Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Găuri de Apă
Găuri de Apă
De cele mai multe ori navele sau scufundat datorita pierderii stabilitatii si din aceasta cauza
lupta pentru vitalitatea navei trebuie sa aiba în vedere acest aspect pâna la pierderea totala a rezervei
de flotabilitate. De obicei la nave rezerva de flotabilitate este mare, iar ideea este ca pâna când ea se
va consuma, prin scufundare lenta, echipajul sa faca tot posibilul sa mentina nava în stare de plutire,
pe câta vreme în cazul 313j914d rasturnarii rapide (pierderea stabilitatii), este exclusa orice posibilitate
de a executa vre-o operatiune a luptei pentru vitalitate. Când scufundarea se face treptat, chiar daca
nava este inevitabil pierduta, exista mari posibilitati de a salva pasagerii si echipajul.
Gaurile de apa au ca prim efect jetul de apa ce patrunde în corpul navei, jet ce poate avea
efecte din cele mai nedorite, începând cu antrenarea si izbirea obiectelor si oamenilor întâlniti în cale
si pâna la inundarea compartimentului respectiv sau chiar scufundarea navei. Înca din constructie nava
este prevazuta cu pereti etansi, care limiteaza efectele gaurilor de apa asupra flotabilitatii si stabilitatii.
În cazul în care o asemenea avarie se abate asupra navei, cantitatea de apa ce poate patrunde
se ia în considerare sub doua aspecte tratate în capitolul de mecanica navei si anume: metoda
ambarcarii de greutati (se considera apa ca o greutate ambarcata tinând cont de factorul de
permeabilitate al compartimentului respectiv) sau prin metoda excluderii (se considera ca nava nu mai
are compartimentul respectiv cu toate urmarile asupra stabilitatii si flotabilitatii).
- gauri de apa provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau
în imersiune ;
Pentru efectuarea unor calcule, privind cantitatea de apa care intra în compartiment printr-o
gaura de apa, a presiunii acesteia, cât si pentru stabilirea justa a materialelor si dispozitivelor de
astupare a gaurilor de apa, acestea se clasifica dupa anumite criterii, cum sunt:
- gauri de apa dispuse sub linia de plutire, care pot fi pe bordajul sau pe fundul navei ( cu
distrugerea sau fara distrugerea dublului fund )
c) Dupa aspect :
Imediat dupa producerea avariei, o prima actiune consta în determinarea locului si
caracteristicilor gaurii de apa. Localizarea gaurii de apa trebuie facuta cât mai repede posibil, având în
vedere timpul limitat existent pentru astuparea ei.
Imediat ce locul avariei a fost depistat, se vor determina caracteristicile gaurii (înaltimea în
raport cu linia de plutire, dimensiunile, aspectul) si se va aprecia cantitatea de apa intrata, debitul de
inundare si timpul de inundare.
Compartimentul inundat se izoleaza de cele învecinate prin închiderea portilor etanse, a
tubulaturilor de ventilatie si a altor deschideri, ce ar duce la posibilitatea patrunderii apei în celelalte
compartimente.
Dupa stabilirea caracteristicilor de avarie, în paralel cu celelalte masuri specificate, se aduc, de
la postul de avarie cel mai apropiat, materialele necesare, utilizându-se eventual, si alte mijloace ale
bordului (motopompe de incendiu portabile, galeti, etc.).
Daca avaria este mare, se recomanda, numai atunci când este posibil, sa se stopeze nava, sau
cel putin sa se reduca viteza, astfel încât în nici un caz miscarea navei sa nu mareasca viteza de
inundare. Când este cazul, se vor lua masuri de întarire a peretilor etansi, deoarece o eventuala
distrugere a acestora ar mari foarte mult pericolul avariei si ar duce la situatii extreme.
O atentie deosebita trebuie acordata si etansarii gaurilor de deasupra liniei de plutire, mai ales
pe mare agitata sau atunci când exista pericolul bandarii navei pe partea gaurii de apa.
Gaurile de apa mici apar, de obicei, din cauza unor defectiuni ale corpului navei (nituri sarite,
spargerea hublourilor, crapaturi, fisuri )
Fisurile cele mai mici pot fi stemuite cu plumb . Pentru aceasta este aplicata (batuta) o bucata
dintr-o foaie de plumb pe fisura cu ajutorul unui ciocan de stemuit sau cu o dalta tocita .
