PROIECT

pentru susținerea examenului de certificare a calificării

profesionale a absolvenților învățământului profesional, nivel 3
Domeniul: Electromecanică
Calificarea: Electromecanic nave

TITLUL PROIECTULUI
REALIZAREA UNEI INSTALATII DE ILUMINAT
NAVAL

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. PALADE IULIAN

CANDIDAT,
Elev IACOB MARIUS-
SEBASTIAN
Clasa A XI-A b

Galați
2021
 CUPRINS

Pagina
Argument 4
Capitolul I 6
Capitolul II 11
Capitolul III 19
Capitolul IV 21
Bibliografie 28

2
 ARGUMENT

În secolul XXI, tehnica a cuprins, şi în România, o dezvoltare uluitoare. Tot mai

performante, automatizările industriale au devenit un domeniu din ce în ce mai
cunoscut, de mare interes pentru companiile româneşti şi nu numai. Dorinţa de a avea
o productivitate cât mai mare, de a satisface toate cerinţele şi nevoile clienţilor,
majoritatea companiilor au ales să se dezvolte cât mai mult pe partea de automatizare,
punând mare preţ pe echipamentele industriale de automatizare, care asigură o
productivitate sporită, o economie mai mare de energie şi materii prime, un nivel de
calitate sporit, dar şi predictibil în timp, precum şi un grad de repetitivitate al
operaţiunilor imposibil de atins de către operatorii umani. 
Automatizarile industriale au rolul de a oferi productivitate maximă, de a uşura şi
de a mări volumul de muncă depus de operatorii umani într-un proces de producţie de
bunuri, putând, de asemenea, eficientiza furnizarea de servicii. Punându-se accent pe
automatizările industriale, se pune accent pe calitate, pe eficienţă, pe tehnologie
informaţională. Astfel, volumul de muncă realizat cu ajutorul echipamentelor, ce includ
diverse sisteme automatizate, este mult mai mare şi mult mai calitativ faţă de cel
realizat de forţa de muncă umană. Cu cât gradul de automatizare este mai ridicat, în
cadrul unei linii de producţie, cu atât productivitatea, calitatea şi economiile realizate
sunt mai mari. În astfel de peisaje, în care rolul principal este jucat de echipamentele
industriale de automatizare, rolul oamenilor este acela de a supraveghea, de a controla
şi a verifica întregul proces realizat cu ajutorul echipamentelor de automatizări
industriale. 
Echipamentele utilizate în automatizările industriale sunt extrem de variate, ele
diferind în funcţie de aplicaţia în care sunt utilizate, de scara la care se realizează
procesul, de nivelul de precizie cerut de procesul respectiv.

3
 Oferind un avantaj clar, automatizările au câştigat teren în aproape toate
subramurile industriei, dar nu numai. Automatizarea industrială este văzută, şi
constituie, ca o necesitate pentru existenţă, supravieţuirea şi dezvoltarea oricărei
companii producătoare de calibru ridicat. Reprezentând un domeniu vast, automatizările
reprezintă o ramură complexă a tehnicii, fără de care nu îşi pot continua activitatea
producătorii mari şi mici. 
Scop
Realizarea proiectului are ca scop activarea specifică, în funcţie de tema
proiectului, a unităţilor de competenţă tehnice generale, a unităţilor de competenţă
tehnice specializate şi a celor cheie, absolut necesare pentru demonstrarea, în situaţia
de examen de certificare, a dobândirii calificării de electromecanic nave. Prin
realizarea şi prin susţinerea orală a proiectului în situaţia de examen sunt vizate
competenţele specifice calificării, conform standardului de pregătire profesională.

