pre dansul slobod de toate pa-
catele ce a marturisit el.
Folosul pocaintei este, ca cine se pocae§te de pa-
catele sale cu toata inima, macar de ar fi §i facut toate
pacatele ce se afla in lume, ii va ierta lui Dumnezeu
pacatele lui, numai de se va pocai cu toata inima §i

') Ps. 31, 6.

ke www.dacoromanica.ro
J
 DOMNULUI NOSTRU lISUS CHRISTOS 557

se va fagadui a nu va mai face acele pacate, caci

Dumnezeu este cu inima milostiva si nu pofteste
moartea omului pacatos, ci pofteste sa se pocaiasca si
sa se intoarca catre Dumnezeu dintru calea cea rea,
adeca dela lucrurile cele rele ; caci asa zice insusi
Dumnezeu : (Nu poftesc moartea pacatosului, ci voesc
ca sa se intoarca el dela calea sa cea rea si sa fie viu) .
Folosul pocaincei este si acesta, ca cine face pa-
cate, acela este fiul diavolului ; asa a graft Christos
catre ovreii carii faceau pacate: cVoi santeti fii dia-
volului parintele vostru 2 . Iar daca se pocaeste omul
de pacatele sale, ii pare rau pentru- ca. le-a facut, le
ispovedueste la duhovnic si face pocainta dintru destul,
adeca de ajuns, se face dintru fiul diavolului fiu
lui Dumnezeu, si poate grai catre Dumnezeu: (Tani
nostru cela ce esti in ceruri) .
A cincea taina. a Bisericei este preotia, pre carea
taina pomeneste imparatul David graind : (Preotii
lui se .vor imbraca intru mantuire ,.
Intru acea taint, a preotiei se Inc hee si oranduiala
episcopeasca, ctci episcopul se cheama arhiereu, adeca
preotul cel mai mare, si numai cu atata se desparte
de preoti, caci el face pre alti oameni a fi preoti,
iar preotii aceia nu pot sä faca. Episcopul poate sä
faca si mirul, iar preotii aceea nu pot sa lucreze, ca
sä sfinteasca mirul, ci numai iau dela episcopul.
Materia preotiei este punerea mainilor pre capul
aceluia carele va sä se preoteasca, sau pofteste a do-
bandi acel dar. Pentru aceea apostolul Pavel scrie la
cartea cea dintaiu catre Timoteiu (5, 22), graind
catre dansul: (SA nu pui pre nimenea mana numai
deal, nici to impreuna cu pacatele cele streine D.
Iar forma preotiei este rugaciunea ce zice arhie-
f4.
www.dacoromanica.ro
0558 CAZANIE A 2-A IA lt4I LA BOTEZUL

reul: (Dumnezeescul dar §i cele-l-alte. Cand ce-

teste arhiereul acea rugaciune, intru acel cias ramane
omul acela preot.
Folosul preotiei este, ca preotii iarta pacatele oa-
menilor, cari se pocaesc §i -$i marturisesc pacatele
for ; asa a zis Christos catre preoti : Carora yeti ierta
pacatele, ierta-se-vor ; iar carora yeti tinea, tinea-
se-vor D. Pentru aceea, in Legea cea Veche, preotul
cel mai mare avea pre sine o tablita de our pre ca-
rea erau sapate cuvintele acestea : Sfantul lui Dum-
nezeu', caci preotul ierta pacatele oamenilor si pre
oamenii cei pacatosi ii face sfinti, cand se pocaesc §i
ei $i nu mai fac pacat.
Folosul preotiei este si acesta, ca preotii se roaga
lui Dumnezeu pentru toti oamenii, ascultand de sfan-
tul Pavel Apostol carele zice: (Deci va rog pre voi,
mai Inainte de toate a face rugaciuni §i cereri bune
multamiri pentru toti oamenii, pentru imparatul §i
pentru toti cari sant sub biruinta lui, ca sa petrecem
viata lina §i fara galceava, intru toata credinta buna
si in curatie,. Pentru aceea, in Legea cea Veche,
preotul cel mai mare purta in spatele sale doua petri
de zmaragd, pre care erau sapate numele celor doua-
spre-zece semintii ale neamului lui Israil; pre un
zmaragd erau cease nume si pre altul iar erau cease,
pentru ca apropiindu-se preotul catre jertfelnic, sa
pomeneasca pre toti oamenii si numele lor, §i sä se
roage pentru ei lui Dumnezeu.
acesta este folosul preotiei, ca preotii invata
pre oameni credinta Si lucrutile for cele bune. Preo-
tilor ca acelora li se cade cinste indoita, dupa cu-
vantul lui Pavel Apostol: (Preotii intru cinste indo-
ita sä se invredniceasca, Inca mai vartos cari se oste-

www.dacoromanica.ro
J
 DOMNULUI NOSTRU 11SUS CHRISTOS 55961

nesc intru cuvantul invataturei:. Pentru aceea, in

Legea Veche, preotul cel mare avea pre Engolpiul
lui scrise aceste doul cuvinte : (Urim: si c Tumim: ,
adeca invatatura si dreptatea, caci preotul este da-
tor a invata pre oameni si a grai fieste-cui drept. Pen-
tru aceea acelasi preot mare al Legei celei Vechi pre
la marginile vesmantului sau, avea clopotei de aur,
caci preotul se cade a fi asemenea clopotului, ca clo-
potul desteapta pre oameni ca sa se scoale la ruga-
ciune. Asa si preotul este dator ca sa indemne pre
oameni spre rugs. Dator este sa invete pre oameni
ca sä vie la Biserica, sä se roage lui Dumnezeu, sä
faca lucrurile cele bune si sa se fereasca de pacate.
A seasea taina este casatoria, adeca cununia, de
care taina pomeneste Apostolul Pavel zicand: c Cin-
stita este nunta si patul nespurcat:.
Materia casatoriei sant acele doua fete, cari se im-
preuneaza, adeca omul si femeea. Inca materia casa-
toriei este vrerea de buna voe a omului si a muerei,
cand se voesc ei a petrece intr'un loc pana la moartea
for si a avea unul pre altul prieten.
Forma casatoriei sant cuvintele sau semnele cu
care junele, adeca barbatul si cu fata, adeca muerea,
arata inaintea preotului faga.duinta.
Multe folosuri Sant ale casatoriei, ca pentru aceea
a tocmit Dumnezeu casatoria petrecand omul intru
aceasta lume, ca sa aiba ajutor; asa a zis insusi Dum-
nezeu1): f. Nu este bine sa petreaca ornul singur, ci
sa-i facem lui ajutor:. *i pentru aceea a tocmit Dum-
nezeu casatoria, pentru ca sa se inmulteasca oamenii
in lume ; asa a zis insusi Dumnezeu catre Adam si
catre Eva.2) : c Cresteti si va inmultiti si umpleti pa-
1.) Facere 2, 19 ') Facere 1. 30.

fu,
www.dacoromanica.ro
(.0
560 CAZAN1E A DOUA IARig LA BOTEZUL

mantul 5i-1 stapaniti pre dansul D. Inca pentru a-

$i
ceea a tocmit Dumnezeu casatoria, ca avand omul
muerea lui, sa poata scapa de pacatul trupesc $i de
preacurvie; a$a grae$te sfantul Pavel Apostolul : c Pen-
tru curvie fie$te-care om sä aiba muerea lui $i fie$te-
care muere sa aiba barbatul sau 1.
A §aptea taina, cea de pe urma; este ungerea eu
unt-de-lemn, adeca maslul, care se face numai oame-
nilor celor bolnavi. De aceasta taina pomene$te sari-
tul Iacov Apostol graind: c De va boli cine-va Intru
voi, sa cheme preotii Bisericei $i sa faca rugaciune
pentru dansul, ungandu-1 cu unt-de-lemn Intru nu-
mele lui DumnezeuD.
Materia acestei tame este sigur unt-de-lemn sfin-
tit de preoti.
Iar forma se Inchee intru rugaciune ce zic preotii,
ungand pre cel bolnav cu unt-de-lemn, adeca :
cParinte sfinte, doftorul sufletelor $i trupurilor noa-
stre,, $i cele-l-ate.
Folosul acestei tame este in doua chipuri, cad
and ung pre omul cer bolnav cu unt-de-lemn $i se
roaga lui Dumnezeu pentru dansul, poate acel bolnav
sa se tamaduiasca, Inca si pacatele lui sä se ierte ;
caci a$a grae$te Iacob Apostolul: Rugaciunea credintei
v.a mantui pre cel bolnav 5i-1 va ridica pre el Dum-
nezeu, $i de va avea pacate, ierta-i-se-voi lui.
Folosurile tuturor tainelor Inca se mai afla $i altele.
Dintru acele $eapte tame, patru sant care se pot
repeta: sfanta cuminicatura, pocainta, casatoria (a-
deca cununia) $i maslul; caci poate Christos $i a doua
ora a fi jertfit $i de multe on Intru sfanta liturghie
$i Intru taina sfintei cuminicaturi. Poate omul $i a
doua oara $i de multe on sa se ispovadueasca de pa-

www.dacoromanica.ro
J
MP- ,--,----6-25W
4,51c
DOMNIILIII NOSTRU IISIIS CHRISTOS 561 x c4

cate, cand va cadea in vre un pacat. Poate omul sä is

si alta muere cand ii va muri ceea-l-alta ; asijderea
si muerea poate merge dup. -alt barbat, de-i va muri
cel d'intaiu. Putem omului sa-i facem si, alta data
maslu, de se va bolnavi si a doua 'para.
Si iarasi sant trei taine ale Bisericei, care nu se re-
peta : botezul, ungerea cu sfantul mir $i preotia. Caci
cine va fi botezat, uns cu mir si a ajuns Ia preotie,
unul ca acela a doua oara nu se poate sa se boteze, nici
sä se unga cu mir, nici sä se sfinteasca Ia randuiaIa
preotiei, caci acele trei taine semneaza pre sufletul
omului semnare sufleteasca a Duhului Sfant, care in
veci nu se poate sterge ; si pentru semnul acela se des-
parte omul cel botezat, de cel nebotezat; cel uns cu
sfantul mir, dela cel neuns; si preotul dela mireanul
cel nesfintit. De semnul care insemneaza Dumnezeu
pre sufletul omului, prin sfantul botez, ne aduce a-
minte sfantul Pavel Apostol la cartea care Efeseni
(4, 3o), graind : Sa nu scarbiti pre Duhul lui Dum-
nezeu cel Sfant, dela care v'ati insemnat intru ziva
izbavirei". De semn care insemneaza Dumnezeu spre
sufletul omului, pomeneste acelasi Apostol Pavel la
a doua carte care Corinteni (1, 21), graind : Dum-
nezeu cela ce ne-a uns pre noi, carele ne-a si insem-
nat". Cu semnul care insemneaza Dumnezeu spre
sufletul omului prin manile preotilor, scrie acelasi
Pavel Apostol la a doua carte catre Timoteiu (1, 6):
Iti aduc aminte ca sä incalzesti darul lui Dumne-
zeu carele petrece intru tine, cu punerea manilor
mele ; ca nu ne-a dat Dumnezeu duhul temerei, ci al
puterei si al dragostei si al mintei curate".
Dreptmaritorilor crestini, acuma putem intelege
cum este dreapta Biserica noastra, caci tine toate tai-
.T0)4 ve-kr1T.

86
www.dacoromanica.ro
*(9-11 562 CAZANIE A 2-A IAR4I LA 1301:EZIIL

nele ce a tocmit Christos, §i acela este semn dreptei

Bisericei noastre.
Dintru credinta care tine Biserica noastra, multi
oameni s'au departat, si Inca mai inainte de sfn.ritul
lumei mai multi se vor departa cad a§a graete Pa-
vel Apostol : Intru vremile cele de apoi se vor de-
parta oare-cari din credinta, luand aminte duhurilor
inelatoare §i invataturilor drace§ti".
acela este semn dreptei Bisericei noastre, caci
ea se afla pururea intru suparare de oamenii cei ne-
crediocic*; caci aka graiete Pavel Apostolul: Toti
cari vor umbla cu buna credinta §i vor locui intru
lisus Christos, vor fi izgoniti".
acela este semn dreptei credintei §i Bisericei
noastre, caci ea nici odata nu este biruita, macar de
51 supra vr4maii Biserica lui Dumnezeu §i pof-
tesc a desradacina neamul cretinesc, insa nici o da-
ta nu-1 vor sfar§i ; ca a§a a zis insu§i Christos : Por-
tile iadului nu o vor birui". Portile iadului se inteleg
paganii, ereticii §i toti oamenii cei necredinci4, cä
ei ca ni§te porti ale iadului, pre oameni, cu invata-
tura for §i cu supararea lor, ii duc /a iad.
Si acela este semn credintei noastre pre care pa-
ze§te dreapta Biserica noastra, ca pentru credinta noas-
tra cea dreapta se fac minuni in lume ; caci apa a zis
Christos : De yeti avea credinta ca un graunt de
mutar, yeti zice muntelui acestuia : muta -te de aicea,
§i se va muta".
acela este semn dreptei Bisericei noastre, ca
oamenii cari mor intru Biserica §i intru credinta noas-
tra, cu lucrurile cele bune, se fac sfinti ; pre cari
sfinti, intru neputrede trupuri, avem §i pana in ziva
de asta-zi. De ar avea Biserica' noastra credinta rea,
14>
att;..9
www.dacoromanica.ro
 Jx DOMNTJLIII NOSTRII ESITS CIERISTOS 563 /(Le}

nu s'ar face .oamenii, pentru aceea credinta, sfinti ; caci

aka grae§te Pavel Apostolul : Fara de credinta nu
este putere a placea lui Dumnezeu".
Inca mai este semi) credintei si Bisericei noastre
dragostea ; ca a zis Christos Dintru aceasta va vor
cunoa§te pre voi ca santeti Ucenicii mei, de yeti avea
dragoste intre voi".
Drept aceea sä avem §i noi dragoste unul catre
altul ; sä tinem cele Sapte taine ce a tocmit Christos
§i sä pazim si dragostea ce porunce§te Christos sa
tinem. Atuncea toate neamurile vor marturisi ca cre-
dinta §i Biserica noastra este dreapt. §i se vor intoarce

HIN
spre credinta noastra ; §i cu noi d'impreuna vor doban-
di imparatia ceriului in veci vecilor. Amin.

CAZA.1\TI
...--^,-,J-WV

LA 2 FEVRTIARIE
La intimpinarea Domnului nostru lisus Christos.

V?' n imparat oare-carele se o§te§te §i bate ras-

T eT boiu pentru o sluga a sa, §i-§i perde impa-
ratia pentru dansul, ca sä cinsteasca pre sluga
aceea, §i apoi acea sluga sa nu multameasca
imparatului sau celuia ce l'a cinstit §i pentru
dansul §i imparatia sa §i-a perdut, ci sa-1 oca-
rasca. §i sa.-1 mustre, oare ce judecata va pare sa aiba
sluga aceea? Nimic alt fara numai moarte trebue sä is
unul ca acela. A§a, intru acela§i chip §i intru noi cre§tinii,
Dumnezeu era imparat a toata lumea, ingerii it ma-
To,_x
g'N')
www.dacoromanica.ro
 r-(*F:,i6 GV?
<9rA 564 CAZANIE

reau, arhanghelii it proslaveau, toata semintia ome-

neasca, ca celuia ce este Dumnezeu, i se inchina; iar
pentru a noastra mantuire, pentru a noastra cinste,
pentru al nostru bine a venit, din ceriu pre parnant,
§i s'a nascut trupqte din Preacurata Fecioara Maria; a
fost om §i trup a purtat, a flb.manzit, a insetat §i
toate cele trupe§ti a avut, afara de pacat. Ocarit a fost,
cu palma preste obraz batut, rastignit, ingropat. Toate
pentru mantuirea noastra a rabdat ; iar noi, vai de
noil nimic multamita sau lucru bun catre acestea nu
dam, nici facem pentru imparatul nostru cela ce
§i-a lasat scaunul imparatiei sale in ceriu §i a venit
in laturea pamantului -de jos §i a purtat sarcina Legei
Vechi, impreuna cu pruncii ceia ce se na§teau sub
Lege.
Scriptura Legei Vechi zice la cartea Levitilor 1), ca.
Moisi acela marele proroc §i mai vartos Dumnezeu
cu dansul, invatase ca, fie-ce muere ce va na§te prunc,
sä faca patruzeci de zile sä nu se apropie de bar-
batul sau i in biserica sa nu intre. Pentru aceia
spune noun sfanta Evanghelie de minunate lucruri
ce s'au facut astazi pentru Domnul Iisus Christos §i
zice2): Daca s'au umplut zilele curateniei Mariei,
atuncea dusera pre pruncul Iisus sä-1 pue inaintea lui
Dumnezeu. Aveau obiceiu atuncea de bagau pruncii
cei mici in biserica de-i inchina preotul, lui Dum-
nezeu ; caci a§a scrie legea lui Moisi 3), ca fiece prunc
ce-1 na§te muma-sa intaiu, este sant §i fagaduit lui
Dumnezeu acel prtmc. Pentru aceia §i Maria Prea-
curata Fecioara a adus pre Christos in biserica fiind
prunc de patruzeci de zile. Avea §i alt obiceiu, ca cu
pruncul ducea in biserica doua turturele sau doui
') Levi!. 12, 4, 5. ') Luca 2, 22. ') Eire 13, 2.
.TOX 'kr"

www.dacoromanica.ro
 LA 2 FEVRUARIE 565 "e.)

porumbi. Deci §i aceasta porunca a Legei Inca o a

plinit Preacurata Fecioara maica lui Christos, im-
preuna cu Iosif, carele se chema logodnicul Sfintiei
Sale pentru vederea oamenilor, ca dusera doul tur-
turele in Biserica, ca dar preotului, pentru Domnul
Christos.
Acolo in Ierusalim, zice sfanta Evanghelie, era
un om de-1 chema. Simeon ; §i ii era lui fagaduit de
Duhul Sfant sa nu moara mai inainte pana nu va ve-
dea pre Domnul Christos cu trup pe pamant. Atunci
cand au adus pre Christos parintii lui in Biserica,
Simeon batranul acela l'a luat pre dansul in bratele
sale §i a zis : Acuma slobozqte, Stapane, pre robul
tau cu pace, dupa cuvantul tau ce ai graft, §i ma
slobozi din batranete gi din amarul §i in§elaciunea
lumei; ca iata acum vazura ochii mei mantuirea ta.
Lucru ca acesta facu§i, Christoase, Domnul meu, ca
Lumina aratata fu intru toate limbile pentru lumina
ta, §i lucrul tau fu lauda intru toti Israiltenii cari
vor crede intru tine.
5i era de se mira Iosif §i maica Sfintiei Sale de
cuvintele lui ce graia. Si i-a binecuvantat pre dan§ii
Simeon, §i a zis catre Maria maica lui Christos : lath
acest prunc va fi de cadere §i de sculare a multi, §i
va fi semne de price ; caci jidovii mai d'inainte erau
in§elati Si goniti dela fata lui Dumnezeu ; dupa aceea
a venit Moisi proroc §i i-a ridicat din iwlaciune, cu
minuni, cu invataturi, cu lege, cu prorocii. Iar acum
daca s'a intrupat Cuvantul lui Dumnezeu, acesta
pre carele tiu in brace, ei vor .cadea, caci nu vor as-
culta marturia lui. Iar limbile cele ce vor crede in
Christos, se vor scula din pacatele lor. Din intunere-
cul idolilor §i al iadului se vor scula §i se vor inalta
°o)f
WL'5
www.dacoromanica.ro
 ,Er:o 5>3
(orJ4 566 CAZANIE

intru imparatia cerului, se vor lumina zu lumina

cunostintei lui Dumnezeu si se vor curati cu botezul
Fiului tau, Fecioara, §i pentru aceia se se vor inalta.
Iar jidovii se vor lepada de lumina lui, ii vor zice
samarinean si indracit, 11 vor rastigni si-1 vor omori ;
dar pentru aceia vor cadea din darul lui cel d'in-
taiu. Deci acest prunc va fi de cadere si de sculare a
multi, si este semn de price ; caci in vremea rastig-
nirei lui multi se vor sminti de nu vor crede, in
cat si tocma din Ucenicii lui se vor lepada de Dan-
sul, altii vor fugi de-1 vor parasi, si mai vartos ji-
dovii, caci nu vor crede ca este Dumnezeu. Mus-
tra1 vor vor ocari, si multe cuvinte de hula
spre ,Dansul vor grai,. Crucea Fiului tau, Fecioara,
pana la sfarsitul lumei se va chema semn de price
i,mprotriva crestinilor, si nu vor crede crucei, ci se
vor lepada si vor huli crucea, semnul Fiului tau,
cu carea va sa scoata sufletele mosilor nostrii din
legaturile iadului. Dupa aceia batranul Simeon s'a in-
tors catre Fecioara Maria si i-a zis : Fecioara, sabie de
amandoaua partite ascutita va trece prin inirna ta, cand
vei vedea pre Christos, Fiul tau, rastignit pre lemnul
crucei, cand it vei vedea gol, cand it vei vedea niort.
Atunci scarba si jale si amar, ca o sabie ascutita, va
trece prin initna ta.
Raspuns-a si Preacurata Fecioara catre Simeon de a
grait aceste cuvinte si a zis : Cum zici tu, batrane Sime-
oane, ca voiu avea scarba si amar pentru acest Fiu,
cand eu cu bucurie l'am ingrecat, cu bucurie Yam nas-
cut, Cu bucurie l'am hranit? Si cum sä ma scarbesc
eu pentru acesta, carele este bucuria a toata lumea ?
Si iarasi a grait Simeon catre sfintia sa si a zis :
Destul iti este ca to chemi Maica acestui Flu ; destul
'Tokt skr-JT.

www.dacoromanica.ro
W-4-`6
fj
LA 2 FEVRITARIE 567X'
iti este O. to vei chema imparateasa lumei *i Maica lui
Dumnezeu. Daca vei vedea aceasta ce va sä fie, atunci
iti vei aduce aminte de cuvantul meu, cand vei plan-
ge, cand vei glasui, Fecioara. Atuncea va trece prin
inima to arma aceia, care iti zic eu *i atunci se vor
descoperi gandurile dintru inimile a multi ; adeca
cand va fi rastignit Fiul tau, judecat, batut, scuipit,
mai apoi si omorit. Atunci se vor arata, cari vor
Linea cu Fiul tau cari cu jidovii. Cunoa*te-se-va
cela ce-1 va vinde spre moarte. Cari ii vor iubi $i cari
it vor uri, atuncea se vor cunoa*te. Si nu numai atun-
cea, ci *i Ora la sfar*itul lumei se vor cunoa*te cari
vor rabda pentru dragostea lui munci pedepse,
foame si sete, iara*i se vor cunoa*te pi ceia ce se
vor lepada de Dansul.
Acolo in biserica aceia in care au adus pre Chri-
stos, scrie Luca Evanghelistul (2, 36), ca era o mu-
ere de o chema Ana fata lui Fanuil din neamul lui
Asir. Si aceia imbatranise in zile multe, carea pe-
trecuse cu barbatul numai *apte ani, far vaduva ca la
opt-zeci Si patru de ani. Si nu lipsea din biserica
nici odinioara cu postul si cu ruga, de slujea lui Dum-
nezeu ziva §i noaptea. Aceasta, intro acea vreme in
carea luase Simeon pre Christos in brate, a statut
*i ea *i a grait de Domnul Christos, mari pi minu-
nate lucruri, catre Loci cati erau acolo de a*teptau sä
auda ce-va de mantuirea sufletelor lor. Si cuvintele
ce a graft muerea aceia, acestea au fost: Vedeti, oame-
nilor cari va aflati asta-zi aicea, acest prunc mititel
a intarit ceriul $i pamantul ; acest prunc mic a facut
lumea toata. Vedeti pre acest prunc mic ? Acesta a
facut ingerii, soarele, luna, stelele. Acesta a zis §i s'a
facut apa de bem not §i cura pre de-asupra pamantu-
tN4 xr_JT'
e,fiLM
www.dacoromanica.ro
RI 'FIP
4" 568 CAZANIE ;415.

lui. Acesta a zis i s'au facut copacii cei roditori §i

cei sterpi, hiarele pre pamant, petii in mare, pase-
rile in vazduh. Acestuia §i noi sa ne inchinam, pre
acesta §i noi sä preamarim ca pre unul Dumnezeu
adevarat ce este. Aceste cuvinte a grait Ana aceea
despre Domnul Christos.
Daca a facut §i a plinit toate cum invata legea lui
Moisi, s'au intors in Galileea in cetatea Nazaret. Iar
pruncul, adeca Christos, cre§tea §i se intarea cu Du-
hul Sant, §i se umplea de intelepciune, gi darul lui
Dumnezeu era pre dansul.
Pana aicea spune noun sfanta Evanghelie de a-
ceasta zi mare §i- cinstita a Domnului nostru Iisus
Christos. De aicea iar4i ascultati invataturile ce a-
vem din spunerea acestei zile de asta-zi.
*i intaiu sa ne invatam a fi multamitori lui Dumne-
zeu de toate cate a slujit noun, caci aceea dela carele se
binecuvinteaza toate limbile, pentru noi a venit sa is
binecuvantarea dela preot. Acela caruia se inchina
toate cate sant in ceriu §i pre pamant §i de desuptul
pamantului, acum §i-a plecat capul sub mana preotu-
lui. Acela carui i-au dus daruri la na§terea lui im-
paratii dela Persida, acum aduce dar cu maica sa,
preotului. Pentru aceia te spaimanteaza §i tu suflete
neintelept §i nemultamitor al neamului omenesc, O.
Dumnezeul tau pentru tine a saracit fiind bogat,
ca tu cu bunatatea lui sa te imbogate§ti §i in ceriu
slavit sä fi. Pentru aceea cu spaima i cu cutremur
sä multamqti culcandu-te $i sculandu-te §i in toata
vremea. Cu lucruri bune sa i-te supui: cu dreptate,
milostenie, post, curatie, paza la biserica, dragoste
catre fie§te-ce crqtin, bland*, smerenie sa aibi,
sa-i multamqti pentru sanatate, pentru viata. Dela
lox k0. 0

www.dacoromanica.ro
.t.rt39 evg
LA. 2 FEVRIJARIE 569 g

acela 3a ceri tot binele §i intru aceasta lume §i in ce-

ea ce va sa fie.
A doua invatatura avem, ca in legea veche avea
obiceiu muerea, daca nastea prunc, pang. in patru-
zeci de zile se curatea, de barbat nu se apropia, in
biserica nu intra. Acum nu este nici se afla in se-
rnintia noastra. asa, ci Inca muerile fiind intru necu-
ratia firei, fac pacate. Pentru aceea mult rau dinfru
aceasta iau fiii for : stricaciuni, orbie §i chilavii in
multe chipuri.
Alta invatatura avem pre turturelele acelea ce
a adus Preacurata Fecioara ca dar preotului, dupl.
lege. Aceasta pasare este iubitoare foarte de sotul sau.
Daca it perde, ea doreste pentru dansul pana ce este,
si de jale nici odinioara nu se pune sa seada pre ra-
mura verde, ci tot pre uscata, si aka sotie nu mai
cearca. $i cu aceasta to invata, crestine, sä to ase-
meni turturelei : sa fi iubitor de aproapelui tau, pre
nimenea sa nu urasti, pre nimenea sa nu zavistu-
esti. Nimanui ran sa. nu gandesti, ci pre toti intr'un
chip sa iubesti. Cum iubesti binele tau, asa si al al-
tuia. *i de perzi, pentru pacat, pre Christos sotul
tau si nu-1 vezi intru inima ta, atunci sä doresti si
sa. jelesti dupa dansul, $i nici odinioara pre lemn ver-
de, adeca pre dulcetileacestei lumii, sä nu sezi; ci pre
uscat, adeca pre post, pre foame, pre sete, pre truda,
pre tanguire, pre suspinuri, pana cand vei afla ia-
rasi pre Christos, mirele sufletului tau cel iubit §i
veselia to cea de veci. Alt sot, adeca pre satana, sa nu
primesti, nici sa to apropii de dansul cu curvia, ci
numai pre sotul cel adevarat, adeca pre Christos, sä
iubesti si de acela sä to lipesti cu toata nadejdea
si cu credinta, caci aceia ce petrec in curatie si in-
G,ea.
www.dacoromanica.ro
r570 CAZAN1E

tru viata grea cu scarbe, cu foame si cu setel aceia

inchina lui Dumnezeu sufletele for ca pre o turtu-
rea curata.
Aveau atuncea obiceiu, ca daca nu duceau turtu-
rele, duceau doi pui de porumbi ; caci si aceasta pa-
sere este foarte intreaga, adeca blanda si fara de ma-
nie, cum zice Dumnezeu in sfanta Evanghelie1) : c Sa
fiti intelepti ca serpii si blanzi ca porumbii,. Pre-
cum serpele are obiceiu, cand it ucid, tot trupul lasa
sä-1 omoare, numai capul ascunde ; asa si not crestinii
sa fim intelepti, avutia noastra toata si Inca si trupul
nostru sa-1 darn spre moarte pentru dragostea lui
Christos. Numai credinta noastra sä o ferim mai var-
tot de toate si sä nu o dam. $i sa fim ca porumbii
intru toate blanzi sl WA de manie. De ate on de .