Pentru a limita extinderea fisurilor amplasate în zone intens solicitate (mai ales fisurile
cordoanelor de sudura), la capetele acesteia se vor da gauri, care vor fi astupate cu dopuri, iar fisurile
vor fi astupate cu plasture .
fig. 4.2 Astuparea gaurilor de apa mici cu plasture din cauciuc si clema pivotanta
1- corpul navei; 2 – clema de avarie cu surub; 3 - bulon filetat; 4 - piulita cu mânere; 5 - disc
metalic de presare; 6 - placa de cauciuc profilat pentru etansare.
Înainte de aplicarea acestui plasture, piulita cu mânere 4 trebuie sa fie desurubata pâna la
capat. Clema de avarie care este pivotanta se fixeaza de-a lungul bulonului si mentinându-se în aceasta
pozitie, este introdus în gaura de apa astfel încât sa iasa în afara bordajului si sa permita rasucirea
clemei 2, perpendicular pe axul bulonului. Dupa aceasta, cu ajutorul piulitei se strânge (preseaza)
discul metalic rigid 5 pe plasturele din cauciuc 6, implicit pe peretele cu gaura de apa, astfel realizând
obturarea (fig. 4.2).
Gaurile de apa mici, cu diametrul pâna la 150 mm, pot fi astupate si cu ajutorul unor cepuri
(dopuri) din lemn de brad (fig.4.3 ). Lemnul de brad este moale, iar prin batere permite strivirea si
obturarea completa a gaurii de apa.
În final (dupa batere) sectiunea transversala a dopului de vitalitate nu mai este circulara ci ia
forma gaurii de apa.
Dopul (1) înfasurat în cârpe, câlti sau tenda impregnata cu minium de plumb (2), se introduce
în gaura de apa a bordajului (3) si se bate cu ajutorul barosului.
Fig. 4.3 Astuparea gaurilor de apa mici cu dopuri din lemn de brad
Gaurile de apa mijlocii se astupa, de regula, din interiorul compartimentului inundat.
Cele mai eficace mijloace sunt plasturii din cauciuc sau panourile cu margini moi (fig. 4.2;
5.1). Daca nu exista panouri cu borduri moi de dimensiunile gaurii, ele se confectioneaza din scânduri
de brad asezate în doua straturi perpendiculare unul pe celalalt si prinse cu scoabe. Între cele doua
straturi de scândura, batute transversal unul fata de celalalt, se pune o bucata de pânza de vela unsa cu
seu sau unsoare. Panoul va fi înfasurat în pânza de vela prinsa în cuie iar dimensiunile acestuia trebuie
sa fie cu 150-300 mm mai mari decât dimensiunile gaurii .
Înainte de astuparea gaurii, din portiunea avariata se
îndeparteaza captuseala bordajului (fardajul), tubulaturile si
cablurile sau alte obiecte care împiedica fixarea panoului, iar
la nevoie, se îndreapta sau se taie marginile gaurii astfel încât
sa fie posibila fixarea panoului cu borduri moi.
a
)
b)
O alta solutie de
fixare a panoului cu borduri
moi este ilustrata în fig 5.2.
Dupa ce a fost uns cu seu pe
marginea moale, panoul se
poate fixa si cu ajutorul
dulapilor sau grinzilor din
dotare, sprijinite de
elementele de structura cu rigiditate din apropiere si fixate cu pene de lemn.
Elementele din figura 5.2 sunt urmatoarele: 1 - bordaj; 2 - perna cu câlti sau panou cu borduri
moi; 3 - scândura; 4 - grinda de lemn; 5 - pene de lemn ce se bat cu ciocanul în sens contrar; 6 -
element de rezistenta din structura navei; 7 - perete vertical etans.
Daca la bord se afla un
dispozitiv universal de strângere,
acesta poate fi folosit cu foarte bune
rezultate (fig. 5.3).
Astuparea gaurilor din zona liniei de plutire si de deasupra operei vii se poate face prin
mijloacele deja prezentate sau dupa caz cu fixarea panourilor din exteriorul navei.