4
 Capitolul I – Noțiuni introductive

Istoria dezvoltarii civilizatiei aduce dovezi certe care demonstreaza ca navigatia a fost
una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului.
Începutul navigatiei s-a produs cu câteva sute de mii de ani în urma, când unul dintre
stramosii nostri, pentru a scapa fie de primejdia animalelor salbatice, fie de calamitatile
naturii, fie pentru a-si gasi un loc în care sa se poata hrani, a încalecat pe un bustean si
a fost purtat de apele râului sau, si mai departe, în largul marii de catre curentii marini...
Evolutia navigatiei a fost lenta si calea maritima a fost întotdeauna plina de primejdii
iar omul care-si desfasoara activitatea pe nava este lipsit de avantajele celui care îsi
desfasoara activitatea pe uscat.
Dar, cu toate aceste riscuri si privatiuni, marea l-a atras pe om, iar omul a cautat sa o
înfrunte si sa o supuna. Se poate spune ca navele actuale, dotate cu echipament de
înalt nivel tehnic si care ofera un confort sporit, reprezinta o concentrare colectiva, în
scopul efectuarii transportului maritim în deplina siguranta pentru om, nava si marfa
aflata la bord.
În cadrul activitatii complexe si specifice a transporturilor maritime, un loc de seama îl
ocupa semnarea contractului, modul de amplasare al marfii la bord, astfel încât
expeditia maritima sa se desfasoare în deplina siguranta, marfa sa nu se deplaseze si
sa nu se pericliteze stabilitatea navei, în orice fel de conditii meteorologice si de starea
marii. Apoi, marfa sa fie predata la destinatie asa cum a fost încarcata.
Jumbo este capabil sa garanteze operatii si transporturi de mare capacitate cu un risc
minim pentru incarcatura, nava si echipaj. Acesta este beneficiul si meritul unui proiect
ingineresc. Pregatirea proiectului include, nelimitat, manuale(ghiduri), desene, calcule
ce se vor potrivi cu calitatea stricta si tandard a companiei.
Fenomenele, evenimentele sunt identificate si mentinute, pe baza acestora fiind
calculate o serie de scenari cat mai variate, iar fiecare specificatie
( desen ) va avea un grad foarte ridicat de precizie.
Proiectul Jumbo este bine pregatit pentru a oferi servicii ingineresti cu baze perfecte
pentru o incarcatura de mare capacitate, fara a avea complicatii.

Acesta se presupune a fi liderul in calitate , greutate, securitate si protectia mediului,

situandu-se dincolo de regulile guvernamentale. Jumbo se

5
apropie de programul QHSE cu aceeasi inovatie, dedicatie si respectabilitate care au
sustinut si celelalte ramuri ale afacerii.
Programul Stay Well, in vigoare din 2005 , este o initiativa de a aduce cele mai mari
proceduri de siguranta si calitate in fiecare proiect,
incluzand 3 prioritati :
 -Reducerea ranirii personalului la cel mai mic grad
 -Largirea pietei de desfacere, in functie de cerelile clientilor Jumbo
concentrarea in stabilirea lui Jumbo pentru a fi liderul QHSE, asa cum este in
transportul de mare greutate
 -Siguranta maxima si prevenirea unor eventuale raniri si accidente incepe de la
constrangerea angajatilor, atat in birouurile Jumbo cat si la borbul navei.Fiecare angajat
al Jumbo este echipat cu unelte necesar lucrarii in cel mai sigur mod.
De aprope 4 ani Jumbo si-a construit o reputatie ca fiind un principal contractor in
domeniul instalatiilor cu o tinta clara : instalari maritime, instalari sub apa, sisteme de
ancorare, si sisteme de protectie de o inalta clasa.
Principala nava de instalare este Jumbo Javelin, nava de tipul DP2 J-Class , dotata
cu 2 macarale ce pot ridica pana la 900 de T fiecare, echipate cu system dinamic de
pozitionare, cu o punte enorma si o capacitate mare de depozitare, o piesa foarte
importanta si utila.
Cu o foarte mare capacitate de ridicare, nava va Ridica, Naviga, Instala, intr-o lina si
continua manevra. De exemplu incarcarea utilajelor se facein Europa, dupa care vasul
naviga pana in Vestul Africii unde are loc operatiunea de instalare.
Acest tip de nava este construita dupa motto-ul : ridicare, navigare, instalare – toate
intr-una (all in one).