i-ai lua puii porumbului, nu se mai scarbe§te, nici

lasa casa domnului sau. Asa si not pentru Christos
toate sa. rabdam : $i primeidii, i napasti si scarbe
Cate ne yin, on dela Dumnezeu, on dela oameni.
Cade-se a §ti iarasi, ce facea preotul cu acesti doi
porumbi.Pre unul din cei doi porumbi junghia, iar
pre altul slobozea de se ducea. $i aceasta insemna
cele doua fin ale lui Christos : firea cea dumnezeeasca
si cea omeneasca. Caci Domnul Christos a fost om
deplin si Dumnezeu deplin. Deci firea cea omeneasca,
adeca trupul Sfintiei sale, s'a rastignit, a chinuit si
a murit, iar Dumnezeirea a ramas sloboda de acestea
de toate, fara de chinuri, fara de durere.
A treia invatatura avem pre Simeon batranul, Ca
scrie de dansul Scriptura, ca a fost om bun si drept.
De n'ar fi fost drept, n'ar fi avut darul Duhului
Sant, nici s'ar fi invrednicit sä is pre Christos in
bratele sale. Si to o omule, de vei sa iai pre Chri-
I) Mat. 10, 16.
4-n www.dacoromanica.ro
G4
 LA 2 FEVRITARIE 571 it
stos, nu trupe§te ca Simeon, ci dumnezee§te ; nu in
brate, ci intru inima;tu fi bun §i drept §i te teme
de Dumnezeu. Drept sa fi, nu numai cand vei fi ju-
decator sa judeci cu dreptul, sau impartitor sa im-
parti cu dreptul. Ci §i aceasta sa intelegi §i sä §ti, ca
sufletul omului se chiama chip lui Dumnezeu celui
nevazut, iar trupul este pamant si iar merge in pa-
mant. Deci pentru-ca este sufletul chip lui Dumnezeu,
pentru aceea este §i mai mare §i mai cinstit ; iar trupul
este mai jos Si mai mic decat sufletul. Caci sufletul
pururea cearca cele cere§ti §i invataturile lui Dum-
nezeu pofte§te si iube§te pururea sa faca; iar trupul,
pentru-ca este din pamant, lucrurile cele parnanteti
iubqte sä faca, adeca sa doarma mult, sä manance
mult, sä bea mult, sa. curveasca §i alte lucruri lume§ti
pofte§te trupul sa faca. Deci, is spune-mi, omule 1 cel
mai mare este mai bine sa biruiasca, sau cel mai
mic? Mai bine este Si se mai cade sa biruiasca cel
mai mare cleat cel mai mic. A§a este §i intru oni :
mai bine este sä faca trupul pre voea sufletului, decat
sufletul pre voea trupului. Aceasta este dreptatea cu
carea se cheama omul drept. Cand pleci cel mic celui
mai mare, atunci faci §i dreptate. Cand face trupul
pre voea sufletului, atunci te chemi drept. Cand tru-
pul nu face nici o pofta preste voea sufletului, atunci
esti drept, atunci te invrednice§ti de iai pre Christos
ca §i Simeon.
Pentru aceia, iubitilor, sä ne grijim §i ziva §i noap-
tea sa ne pocaim, sa suspinam §i sä lacramarn, ca
Dumnezeu este milostiv §i prime§te pre ceia ce se
pocaesc. Deci sä ne jeluim §i sa plangem pentru ale
noastre mari §i multe pacate, §i trupului voe sä nu
dam, pentruca sä ne ierte Dumnezeu, a caruia cin-
ste §i inchinaciune este in veci de veci. Amin.
%,V7-re

www.dacoromanica.ro
r
Mt> 3 11-t- L.3

CAZANIE
LA 17 FEVRUARIE
Pentru mucenia sfantului si marelui mucenic Teodor
Tiron, ce se prAznueste si fn sambalta dintaiu
a sfantului post.

n zilele imparatilor Maximian si Maximin, ce

erau elini si pagani, multa frica si nevoe era
intru crestini, fiindca trimisesera in toata lumea
card cu manie, si cu cartile trimisesera $i
domni rai pretutindenea ca, crestinul care se
va lepada de Christos, mare cinste sa dobandeasca
dela imparati ; iar cine va petrece in credinta sa si
nu va vrea sa inchine dumnezeilor, rautati si munci
multe sä pap. Deci unii din crestini se duceau si
inaintea tuturor marturiseau de Christos, cum ca este
Dumnezeu adevarat, si cu multe munci mureau. Altii
se temeau $i de frica mergeau si se lepadau de
Christos si se inchinau dumnezeilor. Iar cati nici cu-
tezau sa marturiseasca, nici vreau sa se inchine dum-
nezeilor, fugeau prin munci si prin pustii de se as-
cundeau. Altii la aratare tineau paganeste, iar intru
ascuns erau crestini.
Unul dintru aceia era si marele mucenic Teodor,
carele se praznueste astazi. Crestin era $i el intru
ascuns, 5i gandea sä ispiteasca in iire un chip sa vada,
oare fi-va voea lui Dumnezeu sa marturiseasca?
Cand a fost vreme de oaste sä porneasca cu dom-
nul lor, caci era si el ales pentru mintea 5i pentru
Vi3(Z 5Av
www.dacoromanica.ro
 Stg.
LA 17 FEVRUARIE 573

barbatia lui in ceata ce se chema tironi, adeca cum

zicem not suta§i, s'a sculat §i a plecat cu domnul for
i s'a dus la Anadol intr'un loc ce se cheama Evhaita.
Aproape de acel loc era o padure mare, §i intru acea
padure era ascuns un ,carpe mare, §i de multa vreme
locuia acolo, pana se facuse balaur stra§nic, §i nime-
nea nu cuteza sa treaca pre acele cat *i copacii
acelei paduri erau ro§ii Si despuieti, pre unde se tragea
acel §arpe. Multi oameni, de frica lui, 4i lasasera
tarinile Si viile ce erau aproape de acel loc, §i mult
rau patea tot locul acela dela acel ,carpe.
A tuncea sfantul Teodor vrand sa ispiteasca §i sä
vadd, oare este voea lui Dumnezeu sa marturiseasca
de Christos, s'a dus intru acea padure §i umbla cau-
tand sa, afle §arpele acela. Umbland Ware prin pa-
dure se ostenise, caci mult loc umblase de-1 cautase.
Deci se dedese in laturi putinel dela padure, §i des--
calecand se odihnea, §i acolo odihnind a adormit.
0 muere jupaneasa ce o chema Evsevia, s'a intam-
plat intru acea vreme de trecea pre acel loc. Daca a
vazut pre sfantul ca doarme, s'a dus de l'a de§teptat
§i cu lacrimi a zis: 0 voinicel scoala §i fugi de aicea
de-ti este voea sa fii viu, ca aicea locue§te un §arpe
mare §i groaznic, §i nimenea nu cuteaza sä umble pre
aicea ; tu cum §ezi intru acest loc? Atunci a graft
sfantul §i a zis : Cine e§ti tu? Iar ea a rdspuns : Eu sant
cr4tina §i am avut aicea moie dela parintii mei,
dar de frica acestui §arpe, eu voiu sa o parasesc, caci
multi oameni am vazut cu ochii mei, ca i-a omorit
acest §arpe. *i a zis catre dansa sfantul : Jupaneasa,
nu to teme, nici plange, Ca Domnul meu Iisus Chri-
stos va calca puterea acestui §arpe §i va va isbavi
de supararea lui. Si pentru binele ce mi-ai facut de
In G61
www.dacoromanica.ro
Ak)s
t 574 CAZANIE

m'ai dqteptat, Dumnezeu sa-ti dea iar4i mo§ia to

Ce ai avut.
Pt 5a a graft sfantul §i indata §i-a facut cruce, a in-
ealecat pe cal i iar a purces in padure. Cat a in-
trat in padure, a si auzit sunetul §arpelui, Si a stalls
calul catre sunet. A vazut Ca ie§a arpele cu totul
groaznic i vapae de foc iqa din gura §i din ochii lui.
Sfantul daca l'a vazut, §i-a facut cruce i indata, a
strans calul asupra lui, a ridicat sulita, l'a lovit toc-
ma in cap i l'a patruns de a trecut sulita printr'in-
sul. Iar §arpele de durere s'a izbit foarte tare §i se in-
colacea de facea chipuri groaznice, §i a$a a murit a-
colo. Atunci sfantul a ie§it vesel din padurea aceea
§i a cunoscut di este voea lui Dumnezeu sa martu-
riseasca de Christos. Ca precum a biruit acel §arpe
strapic, ap gandea ca va birui §i pre diavolul, ce
este §arpe nevazut. Pqa s'a izbavit acel loc de §ar-
pele acela.
Sfantul s'a dus iar in locul unde era adunata oas-
tea. *i cand a fost vremea sa se inchine domnul for
dumnezeilor §i sa-i tamaeze Impreuna cu toata oastea
sa, alti slujitori mergeau de se inchinau, iar sfantul
Teodor §edea in cortul sat', pentru care lucru se cu-
noscu ca este cre§tin.
Domnul o§tilor daca a inteles ca sfantul este cre-
§tin, a adunat oastea toata §i a zis catre Teodor : Teo-
dore, pentru ce nu to inchini dumnezeilor ncOrii §i
sa-i tamaezi ? Au doara e§ti cre§tin ? Raspuns-a sfan-
tul cu multa indraznire §i a zis : Eu sant cretin din-
tru'ntaiu ; intru Christos cred, aceluia ma inchin
§i-1 tamaez. Domnul cotilor a zis atm. dansul: Teo-
dore, tine-ti cinstea ce ai §i vino de tarndeaza, sa nu
fi urit asta-zi de tot neamul tau i de toti prietenii

A
W.3( GAV
www.dacoromanica.ro
 qA.s.
LA 17 FEVIMARIE 575 @

tai, si numai to sä. to faci vra$ma$ imparatului si sä

pati mai rau decat toti oamenii. Deci tamaeaza dum-
nezeii no$trii $i-ti tine cinstea ce ai. Sfantul a ras-
puns : Eu am spus la aratare Ca sant cretin $i de
Christos nu ma voiu lepada ; iara$i zic ca sant cre-
tin, lui Christos ma inchin $i pre acela tamaez. Dom-
nul a zis: slujitorii toti sant cre$tini, dar pentru a-
ceea tamaeaza dumnezeii $i tot slant slujitori impara-
tului. Acest cuvant a zis voevodul, nu ca-doara erau
cre$tini slujitorii, ci numai sa ispiteasca sa vada, au
doara este $i alt cine-va cre$tin din oaste ? Sfantul da-
ca a auzit acest cuvant a zis : Fie$te-carele $tie al cui
slujitor este ; iar eu $tiu si marturisesc ca. sant sluji-
tor imparatului din ceriu. Eu Domnului Dumnezeu-
lui men Iisus Christos Fiului lui Dumnezeu slujesc
$i pre acela am Domn si Imparat.
Un vataf din cei cari stau acolo, ce-1 chema Posi-
donie, a cuvantat $i a zis catre sfantul Teodor : Are
Dumnezeul tau Fiu? Sfantul a raspuns cu multa in-
draznire $1 a zis: Are, $i aceasta o spune David pro-
roc zicand: ( Cu Cuvantul lui Dumnezeu s'au intarit
cerurile si cu Duhul rostului lui toate puterile for p.
Voevodul a zis : Dar putea-vom, Teodore, sä vedem
pre Fiul Dumnezeului tau ce zici? Sfantul a ras-
puns : De ti-ai lasa in$elaciunea ta aceasta si sä fi cre-
Stin, atunci ai pricepe care este Fiul lui Dumnezeu.
Posidonie a zis cu ocara. : Dar de am pricepe care
este Fiul lui Dumnezeu, ce bine am dobandi, sau
ce rau am pati? Sfantul iara.$1 a zis : Nu este mult,
Posidonie, sä la$i in$elaciunea ta $i sa vii catre ade-
verinta, sä la$i intunerecul si sa vii catre lumina, sa,
lasi slujba imparatului celui putred si sä sluje$ti ca
$i mine imparatului celui neputred. Atuncea s'a in-
-ffr3(e-
www.dacoromanica.ro
tk:-9
576 CAZAN1E
se
tors voevodul catre Posidonie si a zis : Sa-1 lasam
in cata-va vreme, doara va socoti $i se va intoarce.
Deci pre sfantul l'a lasat; iar pre alti crestini a in-
ceput a-i intreba. Santul Teodor a mers dupa cres-
tinii aceia de-i invAta sa nu se lepede de Christos, §i
le zicea : Fratii mei crestini §i voinicii imparatului
ceresc, ai lui Christos, nu va temereti de munci si de
muceniile aceste trecatoare, ca numai in vedere ce au
frica, iar daca veti cuteza sa luati pana in una sau
pana in doul munci, de-aciia bucurie §i veselie va va
parea cä sant cele-l-alte. Socotiti, fratii mei, sä. nu
va lepadati de Christos, ca este gata sa va invredni-
ceasca imparatiei ceriului, iar de va veti inchina dum-
nezeilor, ce veti dobandi ? Tot trebue sa muriti, si de
yeti muri pagani, amar va fi voua I Pentru aceea stati,
fratii mei, tari §i biruitori. Acestea §i altele ca ace-
stea le zicea sfantul de intlrea crestinii. Pre alai cre-
stini a inchis in temnita.
Iar sfantul s'a dus preste noapte si a pus foc intr'o
capiste paganeasca a unei dumnezeoae ce-i ziceau elinii
Irra, pentru ca sä se arate, ca nu numai cu cuvantul
este crestin, cicu lucrul ; sa arate paganilor ca ei se
§i
inchina la lemne mute si surde. *i a fost zarva mare
intru acele zile in Evhaita pentru capiste in ce chip
a ars.
Pazitorul capistei, ce-1 chema Croind, vazuse
pre sfantul cand aprinsese capistea, §i temandu-se
sa nu cada cum-va greul pre dansul, a luat pre sari-
tul, l'a dus inaintea judecatorului acelui loc, ce-i era
numele Pomplie, $i a zis catre judecator,: Jupane
Pomplie, acest om necredincios a aprins biserica
dumnezeoaiei noastre Irra, si a marturisit §i inaintea
voevodului ca este crestin. Pentru aceea l'am adus
Lre
www.dacoromanica.ro
r LA 17 FEVRUARIE 5771
inaintea ta, i dumneata vei face cu dansul cum invata
legea §i imparatii. Atuncea cum a auzit Pomp lie de-
grab a trimis la voevodul cltei §i a zis : pentru ce
ai lasat pre acest necredincios de a aprins biserica
Irrei ? Raspuns-a voevodul : eu l'am lasat pentru ca
sä se intoarca, iar nu pentru ca sa aprinda biserica.
Judecator eti acestui loc, deci cum iti este voea a§a
fa cu dansul, ca sa. se Inv* sä nu ocarasca pre fericitii
dumnezeii notri. Atunci a zis Pomblie catre sari-
tul, cu multa manie : necredincios slujitor, aceasta
este cinstea ce dedei marilor dumnezei ? In loc sä te
inchini §i sa tamaezi biserica marei dumnezeoae Irra,
to te duse§i de o aprinse§i 1 Cu ce indraznire merse§i
de fac4 fara-de-lege ca aceasta, spurcatule om ? Nu
te temui de mania Irrei ? Nu te spaimanta§i de munca
marilor dumnezei, nici iti fu frica de puterea impa-
rateasca ? Ca §i cum ar fi morti prietenii imparatilor,
apa nici ii baga§i in seama. Aceasta cinste faci impa-
ratilor pentru cinstea ce ti-au claruit?
Santul a raspuns fara de nici o frica §i a zis : Eu
sant acela ce am ars capi§tea Irrei, ca am ispitit sä
vad oare este Irra cu adevarat dumnezeoae ; §i am va-
zut ca este ni§te lemn mort §i nesimtit. Deci aceasta
cinste se cade dumnezeilor, caci ochi au §i nu vad,
urechi au §i nu aud, guri au §i nu graesc, picioare au
pi nu umbla. Ce dumnezei sant ace§tia? Nifite lemne
mute §i surde.
Atunci judecatorul Pomblie neputand raspunde
sfantului, a invatat sä-1 bata cu toege. Si daca l'a ba-
tut, a zis catre dansul Pomblie : pentru-ca ma arat
eu cu cuvinte bune catre tine, pentru aceia te ma-
re§ti atata; iar de te voiu munci cu ni§te munci mari
i cumplite, atunci fara de voea ta te vei pleca zisei

LajmParate*ti.
37
www.dacoromanica.ro
r 578 CAZANIE

Sfantul a raspuns : Cum nu primesti to cuvantul

meu, asa nici frica ta nu ma va speria pre mine. Fri-
ca ta va speria pre copiii cei mici, iar pre mine, care
am puterea lui Christos, nu ma va speria, ci ma va
veseli ; si nici muncile tale, ce zici, nu le-am intru ni-
mic, caci puterea lui Christos adevaratul Dumne-
zeu mi le va usura.
Iar Pomplie a zis : Teodore, tamaieaza dumnezeii
ca sa te izbavesti de munci si de pedepsele ce vei sa
pati. Sfantul a raspuns : Fa on ce-ti este voea cu mi-
ne, ca eu de Christos nu ma voiu lepada. Atunci cum
a auzit Pomplie, a scrasnit in dinti ca un leu, si cu
ma.nie mare a zis catre slujitorii lui: luati pre acest
spurcat, care nu ma is in seama nici cat de putin, $i-1
duceti del inchideti in temnita si pecetluiti usa cu
pecetea mea ; si nici pane sä nu-i dati, nici apa, nici
alt nimic, pana cand va muri. Si degrab l'au luat si
l'au dus in temnita si l'au pus in legatura.
In ce chip le-a rabdat acestea toate pentru drago-
stea lui Christos, asa nici Christos nu l'a lasat, ci in-
tru aceiasi noapte i s'a aratat Christos si i-a zis : Fii
vesel, Teodore, voinicul meu, nu te scarbi nimic,
nici te mahni pentru batae ce ai rabdat pentru nu-
mele meu, ca. eu sant pururea cu tine, si preste pu-
tine zile vei veni intru imparatia mea. Pentru aceia
nici bucate sa nu iai din mainile paganilor, ca darul
meu te va hrani, $i te bucura $i te veseleste.
Deci Christos asa i-a zis si s'a suit in ceriu, iar
sfantul a ramas in temnita laudand pre Dumnezeu
si cantand, si ingerii lui Dumnezeu cantau cu dansul,
atata cat si temnicerii au auzit si le parea ca sant
crestini inlauntru de canta cu sfantul. Si daca s'au
dus au vazut usa temnitei incueata si pecetea intreaga ;

c.
www.dacoromanica.ro
r LA 17 FEVRITARIE 5791
iar daca s'au departat, iarasi au auzit glas ca de oa-
meni multi, pana ce au cautat pre o fereastra $i au va-
zut multime de oameni cu vesminte albe, cari can-
tau cu sfantul.
Atunci s'au dus de au spus lui Pomp lie judeca-
torului si i-au zis : in temnita sant crestini si nu stim
pre uncle au intrat. Cum a auzit judecatorul s'a te-
mut si degrab s'a dus cu toti oameni sai la temnita,
si ostasii toti i-a pus imprejurul temnitei, ca de va
fi vre un cretin sa.-1 prinda. Iar el insusi a intrat in
launtru, si daca a intrat, glas de oameni multi auzea
$i pre nimenea nu vedea, numai pre sfantul legat si
bagat in butuc. Daca l'a vazut s'a speriat foarte si
iarasi a inchis temnita. A invatat apoi pre temniceri
sa-i dea intr'o zi Cate putinea pane si apa. Daca a ie-
sit judecatorul de s'a dus de acolo, temnicerii au a-
dus bucate sfantului, si sfantul n'a vrut sa le ia, ci le-a
zis : Eu am din ceriu bucate pre Christos si puterea
lui, iar bucatele voastre cele spurcate nu-mi trebuesc.
A doua zi a invatat judecatorul de a scos pre
sfantul din temnita, si daca a statut inaintea lui, a
zis care dansul judecatorul : asculta-mä, iubite Teo-
dore, si vino de tamaeaza dumnezeii mai inainte de
ce nu te muncesc, ca ma jur pre puterea marilor
dumnezei, ca voiu scrie la imparati sa te pue arhie-
reu dumnezeilor nostril', sa te avem toti ca pre un
parinte si mai mare ; si cinste multa vei avea dela
imparati.
Sfantul daca a auzit, Antaiu a rds pentru arhieria
ce-i zisese judecatorul; dupa aceia a raspuns zicand :
Judecator Pomplie, nu-ti page ca cu niste inbunaturi
si minciuni ca acestea vei birui mintea mea. Ade-
verescu-ti, ca macar foc de m'ar arde, macar hiare

www.dacoromanica.ro
r
580 CAZANIE
tel
de m'ar manca, macar marea de m'ar ineca, macar
sabie de m'ar taea, macar tot trupul in mii de bucati
de s'ar sdrumica, eu de Christos nu ma voiu lepada,
'Asia cand voiu fi cu suflet si pana cand voiu fi
viu. Pentru dragostea lui Christos voiu rabda munci
§i mucenii in toate zilele. Iar acestea daca a zis, jude-
catorul s'a mirat foarte de indrasnirea santului, si
chemand pre domnul o§tei in laturi deosebi, l'a in-
trebat ce va face. Iar domnul a raspuns : judecator
esti acestui loc, deci fa cum iti este voea.
Atunci a invatat Pomplie sa faca o munca santu-
lui sa-1 spanzure cu capul in jos §i cu unghii de fer,
ce le gatise de area treaba, sa strujasca trupul san-
tului, pana cand on sa moara on sa tamaeze dum-
nezeii. 5i atat au strujit muncitorii pre santul,
pana i s'au vazut oasele, §i au ostenit muncitorii stru-
jind. Iar sfantul alt nimic graia, numai cat cetea in
taina : Bine voiu lauda pre Dumnezeu in toata vremea,
pururea lauda lui in gura mea.
Judecatorul Pomplie daca a vazut ca nimic nu
folosete, a zis sa-1 pogoare jos si a grait catre sant :
nu-ti este ru§ine, vai de tine ! a nadajdui intr'un om
ce a murit rau, in Iisus Nazarineanul? Intru acela
nadajdue§ti, ce nici lui§i nu §i-a putut folosi? Santul
a raspuns: De 4 fi avut pururea aceasta ru§ine,
necredinciosule om, §i eu §i toti crqtinii cati nadajduesc
intru Christosl Intru acea vreme galceava mare s'a
facut de multimea oamenilor, pentru sant, §i judeca-
torul s'a temut sä nu se faca vre o amestecatura
intre oameni. $i far a graft care sfant §i a zis : sa
lasam cuvintele cele multe si sa zicem un cuvant
statator: vrea -'Vei sa tarnaezi dumnezeii, au vei sä
patime§ti mai mart Si mai cumplite munci de cat

www.dacoromanica.ro
 LA. 17 FENTRUARIE 581n
acestea? Stantul a raspuns : Spurcatule om §i plin de
toate viclewgurile dra.ceti, nu to temi de Dumnezeu,
care ti-a dat aceasta boerie, ci Inca imi zici sa ma
leapad de Dumnezeu i sa ma inchin lemnelor celor
mute §i surde? Atunci a lasat judecatorul pre slant,
sä se mai gandeasca ce va face. Trecand cat este
un cias, a zis iard.$i tatre dansul : mai bine este sä
fii cu noi, sau cu Christos ? Santul a rdspuns : Cu
Christos am fost, sant §i voiu fi.
Deci daca a vazut judecatorul ca nimic nu poate
face, nici it mai poate intoarce, ci mai multa zarva se
face, a judecat sa pearda pre santul, §i a scris aceas-
ta judecata : Pentru-ca Teodor, vr4-maul zisei im-
parate§ti, s'a lepadat de dumnezeii no§tri §i a crezut
in Christos cel rastignit, pentru aceia am judecat
sa-1 ardeti de tot, in cat nici pamantul sa nu is tru-
pul lui, ci sä-1 manance focul, caci *i el a ars bi-
serica Irrei.
Degrab l'au luat muncitorii §i l'au dus legat pana la
locul cel de perzare. Santul s'a descins de brau, s'a
desbracat de ve§mantul ce avea Si s'a descultat de
incaltaminte. Muncitorii au vrut sa-1 rastigneasca la
pamant, sä nu se spae cum-va. Dar santul n'a vrut,
ci a zis : Lasati -ma nerastignit, ca. Christos cela ce
mi-a dat putere de am rabdat alte munci, acela ma
va intari de voiu rabda §i focul. i nu l'au rastignit,
ci l'au lasat slobod.
Iar santul ridicand mainele catre Dumnezeu §i cu
lacrimi rugandu-se a zis: Doamne Iisuse Christoase,
unul nascut Fiul Parintelui ceresc, cela ce pentru
a noastra mantuire to -ai pogorat din ceriu §i ai ve-
nit pre pamant, multamescu-ti ca m'ai invrednicit
de am rabdat munci $i pedepse pentru sant nume-
0)
www.dacoromanica.ro
tesr*
582 CAZANIE

le tau. Proslavescu-te, ca-mi darui§i sä ma aseaman

muncilor tale ; marescu te, ca ma. intarii sa martu-
risesc pentru dragostea ta. Invrednicete-mä, Doam-
ne Christoase, §i imparatiei tale. Cum am rabdat eu
munci pentru numele tau, a§a §i sfintia ta ma. pro-
slave§te intru imparatia ta. Adu-ti aminte, Doamne,
§i de voinicii aceia ce au fost cu mine in inchisoare
§i in legaturi pentru numele tau, cari sant §i acum.
Invrednice§te-i i pre aceia sa marturiseasca i sa ia
moarte pentru dragostea ta, ca §i mine. Si graind
sfantul catre Dumnezeu aceste cuvinte, acolo era un
cretin intru ascuns, ce-1 chema Cleonic, carele ca-
uta catre sfantul §i lacrama. Sfantul a zis catre dansul :
Frate Cleonice, a§tepta-te-voiu; vino 1 Apa a zis sfan-
tul §i iar a inceput a se ruga lui Dumnezeu §i a zice :
Doamne Christoase, cela ce intaiu Sfintia ta ai aratat
aceasta mucenie pre cruce, de ai luat moarte pentru
mantuirea noastra, ca sa ne arati cale la imparatia
ceriului, prime§te §i aceasta mica munca ce o rabd
nadajduind intru tine, §i ia sufletul meu intru im-
paratia ta cea netrecuta. §i-1 impreuna cu sufletul
mucenicilor tai.
Aceste cuvinte a zis sfantul i indata a sarit in
vapaea focului aceluia ce ardea, laudand pre Dum-
nezeu. Iar Dumnezeu pentru ca sa arate minune, sä
se proslaveasca mucenicul, a tocmit acest lucru : va-
paea focului aceluia s'a facut ca o camara §i numai
cat a inconjurat trupul sfantului, §i nimic nu l'a ars.
Iar sfantul laudand §i preamarind pre Dumnezeu, §i-a
dat sufletul sau in manile lui Dumnezeu.
Jupaneasa aceea de carea am pomenit mai inainte
ca a de§teptat pre sfantul i i-a spus de $arpe, aceea
a cumparat trupul sfantului cu multa cheltuiala §i l'a

ke e)/
www.dacoromanica.ro
 LA 17 FEVRIJARIE 583

dus la mosia sa in Evhaita, si in tot anul facea praz-

nic sfantului, avea de ajutor intru toate nevoile ;
si nu numai ea, ci si toti bolnavii dintru acel loc, a-
vea-1 doftor sufletesc, nu numai cei de aproape, ci si
cei de departe si din toata lumea.
Pentru aceea ascultati cu toata ravna si una din
minunile sfintiei sale ce a facut, pentru ca sa luati
plata dela sfantul ce-1 praznuim asta-zi.Daca a mu-
rit Constantin imparat, acela bunul i sfantul, au sta.-
tut imparati trei feciori ai lui ; iar dupa dansii, a sta-
tut imparat Iulian calcatorul de lege. Mai inainte de
ce nu era imparat acest Iulian, la aratare se facea si
se arata ca este crestin, iar intru ascuns era pagan,
caci se temea foarte de unchiu-sau Constantin impa-
rat. Dar claca a murit si el si feciorii lui, si a incaput
la imparatie, toate rautatile ate avea ascunse, le-a dat
la iveala. Intre alte rautati ce facea crestinilor, gan-
dit-a aceasta : in saptamana aceasta ce a trecut toti
crestinii au avut post mare. *i vrand el sa spurce bu-
catele Tarigradului, cu sangele ce junghia de facea
jertfa. idolilor, a chemat pre ispravnicul cetatei i-a
zis : Asculta-ma, vornice. Marii dumnezei mi-au a-
dus aminte un lucru : pentru-ca. crestinii pre not nu
ne asculta nici cu bine nici cu rau, sa facem o toc-
meala ca sä ne asculte fara de voea lor. Da invata-
tura sa nu se vanda alte bucate in cetate, fara numai
bucate imparatesti, si acelea sa, fie spurcate cu sange
din jertfa idolilor, doara incai asa ni se vor pleca
acest lucru sa fie cu taina, sa nu prinda de veste.
Asa a zis imparatul Iulian. Iar ispravnicul a raspuns im-
paratului : pre puterea marilor dumnezei, dumnezeesc
este acest sfat, iar nu omenesc. Fa ce-voiu, imparate, cum
zisesi. Si degrab a invatat ce a fost zisa imparatului.

(4.
www.dacoromanica.ro
 584 CAZANIE

Crestinii nu tiau nici pricepeau sfatul cel rau al

spurcatului imparat. Dar marele sfetnic §i marele
puternic Dumnezeu, n'a lasat pre oamenii sai sa se
spurce cu un sfat rau §i necurat ca acela, ci a trimis
pre sfantul marele mucenic Teodor Tiron la patri-
arhul Tarigradului, ce-1 chema Evdoxie. Deci s'a
dus sfantul §i i-a zis, nu in somn, ci aeve : Episcoape,
sä zici cre§tinilor sä nu cumpere bucate de cele im-
parate§ti, ca sant spurcate cu sange din jertfa idoli-
lor. Patriarhul a raspuns: Dar ce vor manca oamenii,
ca postesc §i sant flamanzi? Sfantul a zis: Sa manan-
ce coliva. Patriarhul a intrebat: Ce este aceia coliva?
caci pana atunci nu era coliva, nici se pomenea.
Iar sfantul a zis: Ferbe grau §i imparte cre§tinilor
sa manance. Aceasta este coliva. In locul nostru, la
Evhaita, a§a se cheama graul fert. Patriarhul a zis:
Dar cine esti tu, sfantul lui Dumnezeu ? Ce ai venit
la un pacatos ca mine? Spune-mi numele tau? Ras-
puns-a sfantul: Eu sant Teodor Tiron mucenicul din
Evhaita, §i m'a trimis Dumnezeu sa-ti spuiu sfatul
necredinciosului Iulian, §i pentru aceea sä faci cum
iti zic.
Deci cum mai degrab s'a sculat patriarhul de a
tocat §i a strans toti crestinii, le-a spus videnia ce
vazuse, si asa a facut de a fert grau $i a impartit tu-
turor cre§tinilor in Tarigrad, §i n'au mai cumparat
nimenea din bucatele cele imparate§ti, pana s'au im-
putit de le-au aruncat in mare ; §i a§a a fost amagit
spurcatul imparat, si mai vartos diavolul, in sfatul
acela ce facuse.
Pentru acest lucru §i pentru binele ce a facut, pra-
znuim asta-zi pomenirea sfintiei sale. 5i alte minuni
multe a facut acest sant. Pre feciorul unei sarace
(4.
www.dacoromanica.ro
r LA 9 MARTIE 585n
l'a scos din robia Turcilor. Cine ce perdea §i mergea
in biserica sfintiei sale de dormea, degrab afla, fie
unde vrea fi. Pre ni§te slujitori i-a ingrozit sa se fe-
reasca, sa nu prade. Pre ni§te oameni ce erau sa se inece
in mare, i-a izba.vit. Si alte minuni mari §i minunate
a facut intru slava Tatalui §i a Fiului §i a Duhului
Sant, ce este o dumnezeire §i o imparatie, pentru a
careia mild i dar, sä dobandim §i not binele de veci
si imparatia ceriului. Amin.