Avantajele unei astfel de operatiuni, cu fixarea din exterior, sunt date de faptul ca nu mai este
necesara prelucrarea gaurii pentru realizarea contactului dintre marginile panoului si bordaj (margini
care de obicei sunt rasfrânte în interior).
METODE. MIJLOACE.
De cele mai multe ori, astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari nu se poate face din
interior din cauza presiunii si a debitului foarte mare de apa care intra în nava. În aceasta situatie prima
masura care trebuie luata este de a etansa compartimentul respectiv în raport cu restul navei si de a
întari din exterior peretii transversali ai compartimentelor adiacente celui inundat.
Pentru obturarea gaurii de apa se utilizeaza paietele întarite de vitalitate, care se duc la locul
avariei prin exterior, cu ajutorul parâmelor de manevra si de fund. Aplicarea paietului de vitalitate se
face numai dupa oprirea navei, iar transportul acestuia pâna în dreptul gaurii de apa se face prin prova,
în scopul de a evita încurcarea parâmelor de fixare cu palele elicei navale sau cu linia de arbori(fig.
6.1).
fig. 6.1 Astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari cu paietul de vitalitate
Presiunea apei va fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea partiala a gaurii de apa.
Dupa pozitionarea si fixarea atenta a acestuia, se trece la evacuarea apei din
compartimentul inundat cu toate mijloacele disponibile, ceea ce duce si la cresterea diferentei de
presiune interior exterior si astfel la o mai buna aderenta a paietului cu corpul navei
Daca marginile gaurii de apa sunt îndreptate spre exterior, operatia de pozitionare a paietului
este mult îngreunata si în acest caz, se va proceda fie la îndreptarea marginilor, fie la etansarea
gaurilor dinspre interior cu panouri în locurile de infiltrare, dupa aplicarea paietului si evacuarea
partiala a apei
În cazul gaurilor de apa mari sau foarte mari dupa pozitionarea paietului de vitalitate, se
impune astuparea acestora prin turnarea de ciment rapid în locul respectiv. De asemenea, datorita
formei navei, aceasta metoda este utilizata si pentru gauri mai mici, în zona gurnei sau a fundului.
Mortarul se pregateste din apa dulce, ciment cu priza rapida si nisip . Nu se va folosi apa murdara cu
grasimi, reziduuri petroliere, acizi etc., pentru a nu împiedica si deteriora priza . Apa de mare reduce
rezistenta mortarului cu circa 10% si de aceea nu este indicata utilizarea ei .
- se confectioneaza, dupa forma bordajului sau a fundului (tinând cont de elementele
structurale ale navei), un cheson (cofraj) de lemn ;
- pentru evacuarea apei care se infiltreaza prin paiet la partea inferioara a cofrajului se
monteaza o teava a carei sectiune trebuie sa asigure scurgerea apei infiltrate fara a crea
presiune;
- dupa montarea chesonului spartura se acopera cu o pânza de vela sau din pâsla care sa
asigure etanseitatea acestuia ;
- simultan cu montarea chesonului, se pregateste mortarul (din doua parti nisip si o parte
ciment), adaugându-se si substantele pentru priza rapida în proportiile indicate în
instructiunile de utilizare ale acestora (pentru a se accelera priza betonului se poate adauga
clorura de calciu în proportie de 1- 3% din greutatea cimentului sau acid clorhidric pâna
la 6%) ;
- pentru omogenizare, nisipul si cimentul sunt întoarse cu lopata atâta timp cât sunt uscate
(aceasta operatiune se va face cât mai aproape de locul de turnare)
- se toarna apa dulce curata (apa de mare slabeste rezistenta betonului cu circa 10
procente), amestecând bine pâna se creeaza o pasta omogena ;
- pasta se toarna în chesonul montat la locul avariei si se batatoreste pâna când apa apare la
suprafata betonului;
- dupa întarirea betonului orificiul tevii de golire se astupa cu un dop din lemn (în timpul
operatiunii de astupare a gaurii compartimentul trebuie drenat continuu pentru a se asigura
întarirea betonului)
- avaria va fi definitiv înlaturata cu prima ocazie favorabila, într-un santier naval.