Principalele caracteristici ale vasului DP2 J-Class sunt :

 Sisteme Kongsberg DP-2 [Se considera ca o nava are 6 grade de libertate in
miscarea sa : 3 de translatie si 3 de rotatie].Sistemul dinamic de pozitionare se
concentreaza in principal pe controlul navei pe planul orizontal.Acesta calculeaza
forta ce trebuie furnizata de propulsor pentru ca nava sa fie stabila (remain in
station )]

6
  -Capacitate de ridicare apropiata de 1800 T
 -Capacitate de ridicare in larg 1100T
 -Punte de lucru la acelasi nivel
 -O punte principala la acelasi nivel, reglabila, demontabila
 -O capabilitate avansata de echilibrare si antibalansare

Curand Jumbo a asisatat la operatiunea de instalare si punere in functiune a unei

terminal petrolier in Puffin Field. Ca urmare nava Junbo va trebui sa instaleze inca 2
terminale asemanatoare. Un alt proiect la care va fi folosita nava este instalarea a 16
largi conducte care se vor intinde de-a lungul a 7 mii de metri cu o toleranta de 135 mm.
Jumbo este folosita si la transportul si instalarea unor mci platforme in tinuturi mai
indepartate.
Nava este de tip DP2 pentru constructiile maritime (in larg), cu o viteza de transit de
17 noduri este echipata cu 2 macarale cu o capacitate de ridicare de 900 T pe uscat iar
in larg de 700 T pana la o adancime de 1000m , o capacitate a incarcaturii de 8000 T,
punte demontabila de 120* 26,5m ,spatiul de depozitare de 80m lungime, 12,5 inaltime.
Sistemele de instalatii modulare pot fi mobilizate pe vas lucru ce permite instalarea
structurilor maritime mai grele in adancimile apei.
Una din operatiunile la care nava a fost contractata a fost instalarea unor utilaje de
208 T respectiv 250 T ale unei companii petroliere la o adnacimede 150 m si cu o
precizie de +_ 1 grad, +_ 1 m fata de coordonatele initiale. Alta operatiune a fost
instalarea unor structuri de 400 T la 800 de m adancime respective 600 T la 1300 de m
adancime.
Genul acesta de operatiuni sunt in concordanta cu capabilitatile vasului Jumbo DP2 J-
Class.
Navele maritime si fluviale reprezinta sisteme tehnice deosebit de complexe. Printre
instalatiile care se afla la bord un loc deosebit îl ocupa instalatia electrica de forta a
navei.
La navele aflate în dotarea flotei maritime si fluviale cât si la cele aflate în constructie,
energia electrica are un rol vital în functionarea lor. Actionarea mecanismelor de la
bord, a sistemului de guvernare, a propulsiei navei, iluminatul, încalzirea, instalatiile de
navigatie etc., nu pot fi concepute fara utilizarea energiei electrice.
Capitolul II - Alegerea caracteristicilor energiei electrice a centralei
navale

7
2.1 Alegerea curentului:
O decizie corecta, în ceea ce priveste alegerea felului curentului, se poate lua numai
pe baza unei analize tehnico-economice a diverselor variante de instalatii electrice
navale.
Din practica actuala se poate constata ca la navele mari si mijlocii de transportat
marfuri, la traulere si la navele tehnice se utilizeaza cu precadere instalatia electrica
navala de curent alternativ, iar la navele mici si la unele nave speciale instalatia
electrica navala de curent continuu (în special la navele militare, submarine ).
În general, se poate mentiona ca masinile de curent alternativ (50 Hz – 60 Hz), în
comparatie cu masinile de curent continuu au mase, gabarite si costuri mai mici, sunt
mai sigure în functionare si impun cheltuieli de exploatare mai mici. Mult timp motoarele
de curent continuu au fost cu precadere utilizate în actionarile electrice navale pentru
caracteristicile mecanice si posibilitatile de reglare a turatie, ceilalti parametri ramânând
aproximativ constanti. Însa, odata cu dezvoltarea convertoarelor c.a-c.a actionarile
electrice reglabile în curent alternativ le înlocuiesc pe cele de curent continuu.
Aparatele din circuitele de forta de curent alternativ sunt mai sigure în functionare decât
cele de curent continuu.
Tablourile de distributie de curent continuu si curent alternativ, în ce priveste masele,
gabaritele si preturile de cost, nu difera esential.
Curentul masoara deplasarea sarcinilor electrice intr-o perioada de timp si o directie