C.A_Z.A,1\TI=
LA 9 MARTIE
Pentru mucenia sfintilor patru-zeci de Mucenici ce au
patimit in Sevastia.
n zilele lui Lukian imparat, foarte era gonire

3(
ljam
§i urgie mare asupra celor cari. credeau in
Iisus Christos, pre cari ii nevoiau silindu-i
sa se lase de Christos §i sä se inchine ido-
c lilor. Deci, cari se vor lasa de Iisus Christos
§i vor aduce jertfa idolilor, sa-§i tie slujba
§i dregatoria ce aveau ; iar carele se va inchina §i
va crede in Iisus Christos, sa i-se is slujba §i apoi
sä se dea councilor, sa fie muncit §i omorit cu
moarte rea.
Atunci erau patru-zeci de voinici, toti intr'o sluj-
ba, §i erau cretini drepti. Agricolae era ighimon,
domnea preste acea parte de loc §i era perzator §i
ucigator de cretini, gata catre slujba dracului. Prin§i

L
Si in mama ighimonului adu§i fiind acei patru-zeci

www.dacoromanica.ro
j
586 CAZANIE

de voinicii anume: Sihie, Meliton, Iraclie, Smaragd,

Domnos, Eunichie, Uale, Vivian, Claudie, Prisc, Teo-
dul, Eutihie, Joan, Xantie, Ilian, Sisinie, Chirie, Aghie,
Aetie, Flavie, Acachie, Ecdichie, Lisimah, Alexandru,
Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Gorgonie,
Eutihie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Ulerie,
Filoctim, Severian, Hudie, Candit, §i siliti find sä
se inchine i sa aduca jertfa idolilor, a inceput ighi-
monul a grai for cu invatatura §i cu indrasnire zi-
cand : Cu vitejia voastra cand mergeati la razboiu
§i cu cuvantul §i indrasnirea vitejiei voastre birueati
toate Icstile i faceati isbanda tuturor otilor. Aratati
acum cu cuvantul vostru i credeti d'impreuna legei
imparatului, va inchinati §i aduceti jertfa dumnezei-
lor, mai inainte pana nu dobanditi munci.
Sfintii au raspuns zicand: Muncitorule, de ne-am
batut not pentru un imparat muritor §i tot am bi-
ruit, cum to singur marturiseti, dar cu cat mai mult
pentru cel fail de moarte ni se cade sä ne nevoim
ca sa biruim ale tale cazne, rele naravuri *i, viclenii?
Iar Agricolae ighimonul a graft : Una din doua va
este inainte : sau sä va inchinati dumnezeilor, sau sä
luati munci. Deci carele din voi se va pleca, cinstea
cea d'intaiu va dobandi, iar carele nu va aduce jert-
fa dumnezeilor notrii, lua-i-se-va slujba dimpreuna
cu viata §i se va da muncilor ; socotiti-va de va
alegeti vre-un folos voua.
Sfintii au zis: De folosul nostru Dumnezeu grijete.
Ighimonul iar a zis : Nu graireti multe, ci dimineata
sa aduceti jertfa dumnezeilor. A poi a invatat sa-i
bage in temnita.
Fiind sfintii in temnita, i§i plecara genuchile §i
se rugau catre Domnul Dumnezeu graind : Izbave§-

www.dacoromanica.ro
 LA 9 MARTIE 587

te-ne, Doamne, din ispita i de sminteala celor ce

fac fara-de-lege. Dupa aceia au inceput a canta
Psalmul noun -zeci : c Carele petrece intru ajutorul trial-
tatului" §i la sfat*tul Psalmului zisera Amin, §i s'au
rugat neincetat pana in miezul noptei. Incepatorul
Psalmilor era sfantul Chirion, iar la raspuns era sfantul
Candid §i Dotnnos. Si li s'a aratat for Mantuitorul
Christos i le-a zis : Indemnati, ca nevointa voastra
este buna. Cela ce va rabda pana in sfar§it, acela se
va mantui. Toti auzira glasul acela §i erau infricopti
§i fail de somn petrecura pana dimineata.
Dimineata chemand ighimonul pre toti sotii lui,
le-a zis sä aduca pre toti cei 4o de sfinti. Deci adu-
candu-i au statut inaintea ighimonului §i a inceput
a grai catre danii ighimonul §i a zis : Nu va ama-
gesc, ci va spuiu ce este adevarat : cali voinici sant
sub tinerea mea, nu sant ap ca voi, nici apa viteji,
nici a§a intelepti, nici ap frumo§i, nici nu-mi sant
a§a dragi ca voi; deci va graesc, sä nu cum-va dra-
gostea voastra sä se intoarca in uraciune §i in piz-
ma. Iata voea la voi este, sau sä ma indragiti, sau sa
ma urati. Iar sfantul Candid a raspuns, graind : Cum
iti este voea naravului tau, to a$a zici, pizmaule §i
amagitorule. Zise iar ighimonul : Dar nu ziseiu ca
aveti voe sau sa ma. indragiti, sau sa ma urati ? Sfan-
tul Candid a raspUns graind : Pre tine uram §i pre
Dumnezeu indragim. Tu pizma§ule, care ai aruncat
urgie pre numele lui Dumnezeu cel nevazut, cum
indrazne§ti de zici sa to iubim not pre tine, necuvio-
sule, mincinosule §i stapanul intunerecului, ce e§ti?
Cum nu cunoti pre Dumnezeul cel viu, care a fa-
cut ceriul §i pamantul din nimic?
Deci daca a auzit acestea ighimonul, a racnit ca
ke
www.dacoromanica.ro
J
 lei

588 CAZANIE

un leu §i a invatat in obezi *i in lanturi sa-i bage §i

sa-i ducd in temnita. Sfantul Chirion a zis : N'ai to
nici o voe sa ne munceti pre noi, numai a ne intre-
ba. Atuncea a zis ighimonul ca, deslegati, adeca
slobozi sa-i bage in temnita, §i a invatat pre temni-
ceri, cu tArie sa -i pAzeasca ; §i a§tepta venirea craiului.
Toata ziva §i toata noaptea ii invata pre dan§ii sfan-
tul Chirion §i le zicea acestea : Dupa tocmeala lui
Dumnezeu, soti am fost i la o slujba in putina vre-
me ; deci acum sa nu ne despartim unul de altul, ci
cum am petrecut intr'un suflet §i lute() intelepciune,
aka §i munci sa luam, ca sa ne aflam toti marelui im-
parat Dumnezeu.
Daca au trecut §eapte zile, fiind sfintii in temnita,
a venit craiul din Chesaria §i intrand in Sevastia a
opta zi, a §ezut la judecata cu ighimonul §i a po-
runcit sa aduca pre sfinti. Aducandu-i, pre cale ii
invata sfantul Chirion graindu-le : SA nu ne spaiman-
tam fratilor, ci sa ne aducem aminte cand eram la
rasboiu, ne rugam lui Dumnezeu §i ne ajuta noun
§i biruiam. Aduceti-va aminte cand ni se intampla
noun rasboiu mare, toti fugeau, numai ace§ti patru-
zeci in mijlocul razboiului ne aflam, §i cu lacrimi ne
rugam lui Dumnezeu, §i Dumnezeu ne da noun pu-
tere, pre unii dintru dan§ii ucideam, pre altii goneam
§i nici unul din noi rave n'a dobandit, dintru a.ta-
tea noroade ; iar acuma trei sant de se bat cu noi : sa-
tana, craiul §i ighimonul, §i toti sant unul, §i nu s'a
vazut unul pre patru-zeci sa birueasca. Deci sa ne
rugam lui Dumnezeu, cum §i mai inainte cand zi-
ceam Psalmul noun -zeci : Carele petrece intru aju-
torul inaltatului". Si acum iar acest Psalm sa zi-
cem, ca ne va auzi §i ne va ajuta. Si iar au zis; §i toti
se adunau la privire sa vada.

www.dacoromanica.ro
J
 LA 9 MARTIE 589

Stand toti inaintea craiului si a ighimonului, cra-

iul cautand spre dansii a grait si-i nevoea, zicand :
Carele va vrea sa se piece mie si legei mele, it voiu
darui cu cinste multa si cu alte daruri de ajuns ; iar
de nu, una din cloud sä va alegeti: cel carele va adu-
ce prinos dumnezeilor nostrii, mare cinste va doban-
di ; iar carele nu se va pleca, lua-i-se-va braul $i sluj-
ba d'impreuna cu viata, $i se va da muncilor.
Iar unul din voinici anume Candid, a raspuns zi-
cand : Ia-ne branele noastre si trupurile, ca nimic no-
ud. cleat Christos alta cinste nu ne trebue. Atuncea
craiul a zis si a poruncit, cu petri preste guri si pre-
ste fetele for sa -i bata. Sfantul Candid a zis : Tocmi-
torul Intunerecului si a toate fara-de legile invatator,
incepe de fa sa-ti vedem muncile tale. Si racnind
craiul spre slugile lui le-a zis : 0, rele slugi ! Pentru
ce nu faceti curand Invatatura mea, cum v'am porun-
cit? Deci luand slugile petri sa bata pre sfinti, voea
lui Dumnezeu intorcea petrile de se bateau singuri
unul pre altul, de se sfaramau ca vai de ei. Sfintii
vazand ce era, au luat indraznire. Se aprindea de
manic craiul si luand o peatra a apucat sa loveasca
pre unul din sfinti, sa-i sfarame lui fata ; dar peatra
s'a inturnat spre ighimon $i i-a sfaramat lui fata.
Atunci a zis sfantul Chirion : Lupta-se cu not vrasma-
sii nostril, si ei nu putura, ci cazura ; adevarat armele
for intrara in inimile for si arcele for sä sfdramard.
Ighimonul a zis : Asa sa-mi ajute dumnezeii mei,
ca cu niste farmece facura acestea. Iar sfantul Dom-
nos a graft. Noi cu farmece n'am facut, ci Dumne-
zeul nostru veni $i ne cinsti, iar fata voastra fara de
cinste o fd.cu. Nu to rusinezi diavole intunecate? Ca-
pul dracului to esti si cu craiul impreuna amandoi
kle
www.dacoromanica.ro
J
r 590 CAZANIE

slugile dracului santeti. De n'ati crezut cu muncile

ce ati inceput intaiu, incepeti si de acum altele. Slu-
gile au graft catre sfinti : Neinteleptilor sf cu toate
gandurile instreinati de dumnezeii nostrii, pentru ce nu
aduceti prinos dumnezeilor ? Sfantul Chirion jar a zis :
Noi lui Dumnezeu ne inchinam, adeca Parintelui si
unuia nascut al lui Fiu Iisus Christos si Duhului
Slant Dumnezeu, adevarat in trei fete preamarit, si
poftim si ne nevoim sa facem voea lui, $i pentru chi-
nurile noastre vom lua cununi neputrede $i vom bi-
rui ale voastre rele naravuri. Atunci craiul a porun-
cit sa-i bage in temnita pang se vor socoti de dansii.
Deci bagandu-i in temnita, far a inceput sfantul
Chirion a canta sf cu toti ceia-l-alti graind Psalmul
acesta : (Catre tine ridicaiu ochii mei vela ce locuesti
in ceriu., Si cantand tot Psalmul, $i dupa rugaciune,
la al saselea ceas din noapte a stralucit in temnita
lumina foarte mare, $i glas a fost catre dansii si li
s'a aratat for Domnul de le-a graft : Cine va crede
mie, de ar $i muri, viu va fi. Indemnati si nu va te-
mereti de muncile lor, ca in putina vreme sant. Pa-
timiti putinel pentru lege, ca sa va incununati. Si a
fost in noaptea aceia toti bucurandu-se de aratarea
lui Dumnezeu.
Iar daca s'a facut ziuda noua zia invatat sa-i adu-
ca pre sfinti din temnita. Aducandu-i, au statut inaintea
muncitorilor si le-au zis Ce yeti sa faceti faceti.
Atunci acelor muncitori li s'a aratat si dracul, in mana
cea dreapta tiind sabie, far in stanga sulita, si a grait
la urechea lui Agricolae ighimonul: al meu esti, in-
barbateazd- te. Atunci a invatat ighimonul ca, legati
in flare sa-i duca batandu-i si impingandu-i, sa-i bage
intro balta mare impreuna pre toti.

www.dacoromanica.ro
 LA 9 MARTIE 591n
In vremea acela, cand au fost munciti sfintii mu-
cenici, era ger mare. Ducandu-i i-au bagat in mij-
locul baltei. Fiind goi, genii geros si vreme iute de
catre seara fiind, pus'a imprejurul for streaja ostasii
$i cu temnicerii. Iar capitanii for au facut bae calda
aproape de iezer si o au aprins , $i care dintru dansii
se va lasa de Christos, sa intre in bae. Era ciasul
intaiu din noapte. Au pa.timit sfintii de ger si ,s'au
inghetat trupurile for si sa. spargeau. Unul din nu-
, marul celor patru-zeci a iesit la tarmuri si a intrat
in bae, $i daca s'a incalzit, indata s'a topit si s'a risi-
pit trupul ca ceara si s'a lepadat sufletul lui.
Iar sfintii daca au vazut pre acela ca a fugit, au
zis cu o gura si cu un glas : Nu to mania, Doamne,
pana in sfarsit. Si daca si-au plinit rugaciunile, pre
la al treilea ceas din noapte, a stralucit soarele im-
prejurul for cu dogoreala, s'a topit gheata $i s'a
facut apa calda.
Toti strejarii de greu somn adormisera ; numai un
temnicer de ai capitanilor era desteptat si strejuea. Au-
zind pre ei rugandu-se, gandea de cela ce a intrat in
bae, cum s'a topit de caldura ca ceara $i cum s'a ri-
sipit, iar acestia pana acum sant vii. Vazand lumina la
dansii Si cautand spre ceriu sa vada de unde vine lumina,
a vazut cununi, pogorandu-se din ceriu spre sfintii
patru-zeci, si s'au pus in capetele sfintilor trei-zeci
si noua, iar una umbla pre apa. Intelegand ca unul din-
tru dansii a pierit, cela ce a intrat in bae, si n'are
parte cu dansii, a desteptat strejarii cari erau cu
dansul, s'a desbracat, $i a aruncat hainele lui spre
dansii, a sarit de a intrat in iezer si a strigat graind :
Si eu de acum sant crestin. Si a intrat in mijlocul for
si a zis : Doamne Dumnezeule Iisuse Christoase, mi-

(..
www.dacoromanica.ro
j
592 CAZANIE

lueste-ma, ca eu cred te marturisesc, ca tu esti Fiul

9i
lui Dumnezeu. Cum a crezut acestia 91 eu cred. Im-
preuneazd-ma cu dansii $i ma invredniceste sa iau
munci ispite, ca puterea dracului sa. o biruesc.
Atunci dracul biruit fiind s'a dus la barbatii aceia
cu mainile legate $i se vaeta : 0 vai de mine o vai 1

de mine! cum fuiu biruit de barbatii acestia 9i fuiu

de toti rusinat 5i n'am nici un suflet, nici sluga. Atunci
Chirion a zis : Cine este Domn mare ca Dumnezeul no-
stru, tu esti Dumnezeu, care fad minuni insuti, si nu-
marul celor patru-zeci ai plinit. Si a inceput a canta :
Mantueste- ma, Doamne, ca se imputina prea cuviosul.
Dimineata a fost venirea acelor necurati munci-
tori si au vazut pre temnicer in mijocul for fiind si
au intrebat pre ostasi : Ce a vazut, de a facut aceasta?
Iar ei au graft : Noi ostasii, de somn, ca niste morti
am fost, far el toata noaptea a strejuit, si de grab
ne-a desteptat pre noi $i am vazut lumina mare spre
dansii acolo. El degrab 9i-a aruncat hainele lui spre
fetele noastre s'a dat intre ei si a strigat si a zis :
Eu sa.nt crestin. S'au umplut de manie muncitorii
au invatat sa.-i traga pre ei la tarmuri si cu part sa
le franga fluerile.
Unuia ii era mums -sa acolo, ca era fiul ei mai
tanar decat toti, si se temea ca nu cum-va de fried
sa se lepede de Christos, si era neincetat cautand spre
dansul ridica manile spre ceriu, graind : Fiul
meu dulce 9i iubit, Inca. mai rabda putinel, ca sa fii
desavarsit. Nu te teme ; iata. Christos inainte iti este
51 iti va ajuta.
Sfaramand pre sfinti, acestia isi dadeau sufletele
si graiau : Sufletele noastre ca o pasere se izbavira de
cursa vanatorului. Adevarat, cursa se sdrobi 5i noi

www.dacoromanica.ro
J
 (?)146*
LA 9 MARTIE 593

rnantuiti furam. Ajutorul nostru dela Dumnezeu cel

ce a facut ceriul §i pamantul. Si toti d'impreuna au
zis : Amin, §i §i-au dat sufletele.
Pre fiul acelei maici it cheama Meliton. S'a dat
porunca de catre muncitori ca sa aduca card sa in-
carce trupurile sfintilor §i sa le bage pre gura unui
rau. Deci pre altii i-au incarcat, iar pre acel tanar
l'a lasat, nadajduindu-se ca va trai §i va fi viu. Dar
muma lui vazand numai pre acel lasat, a lepadat
neputinta muereasca, a luat barbateasca intelepciune
§i putere §i §i-a luat fiul in umere, nevoindu-se sa
ajunga carul cu sfintii. Ducandu-1 muma-s'a, tanarul
§i-a dat sufletul sau §i l'a dus muma-s'a §i l'a pu§
in car de-asupra tuturor.
Muncitorii au aprins foc sa le arda sfintele trupu-
ri, dar n'au ars. Deci s'au socotit §i au zis intre ei§i :
Aceste trupuri de se vor afla a§a, le vor lua cre-
§tinii §i vor umplea toata lumea. SA mergem drept
aceia, sa, le aruncam in apa ; si le-au aruncat. Insa
moa§tele sfintilor s'au adunat toate la un loc §i nici
pre unul n'a inecat apa.
Dupa a treia zi s'au aratat episcopului cetatei zicand:
SA fie pAzite trupurile noastre §i sä ne scoateti din apa.
Luand episcopul ceata de voinici buni credincio§i §i
mergand au statut la gura raului, §i iata straluceau tru-
purile sfintilor in apa ca ni§te faclii, §i unde era de
stau trupurile, lumina la dansele s'a aratat ; §i asa s'au
adunat sfintele moaste §i le-au pus in cosciug.
Intru acest chip au patimit §i s'au sfar§it sfintii
mucenici, §i lumineaza ca ni§te lumini lumei. Cine ii
roaga cu credinta, sant ajutor a toatalumea, cu indraz-
nirea ce au dobandit la Dumnezeu, a caruia este
slava in veci vecilor. Amin.

Lie
www.dacoromanica.ro
r
CA.ZA.1\TI=
LA 25 MARTIE
La Buna-Vestirea prea sfintei stapanel noastre $1
preacuratei Fecioarel Maria.
sta-zi ca un tunet a intrat glas de bucurie
in toate semintiile oamenilor pre pamanf, s'a
aratat mantuirea in casele oamenilor celor pa-
cato§i §i a stralucit lumina celor intunecati.
Mari §i minunate lucruri s'au aratat asta-zi in
lume. Veste noun, s'a auzit asta-zi, carea nici
odinioara nu s'a auzit, ca Dumnezeu cel nevazut in pan-
tece de Fecioara a locuit, cu trup dintru clansa s'a im-
bracat, in lume s'a aratat si cu oameni a petrecut, pre
carele multi imparati si proroci de demult au dorit sa-1
vada §i nu l'au vazut. Pentru aceea aceasta zi de asta-
zi este mai slavita decat toate zilele veacului nostru,
caci asta-zi a cautat Dumnezeu din ceriu pre pa-
mant, de a auzit suspinele stramo§ilor nostrii celor ce
erau in iad, §i le-a trimis izbavitor pre unul nascut Fiul
sau, carele a izbavit §i pre aceia §i pre not din moar-
tea de veci §i din munca cea amara a iadului. As-
ta-zi se bucura lumea toata, ingerii se veselesc pen-
tru izbavirea no.astra, si imparatia ceriului se gate§te
sä primeasca sufletele oamenilor. Asta-zi s'a inceput
mantuirea noastra. §i taina ceea ce este din veci as-
cunsa, asta-zi s'a aratat.
t Imparatul ceresc a trimis. sol- inaintea sa pre Ar-

www.dacoromanica.ro
 ?AA.
6 LA 25 MARTIE 595

hanghelul Gavriil, sl spue Preacuratei Fecioarei Ma-

ria §i sA-i dea veste de venirea Imparatului. Zis-a
Parintele ceresc : SA te duci Gavriile in Nazaret in
cetatea Galileiului unde este Fecioara Maria de pe-
trece cu Iosif §i sA gate§ti loc iscusit §i vrednic in-
truparei lui Dumnezeu. Du-te §i sa nu spaimantezi
sufletul ei, ca. este Fecioara curata §i nevinovata.
Aceasta daca a auzit Gavriil, s'a mirat in sine de
taina ca aceasta in ce chip va fi §i cum va sluji. Insa
nadajduind Intru cela ce l'a trimis, a deschis up,
nesimtit, §i catre Fecioara a zis : Bucura-te §i te vese-
le§te, ceea ce e§ti un bun dar daruita, Dumnezeu cu
tine. Cu adevarat e§ti daruita, ca nu s'a aflat in toata
lumea alta Fecioara asemenea tie. Pre tine te-a ales
Dumnezeu §i tu te afla§i petrecere curata §i vredni-
cA Duhului Sant. Pre tine prorocii au prorocit §i
Scripturile te-au mArturisit. Cu adevarat e§ti daru-
ita, ca intru tine s'a izbandit nadejdea a tot neamul
omenesc. Pre tine toate limbile te vor lauda §i numele
tau in toate neamurile se va pomeni. Bucura-te §i te
vesele§te ceea ce esti marturia prorocilor §i marirea
cuvantului lor. Tie se inchina ingerii, cinstescu-te oa-
menii, marescu-te sfintii. Bucura-te §i te vesele§te,
ca pre tine au marturisit prorocii, pentru tine au
prorocit, pentru tine s'au luminat din Duhul Sant.
Avvacum pre tine te-a vazut ca un munte cu umbra
deasa, ca tu e§ti umbrita de darurile Duhului Sant.
Daniil pre tine te-a vazut ca un munte, din care munte
a vrut piatra cea vartoasa, imparatul lumei, sa se
nasca fara samanta barbateasca. Pre tine te-a vazut
cireptul Iacov ca o scara, pre care scan. s'a pogorit
Dumnezeu din ceriu pre parnant §i oamenii sä sue de
pre pamant in ceriu. Deci te bucura §i te vesele§te

SIC
www.dacoromanica.ro
 596 CAZANIE

clantueste, ca. de Dumnezeu esti aleasa, de PArintele

ceresc esti gatita si de toate neamurile esti laudata.
Pentru aceea, vrand Dumnezeu, sa plineasca sfatul cel
de demult, sa miluiasca, adica sa rascumpere neamtil
omenesc din robia diavolului, sant trimis sa-ti spuiu
tie veste buna, ca va pogori de va locul intru tine.
Si cela ce este nascut dela Parintele mai inainte de
veci, acum mai apoi se va naste dintru tine cu trup
omenesc. Ace la carele este in ceriu Dumnezeu, pre
pamant va fi om. Acolo este nascut dela Parintele
ceresc fara de maica, iar aicea se va naste dintru tine
fara de tata. Deci te bucura si te veseleste, ceia ce
esti cu bun dar daruita, Dumnezeu cu tine.
Iar Maria daca a auzit dela finger aceste cuvinte,
s'a mirat adus aminte de Adam si Eva cum
i-a inselat sarpele de au cazut din raiu, gandea in-
tru sine : Ce poate sa fie inchinaciune ca aceasta? $i
a zis care Inger Vad chipul tau, pre carele nici odi-
nioara nu l'am mai vAzut, si and cuvintele tale, pre
cari nici odinioara nu le-am auzit, nu stiu cum iti
voiu zice. a esti om, dar portul si graiul
nu-ti este dintru aceasta lume. Inger ti-asi zice O. esti,
dar te arati ca un om, ma tern sa nu ma insel cum
a inselat sarpele pre Eva in raiu, ca-mi spui lucruri
mari si minunate de care nu ma pricep cum sa poata
fi. Zici: Dumnezeu sa se salasluiasca in mine. Dar
cum sa incapa intr'o Fecioara mica? caci pre dansul
nu-1 poate incapea toata lumea ; $i cum sa se nasca
dintru mine? Ca acela a facut toata lumea din nimica.
In ce chip sant cuvintele tale ma mir si ma minunez.
Si a zis ei ingerul : Nu te teme Marie, nici te mira
de inchinaciunea mea, caci mult dar ai dobandit dela
Dumnezeu. Nu te mira cum se va naste Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 s eg.
LA 25 MARTIE 597

i cum va lua trup din tine, ca cola ce a facut mi-

nuni de demult, de a izvorit apa din piatra seaca §i a
secat marea, acela va face §i aceasta, ca. este Dum-
nezeu si cate va, toate le face. Deci nu te teme Marie ;
mie mi se cade sa ma tern de tine, ca tu eti mai cin-
stita decit mine, ca tu vei naste Fiu $i numele lui
se va chema Iisus. Acesta va fi mare, se va grai Fiul
lui Dumnezeu, va mosteni scaunul Parintelui sau §i
imparatia lui sfarsit nu va avea.
Raspuns-a Maria §i a zis lui : Cum sä nasc fiu, ca
de barbat nu stiu? Multe minuni s'au facut de multe
ori, iar fecioara WA de barbat sa nasca, nici odinioara
n'am auzit.
Si iar a zis ei ingerul : Nu te mira, Marie, cum vei
naste fiind Fecioara. N'ai auzit de Isaia prorocul zi-
cand : t Ca o Fecioara va lua in pantece §i va naste
Flu. ? Iar in ce chip, eu nu pociu sa-ti spuiu, ci numai
atata celi zic, sa-ci aduci aminte : toiagul lui Aaron
cum a infrunzit fiind uscat si neudat? lespezile legei
vechi, cum s'au aflat scrise WA main de om? Sara
muerea lui Avraam, cum a nascut fiind stearpa i
batrana? maica ta Ana, cum te-a nascut pre tine, ca
a fost si ea stearpa? Nu te mira de aceasta, O. Dum-
nezeu, carele va sä se nasca, acela va face §i aceasta.
Rugul acela ce l'a vazut Moisi proroc in muntele Si-
nai arzand cu vapae de foc, cum n'a ars, ci eta verde?
Asa §i tu vei lua intru tine focul dumnezeirei §i nu
.

te va arde. Duhul Sant va pogori spre tine i vei in-

greca §i puterea celui de sus te va umbri, Duhul
Sfant cela ce a luminat prorocii, Duhul Sant cela ce
te-a ferit pana acum Fecioara, acela va petrece in
pantecele tau. Iar de nu ma crezi, dute la Elisaveta
vara ta, sa vezi Ca i aceia are acum vase luni de and

www.dacoromanica.ro
J 9
598 CAZ AN1E to

a ingrecat, fiind si ea stearpa §i batrana. Atunci sa

crezi CA ori cate va Dumnezeu, le poate face, si nimic
nu este sa nu se poata lui Dumnezeu. Pre Fiul lui
Dumnezeu, zic tie, ca vei na§te. Iar to stai §i to miri
§i intrebi cum vei nate ? Duhul Sant ce da. darurile,
ce face prorocii, ce invata dascalii, ce intelepte*te
neinteleptii, ce lumineaza orbii, ce face cate va, acela
va savar§i §i na§terea ta.
Raspuns-a Fecioara si a zis: Tata eu roaba lui Dum-
nezeu, fie mie dupa cuvantul tau. Gata sant intru voea
Domnului meu. Roaba lui Dumnezeu sant, nu voiu
e*i afara din zisa lui, nici voiu calca invatatura lui.
Fie apa cum zici. Sa petreaca intru mine darul lui.
Gata sant sa nasc, ca pentru aceia am gatit sufletul
meu, pentru aceia am ferit fecioria mea. Sa-mi fie
mie dupa cuvantul tau.
Aceste cuvinte daca le-a grait Preacurata Fecioara,
indata s'a dus dela dansa ingerul.
Acest praznic praznuim noi astazi, iubitii mei cre-
§tini. De, aceasta se mira ingerii, se veselesc dreptii
§i-1 cinstesc sfintii. Aceasta este incepatura mantuirii
oamenilor ; caci pentru aceia s'a pogorit Dumnezeu
din ceriu, ca sa, sue pre Adam §i cu dansul tot nea-
mul lui, acolo de unde a cazut. Pentru aceia s'a aratat
smerit, ca sa inalte pre om. Aratatu-s'a fara de cin-
ste, ca sa-1 cinsteasca. Aratatu-s'a fara de marire, ca
sa-1 mareasca. Aratatu-s'a sarac, sa-1 imbogateasca.
Incaput-a in pantece de muere Fecioara, ca sa-1 iz-
baveasca din pantecele iadului. Fost-a prunc, ca sa ino-
easca. pre Adam. In mana de muere a lost tinut, ca
sa-lscoata din manile diavolului. Acestea toate pentru
mantuirea oamenilor le-a facut Dumnezeu.
Pentru aceea §i noi sa nu fim nemultamitori. Sa

4L-3Z
www.dacoromanica.ro
"g3L m;
g LA 23 APRILIE 599-g

nu spurcam sfintele zile cu betii, cu curvii, cu cuvinte

spurcate, cu fatarii, cu apucari §i cu altele ca acestea
de cate se bucura diavolul, cand le facem ; ci cu mul-
tamire, cu paza sfintei Biserici sa prasnuim, cu mi-
lostenie catre saraci, cu priinta catre fie§te-ce cre§tin,
cu dragoste nu numai catre prieteni, ci §i catre ceia
ce nu ne iubesc, cu pocainta de pacate, cu ispovedanie,
cu umilin a, cu inima infranta. Atunci Dumnezeu cu
mila va cauta spre noi, pacatele noastre va ierta §i
Area cinstita lui Maica ne va indrepta pre noi catre
imparatia cea de veci a Fiului sau §i a Dumnezeului
nostru, acolo unde imparate§te intr'o putere §i intr'o
Dumnezeire cu Parintele §i cu Duhul Sfant, acum §i
pururea. §i intru veci netrecuti §i nesfar§iti. Amin.
--1Tr- ^-- -...T.--....."--"-.1,.."IT- I-.--....M..--AIAJAI--.
B3 tOM>:; 83 >3 TOEGI)-"IT,--
+^. Z.)

0 -A_ z -A. 1\T I

LA 23 APRILIE
Pentru mucenia sfantulul marelui Mucenic Gheorghle,
si muncile cate a rabdat pentru dragoste i numele
lui Iisus Christos.
, ioclitian imparatul Romei avea ravna mare,
in ce chip va face sä imulteasca slujba §i
,`...
credinta idoleasca, ca sa se inchine §i sa slu-
e.--.A. jasca oamenii idolilor ; iar credinta Domnu-
{ `.- lui nostru Iisus Christos de tot sä o pearda
...1
§i sa o strice. Pentru aceia, cate temnite §i
inchisori erau, toate erau pline de cre§tini. Pre unii omo-
ra, pre altii muncea, pre altii apuca cu bine pentru ca
D
eire GA4-4
www.dacoromanica.ro
 S RAS:
600 CAZAN1E

sa se intoarca. In toate zilele erau morti si varsari

de sange. Pentru aceia scrisese si la domnii ce erau
la Anatolia sa vie sä sfatuiasca de aceasta; In p-utina
vreme s'au strans toti, si daca au sezut la sfat, a zis
catre dansii imparatul : Nici un lucru pre lume nu este
. mai de cinste deck inchinaciunea idolilor, ca sä se
inchine oamenii dumnezeilor elinesti; cine nu se va
inchina, sa, is munci mari. Deci, de-mi santeti prietenii
mei, de acest lucru sa va fie grija, de aceasta sä va
nevoiti toti, ca sa pearl crestinii de pre fata paman-
tului si sa se inmulteasca elini si cinstea dumnezei-
lor notrii. Atunci au raspuns toti domnii Anatoliei
si au zis : Asa sä fie, dupa cuvantul tau imparate.
Intru acea vreme era si marele mucenic Gheor-
ghie de doua-zeci de ani, de neam mare, si bogat $i
crestin cu credinta. Daca a camas sarac de parinti,
a luat avutie multa si s'a dus la imparatul Dioclitian,
cautand cinste si boerie mai mare. Atunci cand s'au
adunat domnii dela Anatolia, a fost si el unul dintru
dansii, caci ii era si lui mosia din Capadochia Ana-
toliei. *i daca a vazut Ca este voea domnilor dela
Anatolia sa iasa porunca dela imparatul asupra cresti-
nilor, a gandit sa marturiseasca de numele lui Chri-
stos si sä indrasneasca, sa spue ca este crestin. Atunci,
degrab a abatut de a vandut ce a avut si a dat
saracilor. Robii ce avea i-a slobozit, $i ce i-a parut O.
este bine, cu mai degrab a facut.
*i cand s'au adunat al treilea rand domnii Anato-
liei, ca sä scrie carti cu rautate asupra crestinilor, a-
tunci marele mucenic Gheorghie a statut in mijlo-
cul sfatului $i a zis: Pana cand, o imparate $i voi
boeri, yeti face rasboiu asupra crestinilor? Voua se
Cade sa faceti pace in toata lumea; dar acum pentru
4
www.dacoromanica.ro
4
 6)-;tr,nt
LA 23 APRILIE 601 "%)

ce iubi ;i rasboiul §i vrajba §i yeti sä varsati sange

sant §i drept §i sa nevoid crestinii sä creada in idoli ?
0, oameni amagiti1 Nu sant idolii Dumnezei. Nu va
amagireti, nici va orbireti sufieteste §i trupestel Chri-
stos este singur Dumnezeu. Acela este singur Domn,
dela acela s'a acut toate. Invatati-va. §i voi a crede
§i parasiti a pedepsi credinciosii.
Aceste cuvinte daca a graft santul, totii domnii
cautau spre imparatul, s vada ce va raspunde? iar
imparatul, de manie multi., n'a putut sa raspunda ;
numai a acut semn sfetnicului sau, Magnentie, sa
faca raspuns. Iar Magnentie chema aproape pre san-
tul si multe grai de bine si de cinste mare ca i se va
da dela imparatul, de se va inchina idolilor; iar de
nu va vrea, munci §i pedepse mari si amara moarte
va lua. Inca si imparatul mult a graft catre santul
si cu bine .§i cu rau, dar nimic n'a folosit. Daca a
vazut ca nu-i baggy, cuvintele nici intro seama, a
negrit de manie si a zis slujitorilor sa. is pre santul
in sulite $i sä-1 arunce in temnita. Daca l'au bagat
in temnita, l'au intins pre dansui la pamant si picioa-
rele i le-au bagat in butuc, iar de-a supra pre peptul
lui au pus o peatra mare si grea ; si asa a ramas
santul pang, a doua zi.
Iar cand a fost a doua zi, a invatat imparatul de
l'a scos din temnita. Degraba zise imparatul de a a-
dus o roat . mare, si erau imprejurul ei batute cutite
ascutite, si pre ea au legat pre sfantul. Acea roata
era intre doi stalpi sus, si dedesubtul ei erau scan-
duri incheiate, §i intru acele scanduri erau batute pi-
roane de fer lungi, unele drepte, altele strambe ca ni§-
te undite, iar altele ca niste coase ; §i cand invarteau
roata, se apropia de scandurile acelea ce erau cu a-
tt. lArJT.

www.dacoromanica.ro
t91/4 602 CAZANIE

cele piroane, §i aa sä tae trupul sfantului in mici bu-

cati. Sfantul, d'intaiu cu glas mare, dupa aceea ince-
tine], multamea lui Dumnezeu. Atunci de naprasna s'a
aratat un nour mare, si trasnete §i fulgere mari s'au
fa cut, 5i s'a auzit glas din ceriu, zicand: Nu to teme
Gheorghie, ca eu sant cu tine. Dupa acel glas a fost
semn, §i intru ochii tuturor a venit ingerul lui Dum-
nezeu, §i l'a deslegat, si a fost sanatos de toate ranele.
Doi oameni, Anatolie §i Protoleon, dintru acei
domni ce erau acolo, au crezut in Christos 5i au stri-
gat cu glas mare : Unul este Dumnezeu adevarat, In-
tru carele cred crestinii. Degrab a invatat impara-
tul, faia de nici o intrebare, de le-au theat capetele.
Scarbit fiind imparatul §i neavand ce face, a zis
sa duca pre sfantul, sä-1 bage intro varnita §i sa.-1 la-
se acolo pana nu-i vor ramane nici oasele. Iar sfan-
tul, ducandu-1, cu glas mare se ruga a§a Ajutorul ce-
lor scarbiti §i nadejdea celor fara de nadejde, Doam-
ne, Dumnezeul meu, asculta pre robul tau, cauta
spre mine 5i ma miluqte, ma scoate din viclqugurile
ce m'au impresurat §i-mi da putere pana la sfaritul
vietei mele, sa-mi tiu credinta ce am intru numele
tau cel Slant, ca sä nu zica zrajm4i mei: Unde este
Dumnezeul tau? Arata puterea ta, preamare§te nu-
mele tau, 5i trimite ingerul pazitorul meu sä ma is-
baveasca, cum ai izbavit pre cei trei tineri din cupto-
rul cel de foc, ca to e§ti preamarit in veci, Amin. Si
daca a sosit, si-a facut cruce §i a sarit insu§i in varnita.
Dupa trei zile a zis imparatul sa se duca slujito-
rii sa vada. Si ducandu-se, au aflat pre sfantul cu to-
tul sanatos 5i vesel, multamind lui Dumnezeu. Daca
a auzit imparatul a zis, ca, aceste lucruri se fac cu
farmecele §i cu me§te§ugurile sfantului, 5i degrab a
"Tog
www.dacoromanica.ro
'RT.P -6.-::::x
.6LA
LA 23 APRIL1E 603 CJ-

invatat sa aduca niste caltuni de fer ce aveau dill la-

untru cue ascutite, sa-i bage in foc, sa-i faca roii §i
sa incalte pre santul, §i asa batandu-1 §i impingan-
du-1 sa-1 duca in temnita.
Santul mergand, graia insu§i intru sine : Alearga
Gheorghie, alerga, ca sä ajungi ce poftesti. Apoi §i
pre Dumnezeu chema §i zicea : Cauta din ceriu, Doam-
ne, §i vezi truda mea si asculta suspinele robului
tau celui pedepsit, ca se inmultira vrajmasii mei si
ma urara pentru sant numele tau. Ci insu-ti ma
tamadueste, Doamne, ca se spaimantara oasele mele,
§i-mi da rabdare pana la sarsitul vietei mele, ca sa
nu zica vrasma§ii mei ca, m'au inghitit. Asa s'a ru-
gat santul pana ce l'a bagat in temnita.
A doua zi a §ezut imparatul cu WO boerii sai, in-
tr'un camp mare $i larg, §i a zis sa aduca pre san-
tul din temnita. Cat.l'a vazut ca vine drept pre talpe
i sanatos, s'a mirat sir a zis : Lasa, Gheorghie, mes-
tesugurile §i farmecele tale si vino de to inchina cicum-
nezeilor, ca vei lua alte munci mai mari si mai apoi
iti vei perde si viata. Sfantul iar a raspuns : 0 nebun si
fara de minte ce esti imparate, ca. minunile Dumne-
zeului meu le faci ca sant meste§uguri §i farmece.
Imparatul daca a auzit acest cuvant, foarte s'a maniat
si pe data cu glas groaznic a poruncit sä bata pre
santul preste gura zicand : Invata-te a cinsti pre
imparatul, iar nu a-1 ocari. Dupa aceea, iar a zis sä-1
tinda pre patnant si cu vine de bou sa.-1 bata fail de
nici o mild. *i asa a fost ranit santul si pre pan-
tece si pre spate, 'Ana s'a lipit trupul lui cu sangele
de pamant.
Santul rabcand toate si multamind lui Dumnezeu,
a stralucit fata lui ca soarele, atata cat §i imparatul
Tox

www.dacoromanica.ro
 -mac
.e9r4 604 CAZANIE

Dioclitian s'a mirat §i a zis, a nu rabda santul

pentru barbatie, ci pentru farmece. Iar Magnentie a
zis catre imparatul: SA chem un fermecator sä
biruiasca pre santul cu farmecele.
Cand a fost a doua zi, .a §ezut iara§i imparatul
in campul in care §ezuse §i in cealalta zi. $i chemand
pre un fermecator ce-1 chema Atanasie, a venit, tiind
inteamandoul mainile pahare cu otrava, §i a zis
catre imparatul: De vei vrea imparate sä Vac pe
Gheorghie sa-§i piarda mintea §i sä piece voei tale,
el sa bea din otrava ce tiu in mama stanga ; iar de
vei vrea sa moara numai decat, sa bea din otrava
ce tiu in mana dreapta. $i a invatat imparatul de
au adus de grab pre santul Gheorghie, §i daca l'au
adus a zis catre dansul imparatul: Acum vor sa se
strice §i sä peara me§te§ugurile tale, Gheorghie. Si
a zis sä bea din otrava ce Linea fermecatorul in
stanga. Iar santul, tar' de nici o indoire, a luat pa-
harul §i a zis : Doamne, Iisuse Christoase, cela ce ai
zis ca macar §i otrava de ar bea robii tai, Inca nu
le va strica nimic; Sfintia Ta lumineaza puterea Ta,
spre mine robul Tau. Si de grab a baut otrava
aceea, §i nimic tau nu i-a fost. Iar imparatul a zis
lui Atanasie fermecatorul, sa-i dea §i otrava cea de
moarte, sa o bea. Si luand-o santul §i aceea o a
beut, §i nimic tau nu i-a fost. Daca a vazut acea
minune, toti s'au mirat §i mai vartos fermecatorul
Atanasie, §tiind ce putere avea otrava aceea.
Dupa catva cias a zis imparatul catre sant : Gheor-
ghie, pana and ne vei scoate din minte cu mete-
§ugurile tale? §i pana cand vei ascunde de noi, de
nu ne spui cum calc4 atatea munci, §i nici acum
de otrava nimic nu-ti fu ? Spune, in ce chip faci
-T0)1 /Ar-JGP.

www.dacoromanica.ro
 40x LA 23 APRILIE 605 0-
acestea ? Atunci a raspuns sfantul Gheorghie : SA
nu iti pae, imparate, ca m'am pazit eu cu me§te§u-
guri omene§ti, ci cu darul §i cu puterea Dumnezeu-
lui meu, cela ce a zis, ca cine va crede intru Mine,
lucrurile ce fac eu, §i acela va face. Dioclitian a
zis : Care lucruri ziceti ca sant ale Dumnezeului vostru
Christos ? Sfantul a zis : Tamaduirea bolnavilor, ve-
derea orbilor, invierea mortilor §i altele ca acestea.
Raspuns-a fermecatorul Atanasie catre imparatul
si a zis : Miru-mä, imparate, cum i§i rade acesta de
imparatia ta, caci not pururea mari §i minunate lu-
cruri vedem facandu-se de Dumnezeii no§tri ; iar de
invierea mortilor, pana acum Inca n'am auzit. Deci
de va fi sa poata face el §i -aceasta sa invie mortii,
putem cunoaste ca la mare Dumnezeu se inchina
acesta. D'inaintea scaunului imparatului, ca la cinci-
zeci de stanjeni de departe, era o groapa a unui om
mort elfin ; pre acela zicea fermecatorul Atanasie sä-1
invie Gheorghie. Dup. cuvantul lui Atanasie §i al
lui Magnentie, cari ziceau sfantului sa arate puterea
Dumnezeului sau, raspuns-a sfantul : Jupane Mag-
nentie, Dumnezeul meu, carele a facut toate cu cu-
vantul sau, acela poate sa faca §i aceasta ; insa voi
santeti amagiti §i n'aveti ochi sa vedeti §i sa price-
peti. Dar pentru multimea de oameni ce stau aicea,
face-voiu §i aceasta. Daca o voiu face, sa nu ziceti
iara§i ca am facut cu farmece, ci cu puterea Dumne-
zeului meu. Aceasta a zis sfantul §i de grab a pus ge-
nuchile la pamant §i cu lacrimi se ruga lui Dumne-
zeu in taina. Dupa aceea s'a sculat §i iara§ cu glas
mare se ruga zicand : Doamne, cela ce tii toate §i toate
le poti, carele nu 14 in ru§ine pre ceia ce nadaj-
duesc intru tine, Doamne Iisuse Christoase, ascuL
'To.%
-e..=1%3
www.dacoromanica.ro
.e9rJ11 606 CAZANIE

to -ma intru acest cias, cum ai ascultat pre Apostoli

tai la toata ruga for ; asculta-mä si arata acestui
neam viclean, semn din ceriu, si invie mortul ce este
intru aceastl groapa, pentru ca sa se rusineze si sä
se infrunteze totii vrasmasii tai, sa se preamareasca
numele tau cel slant, si sa cunoasca ca to esti singur
Dumnezeu adevarat si mare preste tot pamantul ; ca a
to este marirea in veci, Amin. Si daca a zis Amin,
a lost tunet mare, in cat s'au speriat toti, si de o
data s'a destupat groapa si a inviat mortul. Iar oamenii
au inceput a striga cu glas mare, zicand : Mare este
Dumnezeul lui Gheorghie ; si s'a facut galceava mare.
Fermecatorul Atanasie a alergat si a cazut la picioa-
rele sfantului zicand : Adevarat este Dumnezeul tau
Gheorghie ; iartl-ma de ce am gresit tie. Atunci im-
paratul a invatat sa imblanzeasca poporul si sa tae
capul lui Atanasie, iar pre sfantul sa.-1 duca in tern-
nip, zicand ca sant amandoi niste fermecatori.
Acolo in temnita, multi mergeau de dau bani tem-
nicerilor si intrau in launtru la sfantul. Deci pre unii
tamacluea de boale, pre altii invata sa creada in Chri-
stos. Unul dintru aceia ce-1 chema Glicherie, arand
cu plugul in Carina, ii muri lui un bou, si neavand
ce face, ca un sarac ce era, a alergat in temnita
unde era sfantul, si cu lacrimi a zis : Fie-ti mill de
un sarac ca mine, sfantul lui Dumnezeu, si invie
boul meu. Sfantul a ras putinel si a zis : Du-te, ca-ti vei
afla boul viu. Iar el daca s'a dus, si-a aflat boul viu,
precum ii zise sfantul ; si nimic n'a zabovit, ci indata
a alergat iarasi la sfantul zicand : Adevarat si mare
este Dumnezeul crestinesc. Niste slujitori l'au prins
si l'au dus la imparatul Dioclitian ; iar el nici l'a mai
intrebat, nici l'a mai judecat, ci numai de a zis sa_i
1 scoata afara din cetate si sa-i tae capul.
,56,,-zp
r'Gd.

www.dacoromanica.ro
Mr,b 6Y,
.e.00x
LA 23 APRILIE 607 °c'e.).

Atunci unii din boerii curtei au Wit pre sfantul,

ca amage§te oamenii de cred in Christos, §i au sfatuit
pre imparatul Dioclitian, cand va fi a doua zi sa
tae capul sfantului.
Preste acea noapte, rugandu-se sfantul a adormit
putinel §i a vazut in vis pre Christos ca it saruta, ii
punea §i o cununa in cap §i-i zicea : Nu te teme Gheor-
ghie, ci cuteaza, ca de acum inainte te-ai Invrednicit
sä imparate§ti cu mine, §i nu vei zabovi, ci curand
vei veni la mine, de vei lua binele ce-ti este gatit.
Daca s'a de§teptat, a chemat o sluga a sa la sine §i
i-a zis : Nu te scarbi fiul meu, ci te bucura ca. Chri-
stos acum ma va lua ; §i daca voiu muri, sä iai tru-
pul meu sa-1 duci la moia maicei mele in Palestina,
iar tu sa-ti iii credir4a ce ai intru Christos. A,sa i-a
zis sfantul §i l'a sarutat.
Iar cand a lost a doua zi, imparatul Dioclitian a
*ezut la judecata lamp cap*ea lui Apolo §i a in-
vatat de au adus pre sfantul, §i cu multe cuvinte
bune §i dulci a apucat pre sfantul ; iar sfantul a ras-
puns : Imparate, aceasta dragoste ce arali acum, se
cadea sa fi aratat mai demult, sa nu ma fi muncit cu
atatea munci. De acest cuvant foarte i-a parut bine
imparatului si a zis catre sfantul : De vei vrea Gheor-
ghie, sä aibi tata, daruete-ma, cu acest dar, §i nu
te mania pre mine ; sa-ci dau bogatie our §i argint,
pentru acestea pentru toate. Sfantul a zis : De vei
vrea, Imparate, sa intram in biserica sa-ti vad dum-
nezeii tai. De bucurie, a zis imparatul sä intre toti
boerii §i toti oamenii in biserica. Iar daca au intrat
toti, a§teptau sa vada ce va face sfantul. Si §i-a ri-
dicat sfantul mama cea dreapta catre idolul Apolo $i
a zis : Vrea-vei tu, idol Para de suflet, sa iai inchi_
'(-1)g r-)6P.
WZSc

www.dacoromanica.ro
*04 608 CAZANIE

naciune dela mine ? $i cu cuvantul si a facut si cruce.

Iar demoni ce locuiau in idol, cu mare glas au zis:
Nu santem noi dumnezeii, nici alt cine-va din noi, ci
acela ce marturisesti tu, este Dumnezeu adevarat.
Noi am fost ingeri, si pentru mandria noastra ne-am
facut diavoli si amagim oamenii sa se inchine noun.
Sfantul a zis : Dar pentru ce stati aicea acum unde
sant eu robul lui Dumnezeu cel adevarat? De o
data s'a auzit sunet si tipet si plangere dela dumne-
zeii capistei, si ei toti au cazut de s'au sfaramat in
mici bucati.
De aceasta s'a auzit si pana la curtea imparatului,
si imparateasa lui Dioclitian nu mai putea tine cre-
dinta intru ascuns, ci indata a alergat de a cazut la
picioarele sfantului de i-a multumit, si pre imparatul
l'a blestemat si pre dumnezeii lui. Imparatul indata
a invatat sä tae capul sfantului impreuna si al im-
paratesei Alexandra. Au luat slujitorii pre sfantul si
pre imparateasa si i-au scos afara din cetate. Impa-
rAteasa mergand, se ruga $i lauda pre Dumnezeu.
Cand a fost la mijloc de cale, a ostenit si s'a cerut
sä sada. $ezand pre o peatra, si-a dat sufletul in !liana
lui Dumnezeu.
Iar sfantul Gheorghie, daca a ajuns la locul cel de
pierzare, si-a ridicat mainile in sus si se ruga intru
acest chip : Laudat esti Doamne Dumnezeul meu, Ca
nu ma dedesi sa ma vaneze ceia ce ma cercau, nici
se bucurara de mine vrasmasii mei, ci ma scosesi ca
pre o pasare din latul vanatorului. $i acum ma as-
culta Stapanitorule sfinte si-mi ajuta intru acest cias
mai de pre urma, si-mi isbaveste sufletul meu de vi-
clesugul diavolului si al slujitorilor lui, si nu pome-
ni rautatile ce mi-au facut mie vrasmasii mei, ci-i
'Tog
g-L-LP

www.dacoromanica.ro
 LA 23 APRILIE 609

iarta §i le da pace si sanatate, indrepteaza catre

voea Ta. Primeste Doamne si sufletul meu odih-
neste cu suflete,le sfintilor tai.. Celor ce vor chema
numele meu intru ajutor, da-le for cererea for ca to
esti laudat §i preamarit in veci, Amin. Asa s'a rugat
sf4ntul si cu bucurie si-a plecat grumazii, iar sluji-
torii i-au taiat capul. Deci asa sufletul lui a mers
in mana lui Dumnezeu.
Trupul lui l'a luat sluga lui, precum i-a zis sfan-
tul, si l'a dus in Palestina. Acolo multe minuni fa-
cea, $i nu numai acolo, ci in toate locurile, cine it
va chema cu credinta, on in cale, on in cask on in
fieste-ce primejdie, ajutor gata se aft. tuturor.
Pentru aceia si noi, iubiti crestini, ce ne-am in-
vrednicit de am ajuns aceasta sfanta si cinstita zi, sa
praznuim intru bucuria sfantului. Sarmani si streini
sa-i socotim ; pre cei din inchisori sa-i miluim; pre
cei bolnavi sa-i cercetarn ; biserica sa pazim. Nu lu-
meste, ci dumnezeeste si sufleteste sä praznuim; nu
cu betii si cu lacomii; nu cu cuvinte desarte, cu
jocuri §i cu cantece lumesti, caci acestea toate lu-
cruri dracesti sant, si acela ce be va face, parte cu
Christos nu va avea. Multi au petrecut ca aceasta zi
de asta-zi, cu betii si cu cheltueli rele, iar acum sant
tarana in parnant. Numai ferice de cela ce face bine
pentru sufletul sau. Pentru aceasta si noi sa ne nevoim,
ca sä ne fie de ajutor si de iolos ruga sfantului de
astazi intru marirea si cinstea Domnului §i Dumne-
zeului nostru, a caruia este cinstea si inchinaciunea,
d'impreuna cu Parintele si cu Duhul sfant, acum si
pururea intru veci netrecuti §i nesfarsiti. Amin.

.i. www.dacoromanica.ro
39
W:4-M13ZSLOVAIWNeME<V402.-1
.III-------.T1r1,-Ire/-'TII.,.-TInI--ww-/-armI-,rwr-.r.r-I

CAZ_A_1\TI
LA 24 IUNIE
Pentru na$terea siantului $i maritului proroc Joan
mergatorul Inainte.
recum cand rasare soarele celor ce sant intru
) intuneric, mai inainte se arata raza, carea
da stire tuturor celor ce asteapta venirea
soarelui,asa $i nasterea sfantului loan, ca
o raza prea luminata a stralucit dintru maica
stearpa si s'a aratat atuncea celor ce erau
intru intunerecul pacatelor. Ca un luceafar inaintea
dreptului soare Christos, a alergat Joan martor po-
caintei, si cu nasterea sa pre multi a veselit, precum
spune noun asta-zi sfanta Evanghelie1), zicand :
A fost in zilele lui Irod, imparatul jidovesc, un
preot oare carele ce-1 chema Zaharia, si muerea lui
o chema Elisabeta. Si erau amandoi oameni buni si
drepti inaintea lui Dumnezeu, si umblau intru toate
poruncile si invataturile lui Dumnezeu, fara de pri-
hana. Prunci ei nu aveau, caci Elisabeta era stearpa,
si amandoi erau batrani si trecuti.
Iar cand a fost vremea aceia cand nisi o nadej-
de nu mai aveau ei sa faca fiu, intr'o zi mare de
praznic a intrat Zaharia in biserica, si in ciasul ru-
gaciunei cand era imbracat intru toate vesmintele cele
preotesti, a luat cadelnita si a intrat in biserica cea
mare dinlauntru unde se chema Sfanta Sfintelor, unde
altul nimenea nu intra fara numai preotul; si toata
') Lu:a 1, 5-67,

www.dacoromanica.ro
J
 LA 24 IIIN1E 611

multimea oamenilor sta inaintea u§ei de se ruga. Iar

daca a intrat inlauntru i s'a aratat lui ingerul lui
Dumnezeu de-a dreapta oltarului cadirei. Dica l'a
vazut Zaharia s'a spaimantat §i s'a infricopt, Si ina-
inte nu putea sa mai pa5easca, §i gandea intru sine :
ce lucru poate fi acesta ce vad? Inger poate fi, au
alt preot fail mine slujqte? Legea invata numai preo-
tul singur sa slujeasca, dar acesta de unde a intrat
aicea? Inger poate fi, iar nu om. Dar cu ingerii cum
voiu sluji? Ce voiu face? Fugi-voiu de aicea, sau
inchina-ma-voiu lui? ca-1 vad luminat §i bland; dar
nu §tiu de este venit Cu veste buna, on cu rau i cu
manic. Isaia §ezand a vazut pre Dumnezeu; Iezechiil
pre scaun a spus ca a vazut pre Dumnezeu ; Daniil
4jderea pre Parintele ceresc §ezand l'a vazut ; iar
pre acesta it vad ca sta ca §i cum ar fi venit sä stranga
i sa intrebe de pacatele mele §i ale oamenilor, §i
in loc de cinste pentru preotie voiu avea munca.
Acestea gandind Zaharia §i fiind spaimantat, lin
§i cu blandete i-a raspuns ingerul §i i-a zis : Nu to
teme Zaharie, ca buna veste am venit sa-ti- spuiu :
Dumnezeu a auzit ruga ta §i muerea ta Elisaveta va
na§te tie fiu, §i-i vei pune numele lui Joan, i multi
pentru naterea lui se vor bucura. Tie va fi fiu, iar
altora tuturor va fi sfevlic §i lumina. Ca va fi mare
inaintea lui Dumnezeu, i yin §i beutura care ame-
te§te nu va bea, §i de Duhul Sant se va umplea Inca
din pantecele maicei sale. Si acela va merge inain-
tea lui Dumnezeu, de va tocmi calea lui §i va gati
inimile oamenilor sa cunoasca taina mantuirei, §i pre
multi din neamul jidovesc va intoarce catre Domnul
Dumnezeul lor.
Aceste cuvinte daca a auzit Zaharia, a raspuns i

www.dacoromanica.ro
J
r x612 CAZANIE

a zis catre finger: Din ce O. cred aceasta? ca eu n'am

venit in biserica sa ma rog pentru ca sa nasca mue-
rea mea fiu, ci ma rog pentru mantuirea oamenilor,
pentru imputinarea vr4ma§ilor §i pentru ajutorul
Bisericei. $i pre ce voiu cunoa$e aceasta? a eu sant
batran §i muerea mea este stearpa. Ingerul a zis ca-
tre Zaharia : Ce te indoe§ti Zaharie ? Indoe§ti-te i
nu crezi 1 Dar Avraam n'a fost de o suta de ani *i
pantecele Sarei mort §i amortit de batranete, §i cum
a nascut fiu pre Isaac? De n'ai avea pre ce cunoate,
ai putea sa te indoqti, iar tu §tii cate lucruri minu-
nate a facut Dumnezeu, §i nu vei sa. crezi? Avraam
a fost pagan i a crezut, iar tu e§ti preot §i nu crezi?
Raspuns-a Zaharia iar4i §i a zis : $tiu acestea toate,
insa Avraam nu vrea crede, de nu-i vrea da Dumnezeu
semn taerea imprejur. Aaron 4jderea nu vrea cre-
de, de nu-i vrea infrunzi toiagul. Ghedeon nu se vrea
pricepe, de nu vrea cadea roua pe lana. Dar eu pre ce
voiu pricepe §i pre ce voiu crede aceasta? Aceste cu-
vinte daca a zis Zaharia, ingerul a raspuns §i a grait
catre dansul : Eu sant Arhanghelul Gavriil ce slujesc
inaintea lui Dumnezeu §i sant trimis sa -ci spuiu tie
acestea. Iar tu de ceri semn, ca sa crezi. §i ma intrebi
pre ce vei cunoa§te aceasta, acest semn dau tie : SA fii
mut §i sa nu poti grai pana se vor plini aceste toate.
Acestea fiind §i zabovindu-se preotul din laun-
trul altarului, oamenii dinafara se mirau de zabava lui
ce se zabovea in biserica. $i daca a e§it din biserica,
de frica. §i de sudori fiind cuprins, indata l'a incun-
giurat pre dansul multimea oamenilor, ceia ce-1 a§tep-
tau §i-1 intrebau, ce a fost de a zabovit atata in bise-
rica. Iar el in loc de limbs, cu mana le arata, §i au
priceput oamenii ca a vazut o vedenie in biserica.
(4.
www.dacoromanica.ro
J
 LA 24 IIINIE 613