Δq
specificata. i= Δt . Este caracterizat de valoarea numerica si directie.

unde: Δq= sarcinile electrice

Δt= unitatea de timp

Se cunosc 2 tipuri de tensiuni : DC si AC. Pentru fiecare din aceste tensiuni avem
curenti diferiti:

8
- pentru DC:

*Semnal continuu de amplitudine k

Curentul continuu poate fi definit mathematic ca fiind : i(t)= K, unde [-∞<K<+∞] .

Semnalul ramane continuu atat timp cat K este diferit de 0

- pentru AC:

9
Semnalul de raspuns a “ steady-state “ este o functie sinusoidala.
Frecventa de raspuns a semnalului este identical cu frecventa sursei.
Amplitudinea si faza semnalului de raspuns sunt de obicei diferite de cele ale sursei.

2.2 Alegerea tensiunii:

De regula, pe nava sunt necesare tensiuni de diverse valori (pentru forta, pentru
iluminat, pentru consumatorii de avarie). Odata cu cresterea tensiunii generatoarelor,
pentru aceeasi putere se micsoreaza masele si gabaritele acestora.
Statistic se poate arata ca la puteri ale instalatiei electrice navale de pâna la câtiva
kilowati se utilizeaza tensiunea de 24 V, la o putere de ordinul zecilor de kilowati, 110 V
sau 127 V, la o putere de ordinul sutelor de kilowatti, 220 V, iar la puteri mai mari, 380
V, 690V. Alegerea tensiunii se face pe baza prescriptiilor de registru.
În ultima instanta, pentru alegerea valorii tensiunii, se tine cont nu numai de masele si
gabaritele echipamentului si traseelor de cabluri ci si de o serie de alti factori: curentii de
scurtcircuit, capacitatea de rupere a aparatelor electrice, fiabilitatea, durata de viata a
izolatiei, pericolul de electrocutare, aparitia supratensiunilor.
Datorita destinatiei navei precum si conform diagramei monofilare a distributiei navei
avem 4 tipuri de tensiune necesare pentru alimentarea consumatorilor mai sus
mentionati :
3x690 V C.A. care se obtine de la cele doua generatoare de shaft ale dieselelor
principale:sau de la generatoarele auxiliare PTO(AUX) PS si PTO(PTO) SB ;

10
3x440 V C.A. care se obtine prin intermediul transformatorului coborâtor de tensiune
690/440 s-au de la dieselul de avarie GA;

3x230 V C.A. care se obtine prin intermediul transformatorului coborâtor de tensiune

440/230;

11
 24 V C.C. obtinuta fie de la
redresoarele de tensiune din dotarea navei în regim normal de functionare(Inverter
Room), fie de la bateriile de acumulatoare(Battery Room) atunci când apare o situatie
de avarie. În regimul normal de functionare bateriile trebuie încarcate prin intermediul
redresoarelor de tensiune lucru cerut de altfel si de registru naval pentru ca ele sa poata
alimenta când situatia o impune atât consumatorii de curent continuu cât si pe cei de
curent alternativ prin intermediul invertoarelor de tensiune de pe nava.

2.3 Alegerea frecventei:

12
Frecvenţa este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de
timp. În Sistemul Internaţional unitatea pentru frecvenţă este numită hertz şi este
simbolizată prin Hz, în cinstea fizicianului german Heinrich Hertz. O frecvenţă de 1 Hz
corespunde unei perioade de repetare de o secundă

La unele nave (nave cu aripi portante, nave pe perna de aer, submarine) masele si
gabaritele echipamentelor si cablurilor din instalatia electrica navala au un rol hotarâtor.
La aceste nave de obicei se utilizeaza frecventa de 40 Hz în loc de 50 Hz. Aceasta
permite cresterea turatiei motoarelor electrice si deci micsorarea corespunzatoare a
maselor si gabaritelor, la aceeasi putere. De exemplu, cresterea turatiei de sincronism
de la 3000 rot/min la 8000 rotatii/min duce la micsorarea masei de 2.5 - 3 ori, iar a
gabaritului de 2.5 ori. Totusi, gabaritele nu pot fi micsorate prea mult prin marirea
frecventei, întrucât la gabarite mici este dificila disiparea caldurii datorata pierderilor.