Daca s'a umplut zilele ce-i erau lui de slujba sa slu-

jeasca, s'a dus la casA-§i.
In a §e2,sea luna dupa ce s'a zemislit Joan in pante
cele mane -sa Elisaveta, a venit in cetatea Nazaretu-
lui acela finger Gavriil de a adus veste buna Prea-
sfintei §i Preacuratei Fecioare Maria. Veste bunA i-a
adus, cum Dumnezeu Parintele ceresc s'a milostivit
spre neamul omenesc §i a vrut ca Fiul sau Iisus Chri-
stos sa se nasca dintru dansa, nu cu amestecare bar-
bateasca, ci cu puterea Duhului Sant se va zemisli si
se va na§te Dumnezeu cu trup omenesc, numai fara
de pacate, §i cum acela va zdrobi capul §arpelui ce-
luia ce a in5elat pre Adam in raiu, §i intru dansul tot
neamul omenesc. De acestea de toate, daca a adeverit
pre sfintia sa, a zis §i aceasta catre dansa : SA te duci
la. Elisaveta vara-ta, ca. §i aceia a zemislit prunc la
batranetele sale.
Acestea daca a auzit Preacurata Fecioara, degrab
s'a si dus, a intrat in casa Zahariei §i a aflat pre Eli-
saveta ingrecata, avand prunc in pantece. Si daca
s'a inchinat Nascatoarea de Dumnezeu Maria, Elisa-
vetei, pruncul Joan salta cu bucurie in' pantecele
ei, §i cu saltarea sa, aceste cuvinte a dat in urechile
mane-sa : Ce zabave§ti maica de nu te inchini Mariei
maicei lui Dumnezeu? Ce nu preamarqti §i sa lauzi
pre ceia carea poarta intru sine pre FAcatorul a toata
lumea? Ce nu te inchini celuia ce este in pantecele
ei? CA aceluia se inchina toate cetele cele ingereti.
Eu, de-4 fi nascut afara pre lume, cu degetul
at-Ma oamenilor §i 4 grai: Acesta este mielu§elul lui
Dumnezeu, cela ce a luat pacatele lumei. Dar pen-
tru-cA sant in pantece ca intro temnita inchis, iata cu
saltarea mea ma inchin cu bucurie inaintea celuia

www.dacoromanica.ro
r 614 CAZANIE

ce a vrut de a venit sä izbaveasca pre Adam din iad

si pre toti ceia ce sant dintru clansul.
Iar Elisaveta nu putea rabda saltarea pruncului
dintru sine, ci s'a umplut de Duhul Sant si a strigat
de a graft catre Fecioara: Binecuvantata esti intra
mueri si binecuvantat rodul pantecelui tau ; si de
uncle imi fu mie aceasta, de veni maica Domnului
Dumnezeului meu la mine? Aceste cuvinte a grait
Elisaveta. Iar Preacurata Fecioara Maria i-a spus ei
toata taina sa, cum a venit finger de i-a adus veste
buna de nasterea Fiului lui Dumnezeu si cum o a
trimis la dansa, sa se adevereze de toate cate a grait
ei ingerul. Dad i-a spus Elisaveta vara ei si ale
sale taine toate cum a vazut Zaharia barbatul ei in
Biserica pre finger si i-a spus ca va naste fiu, si i-a le-
gat limba de nu poate grai pentruca n'a crezut, si din
saltarea pruncului ce cuvinte i-a venit in urechi,
atuncea Maria s'a veselit si a mulpmit lui Dumne-
zeu, ca s'au implinit toate cuvintele cate i s'au graft dela
Dumnezeu. Si a petrecut cu Elisaveta trei luni, bu-
curandu-se de darul lui Dumnezeu, si dupa aceea
s'a intors la casa sa.
Zaharia era mut, cum am mai zis. Dad s'a um-
plut vremea sa nasca Elisaveta, si a nascut fiu, si au
auzit ceia ce erau prin prejur rudeniile ei, au venit si
s'au adunat toti la nasterea ei si se veseleau cu clansa.
Iar cand s'au strans rudeniile, sä pue nume pruncu-
lui, a aratat cu mana catre tata-sau Zaharia, si cum
va vrea sa-i pue numele. Iar el a cerut o tabla si a
scris asa : Ioan sä fie numele lui. Si se mirau toti. Si
indata s'a deschis gura lui, s'a deslegat limba lui si
a inceput a grai si lauda pre Dumnezeu. Asa s'a nä--
scut Joan inainte mergatorul dintru amestecare bar-

www.dacoromanica.ro
.3
tte LA 24 IUNIE 91511
bateasca §i muereasca, iar nu din Duhul Sant. Numai
insu§i Iisus Christos s'a zemislit din Duhul Sant,
iar alt nimenea pre lume. Atata spune istoria sfintei
Evanghelii de naterea lui Joan.
Ascultati §i invatatura lui ce invata mai apoi pre
lume de zicea') : (Pocaiti-va ca s'a apropiat impara-
tia ceriului; iata §i securea la radacina copacilor za-
ce. Deci fie-ce porn ce nu va face roada bunk taeat
va fi §i in foc va fi aruncat,. Sacurea care zace pre
radacina a tot pomul, zice ca este moartea ce zace
pre viata a tot omul, de tae §i curmeaza viata noastra.
Deci, fie§te-ce om ce nu va face lucruri bune, adeca
dreptate, milostenie, ruga, curatie, paza la Biserica,
ci va fi lipsit si sec de acestea §i Inca si de alte lu-
cruri bune ce sant, aceluia om va fi taeata. §i curma-
ta viata lui, §i ca un porn uscat va fi aruncat in fo-
cul de veci.
La aceasta Inca §i alta pilda grea catre multime :
,Dupa mine vine acela a caruia Lopata este in mina
lui, §i va curati aria sa, §i va aduna graul sau in jit-
nita sa, iar plevele le va arde cu focul nestins,.Lo-
pata este judecata lui Dumnezeu cea strapica, iar a-
ria este toata lumea, intru care petrec dreptii d'impre-
una cu pacato§ii, ca §i intr'o arie graul cu plevele.
lar in ziva judecatei, dreptul judecator, Domnul
nostru Iisus Christos, va desparti pre drepti din
pacatoi, ca graul din pleve. Pre cei drepti va aduna
intru imparatia sa, ca graul in Jitnita, iar pre cei pa-
cato0 pe nea§teptate ii vor sufla ingerii cei cumpliti,
ca un vifor nite pleve, §i ii vor .goni in focul ne-
stins si in muncile de veci. Pentru aceia sä va te-
meti acum de acea despartire groaznica *i de muncile

J
') Mat. 3, 2 § c. 1.

www.dacoromanica.ro
616 CAZANIE LA 24 IIINIE

matcei focului. *i nimeni din voi sa nu fie pleava seaca

de lucruri bune si suflat de furtuna diavolului in pa-
cate si in pofte. Iar de ai fi si pleava, lesne iti este
sa te faci grau, caci acum Inca esti impreuna cu graul.
Deci pana esti intru aceasta lume sileste, din cat iti
este puterea, spre toate lucrurile cele bune, ca sa nu
te apuce moartea pleava, ca der-aci grau nu vei putea
sa mai fi, ci numai in foc trebue a arde.
Deci socoteste, o omule, ca esti asemanat unei ple-
ve. Deci nu te inalta, nici te mandri, nici te Linea
mare de cei mai mici ; ca aicea sant mici $i saraci, iar
inaintea lui Dumnezeu vor fi mai marl ; nu vor fi
pleve, ci vor fi grau intru jitnita imparatiei ceriului,
adunati de Dumnezeu. Pentru aceia multa nevointa
va trebueste sa aveti intru aceasta lume, spre toate lu-
crurile cele bune, de va este voea sa fiti grau pre aria
Domnului vostru si de-a dreapta lui sa fiti dusi intru
imparatia ceriului,pre carea not toti sa o doban-
dim, pentru Iisus Christos Domnul nostru, a caruia
este marirea, cinstea si inchinaciunea, dimpreuna cu
Parintele $i cu Duhul Sant, acum si pururea $i intru
veci de veci. Amin.

www.dacoromanica.ro
a)
1911,v /,,, ""..,"~". ...a,...^.....
."-^,,,,,,W,-,

7
LA 29 RIME
Pentru viata sfintilor sl maritilor Apostoli
Petru sl Pavel.
postolul Petru este de semintie jidov, din -
tr'un sat mic ce se cheama Vitsaida. Pre ta-
1
.-. - - - - . ,_, , ._. -_, - -_, . ._, , ._. - --.- ._. . .-. .. ,-. - ,-.

C _A_ Z _A. 1\7- I

vWWW^WW0

', tal lui l'a chemat Iona, insa nu prorocul

5e0j,r) acela de carele auzim ca. l'a inghitit chitul
4 §i iar 1-a dat sanatos, ci altul pre numele ace-
:, luia. Avea §i alt frate de -1 chema Andrei,
pre carele to ;i it §titi, ca. a fost §i el in cei doi-spre-
zece Apostoli.
Petru lua muere §i faca cu dansa un fat §i o fata ;
iar Andrei iubi curatia, §i pentru-ca intru acele zile
era Ioan Botezatoi ul de marturisea pocainta §i bo-
tezul, s'a dus §i s'a dat lui ucenic. Iar daca a botezat
loan pre Christos §i l'a marturisit pre dansul mai
mare decat pre sine, auzind Andrei, a lasat pre Joan
si s'a dat ucenic lui Christos.
Dupa cate-va zile a aflat pre frate-sau Petru §i a
zis catre dansul : Aflat-am pre Mesia, ce-1 'cheama
Christos. i l'a luat cu sine §i l'a dus la Christos. Iar
Christos daca a vazut pre Petru a zis: Tu esti Simon
feciorul lui Iona ; to to vei chema Kifa ce se zice
Petru.
Dupa aceia acest Apostol a parasit muerea §i casa
sa §i toate valurile lumei, de buna voea sa. Pentru a-
ceia ti Christos l'a cinstit pre dansul si l'a facut mai
mare Apostolilor §i a zis : Tu e§ti Petru §i pre peatra

www.dacoromanica.ro
618 CAZANIE

ta, adeca pre credinta ta, voiu zidi Biserica mea, $i

portile iadului, adeca gura ereticilor, nu va putea sa
o risipeasca. Si iti voiu da cheile imparatiei ceriului,
$i ce vei lega pre pamant, fi-va legat $i in ceriu ; $i
ce vei deslega pre pamant, fi-va deslegat $i in ceriu.
Acest Apostol pre mare a umblat ca $i pre pamant
uscat. Acesta a vazut $i minunea ce a facut Christos
la schimbarea sa la fata in muntele Tavorului, $i a
auzit glasul Parintelui din ceriu. Si altele multe
spune Santa Evanghelie de dansul.
Domnul nostru Iisus Christos daca a rabdat munci
de buna voea sa $i cu moartea sa a calcat pre cel
ce avea puterea mortei, adeca pre diavolul $i a inviat
a treia zi din morti, atuncea acest Apostol Petru a
fost inaintea A postolilor tuturor, $i a fost ca o gura
altor Apostoli $i Invatatori ; caci pentru invatatura
lui s'a umplut numarul celor doi-spre-zece Apo-
stoli, cand a zis sa arunce sorti, sä vada pre carele
va alege Dumnezeu in locul Iudei. Si iara$i pentru
mangaerea cuvintelor lui ce a grait in ziva Rusalii- 1
lor, a crezut trei mii de oameni, precum scrie la Fap-
tele Apostolilor. Acesta a tamaduit $i pre un olog
din na$tere, ce zacea inaintea portei Bisericei ce se
chema poarta frumoasa. Acesta pre Anania $i pre
muerea 'sa Safira cu cuvantul sau i-a omorit, pen-
tru-ca tineau intru ascuns din banii ce erau sa-i dea
la ob$tea Apostolilor. Atata dar dobandise din pu-
terea Duhului Sant, in cat $i umbra lui, pre cel bol-
nav ajungea de-1 umbrea, el se tamaduia. Acesta $i
pre un bonav ce zacea de opt ani in pat l'a tamaduit
in Lida. Acesta a inviat pre o fata ce o chema Ta-
vita in cetatea Iopia. Acesta $i in Chesaria a botezat
pre paganul Cornilie suta$ul. Acesta a deschis limbilor

www.dacoromanica.ro
 LA 29 IIJNIE 6191
upa credintei, invatand ca Dumnezeu nu se intoarce
de catre nimenea : nici de catre jidov, nici de catre
elfin, cine va vrea sä se pocaiasca.
Pre acesta, Trod imparat, ce-1 mai chema §i Agripa,
l'a prins de l'a legat §i l'a bagat in temnita, *i a
doua zi vrea sa-1 tae dar preste noapte ingerul lui
Dumnezeu l'a scos pre dansul din temnita.
De-acii multe tari §i multe locuri umbla, invatand
cuvantul lui Dumnezeu §i puind preoti §i episcopi
credincio0or lui Christos, pana ce a sosit tocma §i
la cetatea Roma, §i acolo in toate zilele se aduna
multime de oameni §i-i invata sä creada intru unul Dum-
nezeu Parintele a-tot-tiitorul, §i intru unul nascut
Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Christos, §i
intru Duhul Sant facatorul de viata, care purcede dela
Parintele. Acestea invatand santul Apostol, multi
se botezau pi credeau in Christos.
Iritru acea vreme era in Roma un om vrajitor §i
fermecator anume Simon, pre care it adusese din
Antiohia imparatul Romei, Claudie, ca sä-1 omoare
pentru vrajiturile lui §i pentru ciudate lucruri ce fa-
cea cu farmecele lui. Iar daca a mers inaintea im-
paratului, in loc sd-1 omoare, l'a cinstit §i l'a marit
atata cat i-a facut §i chipul lui §i l'a pus intre doua
ape ce se cheama una Tiveria alta Ramul, §i pre
acel chip scria a§a : Simoni deo sancto, adeca lui
Simon dumnezeului celui sant, caci atata amagise
spurcatul pre imparatul Claudie cu farmecele lui pi
pre Romani, in cat i se inchinau lui toti ca unui
dumnezeu.
Acest Simon vazand lucrurile §i minunile ce fa-
cea Petru Apostolul lui Christos, Inca si invatAturile
ce invata si pre paganii 0.0 se intorceau catre Chri-
tke
www.dacoromanica.ro
J
(zo
620 CAZANIE

stos, numai putea sä taca si sa-si ascunda rautatile

sale, si cunoscand Ca preste putina vreme se vor vadi
farmecele lui si-1 vor uri Romanii de nu i se vor in-
china,a inceput l'a aratare a se pune improtiva in-
vataturei lui Petru.A adunat multime de oameni si
a inceput a face aratari inaintea for ; morti arata ca.
invie,si erau tot draci de se aratau in locul morti-
lor ; ologi facea de umblau si alte aratari multe min-
cinoase facea. Si nu numai cu altii facea acestea, ci
$i el insusi se facea une-ori cu .doul obraze, alte-ori
cu trei; une-ori se facea carpe, alte-ori pasere zbura-
toarei de multe ori intra si in foc si nu ardea. Acestea
toate le tacea cu naluciri dracesti, pentru ca sa insele
pre cei prosti. Deci Simon acela unele ca acestea
facea ; iar Apostolul avand puterea adevaratului Dum-
nezeu, a Domnului nostru Iisus Christos, toate meste-
sugurile lui le arata mincinoase.
Mai apoi daca a vazut spurcatul Simon ca. mes-
tesugurile lui nu pot prinde inaintea Apostolului, s'a
laudat ca va ridica multimea oamenilor si vor ucide
pre Petru. Si cand a fost intr'o zi mare, a facut o
cununa de dafin si o a pus in capul sau. Dupa aceia
s'a suit pre o biserica elineasca inalta. Toti Romanii
acolo fiind adunati, Simon pre acel loc inalt a statut
si de acolo catre multime a strigat si a zis: o voi
oameni ,Romani, pentru-ca voi atata ati inebunit si
pre mine adevaratul Dumnezeu miati parasit, si unui
om mincinos lui Petru ati crezut, pentru aceia
acum voiu sä zic ingerilor mei, sa vie sa ma is si sa.
ma inalte sa ma duca la parintele meu cel ceresc, si
de acolo voiu sä va muncesc ca pre niste necredin-
ciosi, caci cuvantul meu nu l'ati primit. Aceste cu-
vinte daca a zis, a lovit in paline si a inceput a zbura,

www.dacoromanica.ro
 LA 29 1UNIE 6211
caci dracii it tineau pre dansul nevazut, si se arata
cum se sue catre ceriu, si foarte sus s'a suit.
Atuncea marele Apostol Petru vazand ca se in-
sea1a oamenii si striga toti cu glas mare $i zic : mare
dumnezeu este Simon; degrab a statut la ruga si a
zis : Doamne Iisuse Christoase, Dumnezeul meu, sä
nu-1 Iasi sa savarseascl ce a gandit el si ce a vrut,
ca sä. nu se insele atata multime de oameni. Dupa
aceia si-a ridicat ochii in sus catre Simon si a zis
intru auzul tuturor : Voua va zic, slugi dracesti : cu
numele lui Christos pre care marturisesc eu, de acum
sa nu-1 mai tined ci sä-1 lasati intru acest cias in
locul unde este acum.
Acestea daca a zis Petru, degrab l'au parasit dra-
cii si l'au lasat singur. Atunci a cazut Simon, vai de
el 1 de sus, si s'au sfaramat oasele lui si sufletul l'a
dat satanei, cu multi durere si cu marl suspine.
Acestea daca au fost, strigau oameni cu glas mare
si ziceau: mare este Dumnezeul pre carele marturi-
seste Petru. Atuncea sfantul Apostol s'a suit inteun
loc inalt si a facut cu mina sa taca oamenii, si a
inceput a-i invata pre dansii cuvantul lui Durnnezeu.
5i a facut minuni multe Apostolul intru acea zi si a
mangaeat oameni. 5i s'au dus care si la casa sa.
Dupa aceia_ a petrecut Apostolul cata-va vreme in
Roma si le-a pus pre Lin episcop. De acolo s'a dus in
Spania, si multe cetali a cutrierat, si a mers in Varvaria
si de acolo -in Alexandria, unde a pus pre Marcu
Evanghelistul episcop, si s'a dus in Ierusalim de a fost
la adormirea Preacuratei Fecioare, cu alti Apostoli,
si de acolo in Eghipet. 5i iarasi s'a intors in Roma
pentru ca sa intareasca crestinii. De-aci in Mediolan
$i in Vretania, ce-i zic acum Englitera. In toate aceste

www.dacoromanica.ro
r 622 CAZANIE

Sri si cetati, cu multa nevointa umbla, intorcand pa-

ganii catre credinta lui Christos, zidind Biserici $i
puind episcopi. Si iarasi a venit in Roma a treia oara.
Fiind Petru Apostolul in Roma si invatand in
toate zilele cuvantul sfintei Evanghelii, multi se in-/
torceau de cunosteau pre Dumnezeu, nu numai barbati,
ci mueri. Doua din tiitoarele imparatului Neron,
care ii erau lui mai dragi, au crezut in Christos si
au vrut dupa aceea sä se tie in curatie. Pentru a-
ceea au urit amestecarea imparatului, pi n'au mai
vrut sa se amestece cu imparatul. Acestea vazand
spurcatul imparat Neron, fiind deprins in pofta mue-
reasca, s'a scarbit foarte si a invatat sa _ucida pre
ucenicii Apostolului $i pre Apostol ca pre un vino-
vat. Atuncea slujitorii degrab au prins pre Apostolul
Petru, pe Climent si pre alti crestini multi d'im-
preuna cu Olimpa cu Irodion, Deci pre altii i-au
neat, iar pre Climent l'au slobozit, ca era rudenie
imparatului. Pre Petru l'au rastignit cu capul in
jos si cu picioarele in sus, caci insu§i §i-a cerut asa,
zicand : Nu mi se cade mie sä ma rastigniti ca pre
Christos, ca. Sfintia sa s'a rastignit cu capul in sus,
pentru ca sä caute catre patnant, vrdnd sa mearga
in iad sa izbaveasca sufletele de acolo ; iar pre mine
sa ma rastigniti cu capul in jos, sä caut catre ceriu
intru carele voiu sa ma due, Asa a fost rastignit o
zi, pi si-a dat in mana lui Dumnezeu sfantul pi lumi-
natul suflet. Asa a fost sfarsitul lui Petru ApdStalul,
si -a luat cununa vietei de veci.

lar marele Apostol Pavel si el a fost de semintie

jidov din nears mare si din boeri nascut. Mosia
lui era din Tars, Invatase legea lui Moisi _dela un
L
www.dacoromanica.ro
J
r LA 29 IUNIE 6231
dascal mare jidovesc, ce-1 chema Gamaliil. Il chema
intaiu Saul sau Savl, si Linea foarte tare legea lui
Moisi, $i pentru aceea mult rau facea crestinilor cati
credeau in Christos, pentru invatatura Apostolilor.
Acesta a fost Indemnator si spre uciderea intaiului
mucenic Stefan arhidiacon, si altor Apostoli multa
si rea suparare le facea. Nu parasea in toate zilele
de a baga crestinii in scarbe si in nevoi, si vrea sa
strice marturia credintei lui Christos.
Aceasta facand Apostolul, ii parea ca face bine.
Pentru-ca din netiinta facea, pentru aceea si Dum-
nezeu nu l'a lasat pana in sfarsit sa piae, ci a vrut
sa-1 intoarca sa cunoasca pre Dumnezeu. Cum a fost
intoarcerea lui, ascultati. Acest Apostol vazand ca
se inmulteste marturia sfintei Evanghelii nu numai
in Ierusalim, ci $i in Damasc si printr'alte cetati,
a cerut carte dela arhierei si dela dascalii jidovesti
catre jidovii ce erau in Damasc, sa lege pre toti
crestinii cati vor fi acolo, barbati $i mueri, si SA-i
aduca in Ierusalim. Ducandu-se el in Damasc, o lu-
mina din ceriu a stralucit pre dansul, atata cat a ca-
zut de pre cal jos si a orbit; si glas din ceriu a auzit
graindu-i: Savle, Smile, ce ma gonesti? Raspuns-a
Savl si a. zis : Cine esti Tu, Doamne, cela ce ma strigi?
Si Dumnezeu i-a zis lui: Eu sant Iisus pre cela ce
to gonesti. Nevoe iti va fi sa calci in ascutitul sabiei.
Raspuns-a Savl cu frica si cu cutremur $i a zis :
Ce-mi zici sa. fac Doamne ? Dumnezeu a zis lui :
Du-to in Damasc si acolo ti se va spune, ce ti se cade sa
faci. Acest glas si slugile lui Inca it auzeau $i pre nime-
nea nu vedeau. Dupa aceasta l'a tras de mama, ca pre
un orb si l'a dus in Damasc, si acolo a fost botezat de
Anania Apostolul, si degrab- s'au deschis ochii lui.

www.dacoromanica.ro
r 624 CAZAN1S

Ce voiu zice, cate spun Faptele Sfintilor Apostoli,

daca a crezut? CAM nevointa §i cata ravna pentru
credinta lui Christosl Ce minte poate sä gandeasca,
sau ce limba poate sa spue truda §i nevointa acestui
mare Apostol, ce a trudit pentru jidovi §i pentru
pagani, sa-i intoarca intru credinta lui Christos ? Cum
nu este putere sa numere cine-va picaturile ploei i
nisipul mai-6, aka nu poate sä spue cine-va trudele §i
ostenelele lui, ce a pus pentru credinta lui Chri-
stos §i pentru not credincio0 lui. Ca ce tara pre
sub soare a fost, sä nu o fi calcat cu picioarele sale?
Sau ce ora§ a fost, sä nu fi luminat cu invatatura
lui? Sau ce limba §i semintie a fost, sa nu se fi indulcit de
cuvintele lui? *i iara§i : ce temnita a fost, sä nu-1 fi
avut pre dansul inchis §i legat ? Ca §i in Ierusalim
§i in Chesaria §i in Roma i pretutindenea, in toata
lumea, s'a luptat cu oamenii, ca cu ni§te hiare. Cu-
vantul lui Dumnezeu l'a purtat inaintea domnilor §i
a imparatilor, cari au fost necredincio0 §i muncitori,
§i dupa multe batai §i legaturi ce patea dela danO,
mai apoi se intorceau §i aceia §i credeau in Christos.
Pentru aceea acum ascultati in ce chip s'a intors
§i Spania de a crezut lui Christos, pentru invatatura
Apostolului. 0 muere oare-care bogata foarte, in-
teleapta §i jupaneasa ce o chema Xantipi, avea un
barbat ce-1 chema Prov, i era domn Spaniei. Aceasta
auzise de Apostolul Pavel §i poftea sa-1 vada pre
dansul §i sä auda cuvantul din gura lui. *i a fost voea
lui Dumnezeu de a cautat jupaneasa aceea-din curtile
sale spre targ, §i intru acel cias a vazut pre Pavel
Apostolul §i nevazut l'a cunoscut pre dansul, ca nu-
mai pre umblet §i pre graiu se cunoa§tea dintr'alti
oameni, ca §i chipul §i fata lui ere vesela §i umbletul

L ..1
www.dacoromanica.ro
 6?_q
LA 29 ivrilE 625 0°0.

curios. *i cat l'a vazut, a cunoscut Ca poate fi el

acela §i a rugat pre barbatul ei sa-1 cheme in launtru
in casa. Daca a intrat Apostolul in casa lui Prov,
s'au deschis ochii sufletului jupanesei aceleea i a vazut
pre fruntea lui Pavel Apostol slove scrise cu our
zicand a§a : Pavel marturisitorul lui Christos. Aceasta
daca a vazut Xantipi, a cazut la picioarele lui Si
cerea botez. Deci o a botezat §i o a invatat credinta
lui Christos ; §i a botezat §i pre barbatul ei Prov, care
era rudenie imparatului Neron, i pre alt boer mare
ce-1 chema Filotei, i dupa aceea toata multimea ce-
tatei aceleea. Cu acest chip. a intors Apostolul i pre
alti Spanioli.
Iar chipul sfar§itului lui Pavel Apostol a§a a fost :
Neron imparat avea manie pre cre§tini, cum am
spus i de Petru Apostol mai inainte ; de-aciia §i mai
mult s'a indracit §i a ucis pre maica sa Agripina.
Ucis-a §i pre un unchiu al sau, frate tatane-sau, i pre
muerea lui, Octavia, i pre altii multi fara de numar.
Mai apoi a ridicat gonire mare pre WO cre§tinii §i
intru acest chip a venit §i la Pavel Apostol, de trecu
sabie ascutita prin grumazii lui, §i fu neat capul lui
in Roma de Neron imparat. Zic ap, ca din grumazii
lui, intru acel cias in care l'a taeat, a curs lapte
in loc de sange i a stropit hainele celor ce-1 taiaserA,
pentru aceea au §i crezut in Christos.
C\ ade-se §i noul cari auzim viata §i lucrurile
Jj sfintilor Apostoli, sa socotim cate trude Si cate
munci au rabdat pentru ca sa ne dea noua cre-
dinta cea dreapta pre carea o avem asta-zi. Deci,
cum avem credinta buna, sfanta i dreapta, aka sa
avem §i lucruri bune, dragoste catre fie§te-ce cre-
'o* r-

40
Qin
www.dacoromanica.ro
.6rJlt 626 CAZANIE

$tin, nu numai catre prieteni, ci catre vra$ma$i,

dragoste catre streini §i milostenie catre saraci ; cu-
ratie, ce este frumusete sufletului $i trupului ; post, ce
este temelie tuturor bunatatilor. Intru aceste lucruri
sa ne nevoim; intru aceasta sa ne trudim §i .ziva
noaptea, ca sa ne invredniceascA Dumnezeu $i pre noi
imparatiei sale celei vecinice,pre care noi toti
sa, o dobandim, pentru darul mila Domnului nos-
tru Iisus Christos, a caruia este cinstea Si marirea
intru veci de veci. Amin.
plair411.4.....1,04WHEIrollim
'NW -
141. -41000- "NI/

CAZANIE
LA 20 IULIE
La sfAntul $i marital proroc Ilie.
$i a fost cand vrea s6. ridice Dom-
nul pre Ilie cu cutremur cam spre ceriu
(IV Imper. [II Regii], 2, 1).

of lucrul u$or se inalta in sus, iar cel greu

se pleaca in jos.Faraon imparatul Eghip-
tenilor §i oastea lui erau ingreuati de pa-
cate, pentru aceea s'au plecat spre fund in
Marea Ro$ie, precum scrie in cartea e$irei
(15, i o) de zice : Se cufundara ca plumbul
in apa mare". Erau ingreueati de pacate Datan $i
Aviron ; drept aceea se plecara in pamant care se
desfacu sub clan$ii, precum zice cantatorul de Psalmi
(105, 17): Se deschise pamantul $i inghici pre Datan
$i acoperi pre Aviron in adunare".
<?0,5_ ....1111

www.dacoromanica.ro
 LA 20 I IT L I E 627 g°e.5-

Apostolul Pa.vel din potriva a fost u*or, nu era

ingreueat de pacate. Pentru aceea a fost rapit in sus
tocma pang la al treilea ceriu, precum zice insu§i de
sine') : Stiu un om intru Christos mai inainte de
patru-spre-zece-ani, in trup nu §tiu, sau afara de trup
nu §tiu, Dumnezeu §tie. Fost-a unul ca acela rapit
pang la al treilea ceriu".
U§or a fost §i prorocul Ilie a caruia pomenirea ii
praznuim asta-zi. N'a fost ingreueat de pacate, pen-
tru aceea a fost ridicat in ceriu, precum este scris :
Fu luat Ilie de vifor cam spre ceriu".
Deci nu este luat sfantul proroc Ilie pang la al trei-
lea ceriu, cä aicea se nume§te ceriul al treilea cel mai
de sus, cerul empirianesc pre carele locue§te Dumnezeu
§i ingerii §i sufletele sfintilor. Ceriul acela it pomene§te
Psalmistul zicand2); Ceriul ceriului Domnului".
Al doilea ceriu se.cheamathrie, cerul fermamentalnic
pre carele se af16. toate stelele, §i care acelea se strang
toate ceriurile cele-l-alte. De acesta iara§i pome-
ne§te Psalmistul zicand3) : Ceriurile spun marirea
lui Dumnezeu, §i facerea manilor lui vestete taria.
Nici care acela ceriu al doilea nu este luat proro-
cul Ilie, ci este luat care ceriul cel d'intaiu, din viz -
duh, carele este mai jos. De acesta pomenqte Psal-
mistul iar4i zicanc14): Paserile ceriului".
Spre vazduh este ridicat sfantul proroc Ilie cu car
de foc §i cu cai de foc, §i dus la raiul de pre pamant,
sau intealt loc insemnat lui de Dumnezeu, Si acolo
lasat unde petrece pang in ciasul de acum, in trup
muritor, §i mai inainte de sfar§itul lumei va muri de
manile lui Antihrist.
Zis-a prorocul Eliseiu care prorocul Ilie: PA-
i) 11 Coda 12, 2. ') Ps. 113, 25. ') Ps. 18, 1. 4) Ps. 103, 13.
*6
www.dacoromanica.ro
1,T.P
4 628 CAZANIE

rinte, parinte, caruta lui Israil §i calarecul lui", find-

Ca prorocul Ilie purta intru inima §i intru mintea sa,
ca §i carul, pre neamul jidovesc, sprijinea pre dan-
sul cu invatatura i cu ajutor in fie§-ce trebuinta a
lui. Iata, aceasta caruta cugetatoare, prorocul Ilie,
in carul de foc este luat la ceriu.
Acum voiu arata dumneavoastra intru aceasta vo-
roava a mea, cari oameni nu pot sä fie ridicati la ceriu,
caci sant ingreunati ; §i acolo voiu arata, Ca sfantul
Ilie proroc pentru aceea a fost ridicat care ceriu,
fiind-ca a fost lior, n'a fost ingreueat nici cu un fel
de lucru. .
Aceasta. voroava a mea sa. fie spre cinstea sfantului
proroc Ilie §i domniilor voastre spre folosul sufletesc.

Nu pot sä fie ridicati la ceriu oamenii cei bogati §i

I nemilostivi, caci ei sant ingreueati cu bogatii,
cu vistierii, cu avutii, cari trag pre dan§ii in jos,
Ap. zice Christos1): c Ca mai lesne este a trece fu-
nia corabiei prin urechea acului, cleat bogatului ne-
milostiv sä intre intru imparatia ceriului1. Drept
aceea nu pot bogatii a dobandi ceriul, caci ei pen-
tru bogatiile for uita pre Dumnezeu, nu-i dau laud.
§i nu se roaga lui. Intru acest chip a fost neamul
jidovesc despre care zice Dumnezeu la A-Doua-Lege
(32, I 5) : 4 SA ingra§a §i se ingro§a i se largi §i uita
pre Dumnezeu carele it facu pr6 dansul, §i se de-.
party dela Dumnezeu Mantuitorul sau,.
Inca §i pentru aceasta nu pot dobandi oamenii cei
bogati imparatia ceriului, ca ei se strica dandu-se
spre desfatari. Aduceti-va aminte de David, carele
pana ce era sarac i pa§tea oile tatane-sau, pana
9 Mat. 19, 24.

19,1 Ikri;
---q)-zi.1
www.dacoromanica.ro
 c,VL
_7- ,

LA 20 JULIE 629 I"' ei.

atunci era tot bun ; iar daca s'a facut bogat §i im-
p.rat Israiltenilor, atunci se strict, §i lud pre Virsavia
muerea altuia la sine §i plini cu &Ansa pacat, §i pre
Urie barbatul ei porunci fara de vina sa-1 omoare1).
Nu pot i pentru aceasta oamenii cei bogati sä
dobandeasca ceriul, ca. ei adese-ori cu tocmeala rea
agonisesc bogatiile. Cu tocmeala rea agonisise Ahar
bogatia, caci a luat pre ascuns, in Ierihon, un vernant
scump impestritat, cloud. sute de didrahme de argint
i alte scule de am-2). Cu tocmeala rea agonisise bo-
gatia Ahav imparatul Israiltenilor, O. a ucis fara de
villa pre Navot israilteanul §i i-a luat via lui.
Inca i pentru aceasta nu pot oamenii cei bogati sa
ajunga ceriul, ca. ei cheltuesc bogatia lor rau, numai
mancandu-o singuri, band §i veselindu-se, iar pre oame-
nii cei saraci ii uita, nu-i hranesc, nu-i adapa, nu-i im-
braca §i in carele lor nu-i sald§luesc. Bogat ca acela era
acela de carele scrie Domnul la Evanghelie) de zice :
e Ca se imbraca in olofire §i in ur§inice §i se veselea in
toate zilele luminat, iar lui Lazar celui sarac, carele
zacea inaintea portei lui in gunoiu, nu poruncea sä-i
dea macar din faramiturile ce cadeau din masa luil .
Iar oamenii cari sant §i bogati §i pre Dumnezeu
nu-1 uita, ci-i dau lauds, §i nu se strica intru boga-
tiile lor, nu se dau spre rasfatari, §i agonisesc boga-
tiile cu tocmeala bunk prin osteneala., cari cheltuesc
bine bogatiile lor nu numai spre folosul lor, ci aju-
toreaz1 §i oamenii cei sa.raci, §i zidesc biserici §i Ina-
nastiri, rascumpara oamenii din robie, aceia pot
prea lesne doba.ndi ceriul ; ca multi oameni au fort
bogati in lume §i nimic nu le-a stricat bogatia, ci
prea lesne au dobandit ceriul.
1) II Implir. [11 Sam J 11, 29. 2) Is. Navi 7, 21. 8) Luca 16, 19.
'TOY
QAX
www.dacoromanica.ro
 7:f:6 GV3
-(91/4 630 CAZANIE

Noua aici ne este voroava pentru bogatii cei rai §i

nemilostivi, iar nu pentru cei buni; ca bogatia este
buns, §i dar dumnezeesc la ceia ce o agonisesc cu
dreptate §i o cheltuesc bine. Constantin acela bunul
§i crqtinul imparatul grecesc bogat era, insa in ce-
riu la bine se afla. Bogat era Vladimir domnul Ru§i-
lor, §i acela in ceriu se afla. Bogat era Joan cel milos-
tiv patriarhul Alexandriei, §i acela in ceriu se afla.
Si alti multi bogati cari acum nu-i spunem pre rand
toti, pentru lungimea voroavei, cari nu uitau pre
Dumnezeu intru bogatiile lor, nici se stricau, ci cu
tocmeala buna agoniseau §i cheltuiau bogatiile lor.
5tiea de aceasta sfantul proroc Ilie, ca cei bogati
nu pot fi ridicati catre ceriu, fiind ingreueati cu bo-
gatiile ;§i pentru aceia ii era -drag in saracie de
buna voe, se facea u§or pre sine §i de aceia a fost
ridicat catre ceriu. Santul proroc Ilie avea numai
un cojoc i pre acela Inca it dete lui Eliseiu, cand
a fost luat spre ceriu').
Pentru aceia §i not sä impartim saracilor ve§-
mintele §i avutiile noastre, de ne este voea sa intram
in ceriu ; caci cu ve§mintele Si cu alte de§ertaciuni
pamantqti, nu poate fi omul ridi,cat catre ceriu.
Nu pot sä fie ridicati in ceriu oamenii cei manca-
cio§i, cari mancau mult §i beau, caci sant ingreueati-
cu pacate multe Si cu bauturi, care trag pre dan§ii in
jos. Drept aceia zice §i Christos2): Luati amin-
te ca nu cand-va sä se ingreueze inimele voastre cu
mancarile §i cu bauturile §i cu grijile lumei". *flea
de acestea santul Ilie prorocul, ca mancaci4i nu
pot fi ridicati care ceriu, pentru aceia s'a postit
patru-zeci de zile §i patru-zeci de nopti3), ca sa.-§i
1) IV Impar. [II Regli] 2. 1, ') Luca 21, 34. 2) III ImpAr. [I Recitij 19, 8.
*TO,"
Yiu.
www.dacoromanica.ro
 ,WL
LA 20 IULIE 631 )(-e)

faca cu postul trupul sau tror §i subtire, sä poata les-

ne a fi ridicat catre ceriu. *tiea de acestea sfantul
proroc Ilie, ca oamenii carii se postesc §i se opresc de
bucate §i de bauturi, aceia pana in vecie vor gusts
in ceriu roade din pomul vietei i vor bea apa vietei,
de care porn §i apa pomene§te in Apocalipsa sfantul
Joan cuvantatorul de Dumnezeu zicand 1) : (Arata
mie izvor de apa vietei, luminat ca cristalul, ieind
dela scaunul lui Dumnezeu §i al mielului, pre mijlocul
ulitelor lui, §i de aceia parte de izvor pomul vietei
facand roade doaua-spre-zece, dupa Luna fie§te-care
dand rodul lui 1 . Pomul cel de viata i apa vietei
se chearna privirea fetei lui Dumnezeu, cu carea se
vor satura sfintii in ceriu pana in vecie. Pentru
aceia sfantul Ilie p'roroc se postea, se oprea de bu-
cate §i de beuturi, pentru ca sä se poata satura in
ceriu cu privirea fetei lui Dumnezeu, care se chea-
ma pomul de viata. §i apa vietei.
Postea, §i pentru aceia sfantul Ilie §i se pazea de
a manca mult i de betii, ca pre mancacio§i §i pre
betivi, ii cinste§te Dumnezeu cu paharul de care po-
mene§te Psalmistul zicand: (Paharul in manile Dom-
nului cu yin neamestecat, plin de amestecare, §i tur-
ns dintr'acestea in ceia, insa dtojdiile lui nu se vor
schimba, §i vor bea toti pacato§ii pamantului,. Pa-
harul inchipuete mania lui Dumnezeu, ca a§a zice
Prorocul Isaia (5 I, 17) : (Invie Ierusalime carele ai
baut paharul urgiei din mana Domnului 1. Vinul in-
chipuete certarea trecatoare : oti, foamete, moarte §i
alte cazne cu care cearta Dumnezeu pre oameni intru
aceasta lume. c Vinul cel neamestecat 2, insemneaza cer-
tarea cea dreapta; ca Dumnezeu cearta cu dreptate pre
') loan 22, 1.
(fox GT.
Mk'S
www.dacoromanica.ro
 .1-_ (:6
r.j 1 1 632 CAZANIE reo.

fie§te-ce om. cPlin de amestecare p, Ca in certarea

Dumnezeeasca este amestecata dreptate cu milosti-
vire. c Turna dintr'acestea in ceea,, ca une-ori Dum-
nezeu cearta pre unii oameni in lume, dupa aceea
se oprqte de aceea §i incepe a certa pre altii. c Droj-
dine lui nu se vor schimba, §i vor bea toti pacatoii
pamantului D. Droj diile inchipuesc muncile iadului
cele vecinice cu care va certa Dumnezeu in veci
pre WO oamenii pacatoi, in iad. Deci pentru aceea
postea santul proroc Ilie §i se pazea de a manca
mult §i de betie, ca §tia ca pre mancacioi §i pre
betivi, cari nu vor sä posteasca, ii cinste§te Dumnezeu
intru aceasta lume cu vin, cu certare trecatoare,
iar in ceea lume va cinsti pre dap§ii cu drojdiile,
cu certare vepica a iadului.
Nu pot se fie ridicati catre ceriu oamenii cei tru-
f4, caci sant ingreueati cu trufia, cu pacat mare,
carele trage in jos. Pentru aceea zice Psalmistul 1) :
Curati-mä-voiu de pacat mare,. Oamenii cei truf4
sant asemene idolilor, ca scrie pentru dan§ii iara5i Psal-
mistul zicand: c Idolii limbilor, argint §i aur, lucru
de mani omenqti , gura au 6i nu graesc, ochi au *i
nu vad, urechi au §i nu aud, mani au §i nu pipaesc,
picioare au §i nil umbla,. i oamenii cei trufa§i gura
au §i nu graesc, adeca nu vor sa graiasca cu alti
oameni. Ochi au §i nu vad, ca nu vor sa caute nici
cu ochii spre alti oameni, ci-i trec cu vederea lor.
Urechi au §i nu aud, ca nil vor sa asculte cand le
graesc alti oameni de ce-va. Mani au i nu pipaie, ca
nu vor sa dea !liana cu alti oameni. Picioare au §i nu
umbla, ca nu vor sa mearga la alti oameni cand ii
roaga pre dan§ii sä vie la ei, §i nu vor cu alti oameni
sa se imprieteneasca §i sa-i aiba tovarai.
"Tow ') Ps. 18, 24.
gL"1/4,9
www.dacoromanica.ro
 LA. 20 IIILIE 1
6333

Vedeti ca, oamenii cei trufasi sant asemenea cu

idolii? Sant idolii lui Navohodonosor ; caci Navoho-
donosor imparatul dela Vavilon pusese idol inalt in cam-
pul Deir 1), de cease -zeci de coti de inalt si de
cease coti de larg. Asa si oamenii cei trufasi sant idoli
inalti si largi, caa, socotesc multe de eisi, se fac pre
sine mari si preste alti oameni se inalta. Fost-a ca
acela Antioh imparatul Siriei de carele scrie ca se so-
cotta a porunci valurilor marei, pentru trufie, mai vartos
cleat oamenii, si multimea muntilor celor mari se
cumpanea sa o masOare cu. cumpana. Mai departe
scrie Ca ()stile toate se scarbeau de cela ce se ispitea
mai inainte sa se atinga de putin de stelele ceriului.
Idolului lui Navohodonosor se inchinau Vavilonenii,
si el sta in campul Deir. Asa si oamenii cei mandri
poftesc ca sa li se inchine for fieste-ce om, si ei nu
vor nimanui sä se inchine, nimanui sa faca cinste.
Fost-a ca acela Aman, boerul lui Artaxerx imparatul
Persilor, caruia i se inchinau toti oamenii, iar el nu se
inchina nimenui, si spre Mardoheu foarte se ma-
niase ca nu vrea sä i se inchine lui, precum scrie la
Estir (2, 5) : e Vazut-a Aman ca nu i se inchina
Mardoheu lui si s'a maniat foarte ,.
5tiea de aceasta sfantul Ilie proroc, ca oamenii cei
mandri nu pot fi ridicati catre ceriu, ca ei sant idolii
lui Navohodonosor : grei si inalti de cease -zeci de
coti §i de cease coti de largi. Drept aceea era drag
prorocului Ilie intru plecaciune. IVIic se fabea cand
se ruga lui Dumnezeu in muntele Carmilului, cazand
cu fata la pamant, Ca citim in cartile Imparatilor :
Iar Ilie se sui pre Carmil, se pleca la pamant si puse
fata sa intre genunchii sai. $i pentru aceea a fort
1 D3niil 3, 1.

r*V3re
www.dacoromanica.ro
ti
sqt;
634 CAZANIE

ridicat prorocul Ilie la ceriu caci era tior, nu era in-

greueat cu mandria, cu pacatul cel mare.
Nu pot fi ridicati catre ceriu curvarii, preacur-
varii, uciga0, fermecatorii §i toti oamenii cei paca-
t4, caci ei sant ingreueati de pacate care atarnA pre
dan§ii in jos; aka zice Psalmistul (Psalmul 37, 4)
Fara.-de-legile mele covar§ira capul meu §i ca o sar7
cina grea se ingreueara. spre mine".
Pentru aceea tine Dumnezeu in lume pre oamenii
cei rai §i pacatoi, nu-i perde pre dan§ii numai de-
cat, pentru ca §i ei sa se pocaiasca §i sa se intoarca
catre Dumnezeu dela faptele cele rele, ce sant calea
cea rea, §i ca sa dobandeasca viata de vecie. A§a zi-
ce Domnul ins4 pain rostul prorocului Iezechiil
(33, I I) : Nu poftesc moartea pacatosului, ci ca sa
se intoarca el din calea cea rea §i sa fie viu".
Pre oameni cei pacatoi ii tine Dumnezeu in lu-
me §i pentru aceea in multa vreme, ca sa ne in-
vatam rabdarei dela Dumnezeu ; ca precum rabda.
Dumnezeu oamenilor celor rai, nu-i perde pre dan§ii
§i nu-§i izbande§te spre dan§ii, macar ca manic ci
pre Dumnezeu tot-de-una cu pacatele lor, aka §i noi
sa avem a rabda oamenilor celor rai cari ne fac noun
rau, sa nu ne isbandim spre dan§ii §i sa nu be intoar-
cem for rau pentru rau: ca zice Apostolul Petru ') :

Christos 'a patimit pentru noi, lasand noun pilda

ca sa urmam urmelor lui". 5i mai zice: ,,Carele oca-
randu-se, nu ocara improtriva ; patimind, nu infrunta".
Tine Dumnezeu in lume pre oamenii cei rai si pen-
tru aceasta de nu-i perde pre danO, ca in ceea lume
in veci sa pearda pre danii in iad : ca aka zice Iisus
SiraW) Domnul izbandind va isbandi asupra ta. SA
I Petru 2, 23. ') Shah 5. 3, 4.
(1.)

www.dacoromanica.ro
st9 ,
LA 20 TIMIE 635

nu zici : gre§it-am, §i ce mi s'a facut mie, pentru-ca

Domnul este mult ingaduitor".
pentru aceasta tine Dumnezeu in lume pre oa-
menii cei rai, caci cand supara pre om bun, curatesc
pre dansul de pacatele care are el asupra sa ; ca ia-
rasi zice Iisus Sirah)) : In foc se ispite§te aurul §i oa-
menii buni in cuptorul smereniei".
Tine Dumnezeu pre oamenii cei rai in lume §i pen-
tru aceasta, ca oamenii cei buni sa alba. nadejde mare
de a se isbavi; ca. de arata Dumnezeu oamenilor rai
atata de mare milk ca. pre dan§ii tine pre lume in
multa vreme §i fagadue§te for sä be dea imparatia
ceriului daca se vor pocai, cu mult mai multa raft
va arata Dumnezeu oamenilor celor buni §i be va da
for imparatia ceriului, fiind-ca ei imparatia ceriului
cu faptele for cele bune agonisesc, precum zice Ecli-
siastu12): De atunci din lungimea for vazuiu eu
cd va fi bine celora ce se tern de Dumnezeu``.
Inca §i pentru aceasta tine Dumnezeu in lume pre
oamenii cei rai §i pre pacatoi §i nu-i perde pre dan-
§ii, ca sä laudam not pre Dumnezeu pentru atata de
mare rabdare ingaduiala ; ca a§a zice Psalmistu12):
Laudati pre Dumnezeu, ca e bun Domnul".
*flea de acestea sfantul proroc Ilie, ca oamenii cei
rai §i pacato§i ingreueati de pacate, nu pot fi ridicati
la ceriu, pentru aceea nu numai singur se pazea de
pacate, ci §i pre alti oameni cerca ca sa. nu gre§easca,
si mustra pre Ahav pentru pacate §i pre Ozia, im-
paratii israiltene§ti. Pre Ioaram imparatul Iudei §i
pre toti Israiltenii. mustra, caci eilasasera pre Dum-
nezeul cel adevarat §i se dedesera la Vaal idolul si
iqelator lui Dumnezeu, §i se inchinau lui.
9 Sirah 2, 5. 1) Ed. 5, 12. 3). Psalm. 134, 3.

GAI
www.dacoromanica.ro
Ak3s
636 CAZANJE
1
Poate prorocul Ilie a se lauda inaintea lui Dum-
nezeu si a zice cuvintele lui David : cZis-am celor fa-
rade-lege: nu faceti fail de-lege, $i celor ce gresesc :
nu inaltareti cornul, . Pentru aceasta facea prorocul
Ilie, ca sa poata si el si alti oameni ramanea upri fara
de pacate si sa fie ridicati catre ceriu. Deci sa urmam
si noi sfantului proroc Ilie. S. ne ferim de pacate, ca
sa fim ridicati la ceriu curati.
Sfantul proroc Ilie slobod este de pacat, O. nici
o data nu sedea fail de lucru. Deci si noi sa, ne
pazim a sedea fara de treaba, ci sau sä ne rugam lui
Dumnezeu, sau alt fieste-ce bine sä facem, si atunci
vom fi slobozi de pacate ; ca cine lade fara de lucru
si nu lucreaza nimic, acela lesne va c.dea in pacate,
fiind-ca yin intru inima lui sau gandiri de curvie, sau
trufie, sau alte ganduri rele, precum zice Psalmistull) :
(Intru ostenele omenesti nu sant, si cu oamenii nu
iau rane, pentru aceea cuprinse pre dansii trufia
pana la sfarsit2.
Sfantul Ilie este slobod de pacate, O. nu se inso-
tea cu oamenii cei rai. Deci si noi sä nu avem in-
sotire cu oamenii cei rai, ci cu cei buni sa ne imprie-
tenim. Atuncea vom ramanea slobozi de pacate, ca cine
se insoteste cu oamenii cei buni, si el va fi bun ; iar
cine se va insoti cu cei Ili, $i el va fi rau. Asa zice can-
taretul de Psalmi2): ( Cu prea cuviosul, prea cuvios vei
fi ; cu barbatul nevinovat, nevinovat vei fi ; cu alesul
ales vei fi $i cu indaratnicul, to vei indaratnici..
Sfantul proroc Ilie este slobod de pacat, ckci stiea
ca este langa dansul ingerul pazitorul lui ; nu facea
pacat inaintea ochilor ingeresti, pre carele it cinstea.
$i noi cand vom urea sa facem niscari pacate, sä
1) Ps. 72, 5. ) Ps. 17, 26.

AV
www.dacoromanica.ro
6 LA 20 IULIE 637 G
ne aducem aminte ca este langa noi ingerul pazi-
torul nostru, carele prive§te spre toate faptele noastre.
and facem ce-va bine, ii pare bine de aceea §i lo
cue§te cu noi ; iar daca facem niscari pacate, ingerul
pazitorul nostru este trist §i se duce dela noi. Pen-
tru aceea, sa ne ru§inam de ingerul, pazitorul nostru,
O. nu facem pacat inaintea ochilor ingereti, pentru
ca sa nu gonim dela noi pre finger cu pacatul nostru,
caci ingerul ne pazete in tot locul, precum zice
Psalmistun Ingerilor sai va porunci pentru tine
sä to pazeasca intru toate caile tale A.
Mai pre urma sfantul Ilie slobod este de pacat, caci
§tiea ca. este Dumnezeu cu dansul pretutindenea, §i
inaintea fetei lui Dumnezeu se temea a face pacat.
Si noi ca sä fim slobozi de pacat, sa ne aducem
aminte de Dumnezeu, sa ne ru§inam §i sä ne temem
a face pacat inaintea ochilor dumnezeeti. Sa nu
maniem pre Dumnezeu cu pacatele noastre, carele
este pretutindinea cu noi §i vede toate, nu numai ce
facem, ci Inca §i ce gandim si vom sä facem, precum
zice PsalmistuP) : cIn cotro ma voiu duce dela Duhul
tau, *i dela fata in cotro voiu fugi ? De ma voiu sui
la ceriu, to acolo locue§ti ; de ma voiu pogori in iad,
acolo ; de voiu lua aripile de dimineata §i ma
voiu sala§lui langa mare, Inca §i acolo mana to ma
va povatui).
Sfantul proroc Ilie se pazea de pacate, facea lu-
cruri bune, Si pentru aceea este luat la ceriu cu ca-
rul de foc. A§a §i noi de ne vom feri de pacate §i vom
face lucruri bun; cu carul faptelor celor bune spre
loca§ul vecinic vom fi dui la ceriu, intru imparatia
§i marirea Domnului nostru Iisus Christos, a caruia
este cinstea §i inchinaciunea in veci. Amin.
9 Ps. 90, 11. ') Ps. 138, 6.
-.3(e, G

www.dacoromanica.ro
SPD SCR:
ca.)

FA* e 0).

C_A_Z.A.1\TIM
LA 6 AUGUST.
Pentru Schimbarea la fall, a Domnului nostru lisus
Christos.
arele §i puternicul Dumnezeu multe §i mari
minuni a acut in vremea de demult pre
lume. Potop a fost in toata lumea de
s'au inecat toti oamenii. Sodomul si Go-
morul le-a ars cu foc din ceriu §i le-a pra-
padit, §i toti oamenii dintru dansele au
cazut in fundul parnantului cu tot ce aveau ei. Ras-
boaie mari in lume se aceau, robii §i ucideri, nu
pentru. alt ceva, ci numai pentru ca sa auda §i sa
vada oamenii, sä se intoarca catre Dumnezeu §i sa
se paraseasca de pacatele ce aceau; caci lumea era
plina de rautati si de murdarii, Inca din gresala lui
Adam; $i oamenii nu se inchinau lui Dumnezeu, ci
se inchinau pietrilor §i lemnelor, idolilor celor
muti §i surzi.
Dumnezeu i-a asteptat sä se pocaiasca si nu se
mai intorceau din rautaIile lor. Mai apoi, daca a va-
zut Dumnezeu, ca nu se mai lasa oamenii de faptele
for cele rele, s'a pogorit insusi si s'a intrupat din San-
ta §i Preacurata Fecioara Maria. Fost-a prunc mi-
titel inasat, fost-a in scutece, supt-a tata, fost-a om
deplin ca §i noi, numai fara pacate. A insetat si a
flamAnzit, baut-a si a mancat, trudit-a §i s'a ostenit,
iar a odihnit ca un om. Fost-a clevetit de jidovi

Ae4
www.dacoromanica.ro
Atk9 2A-5.1;
LA 6 AUGUST 639 t
ca este mancacios §i beutor, §i l'au facut indracit §i
samarinean. Acestea toate 11 arata pre dansul CA a fost
om deplin §i adevarat. CA de n'ar fi avut acestea toate,
s'ar fi parut lumei a nu s'a nascut cu trup adeva-
rat, ci s'a al-Mat numai cu aratare de trup, ca o
nalucire.
Acestea toate sant cuno§tinta intruparei. Iar Dum-
nezeirei lui sant cunotinta acestea : tamaduirile bol-
navilor, curatirea lepr4lor, izgonirea dracilor din
oameni, invierea mortilor §i alte minuni cate a fa-
cut pre lume. Acestea sant semnul dumnezeirei lui.
Inca §i tocmeala praznicului nostru de asta-zi, sem-
nul Si cunotinta dumnezeirei lui este ; ca lumina
aceia carea o a aratat Domnul Christos in muntele
Tavorului asta-zi, n'a fost lumina lumeasca, sau
omeneasca, ci a fost lumina neatinsa §i nefacuta.
Lumina dumnezeeasca a fost, caci Domnul Chri-
stos psi -a aratat, intru acel trup ce purta, firea sa cea
dumnezeeasca, ca o luminare intr'o oglinda. Pentru
aceia sa lasam toate gandurile cele lume§ti §i Oman-
tqti, sa nu gandim de cele trecatoare, ci de cele
netrecute sa. cugetam ; sa uram cele pamante*ti §i sa
iubim cele cere§ti ; sa nu iubim cele lume§ti §i sa pa-
rasim cele dumnezee§ti, ci cele vecinice §i nemuri-
toare sa poftim; sa ne curatim mintea noastra, sa
fim gata catre muntele Tavorului sa ne suim, ca sa
vedem curat §i lamurit Sfanta Treime. Acolo vom
vedea pre Fiul in lumina inchipuit, pre Parintele de
sus marturisind de Fiul, §i pre Duhul Sant umbland
ca un nour.
Despre aceasta ascultati cum ne invata pre not
Santa Evanghelie, catei trei Evanghel4tii scriind a§a :
Domnul Iisus Christos umbland trupe§te pre parnant a

163. of
www.dacoromanica.ro
Vs
640 CAZANIE

mers §i in laturea Chesariei pre carea o zidise Filip din

Machedonia. Acolo a intrebat Christos pre Ucenicii sai :
Cine-1 graesc oamenii ca. este ? $tiea Christos cum it
graesc oamenii §i cine ii zic ca este, ci ii era voea sa auda
§i alti Ucenici din gura lui Petru, cine este Christos. Si
daca i-a intrebat, au raspuns toti intr'un chip §i au zis :
Unii te graesc, Doamne, ca esti Ioan Botezatorul,
altii zic ca e§ti Ilie prorocul, altii Ieremia. *i cum
sa. fie Christos vre unul din aceia, cand acei proroci
erau de mult morti §i Ioan Botezatorul taeat de
Trod ? Gandeau oamenii in mintea lor, ca, a inviat
vre unul din acei prooroci mari §i pentru aceia face
minuni ; insa rau se pricepeau oamenii, caci nici odi-
nioara vre unul din aceia n'a inviat morti, nici a
tamaduit bolnavi ca Christos.
I-a intrebat sä raspunda §i ei, §i le-a zis : Dar
voi cum graiti de mine ? Iar Petru a raspuns §i a
zis : Tu e§ti Christos, FiuL lui Dumnezeu celui viu.
i i-a raspuns lui Christos §i i-a zis : Fericit e§ti Si-
mone, fiul lui Iona, ca. nu e§ti gras §i giros in minte
ca ce§tialalti, nici ai vre un gand trupesc intru tine,
ci pentru-ca esti curat ti-a deschis Parintele meu de
grai§i acest cuvant. Pentru aceia graesc tie : De
acum numele tau sa se cheme Petru, §i pre cuvantul
tau ce grai0 de mine, pre acela voiu zidi Biserica
mea, adica, pre mine piatra.cea vartoasa, dela carea
te numqti §i to : Petru, §i poarta iadului, adeca gura
ereticilor sa nu poata strica nimica asupra marturiei
tale. *i iti voiu da cheea imparatiei ceriului, ca pre cine
vei lega pre pamant sa fie legat §i in ceriu, §i pre cine
vei dezlega pre pamant sä fie dezlegat §i in ceriu.
*i daca au trecut §ease zile dupa ce a graft Chris-
tos aceste cuvinte, a luat pre Petru §i pre Iacov §i

Wiz
www.dacoromanica.ro
 LA 6 AUGUST 641/
pre Joan fratele lui Iacov. Pre Petru l'a luat caci avea
mai multa dragoste catre Christos §i mai mare ravna
decat toti Apostolii. Pre Joan, caci ii era drag mai mult
decat toti Ucenicii, pentru curatia §i pentru intelepciu-
nea lui. Iar pre Iacov, caci se fagaduise sä bea paharul
mortei i al muncilor lui Christos. Pre alti Apostoli
i-a lasat pre toti, i numai pre aceti trei a luat Si
s'a suit cu da.t*i intr'un munte inalt ce-1 cheama
Tavorul.
Acolo daca s'a suit, s'a schimbat intr'alt fel ina-
intea lor. Intru acest chip s'a schimbat, caci Dom-
nul Christos pana era jos, catre alti Ucenici §i catre
alti oameni era smerit, sarac §i lipsit ;sarac, caci din
Dumnezeu a fost om, din imparat sluga, din bogat
sarac. Lipsit, caci nici de o zi nu avea hrana §i bu-
cateap era umbland pre pamant. Iar daca s'a suit
acolo in munte, s'a aratat Dumnezeu §i imparat pu-
ternic, cu totul luminat, cu totul infrumusetat, cu to-
tul stra§nic. Pentru aceia zice Evanghelistul ca s'a
inchipuit, adeca chipul l'a schimbat Si a fost intr'alt
chip trupul §i vqmintele lui. Fata lui stralucea ca
soarele, iar ve*mintele lui s'au facut luminate *i albe
ca zapada. Soarelui, aseamana Scriptura fata lui, i
vemintele lui, zapezi. Dar fata lui a fost mai lumi-
nata de §apte on deck soarele ; caci soarele it ve-
deau in toate zilele §i nu cadeau, iar daca au vazut
fata lui, de lumina i de stralucire mare ei au cazut
i nu puteau cu ochii sa. caute. Si cum sä nu fi
fost mai luminat §i mai alb decal soarele §i decat
zapada, and acela este Domn §i facator soarelui §i za.-
pezei? Intr'alt fel n'a avut in ce chip asemana faptura
i chipul lui, ci numai atata a zis, ca fata lui a fost
luminata ca soarele §i vemintele lui albe ca zapada.