Un aspect deosebit de important privind instalatiile de distributie a energiei electrice

pe nava este cuprins în reglementarile internationale date în 1974 prin Conventia
Internationala a Sigurantei Vietii pe Mare care cuprinde o serie de reguli dintre care cele
mai importante fiind:

Impunerea existentei unei surse principale de energie electrica care sa aiba o putere
suficienta pentru asigurarea alimentarii si functionarii normale a tuturor serviciilor
esentiale de la bord. De asemenea se impune existenta sursei de siguranta.

Daca puterea instalata depaseste valoarea de 3000 KW bara de distributie principala

trebuie sa fie tipizata în doua parti cel putin, si cu o repartitie echitabila a consumatorilor
pe cele doua parti divizate.
In cazul navei Jumbo puterea instalata se apropie de valoarea de 5500-6000kW, de
aceea gasim la bordul navei 2 generatoare principale de cate 3000kW fiecare si 2
generatoare auxiliare de 1825kW fiecare cate unul din fiecare pentru babord si tribord(in
schema de distributie). Acestea trebuie sa asigure alimentarea cu energie electrica a
celor 2 macarale, 2 bowthrustere, azimuth thruster-ului si tabloul auxiliar “P“.
-Sursa de alimentare de siguranta trebuie sa alimenteze timp de 36 de ore
consumatorii vitali.

13
 -Se refera la tratarea nulului. Toate aparatele electrice de la bordul navei trebuie sa fie
legate la masa. Este necesar un sistem care sa supravegheze nivelul izolatiei si sa
semnalizeze punerea la masa.
De aceea trebuie sesizata prima punere la masa pentru a nu apare scurtcircuit între
prima punere la masa si o eventuala a doua punere la masa.
Sistemul energetic al navei are rolul de a furniza energie electrica consumatorilor.
Furnizarea energiei electrice oricarui consumator se face cu respectarea unor cerinte
numite conditii de calitate impuse marimilor electrice tensiune, frecventa, putere.
Conditiile de calitate în alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se refera la
conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca marimile electrice dar si conditii referitoare
la continuitatea alimentarii consumatorilor si asigurarea puteri necesare.

Pe nava consumatorii sunt împartiti în trei categorii dupa cum sunt prezentati în
continuare:

Consumatorii vitali: sunt consumatorii care trebuie sa fie în stare de functionare tot
timpul pentru a mentine manevrabilitatea navei în ceea ce priveste propulsia si cârma.
Dintre acestia amintim: instalatiile de cârma si propulsie, electrosuflante motor
principal, pompe pentru servicii generatoare, instalatii de ungere si racire motor
principal, pompe hidraulice folosite pentru alimentarea consumatorilor vitali,
echipamente de comanda, supraveghere si control pentru cele de mai sus,
echipamentul de control al vâscozitatii, etc.

Consumatorii esentiali: sunt consumatorii necesari pentru siguranta navei, a

pasagerilor si a echipajului, si care pot fi scosi din functiune fara ca instalatiile de
propulsie si cârma sa fie întrerupte. Dintre acestia amintim: vinciul de ancora,
bowthruster, pompe gaz-inert, pompe transfer marfa în cazul tancurilor si macarale în
cazul navelor tip cargo, compresorul de aer comprimat pentru lansarea motorului
principal, pompe balast santina, sisteme de comunicatie, lumini de navigatie, etc.

Consumatorii neesentiali: sunt consumatorii a caror deconectare temporara nu

influenteaza în nici un fel instalatiile de propulsie si cârma, si nu pun în pericol siguranta
pasagerilor, a echipajului, a navei, a încarcaturii si a echipamentelor de la bordul navei.

14
Dintre acestia amintim:instalatia de aer conditionat, instalatia de încalzire, consumatorii
din bucatarie si instalatiile de ventilatie suprastructuri.

15