L 41
a
www.dacoromanica.ro
642 CAZANIE

Aicea §i-a aratat Domnul Christos dumnezeirea

sa inaintea Ucenicilor sai, caci preste putine zile
vrea sa se dea in manile necredincioilor jidovi sä
fie rastignit §i omorit. Pentru aceea s'a inchipuit in-
naintea for mai inainte de muncile sale, ca daca il
vor vedea pre da.nsul §i legat, batut, ocarit §i ras-
tignit, sa nu be para ca. doara el nu este Dumnezeu
adevarat, ci sa.-§i aduca aminte de lumina aceea ce
stralucise inaintea for §i de frumsetea chipului lui ce
vazusera, Si sä priceapa. ca de buna voe rabda acelea
toate pentru isbavirea noastra ; pentru aceea i-a
aratat slava sa inaintea lor.
Acolo unde a stralucit fata lui a§a, s'au aratat
Moisi proroc §i cu Ilie, §i i-au vazut pre amandoi ca.
vorbeau cu Christos. Cuvintele ce vorbeau catre
Christos acestea erau : Moisi prorocul a§a grata :
Preamarit e§ti Domnul meu Christoase, Ca precum
mi-ai fagaduit apa ai §i sa.virit. Sfintia ta e§ti
plinirea prorociei mele. Tu-mi dede§i tablele Legei
Vechi scrise in muntele Sinai. Tu ma trimese§i sa
perd pre Faraon in Marea Roie. Cu invatatura ta
am facut minuni prin Eghipet. Tu Domnul meu ne-ai
hranit patru-zeci de ani in pustie cu mama. Tu
ne-ai adapat cu apa din peatra seaca. Tu §i acum
te-ai inchipuit ca acela ce e§ti Dumnezeu adevarat.
Iar Ilie proroc, aceste cuvinte graea: Multames-
cu-ti Domnul meu Christoase, ca, precum te-ai fa-
gaduit a§a ai savirit. Tu qti Dumnezeu adevarat.
Pentru numele tau am mustrat pre imparatul Ahav
calcatorul Legei. Tu ai ascultat §i ruga mea §i nu ai
dat ploae pre pamant trei ani §i ease luni. Tu cu
invatatura ta ma trimesqi §i junghiaiu cinci-zeci de

.2
www.dacoromanica.ro
 LA 6 AlJGUST 643/
popi mincinoi. Cu puterea to am despartit apa Ior-
danului §i am trecut pre uscat. Tu ma lua§i §i in
ceriu cu car de foc ; pentru aceea iti multamesc,
pentru aceea ma inchin §i te preamaresc.
Dupre aceste cuvinte au cunoscut §i Apostolii,
carele este Moisi §i carele este Ilie. Pre alt pre ce era
sa.-i cunoasca, cand erau dui din lume cu cate-va
sute de ani mai inainte de acea vreme ?
,La acele cuvinte, Christos aceste cuvinte le ras-
pundea for : Voi slugile mele §i prorocii mei, facut-ati
minuni §i puteri mari in lume cu puterea mea. Pen-
tru aceea §i Parintele meu v'au dat Duhul Sant de
ati §tiut de venirea mea. in lume, ati marturisit lu-
mei de mine §i ati dorit sA ma vedeti cu trupul pre
pamant, pentru ca sl se plineasca cuvantul vostru §i
dorirea voastra toata ce ati dorit de mine, ca sA vedeti
isbavirea voastra. Iata acum eu am venit ca sa. is-
bavesc pre Adam §i semintia lui din munci Si din
iad. Pentru aceea m'am intrupat, pentru aceea m'am
smerit, pentru aceea am venit lumina in lume, pentru
aceea §i preste putine zile voiu fi prins §i legat §i voiu
fi dat in manile limbilor §i paganilor. Vremea mun-
cilor mele se apropie, §i mi se cade a fi lovit cu
palma preste obraz, cu cue pre cruce pironit, cu fiere
adapat, cu sulita in coaste impuns, omorit, ingropat
*i a treia zi-voiu invia. Acestea toate le voiu rabda
pentru isbavirea neamului omenesc. Pentru aceea te
du Moisi de marturisete in iad acestea toate. SA in-
trebe §i pre Simeon batranul, ca acela m'a luat in
bratele sale, prunc de patru-zeci de zile. SA le spue
§i Joan Botezatorul, ca. m'a vAzut §i el in varsta de
trei-zeci de ani, cand m'a botezat in apa Iordanului.
A treia marturie sA fi to sa spui sufletelor celor ce

www.dacoromanica.ro
r 644 CAZANIE

sant acolo, cum mai vazut inchipuit in muntele Ta-

vorului, s'a apropiat isbavirea lor. Iar to Ilie te
i
du la locul de unde qti luat §i atepta inaltarea mea
de pre pamant in ceriu. Vedea-vei i te vei trichina
§i vei prearnari taina biruirei mele §i a intruparei mele.
Aceste cuvinte vorovind Domnul Christos impre-
una cu prorocii, Petru a raspuns §i a zis : Doamne, bine
ar fi sä petrecem noi aicea; §i de ai vrea sa facem aicea
trei colibie : unul tie, altul lui Moisi, altul lui Ilie.
*tiea Petru, una ca cearca jidovii sa ucida pre Chri-
stos, alta §i din rostul lui auzea ca va fi dat spre
munci i spre moarte §i va fi omorit de jidovi ; pentru
aceea nu iubea sa se pogoare din munte sä omoare pre
Christos. Gandea §i aceasta, ca de vor omort pre
Christos, pe el care este Domn §i invatator, dar ei, Uce-
nicii lui, cu cat mai vartos trebue a pati rautate §i
scarbe multe? Pentru acee zicea Petru sä faca co-
liba intaiu lui, Christos, ca. de Sfintia sa avea gri-
ja mai multa. Al doilea lui Moisi, ca el era tocmitor
Legei Vechi §i Intaiu el aratase in lume prorocie §i
cuvantul lui Dumnezeu, §i pre dansul §tiea ca este
mai mare de cat toti prorocii. Al treilea lui Ilie, ca
unui mai mic decat Moisi. Ca §i cum ar grai Petru
aceste cuvinte catre Christos : Numai tie Doamne sa
facem coliba §i acoperemant, sä odihne§ti numai
Sfintia Ta aicea : iar noi vom rabda iaduful §i pri-
pecul, frigul *i gerul, ploaea §i ninsoarea ; toate le vom
rabda pentru numele tau, numai sä nu ne "pogortm
de aicea, ca de te vor cauta jidovii sä te omoare,
avem aicea ajutori buni. Moisi va omort pre dan§ii,
cum a omorit pre intaii nascuti din Eghipet ; iar Ilie
va pogori Toc din ceriu §i-i va arde, cum a ars pre
acea suta de slujitori ai lui Ahav imparat.
L .1
www.dacoromanica.ro
 LA 6 AUGUST 645

Graind Petru aceste cuvinte, de o data un nour

luminat i-a acoperit si i-a umbrit pre dansii, si glas
a iesit din nour, de a graft si a zis : Acesta este
Fiul meu cel iubit intru carele bine vruiu sä isba-
vesc neamul omenesc ; pre acela sä ascultati de toate
cate va zice voua. N'a putut Petru sa -$i ispraveasca
cuvantul, Ca vrea mai grai alte cuvinte, insa n'a
ajuns, caci indata ce i-a impresurat nourul, a ince-
tat Petru de a grai, nu pentru alt, ci de spaima, ca
acolo unde au auzit Apostolii glasul acela ce a graft
din nour, s'au spaimantat $i de spaima au cazut jos
cu fetele la pamant $i s'au temut foarte. Iar Chri-
stos a mers de i-a ridicat le-a zis : Sculati si nu va
temereti. Ei daca si-au deschis ochii, pre alt pre ni-
menea n'au vazut, nici pre Moisi, nici pre Ilie, fara
numai pre Christos, ca sa priceapa ei Ca acel glas n'a
grait de Moisi nici de Ilie, ci numai de Christos ;
caci nourul acela ce au auzit Apostolii graind, n'a
fost nour, ca nourul cum sa graiasca? ci insusi Pa-
rintele a graft de a marturisit nevazut de Fiul sau
Christos. Iar nourul acela a fost Duhul Sant. Pentru
aceea Apostolilor le-au parut ca graeste nourul, ca
din nour a iesit glasul, far adevarat este ca. Parintele
din ceriu a marturisit ca Christos nu este nici Ilie,
nici Ieremia, nici alt proroc, in ce chip le parea lor,
ci sa stie ca acela este Fiul sau, pentru carele a vrut
de a facut rnantuire oamenilor.
Pogorandu-se din muntele Tavorului, le-a zis Chri-
stos, nimanui sä nu spue nimic din ce au vazut,
pana nu va invia Christos din morti. Si pentru ce
le-a zis Christos sa nu spue nimanui? Pentru ca sä
nu aucla alti Apostoli sa se scarbeasca, ca n'au fost
ei sa vada, mai vartos Iuda care tot-de-una cauta
s. vanda pre Domnul Christos.
kavreme
www.dacoromanica.ro
en646 CAZANIE

Graesc invatatorii Bisericei noastre, ca. Domnul Chri-

stos s'a inchipuit in muntele Tavorului inaintea Uce-
nicilor sai numai cu patru-zeci de zile mai inainte de
rastignirea sa, pentru ca sa nu-§i uite Apostolii, ci sa-§i
aduca aminte in vremea muncilor Lui. Pentru aceia
s'a inchipuit aproape de rastignirea sa.
Crqtini binecuvantati, noi tocmeala praznicului
nostru, pentru ce praznuim §i pentru ce serbam
asta-zi, dupa cat ne-a fost puterea noastra ziseram.
Nu dup cat a trebuit, ci putinel §i pre scurt ; ca.
.

dupa cum este talcul cuvintelor sfintei Evanghelii,

indraznesc de zic, ca. nici ingerii nu pot pre amaruntul
sa le graiasca. Numai cat va rog atata, cu frica sa.
multumiti Domnului vostru, Dumnezeul vostru Iisus
Christos carele v'a iubit Si pentru voi a slujit ace-
stea toate ; §i multumindu-i, de pacate sa. va Ora-
siti, fapte bune sa faceti §i intru multamirea noastra
sa. zicem a§a :
Multarnimu-ti Christoase imparate, noi nemulta-
mitorii §i smeritii robii tai, ca. Sfintia Ta ca un Dum-
nezeu iubitor de oameni §i milostiv ce e§ti, ai venit
§i ai purtat trup pentru noi nemultamitorii ; iar noi
nevrednicii nici un lucru bun pre voea ta nu facem.
Ci ne smerim §i ne rugam sfintiei tale sä nu ne
dai dup. faptele noastre, ci dupa mila ta ne milue§te ;
Ca de ne vei judeca dupa toate pacatele noastre §i
de ne vei socoti sa. dam seama de toate faptele,
Doamne, cine va raspunde inaintea ta? Sau cine va
sta improtiva maniei tale ? Ci ne iarta, pentru marea
mila ta, §i ne daruqte imparatia ta, ca, tie se cade
cinste, inchinaciune, marire §i tinere, impreuna cu
Parintele §i cu Duhul Stant, acum §i pururea §i intru
veci netrecuti. Amin.

www.dacoromanica.ro
 Z :4) -3 Wa =-4z SM

0 _A_ Z _A. 1\T I

LA 15 AUGUST
Pentru adormirea prea sfintei prea curates Fecioarei
Maria, Nascatoarea Domnului nostru
Iisus Christos.
oate praznicele sfintilor sant sfinte §i cinstite
§i cre§tinii in toate se bucura §i se veselesc,
iar in praznicile cele imparate§ti mai mult
ne veselim. Caci praznicile imparate§ti au
§i cinste multa, ca cinstea slugilor mai putina
slava are, iar cinstea imparateasca, toata
slava §i marirea covar§a§te. Tot omul atuncea se cade
sa praznuiasca §i sa se veseleasca §i sä faca toate
cate se cad cinstei imparate$i.
Praznic ca acela §i zi ca aceia avem asta-zi. Al
cui ? Al Doamnei §i de Dumnezeu Nascatoare, impara-
teasa ceriului, Maica neputredului imparat. Cine a
vazut, s'au cine a auzit, Maica sä fie Fecioara Si
Fecioara sa fie maica? Sfintia sa §i Maica a fost
imparatului nostru Tisus Christos, §i Fecioara intreaga
a ramas, caci §i mai sfa.nta este decat totii sfintii, mai
cinstita decat toti cinstitii, mai slavita este decat toti
maritii §i mai minunata este cleat toti minunatii.
Este a doua dupa Sianta Treime §i mai intaia tu-
turor tainelor. Pentru aceia §i praznicul Sfintiei sale
de asta-zi este savar§irea tuturor praznicilor ; caci
cum este Buna-Vestire incepatura, asa si acest praz-
nic este savar§ire, pentru-ca §i Sfintia sa Preacurata

(4.
www.dacoromanica.ro
 648 CAZANIE

Fecioara este $i inceput §i savar§it mantuirei ome-

ne§ti. Pana a fost cu trup pre pamant, a fost incepa-
tura §i cap tainei dumnezee§ti ; iar dace, s'a mutat de
pre pamAnt, a fost savar§ire sfatului lui Dumnezeu.
De cinci-zeci §i noua de ani a fost Preacurata Fe-
cioara cand a fost s. moara ; §i cum? ascultati.Prea-
curata, cand o au dus in biserica de o au inchinat Pa-
rintii ei lui Dumnezeu, a fost de trei ani. Petrecut-a
§i in biserica lui Dumnezeu doi-spre-zece ani. Si
pana a na§te pre Christos a trecut alt an. Fost-a §i cu
Fiul sau Christos trei -zecj §i doi de ani. Vietuit-a
§i dupe, aceea un-spre-zece ani.
Daca a ajuns la atatia ani, a mers Arhanghelul
Gavriil cu stalpare de finic in mani §i i-a zis : SA §tii
sfintia ta de Dumnezeu Nascatoare, ca de asta-zi a
treia zi te vei muta de pre pamant in ceriu. Deci te
gate§te §i tocmete ccle ce sant de moarte, $i ateapta
adormirea ta, Ca va veni Fiul tau de va lua sufletul
tau. Si cat a auzit Preacurata Fecioara indaM s'a
sculat §i s'a dus la muntele Eleonului, acolo de unde
s'a suit in ceriu Fiul ei. Copacii muntelui aceluia
s'au plecat WO, de s'au inchinat sfintiei sale ; iar sfin-
tia sa Preacurata Fecioara §i-a ridicat manile spre
ceriu catre Dumnezeu §i se ruga asa : Iubitul meu
Fiu, carele te-ai pogorit din ceriu pre pamant §i
te-ai intrupat din sangele meu, to ma is la impa-_
ratia ta. Ajunge-mi streinatatea, ajunge-mi despar-
tirea mea, cu care sant despartita de tine, Fiul meu.
Cum ai zis, asa sä §i fad. Zis-ai, ca unde voiu fi eu,
acolo va fi §t aceea ce-mi va sluji mie. Aceasta zic §i
eu : Acolo unde e§ti Fiul meu iubite, acolo ma in-
vrednicqte sa viu §i eu, ca inima mea este arsa de
dorul tau.

f4.
www.dacoromanica.ro
te, LA 15 AUGUST 649

Aceste cuvinte a zis Preacurata Fecioara §i dupa

aceea s'a.pogorit din muntele acela i s'a dus in casa
sa, in satul ce se chema Ghetsimani.
Petru Apostolul §i Joan Teologul erau acolo aproa-
pe de invatau cuvantul lui Dumnezeu, ca. Inca nu se
departau, caci Petru aveau credinta mare care Prea-
curata Fecioara ; iar loan Teologul era ca un fiu Sfin-
tiei sale. Pentru aceea nu se departau, pentru ca sa,
slujeasca Preacuratei Fecioare.
Iar a treia zi, acolo unde §edeau ei *i invatau, pe
nea5teptate un nour i-a apucat pre danii §i i-a dus in
Ghetsimani in casa Preacuratei Fecioare ; 4jderea
§1 pre alti Apostoli pre toti i-au apucat nourii §i i-au
dus la Preacurata Fecioara. Atuncea era §i Dionisie
Areopaghit dascalul lui Erotei, §i Iacov ce se cheama
fratele lui Dumnezeu. *i pre aceia i-a apucat nourul
§i i-a adunat pre toti in Ghetsimani.
Preacurata Fecioara daca i-a vazut s'a bucurat
§i a zis : edeci fiii mei, sa-mi iau ziva buna dela voi,
ca asta-zi ma duc la Fiul meu cel iubit, caci Arhan-
ghelul Gavriil, care mi-a adus veste la na§terea Fiului
meu, acela a venit Si acum mi-a dat aceasta stal-
pare de finic §i mi-a zis : Bucura-te Nascatoarea lui
Dumnezeu, §i sa. §ti ca dupa trei zile te vei muta
de pre pamant la ceriu. Pentru aceea multamesc
Fiului §i Dumnezeului meu, a v'a adunat pre toti
acum la sfar§itul meu sä va vad.
Cat au auzit Apostolii, toti, au inceput a plange
cu lacrimi, §i a raspuns Joan cu multe lacrimi §i a
zis : Doamna. Nascatoarea lui Dumnezeu, Fiul tau cel
iubit a Post cu noi §i 1-am avut mangaere ; iar daca
s'a suit in ceriu, ne-a lasat sa, te avem pre tine.
Acum ne la§i §i tu? Pre cine vom avea noi Apos-
(Q.
www.dacoromanica.ro
.3
 650 CAZAN1E

tolii ce santem ocariti de toate limbile, sä se mangae

in necazurile noastre §i sä ne invete pre lame, daca
ne parasqti §i Sfintia ta?
Atuncea a grait Preacurata Fecioara §i ea cu la-
crimi §i a zis: Nu va mahnireti fiii mei, nici va scar-
bireti pentru mutarea mea, ca macar ca ma voiu Si
muta de pre pamant, o prietenii Fiului meu, insa
de voi nu ma voiu desparti, nici de toti ceia ce ma
vor chema, ci eu voiu fi rugatoare §i vorbitoare ca-
tre iubitul meu Fiu pentru toti cre§tinii; numai nu
plangereti, ci cautati sä ma ingropati cum ma vedeti
§i cum m'ati aflat.
Cuvantat-a Apostolul Pavel cu multe lacrimi §i
el, si a zis catre Preacurata Fecioara : Doamna Nas-
catoarea lui Dumnezeu, eu pre iubit Fiul tau, pre
Domnul Christos, nu l'am vazut cu trup pre pamant,
ci vazand pre Sfintia ta, am tinut ca vad pre Sfintia
sa. Acum ma la§i sfintia ta. Dar cine ma va man-
gaea in scarbele mele ? Pre cine voiu avea eu aju-
tor §i mangaitor in amaraciunile ce patimesc pentru
martuirea Evangheliei?
Raspuns-a Preacurata Fecioara §i a zis: Pavele
prietenul iubitului meu Fiu, darul meu sä te man-
gae §i pre tine §i pre toti Ucenicii.
Abia de multe lacrimi §i-a deschis §i Petru gura
si a zis catre Preacurata Fecioara : Cunoa§tem, Doam-
nä, Nascatoarea lui Dumnezeu, ca adevarat vei sa te
duci dela noi in ceriu. Deci incai ne lasa ce-va cu-
vant §i mangaere din gura Sfintei tale, sa ne adu-
cem aminte noi robii tai.
Zis-a catre dan§ii Preacurata Fecioara : Iubitii mei
fii, ascultati putinel cuvant §i invataturi.". din gura
mea, pentru-ca cereti §i iubiti. Vedeti fiii mei, aceas-

(4.
www.dacoromanica.ro
t)
LA 15 AUGUST 651n
to lume este ca o negutatorie, iar Dumnezeu este ca
un imparat, §i voi robii lui santeti ca ni§te neguta-
tori. Deci sa va arat cu pilda..Era un imparat ma-
re §i puternic §i avea dour, slugi. Deci auzind el ca
in cutare loc se face targ mare, mare negutatorie §i
dobanda acolo, §i-a chemat slugile sale §1 le-a zis:
Luati avutiemulta §i va duceti in cutare loc, unde se
aduna targ, §i faced acolo negutatoria, §i intr'o luny
iar sa va intoarceti; iar carele va zabovi mai mult, nu-
mai cu capul va plati. Deci, luand amandoi slujitorii
aceia avutie, s'au dus. Unul, ca un nebun §i ram ce
era, n'a cumparat lucruri pre cari iubea itnparatul
§i sa se intoarca, curand, ci a cumparat case, bolte §i
mo0, §i cate imparatului nu-i trebueau, nici ii faceau
lui dobanda. Pana a drege sluga aceia casele, bol-
tele §i ml4ile, au trecut trei patru luni §i mai mult.
Iar ceea-l-alta sluga, ca un intelept ce era, a cumpa-
rat petri scumpe §ilde ce trebuea imparatului, §i s'a
dus la imparatul. Imparatul l'a cinstit pre dansul §i
I l'a merit, caci s'a aratat credincios; iar pre cela-l-alt
a trimis cuvant §i i-a taeat capul ca unui vra§ma§ al
imparatului. A§a santeti i voi toti Apostolii. Tri-
mis-a pre voi Fiul meu, sa va duceti in lume, ca ni§te
negutatori, sa, dobanditi sufletele oamenilor celor
amagiti. Deci carele dintru voi, fiii mei, se va arata
prieten Invatatorului sau §i Fiului meu, pre acela it
va cinsti la imparatia sa ; iar carele nu va face pre
voea Invatatorului sau, in§i-va. §titi ce yeti pati. Pen-
tru aceia fiii mei, grijiti-va de marturisiti, luminati
i indreptati lumea cea ratacita, doara cum-va o yeti
dobandi sa o aduceti intru imparatia Fiului meu.
Nu va temereti de imparati, ce au putere numai cu
trupul sa-1 vatame, iar cu sufletul n'au nici o putere.

www.dacoromanica.ro
652 CAZANIE

Si eu, macar Ca ma voiu duce la imparatia Fiului

meu, insa pururea voiu fi cu voiu, de va voiu intari
§i \TA voiu mangaea intru scarbele voastre.
Acestea a zis Preacurata Fecioara §i indata a in-
chis Sfintia sa ochii pi cu glas mare a zis; Fiul meu,
in mainele tale dau sufletul meu. Si apa a adormit,
si sfantul ei suflet l'a luat Fiul ei in mainile sale,
iar sfantul ei trup l'a luat Apostolii de-1 duceau la
groapa ; unii duceau trupul, altii mergeau cantand
§i laudand.
Iar jidovii ca n4te pisma§i ce au fost dintaiu,
auzind cantarile ingerilor pi ale Apostolilor §i vazand
atata slava, au facut sfat sä mearga sa rastoarne jos
sicriul cu trupul Preacuratei Fecioare, §i toti s'au
pornit s, intre in mijlocul Apostolilor. Ins, de o
data au orbit de nu se vedeau unul cu altul. Iar unul
dintru dan§ii mai indrasnet fiind, a mers §i s'a apu-
cat de sicriu, dar ingerul lui Dumnezeu i-a taeat
manile lui, nevazut. Atunci, daca au cunoscut jidovii
minunea, s'au intors §i au cazut la Apostoli, sa-i ta-
maduiasc5. Apostolii dace, au vazut ca s'au intors,
au luat stalparea aceia de finic §i o au pus pre ma-
nile celui taeat, $i cu ajutorul lui Dumnezeu toti
s'au tamaduit.
Daca au sosit la groapa, au pus trupul jos sä-§i
is iertaciune cati erau acolo. Atunci au inceput toti
unul catre altul a lauda pre Preacurata Fecioara §i
a grai cuvinte de cinste catre sfintia sa. Toti Arhie-
reii §i Apostolii au facut cuvinte de lauda la ingro-
parea Preacuratei Fecioare, care cuvinte nu numai
oamenilor, ci tocma §i ingerilor este cu anevoe a le grai.
Pentru aducerea aminte, sa zicem din cuvintele
for putin §i pre scurt: 0 mare minune 1 Poate sa se

www.dacoromanica.ro
J
 LA 15 AUGUST 65341
fi vazut, sau auzit cand-va aceia ce acum vedem noi
oamenii?Imparateasa tuturor, in ce chip zace fara
suflet Maica vietii, in ce chip zace moarta. 1 Tu esti
1

Fecioara prorocia prorocilor, tu esti marturia noastra.

Tie se inchina ingerii, cinstescu-te oamenii, mares-
cu-te sfintii. Deci te bucura $i te veseleste 1 Dum-
nezeu cu tine si pentru tine, cu noi 1 Cu Gavriil te
marim, cu ingerii te slavim, cu prorocii te laudam,
Ca. pre tine au prorocit prorocii, pentru tine s'au lumi-
nat din duhul Sfant, pentru tine au marturisit toti.
Avvacum pre tine te-a vazut ca un munte cu umbra
deasa, ca tu esti umbrita de Duhul Sant. Daniil pre
tine te-a vazut ca o peatra din carea, fara de samanta
barbateasca, s'a nascut tarele imparat, Dombul nos-
tru Iisus Christos. Pre tine te-a vazut dreptul Iacov
ca o scara, pre care s'a pogorit Dumnezeu din ceriu
pre parnant, si oamenii se sue de pre parnant in ceriu,
pre carea sfintia to te sui acum mai inainte de noi.
Bucura-te Fecioara, ca. Ghedeon roua te-a vazut.
David, fecioara si fiica si imparateasa. Isaia, maica
lui Dumnezeu te cuvinteaza. Ezechiil, poarta incueata.
Si toti prorocii pre tine au prorocit. Dar noi cum iti
vom zice, Fecioara ? Zice-ti-vom Raiu, Ca tu ai crescut
floarea cea nevestejita, pre Domnul Christos, carele
a miresmit sufletele oamenilor. Zice-ti-vom Fecioa-
ra, ca tu fara de samanta barbateasca ai nascut pre
Domnul nostru Iisus Christos caci si mai inainte
de nasterea si in nastere dupl. nastere, Fecioara
esti. Zice.li-vom maica, ca cu ade 'varat ai nascut pre
Imparatul tuturor, pre Christos. Zice-ti-vom ceriu,
ca tu ai stralucit soarele cel drept, pre Domnul nos-
tru Iisus Christos. Deci te bucura Fecioara te du
in odihna Fiului tau. Du-te in curtile cele iubite,

www.dacoromanica.ro
J
654 CAZANIE

du-te in locul cel gatit, §i-ti adu aminte §i de semin-

tia to de toata, Doamna Nascatoarea lui Dumnezeu; ca.
§i not §i sfintia to Fecioara, dintr'o semintie a lui
Adam santem. Pentru aceea mijloce§te ; pentru aceea
roaga pre Fiul tau pre carele l'ai scaldat, l'ai inf4at
i l'ai aplecat, ca sä ne ajute intru marturia noas-
tra, §i dupa aceea sa, ne invredniceasca sa dobandim
§i nadejdea noastra. Du-te Fecioara de pre pamant in
ceriu ; din aceste putrede intru cele neputrede ; din
scarbele acestei lumi intru veselia imparatiei ceriu-
lui. Du-te Fecioara in lumina ceriului, in cantarile in-
gerilor, intru lauda sfintilor. Du-te Fecioara la locul
Fiului tau, la imparatia lui, la puterea lui. Cantati
ingeri, laudati proroci, preamariti arhangheli pre
maica imparatului ceresc, sfepicul luminei; ceea ce
este mai inalta cleat ceriul i mai curate, cleat soa-
rele, mijlocitoarea cre§tinilor, folositoarea neamului
nostru.
Cu n4te cuvinte de lauda ca acestea au petrecut
Apostolii trupul sfintiei sale, al Preacuratei Fecioare,
si a§a §i-au luat iertaciune toti, §i dup. aceea l'au in-
gropat in groapa ce era mai d'inainte gatita. Dupa
aceea trei zile §i trei nopti au ezut Apostolii de stre-
jueau imprejurul groapei Preacuratei Fecioare.
Iar Toma Apostolul, cu voea lui Dumnezeu, cum
n'a fost la invierea Domnului Christos, asa nici atunci
nu s'a aflat. Dupa trei zile l'a apucat §i pre el
nourul i l'a dus la groapa Preacuratei Fecioare, §i
mergand l'a intimpinat pre dansul Preacurata Fecioa-
ra de-asupra groapei sfintiei sale, suindu-se in ceriu
cu trup cu tot. Daca 6 a vazut a strigat: Preacurata
Fecioara, unde to duci? $i Preacurata Fecioara a zis
lui : Primqte acesta ; §i a scos de a dat braul cu care

www.dacoromanica.ro
J
 LA 15 AUGUST 65561
era incinsa. Dupa aceeea n'a mai vazut pre Preacu-
rata Fecioara.
Deci a mers §i a aflat pre Apostoli §ezand §i stre-
juind groapa, si a §ezut §i el cu dan§ii, §i a inceput a
plange, ca,ci nu s'a aflat si el sa, vada adormirea Prea-
curatei Fecioare, §i a zis : Toti unui Dascal santem
Ucenici, toti o marturie marturisim, toti unui Domn
santem slugi; dar pentru ce voi va invrednicirati de
v azurati adormirea Preacuratei Fecioare, iar eu nu
m1 invrednicii? Au doara nu sant §i eu Apostol? Au
doara nu prime§te Dumnezeu marturia mea, ca §i a
voas-tra? VA rog deschideti-mi macar mormantul sa
vad .trupul sfintiei sale mort. Macar acum mai in
urma sa ma inchin §i sA-mi iau iertaciune. Si au as-
cultat 2postolii pre Toma §i au deschis mormantul,
sa vada trupul Preacuratei Fecioare, §i nimic n'au
aflat. Ca(:i trupul Preacuratei Fecioare se schimbase
din putresime intru viata neputreda, ca §i trupul
Domnului r) ostru Tisus Christos, cu carele s'a suit
in ceriu;; si ca si trupurile tuturor oamenilor ce vor
lua dreptii la a doua venire a Domnului nostru Chri-
stos, a§a §i trupul sfintiei sale Preacuratei Fecioare,
mai inainte de toti s'a schimbat §i a inviat cu
cu carele s'a suit sfintia sa in ceriu la Fiul ei, de se
roaga pentru toti drept maritorii cre§tini.
Abest praznic praznuim asth -zi, cre§tini binecu-
vantati ; aceasta sarbatoare serbam, insa nu cu lucruri
rele §i drace§ti, ci cu multamita, cu rugaciuni, cu
inima curata, pentru ca sa avem indraznire §i nadej-
de catre Preacurata Fecioara. Sa ne rugam §i sa zi-
cem : Stapana Doamna, imparateasa §i slava cre§tini-
lor, mai inalta decat ceriul §i mai curata decat soa-
rele, Fecioara §i Maica Fiului lui Dumnezeu, nadej-

www.dacoromanica.ro
J
tte 656 CAZANIE

dea pacatosilor si linistea invaluitilor, cauta spre

oameni tai, vezi turma ta. Oi le turmei tale santem ;
apara-ne, fereste-ne de lupii cei nevazuti, de diavoli;
ca pre tine avem ajutor, pre tine avem mijlocitoare
si rugatoare catre Fiul tau, spre tine este toata nadeje
dea noastra. Pacatosi santem, sub acoperemantul tau
alergam, nu ne goni, nici ne urgisi pre noi. Vezi Fe-
cioara scarbele noastre, vezi necazurile, vezi rautatile
ce ne impresoara pre noi. Roaga. pre Fiul tau, pre ca-
rele l'ai nascut, l'ai aplecat si l'ai infasat, ca sa se.
milostiveasca, ca sa ne fie milostiv $i iertator de pa ca-
tele noastre;aicea sä petrecem viata fara valurl, fa-
ra sminteala si fara pacate, iar acolo sa ne invred-
niceasca imparatiei ceriului,pre care noi toti sa o
dobandim, pentru Christos Duunezeul nostru, caruia
se cade marirea, cinstea, inchinaciunea si mare cu-
viinta intru veci de veci. Amin.
- A-4--4----A-A-A-,

JJ Z A. m-q IM.
LA 29 AUGUST
Pentru tderea cinstitului cap al sfantutul Ioan Botezatorul
in zile batrane este acest obicei0, care se fa-
ce si pang, asta-zi de toti oamenii cei buni
dumnezeesti: Cand va.d ca au sa moara si
sä iasa dintru aceasta lume, mai inainte dau
invgatura prietenilor, rudeniilor, fiilor sai de
randul casei si al agonisitei, cum o vor tinea,
cum o vor imparti pentru sufletul lor. aceasta nu
cu putina j ale fac, caci intre alte dureri, aduce moartea
te4
www.dacoromanica.ro
VS
6 LA 15 AUGUST 657

durere mare si aceasta; cum ne despartim nu numai

de viata si de lume, ci $i de rudenii si de toti
prietenii. Si asa cu multa jale ducandu-se din lume,
lasd invatatura fiilor sai cum se vor supune lui Dum-
nezeu, stiind ca de $i mor, insa invatatura va rd-
manea de va trai cu dansii.
Asa a facut Avraam, Isaac, Iacov. Asa a facut
David, caci la moarte a invatat pre fiul sdu Solomon
sa se teama. de Dumnezeu, invatatura lui sa, o tie si
legea sa o plineasca1). Asa si Tovie la moarte a
tocmit casa sae) si pre fiul sau l'a invatat, de Dum-
nezeu sa se teama, pre muma-sa la cinste sa o aiba,
1
porunca lui Dumnezeu sä nu calce, de pacate sa se
fereasca; dintru agonisita sa milostenie sa dea, dela
fieste-ce sarac ochii sä nu-si intoarca, viata sa intru
curatie sa o fereasca, cu mandrie sä nu se mandreasca,
simbria slugilor sa. plateasca. Asa fac si pana in ziva
de asta-zi toti ceia ce sant oameni buni si drepti.
Acest lucru s'a aratat si de sfantul si marele
marturisitor al pocaintei si botezatorul lui Christos,
Joan Botezatorul, a caruia pomenire praznuim as-
td-zi. Acest loan dupa ce l'a prins Irod imparatul $i
l'a bagat in temnita, a fost intru acea inchisoare un
an incheiat. Cand a stiut tderea sa aproape si a cu-
noscut ca, curand va esi dintru aceasta lume si va fi
neat de Irod, s'a dat in grija ca aceia ca sa lase
ucenicilor sai invatatura bunk ca sa tie ei, dupa du-
cerea sa din lume, intru cine vor crede si de cine
vor asculta. Si a trimis doi din ucenicii sai la Chri-
stos, ca daca vor vedea minunile ce face, sa §tie cd
acela este Mesia Christos, sa creada intru dansul si
de dansul sa. asculte. Si pentru alta tocmeala a trimis
1) Ill Imp 5r. (I Reg li) 2, 1 3. ') Tob. 4, 3.

-ItYZ GAV
www.dacoromanica.ro 42
tk*S
658 CAZANIE

pre ucenicii sai la Christos, ca sa dea stire Sfintiei

sale, O. fiind in legatura, curand are a se desparti de
aceasta lume si se va duce de va marturisi celor din
iad de venirea lui, ca si celor de pre pamant ; deci
sä stie, veni-va insusi Christos dupa dansul in iad
ca sä isbaveasca sufletele de acolo, sau pre vre un
finger va intari si va trimite ? Pentru aceea si acel
cuvant a graft catre Christos si a zis1): (Tu esti cela
ce va sä vie, sau pre altul vom astepta, ? Intru aceea
Domnul Christos multe minuni a facut inaintea
ucenicilor lui loan : orbii a facut cu ochi, ologii cu
picioare, leprosii a curatit, mortii a inviat si a adeverit
pre Ioan de toate ate trimesese la dansul.
Iar in ce chip a fost bagat in temnita sf pentru ce
a fost taeat de Irod, ascultati. Trod imparatul, in
zilele caruia s'a nascut Christos, carele a taeat in
Vitleern patru-spre-zece mii de copii, nadajduind ca
va nimeri de va tb.ea si pre Christos cu dansii, avea
patru feciori si numele for sant acestea : Filip, Lisanie,
Avilenie si acela ce -1 chema Irod pre numele ta-
tane-sau. Deci acesti patru frati, dupa moartea ta-
tane -sau, au impartit Sara lui in patru parti si dom-
nea care si pre partea sa. Iar Irod, unul dintru acei
patru frati, s'a ridicat cu rasboiu asupra fratine-sau
Filip, de i-.a luat Cara cata avea sub mana sa si pre
doamna lui ce o chema Irodiada si toate cate avea
Filip, a plecat sub mama sa. Si daca a luat pre Iro-
diada muerea lui Filip fratine-sau, o Linea lui in loc de
muere, far pre muerea ce avea el mai inainte, o a
gonit si ea s'a dus la tata-sau Areta imparatul, jaluin-
du-se sa-i rescumpere rusinea ce i-a facut Trod bar-
batul ei. Pentru aceea a ridicat oaste asupra lui Trod,
') Mat. 11, 3.
4,43(6

www.dacoromanica.ro
A)s 2A-3t.
LA 15 AUGUST 659

multa Cara i-a pradat Si multi oameni i-a omorit ; *i

a*a a facut'Areta rascumparare fetei sale.
Joan a fost trimis dela Dumnezeu lin lume, ca sä
gateasca inimile oamenilor cu invatatura sa, ca sä
primeasca pre Christos. Pentru aceea *i mai inainte cu
*ease luni s'a nascut decat Christos. *i dupa trei ani
de varsta,. tot in pustiile Iordanului a petrecut cu
hiarele, cu leii §i cu aspidele. Acolo viata minunata
vietuea, fara de hrana lumeasca. Nici bautura, nici pane
nu manca, nici masa, nici a*ternut nu avea, nici blid,
nici lingura, nici pahar. Mancarea lui era din odras-
lele copacilor *i miere din flori salbatice ; bautura
lui era apa din izvoarele pustiei ; paharul lui erau
pumnii ; pat *i a*ternut, pamantul ; acoperemant, ce-
riul ; cu haina de par de camila imbracat *1 cu brau
de curea incins, *i pre petri ascutite descult, pana in
vremea aceea in care a venit la dansul ingerul lui
Dumnezeu *i i-a zis sa iasa la lume, ca sa boteze
oamenii in apa Iordanului *i sa a*tepte acolo pre
Christos, O. va veni de se va boteza, caci a sosit vremea
mantuirei omene*ti. Pentru aceea *i Joan prin toate
laturile jidove*ti umbla de marturisea *i striga : c Po-
caiti-va, ca s'a apropiat imparatia ceriului , ; *i din
toate partile mergeau la dansul de se botezau *i i*i
ispovedueau pacatele1).
Deci, cum invata *i certa loan *i pre cei mari *i
pre cei mid, *i vra*ma*ii *i prietenii, a*a *i pre Trod
it certa *i-i zicea : c Nu ti se cade tie, o Iroade, sa tii
muerea lui Filip fratine-tau,. Pentru aceste cuvinte
s'a maniat Irodiada *i vrea sa-1 pearda, dar nu putea,
caci Irod se temea de Joan si -i facea cinste ca unui

') Mat. 3, 5.
0
yy
www.dacoromanica.ro
 2)t-j',4;
660 CAZANIE

om mare §i vestit, ca-1 §tia ca. este sant §i drept, iar

pre sine se §tia vinovat Legei ce invata loan.
Dup ce s'a botezat multa multime de oameni,
.

Irod a trimis pre unul din boerii sai cei mari sä che-
me pre Joan la sine, ca-i era voia lui Trod sa opreasca
pre loan, sa nu-1 mai vedeasca pentru gre§ala sa. Iar
Joan a raspuns catre solul lui Irod : Du-te de spune
imparatului tau, ca. nu este vremea acute sä viu, ca
mai inainte trebuqte a face voea lui Dumnezeu de-
cat a oamenilor ; mai inainte este a arata lumina ce-
lor cu ochii ce vad, cleat celor orbi ; va veni insa
o vreme de voiu veni nechgnat inaintea imparatului
tau, fara-de-legea lui o voiu vadi §i fataria lui se va
arata. Aceste cuvinte toate s'a dus boerul acela de
le-a spus lui Irod.
Iar Joan daca a botezat pre Christos §i a martu-
risit de dansul catre multimea ce era stransa acolo,
zicand : Acesta este mielu§elul lui Dumnezeu cela
ce a luat pacatele lumei,, §i daca a plinit toata taina
mantuirei noastre, s'a dus §i a statut inaintea impa-
ratului Irod §i a zis : Ce amestec are intunerecul cu
lumina ? Sau: pentru ce ai trimis tu, cela ce calci
Legea, la tocmitorul Legei? Irod de aceste cuvinte
s'a ru§inat §i a zis : SA to parase§ti de a ma ocari.
Joan a raspuns : Eu dreptate am venit pre lume sä
o marturisesc si fataria to sa o vadesc. Irod de
aceasta s'a maniat §i a inchis pre Ioan in temnita. 0,
vai de cela ce-§i leap doftorul sä nu-1 poata atria-
dui, §i de cela ce-§i scoate ochii pentru ca sa. nu
\Tab. lumina! In acest chip §i Irod a facut, carele
pre doftorul sufletului sau l'a legat, lumina a inchis
in temnita §i de acestea de amandoua s'a lepadat.
Intru acea vreme aveau obiceiu imparatii de pras-

Lre G)Eff.
www.dacoromanica.ro
 14444:_)

LA 15 AIIG1JST 661 S
nueau in toti anii ziva aceia in care s'a nascut. Pen-
tru aceia §i Irod, cand s'a intamplat ziva na§terei
lui, a facut cinste §i veselie mare boerilor sai, de se
ospatau cu bucate, §i cu bauturi se veseleau intru
acela chip, cum pofte§te trupul sa-i ingaduiasca fie-
cine §i sa-i faca pre voe.
Atuncea a aflat dracul prilej de a pus intru inima
Irodiadei, sa.-§i trimita fata sa, pre care o facuse cu
Filip fratele lui Irod, O. joace la masa inaintea im-
paratului §i a tuturor boerilor sai, una pentru ca
sa indulceasca §i sa veseleasca inima lui Irod §i
sa-1 piece cu aceasta, ca sa aiba mai multa dragoste
catre dansa,cum muerile au tocmeala pururea a
indragi §i a inbuna pre barbatii for cu unele ca
acestea ; alta iara§i, ca intru acea vreme era marele
loan in temnita §i se nevoea cat de cat sä afle vreme
pre indemana, ca sä piece pre Irod sa-1 pearda.
Pentru aceia §tiind, ca mai curand cleat betia nu
pleaca pre om spre rautate, a a§teptat d'intru intaiul
mesei pana au mancat, au baut §i s'au veselit toti
oamenii acelei mese d'impreuna cu imparatul Irod.
*i daca au §tiut ca. au inceput a se imbata, atuncea
i-a trimis fata. Cu atatea podoabe si frumusete s'a
aratat inaintea imparatului §i a boerilor fata aceia de
a jucat, in cat a placut lui Trod i a fagaduit, ca de
va cere §i jumatate din avutia lui ii va da. ,i1

Dar vicleana fata aceia n'a cerut atuncea, ci s'a

dus la muma-sa, de o a intrebat §i a zis : ce voiu cere?
Ca imparatul mi-a fagaduit sa-mi dea jumatate din
imparatia sa. Iar ea daca a auzit pre fata intreband
ce va cere, i-a parut bine §i a zis: Lasa imparatia ce
ti-a fagaduit, lasa avutia, lasa. alte daruri toate §i
cere capul lui Joan ; ca. de va peri el, nu jumatate,

ik
www.dacoromanica.ro
4
 set
6 662 CAZANIE Co

ci toata imparatia vom dobandi, avutia si tot binele

al nostru va fi si viata fara de scarba vom vietui.
Iar de va fi el viu, de toate de acestea ne vom lipsi
§i a toata lumea de rusine vom fi. Deci grabeste
pana nu se trezeste Trod, ca nu cum-va sa se ca.-
iasca si sa-si lase juramantul sau.
Iar ea, dupa cuvantul mane-sa, s'a dus de a ce-
rut. *i aceasta daca a auzit Irod s'a scarbit, una ca
mare si drept om vrea sa omoare, alta pentru- ca. se
temea de popor sa nu se ridice cum-va asupra lui
pentru moartea lui Joan, ca-1 stiau toti ca este om
sant si drept. Deci cum este o corabie in mijlocul
valurilor, ce are primej dii intre moarte si intre viata,
asa era si inima lui Irod Intru acel cias. De o parte
era ingreueat de frica poporului si de dreptatea bar-
batului ce vrea sa.-1 tae, de alta parte era stasis de
juramantul ce facuse. Insa si de dragoste si de pofta
curviei fiind cuprins, a fost biruit de betie si a tri-
mis de a taeat pre santul si dreptul loan si a adus
capul lui Intr'un blid la masa lui Irod, Inaintea lui
si a tuturor boerilor sai.
Jucatoarea aceia a cerut sa i'l dea si in mina sä
i-1 duck, mane-sa, ca, asa o invatase Irodiada muma
ei, sa ceara. capul sa i'l duca sal vada cu ochii ski ;
ca. se temea de doua lucruri: una se temea ca. Joan
dupa there va Invia si ii va perde cu puterea sa si pen-
tru aceia a cerut capul ca sä-1 strajuiasca in curtea
sa si trupul sa. se Ingroape fara de cap, sa nu poata
invia ; alta se temea ca nu cum-va sa. fact. Irod mes-
tesug, sa slobozeasca pre Joan si sä. tae pre altul
in locul lui. Drept aceia s'a veselit daca a vazut pre
Joan neat, caci asa creste veselia Intru oamenii cei
rai daca vad ca se rascumpara mania for pre ceia ce-s
,5-_,?-41

www.dacoromanica.ro
4.4,k3l9 Sig
LA 15 AUGUST 663

maniosi. Dar mai apoi vine dela Dumnezeu plata pre

acestia pre toti, cum a venit si pre acest Irod pentru
taerea lui Ioan,nu numai in veacul ce va sa fie, in
munch., ci si intru aceasta lume, pedeapsa; Ca nu
dupa vreme multa dupa ce a taeat pre sfantul si
dreptul Joan, a luat dela Dumnezeu plata impreuna
cu Irodiada si cu jucatoarea fata ei. Pre fata de vie
o a inghitit pamantul. Irod de Laganie imparatul
Romei a fost legat si tot ce avea in Cara jidovea-
sca i-a fost luat si pradat , iar el cu Irodiana a fost
izgonit si inchis in'tr'o cetate ce se cheama Lugdun
in Cara Franceasca, si acolo intru multa saracie si
ticalosie s'a sfarsit, ca asa rasplateste Dumnezeu ce-
lora ce se bucura de raul altora si insisi cu sine fac rau.
Insa, o sfinte si mare Inane, catre tine intoarcem
cuvantul nostru si ne rugarn : Cauta spre oamenii ce
s'au adunat asta-zi sa to preamareasca si sa laude
pre Dumnezeu intru praznuirea ta. Trimite intru noi
ajutorul tau, apara-ne de nevoi si de primejdii tru-
pesti si sufietesti, vela ce esti mijlocitor cu indraz-
fire neamului omenesc si rugator neparasit si de
aproape inaintea scaunului Sfintei Treimi, ajutor tu-
turor celora ce sant in nevoi si in primejdii,pre
mare si pre uscat, in inchisori, in temnite si in robii,
si ne slobozi din legaturile pacatelor, ca ai indraznire
mare catre Dumnezeu, ca pentru dansul si capul
ti-ai pus si sangele ti-ai varsat.
Pentru aceia sä socotim si noi iubitilor, cum acest
marele loan, pentru dreptate si pentru credinta, a
rabdat inchisori si legaturi, mai apoi si sangele
si-a varsat, si dupa dansul toti mucenicii si sfintii
parintii nostrii multe rautatii au patit pentru ca sa
intareasca Legea. Iar noi de multe on fail de nici
Vin GI
www.dacoromanica.ro
tkc:3L9
6 664 CAZANIE

o nevoe, fara de nici o greutate ne lepadam de Lege

$i de credinta noastra. Cand ne juram pre sfanta
Evanghelie si santem vinova4i; atuncea ne lepadam
de Christos si de credinta noastra ; pentru care lu-
cru fagadueste Dumnezeu pedeapsa mare celora ce
se jura, §i graeste cu prorocul Zaharia zicand1), ca
a vazut prorocul o secere lunga de doaua-zeci de
coti §i lath de zece coti, si Dumnezeu i-a zis lui:
Aceasta iese dela fata lui Dumnezeu §i intra in casa
celorce se jura pre numele lui Dumnezeu, de-i perde
§i-i sfarseste.
Deci vedeti, iubitilor, ce manic vine dela Dum-
nezeu pre ceia ce se jura. Pentru aceia sä fugim de
juramant, ca cela ce jura sau pune pre altul de jura,
acela este ucigas sufletului sau. Cu acest pacat a
perit §i Irod de care auzirati ca s'a jurat fetei ace-
leea. Juramantul sau a tinut si Legea a calcat, §i
vrand sä scape de rusinea acestei lumi, s'a dat pre
sine muncilor de veci pentru juramant. Deci ce fo-
los este fratii mei, ca va jura cine-va sä scape de
rusinea acestei lumi, iar de rusinea si de durerea cea
netrecuta, nici odinioara nu va scapa?
Pe langa aceasta se cade noun sa ne socotim §i
sa ne ferim de acest pacat mare si groaznic al curviei,
cu carele nu numai Irod, ci §i multi din inceputul lu-
mei au perit si din intelepciune la nebunie au venit,
cum marturiseste de aceasta si Scriptura zicand2):
Vinul §i muerea aduc pre oamenii cei intelepti la
nebunie.. Si intr'alt loc iarasi graeste: c Curvia si
betia perde priceperea inimei.. Acest lucru dovedeste
si Pavel Apostol cu aceste cuvinte): (Cela ce curve-
ste, nu numai sufletul, ci §i trupul sau spurca, ca
9 Zaharia 5, 2 1) Is. Strati, 19, 2. 1) I Corinteni 6,18.

ac
www.dacoromanica.ro
 k LA 15 AUGUST
1,
665 "Le).

toate alte pacate cate sant, din afara de trup sant,

iar cela ce curve§te, in trupul sau gre§e§te,. Pentru
acest pacat multi au petit. Acela marele §i tarele
Samson, pentru muere, a petit 1). Inteleptul Solomon,
pentru muere, din intelepciune a cazut §i inaintea lui
Dumnezeu a gre§it2). hod, pentru muere, capul
dreptului a taeat. Dragostea curviei este mai tare
de cat moartea, ca nu gande§te nici de moarte, nici
de Dumnezeu. Omul se da de buna voea sa sub
puterea dracului curviei. Dup, aceia daca dobande-
§te pre dansul putere, It duce §i fart voea lui §i-1
poarta ca pre un rob al sau.
Pentru aceia, iubitilor, feriti-va cu tot sufletul de
aceasta. Cari n'ati cazut, va rugati lui Dumnezeu sa.
nu fiti robi dracului; iar cari ati §i cazut, nevoiti-va
de va sculati cu inima infranta, cu suspini, cu lacrimi,
caci vremea este putina, moartea este aproape, mun-
ca este nesfar§ita. Dumnezeu a§teapta pocainta noa-
stra, ca sa ne parasim de rautati §i catre dansul sa
ne intoarcem, ca Aceluia este tinerea §i puterea, toa-
ta cinstea §i inchinaciune, acum §i pururea §i intru
veci de veci. Amin.

SFARSIT $1 LUI DUMNEZEU LAUDA.

1) ]udec. 16, 4, 5.
') III Imp Ir. (I Regii) 11, 4, 5.
'Tog
g-g r'%
www.dacoromanica.ro
 COMISIUNEA SF. SINOD:
P. S. Episcop COSMA al Dullard de jos.
11 fl VISARION al Ho fluidal.
Arkiereit TITU SIMEDREA-TARGOVISTEANUL.

Aceasta carte de invataturi, ce se chearna. Cazanii,

s'a tiparit cu litere vechi intaia oara in anul 1748 in Sfanta
episcopie a Ramnicului, fiind episcop Climent, a doua oara.
In anul 1781 si a treia oara in 1792, tot acolo. Apoi cu
litere noui s'a tiparit in Tipografia cartilor biserice0 din
Bucure*ti intaia oara in 1898 gi a doua oara in 1911.
Aceasta a treia editie cu litere noui s'a retiparit dup.
cea din 1898, insa indreptandu-se in partite unde s'a aflat
nemerit, fie ca vocabular, fie ca st 1, dupd cea dela 1792.
Diortosirea s'a facut, dup. randuiala Sf. Sinod, de catre
P. S. Arhiereu Titu Simedrea Targoviteanul.
11 Noembrie 1930.
Sfantului mucenic Mina.

.TOX
giz,9
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE
DE TOATE CAZANIILE CE SANT IN CARTEA
ACEASTA
Pagina

Inainte cuvantare catre drept mdritorul cetitor 3

1. Cazanie la Duminica Vamesului si a Fariseului 5
2 Fiului celui curvar 11
3. Lasatului de carne . 22
4. . . branza 28
5. . intaia a sfantului post 38.
6. a doua a sfantului post 48
7. ,, a treia a sfantului post 53
8. It It a patra a sfantului post 63
9. . a cincia a sfantului post 67
10. la Sambata lui Lazar 72
11. Duminica Floriilor (a seasea a sfantului post) 80.
12. Joia cea Mare noaptea spre Vineri 91
13. ,, Sambata cea Mare 99.
14. slavita si luminata zi a invierei Domnului . 110.
15. a doua iarasi la Invierea Domnului nostru lisus Christos 116.
16, la Duminica Tomei, a doua dupd Pasti . . . 127.
17. ,, Mironositelor, a treia dupa Pasty . . 134.
18. SlAbdriogului, a patra dupd. Pasti . . 141.
19. Samarinencei, a cincia dupd. Pasti . 146.
20. . Orbului, a seasea dupa Pasti . . . 155.
21. ,, la Inaltarea Domnului nostru lisus Christos . . . 162.
22 ,, Dunlinica a seaptea dupa. Pasti a sfintilor 318 Parinti 171.
23. Duminica Rusaliilor (Pogorarea Duhului Sant) . 178.
24. . a doua iarasi la Duminica Rusaliilor 186
25. ,, la Duminica tuturor sfintilor (Intaia dupd Rusalii) . 205.

4
26. ,, . a doua dupd Rusalii 211

1,0G?.
Qr,--153
www.dacoromanica.ro
a/
.6!" 670 INSEMNARE

Pagina

27. Cazanie la Duminica a treia dupa Rusalii 218

28. /I II a patra dupa Rusalii 225
29. II II a cincia dupd. Rusalii . 233
30. ,, ,, a easea dupd. Rusalii 241
31. ,, " a eaptea dupa Rusalii 247
32. ,, ,, a opta chipd Rusalii 253
33. ,, ,, a noua dupa Rusalii 260
34. /I /I a zecea dupd Rusalii 268
35. " " a un-spre-zecea dup. Rusalii . . . 276.
36. IF I/ a doud-spre-zecea dupa Rusalii . 285.
37. II II a trei-spre-zecea dupd Rusalii . . . 292.
38. " " a patru-spre-zecea dupd. Rusalii . . 299.
39. ,, " a cinci-spre-zecea dupd. Rusalii . . 308.
40. " ,, a ease-spre-zecea dupa Rusalii . . 315.
41. . // a eapte-spre-zecea dupd Rusalii 322.
42. II I/ a opt-spre-zecea dupd. Rusalii . . . 329.
43. " . a noun-spre-zecea dupa Rusalii 338.
44. . . a doud-zecea dup. Rusalii . . . 345.
45. " ,, a doud-zeci i una dupa Rusalii . 350.
46. IP II a cloud-zed i doua dupd Rusalii . . 358.
47. ,, . a cloud-zed Si treia dupd Rusalii . . 367.

48. ,, . a cloud-zed i patra dupa Rusalii . . 373.

49. ,, " ,, cloud-zeci i cincia dupd. Rusalii 380.
50. ,, " a doud-zeci easea dupa Rusalii . 388.
i

51. " ,, a doud-zeci i eaptea dupa Rusalii 394.

52. ,, . a cloud-zed Si opta dupa Rusalii . . 400.
53. . " a cloud-zeci i noua dupa Rusalii . . 409.
54. . " a trei-zecea dupa Rusalii 417
55. " . a trei-zeci i una dupd. Rusalii . . . 425.
56. " " a trei-zeci i cloud. dupa Rusalii . . 431.
57. . la 1 Septemvrie, pentru viata sfantului Simeon Sta. 1p-
nicul i pentru inceputul anului nou bisericesc 438.
58. IP 1, 8 Septemvrie la nWerea Preasfintei. NascAtoare 444.
59. ,, ,, 14 Septemvrie, Inaltarea Cinstitei Cruci . . 449.
60. " ,, 14 Octomvrie, sfanta Parascheva 454
61. . 26 Octomvrie sfantul Dimitrie 460
62. OP 8 Noemvrie, Soborul sfintilor Voevozi . . 467.

www.dacoromanica.ro
Mr;& GVR
INSEMNARE 671 11°Q5.

Pagina
63. Cazanie la 21 Noemvrie, Intrarea in Biseri?.a. a Preacuratei
Fecioare 474
64. 25 Noemvrie, sfantul Climent Episcopul Romei 478.
65. ,, 6 Dechemvrie, sf. Si facAtorul de minuni Nicolae 498.
66. 25 Dechemvrie, Na§terea Domnului nostru Iisus
Christos 510
67. a doua iara0 la Na%erea Domnului nostru Iisus
Christos 518
68. la 1 Ianuarie, Taerea Imprejur a Domnului Christos 535.
69. 6 Ianuarie, Botezul Domnului nostru lisus Christos 540.
70. a doua iar4i la Botezul Domnului nostru lisus Christos 548.
71. la 30 Ianuarie, Sfintii trei lerarhi. Vrand sá spui Caza-
nie, zi pre cea dela Duminica 16-a dupa Rusalii 315.
72. , 2 Fevruarie, intlmpinarea Domnului nostru Iisus
Christos 563
73. , 17 Fevruarie, sfantul Teodor Tiron 572
74. 9 Martie, sfintii 40 de mucenici 585
75. 25 Martie, Buna-Vestire 594
76. , 23 Aprilie, sfantul marele mucenic Gheorghie 599.
77. , 21 Mai, sfintii imparati Constantin Si Elena. Vrand
sä spui Cazanie, zi prea cea dela 14 Septemvrie4 449.
78. , 24 Iurkie, na%erea sf. proroc Joan mergatorul inainte 610.
79. , 29 Iunie, sfintii Apostoli Petru §i Pavel . . 617.
80. , 20 Iunie sfantul prooroc Ilie 626
81. 6 August, Schimbarea la fat6. a Domnului Christos 638.
82. , 15 August, Adormirea Maicei Domnului 645.
83. 29 August, Ta.erea capului sf. loan Botezatorul 656.

Mc?,
4r-Al q,%
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro