MARIA BOGHICI

CORINA CHELBUTA-BAN
ALINA HRISTEA
CATALINA STOICA

ESEUL ARGUMENTATIV
pentru Bacalaureat

~Booklet
Editura Booklet
www.booklet.ro
Pentru comenzi: CUPR INS
tel : 021 430.3095
021 440.1002 Eseul argum entativ - no~iuni teoretice
e-mail: comenzi@booklet.ro I. .. 6
web: www.booklet.ro II. Analiza textelor argumentative . ... . .8
Ill. Subiecte pentr u proba oraia de Bacalaureat . . ... 4 8
IV. Subiecte tip II pentru proba scrlsa de Bac ala ureat ... . 128
v. Modele de eseuri argumentative . . .. .. 1 72

A. FILIERA TEORETI CA- PROF ILUL RE.AL, FILIERA TE HNOLOGICA. FILIERA VOCATIONALA
1. lmportan~a pe care oar-:-1eni1 o a·-~orcJ a bani lor I n soc iet at ea
contemporana . . ... 17 2
2. Necesitate a de a proteja m2J iulln conJurator 173
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei 3. Ro lul altrui smul ui 'in de:zvo ltarea pers ona Ia ...... .. . . . .. .. . . 17 4
Eseul argumentativ pentru Bacalaureat I Maria Boghici , Corina Nevoia oamenil or de a fi fencit i .. .. . 1 7 5
4
Chelbuta-Ban, Alina Hristea, Catalina Stoica . - Bucure~ti : Booklet, 2017
5. lmportan~a acurn ul arii i::?Xper ien~ei l ntr-un dom eniu profes ional . 176
ISBN 978-606-590-471-2 6. lmportanta de a 3vea curaJ ss-t1 as umi n sc uri . 17 7
7 Probleme le l ~ i gasesc de f'iecare data rezo lva rea ..... . .. . .178
I. Boghici, Maria
8. Rolul rnod elelor In v ia\ a t1nen ior ... 1 7 9
II. Chelbuta-Ban, Corina
Ill. Hristea, Alina 9. Rolul famili ei In deZ'Jo ltarea unui aclo lesce nt ........ .. 180
IV. Stoica, Catalina 10. lmportan~a as uma rii r·espon sa brli tal, il or In dezvolt area
ado lescentil or .. . .. 181
821 .135.1.09
11. lm portan~a stabili rii unor idea lur·i .. ······· ... .. .... . 18 2
12 . lmportanta rn arturisirii acie;a;-uiui .......... 183
13. Libertatea de ex pri mare In soc 1et atea con t emp orana . .. . .184
14. lubirea ne d e fin e~ t e ca oa r·ne r,i . . . ....... . .. 185
15 . lmportanta lecturi i In \i i C. ~ a aclolescent;ll or . . . . . . .. . . .. .... . ....... 186
16 . lmplicarea perscnsla i n a,:: ci ; itaT:ea profes1cn al a ..... ............... 1 8 7
Redactor: Catalina Stoica 17 . Este mai imp ort ant sa part icipi cleca t sa ie? i ca;; tigator. . . . . . 188
Corectura: Ruxandra Campeanu 18. Orgoliu lln relat iil e 1ntaurnane ... ..... 189
Tehnoredactor: Carmen Dumitrescu
Design: Anca Vranescu
19. lmp ortanta e du ca ti ei primite lr, fam 1li e In dezv oltarea ulteri oa ra 190
20. lmportanta de a pun2 pas rune in ceea ce fac i . . ...... 191
21 lmportanta lect urii de l:s ,,: 3rstc fi·.:.ge,je . . ........ .. ... ..... .. ..... . . 1 92
22. lmportanta de a-t;i recunoa~te i1rri1te le . ... . .. .. . . . .. . . . . .. ........ 193
23 . Educa~ia .... .. ....... ..... .. .... .. ..... 194
24 Rolul ~ coli! I n fo rmarei;; tlr, ,e: i·rior .. 195
25 Re spectul . . . . 196
26 . S peran~a nu este incot.j e::J Uila sufic renta. 1 97
©Editura Booklet 2017 27 Spe ra nta - esen~ i .J I 3 L-, : 1:'ICJ c'.Jr'l•c::rr~ i o r- . 1 98
Toate drepturile asupra lucrarii apaf\in editurii 28 Co mprorni sunl e f3cut. e intr-c) reio t1.=: cl e priet eni e. .. 1 99
29 Talentul trebuie lnsotit lntotdeaun a de multa mun ca .. ...... .. . . ... 200
14 lmportanta cu noa;;terii contextu lui cultura l
30 Farmecu/ fiecarei varste . ... . . . ... . 201
In rece ptarea literaturii .. 235
31 Ro/ul prietenilor In viata unui adolescent.. . . ... 202
15 Rolul ce naclurilor literare In formarea tanarului scri itor .. 236
32 lmportanta practicarii unui sport, indiferent de varsta. . .. . . .. 203
16 /mportanta presei literare/ culturale. .237
33. Rolul re clamelor In influentare a consumului. 204
17 R.olul teatrului In societatea contemporana. ..238
34. lmportanta hobby-uri lor In dezvoltare a pe rs ona Ia .. ..... .. ..... ... . .205
18 Rolul ecran 1zarilor unor cart i In receptal-ea acestora . .239
35 lnfluenta familiei In alegerea unei profe sii . . . . .. . . .. . . .. .. . . . . 206
19 lmportanta/ rolul culturii In forma rea tinerilor .. .... ..240
36. lmportanta actiunilor de protejare a mediului ... . .. .... .. . ..... .207
20 lmportanta cunoa;;terii contextului isto ri c In receptarea literat urii 241
37 Rolul prietenilor pentru un adolescent. . ... ... . ........... .. ... ... 2 08
21 Minoratulln liter·atura roman a . .. .. .. 242
38 lmportanta implicarii tinerilor In activitati umanitare . . ... . . ... 209
22 lmportanta libertatii de exprimare ... .. .... .. ..243
39 Rolul activitatilor extra;;colare. . ..210
23 Rolul sincretismului In arta . 244
40. lmportanta corectitudinii In viata profesionala .... . ... ... .. .... ... .... 211
24 Discriminarea pozitiva ;;i efectele acesteia .... ....... . 245
41. Formele de manifestare ale iubirii ...... ....... ... .. .... . . ... .... . .. 2 1 2
25 lmportanta dezbaterilor publice .. 246
42. lmportanta educatiei pentru societate. .. ..... ... . . . . 213
26 Rolul modele/or literare/ culturale .. . 247
43 Frica poate fi privita ca un element constructiv .. ... . . .2 14
27 lmportanta unor burse de creatie oferite scri itori lor . 248
44. lmportanta de a avea un lider ... ... .... . 215
28 lmportanta conservarii patrimoniului imateria l . 249
45 .Mila poate fi ofensatoare ... . .. .. ...... .. . ... . ...... .. .. .... 216
29 Toleranta ;;i acceptarea celuilalt . .250
46. Puterea exemplului personal .. . . . ..... .... . . .. .. . ... . . . . . .. .. . . 217
30 Text ul dramatic ;;i punerea lui In scena .. ... . ... . . . 251
47. lmplinirea prin munca ..... ...... . . . ... .. .. .. .. . .... 2 18
31. Cititorul de poezie versus cititorul de proza ... ..... .. ... . ..... .252
48. lmportanta stagiilor de pregatire In strainatate
32 . Spatiul public versus spatiul priv at . . ... .. .. ... . .. .. . . . 253
In dezvoltarea tinerilor. .. ..... ....... .... . .. . ... . .2 19
33. lmportanta programelor lite rare.... ........ .. .. . . .. ... . . ... 254
49 Rolul celor ;;a pte ani de-acasa ... . 220
34 lmportanta conservarii specificului nation al. . ... . ... . . .... 255
50. Rolul bunelor maniere In societatea contemporana . .22 1
35. Rolul elementelor folclorice In literatura . . ........ .. ... . .... ...... 256
36. lmportanta sacrificarii timpului liber pentru reu<;;ita
B. FILIERA TEORETICA - PROFILUL UMANIST, FILIERA VOCATIONALA- PROFILUL PEDAGOGIC
lntr-un domeniu ...... .... . ..... .. . . ..... 257
1. lmportanta cunoa;;terii istoriei/ trecutului .. ......... 222
37. Receptarea literaturii prin prisma propriei experiente de viata . 258
2. Rolul con;;tiintei asupra omului ..... ... ............ .... ..... .. .. ....... .... 223
38 Rolul experientei personale a unui scriitor In creatia sa literara ... 259
3 Relatia dintre un scriitor ;;i opera sa . . . .. . .. . . .. ........ . .... .. . ... . .. .. . .22 4
39. lniocuirea filmelor alb-negru de cele color. . ...... ... .... . ........... 260
4. Rolul criticii In receptarea opere/or literare... ... .. . . . . . .. .. ... ...... 225
40 . Rolul calatoriilor In forma rea individului . ...... .. ... .. . ............. .. 261
5 . Relatia dintre literatura ;;i cinematografie . .. . ... 226
41. Rolul unui maestru In forma rea discipolului. . ... ..262
6 Rolul lecturii jurnalului unui scriitor In receptarea operei sa le ..... .227
42. lnfluenta plagiatului asupra mediului intel ect ual .. . ... .. ... . . 263
7 Destinul cartii tiparite Intr-a societate digitalizata. .... 228
43. lnversarea scarii valorilor In societatea actual a . . .. .. ... . . . . .. ... 264
8. Rolul scriitorilor In societate . . .. . .. . .. . .. . .. .. .. . . .. . .. . . . . .. . . .. . . . .. . 229
44 . Asumarea de stinului 265
9. Factorii care influenteaza forma rea valorilor morale . ... . 230
45. lrnportanta educatiei In forma rea individului . . . . .. .. . . .. ..... .266
10 R.olul retelelor de socializare In promovarea artei . . .23 1
46. lrnportanta sta bilirii unor tel uri .. . . . . .. .. ... .. . ... ... 267
11 Necesitatea promovarii diversitatii culturale In soc ietatea de azi 232
47 . Menirea ope rei de arta .. .. . . . .. . . .. . . . .. . . ... . . . ... . . . . . . .. . . .... 268
12 Cin stea. vazuta ca o trasatura de caracter esentiala 233 48 lrnportant a recunoa?terii gre<;;elilor. . .. ... . 269
13. lmportanta lnvatarii continue. . .. 234
49 Rolul ln crederii In propriil e forte. .. 270
50 lrnportanta de a citi ca rtil e In lirnb a In care au fa st suise .. ..... ... 271
 Co n~tiinta este una dintre ca racteri sticile ca re ne
I. ESEUL ARGUMENTATI V- notiuni teoretice
definesc ca oameni ;;i ca re ne diferent iaza de alte fiinte.
I. Definirea conceptului astfel !neat ea joaca un rol foarte important In viata
Primul sens al term enulu1 eseu lmegistrat in Diq ionarului expl icat iv al limbi 1 conector
IPOTEzA fiec aruia prin puterea pe care o are de a ne determina
rorna ne este ace la care desemn eaza un .. stud 1u de propor~ ii restranse asupra care
unor teme filosofice, li terare sau ?t lin ~ifi ce , compus cu m ijloace origin ale, fara sa respectam un ele prin cipii men ite sa ne ghideze. introduce
preten\ia de a epu iza probl em a " Pro venind din fran\uzescu l essa i, l ?i are In sin e Consider ca, In lipsa ac es teia omul risca sa se ipoteza
cuprinsa se mnifi ca~ ia A?a dar. ese ul este o ln ce rca re In ca re sun t tratate teme dezuman izeze, sa se abrutizeze.
dintre ce le ma1 di ve rse , subi ecte de actualitate lntr-o maniera perso nala in primul rand , c on~tiinta II face pe om sa fie
Textul argum entativ es te ee l m a1 important tip de ese u stru cturat prin ca re disciplinat, sa respecte ni~te reguli. Ea este stran s legata con ector
autorul T? i prop une sa-?i co nvinga receptorul fo!o sindu-se de argum ente puternice care
ilu st rate prin exe mple. de parerea pe care cei lalti o au despre noi ~i este cea introduce
care ne lndeamna mereu sa nu facem anumite lucruri primul
argument
II. Stntctura eseului argumentativ pe care altii le-ar dezaproba ~i pentru care nu am fi bine
a. lpoteza ARGUMENT 1 privi~i . insa, atunci cand constiinta este foarte exigenta,
• este formulata clar teza in jurul ca reia se va const ru1 lntrea ga argumentare; pot aparea lntorsaturi nea~tept ate in existenta unui cdonecto~.
• pot fi rela tate fapt e diverse pent ru a fi ca ptata ate n\i a rece ptorului e opoz1t1e
individ De pilda, destinul lui Apostol Baloga, ·
b. Argumentarea
• se co nst rui esc argumente puternice il ustrate prin exe mpl e se mnificative, In protagonistul romanului Padurea spanzuratilor, va fi conector
de
concorda n~ a cu probl ema ti ca enuntata In ipoteza; marcat de aceasta trezire a con~ti intei . Bologa, militar exemplificare
• argumentele oferite pot lntari ip oteza enu ntata sau o pot contra zice; exemplar, luptand de partea lmperiului Austro-Ungar ~i
• se pot folo si deo potriv a argumente pro, cat ?i co ntra lmpotriva propriului neam, va ajunge sa con~tientizeze
c. Concluzia
aceasta discrepanta In momentul In care soldatul ceh,
• es te reluata ideea e nun~ata In ipoteza, conector
• m enita sa rezume lntrea ga d e mon s tra~ i e fara a fi mtrodu se aspecte noi ale Svoboda, va fi condamnat pentru lnalta tradare care
problematicii dezbatut e dezertarea . Privirea seni na a condamnatului II va urmari introduce
. , d .d . f eel de-al
pe A posto I Bo Ioga, d e t ermman u-1 estmu 1 ne ast doilea
III. Conectori specifici in al doilea rand, con~ tiinta este cea care ne face sa argument
Pentru o mai buna stru cturare a di scursulu i argumentativ sunt folositi conectori
actionam confo rm unor principii pe care ni le-arn
specifici Co necto rii pot fi de mai multe tipuri, in funq ie de raporturile pe care le
stabil esc Ia ni ve lul argumentarii conturat Ia un moment dat. indiferent de
ARGUMENT2
circumstantele in care ne gasim. De exemplu, In cazul
Din punct de vedere al etapei argumentative pe ca re o introduc: In care o persoana se gase?te lntr-o situatie conector
de
a. conectori care introduc teza : In opinia mea . consider ca. parerea mea; problematica con~tiinta unui om cu ferme principii exemplifi.care
b. conectori care fac introduc argumentele: i'n prim u/ rand, mai lntai de toate, morale li va dicta mereu sa incerce sa fi e de ajutor, atat
i'n a/ doilea rand, In plus. In continuare etc.
cat este posibil
c. conectori care introduc concluzia: In concluzie . a?adar, deci, prin urmare
in concluzie. con~tiinta este o trasatu ra specific
Din punctul de vedere al relati ei lntre secve nte le di sc ursive umana, ajungand sa ne diferentieze de alte fiinte conector
care
a. conectori de exemplificare : de exemp!u. de pi!da. Aceasta joaca un rol important in viata oarnenilor introduce
b. conectori de explicare: aciica, altfel spus d9 fapt CONCLUZIE
pentru ca li disciplineaza ~i l'i face sa actioneze co nform concluzia
c. conectori de opozitie: dar, totu:;i. cu to ate aces tea, totu?i. In schimb din
unor reguli sociale ~ i ale bunului simt, dar li ~i
contra, pe de o parte pe de alta parte etc .
d. conectori de concesie: chiar o'aca cu toate acestea , totu?i. dete rmina sa actioneze conform propriilor princ ipii
e. concectori de cauzalitate : pentnt ca. hindea, deoarce, dat fl1nd ca atunci cand situatia 0 ce re

--,((f\
-~
 lie Analiza textelor argumentative 5. Arata ce fel de argumente (exemple! comparatii) {olose9te autorul.

TESTUL 1
Ma numar cu onor printre ce i ca re cred sin cer ca .. fiinta no astra este
ca rag ialoem in esc iana" (Radu Cosa? u) ?i ca .. t raim In Ca rag iale . visa nd Ia
Em in esc u" (L Uli ci) , drept pentru care nu lnteleg de ce autorul Scrisorii
p ierdute pierde m ai m ereu derby-urile cu poetul Dioramei. ( )
Replici fa vo rit e. formul e ?i vorbe ca rag iali ene am cu duiumul . Rar lmi
trece o zi fara sa fa c a pel Ia .. a mi ce . e?ti idi ot" ... o soc ietate fara moral $i 6. Sintetizeazii principalele informatii despre mentalitatea ,romdna9ului" din
fara printip, va sa zica ca nu le are" ... auz i putere Ia Poltronul" ... am societatea contemporanii, pe care le-ai aflat analizdnd textul dat.
co nsumat frumo s" ... iar ne ln curca m" , .,m ai bin e pui banii In buzunarul
cela lalt $i zici ca te -ai du s" ... $edea lntr- un pe$ . cu giubenu -n cap $i
st iclele- n ochi", .. parol, zau, sa ma -ngropi , tato", .,la s' ca ti -o reperea za
dom' Miti ca" ... onoarea m ea de familist" ( )
Daca ar fi sa aleg, In ceas ul de fata (4 dec. 201 2. cin ci zi le lnainte de
alegeri). ceva esential pentru .. tari$oara mea ". a poi ar fi mare a ($i nefericita)
a$te ptare a romana $ului fata li st. mazoc hi st. criti cist steril $i pomanagiu. al
ca rui vis de aur e statui as istential. recte lefu ;;oara cat de mica, dar stabila, 7. Care este atitudinea autorului fatii de acest tip uman ?
avand oroare de co mpet iti e. meritocrati e ;; i cultura succesului Pe sc urt,
verd ictul lui Leonida .. treaba sta tului , domnule . El ce treaba are? De ee- l
avem pe e!7 E dato ria lui sa aiba oamenii lef urile Ia vre m e ..
(Dan C. Mih ail esc u. Valentele clasicului. In Vatra. nr. 12/2012 )
1 . Mentioneazii care este tema textului.

------------------------------------ ---------
2. Care este ipoteza de la care pleacii autorul fn fragmentul reprodus?

----------------------------- - -------------- -
B. Care este opinia ta despre necesitatea omului contemporan de a avea
----- -- --- - ---------------------------------- cultura succesului? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
3. Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitiitii autorului.

------ -- ---------------------------- - --------

------- ----- ---- -- ----------------- ----------
4. P r ecizeazii argumentele aduse de autor fn sprijinul ideii sustinute.
- ----------------------- -- ---- --- ------------
------------------------------------------- --
------------- - -------------------------------
----- --------------------- ------- ------------
------ ----- ---------------- - -----------------
------ilJ
 TESTUL 2 4 Precizeazii argumentele aduse de autor In sprijinul ideii sustinute.
De obicei. ne uitam stramb Ia ,.Sodoma" occidentala de acolo ne vin
toate relele Ei. cei din apus. ne-au napadit cu lipsa lor de traditii, cu tot
felul de tehnologii imorale, cu pofta lor de consum ~i cu lipsa lor de evlavie.
( ) )i totu~i. dracul occidental nu e chiar atat de negru . Sunt lngeri ~ i spre
apus Din pacate, de ei nu ne lasam napaditi.
Sa luam un exemplu De multa vreme. In Romania studi ile clas1ce sunt
In suferinta . Greaca a disparut de muit din programele ~co l are ( ). de~i s. Men~ioneazii ce fel de argumente (exemple/ compara~ii) foloseqte automl qi
amplasamentul nostru geografic, istoria noastra ~i religi a noastra ar fi precizeazii procedeele (dejustificare, de respingere, de concesie) la care apeleaza.
trebuit sa-i acorde o atentie speciala. Latina a pierdut de asemenea teren.
In ciuda orgoliilor noastre de mo~tenitori ai Romei, rataciti lntr-o mare slava
Nimeni nu mai are timp ~i lnclinatie pentru lnvatarea ,.limbilor moarte".
resimtite ca straine de duhul modernitatii ~i al progresului Ei bine, lntr-o
tara hiper-civilizata cum e Germania asistarn, dintr-odata. Ia un reviriment
al apetitului pentru greaca ~i latina. Tn vara trecuta, un articol din Frankfurter 6. Ce elemente de con~inut importante (idei, argumente, opinii) identifici fn
Allgemeine Zeitung ( .. ) semnala un fenomen nou In universul gimnazial al textul dat?
tarii In vreme ce In anul ~colar 1999/2000 un elev din patru opta pentru
studiullimbii latine, acum aceea~i optiune apare Ia un elev din trei . lnteresul
pentru greaca a crescut ;;i el In ultimii opt ani . Profesorii ~i elevii vorbesc
despre virtutile redescoperite ale studiilor clasice cu un entuziasm de care
ar fi grozav sa ne lasam contaminati. (. .) Un t2mar studios declara ca a
lnvata grece~te .. este modalitatea optima de a reflecta asupra Fiintei.
asupra istoriei ~i a supra comportamentului uman" . ( ) S-au gasit voci care 7. Care este opinia ta despre studierea limbilor clasice?
sa invoce beneficiile studiilor clasice ~i pentru o mai subtila lntelegere a
europenitatii. daca nu chiar a globalizarii, daca ne gandim Ia lntinderea
colosala a vechilor imperii, care adunau laolalta, In comunitatea idiomului
dominant. teritorii astazi disparate .
.. Mortii traiesc mai mult" sun a titlul articolului pe care l-a m citat Da, dar
numai In tarile In care cei vii sunt vii cu adevarat Adica treji. Adica atent1
Ia structurile de adancime ale identitatii lor, ~i nu Ia fuduliile ei de parada.
(Andrei Ple:;;u. Greaca ~~latina, In Oilema veche. nr 257/21 ian . 2009)
1. Ment;ioneazii care este tema textului. B. Care este opinia ta despre semnifica~ia ultimului paragraf al textului dot?

2. Care este ipoteza de Ia care pleacii autorul fn fragmentul reprodus?

------ - - - -- - - --- - -- ------------- ---- ----- ----

3. Cui i se opune autorul prin argumenta~ia sa? Fa~ii de cine se delimiteazii?

--tiQJ
 5. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, opinii) identifici fn textul
TESTUL 3
dat?
Orice traitor In spat iul cre;;t in atat 1i trebu ie sa ;;ti e ce co ntin e Bib li a. ca re ------------------------------------ - --------
este isto ria cre;;tinismului
------------------ ------- -------------------
Se discuta intens ;;i pas ion al desp re obligativitatea orelor- de religi e In
liceu. Din punctul meu de vedere, se aJun ge prea rap id Ia co ncluz1i mai --- -- -------------------------------- ----

mult sau mai putin rad ica le, lnainte de st ab ilirea prem ise lor La lntrebarea
.,Trebuie sa u nu ca religia sa fie o di sc ipli na ob li gatorie7 " nu se po at e
raspunde decat dupa ce avem o reprezent are clara despr-e co ntinutul
aceste i discipline. despre substanta ;;i principiul ei
Deocamdata, raspunsul meu ar suna, lntr-o prima in sta nt a. astfe l da ca
ora de religie este administrata de un profesor ignar. rudirn ent ar.
apologetic pana Ia furie, patriotard, chitit sa demonstreze ca sunt em
buricul pamantului, xenofob, bolnav, c um ar fi spu s Ni etzsc he, de
.,moralina", atunci votez lmpotriva obligativitatii Da ca ora de reli gie e un
curs de propaganda nationala. In di spret ul oricarei alterit ati. daca e
programatic anti-culturala, anti -occidentala, rupta cu totul de prob lemati ca
veacului, atunci , de asemenea, votez lmpotriv a ( )
Or ceea ce lipse;;te- atat parintilor. ca t ;; i cop iilor de az i - e. lntre altele,
cultura religioasa . Tn consecinta. a;; vota pentru obligativitatea orelor de
religie, daca ele ar lnsemna asimilarea bagajului elemen tar de cuno;;tinte
pe care orice om lntreg trebuie sa le aiba cu privire Ia religiil e lumii ;;i Ia
propria religie. A;; propune cursuri de apropriere a marilor text e reve late
ex istente. culminand, fire;;te. cu textele spatiului In care traim . ( . )
Faptul de a $ti nu dauneaza libertatii de con$tiinta $i nu exc lud e
cred inta . dupa cum faptul de a fi ignorant nu o garanteaza
(Andrei Ple$u. Religia in ?Coa la, In Adevaru/ro, 4 ma i 2010 )
1. Mentioneazii care este tema textului .
--------------------------------------------
6. Transcrie din text miirci lexico-gramaticale ale subiectivita~ii autorului.
-------------- ------ -----------------------
--------------- ------------------- -- --- -----
---------- - ---- -- ---------------------------
------- ------------------------ --- -- - -------
7. Ce parere ai despre obligativitatea studierii religiei fn f?coala?
----------------- -- --- --- -------------------
-------- --------- - ------------ ---- -- --------
---------- --- -- ------ -- --- -------------------
-------- - - ----------------------------- --- ---
------ --------------------------- -----------
-------- ------------- --- ----------------- ----
------- - --- ----------------------- - -- ---- --- -
B. Ce parere ai despre afirma~ia autonllui: "Grice traitor fn spatiul cre$tinatatii
trebuie sa $tie ce contine Biblia, care este istoria cre$tinismului". Sustine cu
argumente opinia pe care o enunti.

----- --------------- -- -----------------------

2. Identificii f?i marcheazii elementele textului argumentativ.
----- ------------ - ---- - ------------ - ------ ---
3. Selecteazii din text conectori specifici argumentiirii.
--------- -------- -- - - ----- ----------------

----------- ------------------ --- -- - --- -------

4. Cu i i se opune autorul prin
-------- -------------- -- ------------------
argumenta~ia sa? Fa~ii de cine se delimiteaza? ------- ---- - ------------------- ---- - -----
------ ----- -- -------------- ----- -- -----
----- --- -- --------------- -------------
----- - - - -- --- ----------- ----------------

'--ilD
 TESTUL 4 4. precizeazii argumentele aduse de autor pentru a-$i sustine punctul de vedere.
Carti! e elrb eratoare . Care sunt ele? Ca rtil e scrise acum In lnchisorile
din tara noastra :;; r pub!ica t:r~ dincoio de ziduril e lor. Carti ce ar trebui sa
po arte, In pagini, ae rul umecl ~ ~ muced al temnitei, dar care din fericire
dega1a un cu tol:ul alt aer· Sc rierea orica rei earti il elibereaza orieum pe --------------------------------------------
autor de o rn supo rtabiia greutace ir,terioara, dar eart ile la·eare ne referim ------------------------------------------
sunt dublu lit, eratoare (. l ln chisonle noastre aspira uneori Ia statutu\
5 . care este concluzia acestui text argumentativ?
,,n ehi so rilor de patru stele"
Mai lntai, pnn in sa~ 1 pos1t:.11itatea de a sene aeolo. Traditia ee urea pana Ia
rnij locul seco lului al / \X- !ea perrnitea doar detinutilor politici, adica doar
detmutilor arestati pentru id eil t? I;Jr, posesia In lnchisoare de carti. creioane
:;; i harti e De~inutil o r· de drept ccr.-1 un. eelor ce pacatuisera cu bun a :;;tiinta fata
de legea comuna, li se lngikluia doar exceptional \eetura Bibliei :;;i nimic mai 6. Selecteazii conectorii folositi pentru marcarea etapelor argumentiirii $i pentnl
mult De in strum ente de scris- ni ci vorba 1 exprimarea unei aprecieri.
Tn a\ doilea rand. rnoclul in care product iil e scriptice ale aeestor domni
tre e ziduril e ln chi so nr a;:tf::~·ta t e cu sufletul Ia gura de editori: se pare ca
am atins ;; i arc=i o celeritate ame~itoare Od inioara. dupa ce ie;;ea din
captivitate . fo st ul de~ir, ut - in1b -':i tranit cu o suta de ani - se apuca In fine
sa-;;i a:;;tearna pe hartie e/pe ri enta unica. (. .) lnehisorii lui N. Steinhardt
li datoram un a dintre cele ma1 im presionante co nfesiuni scrise In limba
romana Operele carce rale se mnate de prizonierii no;;tri contemporani 7. Care este, fn viziunea ta, rolul scrisului fn conditii de detentie?
tra ve rseaza In schimb fara nicio di1icultal:e zidurile temnitelor. multiplicandu-se
imediat In mii de exe rnplare I )
In urma considerattllor de mai sus. cred ca problema autonlor reali ai
operelor zam islite intre ziduril e ln chi so rilor romane:;;ti din secolul al XXI-Iea
nici nu se rnai pun e. ';)1-a pierdut orice imp ortanta.
(Mihai Zarnfir, Carri!e !iberatoare, In Romania literara. nr. 10/2016)
1 . j\fen~ioneaza care este tema textuiui .

----------------------------------- ---------- B. Care este opinia ta despre importan~ajumalului personal fn definirea

2. Identifica ipoteza de la care pleaca autoru l $i reformuleazii-i con~inutul. imaginii de sine, fn exersarea gt1ndirii? Sustine cu argumente opinia enun~atii.

--------------~------~--------- --------------

----------------- - ---------------- ----- -- ---- ------------------------- ------ - -------------

-------------- - ---------------- -- - -----------
3. Cui i se opune auton1i pJin arg umenta~ia sa? Fa~ii de cine se delimiteazii?

------------------------------ -------- - -----

--------------- -- ----- - ----------- -----------
---------- ------- - ----- ---------- - -- ----- - --

~----illJ
 . 5
TESTUL . ~ ~ , . ~ . .. . 4. Precizeazii argumentele folosite de autor pentru a-$i sus~ine punctul de vedere.
Emmescu ;; i Arghez1 au repre ze ntat. fara 1ndo 1ala. apa nt11 1zolate pe
--------------- -----------------------------
terenul literar romanesc aceste simboluri national e sunt de fapt ce le mai
putin romane;;ti dintre toat e. Gen ial itatea s-a unit Ia ei cu o forta de creatie
de aparente in ep ui zab il e, lntr-o li teratura unde m ajorit atea poetilor dau
In prima tinerete cam tot ce au de dat
Daca Arghezi ar putea trece drept un nou Em in escu al seco lului XX ,
deosebirile fata de ilustrul ln ainta ;; raman to tu ;; i uri a;;e ;;i deci sive s. Care este concluzia acestui text argumentativ?
Eminescu a reprezenta t un geniu romanti c de fa ct ura germana ca re a - --- - - ---------------- ----------------------
absorbit cu ltura prin toti porii ;; i a avut o curiozitate int elect uala
nesta panita . L-a atras primordial filosofia ;; i astfe l o mare parte a poeziei - - - - - - --- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- ----
sale a luat na;;tere din impul s filosofic; lnsa interes ui lui s-a ext in s de Ia -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
lnceput spre culturile antice ;; i orientale , sp re lim bi le vech i, spre istoria 6. ]Vfen~ioneazii ce fel de argumente (exe mple! compara~ii) folosef?te autorul si
europeana. spre filo so fia soc ial a precizeazii procedeele (dejustificare, de respingere, de concesie) la care apeleazii.
Cat despre Arghezi - nu II diminuam In ni ciun fel recuno sca nd ca nu a
fost un om de cultura- ( .) stag iul fran co-e lvet ian al format iei sa le, ca ;;i ----- --------- - - - - - - - - - - - - - -----------·------- --
anii de recluziune monasti ca . 1-a u orientat spre literatu ra france za . ca pe - - - - - - - - - - ----------------------- - - - - - - - - - --
toti colegii sai de generati e. lnsa a cit it doar ca tiva autori fran cezi, ale;; i --------- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
conform unei subiectivitati tirani ce. Di spretul sa u profund fata de lum ea ------ -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
academica. sa ngeroa se le carica turi repreze ntate de toti profesorii
universitari din proza sa par astazi elocve nte Arghez i a dete stat o lume
Ia care ;;tia ca nu va ajunge niciodata . ( ) 7. ~int~tizeazii prin~ipalele in(or:ma~ii despre forma~ia culturalii a celor doi
Comparatia Eminesc u-A rghezi poate fi orica nd efectuata, cu con ditia ca scnzton, pe care le-al aflat analzzand textul dat .
diferenta radicala dintre ei sa ramana perm anent In mintea ce lui care o
lntreprinde.
(Mihai Za mfir, La apropierea sem ice ntenarulw Arghezi,
In Romania literara , nr. 18-19/2016)
1. Men~ioneazii care este tema textului .

------------ ---------------------------------
B. Care este opinia ta despre importan~a modele/or culturale fn evolu~ia unei
2. Identificii ipoteza de la care pleacii autor11l In fragmentul reprodus. literaturi? Sus~ine cu argumente opinia enun~atii .
---------------- -----------------------------
------------ - --- ------------------------------
3 . Selecteazii din primul paragraf o structurii care are rolul de a fntiiri ideea
exprimatii.
-------- ------------------------------------- -
----------------------- ----------------------
------------------- ----------------------- --- -

-:-----.CIIJ 17 b----:1..
 TESTUL 6 5. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, opinii) identifici fn text?
Daca ma gandesc bine. re pro ~u l esentia l pe care II am de facut tarii ~ i
vremuril or este ca ma lmpiedica sa ma bucur de frumusetea vietii . Din - --- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ------·-- - ---
cane! In ca n d. lmi dau seama ca traiesc lntr-o lum e fa ra cer. tara copaci ~i ------ --- - -------------- - --- -- --- -- ---- - --
gradini. ta ra ext aze bucolice. tara ape, paji?ti ?i nori . ( .. . ) Nu mai am timp --- ----- -- - -------------- - ---- - -- -- -- -- - - --
pentru prieten ie. pentru taclaua vo ioasa. pentru chetul a?ezat Sun t
oc up at Su nt grab it. Sunt iritat. hartuit. cople?it de lehamite. Am o -
ex iste nta de ghi ~eu . mi se cer serv ici i. mi se tac come nzi. mi se solicita
interve ntii . staturi $i complicitati. ( .) Abia daca mai lnregi strez de se nul 6.Transcrieoidee/ofonnularecucaree$ti/nue$tideacord$ijustificiHiafirmatia.
amet itor al cate unei siluete feminine. inocenta vreunui suras. tarmecul
--- ---- -- -- - --------- - ----- -- - -------- - - -- --
tacut al cate unui colt de strada. Colectionez antipatii ?i prilejuri de insatistactie. (.. )
Cand ci neva trece printr-o asemenea criza. de vina e.In primul rand.
umoarea proprie. Te poti acuza ca ai consimtit In prea mare masura
im ecl iatului. ca nu ~tii sa-ti dozezi timpul ~i afectele. ca nu mai deo se be~ti
lntre esential ?i accesoriu. ca. In star?it. ai scos din ca lculul zilnic valorile ----------- - - --- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - -- - -
zen it ale. Dar nu se po ate tre ce cu vederea nici ambianta toxica a
momentului ?i a veacului . Suntem napaditi de probleme sec unde . Avem
preoc up ari de mana a doua . avem cond uca tori de mana a doua. traim sub
· · - · - ·· ( ) • . , -. 7
ce m
. t e1egz. pnn. , Frum use t ea vzetzz
. .., 7
.
1
pres 1un ea mu 1t1p 1a a neces 1tat11 . . . Ne-am urat1t. ne-am 1nstra1nat cu · · · ·
totul de simplitatea polifonica a lumii. de pasiunea vietii depline . Nu mai
avem puterea de a admira ~ i de a lauda. cu o genuina evlavie.
sp lendoarea creatiei. va zd uhul. marile. pamantul ~i oamenii. ( ) Exista.
pentru acest derapaj primejdios. o terapie plauzibila? Da. cu conditia sa - --- - - -- -- -- - -- -- - - --- - - - - - - - -- -- -- ------- - ---
ne dam sea ma de gravitatea primejdiei . Cu conditia sa impunem atentiei - --------- - -- -- - - - - - - - - ----- -- - -- - - - - - - - - -- --
no ast re zi lnice alte prioritati si alte orizonturi . . . ., . .
· · . _. . _ . .. B. Care este atztudznea autoruluz m finalul fragmentuluz? Efjtz de acord cu ea?
(Andrei Ple $U. Despre ,rumusetea wtata a vtetu) Argumenteazii-ti riispunsul.
1. Mentioneazii care este tema textului.

2. Identificii fji marcheazii elementele textului argumentativ. - --- - ---- ---- - - - --- - ------------ - - - ----------
3 . Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitiitii autorului.
------ - - - - - - - - ---- - - - - - -- - --- - -- - - - - --- -- - - - -

4 . Oferii alte exemple care sii sus~inii argumentele formulate de autor. - ---- - -- - -- --- --- - -------- - ---- -- --- - -- - -- - --

-- - ---- ----------- - - - - - - --------- - -- --- --- - - -

------{]1) ®--
 TESTUL
, 7 . ~ . . ~ , ~ ~ , ~ . . .
Cand eram m1ca, a1 me1 ma 1nvatau sa ,Impart". Sa-1 dau ;; 1 fet1 te1
vecinilor ursul meu de plu;; sa se joace cu el, sa Impart sandviciul cu
co lega de banc a, sa lmprumut cartea mea favorita pri ete nilor de Ia blo c.
o faceam, dar bombanind ;;i cu strangere de inima . ( .. )
A;;a ca am gasit o portita de scapare alegeam dintre papu;;i pe cea ma1
, ~ . ~ .
hada, pretllldeam ca e preferata mea ;;1 o pasam, cu ,gen eroz 1tate",
. 5 · ce e1emen e
vecinei mele . 1-o dadeam de tot Sondam placerile culinare ale co leg ei ;;i
taman ce nu-i placea sa manance, aia luam Ia pachet, oferindu-i , CLJ
generozitate , jumatate. ( .. ) Prietenii ma iubeau , parintii prietenilor ma
comp limentau parintilor mei, care nu-;;i mai lncapeau In piele de bucuri e
ca au un copi l cu o inima de aur. :;>i toata lumea era fericita, mai putin eu .
Ma bu c u~asem, ce e drept, In sinea m_:a Ia lnceput, cand venisem cu id eea~
dar ma1 mcolo, m1-am dat seama ca taman acea bucune era meschma
pentru ca nu o puteam .. lmparti . Cu toate astea, punand In balanta
bucuri a lor sincera cu meschinaria mea, simteam ca eu pierd . ( )
Prin clasa a IV-a, o prietena de cam aceea;;i varsta ;;i-a pierdut mam a
Prietena mea devenise aproape o fantoma . Nu mai manca, nu mai vorbe a,
nu mai ie;;ea din casa . Bruse, am simtit ca trebuie s-o oblojesc. ( ) Si
m-am hotarat Cel mai de pret obiect al meu era o cruciulita de aur, data
de bunica mea . ( ) A;;a ca, tremurand de emotie, m-am dus Ia ea ;;i i-a m
dat-o. l-a m spus ca e magica ;;i ca protejeaza pe oricine o poarta. :;>i tin
minte surpriza ;; i scanteia de bucurie din ochii ei plan;;i, o scanteie ca re
m-a umplut pe mine de caldura. Cand i-am spus bunicii de fapta mea, u;;or
speriata ca ma va certa, bunica mi-a spus ceva ce am pastrat ca o lecti e,
toata viata ce oferi cu inima buna nu e niciodata lnstrainat
:;>i cu lectia asta am pomit-o prin viata. :;>i am cunoscut multi oameni. Unii au
ramas cu falsa idee ca generozitatea este cea pe care o lmparteam ;;i eu In copilarie,
oamen i care au impresia ca fac un bine, de;;i ofera ceva ce lor le este de prisos. Dar
i-am cunoscut ;;i pe cei damici In mod autentie, care l;;i rup din confortullor pentru
altii lar daca primii dau bine ,pe hartie", ceilalti sunt cei cu adevarat ca;;tigati
(Stela Giurgeanu, Fa/sa generozitate, www.dilemaveche rol
1. Mentioneazii care este tema textului.
2. Identificii $i marcheazii elementele textului argumentativ.
.3. Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitiitii autoarei.
-·--i11D
. 4 . Q[erii alte exemple care sii sustinii argumentele formulate de autoare .
----------- - -------------------------
----------- ----------------------- -------
--------------------- - -------------------
- t d t· t. .d .
e con mu zmportante
·
(1 ez argumente opinii) identz.ficz·
' '
1'11 text?
·
------------------------- -- -- -- -------------
------------ --- -- ------- - --- -------------
-
------------- - -- - -- --------- ----------
-------------- - - ------ - ----- ------------
6. Transcrie o idee/ o formulare cu care e$ti de acord $ijustificii-ti afirmatia.
· ·
------ ------------------------------- ----
--------------------- ----- -----------------
------- ------- ------ ------- - -- ------------
------------ --- - ---- - --------- ------------
7. Care este opinia ta despre generozitate?
- - - - - - - - - - - - - ---- -- - - - - - - - - - - - --- - - - - - - - - - - - -
--------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
---------- ------------------------------- ----
---------- --- ----- ---------- -- -- -------------
----- - - - - - - ___ ____ _____ _ _ _________ _ ____ __ _
B. Explicii afirmatia urmiitoare: ,bunica mi-a spus ceva ce am piistrat ca 0
lectie, toatii viata : ce oferi cu inimii bunii nu e niciodatii fnstriiinat. "?
----- ------------------ ----- -------------- ---
----------- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
---------- --- --- ------------ ---- --- ------
---------- -------------------------- ------
----------- ------------------------- ------
------------- -- - ------ ----- -- ---------
------- - -- ----------------------- -- -- ---
-------------- ---- ---- -- -----------------
- - -~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - -
Gil-
 TESTUL 8 4 . Ce elemente de continut importante identifici (idei, argumente, opinii) fn text?
Tn urm a cu apro ape un seco l. Karl Mannh eim . de al ca rui nume se leaga
sociol ogi a g e nera~iilor. identifi ca anumite t rasa turi comune ale generatiilor -
care .. au trecut prin sch imbari politi ce fundam entale". care sunt valabile
;;i ast az i
Pentru prezent. ex ista deja o serie de studi i referitoare Ia genera~ia --- - -------------- -- --- ----- -- --- - - -- -------
postcomun ista. 0 caracte ri st ica re lat iv com una a aceste ia ar putea fi ce elemente de continut importante identifici (idei, argumente, opinii) in text?
rezumat a prin dub lul traumatism a! generat iilor posttota litare majoritatea s.
membrilor aceste ia dezvo lta sentime nte de in sec uritate c;; i instabilitate. ------------ - ----- -- --- -- - -- --- - - -- --- ------
datorate . pe de o parte. resentimentelor fata de va loril e c;; i faptele (reale
sau atribu ite) parintilor - adica ale vechii soc ieta ti (ceea ce exacerbeaza
trad i ~iona lul ,.conflict al genera~iilor") c;; i, pe de alta parte. lipsei unor -
repere In noua soc ietate. Inca neasezata (ceea ce. In mod parado xa !, li - . .
. . ~ , t, . t .t · t . ~ ~ d , 6 Transcne o zdee/ o formulare care ti-a atras atentia sijustificii-ti a[irmatia.
f ace pe t men sa 1n arz1e ma un a ea ;; 1 sa pre 1ung easca c;;e erea 1n · · · · · ·
cam inul proteJat al parintilor) - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Si In ca zul tinerilor. relatiil e cu familia sunt plasate pe primul loc In
so~daJe. dar In ,.viata real~" predomina n el n~ e l e ge rile c;; i chiar lipsa de --- - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---- - - - - - -
comunic are . Parintii devin astfe l. adesea. du c;;manul intern . ( .) Aceasta lipsa -
de comun ica re c;; i lntelegere int erge n era~ ion a la. pe ,.vertical a", este
co mp ensata frecvent printr-o inv estire inten sa In comunicarea
intragenera~ionala. pe ,.orizontala". a tat prin retelele virtuale de socializare, 7_Care este opinia ta despre conflictul dintre generatii?
cat ;;i prin valorizarea puternica a prieteniei sa u retragerea lntr-un prezent ·
cont inuu al auti smu lui de tip selfie. Ceea ce nu-i lmpiedica lnsa pe tineri sa
ramana In casa parinteasca. In medie, pana Ia 27 de ani pentru barbati c;;i - -- - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
30 pentru femei . ( )
Majoritatea tinerilor din aceasta generatie s-a u trezit copii unici Ia
parinti. In care acec;;t ia au suprain vest it emotional c;; i material, lipsindu-i
astfel. in vo luntar. de o buna parte a acelor mecanisme .. imunitare" care li B. E$ti de acord cu opinia autorului despre generatia postcomunistii? Te
regiise$ti in descrierea fiicutii?
pregatesc pe adulti sa faca fata In lupta cu viata reala .
(Adina Popescu. Sentimentul de insecuritate :;i !ipsa de repere- dialog
cu Vintila Mihailescu. www.dilemaveche.ro)

1. Mentioneazii care este tema textului.

------- -- ----------- - ------- - - -- - - - - ----- - ---

2. Identificii $i marcheazii ipoteza $i argumentele textului argumentativ.
3. Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitii~ii autorului.

---------------------------------- - -- ---- - - -
----- - --------- - ----------- --- -------- - - ---- -- - - ------------- -- ---- - - - ---- - ----- -- - - - - -

-·---@) ------!'•'' '

TESTUL 9 4. ce elemente de continut importante (idei, argumente, opinii) identifici fn text?
Acum ca t eva luni. s-a lntamplat sa nu ln chid te lefonulla timp ~i am avut
nespera ta ;;a nsa sa II aud pe in stalator cum li spune sotiei: ,.Eo cucoana
ca re m-a sunat ~ i ieri. cica are o t eava sparta In baie. da' i-a m zis ca nu ---------------------------------- --- ---- ---
pot sa vi u. ca -s ocupat. ;J i uite ca n-a m scapat. ma tot suna, ce sa fac, tre ·
sa m a due acum ... " Darn-a m av ut no roc - domnul n-a venit sa-mi repare
t eava stricata ni ci at un ci. nici a doua zi A trebuit sa rag un amic sa sune . Transcrie o idee/ o formulare care ti-a atras atentia $i justificii-ti afirmatia .
;; i sa chem e in sta latoru l Ia adresa mea - ;; i uite ca autoritatea de barbat a 5
functionat. ( )
Situ at ia nu e sin gu lara. cred. Am fa st in oc ul at i cu asemenea conceptii
In ca din cop il ari e. Pe baieti se pune pre siun e - ei t rebuie sa fie sexu1
puterni c, ei aduc banii In casa . ei se pricep Ia tot ce tine de tehnica ;;i
6. Ai fntalnit situatii simi/are celor prezentate d e autoare? Ce crezi cii
tehnologie Fetel e. In sc himb . trebuie sa fie finute. frumos aranjate. sa aiba
genereaza astfel de atitudini?
grija de casa ;; i sa-;;i dorea sca nea parat co pii
De mici. mam ele ne-au spu s ca trebuie sa ne gasim un barbat bun -
orice ar ln se mna asta. Ac um. bunica ma lntreaba de fiecare data cand ne
vedem. lntai ~i-ntai ,.Nu ti -ai gasit ;;i tu un prieten. mama? Ca tare rau e
sa fii singur. " Ac es t :;i tu obsesiv ma scoa t e im ediat pe mine din randul
a;;a-zisei normalitati ( ) Nu ai un barbat alaturi, deci nu ai cum sa fii
lmplinita Reu;;itel e profesionale sunt mai putin importante In ochii lor
decat reu~ita de a fi agatat un barbat ( .) In ochii multor oameni , imediat
ce lip se;;te barbatul de Ia bratul sau, fem eia e deposedata de atributele 7. Care este opinia ta despre rolul femeii fn societatea contemporana?
ca re o fa c o femeie rea liza t a.
De sc hideti orice rev ista Daca se sp un e ca In spatele oricarui barbat
puterni c se afla o fem eie. atunci de ce femeile de succes sunt definite
deseori prin legatura cu un barbat7
Co nstat ca avem. In co ntinu are. In societatea romaneasca, perspective
u ~o r trunchiate asupra feminitatii Ne lip sesc , poate. cateva figuri mai
B. Care este opinia ta despre felul fn care f$i fncheie autoarea expunerea: ,Ne
puterni ce , o Michell e Obama Dar lumea. din fericire. nu staIn loc . lipsesc, poate, ciiteva figuri mai putemice, o Michelle Obama . Dar lumea, din
(Cristina ~te fa n. lp ostaze feminine. www.dilemaveche .ro) fericire, nu stii fn lac" . Ce atitudine se degajii din citat?
1. Mentioneazii care este tema textului .

2. Identifica $i marcheaza elementele textului argumentativ.

3. Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitiitii autoarei.

·~
 TESTUL 10 . o{erii alte exemple care sii sus~inii argumentele formulate de autor.
4
.,Voi avet i no roc, nu at i prin s vremurile a/ea ." Am tot auzit fraza asta
Tntr-o forma sau alta toata viata, c a ;;i cum eu ;; i ce il alt i care nu am prins
co muni sm ul am fi fost binecuvantati de soarta . ( ) Noi eram curati, era m
liberi ;;i puteam sa cre;;tem fara pre siunea unui aparat socio -politic care
Tncearca sa model eze cetaten ii dupa im ag in ea unui om nou . Noi puteam
sa devenim ... un om m ai nou7 ( )
Cand e;;ti mic e greu sa ti se exp li ce ni;;te lucrun comp li ca te prec um 5
. ce elemente de con~inut importante identifi.ci (idei, argumente, opinii) fn text?
comunismul, mai ales cand ce i care ar trebui sa o faca nu prea le lnteleg
nici ei. Te multume;;ti cu id eea ca ..Tnainte" eram co ndu ;; i de ni ;;te oameni
rai care faceau lucruri oribile ;; i contro lau vietile tuturor fiindca ;;tiau ce e
mai bine pentru toata lumea lar acum ne conducem singuri prin mijloace
democratice. puterea e Ia popor. ( ... )
6. Transcrie o idee/ o formulare cu care nu e$ti de a cord $i justifi.cii-~i afi.rma~ia.
La ;;coala se predau tot so iul de subiecte de ca tre oameni specializati
anume pentru asta, dar tot nu afli raspunsurile Ia Tntrebarile tale. Daca
acum su ntem liberi, de ce suntem Tnchi;;i aici ;; i trebuie sa Tnvatam ceva
ce nu dorim sa lnvatam7 Daca Tnainte ;;co lil e era u ce ntre de Tndoctrinare.
de ce co ntinuam sa le folo sim clase le , profesorii ;; i metodele7 ... A;;a ca
Tncerci sa treci prin ;;coa la fara sa lti creezi prob lem e, spe ri sa nu ramai
foarte afectat de o experien t a traumat izanta de peste zece ani din
perioada ta formativa, te bucuri ca e;;ti lib er, In limitele gardurilor din
cu rtea ;;colii, ;;i lti promiti sa nu faci ;; i tu Ia fel mai ta rziu .
Dupa caderea comunismului , care ne-a lnvatat o lectie importanta 7. Care este opinia ta despre libertate?
despre drepturi, de sp re libertat e ;; i despre stat, oamenii nu mai su nt
su pu;;i unei puteri arbitrare care le dicteaza ce sa faca ;; i In ce conditii.
Sunt liberi sa l;;i urmeze interesele, pasiunile, valorile ;;i luminil e co n;;tiintei lor.
(. ) Au grija sa te asigure ca e;;ti liber atunci d nd Tti permit sau Tti interzic ceva.
;;i fac asta pentru binele tau .
(Emil Duhnea, Oam enii care ?tiu ce e mal bine pentru tine,
8. Ce piirere ai despre felul fn care f$i fncheie autorul expunerea: ,,Au grijii sii
www .d ilemaveche .ro)
te asigure cii e$ti liber atunci ciind fti permit sau fti interzic ceva, $i fac asta
1. Menponeazii care este tema textului. pentru binele tiiu". Ce atitudine se degajii din citat?

2. Identifi.cii !ji marcheazii elementele textului argumentativ.

3. Transcrie miirci lexico-gramaticale ale subiectivitiitii autor11 lui .

-- -------- - - -- - ------------------------------

-·--ilD
 TESTUL 11
Nu sunt un .. co nsu m ator" al emi siunii .,Carcota;;ii" Am caz ut de ca t eva
ori. lnU\mplator. as upra unor secve nte aJe emi siunii cu pricina ;;i rni -arn
facut o oarecare id ee de spre dnii Huidu ;;i Gainu;;a Ce l putin doua lucruri
pot spune In favoarea lor (cu o rn en tiune speciala pentru dl Huidu)
Mai lntai. n-am avut ni cio data se nza ti a unei aparte nent e politic e
rad ica le. Nu puteam spune - ;;i nu pot spune nici acum - de care parte
rnar;;aluiesc ce i doi combatanti (.) Ga zeta rii no;;tri sun t. aproap e fara
except ie. oarneni politici ( .. )Or. dl Huidu n-a lncercat ni c iod ata sa -rni
bag e pe gat o forma sau alta de parti za nat ( .. ) Nu rn -a lndernnat Ia ura.
n-a proferat ble st eme ( ) Ai zice ca e un minimum al cuvi int ei
gaze tare;;t i DarIa noi acest minimum a devenit o rarit ate
AI doilea lu cru pe care II pot sernnala ca po zitiv In frag rn ente le de
emi siun e pe care le-arn vazut este o anurnita preocupare pentru lirnb a
romana .,Carcota;;ii" erau lntre putinii, daca nu singurii, dispu;;i sa atraga
ate ntia asup ra unor licente de exprirnare prezente. pana Ia saturat ie. In
alte ern isiuni. Un scrupul de asernenea rar. pe care 1-arn lnreg istrat c u
sat isfact ie Una peste alta. am ajuns sa-rni repro;;ez. Ia un moment dat.
ca scriu rnereu des pre liotele de rnoderatori-. rnoderato are ;; i reda ctori care
m a ind1 spun . sea ra de seara (nu. cum cred ei. pentru ca lnjura puterea. ci
pentru ca o fac atat de grosolan ;;i ineficient). dar nu smu nirni c despre
ce i cat iva in;;i rnai cuviincio;;i . care l;;i vad de trea ba cat de ca t ornene;;te
ln tre timp, dl Huidu a trecut- ;;i continua sa trea ca - prin rnomente
grele ( .) Am fost cu atat rnai uimit sa constat ca ;;i dupa acc id entul de
schi din Austria, ;;i dupa tragedia rutiera de zilele trecute . .,colegii" dlui
Huidu au reaqionat nernilos ( )
In fond , ceea ce ma nelini;;te;;te este boala sinistra pe ca re astfel de
lntarnplari o scot Ia iveala lntr-o societate bolnava pe de o parte.
disponibilitatea fata de ura, resentirnent ;;i atac. iar pe de alta. opacitatea
cronica Ia cornpasiune lncapacitatea vicioasa de ate In dura de aproapele tau.
(Andrei Ple?U, Despre compasiune, www dilernav ec he ro)
1. Noteaza conectorii observa~i la nivelul acestui fragment.
2. Indica patru conectori care i-ar putea fnlocui pe cei ale~i de autor.
:-t]D
3 . Identifica ~i marcheaza elementele textului argumentativ?
4 , Transcrie doua pasaje care sa suprinda atitudinea autorului cu privire la
rnesajul transmis.
------------ - --- - -------------------- - - -
------------------ - ----------------- - - - ----
--- - - - ----- - ---------- - -- -- - -- -------------
------------ ---- - --- -- ----- - -- - - -----------
s. Ce elemente de con~inut importante identifici (idei, argumente, opinii) fn text?
------- - --- ---- - - --- --- - - - --- ------- - ------
------ ---- - -- -- --- -- ---- - --- - - -------- --- --
---------- - -- - -- ----- - - - ------- -- --- ------ - -
--------- -- - --- - ------- ---- -- --- - ----------
i.:"
6. O[era doua exemple diferite care sa sus~ina opinia enun~ata de autor.
------------ --- - - -- --- --- ------ ------------ - ,·
------ - ---- -- -- - - -- - -- -- - -- -- - - ---------- - .'
------------- - -- ------- - ------- - - - - -- - --- - --
----------- - - ------- - -------- - ---- - - -------- -
------- - - - - - - -- - -- - ------------ -- ---- - - - - -
7. Transc rie o idee/ o formulare care ~i-a atras aten~ia ~i justifica-~i afirma~ia.
.
-------- - -- ---------------------- - - - -- ------ -
------- - -- --------------- - ------------- -- - - --
--------- ------ -- -------- -- ------ - - --- - -- --- -
---- - - - - -- - ---------- - --------- -- --- - ----
- - --- - ------- -------------------- ------------
B. Care este opinia ta despre rolul mass-mediei fn formarea opiniei ceta~enilor?
---------- -- - ---------- - --- ---- - --------
--------- ---------------- -- - --- - --- - ---- -
--- - --- - --- ---------- -- -- - -- ----- - ---- -
------------ -- - -- - ---- - --- - - ------ - ---
- - --- - ----- -- - -- - - --- - ----------------- .}-,
~ 1\'t{-~,
~fl''i
A
 TESTUL 12 4 . Noteaza doua abateri de Ia structura argumentativa, a$a cum o cuno$ti .
Se estimeaza ca una din trei persoane va avea Ia un moment dat In ------------- -- -- -- ------ ------ - - -------
via~a o prob lema psih ica. iar una din cinc i persoane se co nfrunta In acest
moment cu o problema ps 1hi ca
Sunt statistici lngrijoratoare ca re atesta lipsa de informa re a rom anilor
referitoare Ia prob leme le ps 1hi ce ;; 1 Ia modulln ca re acestea sunt tratate.
Tn plus. o ce rcetare ara t a caInca un procent mare din rom ani apeleaza Ia
. o[era doua exemple diferite care sa sus~ina opinia enuntata de auto r.
vrajitoare. vraci, bioenergeticien1 ;; i preo\ i pentru a .,trata" problemele 5
psihice lar apelul Ia spec iali ;;ti psir1iatri. psihoterapeu~i sa u psihologi e de - -- - ----- - ---- -------- - --- -- ----------- -- -
obice1 Ia mult timp dupa debutul problemei.(. ) De ce ar trebui sa mergem
(mai repede) Ia psiholog7
Tn primul rand , pentru a ln~ e leg e ce se lntampla ;;i a nu lasa problemele
sa se amp lifi ce. Tn fo art e multe probleme psihice sunt implicate ni;;te --- - - - - - -- ------- - --------------------- ---- -
ce rcuri vic ioa se. In ca re e le m entele principale sunt starile noastre
negative. Cu cat men~inem mai mult aceste cercuri vicioase, cu atat starea 6. Noteaza doua elemente de con~inut observate Ia nivelul fragmentului propus.
noastra este m ai puternic afec tat a Cu ca t cerem sprijin mai repede, cu
atat avem ocazia ,. sa spargem" acest e cercuri lnainte deane afec ta foarte
puternic via~a personala, viata profesionala ;;i rela~iile cu cei din JUr. -- --- ----- --- -- -- - ---- - ----------------- ----
In al doilea ra nd , un psiholog ne poa te ajuta sa gasim strategii eficiente ---- -- --- - -- - - ------------------------------
de a face fa~a emot iilo r negative, fi e ca e frica, lngrijorare. furie sau
tristete.
(Adelina Mu re;;a n.De ce sa mergi Ia psiholog?, www i-psiholog .ro)
1. Noteaza conectorii observa~i Ia nivelul acestui fragment. 7. Transcrie o afirma~ie cu care nu e$ti de acord $i argumenteaza-~i alegerea.

-- -- -- - - - ---- - ---- - - -------------------------

-- - --- - - - - - -- - -- -- - --- --- --- - - - ---------- - ---
- - -------- - -- -- - -- - ---------------- - ---------
2. Indica al~i patru conectori care ar putea fnlocui variantele propuse de autoare.

---- ----- -- - - - ------- - - - ----------- - -------- -

-- - ----- - - - - - ----- -- - - - ----------------- - --- - B. Care este opinia ta despre consultarea unui psiholog?
- ----------- - ------ --------------------------
3. Transcrie doua pasaje care sa suprinda atitudinea autorului cu privire Ia
mesajul transmis.

------ - ------- - --- - ---- ------------------ - ---

--- - -------------------- ---- - ----- - ---- - - - --
------------ - ---------- ------- --- -- - -- - ---- -
----------------- -- --- - -- - - - - - -- - -- -- -- -- - --
------------------------ -- - - - --- - - - --- - - - ---

· ·~·~ ~-,. -
 TESTUL 13
Nu traduceril e sunt peri sa bil e. ci li m ba un or t radu ce ri lmb 2Hra ne~t e -
se la sa peste ea. ca ~ i pe st e oam eni , colbul vre mii . iar· receptivitatea
cititorilor ln tin ere~te. se schimba de Ia o gen era t ie Ia a!ta Ca limba e un
organism viu e un trui sm Limba se lmb o g a t e~ t e lntr·un a prin adopt ii , prin
aluviuni . Tmbo gatire nu lntotdeaun a benign a. (. . )
Pe de alta parte. o avalan ~ a de ang li cism e ~ i am eri can isme - totul e
cool. trend. online. de asta data proferate cu un snobi sm oste nt at iv. Mai e
~i un al treilea aspect lmp ro;;c area te xtului li t erar cu lnju rat uri de mahala,
cuvinte considerate obsce ne. ex presii pornog rafice. In num ele .. autenticitatii".
Autenticitatea e aici doar imitarea. clonarea limb aju lui pe strit din filmele
americane de duzina. cu care ne gratifi ca televiziunea. Autenticitate nu
lnseamna vulgarizare sa u tab loidi zare . (. . )
Dar nu numai mutatiil e lingvistice fac necesara ..restaurarea" traducerilor
mai vechi, ci mai ales mutatiile survenite In gusturil e ~ i receptivitatea
cititorilor. (. .) Azi, cand majoritate a gande ~ te cu mintea ~ i cu memoria
mecanica a internetului . azi. ca nd ape~ i un buton ;;i afli pe loc ceea ce lti
lua altadata ore de documentare prin bib lioteci ~i enciclo ped ii . cititorii nu
mai au apetenta (. ) Un exemp lu doamna Frida Papadache era. pe
vremuri, o traducatoare foarte buna. sen sibil a. cultivata. l-a m fa st redactor
Ia multe traduceri ~ i pot spune ca am facut ~coala pe traducerile ei. Dar
avea o predilecti e pentru arhaisme. pentru cuvinte cronicare~ti ~i o tendinta
de neao~izare. de rom an izare pana ~ i a numelor proprii (. )
Tntr-adevar, uneori am se nzat ia ca ma jo e de-a v-ati-ascunselea cu
cuvintele . Sunt alun ecoa se. chi ar perfide E dificil adeseo ri sa suprapui
cuvantul potrivit. atotcuprin zato r peste notiun ea sau emotia pe ca re vrei
sale comunici . Mai ales Intr-a lim ba cu o sinonimi e bogata. cum e romana.
(Antoaneta Ralian. Limba unor traduceri lmbatrane~te. iar
receptivitate a cititorilor lntinere~te, de Dora Pavel. In Romania literara.
nr. 22/2014)
1. Noteazii conectorii observa~i Ia nivelul acestui fragment.
2. Indica patru conectori care i-ar putea fnlocui pe cei ale~i d e autor.
·~------J]l)
J. Jdentificii, in fragmentul dat, douii abateri de Ia structura textului argumentativ.
-- - - - - - - - - - - - - -- - -- -· - - - -- - - - - - - - - - - -· -
--- ---------------------------------- -- ----
-------------------- --------- ------------
-------------- ---------- --------------------
4 . [dentificii pasajele care reprez intii exemplele oferite de Antoaneta Ralian
pentru a-~i sus~ine argumenta~ia .
---- ---- -- - -- --------- -- -- -- - --- - -- --- - -- - -
------ - - - -- -- ------------- ---- - - - - --- - -----
--- - ------ - ----- --- - --- ---------- - ------
s. Noteazii dow] elemente de con~inut observate la nivelul fragmentului propus. ~~
I
1
--------- -------------- -- ----- ----- ------
-- - -- ------------- -- ----- -------- - - -------
---- - ---- ------------- --- - -- - - - - - ---- -- -- - -
6. Transcrie o afirma~ie cu care nu e~ti de acord ~i argumenteazii-~i alegerea.
---------- - ---- ---------- - -- ---------- - ---
-- - - - - ---- - -- -- ------------- - ------- - --------
-- --- - - --- - -------------- - -- - ----------- -
-------------------------------- - --- - -- - - -- --
7. Care este opinia ta despre schimbii1ile prin care trece limbo romanii din
pricina influen~elor lingvistice r ecente?
-- -- -- - ------ - ----- ------ ---- - - - ---- - - - ---
--- - --- - -- - ------------------ - -- - - - - - - - ---
-- -- -- - --- ----- --- - ----- - --------- -- --- - -
------ -- - ------------- -- ----- -- ------ --
B. Exprimii-~i opinia despre afirma~ia ,Cii limbo e un organism viu e un truism."
- --------- ----------------- - -- -- ------ --
---- - - -- - ------------- -------- - -------- -il
--- - - ----------------------------------
------------------------ -- -- -- -- -
 _f'[oteaza doua el e ~wn te d e con Unut (ideL argumente, opi nii) observate la
TESTUL 14 4
·velul [ragm entul w propus.
iPh one 7 ;;i iPh one 7 Plu s pastreaza des ignul prece dentei gen eratii. ln sa rll
amb ele v in c u cat eva no utati int eresa nte din pun ctu l de v e dere al ----- ------------- -
hardw are- ului ~ i so ftw are-uiUI
iPh one 7 est e un t elefon rez ist ent Ia apa ~ i praf Aceas ta est e probabil
-- - - - - - - - -- - - -· - - - -· - --- -· -- -

una dintr-e noutatil e m a1ore ale t elefonului . daca est e sa ne raportam Ia -------- - - ---------- -- -
con curenta directa De ase m enea . un rcul buton al t elefonului nu mai est e ------ -- - ----------------------- ---------- -
mec an ic. ci unul sensibil Ia fort; a cu care ap e~ i pee l. Teoretic. acest lu cru --- - - - - - - -- - ··- - - - -- - --- -- -· -- - -- -- -- -- -··- - - - - - - - - - - - - - - - - -
ar trebui sa as igure o fi abilitat e mai buna In t imp ( )
5
_Noteazii un alt argumen t ca r·e sa
sust ina opinia enu ntata de autorul articolului.
0 alta noutate care va afect a probabil apro ape toti utili zatori 1 este
renuntarea Ia jack-ul de 3.5 mm pentru ca;;t il e trad it iona le ( ..) Tn plus. a --------- ---- - -------------- - -- ---- - --------
lansat ~ i ca~t i de tip ea rbud fara fir numite AirPocl. care au o autonomie - -------- ---------------- - -- ------------
de numai 5 de ore ;;i costa 1 60 de dolan. adica circa 700 de lei. ( ) ------------ --~--------------- - - ---- - --------

N u In ultimul rand. iPh one 7 are a cum un aspect est et ic mai placut.
lntrucat benzile orizont ale de pe spat e pentru se mnal sunt amplasate
aproape de m arginil e de sus ~ i . res pectiv. de JOS ale t elefon ului 6 . Identificii, fn f'ragrn entul dat, d ouii abateri d e Ia structura textului argumentativ.
iPh one 7 ~i iPhone 7 Plus in clu d cateva noutati in t ere san t e din punctul --- - --- - ---- ---- -- ----- - --- - -- ------ - -- - -----
de vedere al ~1 ardware - ului ;; i. In cazulln care ai un mode l mai vec hi , este
foarte posibil sa fii atras sa f aci un upgrade. ( . )
Totu~ i. daca ai dej a un iPil one 6 sau. ma i al es iPhone 65, un update este
mu lt mai greu de ju stifi ca t. m ai ales ca iPh one- ul anu lui 20 17 ar putea -- - ---- - ----- ----------- - -- -- - ----- ---- ------
include sc himb ari de anve rgura m ai mare . ( __ ) 7. Care este opinia ta despre t endinta companiilor de a p ropune inova~ii
Cert este ca. prin noile lmbunatatiri . iPh one 7 ;; i iPh one 7 Plu s au ceva permanente fn tehnologia tele[oan elor inteligente?
mai multe argumente In lupta cu concurenta directa ~ i. mai ales. cu
Samsu ng Galaxy 57 .
(!Phone 7 :;i iPhone 7 Plus. www giz.ro)
1. Indica tema [ragm entului dat .
--- --- -- - -- ------ -- --- -------- - -- -----------
2. Noteaza conectorii o bserva~i Ia nivelul acestui fragment. - --- -- - -- - - -- - ------ ------- - ---- - - ------ -----
8. Exprima-ti parerea despre costurile rid icate ale noilor tehnologii.
----- ---- - - --- -- - - ------------------ --- - - - - - -
------ - - - ---- --- - -- ------- - ------- --- - -- -- - --
-- - - - - - - - ----- ------- ---------------- -- --- - - -
3. Transcrie o afirma~ie cu ca re nu e$ti de acord $i arg umenteaza - ~i alegerea.

- ------- - -- -- - ------- ---- ----- ------- - ----- -

-- - ----- - ----- ------- -- ---- - -- -- - -----------
---- - ------- - -- ------ - -- - --- - - - -- --------- - -
- ---- - - - ---------- - - - --- - ---- -----------
-_,-----[E) 00-----rt
 TESTUL 15
Vacci nul est e un preparat biolog ic ca re contine microorgan 1sm e s. o{erii douii exemple diferite care sii sustina opinia emm~atii fn text.
omora t e sa u atenuate ori fragme nte ale acestora In urm a admin istrarii
vacc inului . a pare un raspuns imun (d e aparare). ca re ne proteJeaza
lmpotriva bo lii prod use de m icro org ani sme le patogene
Astaz i. vacc in area sa lveaza anu al peste trei m ili oa ne de v ieti din
lntreaga lume, con form es timarilor Org ani zat iei Mond ia le a Sa nat atii
(OMS) Atu nci ca nd aco perirea vacc in ala este ridi cata. numa 1·u1
persoa nelor ca re co ntrac t eaza boala se redu ce co nsid era bil . In lip sa
vacc in arii sa u atun ci ca nd acope rirea vacc ina la scade sub 90%. sunt 6
prob abil e reaparitia bolilor $i manifestaril e epid emi ce.
Unul dintre ce le mai importante rezultat e ale vacc in arii a fo st
eradicare a variolei. Ultimul caz de variola natura Ia a fo st lnreg istrat In
Som ali a In 1977, potrivit OMS, ceea ce a du s Ia lncet are a vacc in ari 1
va rioli ce ~ i pentru alte boli, OMS are ca tinta eradi ca rea (poli omi elit a,
ruj eo la), iar da ca acest dez iderat va fi at in s $i In caz ul acestor bo li,
vacc inarea va ln ce ta .
Vacc inuril e sunt mai sigure $i mai eficace deca t m aj oritatea produ se lor 7. care este opinia ta despre campania de vaccinare obligatorie?
m ed icamentoase, producerea lor fiind extrem de minutio s co ntrolata
De$ i rare, cont raindi catiil e vaccina rii trebui e resp ect at e.
( Ce es te un vaccin r;;i cum functionea za ef?, www des prevacc in ro),
1. Identificii ipoteza fragmentului dat.
2. Men~ioneazii patru conectori care ar putea fi adiiuga~i fn textul propus .
3. Extrage argumentele pe care le oferii textul fn sus~inerea ipoteze i.
4. Noteazii elemente de conpnut (idet argumente, opinii) observate Ia nivelul
fragmentului propus.
--------------------------------------------~
---fliJ
---r
-------------------------------- ----------
-------------------------------- -- -- ------ -
- ---------- ----- ----------------------
-------------------------------- --- - -- - ----
--------------------------------- --------- -
. rranscrie o afirma~ie cu care nu e$ti de acord $i argumenteazii-~i alegerea.
--------- -- ----------------------------
-------------------------------------------
-------------------------------------------
-------------------------------------------
------------------------------------------
--------------------------------------------
------------------------ ----- - ---------
;,;"!.
------------------------------------ -------
-------------------- ---- ---------------------
--- -- ------ ----- - - ----------------------- ----
------- -- ----- ------------- --------------
8. Exprimii-ti piirerea despre vaccin, pomind de Ia urmiitoarea afirma~ie din text:
,De$i rare, contraindicapile vacciniirii trebuie respectate ."
----------- ---------------- -- - -----------
-------------- ----------- --------------------
------------------------------ ------ -----
------------- - ----------------- -----------
-------------------------------- ----- - ----
------- - --- -- ------------------- ---- -
--------------- - ---------------- ------
-------------------------------- ----- --
--------------------------------- -------
--------------------------------------
 TESTUL 16 4 . ]'loteazii conectorii care s-ar potrivi tex tului d e rnai sus, rnentioniind ciirei
Am auzit foarte des ln ultimii an i, repetata pana Ia vertij, ln tre barea care etape corespunde fiecare.
a stat ;;i sta Inca Ia baza ..reforme lor" succes ive din ul timii douazeci ;;i ;;ase
de ani ,cum sa fi e tin erii pe care ;;coa la li e du ca ;; i li scoate In lum e7 ··
Chiar a;;a. c um sa fie ce i care tre e prin ;;co ala. cum am vrea noi sa fi e
tineri i Ia sfa r;; itul ce lor tre i cic luri ;;co lare-r ( )
Di scu tiil e din ultima vreme se po ar-t a, ap roap e exclus iv, pe num arul de
ore aloca t unei di sc iplin e sau alteia. pre cum ;; i pe nevo ia de a- i in st rui pe
5 . A.ratii ce fel de argumente (exe mple! cornparotii) folose~te autorul pentru a-Eji
elev i as tfelln cat. Ia terminarea ciclului gimna zial. sa poata fi integ rati Pe sustine argumentatia.
,piata m un cii" ( )
In fond, toate aceste reforme succe siv e ( ) au un numitor comun . de;;i
se vorbe;; t e insi stent despre ne vo il e elev il or. des pre ce ;; i cum ar trebui
sa ln ve te ;;i despre valorile ;;i vi ziunil e pe ca re )coa la ar treb ui sa le in sufle --- ----- --- - -------- - -----------------------
acesto ra. di sc utia ram ane m ereu Ia un ni ve l foa rt e abstra ct ( ) Fiecare 6. Transcrie o idee/ o formulare cu care e9ti/ nu e9ti de acord Ejijustifica-ti afirmaqa .
;;coa l a are un profil anume datorat ce lor ca re o ln sufl etes c. profesorilor Ei
sunt ce i ca re au rol dec isiv In formare a elev il or ;; i. pa rad oxa !, to cmai ei
sunt ce r uitati In toate proiectele-cadru de reform a.
Am ex perienta predarii In lnvatamantul preuniv ersitar. iar In perioada
20 00 -2 004 am facut parte din organ izat ii non -g uverna m ent ale al caror
ob iect de act ivi tate II co nst ituia e du ca tia ) tiu. pe de alta parte. din
propri a- mi ex perienta de elev. de ca dru dida cti c ;; i. nu In ultimul rand. de
pa rint e. cat de important este profesorul pentru orice elev ( ) 7. Ce parere ai despre sistemul de fnvatamant romanesc? Suspne-q opinia cu argumente.
Da ca vom continua sa ignoram problem ele de fond ;; i ne vom conce ntra
doar pe sc himbarea arhitecturii curriculare ( ) ;;i nu vo m regandi sistemul
e du ca tiona l In ansamblul lui. di sc repantele lntre ;;co lil e de elita ~i
maJoritatea celorlalte ;;co li se vor adanc i.
(C arm en Mu~at. Profesorul magister /audi , www obse rvatorcu ltural ro)
1 . Mentioneazii care este tema textului. '

2 . Marcheazii concluzia articolului ~i reformuleaza-i continutul.

B. Care este opinia ta despre urmatoarea afirmatie: ,Ei (n.n . profesorii) sunt cei
care au rol decisiv fn forma rea elevilor $i, paradoxa/, tocmai ei sunt cei uitati fn
toate proiectele-cadru de reforma." Susqne cu argumente opinia pe care o enunti.

3. Transc rie marci lexico-gramaticale care evidentiaza subiectivitatea autoarei.

-._____(3[T!
TESTUL 17 4 . Cui i se opune autor·uJ prin argum e nta~ia sa? Fa~a de cine se delim iteaza?
A interve ni pe .. forum" a devenit. de ca~ i va an i buni. un hobby Ia
l ll llt:il'olla. La sfc'>1.;>1tui fic'-atul ortiLol puL:,LJ~ ;;·, jJresa .::uren~a . o
sumeclenie de citi t ori ( . ) se pronunta. fieca,-e cu inteligen ~ a ~~ gram atica
lui . nsup1·a artico lului cu pnc ina ( 5. precizeaza a rg um entele aduse de au t or In sprijinul ideii sus~inute.

A-,;; aminti . mai lnt<3i. interlocuto rilor mei ca term enu l .. forum". dincolo de
ist on a lUI .. electronica". a1·e o ereditate nobila. greceasca ?i latina Fo rumu l
rom an. ca ~ i agora grecea sca , erau locuri pub lice ax iale In v i a~a ceta~ ii ( )
Pe scu 1t. forumul era un lac al sc himbu lui de 1dei. de marfuri. de op inll ( . )
A f1 preze nt .. pe forum" lnseam na a asu m a un rol soc ial. Ull ofic iu publi c
Forurnui nu e un ring de box. In ca re 1ntri pus pe mutila 1·ea adversarului -
6. Ofera un exemplu care sc! s us~in a argumentele formulate de autor.
El nu e. de fapt. un lac a! adversitat li . chiar daca e unul a! dezbateni, a!
pare1·il or co ntra dictol-il . Ceea ce urmare-.;;te forumistul nu e sa bruta li zeze.
ci sa co nv inga (. . )
E recomandab il sa ?t ii despre ce vor be ?ti. sa te ex primi co rect ?i
!imp ede ;;i. mai ales. sa fii Ia ob iec t Sa nu te la;; i dommat de idei fix e. de
ob:·es ll pnva te, de in stin ct e nedo m es ticite Sa cornbati 1de1. nu oam en i.
sa nu -~ i iei ant ipat1il e perso nale drept ,.princ ipii ". ni ci co rnpetenta prop rie 7. Care este pc!rerea ta d espre libert atea de exprimare $i fe lul fn care aceasta a
drepl cnsta l fast ln~el easa in spa~iul virtual ? SusUne-~i opinia cu arg umente .
Forum i?tii ar trebui. poate. porn ind de Ia sc hita de mai sus. sa-? i pun a,
macar dill ca nd in cand . problema unei minim e et1ci a f orumului Forumul
( ) e o ie;; i,-e In lum e. cu t ot ceea ce o asemen ea ie;; ire pres upune. de Ia
ve;;ma nt Ia di sc urs E un ce ntru so cial. nu o berarie de ca rti er ( ) Fo rumul
roman se co nstrui se prm asa narea une1 ml a;;tmi Din pa cate. Ia noi ,
mla ?tllla e Inca Ia sup rafata
(Andrei Ple ;; u. Ce es te un forum ?.
In D1lem a vec ll e. nr 322/a prili e 2010 )
1 . Men~i o n e a za care este tema textului .

8. Care est e opin ia ta desp r e u m1 dtoar-ea afi rm a~ie a aut oru l ui : , Sa c omba~i idei,
2. Se lecteaza din tex t co nectori specifi c i argu m entarii . nu oa meni, sa nu -~i iei anti pat iile perso nale d re pt «p rin cipii », nic i compe te n~a
proprie drept c rista/." Sus~ i ne-~i opini a cu arg um ente .

3. Tmnscrie marci iex ico-gramaticale ale subiectivitarii a utor11lui .

~) fA1\
~-~
·_'.rr.
 TESTUL 18 4. Tra nscrie o idee/ o fomwl a r e cu care e$ti/ nu e$ti de acord $ i)u s tificii- ~i
N u este un secret pent r-u nrmen i ca. In via~a lrterara romaneasca. de a[irma~ia.
rerr ~ I Oe dZI, U ltiCUI eSHC: pel :, (J IIdjUI L ei 11\dl u e Le:> LOL .
De Ia Maiores cu Ia E L.ovrnescu :;;i de Ia G Ctl lm esc u Ia ~J icolae
Manolesc u. mticul liter-ar roman a avut. mai tot trmpul . vi at a grea Ch iar
~ i In e po ci In ca r-e ro lul sau a fast sa lvato r- pe nt ru lite r·atura ;; r pe ntru
soc iet at e -cu m a u fast an ii '80 -. m ag istr·atura sa gratu ila nu a f ost
------------- ---------- -- ----------- --- ------
uni ve rsa l recu noscu t a Criti cu l este, In och ir m ult imrr, un carcota;;. url ca ri u. s. Ca r e este co ncluzia acestu i tex t arg um e ntativ?
a ca rui incapac itat e de creat ie II face sa paraz iteze li teratura . hranindu-se
din aceasta ~i lasa n d In loc doar go luri
La mai vechile metehne ale scrritorului (~i crtito r·ului) roman s-a adaugat
;;i ne fasta perioada comunista , car·e a dat notiunrr de crrtrca un lnte les
complet deformat Unul care presupune o apriorica deprec ier-e a operer. o
6. Cui i se opun e autor11.l prin a rgum e ntatia sa? Fa~ii de c in e se d elimiteazii?
de m olare. al carei rost nu este nicidecum urrul estetr c. cr social . 0 Judecata
de va loare def avorab ila dev ine. astfe l. I n intl"epretarea lrte r-atoru lur
m o ld o-va lah. o lnjurat ura . nu o op inr e onesta . care. In p lus, are de lnfruntat
at a t opini ile alto r m ti ci. cat~ ~ proba tim pul ui (.. )
E va na sp erant a ca at aca n du-1 pe critr c vei putea dev ia sa u ob lite ra
Jud eca t a lui . Chi a r- cand este erona t a- cac i nimen i nu e infa il ibil - . nu 7. Care este parerea ta d espre rolul criti cului li te ra r? Sust,in e-ti opinia cu argumente.
m ac ul a rea mo rala a criticu lui ca re a p ron un tat-o o va anu la Macularea
spu ne . he/as. m ai multe desp re co n srste nta etica a ce lor ca r-e o pract ica .
lntru ca t. cum se ~ ti e. obsesia mora li tatii le ca racter·izeaza ma i degraba pe
dam ele de co nsum ati e ex pi rate deca t pe oame nii cu adeva r-at v ir- tuo~ i
(Razvan Voncu . Averea cntlculw ,
In Romania literara. nr. 50/no iembrie 2016 )
1. Men~ i oneazii care este tema textului.

2. Noteazii conectorii care s-ar potrivi textului d e ma i s us, m e n~iondnd cii r ei 8. Care este opinia ta despre um1atoarea afir·matie a au t o mlui : ,Critica nu este
etape corespunde [weare . viizuta , la noi, ca un serviciu d ezin teresat adus ide ii de opera de arta, ci ca o
agresiune persona/a fmpotriva ,sufletului de vioara " , care est e artistul. "
Sustine-~i opinia c u argume nte.

3. Ce elemente importante de cont,inut (idet a rgumente, opinii) identifici fn text ul dat?

CID-'.t:-~t
-[ill
 3. Transcrie miirci lexico-gramaticale care evide ntiazii s ubiectivitatea autorului .
TESTUL 19
Ob se rvam de cev a timp ln co ace ca. pentru ev id e n~1 e rea unor va lon ale
S IJ d~IUIU I LU i t Ui oi i UI Ii dl l t'::>C , ::,c I I~IVULO, LU CILLerllt: '::Jiavc, <..l.fU iiUiiillL ~,,(c,ll

de valoare Comparate aceste criterii de asU\zi cu altele de l:::urn cateva

decenii sau chiar un seco l ln urma. observa m o inve rsare sau ma 1curand o
lnl oc uire a adevaratelor crit el-ii, ce le venit e din es en~ a ln~ e l es ului acestui 4. Noteazii co nectorii care s-ar potrivi textului de mai sus, me ntionond ciirei
cu va nt. cu unel e noi. invoca te ca stand Ia ba za sc himb aril or de ca re etape corespunde fiecare.
societatea rom 2m easca are nevo ie ( ) Da ca ne-am I-a porta Ia sc himbarea
de m entalitate a soc ieta tii . fi e impu sa de ideol ogii pasa ge re. fie prelu at e
dup a m odele perdante (. ) vo m con stata ca el e a u fost pos ibil e num ai pi-in
l 1llocu1rea criterii lor de va loare cu altele. ;; i eie to t de ,valoare" . da 1- dupa
co ll ce pti a ce lor ce dol-ea u sa mani pu leze in scop uri de mo m ent Aceste no 1 s. Cui i s e opune autorul prin arg wnentatia sa? Fatii de cine se delimiteazii?
uite l-ii au degra dat societatea romaneasca lntr-u11 hal fara de hal ( )
Bu lve rsa rea soc iet atii. astfel. es t e ;; i scopu l acestor no1 ,cnterii de
valoa re". care ra stoarn a lum ea cu susulln jos ( . .) Ca nd put earn sa evo lu am
In lume dupa m ode le! e so/ ide ale soc i e t a~ il o r dem ocratice ;;i libere. ne-am
lntors cu spate le Ia el e, ne-am ln su;;1t alte criterii, dup a alte m o de le 6. Oferii alte exe mple care sa sustinii argu mente le formulate de autor~
prev izibil cata stmfa le. ;;i am sec erat va lo ril e. a;; a cu m . cu nepasa re ;; i
preJud eca ti. rad em Ia fel tot ce se ive;;te mai de Doamn e-aJu la acu m . fi e
alung andu-i de acas a pe cei rn ai valoro;;i . fi e ign orandu-i In case ie lor. izo l a~ i
;;i las ati prada d1 sperari1 lm ediat se ga sesc l nl oc uiton . in ;; i de ca rto n. dar
pu ;; i In evident a de noile , criterii de v aloare ". fal se ;; i li ps 1te de se ns,
lnloc uitori urcati Ia varf. fi e din nepasarea ce lor ce deJa s-a u a;;eza t In
lehamite. fi e din inte res ul personal a/ alto ra . ca re. de;; i va lo r1 auten ti ce. 7. Tmnscrie o idee/ o fonnulare cu care e$til nu e$ii de acord $i)usbficii-ti afirmat;ia .
s-a u mu lat pe cerin te le de acu m . oport un 1;;t1. prega ti t1ori cand sa-;; 1schimbe
mteriile dupa prima a diere de vant ce propun e o alta sch im bal-e . mai
adu catoare de profituri rapid e ( )
Ce concluzie putem t1-age de aici7 Ne-o va arata urmatoarea schimbal-e .
poate omul ;; i mai nou-nout cin e ;;tie. care sta pus Ia pach et . ca as ul din
man eca tri;;orului .
8. Care este piirerea ta despre inve rsarea sciirii valorilor fn societatea
(Gellu Dorian. Criterii :;;i . criterii, In Romania lite rara. conte mporanii? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
nr 51/ dece mbri e 2 01 6)
1. Mentio neazii care este tema textului .

2. Identificii ipoteza de Ia ca re pleacii autorul $i reformuleazii-i continutul.

·c•.~
(]D.-,~!;
. ~ .
 TESTUL 20 3. Transcrie miirci lexico-grama tica le care evid enUazii subiectivitatea a uton1lui.
Ca cit1tul e apanaJul .. ornului \rwatat" e o 1dee vecile ;; 1 \ndaratnica
Vrernurile au rnai lncer-cat s-o sc l1 1mbe Asociern lnd eo b;;te ci t1tul cu
ca r-tea, ob 1ec t de c ul tu r-a c u coperr; r ;;r 1ndr ce de catalog 111 DID II OLeCI, oo1ect
de cult srmboi1c f at a de ca r-e restul c 1t 1o ii u lu r pa le;; t e r-esemrr at ')i totu;;i, 4. Noteazii co nectorii care s-tir potrivi textului de mai sus , mentioncmd cd rei
etape corespunde fie cCJre.
cred spe c1al1;;tir , ,revolutia lecturr r" s-ar fl petrecut. pr1 n v eacul al XV II I-lea
In Europa occidentala, o data cu r-aspancJ1rea ve rtig1noa sa a gazetei . ( )
Parado x ul este ca eva da l-ea crlitu lui din manastrr-i sa u drn univers itat i,
din mol1orate ln caper- r de stud iu renascent rne , tics ite cu retorte ;;i sem ne
zo dr acale, sau din lu x ur-iante cabrnete de lectura ;;i de ,c uriozitati" ale
bamculur ;; i invadarea vietri de zr cu zi de catre rnsistentele c rtibrlului - mai 5. Transcrie o idee/ o fonnulCJre c u ca re e0ti/ nu e:;;ti de CJcord f;>i )ustifi ca- ~i afinnat;ia.
nou , ;;i pe euanele de PC- 11 a u produs catu;;i de putrn o omogeniza re a
for-melor ;; i a vr rtutii o r- le ctur-ir , u . dimpotriva, o ;; i m ar mare polari zare a
acestora Apantra ;;r prolrfer-area gazetelor ar fl dat, se spune, rmpulsul
fom1arii primelor soc retatr d e lec tura. rnitral simp le asocierr In vederea
cumpar-arr r ;;i ci tlrri mai reftme a cator-va publ rcatii La randul lor, socie tatile
de lectura ar n inventa t forme de organ rzare intema care antrcrpa u, 1n
nuce, funqionarea societatilor cJemocrat ice Astazi vo rbrm de accesul Ia 6. Ce elemente importante de cont;inut (idei, argumente, opinii) ide ntifici l'n textul dat?
rnformatre, In princrpal smp tr ca, ca o co nditi e ese ntiaia a dernocrat ie i (. . )
Cred ca am mo;;tenrt, in vremLmle rnodeme, rnai t oate con trarietat il e
lnc e rcate de ,ant rc r" In legatura CLI urnblalul CLI cartil e ( ) Oonqurjot ismul
c ufunda rr r In lumea cart il or ;;erpure;;te prrnrr-e medii ;; r st r-a turi soc iale,
lnteles ;;r preturt lrl fe l ;; r ch ip PentnJ unri, ,spune-mr ce crte ;;ti ca sa- tr sp u n
cin e e;;t i" e litera de Evangh el re Pen tru altri, sim pla fandoseala , Lecturile"
fac su bie ctul unor- departajar-r socra le ;;i profesionale dintre ce le mar
7. Care est e opinia ta despre urmatoarea afirmatie a auto rului: ,«Lecturile» fac
subiectul unor departajari social e ;;i profesionale clin tre cele mai intortocheate ."?
lntortocheate ( .) Am observat Ia rnultr profesorr de romana case co nsidera
drferitr de co legir lo r- de a lte materrr , prTJrndu-se cape .. oa rnenr de cu ltura",
iar pe cerla lti mai degraba ca pe un fel de ,furxtionari didactici" ( )
Le ctura. cu lndaratni c ia e i fa~a de mterri le genera le, sea mana sus pe ct
cu un fel de destin, ameste c rncontrolabil de predeterm!llat ;; i de alea tor.
(Livru Papadim a, Citire :;;i /ectura , In Oilema vec h e,
m 657/septernbne 2016)
1. Mentioneaza care este tema textului . • 8. Fe baza textului dat, exprima-ti opinia despre meta morfozele pe care le-a suferit
actul lecturii. Susti ne-~i opinia cu m~gumente .

2. Identifica ipotezCJ acestui text f;>i reformuleCJza-i co n~inutul .

---ii§J
Gil---'"'
 Ill. Subiecte pentru proba orala de Bacalaureat
TESTUL IPOTEZA
• de-a lungul an il or.
Cite!?te textul cu voce t are: tehnologra s-a
dezvo ltat consr dera brl ,
Un robo t prod us de o co mp a ni e ge rman a a reu ~ r t p erf orman~a de a • se uede ca robo\ ri
sunt cei ca re vor
rezo lva Cubul Rubi k In pu~in peste o Jumata t e de secunda, de zece ori ma i lnce pe sa prera din
repe de decfit omul care detine reco rdul pentru rezo lvarea aces tui puzzle ------ - ----------- --- - -- --- ----- lndatoririle oameni lor
t ridim ensiona l.
Robotul Subl Reloaded a reu ~ i t sa faca fie care dill cele patru fete ale Al
c ubului sa aiba o singura culoare In 0,637 secunde Viteza es te mai mare • pe de o parte .
dec3t re cordul stabi lit anterior- de o alta varianta a robotului, care reu ~ i se tehnologia este un
elemen t importan t
sa rezolve puzzle-ul In 0,887 secunde, folos ind un alt procesor. potriv it pentru dezvoltarea
li vesc ience.com . indi vrd ului ;
Campania germana lnf1neon , din domeniul t ellno log ie i, este • mbo\ii sun t folo si\r in
res ponsab il a de prezentarea acestui record, care a avut loc Ia t argul cadrul procedunl or
chirurgicale
Elect ro ni ca di n Mu nchen, organizat sa ptamana aceasta lnfin eo n a vrut sa
prezinte astfe l t ehno logiil e sa le din domen iul a uto ve lli culel or ca pab ile sa
se co n duca sing ure Campan ia a produs unu l dintre mr cro cipuril e ut ili zate
de Subl Re loaded.
A2
.. Este nevo ie de o puter-e de ca l cui Ul- ia~a pentru a putea rezo lva un
• pe de alta parte .
pu zz le atat de comp lex cu ajutorul unei ma~ini In cazullui Subl Re loa ded, oamenii s-a u obr~nu it
pu terea de ca lcul necesara contmlarii rni ~ca r i lor a fost furn izata de un cu diferite aparate ca re
microprocesor din famil ia ln fineon AUR IX, sim il ar celor ut ili zate In cazul le reduc efortul
cognitiv;
si st e m elor de as ist a re a ~oferi l or". a prec izat lnfin eo n lntr-un com uni ca t
• co piii sunt afecta\i de
de presa ut il izarea lndelungata
(Bog dan En ac he, Un robot a rezolvat cubu l lw Rubik In mai a tabletei
putin de o secunda, www a deva rul ro) ---------- -- ------------------- --
- - ------------------------------ -
1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia
situa!ia de comunicare din textul citat: -- - - - -- --- -- ---------- - -- - -------
a. Cin e ar putea fi. receptoru/ t ext ul ui dat av[m d In ved ere scopul co municiirii?
b . Ce tip d e text este acesta (argu mentativ, descriptiv, epistolar, info rmati v, CONCLUZ IE
memorialistic, narativ etc.)? Motiveazii - ~i riispu nsul.
- ---- --------- - -- -------------
• tehnologia a evol uat
c. Ce elemente importante de co n ~ inu t (idei, argumente , fapte , opinii) ide ntifi.ci rapid ;;i contrnua sa
In textul dat? adu ca elemen te
- ----------- - ------ ----- ------ spectaculoase In vrat;a
2. Care este piirerea to despre dezvoltarea tehnologiei in ultimii anii? omului
Sus!ine cu argumente opinia e nuntatii $i redacteazii un eseu pornind
. de Ia schema urmiitoare: ---
~::::----£ID ~-·
fj
TESTUL 2

Cite$te textul cu voce tare: Jpoteza

Singu rul poet pe care 1-a dat In adevar junimea era Em in esc u Da r
Emmescu al Venerei ?' Madonei c;;i al Epigonilorera Inca un poet cu o forma
foarte contestab ila. cu ant it eze ca utate lntr-adins. cu un pes 1m 1srn
nedrept. care 1-a lntovarac;;it toata v iata. dar In sfarc;;it poet Trebue sa spun
un lucru. pe care l-am recunoscut totdeauna d-1 Maioresc u a avut marele
merit de a vedea de Ia lnceput In Em in escu un poet. lu cru ce era foarte
greu pentru mu lta lume. c itin d confuza sa poezie Venere :;;i Madona.
prec um c urioc;;i1 '? I paradoxal 1i sa 1 Eptgomi
~ i da ca pe un poet ca Alecsand1-i II poti Judeca f ara a-i analiza gand irea.
A.rgUmentul 1
pe Eminescu nu Emin esc u a avut totdeauna pretentia de a fi lntai ganditor
pe urma poet De multe ori am di sc utat c u dansul In aceasta privinta
Eminescu. t empe ram ent pas ionat. nu se gand ea atata can d scria Ia efectul -- ------------------------------------------
poe t1 c. ci mai mult Ia sus tin erea un e1 idei sa u Ia lov irea unui du c;;man
(G Panu. Aminttri de Ia )unimea din fa$i)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avCind in vedere scopul comuniciirii? Argumentul 2
b. Cii rui stil func~ional ii apa~i ne textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat, oferind exe mple din textul dat.
c. Ce elemente importante de con~ inut (id ei, argumente, fapte, opinii) identifici
in textul dat?

2. Care este piirerea ta despre importanta lui Eminescu pentm

literatura romfma? Sustine cu argumente opinia enun(atii ~i
redacteazii un eseu, completimd in schema datii ipoteza ~i cele douii
argumente.

Concluzia
A;;adar. Emin escu reprezmta un puncc de refe rinta In l1teratura roman a. opera
lui influen~and incontestabll suierile ultenoare :.Pe cat se poate omene;;te
prevedea. literatura poetica romana va lncepe seco lul al XX-Iea sub auspic iil e
Qen iului sau". suia Maiorescu in Eminescu ?i poeziile lu i. anticipand 1mportan~ a
Pe care ova avea poetul pentru literatura noastra.

~
~ --:::',· ,,
 TESTUL 3
Cite~te textul cu voce tare:
1. co nsideri ca sunt importante descoperirile stii ntifice fn societatea
Insula Ta'u , parte a statului Samoa. localizat In Sudu l Pacifi cului , contemporana?
2. posibila epuizare a resurselor naturale constituie o amenintare pentru
depinde de combust ibtl ul imp ortat. dar o initiativa recenta a du s Ia
viitorul nostru?
demararea const ruirii unui sistem de energ ie de 1,4 megawat i. care 3. Ce metode alternative de producere a energiei cuno~ti?
absoarbe ~ i stocheaza ene rgia solara. 4. Crezi cainca se mai pot face descoperiri fn acest domeniu? Ofera ciiteva
( ) De-a lungul timpu lui, aceasta s-a bazat doar pe ceea ce nu a putut exemple.
sa produca. iar aici este in clu sa ~ i energia care pune In funqiune sistem ul
elect ri c
lnsa acum. cu o mu lti me de panouri solare Tesla, 5 328 mai pr·ecis, ins ul a
este pregiHita sa l~ i produca sing ura energia de care are nevoie. Proiectul,
finantat de catre Autoritate a de Dezvoltare Econom ica a statului Samoa ,
Agentia pentru Protect ia Mediului ~i Departamentu l lntenor. a pus capat
operatiunilor saptamana aceasta. dupa ce timp de un an au fost lntr·eprinse
constructiil e. iar aceste panouri ofera 100% din ene rgi a de care insula are
nevo re.
Cu aJ utorul puterii de stocare a aces tui sistem, insula poate fi
al imentata chiar ~ i In cazulln care cerul es te lnnorat, trei zile consecutive .
Keith Ahsoon . un locuitor al acestei insule, afirma cu priv ire Ia acest
demers ., Oamen ii ca re trai esc pe o in su la sunt primii care experimenteaza
lnca lzirea globa la Schimba ril e ce apar In urma acestui fenomen sunt o
parte a vietii cotid iene de aici. Este o prob lema serioasa. iar acest proiect
este, lntr-adevar. un bun exemp lu pentru oricine vrea sa II urmeze ."
(Ana- Maria losif. 0 lntreaga insula din sudul Pacificului este
alimentata cu energie doar din pa nouri so /are, www descopera ro)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat_ aviind fn vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional fi apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c . Ce elemente importante de continut (idei , argumente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat ?

2. Care este piirerea ta despre importan~a utiliziirii metodelor altemative

de producere a energiei? Sus~ine cu argumente opinia enun~atii. in
construirea argumenta~iei, riispunde Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj:

'·:; ------@
 TESTUL 4
Citeste textul cu voce tare: 1 . ce ava ntaje fti adu ce st at ut ul de elev?
2 . ce diferente crezi ca existii fntre un elev d e acum cincizeci de ani $i unul de acum?
Art . 14. 3. consideri uti/ documentul Statutul elevului ?
Elev ri au urm at oarele l ndatorm 4. Ce fmbu natiitiri ai aduce sistemului de fnviitiimiint romonesc?
a) de a frecventa toat e cursuri le. de a se pregat i Ia fie care discip lina de
s. cuno$ti sistemul de fnvatamilnt din alte state?
6. care sunt diferentele ce se pot stabili fntre sistemul de fnviitamilnt romilnesc
st udiu . de a dobandi comp et ente le ~i de a-~i lns u ~ i c u no~ tint e l e prevaz ute $i eel din alte state?
de prog ram ele ~c o l are .
b) de a re spec ta reg ul am ente le ~i decizi il e unitatri de lnvatama nt
weu ni vers itar;
c) de a avea un co mp ort am ent civi!izat ~ i de a se preze nta Ia ~c oala
l ntr-o t inuta ves tim entara decenta ~i adecva t a ~i de a purta elemente de
rden tifi ca re In co nformitat e cu leg islatia In vigoare ~ i cu regul amentele ~i
decizi il e unitatii de lnv at am ant preunrversitar Tin uta ves tim entara sau
lip sa elementelor de id entifi ca re nu poate re prezen ta un mot iv pent ru
ref uzarea acce sulu i In penm etrul ~col r i ;
d) de a respe cta drepturil e de autor ~i de a rec unoa ~ te apartenen ta
inform ati ilor prezentate In lucraril e elaborate;
e) de a elabora ~ i sustin e lu cra ri Ia nive l de disc iplin a/m odul ~ i lucrari
de abso lvire origina le.
f) de a ses iza autontatil or co m peten t: e on ce il ega litati In desfa ~ u ra rea
proces ului de lnvatam ant ~ i a ac t ivitat ilor· conexe acestuia . In cond itiile
leg ii ; ( )
h) de a utiliza In mod cores pun zator. conform destin ati ei stabilite , toate
fac il itatil e ~c olare Ia care au acces .
(Statutul elevului)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia lntrebihile de mai jos, referitoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi recepton.J.l textului dat, aviind fn ved ere scopul comunicarii?
b . Ca rui stil functional fi apartine textul d e mai sus ? Ilustreazii doua
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c . Ce elemente importante de continut (id ei, arg umente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre conditia elevului in societatea

contemporana? Sustine cu argumente opinia enuntatii. in construirea - - ----- - ---- - --------------------- --- -- ------
argumentatiei, riispunde Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj:

<.0·. . . -------[ID
 TE STUL 5

Cite!jte textul c u voce tare: IPOTEZA

m
• familia are un rot
Le ipzig, s far~itul primaverii 1 90 7 ese n1;1aiTn formar·ea
adolescent ulur. firnd
----------------------------- direct respo nsa bila de
Draga Mat eiu .
modul 1n ca re acesta
-- ---- ----- ---------------------- va evo lua
l ndata ce pr im e~ t i smsoa rea as ta . du -t e Ia Barb u. l mpreju raril e prin -- --- ----------------- - ------
care a t re cut ~ i t rece t ara noas t ra ~ i ca re- mi l ntrist eaza a ~ a de adan c
-----------------------------
batranet ile-rni sa-ti fi e l n demn Ia dragoste pentru patl·ie Dumn ezeu sa-ti Al
fa ca ti e parte de v remuri mai bu ne Ia batranet e. Noi am ln ce put cu vese li e ----------------------- ------- • nu doar .. cei ?a pte
~ i s fa r~ im cu mahnire Sa va dea voua. t ine ri lor, Dom nu l sa nu m ai vedeti ani de acasa" , ci tot
timpu l petrecu t In
ni ci un rau abi:Handu-se pe bia t a noastra tara lti scriu din Lip sc a. unde
---------------------------- fa m ilie 11 in fl uenl;eaza
am avu t putina t rea ba Merg ac u l napoi . l ti trim it de aici. ca sa nu m ai ado lesce ntului
!ntarziez cu doua z!l e: m ain e fi ind dum 1nic a. po ~ t a pentru m an dat e e ------------------------------- parcu rsul ultenor
ln chisa . Didina ~ i co piii te sa rut a cu dor. Ei or sa-t i scri e In curand . Fii ---------------------- --------
sa natos ~ ~ cum1 nt e nu intra In sfatul pac a to~ il or. ca sa fii Ia v rem ea ta un
---- -- - -- ------ - ---------------
fe ri cit barbat.
----------------------- --- -----
Te doresc ~i te sa rut. -------------------------------
al tau tata. Cara giale
------------ - -- ----------- --- -- - -
Sat de lacrimi fara lea c. A2
(I L Ca ragia le. Cele mai frumoase scrisori) --- ---- --- --- - ------ -- -- - -------- • este important!:\
imp licarea fam1l ier 1n
----------------------------- --- - viata ado lescentului
1 . Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia ca nd acesta tre ce prin
---------------------------------
situa ~ia de comunicare din textul citat: momente m ai difi cil e,

a. Cin e ar pu t ea fi r eceptorul textului dat, aviind fn vedere scopul comuniciirii?

- -------------------------------- dar· ?i 1n lmpreJurari le
feric ite
b . Ciirui stil fun c~ional fi apartine textul de mai sus? Ilustreazii douii - - --------- ------ - -- --------- - ---
cara ct eristi ci ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici - --- - - - ---------------------- -- --
fn tex tul dat?
I
2. Care este pii rerea ta despre rolul familiei in formarea unui tanar? I

Sus~ine cu argumente opinia enun ~atii $i redacteazii un eseu pornind - -------------------------------- CONCLUZIE
de Ia schema u rmiitoare:
• fa milia ofera
I
ech il ib ru . susl;inere In I
perioa dele grele.
precum ?i motivat;ie
- -------- - -------- -- ------------- pentru realizaril e
vrrtoare

:'- ---._@
I
 TESTUL 6

Cite~te textul cu voce tare: Jpoteza

[Reporter) Ce lnseamna un ,profesor~ bun " 7 Con form Dic(ionarului explicativ a/ limb1i romane , profesorul este per~soarla
calificata care preda o anumita materie. l rlsa de-a lu ngul t rmpulur se poate observa
Cred ca un bun profesor trebui e sa obt in a un dozaJ ar~monios lntre
fap tul ca ac~sta va influen~a atitudinea pe ca re e lev ul ova avea fa~a de disciplrna
urm2Hoare le calitati dragoste autentica pentru matena pe care o preda, re spect iva In opinia mea. profeso rul este ee l care ofera po srbilrtatea largirii
simpatie pentru elevi i sai (imp li cand o con st anta bunatate a inimii), rigoare orizontului de c un oa;;te re pentru e lev nu doar prrn rnf o rma~iile pe care i le
bine temperata ( . ) tran smite, ci ;; r prin atrtudrnea pe care o ado pt a fa t a de actul de lnvatare
[Repo rter J Da ca ar fi sa eva lu atr ultimii douazeci de ani, ca re drn factorii .ArgUIDentul 1
ce influenteaza comunicarea dintre profeso1~ ;;i elev i (fam ili e. ma ss- med1a.
soc ietate) s-au modificat. fie prin intensificare, fie prin diminuare7
Tn cadere Iibera sunt familia ;; i societatea Familia este ea ln sa;; i o in stituti e
In criza, iar ,societatea" e co nfu za. deza rti cula ta . lncurajand arbitrarul
compor1amental, falsele modele, ( .. )
[Reporter J Daca acum atr fi elev, cu m ati dorr sa fie/ sa arate/ sa se
comporte profesorul dvs7
Mi-a;; dori sa semene cu profesori1 pe ca re i-am avut lnli ceu ;;i Ia facultate
Aveau, totr. o croiala univers1tara autent1ca Erau . cu adeva rat. ni;;te ,domni"
(un concept din ce In ce mai putin Ia mod a), adica nu puteau fi asim ilati cu
stilul golana;; ignar, prost-crescut. mediocru intelectua lmente , incult ;; i tafnos ArgUmentul 2
al unei lumi In care ,domn ia" e o fando sea la , o forma vin ovata de
, eliti sm " ( ) Nu exis t a, cred, compo nenta mai efi cienta lntr-un proces
formativ reu;;it decat capac1tate a de a starn1 ;; i de a lntretrne admiratia Un
profesor bun e eel care livreaza sufic ienta materie umana pentru a fi
admirat. iar un elev bun e eel care e ca pabil sa ad mire. Restul sunt anexe
(Andrei Ple?u. Despre profesori, www adevarul ro)

1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:

a. Ce se poate deduce din text despre emitotorul mesajului (atitudine,

perspectivo, intentii)? Concluzia
b. Ce fel de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolG1: informativ,
memorialistic, narativ etc.)? Motiveaza-~i raspunsul.
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre rolul profesorului in procesul educativ?

Sustine cu argumente opinia enuntatii ~i redacteazii un eseu,
completiind in schema datii cele douii argumente ~i concluzia .

~
®--~'·:
1 ·.
[""','~
 TESTUL 7
. care sunt acele elemente ca r e, din punctul tau de vedere , dau se~s vieUi?
1
2 consideri ca via ~a unor oa meni e mai importantc decot c cltora? In ce
Cite~te tex.tul cu voce tare: .
co ntext putem vorbi de aceastii fntoietate?
Domnul Rotaru nu ma1 lua parte Ia v ia ~a familie1. din motive 3 omul ar putea deveni nemuritor prin i ntermediul artei sale?
.
ind ependente de voin~a lu i. Ar fi v rut, de sigur. sa mai dea ~ i el un sfa t, 4 . c rezi cii existii o legiiturii i ntre domnul Rotaru fii aft persona) li terar?
sa-~ i impuna un punct de vedere N ime ni nu- l ascultase . nevasta-sa 5 _Ai vazut vreo ecra niza re in care era ilustrata moartea vreunui persona)?
ridi case mirata din umeri. iar fii ca-s a. Emil ia. l~ i stapfwise cu greu rasu l
Domnul Rotaru ln~ e l esese In ce le din urma ca pareril e ce lo1· din apropie rea
mor~ii nu reprezi nta un intere s deo se bit
Di n fotoliu. unde zacea aproape nemi~cat, vede a cu durere. dar ~~ cu o
anumita curi ozi t ate. cum mergea via~a lnainte. fara consi m~am antul lui
Din pncina atator pareri l'ndelung chibzu ite ~i nicioda ta exprimate . avea
conv ingerea. ca drept co m pe n sa~ ie . el ar trebu i co nsu ltat de-acum lna in te
In toate m ari le prob leme ( ) 1
Tn imaginatia deformata de suferinta a do mnului Rotaru. medicii
deve nisera ni~te indivizi suspeqi, a caror treaba era doar sa se uite cin ci 1

minute Ia el ~ i apoi sa clatine lngr i jora~ i din ca p. Nu lntel ege a lnsa de ce

pentru aceas ta o p era~ ie destu l de simp la- orice s-a r spune. nu e cin e ~t i e
ce lucru mare sa dai lngrijorat din cap - barbatii ace~tia d i stin~i fusesera
s ili~ 1 sa \nve~e ani ~ i ani de zi le
Cei ai casei a~teptau. cu lini ~te ~ i dernnitate. moarte a batranuiui
Moartea sos ise parca de foarte rnulta vreme. dar din motiv e nelntelese
pentru to~i ai case i. din cin e ~ tie ce arnb i ~ie prosteasca. domnul Rotar·u llu
voia sa se conformeze leg1lor definitive
(Teodo r Ma z1lu . Nescafe. In Palaria de pe noptiera)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din tex.tul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avond fn vedere scopul comuniciirii?
b . Ciirui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat .
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre insemnatatea vietii unui individ? Sus~ine

cu argumente opinia enuntatii. in construirea argumenta~iei, riispunde
Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj:

;:.::;~,~~
®--~.f.-
TESTUL 8

Cite$te textul cu voce tare:

IPOTEZA

Un studiu reafizat de o echipa de cerce tatori ca nadieni sta bile ;;te pentru • muzica reprezinta un
iactor 1mportant in
pnma data va rsta de Ia care fat ui reaqioneaza Ia sune te muz icale. dezvoltarea unu1
Cercetarile coordonate de Bar-bara Kisilev sky de Ia Universitatea Queen's indiVId;
(Canada) demonstreaza ca sistemul aud itiv al fatu lui percepe muzica din • filosoful F Ni etzsc he
a opta luna de sarcina afi rma ca via\a fara
muzica e pur s1stmp lu
Speciali;;tir au mon itorizat 134 de v iitort nou-nascut i dupa 10-36 o gre;;eala . o durere.
saptaman i de viat a intraute ri na Le-a u fo st determ inate rit mul cardiac ~i un exil
mi;;carile cu aJutorul ecog rafi er . In timp ce un calc ulator em itea mai mu lte
zgomote de Ia muzica pana Ia zgomot de fond Astfel. cercetato rii au
demonstrat ca lna intea ce lei de-a treizecea sa ptamani de sarc ina fatui nu Al
react ioneaza Ia sunete ( ) • muzica este o
lndiferen t de rezultatel e ;;tiintifice. muzica de cal itate le treze;;te co piil or m odal itate de
ex pnmare a
se ntimente pozitive ( .. ). Memorarea unor melodti, ritmur i ;;i ve rsu ri personalita\ii ,
cons tituie un bun exe rcitiu pentru ace:;;ti a lar mai tarz iu . unii dintre ei • stud1ile recen te at·ata
dev in pa sionati de mu zica. aJ ungand sa ia leq ii de dans sau sa cante Ia ca persoan ele
un instrument amatoare de muzica
clas 1ca au o stima de
(Steluta lndrer. Muz1ca $' inteligenta co piilor. www Jurnalul ro) sine ridicata. dar sunt
in tro verttte

1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:

a . Ci ne ar putea fi receptorul textului dat, avcmd in vede re scopul comunicarii? A2

b. Cii rui stil functional fi apartine textul de mai sus? Ilustreazii douii
• muz1ca starn e;;te
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat . atat atitudini pozitive.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici cat ;;i negative
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre importanta muzicii in dezvoltarea

individului? Sustine cu argumente opinia enuntatii $i redacteazii un
eseu pornind de Ia schema urmiitoare :
CONCLUZIE
• a;;a dar, muztca ajuta
Ia dezvoltarea
-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- armonioasa a unui
indi vid pe tot parcursul
vte\ii
-- ---------------------- - --------
® - -.:-:,-1
 TESTUL 9
Cite~te tex.tul cu voce tare:
Art. 57
(1 ) Sta tui sp rijm a cop iii ?i tineri1 ca pab ili de performan~e lnalte atat In
un i ta~1de lnva~ a mant. ca t ?I In cent re de exce l e n~ a Ce ntrele de exce l e n~a
sunt lnfi i n~a t e prin ordin al m ini st ru lui educa~iei, cerce t arii, tin eretului ?i
sportu lui ( .. )
(3) Re sursel e um ane, curri culare, ~nforma~ion a l e, matena le ?i finan ciare
pentru sust in erea cop 1il or ?i a tin eril or capab ili de performante lnalte se
asig ura de unitatile de lnvatamant ?i de inspectoratele ?Colare, co nform
norm elor metodolog ice elabo rate de Mi nisterul Edu catiei , Cerce t arii,
Tineretului ?i Sportulu1
(4) Pentru spriJinirea copi ilor ?i a tinerilor capabil i de performante lna lte,
Mini st erul Educa ti ei, Cerce t arii , Tin eretului ?i Spo rtului organizeaza olim piade
?i to ncursu ri , t abere de profil, simp oz ioan e ?i alte act ivitati spec ifice ~ i
aco rda burse ?i alt e forme de spriji n material
(5) Copi ii ?i t1nerii ca pabili de performante ln alte ben efi ciaza, indifere nt
de varsta , de programe edu ca ti ve ca re le res pecta particul antati le de
ln vata re ?I de orientare a pe1iormantei Aceste programe sunt de
aprofundare a lnv atarii , de grupare pe abili UJti. de lmbogat ire a
curri culum ulu i cu noi domen ii , de mentorat ?i transfer de co mpetenta. de
acce lera re a pro movarii co nform 1-itmului ind ividua l de lnvatare
(Legea educatiei nationale Legea nr 1!2011 )
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia
situa~ia de comunicare din tex.tul citat:
a. Cine ar putea fi. receptorul textului dat, aviind fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ciirui stil func~ional fi apa~in e textul de mai sus ? Ilustreazii dou ii
caracteristici ale stilului id e ntifi.cat, oferind exemple din textul dat.
c. Ce ele me nte importante de con~i n u t (idei, argumente, fapte , opinii) ide ntifi.ci
fn textul dat?
2. Care este opinia t a d espre rolu l ~colii in formare a personalitatii unui
adolescent. Sus~ine cu argumente opinia enun~atii ~; redacteazii un
eseu, completiind in s c hema datii ipoteza ~i c ele douii argumente.
<<'-.·~
Ipoteza
--- -- ----- - ------- -- ------- -- -- - ------ -----
----------- - - -- --------- - -- ---- --- --------
--------- -- -- --- --------- ----- ----- - - -----
----- -- ----------------- - -- ---- - - ----- -----
- -- ----------------------- - -- ----- ------ -----
A.rgUmentul l
------------- - -- -- -------- - - ------- ---- --
--------- ---- - - ----- - - ---- - --- - - -- ------ -
------------ ----- -------- ------------- - --
--------------- - -------------- - -------- - - -- -
------------------------ - - - - ---- ------ -----
----------- - - - - -- ---- --- - - -- - - ---- -- -------
------------- - - - ------------ - -- - -------- -----
Argumentul 2
---------------- --- ---------- ------ ----- -----
-------- --- -------------------------------- - -
----------------- -- --------- -- -- --------- - -- -
-- --- - ------------------------------------ ---
-- -- ------------------------ - -------- --- -
--- --- ------- - -- --- --------- --------------- --
--------------- - ------ - --- -- - -- - -- -- ------
Concluzia
A~adar, ~coala, pe langa rolul sa u formati v, are ~ i o rm po rtanta func~i e de
modelare a personalitaW Merg em Ia ?Coa la pentru a ne mstru i, pentru a afla
lucruri noi , pentru a gasi model e In v ia~a sa u ch iar destin e exemp lare Este s pa~iul
autodefiniri i, al descoperirii voca~i ei ?i al deschiderir spre im ensul terrt oriu al
~trrn ~el or ~i culturii .
1
~·..~I
 TESTUL 10
Cite~te textul cu voce tare:
1. c are crezi cii este moti va ~ ia unui c:criitor pentru a scrie ? Ca re este menirea lui?
St1ma t a doamna Gab r·iela Adame;;teanu, a;; v rea sa v a lntreb da ca 2 . .Ai un scriitor pre[erat? Cin e este? De ce fl preferi fn <jetrimentul altora?
ex ista o am1ntire din co pilari e ma1 pregna nt a care are legatura cu scrisu l, 3. .A avu t v reun scriito r o a numita influ e n~ii asupra ta? In ce context?
4 . sunt scriitorii [omwtori de opinie? Ce an ume i-ar cal ifica pe ntru un
cu profesia de scri itor. asemenea rol?
Nu ;;tiu ce varsta aveam at un ci cand ma asc undeam sub o tufa de \ili ac,
In micu l nostru peti c de gradina al casei (lnchiriata de parintii me i In ------- ------ -- - --- ------------- ------ ---- --
Pite ;;ti) . ;; i-mi faceam pove ;;ti de fapt, un fel de teatru, fiindca ut ili zarn
-- -- --- --- --------- -------------- - - - - - -- ----
frun ze In care ved eam personaje, foaia frunzei era parul lung a\ unor f ete.
;;o ptea m replicil e fi ec aru ia. fire ;; te ca ;;i vocea naratoru\ui De Ia un timp,
m a JU Cam a;;a c u un se ntiment de vinovatie. fi ind ca mama era de-a
dreptul spenata ca vorbesc singura ;;i m -a facut sa lnteleg, In termeni
de stul de duri. ca nu este In regula ce fac. Ea ramasese orfana de mama
Ia patru ani, nimeni nu -i spusese . probabil, pove;;t1 ;; i n1ci ea nu vedea -- - - - -- ---- ------- ------- - -------- ---- ---- --
personaJe de basm In tacam uril e de Ia masa, avea alta fire . (. .) Fa cearn
pove;;ti In mod spontan ;; i mai tarziu, Ia ;;coa la, Ia sfar;;itul caietelor,
des enam personaw le ;;i dedesubt cate o repl ica descoperisem singu ra,
ca M. Jourdain, benzile desenate ( ) Toata aceas ta produq ie proprie
narativa, ecou al pove;;ti lor pe care le asc ultasem ori citisem, era
lnt ovara;;ita de un sentiment de jena sau v in ovat ie. lntelesesem ca nu e
drumul pe care trebuie sa merg . daca nu vreau sa rna ratacesc In afara
normal itatii (. ) poate aici sa fie una din radac inil e lncercaril or mele,
repetate, de a evita meseria de scriitoare
(lul ian Boldea, Crezul meu literar a fast ~i este
sa nu mint. In Romfmia literara. nr. 7 /2016)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa{ia de comunicare din textul citat:
a. Cin e ar putea fi receptorul textului dat, avond fn vedere scopul comuniciirii?
b . Ciirui stil func~ional fi apartine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale s tilului identificat, o[erind exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre rolul scriitorului? Sus{ine cu argumente

opinia enun{atii. in construirea argumenta{iei, riispunde Ia unniitoarele
intrebiiri de ghidaj:

·~.;·_·,.-.____@ ~c.' '

 TESTUL 11

Cite~te textul cu voce tare:

:
ca re este, in opinia to, importan~a cuvantului?
2 crezi in puterea cuvantului? in ce consta aceasta.
~
I

'

9 mai 1895
3 . .Au {ost situa~ii in care ai regretat anumite cuvi nte rostite? Dar s ituatii ca nd
cuvintele te-au ajutat?
lnceputuril e mele st au sub sem nul unei fabul oase absente a cuvan tul u1 4 . .Au existat momente In care au apiirut difern~e fntre ceea ce ai gandit ~i ceea
Urmele acelei taceri ini tiale le caut lnsa In za dar In am in t ire. Despre ce ai rostit?
neobi;;nuita lnfi intare a grai ului meu aveam sa pnmesc o ln;;irare de ;;tiri 5. cum ne poate influen~a cuvantul rostit?
numai tarziu. de Ia Mama ;; i de Ia frati i mei mai ra sa riti Aflai atunci caIn
ce i dint<')i ani ai cop il ariei mele cuva ntul meu nu era - cuvant. Cuvantul -- --------- - ------------------- - ----------- -
meu nu se mana cu nimi c Nici macar cu o stangace dibuire pe Ia marginile
sun etului, cu atat mai putin cu o prefigurare a unei rostiri articul at e
Adevara t e. pe de alta parte, ca mutenia m ea plutea oa recum In echivoc
;; i nu lndep linea chiar In toate privintele cond itiile un ei reale mutenii . ca ci
lumin a cu care ochii m ei raspundeau Ia lntrebari ;; i lndemnuri era po ate
mai vie ;; i mai lntelegatoare decat Ia alt i copi i. iar urec hea mea. isp itita de
ce i din preaJma. se dovedea totdeauna fara scaderi Can d erarn pu s Ia
ln cerca re. cedam pe planu l mi;;carii ;; i al f ap t ei Gestul meu contura
lntocma i semn1 fi cat ia poruncii 0 dorinta ro st ita de cine va l ;; 1 ga sea
ra sun et ul ln actul ee l mai prompt To tu ;;i. lmplineam aproape patru an i-
;; i In ca nu pronuntasem niciun cuvant Ni ci barem cuvintele de temel ie ale
v iet ii .. Mama" ;;i ..Tata" Cazul prezen tand f ete a tat de ci udate. nu putea
sa aiba decat doua expl icatii, lntre ca re ni ci astaz i nu m-a;; simti chemat
sa decid . Poate ca starea mea embrionara se prelungea dincolo de orice
term en norma l, pe ntru ca avea In vede re un urcu;; tocmai de toate zil ele,
sau poate o nefireas ca lu ciditat e s-a varat. cu efecte de anulare , lntre
mine ;;i cuva nt..
(Lucian Blaga, Hronicul ?i ca ntecul varstelor)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comuniciirii?
b . Ciirui stil {unc~ional li apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de co n~inut (idei, argumente, fap te, opinii) identifici
fn textul dat? -- -------------- -- - -- - - ------------------ ----
2. Care este piirerea ta despre rolul cuvantului? Sus~ine cu argumente
opinia enun~atii. in construirea argumenta~iei, riispunde Ia
unniitoarele intrebiiri de ghidaj:

~'! r(jfj\
i'' !"-'.~
I
~-!~·
 TESTUL12

Citeste textul cu voce tare:

Jpoteza
Art. 7 orepturile de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de ca re se bu cura i lld i V IZ II
Cons tituie obiect al dreptului de autor operele originale de crea~ie si operel e crea te . lnst1tu~ia dreptului de, autor este instrumentul de protectie atat
pentru crea tori, cat ;;i pentru cre atille lor In opinia mea. ln su;;irea muncii mtelectuale
intelec tuala In dom eniul literar, arti st ic sau ~t iin~ific, oricare ar fi
a altei persoane este un act condamnabll care poate avea ultenor co nsecmte asupra
modalitatea de creatie. modul sau form a de exprim are ~i independent de credibilitatii celui care plagiaza .
va loa rea ~i destina~ia lor, cum sun t
a) scrieri le literare ~ i publi c istice. co nferin te le, pred ic il e, pledoariile, AJW!mentul 1
prelegeril e ~i orice alte op ere scrise sau o1·a1e. p rec um ~ i programele
pentru ca lculator;
b) ope rele ~t iin~ifi ce, scrise sau o1·a 1e, cum a1· fl corn unicarile, studiile ,
cursun le univers itare, man uale le ~co l a1·e. pmiecte le ~ i documenta~iile
~tim~ifice ,
c ) compoz i~iil e muzica le cu sau fara text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice ~ i pantom imele;
e) opere le cinematografi ce, p1·ec um ~ i orice alte ope re audiovizuale; ( )
Art. 8
Fara a preJudicia drepturil e autorilor ope 1·e i o1·igina le. constituie, de
as em enea, obiect al dreptului de autor op erele derivate care au fo st create
pleca nd de Ia una sau mai multe opere preex 1sten t e. ~ i anurne A.rgUmentul 2
a) trad uc erile, adapta 1·il e. a dn ota ril e, lucra rile documentare,
aranJamen t ele muzicale ~i orice alte tr ansforma 1·i ale un ei opere literare,
artistice sa u ~t iintifi ce ca re reprez inta o munca intelectua la de creatie;
b) cu legenl e de opere literare. a1·ti st ice sau ~t illl~ifice, cum ar fi :
encicloped iile ~ i anto logiil e, co leqi il e sau com pil at iile de materia le sau
date, protejat e ori nu, in c lu siv bazele de date, care, prin aleg erea sau
di spunerea materialului, co nst it uie crea~ii intelec tual e
( Legea nr 8!1996 privind dreptul de au tor :;i drepturile conexe)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, aviind fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ciiru i stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii Concluzia
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fap te, opinii) identifici
In textul dat?

2. Care este piirerea ta despre importauta respectarii drepturilor de

autor? Sus~ine cu argumente opinia enun~atii $i redacteazii un eseu,
completiind in schema datii cele douii argumente $i concluzia. ----- --- - - - --- - ----------------------------
-- ----- ----- ------------------------------
--- - ---------- ------------------ - --------- - -
I,< )-£I§J f"'7.1'\
~ -~
·:' "!
 TESTUL13

Cite$te textul cu voce tare: ce este, pentru tine, iubirea? Exista mai multe tipuri de iubire?
2 crezi co exista a legiitura .fntre iubzre $1 sufenn~a ?
:
Draga m ea Vero n1 ca , ]. po~i da exemple de cup/uri celebre? Consideri ca partenerii s-au influentat
reciproc?
Ca eu sa nu-ti scriu e de lnteles Bolnav, neputa nd dormi nopt ile ~i cu 4. in ce masura ne transforma iubirea?
toate astea trebu ind sa scriu ziln1 c. nu am ni ci di spoz iti e de a-ti scrie t ie,
care ia a~ vrea sa-i smu lnchinaciuni, nu vorbe si mpl e ( .. )
Sunt nepracti c, sunt peste vo ia mea graitor de adevar, multi ma urasc
~i nimeni nu rna iube~te afara de t in e ~i poate nici tu nu m-ai fi iubit catu~ 1
de putin. daca nu era acest lucru extraord inar In viata mea care e totodata - ------- - --------------------------- - - - - -- -- -
o ex traordmara nenoroc1re Cac1 e bme ca omul sa fi e tratabil, man 1ab1l
sa se adapteze cu lmpreJurarile ~ i sa prinza d1n sbor p ut in ul noroc care 11
da o viata scurta ~~ ch inuita, ~ ~ eu nu am facut nim rc din toate acestea, ci
t e-am atras Inca ~i pe tine In cercul meu fatal , te-am f acut parta~a urei cu
ca r·e oamen ri ma ono reaza pe mine. Cac i acesta e singurul reazim al
ca ra cteru lui meu - rna ono reaza ura lor ~i nici nu m a pot lnchipui altfel
decat urat de ei
Dar tu pentru aceasta nu t rebu ie sa ma banu i e~ti, tu ram ai cum ai fost
~ i scrie -mi Tendrnta mea constanta va fi de a-m i lmplini fagadui ntele
curand ori tarziu , dar mai bine tarziu decat niciodata
Sunt atat de trist ~ i e atat de de~arta viata mea de bucurii, !neat numai
scrisorr le de Ia tme ma mai bucura . A le suspe nda sau a rari scrisoril e tale
m-ar· durea ch iar daca n-ai mai rubi pe nime
Sme cu degetele pe cari le sa rut
(1880 Februarie)
(Dulcea mea Doamna 1 Eminul meu iubit.
Coresponden ta inedtta Mihal Eminescu- Veronica Miele)

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat aviind in vedere scopul comunicarii?
b. Caru i stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreaza doua
coracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dot.
c . Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fopte, opinii) identifici
fn textul dot?

2. Care este piirerea ta despre iubire? Sustine cu argumente opinia

enuntatii . in construirea argumentatiei, riispunde Ia unniitoarele
intrebari de ghidaj:
;

~·,~/~---t:IJJ @_--:,r~
·' '
,.,I••
TESTUL 14 --

Cite~te textul cu voce tare:

IPOTEZA

[Reporter l De ce smu crit1cii litera ri 7 Pentru cine scriu criticii lite rari • crit1cu l literar este un
spec1al 1st. avand un ml
pentru alt1 cnt 1ci , pentru scri itorii despre care scriu sau au ~i ei spe ranta 1rnportant in onentarea
unui public propriu7 N u c it e~ te prea putina lume, acum , c ritica li terara7 cit1to rului
Criticu l fa ce cam ce fa ce ~ i un sm itor Exista lntre ei o deosebire primu l
sme despre realitate , al doilea- despre real itatea literaturii. Da ca scriitorii
sunt inutili , sunt inu ti li ~~ mt icii literari Da ca lum ea are nevo ie de unii , are
nevoie ~ ~ de ce ilal t l Eu cred ca e mai u~or sa fii sm1tor decat cr1t1c l1terar
E o JOaca pentru mine sa smu despre plimbarea a doi indragost iti pe malul Al
marii , dar trebuie sa fac un anumit efo1-t intelec tual ca sa sc riu despre o • oferin d opmi1
poezie referitoare Ia plimbarea a doi lndragostit i pe malul marii . pe 1·tinente. av1zate.
mticul literal- este un
Sa ex plic ~i pentru cine scriu Din punctul meu de vedere , criticulliterar adevara t gllid pentru
functioneaza ca un c1titor profesioni st Ca ~i c ititorul ing enuu , el spu ne CitltO rl
daca o carte li place sau nu Dar m erge cu un un pas mai departe ~ i exp l1 ca
~i de ce !1 place sau nu-i place acea cart e F1ind un c ititor profesion ist,
crit1cul literar este im pli cit un c ititor de servic iu (. )
Rev in cu o concluz1e scriu pentru publi c, nu pentru scriitori (sau ~ i
pentru ei In ca litatea lor de cititori ) Scriu pentru toti ace i semen i ai mei
care , avand alte lndeletnic iri, nu dispun de t imp ul necesa r pentru a
explora lumea ca rtilor A2
(Al ex Stefa ne scu , Eu cred ca e mai u:;or sa fii scriitor • grilele de
decat critic literar, In Rom ania literara. nr. 51 -52/2 014) interwetare ofente de
cat1·e UitlCI Vlll Jn
1ntampmarea
Cltltorilor. care as tfeli;;1
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia pot schita propriile
situatia de comunicare din textul citat: op mi1

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat aviind fn vedere scopul comunicarii?

b. Carui stil functional fi apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat .
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat? CONCLUZIE
• Cltltoril trebU IE: sa fle
2. Care este pare rea ta des pre rolul criticului literar? Sustine cu desch1;;i. sa caute
argumente opinia enuntatii ~i redacteazii un eseu, completiind op1n1ile cnt1c1ior deswe
opere le litera re.
unniitoare:
---- -------------- --------------- aJung<'md astfel sa
Jnteleaga textul ';;I Sa-;;i
contu1·eze propn ile
1mpres1i

~ c.;',:~
~ -·
 TESTUL 15

Cite~te textul cu voce tare: Ipoteza

Sectiunea 2 - Votarea
Art. 13
Buletin ele de vo t prin cores pondenta prevazute Ia art 10 alin (1) li t. e)
vor avea acela~ i format cu buletinele de vo t uti lizate In cadrul sectiilor de
votare orga nizate In st rain atate ~ i vor avea imprimat pe prima pagina
mentiun ea .. Buletin de vot prin co respondenta" . lmprimarea buletin elor ·
de vot prin corespondenta este as igurata prin grija prefectului muniopiului
Bucure?ti, de ca tre Regia Autonoma .,Monitorul Oficial", In termen de 3
zil e de Ia data stabil irii ma chetel or buletinelor de vot.
Art. 14
Ar9umentul 1
(1) Alegatorul introduce buletinul de vot ce co ntin e opt iun ea sa de vo t
In plicul interior. pe care II sigile aza.
(2) Alegatorul co mpletea za. dateaza ~ ~ semneaza olograf ce rtifi ca tul de
a legator
(3) Alegatorul introduce p!icul interior sigilat co nfor-m al in (1) si
certificatul de alegator completat conform ali n. (2) In plr cu l exterior. pe
care II srgi leaza . ( )
(6) Campan ia National a .,Po?ta Romana" - SA as igura predarea
plicurilor exterioare sigilate con form alin (3), pe baza de bor-dero u de
predare-prim ire. birou lui electora l pentru votul prin corespondenta.
(7) Plicurile exte rr oare sigilate livrate dupa exp rrarea termenului
prevazut Ia alin. (5) sunt anulate fara a mai fi desigilate.
(Legea nr 208!2015 privind vatu! prin corespondenta)
Argumentul 2

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:

a. Cine ar putea fi receptoru/ textului dat, avand fn vedere scopul comuniciirii?

b. Ciirui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemp/e din textul dat.
c. Ce elemente importante de co n~inut (idei, argumente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre necesitatea votului prin corepondenta? --- --------------- ------------- --- -----------
Sus~ine cu argumente opinia enun~atii !ji redacteazii un eseu,
completiind in schema datii i poteza ~i cele douii argumente . Concluzia
. A~adar. votul prin co responden~a este necesar lntr-o epoca In care oamenii a leg
dm ce In ce mai des sa se stab ileasca In afara grani~elor propriei ~ari , fa cil itandu -s e
astfel lndep linrrea unui drept fu ndamental al individului .
i
:}·----{J§J !77\
:l;"J
~ •I
It'
 TESTUL 16
Citetjte textul cu vo ce ta r e:
Marea mea nvala ramanea lnsa mama ( . )
Acest gest destul de amb iguu rni- a dat impresia ca. In sinea lui. tata
conside ra ca uneori mama era exces iv de autoritara ; eram sig ura ca l nt re
el ?i mine ex 1st a o al i an~a tacuta llu zia avea sa se risipeasca Tn tr-o zi. In
timp ce mancam de pl-anz . a ven it vorba des pre un var ma1 mare, ea rn
lrnp ra?t iat, care spu nea despre marna lui ca e proasta, opm ie pe ca re, de
altfel. t ata o lrnparta?ea In pofida aces tui fapt, a spu s fa ra drept de ape !
op ilul care vorbe?te urat despre marna sa es t e un 1mbeiC1I M-am f acut
sta COJie ?i. pretextand ca nu rna simt bine, am plecat de Ia rna sa ?i eu
vorb ise m urat de spre mama Primisern o dub la lovitura de Ia tata 0
aparase pe mama , ?i indirect. lmi spuse se ca sunt 1mbec ila. Dar, di nco lo
de asta, rna scotea din m in ~ i faptul ca punearn sub se mnul lnt rebari i
tocma1 fraza pe ca re o spusese din m oment ce prostia matu? ii mele era
ev identa, de ce sa n-o 1-e marce flul ei7 Nu e rau sa se spuna adeva rul si
de altfel. deseori e spu s fara intent1e; de exernpl u, nu rna puteam ln fra n~
sa gandesc ceea ce gandeam ln sea mn a ca gre?esc7lntr-un anumit se ns,
nu gre?eam. dar cuv in tele tate i rna at in sese ra atat de tare, !neat rna
simtea m , In ace la ?i timp. ?i fara repro ?. ?i mons truoa sa Poate ?i din ca uza
acestu1 in cident cu timpul nu i-arn mai aco rdat tat e i cred it absol ut. Si
totu?i pal-in~ii mei ?i-au pastrat ca pa citatea de a rna face sa rna simt
vin ovata, le acceptam ve rdictele, de?i In forul m eu mterior ma ve deam
altfel decat ei Esen~a fiin~ei mele le apartinea In ca In aceea? i mas ura ca
m 1e cu to ate acestea, pal-ad oxa l. se puteau ln ?e la In ceea ce lnsem na
ese n~a mea pentru ei Ex ista un singur mod de a depa?i aceasta ci udata
confuzie sa disimu lez tot ul sub aparente ln?e latoare Obi?nU iam sa ma
co ntrolez In tot ce sp un ea m am dev enit ?i ma i prudenta Am ma i f ac ut
un pas De vreme ce nu martunsearn tot, de ce nu a? face lu cru ri de
nemarturi sit7 Am ln va t at ce ln sea mna cland es t initatea
(S imone de Beauvo ir, Memoriile une i fet e cuminti)
1 . Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia
situatia de comunicare din textul citat:
a. C in e ar putea fi rece p toru l textului dat, avdnd fn ved e r e scopul comuniciirii?
b. Ciirui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Il ustreazii do uii
caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.
c. Ce eleme nte importan te de co n ~in u t (idei, arg um ente, f apte, opini i) identifici
fn textul d at?
2. Care este piirerea ta despre rolul terapeutic al scrierii? Sustine cu
a rgum e n te opinia e nuntatii . i n construirea argumentatiei, riispunde
Ia urmii t oa re le intrebii ri de ghidaj:
"<'>·~
1 . c onsideri cii juma/ul r eprezintii o specie a literaturii de g rani~ii ?
2 . Crezi cO. se poace stabli z vreo legatura zntre li te raturii $ijurn al? Ca re ar fl.
aceasta?
3 . Ai c itit jurn ale ce leb re? Care c rezi cii este ro l ullor?
4 . Ai reda ctat vreodata un ju r nal ? D es pre ce ai pref e rat sa scrii ? Ce aspect e
ti-au atras ate n~ia ?
5. CU110$ti cazuri de autori pe ntru ca re scrisul a fun c~ionat Ca 0 terapie ?
-------------- -- ---- - -----------------
- -------------------------------- - -- ---- ----
---- - --------------------------------------
- -- ---- - --- -------------------------------
------ - ----- ----------- - -------- ---------- -
------------- ----- ----------------- -- --
---- ----------- --- - --- ------------------ - ----
-- --------------- - -- - ------------------- - -- - -
-- ----------- --------- --------------------
--- ----- ---- -- -------- ------- - ----- - ------
- ------------- ------- -------- -- --------------
- ------ ----- -- ---- ----- --- ------------- - ----
- --------------------------------------- - ----
---- -- -------- --------- - - --- --- --------------
- ---- --- - ------------------------------- -----
-- - - ----- -- ----- ---------- -- --------------
- --- --------------------- ------- ---- ---------
- ------------------------------------ - - -- -
--------------------------------- - -------
- ------------------------ - -------- -----
--------------------------------------- --
---------------------------------------
----------------------------------------
@ _ -·.';l
 TESTUL 17

Citeste textul cu voce tare: Jpoteza

Draga prietene, F i c ~iun ea lnfa ~ 1 ~e aza un un1 vers nascoc1t ~~ cu toate acestea. percepuc ca real
ronsld er ca nevoia oamenilor de a citi texte literare este JUStificata de CJOI'Inta IOI
~e a sup rima 1-ea l1tatea im ed iata ~ id e a evada In t r-a lume a lmpl1n1nl ol· v1rtuale ~ ~
Ai drep tate Sc ri soril e me le ante ri oa re ( ) paca tuie sc prin abstract iu ne a destinden l
;; i au in co moda ca racteri stica de a nu putea fi verifi cate ( . )
Sa vorb im a;;a dar des pre (. ) ceva ce dumn ea ta ;; tii ca t se po ate de }\fgumentul 1
bine, de;;i nu le este Ia fel de c lar multora dintre cit it orii roma nelor ( .. )
mate ri a narativa a unui roman es t e in separa bil a de f elu l c um e povestita --- -------- -------- --------------------------
Aces t fel anume este ee l ca re fa ce ea ist oria sa fie cred ibil a sa u incred ibila,
---------------------------------------------
lnduio;;a toare sa u 1-idicola. com iea ori dramatica ( )
Ca sa lnzestrezi romanu l eu putere de persuaswne trebui e sa-ti -------------------------------------- --
.:.•~.

poveste;;ti In a;;a fel istona !n eat ea sa profite Ia maximum de trairile ------------------------------------- ---
imp li cite ale an eedo ti ci i ;; i personaJe lor sa le ;; i sa izbutea sea a- 1tra nsmi te
-- ------------------------------------------
c ititorului iluzia autonomi ei ei fata de lum ea rea la In care se afla ee l ca re ..·
o parcurge ( .) Cand un roman ne lasa aceas t a im pres ie de --- -------- ------------ --------- ------ ---
•..::,"'.,

au t osufie ienta, de eman eipare deplina fata de rea litat ea rea/a, de -- ---- - ------------------------------ - --
c uprind ere In el a t ot ce e necesar ex ist entei proprii, atun ci a atins max ima
ca pa citate de conv ingere. ( ) Argumentul 2 ·..J~

Ca sa nu dil at nema surat scrisoa rea as t a, la s pe se ama ee lei urm atoa re

--- -- --------------------------------- ---- "
ca teva co nsid erat ii desp re stil , cuv in tele In care e pove st ita fi cti unea, ~i .,:,:"'~

ro lul lui In acea putere de con vingere de care dep ind e viata (sau moart ea ) ---- --- --- - -------------- -- -------- ----------
romane lor. ---------------------------------------- ----- "'
Te lmbrat i;;ez. ..:;_

----------------------------------- ------
(M ari o Va rga s Llo sa, Scrisori catre un tfma r romancier) i:i'.
--- ---- -- ------ ----- -- - ---- - ------------ ---
~(
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia --- --- - --------------------------------- -----
r•·.-
situa~ia de comunicare din textul citat:
--- ---- - ------------------------------- --- .,.i -~
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat avand fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, Concluzia ;..i;

memorialistic, narativ etc .)? Motiveazii-ti riispunsul.

c. Ce elemente importante de co n ~inut (idei, argumente, fapte , opinii) ide ntifici ------------------------------------- ---- j..'i_.

fn textul dat? ,,
------------------------------------- -
~;.
2. Care este piirerea ta despre nevoia oamenilor de a citi opere de --------------------------------- ---------
fictiune. Sus~ine cu argumente opinia enun~atii ~; redacteazii un :.:r;
eseu, completand in schema datii cele douii argumente ~i concluzia. --------------------------------- - ---
j.;i·.~
---------------------------------- ------ ' HI '

--- L
~: . ;
--------------------------- ----------
;' ;_'-';- --il§J 1-'i:,

IU·
®----(1·~
L<"-'>
 TESTUL 18
Cit e!?te textul cu voce tare:
?, p m ape o Jurnata t e de secol de re f orrne ;;i o uria;;a in ve stitie , finan ciara
;; 1 soc 1ala, au du s Ia crea rea ce lu1 rn ai pe rfo rrn ant sistern de educatie din
lurn e- ;;coala fin landeza ( . )
ln v at;''lrna ntul fin landez pleaca de Ia un crez sirnplu toti cop iii au dreptul
Ia o e ducatie ega la, nu trebu ie la sat i pe dinafara fiindca a u avut ne;;ansa
unui start rna1 nefe1-1cit In v iata ;; i nu trebuie etichetati Su na id ealist, dar
I ------- -- -
1. care crezi ca sunt avantajele f?i dezava ntaje le sistemului de fnva~amont
fin landez? .
2. cunof?ti alte sisteme de inva ~amont in afara de eel romonesc?
3 . Ai alege sa studiezi in afara Romoniei ? Care ar fi motiva~ia ta?
4. se diferen~iaza fnva~amontul di n Romo nia de eel din Finlanda? Cum ?
5. Crezi ca ar fi posibil ca_Ro monia sa ado pte elemente specifice sistemului de
fnva~amont finland ez? In ce co n d i ~ii s-ar putea intompla acest lucru ?
---- ~-- --- -- ---- - -- - --------- - ---

p1-ill tr-Uil efo rt c urnul at, finl a nde zii au reu;;it In c ateva zec i de an i sa aiba f. --

rez ultat e re rnarcabil e , nu nurnai Ia testele de evaluare PISA, c i In toate -------- ---------- --------- --------------- --

pri•; inte le sisternului edu c ational de Ia gradinita Ia univers itate, Finlanda

o c u pa prirnul loc In t o pul rnondial pe educatie In randul state lor
------ - - --- -- ~ - -- --- - - ----- -- - - - ----- --------

dezv o ltate, c la sam ent re ali zat de firma Pearson.

P1-i11tre parti c ularitatil e e ducat1e i fin !andeze se numara o lncredere
f oa rt e mare In competent ele profesorilor, iar si stemul este descentra l1 zat,
ni c i macar nu ex 1st a in specto ri ;;co lari
Tes t ele sunt de a;;a natura !n ea t sa nu -i ie rarhi zeze deloc pe copii. nu
exi sti:i li ste c u note primite Ia eva lu ari nationale, c u adm i;; i ;; i resp in ;;i, nu
ex 1st a eticheta elevului pi c at. a cop ilulu1 de nota 2 ;; i a ce lui de nota 10, si ~

nu ex ista ;;col i slabe ;; i ;;co li pentru e lite. Parintil ;;t iu ca orice ;;coa la ar
al ege , c opi lul va beneficia de aceea;; 1 ca litate a e ducat1ei ( )
(loana Nicole scu, Secretul succesu lui in educatia finlandeza,
www adeva l-ul ro)

1:
1 . Formu leazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia k
sittw~ia de comunicare din textul citat: !:
j)<

a. Ci ne ar putea fi receptorul textului dat, avi'md fn vedere scopul comunicarii?

b. Carui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreaza doua t'i

caracteristici ale stilului identificat, oferind exemple din textul dat.

~·
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textu l dat? "
~o:;

2. Care este piirerea ta despre invatamantul romanesc? Sus~ine cu !-"1

argumente opinia en un~atii. in construirea argumenta~iei, riispunde
~·!
Ia urmiitoarele intrebiiri de ghidaj:
-- --- - - - - ------ - - ----- - --- - - -------- - - - ----- -
'\
/,
~\
--- --------- --------------- ------------ - - -- - -
•'
.... ..;,.
'"· . 1 @)
.. r - -- 82 r~
~_/~c~...
·~
 ,.-

TESTUL 19

Cite!jte textul cu voce tare: Jpoteza

Despre )nceputur:le " mele - sa le spun cu multa bunavointa
.. cntico-literare"- nu am nicio ammtire frumoasa ( ) Deocamdata , lncerc
sa-mi exp li c lntreaga dezonentare intelectuala ?i primii pa? i confuzi, din
perioada 1939-1945, cand am ln ceput sa cunosc , In mod drrect. un ele
aspecte ale pub li cisti ci i ?i .. vietii literare". Nota dominanta era de --- ----------- ---------------------------- -- -
curiozitate ?i de iluzii urmate de dezama giri. Ca '? I senzatia unui salt In
necunoscut, dublata de atractia instinctiva a unui medru inedit (. .) lntr-o AI1JUIDentul 1
lmprejul·are oar·ecare fac CUllO?tlnta CU Camil Petrescu Afland ca .. lucram" In prrmul rand, memorialistica nu are ca obiect doar evo luti a unei
cu G Calinescu, n-a avut alt cuvant de salut sau omagiu decat ca, In lstoria personalitatr. ci '?i istoria grupurilor sociale carora autorul le-a apartinut
literaturii, ei a fost ,reabilitat fata de Rebreanu". Atat retinuse La Fundatii, Mem oria!istull?i rememoreaza existenta ?i selecteaza ceea ce socote?te
cunosc ?i pe Tudor Arghezi. Mi -l amintesc foarte bine Mi c, lndesat, cu un intere sant pentru cititori prietenii, lnta lniri relevante, evenimente
lnceput de burta Parea un fel de magaziner sau receptioner de hotel Era deosebite llu strativ In acest sens este ch iar fragmentul extras din Viata
lmbracat lntr-un trench coat bleumarin, cu cordon Afland ca ma .. oc upan1" unui om singur de Adrian Marino, In care autoru l reconstituie atmo sfera
de Macedonski, a lnceput sa-?i bata JOC de .. eroul" meu (pe care-! reda ct iilor li terare din perioada debutului sau ,criti co-l iterar" (1939-1945)
cunosc use, lntr-adevar), ca avea .. mustat i de chibrit", asemenea fleacuri oe asemenea, In Memorii, Mircea Eliade prezinta impactul pe care razboiul
1-a avut asupra lumii sa le. A fo st o experienta pe care a tra it-o In ipo staza
?i alte le .
(Adrian Marino, Viata unui om singur) de ata'?at cultural Ia Londra '?i apoi Ia Lisabona, iar atmosfera culturala a
tost proiectata pe fundalul complicatiilor politrce, al difi cu ltatilor
administrative sa u de comunica re cauzate de ee l de-al Dorlea Razbor
Mondial
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia
situatia de comunicare din textul citat: Argumentul 2
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand fn vedere scopul comu nicarii?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-~i raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat?

2. Care este piirerea ta despre rolul scrierilor memorialistice in

reconstituirea atmosferei unei epoci istorice sau perioade culturale?
Sustine cu argumente opinia enuntatii ~i redacteazii un eseu,
completimd in schema data ipoteza, al doilea argument ~i concluzia.

Concluzia

"
rf:\·~------{iD (()'i?\
~ -~
;-,r
~Ill
 TESTUL 20
Citeste textul cu voce tare: 1. Care s unt pare rile ce pot fi considerate aviza te fn stabili rea un ei diete?
2. Aleg adolescen~ii sa ~in a diete recomanda te de catre prieteni ?
Lupta cu kilogramele nedorite pare a ti pentru tme una neca;;tigatoa re7 3. Care s unt riscurile adaptiirii unei d iete necarespunzataare?
lna inte sa te demora li zez i, pun e In pr·act ica aceste sfaturi a le 4. Ai ~inut vrea dietii? Ca re au fast criteriile pe care le-ai avut fn vedere cond ai
ales-a?
rl u t r·i t i on i;;ti Io r 1
s. Crezi cii mass-mediajaacii un rol important fn alege rea un ei d iete?
Evita produ se le f ara gluten Oaca nu te ;;trr ale rgic , nu es te nevo ie sa 6. Care sunt diferen~ele dintre bulimie f? i anarexie?
alegi al rm ente ca re sunt pre lu crate pe ntru a e lrm ina anu m rte ingred iente,
precum glute nul Pri n alege rea aces t or produse, optezi In m o d inva ri abi l
pentr·u un ali me nt m ai sc um p, foart e prelucrat ~ i ca r·e nu te va ajuta sa-ti
atin gi ob iect ivu l. ace la de a pi e r· de In greutate
Stai departe de lndul cito rii art ifi cial i Ace;;tia se gasesc In cele mai multe
alimen t e diet et rce ;; i, In spec ial, I n bauturil e ac rdulate, ca re pot cont in e
pana Ia zece lin gurr t e de zahar. Ar putea crede ca . prr n o ptare a pe nt ru o I -- ---- - --------- -----------------------------
versiune di et et ica . fa ci o a Iegere mai buna Chiar ;; i aceasta este bogata
In zaha r. spun spec ia li;;t ii
Atu nci cand cons umam ace;; ti l rldul cito ri artific ia li , cre ierul perce pe Inca
gustul dul ce ;; i ras pund e In mo d similar Prin urm a re . e l ln cu rajeaza
apetr tu l, astfelln cat aJung i sa co nsum i din ce In ce m ar multe calo ri i pe ntru
a compe nsa aces t lucru.
(Al exandra Tud o r . Vre i sa slabe:? ti? Tin e ca n t de sfaturile
nutntionl:?tilor, www adeva rul ro)

1. F onnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de m ai jos, r eferitoare Ia

situatia de comunicare din textu l citat:

a. Cine ar putea fi receptarul textului da t, avond fn vede re scapul camuniciirii?

b. Ciirui stil fun c~ianal fi apa~in e textul de mai s us? Ilustreaz ii daw'i
caracte ristici ale stilului ide ntificat cu exe mple din text ul dat.
c . Ce ele mente impartante de can~inut (idei, argum ente, fapte, apinii) identifici
fn textul dat?

2 . C are este piirerea ta despre dieta in randul adolescentilor? S ustine

c u argumente opinia enuntatii. in construirea argumentatiei,
riispunde Ia u nniitoare l e in t rebii ri de ghidaj:

!.·~· ~ ·,,;.. ------riD ~

1
I ~ 'l'• •-
86
ft t,. .:
 TESTUL 21

Citeste tex.tul cu voce tare:

IPOTEZ.A
--------- -----------------------
• patrimoniul cupnnde
Capitolul I - Dispozitii generale ------------------------------- ansamblul de bunun
Art. 1 ce co nstrtu ie o
( 1 ) Preze nta lege institui e regimul JUri dic al bunu ri lor apa r~in an d expresie a valorilor. a
c redin~elor '? I a
patrimoniului cu ltura l na~ion a l mobil, ca parte a patrimon iul ui cu lt ural ------------------------------- tradi~iilor poporului
na~ional . ?i reg leme nte aza act i v i ta~i l e specifi ce de proteJare a acestora. roman;
~------------------------------
(2) Patnmoniul cu ltural na~ional cuprinde ansa mblul bunuri lor identificate • este un .. depozitar"
ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora. care a\ ex perien~ ei noastre
repr-ez rn ta o marturie ?i o expre sie a valorilo r-. c redin~elor , cuno?t in~ e lo r ;;i spintuale. ca re. in
traditi il or atlate In continua evo lu ~ i e, cupr-inde toate eleme ntele rezul tate opinia mea. trebure
conservat o;;i promovat
din interacti unea, de-a lungul timpului. lntre factorii umani ?i ce i naturalr .
Art. 2 --------------------- - ---------
(1) Statui garanteaza proprietatea ?i as ig ura. pot rivit legii, proteJarea Al ·_!J·

bunur-ilor care fa c parte din patrimoniul c ultur-al na~ional mobil . ( ) • i n primul rand , ',.;J.

patrimoniu l cultu ral

(4) In se nsul prezentei legi. prin protejarea patrimoniului cultural n a~ i o nal ---------- --- ------------------- define?te fiin\a noastra u
mobil se ln~e l ege ansamb lul de masuri ava nd ca ra cter ? t iin ~ific. JUridi c, et ni ca '?i ne confera o
------------------- --- ---- ----- - rdentrtate In co ntextul
~

adm ini strativ. financ iar, fisca l ?i tehnic. m enite sa as igure identifi ca rea,
ce rc etarea. inventarierea. c lasa rea, conse rva rea, asigura rea sec uri ti:1~ ii , -------------------------------- globalizarii ·.:i

lntre~inerea, preparar-ea . restaurarea ?i punerea In va loare a patrimoniului

c ultural na~ ion a l mobil. In vederea asigura r-ii accesulu i democratic Ia
cultura ?i a transmiterii acestu i patrimoniu ge n e ra~iil or v iitoa re. -- ---- --- ------------ -- ------- --- ·.::i

( Legea nr 182!2000 privind protejarea patrim oniului

cultural national mobil, repub licata 2008) A2 ....;
-- ---- -- ------------ ----- ---- - - --
• In al doil ea rand.
pnn promovarea \.!r
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia patr-imoniului cu ltural ~j
situa~ia de comunicare din textul citat: integra m va lori le
na\io nale In circurtu l ~·i
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avond fn vedere scopul comuniciirii? va lorilor un iversale
b . Ciirui stil fun c~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat, cu exemple din textul dat.
~j
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat?

CONCLUZIE
2 . Care e ste piirerea ta des pre necesitatea conservarii patrimoniului
cultural national? Sus~i n e cu argumente opinia enun~atii ~i • patrimoniul cu ltural ~oi

pa streaza ceea ce a
redacteazii un eseu pomind de Ia schema unniitoare: Vi
fost bun In trecut ?i ne
aJuta sa ne co nservam
;,;i
ide ntitatea na\ionala
lntr-o societate ,_.;
uniformrzanta
~;

,·"<-- ---t:ID ("'()(1\

~~-8 '-··"
 TESTUL 22

Cite!jte textul cu voce tare:

1. fi se pare perimata scrisoarea ca mod de co municare?
2 . ce inventie tehnica a dat cea mai grea lovitura genului epistolar?
Fet 1 ~u l e
draga,
3 . Ce instrument a readus azi fn atentie, chiar daca fn fomw modificate, t extul
N u t e supara daca nu - ~i scriu numa1ded lt dupa c e - ~1 pnm esc scrisorile , episto lar?
dar In adevar !not In ste le Acurn m-au apucat fr1gurile versului ?i vei vedea 4. Care crezi ca e diferenta dintre un e-mail f?i o scrisoa re? Giinde:jte-te Ia tipul
In cu i-and ceea ce smu lnd ata ce ma voi muta de aic i l~ i trirnit bani de de mesaj pe care fl trimiti I primefjti prin pofjta electronica . Ce feZ d e mesaj
consideri ca trebuie sa cantina 0 scrisoare?
drum ; pan-atunci ,.Legenda" Ia care lucrez va fi gata ?i fiindca luceafa rul
5. Ai citit opere literare (roman, poezie) scrise sub forma unei scris01i?
rasare In aceasta legenda. tu nu vei fi ge loasa de el, feti~ul meu eel g in ga~
6. cum crezi ca va arata viitorul scrisorii?
?i rnititel. ?i nu te-1 supara ca nu - ~i smu irned1at. ni ci ca nu - ~i scriu mult
Cred ca e un gen cu totul nou acela pe care -1 cultiv ac um. E de-o lini ?te
perfecta. Veronica, e senin ca arnorul rneu lrnpacat. se nin ca z1lele de aur
ce mi le-ai daruit Caci tu e?t i regina stelelor din ceru l rneu ?I regina
gandurilor rnele - graziosa- graziostsstma donna - pe care o sa l-ut de mii
de on In sornn ?i treaza ?i rna plec ei ca robul din 0 mie c;;i una de nopti
Ern in
10 aprili e 1882
(Dulcea mea Doamna I Eminul meu wbit
Corespondenta inedita fvlth ai Eminescu- Veronica fvlicle )

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situatia de comunicare din textul citat:

a . Cine ar putea fi receptorul textului dat, aviind In vedere scopu/ comunicarii?

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.). Motiveaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
In textul dat?

2. Care este piirerea ta despre evolutia scrisorii, ca mijloc de

comunicare in societatea contemporana? Sustine cu argumente
opinia enuntatii. in c onstruirea argumentatiei, riispunde Ia
unniitoarele intrebiiri de ghidaj:

-- ------ - -- - - ---

(gj'. ',-,..;,
~~~·~:
 TESTUL 23

Cite!?te textul cu voce tare: IPOTEZ.K

• este 1mporta nt In
VI Pr1eten1a nu e n1m 1c altceva decat lntel egerea deplina. un1ta cu vlata si'i aven·, pneter<~ .
bunavointa ;;i iubire. In toate lucrurile divme ;;i omene;;ti; poate ca. afara Sa I,.:, ifiLullJU I iJm de
oamen1 pe ca re ne
de l ntelepciune. ze ii nemuritori n-a u dat omu lui nimi c mai bun Un ii putem baza. in care
prefera bogatia . alt ii sanata t ea. unii puterea. altii ono l-uril e. multi chia r putem avea 1ncredere
~i pe ca re sa 1i aJutam .
placerile Acestea din urma se potr1vesc de fapt dob itoace lor. iar ce le
Ia ran dul nostru
dintai su nt trecatoare ;;i nesigure. dep in zand nu atat de p lanurile noa stre.
cat de lntamplarile oarbe a! e soa rtei Cei care pun supremul bin e In VIrtute. '
ace ia fac lntr-adeval- foarte bine. dar tocmai aceasta v irtute creeaza ~i
Al
m entine prietenia, cac i fara virtute nu po ate exista nicidecum pri ete nie
• prieten1i it;1 pot
( . ) A;;adar. prieten1a lntre astfel de oameni are avantaJe a tat de m ari. mflu en t;a
!neat ab1a pot sa le numesc Tn primul rand, cum poate fi viata cu adevarat. comportamentul. te
dupa cum spune Enn ius. aceea ca re nu -;; i gase;;te lini;;tea In iubirea pot dete rmin a sa faci
lucrun de care nu te
rnutua!a a unu i pneten7 Ce e m ai placut decat sa ai pe cineva cu ca 1-e sa credea 1ca pabil
lndrazne;;ti sa vorbe;;ti totul cum vorbe;;t i cu tine7 Ce pret ar avea bu curia
lnlmpreJurari fericite. daca n-a i avea pe cineva care sa se bucure de ea Ia
fel ca tine7 lar nenorocirea ar fi greu s-o lnduri fara cin eva ca ,-e s-o suporte
;;i rnai greu decat t in e Tn sfar;;it. toate celelalte lucruri pe care le dorim
sunt potrivite fieca1-e de regula pentru un slllgur scop (. ) prietenia lnsa A2
contine ce le mai m ulte avantaje Oriund e t e lntorci. ea e de fata : nu e • relat;ia de pnetenie
lndepartata de nicaieri. nu e n1c iodata in oportuna . ni cio data suparatoare: presupune sa fii
a;;adar. nu ne folos1m ni ci de apa, nic i de f oe. cum se spune. In mai multe alaturi . sa fi1 aproape
de eel care it;1 este
lmprejurari decat de priete ni e prieten;
(Cicero, Desp re prietenie) • egoismu\, invidia nu
i~iau locul1ntr-o relat;ie
de prietenie

1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, aviind fn vedere scopul comunicilrii?

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, e pistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.)? MotiveaziHi rilspunsul.
c. Ce eleme nte importante de co ntinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat? CONCLUZIE
• indiferent de context.
2. Care este piirerea ta despre prietenie? Sus~ine cu argumente opinia un prieten adevarat it;i
enun~atii $i redacteazii un eseu, completiind schema urmiitoare: va fi alatun oricare ar fi
-- ---------- - -------------------- s itu a~1a in care te ve1
gasi

t~J
1: ~
t92' ~.·<:
I -
TESTUL 24
Cite$te textul cu voce tare:
Sectiunea a 111-a : Atributiile consiliului ;;colar al elevilor
Art. 41
Consi liul elev ilor are urmatoarele atributi i
a) reprezmta interesele elev il or ;; i transrnite cons iliului de adrn ini stra tie.
directo rului/ directorulu1 adJunct ;;i co nsiliului profesoral punctul de vedere
al elev ilor referitor Ia pmblemele de mteres pentru ace;; tia .
b) a para dreptu1·il e elev 1l or Ia nivelu l unitatii de lnvatarnant ;;1 ses izeaza
lncal carea lor;
c ) se autosesizeaza cu privire Ia problernele cu care se con frunta elevii.
informand conduce1·e a unitatii de ln vata rnant despre acestea ;;i propunand
solutii.
d) sp riJina cornunicarea 1ntre elev 1;; 1cadrele didactice;
e) dezbate propunerile elev il or din ;;coala ;;i eiaboreaza pro1ecte;
f) poate initi a activitati extra;;co lare. eve nirnente cu ltura le. concursu ri.
excurs1 i etc ( );
h) poate spriJini proiectel e ;; i prograrnele ed ucative In ca re es te
impli cata unitatea de ln vatama nt preun iversitar;
i) propune modalitati pent r·u a motiva elev ii sa se implice In activi tati
extra;;colare
(Statutu! Elevului)
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia lntrebiirile de mai jos, referitoare Ia
situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine or putea fi receptorul textului dot, aw1nd fn vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil func~ional fi apar~ine textul de mai sus? Ilustreaza doua
caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dot.
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat ?
2. Care este piirerea ta despm relatia dintre elevi ~i profesori? Sus~ine
cu argumente opinia enun~atii. in construirea argumenta~iei_
riispunde Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj:
1. Se poate stabili fntre profeso r $i elevii acestuia un raport de parte neria t In
procesul de invilfare ?
2. Crezi cii fntre un profesor :ji elevii siii se sta bilef?te o anumita legiitura ? in ce
consta aceasta legiiturii ?
3. Ai avut un profesor preferat? Ce calitii~i are acesta?
4. Consideri cii In societatea co nte mporana rolul, statutul profesorului a suferit
transformiiri ? Dacii da , care s unt acestea?
------- ---------------------- - ----- -- ------ -
------------------------------------------
------------------------------------------- -
---- - --- -------------------------------------
-- ------------------------------------------ -
---------- ----------- - ------- -- ----- --- ---- --
-- ---------------------------------------
--- -- --- -------------------- --- ----- --- -- ----
-- --- --- ----------------------------- - ---
------- -------------- - ------- - -------------- -
-- -------------------------------------------
--- --- -- --------- - ------------ -- ---- -- ------
- ------ - ----------------------------- -- ------
-- --- ----- ----------------------- -- - ---- -
------ ---- --------------------------------
----- --- ----------- ----- ------------- -- -
- - -------- - - -------------- --- --- ---------
------------------------------------------
-------------------------- -- --------------
---- ----------------------------- - -------
------- --- -- ------------- ---- --- -----
--------- ------ ---- --- -----------------
I''
---- -- - --------------------- - ---------------
....
@_- -,~
 TESTUL 25
Cite~te textul c u voce tare :
STI L
Man ie ra individuala sa u co lec t iva de a marca persona litatea
vorb1torului I autorulu i unUI enun~. prin util1 zare a un or forme I pro ce dee
ale ex p res iv i ta~ii ,.Limba ex prima stilul sublini aza " ( M Riffaterre), ceea ce
ln seam na ca ex ista o fun q ie stili sti ca a li rnba Jului , ca re subl iniaza
trasat uril e semn ifi ca tive a le e nun ~ ului (mesa jului) ~ ~ care scoa t e In reli ef
stru ctunl e destinate realizari 1 unui anum1t obiec ti v al co mun1cani Toate
mod a l i t a ~ile de definire a stilului se bazea za pe diferenta f u ndamenta la
dintre se nsur1l e denotat ive (vezi DENOTATIE) ~~ ce le cono tat ive (vezi
CO NOTATIE ) ale cuva ntului In contex t ( ) Pent ru li mba romana li terara,
se accepta I n genera l exis t en~a a tre i stiluri fun qiona le beletristic
(arti st ic), ?tiintific ~ i ;uridic-administrativ; In afa ra de acestea, s-a mai
vorbit de ex ist e nta uno r varieta~i neacceptate gen e r-a l ~ i lncadrab1 le,
eve ntu a l, In ce le lalte limbaJ e funqiona le. publicis tic (Pau la Dia co nesc u,
D lrimi a) , familiarsau co loc vial (I lordan, C Maneca). oratoric (I lordan,
P Pana 1tescu), epis tolar ~ i telegrafic (Li dia Sfa rl ea) Toa t e va ri ante le
funqi o nale sunt red uct ibil e I n fapt Ia o opoz it ie bin ara lntre a rti stic/
non -arti stic (Cot ea nu)
(Ang ela Bidu-Vra ncean u. Cristina Ca l a ra~ u .
Liliana lonescu-Ruxa ndoiu. Mi hae la Manca$.
Ga bnela Pan a Dindelegan. Oictionar de ?tiinte ale limbii)
1. Formuleazii riispunsuri la lntrebiirile de mai jos, referitoare la
situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cin e ar putea fi receptorul textului dat avand fn vede re sco pul comuniciirii ?
b. Ciirui stil fun c~ional fi apa~in e textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracte ristici ale stilului ide ntificat cu exe mple din textul dat .
c. Ce ele me nte importante de co n ~ inut (idet arg um ente, fa pte, o pinii) ide ntifici
fn textul dat?
2 . Care este piirerea ta d es p re importanta cunoa~terii particularihitilor
stilurilor functionale pentru re c e ptarea c ore c hi a m esaje lor? S us~ine
c u argumente opinia enun ~atii ~i reda cteazii un es e u, completiind In
schema datii cele douii argumente ~; concluzia.
\. tnt:::\
~!"~:·~
Jpote za
La dltente di SC iplm e, elev 11 1~ 1 fn s u ~esc no\runl spec 11lce fleca 1·u 1 clomen 1u.
con;;tientizand as tfel ca ex ista o suma de trasiHuri care lildiVIuualrzeCJZci
rnodalita\ile de exp nm are In di ve rs e spe cralita\i . acestea fiind stilurile funq1onale
Ele reprezi nta varian te 91 e li m l) ii , ca re l ndep linesc funq ri de com uni care intr-un
do rne niu de acti v itate In opi ni a mea, c un oa~ t e l-e a particu larit atil or flecaru 1 st li
este importanta. deo arece ofera mform atii utile (context ul , destinata1·u1. scopul
cornuni carii, spec iali zarea lex ica /a et c) pentru de sp n nder-ea co recta a
sernn iflcatii lor textului .
ArgUmentul 1
- -- ------- - ----- ------------ ------ -- -------
---------------- --- ---- ---- --- ------ --- ------
-- -------------------------------------------
--------------- ----- ---- ----- -- ----- -- -------
--------- -----------------------------------
-- ------------------------------------------
Argumentul 2
-- --- ------ -- ------ - --- ---- ---- ------ -- ------
- ----- --------- -- - --- --- ------------ -- -------
-- ---- ---------- ----- --- ---------------------
- --------------------------------------------
- --------------------------------------- -----
---- ----------------------------------- ----- -
Concluzia
- -------------- - ------ --- - ---------------
-------- - ---- ------ - ----- --- ----- --- ------
--------- ------------------------------------
--------- -----------------------------------
-----------------------------~------- --
®--.-.~
 TESTUL 26

Cite~te textul cu voce tare: 1. ce ~tii despre poten~ia lul t uristic al Romoniei? La ce se refera aceasta
~n~g md? _
Despr-e Maramu1·e;; se zice ca este una drntre cele mai frumoase regiuni 2 . fti place sa ciiliitore~Li? Ce locuri I zone turistice din Romania ai vizi tat sau
ale Rornanie1 A1c1 trad1tille incase pastreaza ;;1 tur ismul loca l promoveaza ai vrea sa vizitezi?
como1-1 care rw pot fi gasite In alta pa rte a tani 3. Care este destina~ia ta preferatii? De ce? _
Maramure;;u l es te Ullic datorita sr:ilului de viata clasis: romanesc. care 4. Consideri ca poten~ia l turistic a/ Romaniei este valorificat? In ce masurii ?
pune acce nt pe obrceiuri, rel igie ;;i o cultura aparte In cornbinatie cu Ce ar fi de facut ?
pe rsaJe le ~-u r-ale dernne de admirat, aceasta regrune a devenit regir1a
frurnusetrlor- autohtone
Bor;;a este al treilea eel rnai mare centru urban al JUdetulur Mararnure;;, ------ ----~------ -------------- ----------

d rn punct de vedere demografic, cu o populatie de peste 27 000 de

--- ---------------- -------- -------------- ~-
locurtori P1iCi, turrsm ul es t e foarte b in e dezvoltat, iar calatori din toate
colturile lumii vin sa expe rimentez e tr-aditrile ;;i obrceiurile vech: -------- ----------------------------------~

mara mu re;;ene ::;~ .

Statiu nea Bor;;a atrage f oarte mu lt r tur-i;;ti pasionati de schi datorita ----- ------------~ ----------- ---------~----
·:;--._
mu ltitud1n 11 de pa l-tii pent ru sportul-ile de rarna pe diverse grade de
--- -- - ------------ ------------------ --------
diflc ultate Arci se af1a ;;i Lma dir1tre cele mar lnalte trambu li ne naturale
dill Europa (de 113m), pe C<lre se pot face saritur·i cu schiurile ------ ------------ ------------- --------------
-~---
De asernenea, In statitYle se pot gasi 51 izvoare cu ape rnrner-ale
bicarbonatate, ca lcice, mag nezien e ;; i feruginoase , mofete ;; i 1e;;iri -------- ---------------~-------------------
",JJ-,

vulcai-11Ce In pama nt, folosite !n tratarea diverselor afectiuni re nale ;;i a --- ---------- ------------~------------ -- -
bo li!or pulmonare ... ~.--_

(Una dintre cele ma1 frumoase regiuni ale Romaniei, -- ------- -----~------------------------- -
;.'1-' _

www des copera ro)

----- --------------------- ----- -------------- ·,.:; _

---------- ----------------------------------- ;.;·_

----- ----------- ----------------------------- .,.-f_

1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare la
situatia de comunicare din t extul citat: ----- ------ - ---- -----------------------------
'"
a. Ci ne ar putea fi receptorul textului dat, ava nd fn vedere scopul comuniciirii? -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~~ -·
b. Ciimi stil functional fi apart;in e textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului ide ntificat cu exe mple din textul dat . -- ---------- --------------------------------- .,.-i ·_.

c. Ce elemente importante de co n~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ..J· ..

fn textul dat?
-- ----------- --------------------------------
.__:! ·_.
2. Care este piirerea ta despre modul in care este valorificat potentialul ---- ------------- ---- - -- ---------- -- ------
turistic al Romfmiei? Sustine cu aryumente opinia enuntatii. in
--- -------- ----- -- ---------------------------
construirea a rgumenta~iei, riispunde Ia urmiitoarele intrebiiri de
ghidaj: ----- --------------------------- - ------
-j· ...

----- -------------- ---- ----------------------

'fo-r-~
--- -------------- --------------------------
...,; -__
-- ------------- ------------------------
.,.~~-~·
i,f>~- r ga ') ~ ----~>-·
. ~_/ L~- ~<~•·
Lit•
 ......
TESTUL 27

Cite~te textul cu voce tare:

Jpoteza
fntre 2 ;; i 4 octombrie s-a desfa;;urat. Ia Cluj -Napoca. ed iti a din ace st an
Se ?tie ca e du ca~in este . In principa l. o act ivitate de transrnitere ?i difuzare a
a Festivalu lu i ~~ational de Literatura . organ rzat de Unrunea Scriitorilor clin cultunr Ex penen~a cul turala lnsa nu se acurnuleaza doar In sala de clasa. rnedrul
Roman ia. c u sp rijinul Mini ste rul ui Culturii ;;i al Primariei ;; i Co nsiliului Local extra ?colar oferind nurneroase oportunrta~i de instrum=~ Vrzr tarea rnu zee lor ?i a
Cluj-Napoca Desch id erea. de lna lta t inuta. a avu t loc Ia Muze ul de Arta expoz i~iil or. vizronar-e a unor spectaco le. par-ticrparea Ia ce rcu ril e artistice. Ia
excursiile ternatice. pr-ecurn ?i Ia discu~ii l e cu arti ?ti co ntri bu re. In opin ia mea. Ia
din Cluj -Napoca (. ) Irin a Petra ;;. gazda ;; i factotum al Fes ti va lului . 1-a rn ode larea ?i dezvo ltarea perso n al i U:l~ ii tineri lor-.
in vitat pe Ni co la e Mano lescu. pre;;edinte le Uniun ii Sc riitoril or din Romania.
sa desch rda a tre ia ed iti e ( ) Dupa-am iaza primei zil e de Festiva l a fo st Argumentul 1
ded rca ta poez ii lor de dragoste. citite de poeti ;; i critic i (sic 1 ) din ce le 20 de
filrale ale USR. Ia Muzeul Etnografi c din Cluj-I'Japoca ( .. ) Cea de-a doua zi --------------------------------------------
a Festiva lulu i a lnceput. Ia sed iul Fili alei CluJ a USR. cu un simpozion -----------------------------------------
ded ica t li teraturii romane vechi. Deschisa ;; i moderata de Ni colae
-- ---- -- ----------- ---- ------------- - -------
Manolescu . sesi un ea a fost o in c itanta ca latorie In stratu ril e de adancime
ale culturii. ( ) In seara de 3 oc t ombrie a avut loc cere monia de prem iere ----- -------------------------------------
a laureatului Festlit 2 01 6. se lectat de JUriu l fest iva lului . ( . ) Scnitorii -------------------------------------------
invitati Ia Fest lit 20 16 au parti c ip at ;; i Ia Mar;;ullecturii. un evenime nt din
----- - ---- --------- --- ------- - - ---------- ----
ca drul Fes ti va luiui Internation al de Cart e Transilvania. Lansaril e de ca1te.
ale unor vo lum e recente se mn ate de Trai an Dobrinescu ;; i Ra zva n Voncu. -- -- ------ ----------- - ------- -------- - -- --
au com pletat pmgramul extrem de dens al Fe st lit-ului. Argumeutul 2
(FestLit Ia a tre ia editie. www rom li tro)
------------ -- ----------- ---- ------ ------
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia -- -- --- ------------ ------ ------- ----- --------
situatia de comunicare din textul citat: ---------------------------------------- - -- - -
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avond fn vedere scopul comuniciirii? - --------------------------------------------
b . Ciirui stil func~ional fi apart;ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. -- ---- -- -------------------------------------
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici ------------------------------------------
fn textul dat?
------ --------------------------------
Concluzia
2. Care este piirerea ta des pre utilitatea participarii tinerilor Ia
evenimente culturale? Sustine cu argumente opinia enuntatii ~i
redacteazii un eseu, completiind in schema datii cele douii argumente ------------------------------------------
~i concluzia.
--------- -- - --------- --- ------------------
-- -- ------ - ---- ---- ----------- - ---- - -----
-----------------------------------------
--- ----- ---- - ---- -- -------------- --- -
h\1;!'~
J.:i @11_--~:
 TESTUL 28
Cite!'jte textul cu voce tare:
Ancr1etatorul avea In JUr de patruzec1 ~~ cinci de ani ~i o figura pe care
parea a nu ~1-o dori bl aJm a, facand efortun s-o corecteze prm lncru ntari
succes iv e, fara a reu~i sa ~ ~ le pa streze lnsa de-a lungul discu~ie1 li ~tia
toata istoria pet-so nala N-a vea rost sa-l cont ra z1ca nic1 macar pe micil e
amanunte ce lui 1 se pareau g 1-e~1te
Tncercase 1-.Ju , tatal sau n-a fos t tradato l-, l~i iu bea tara - dar o noua
lncruntare a omului i-a retezat elanul Nu. nu voia sa-l induca In eroare . a
sim~1t 1a1-a~i nevoia sa exp!ice. e adevarat ca n-a fost n1cicand lnscris In
partid. dar In tinere~e fusese un simpatizar1t al comun ismului, tocmai de
1. Ai fast fn vreo situatie in ca re ti-a fast greu sau chiar imoosibil sa iei o
hotiirdre?
2. Ce in~e legi prin conflict I confruntare?
3. Confruntarea eticii ~i civica este a tema a literatu rii?
4. Care este rolul conflictului in structura un ei opere dramati ce I epice ?
5. Din ce cauze crezi cii se nasc conflictele? Ai fn vedere urmiitoarele teme ale
co nfruntii rii: riizboiul, competifia, ura, credinta, convingerile, denmitatea,
curajul, d epa~irea de sine, iubi rea , fami lia ::;.a.
6. Scrie titlurile unor opere literare care ilustreazd cdteva din tre sursele de
co nflict e numerate mai sus.
'.".;~,

asta l~i trim1sese fiul aici, !n Romania Oa, e adeval-at, a acce ptat el
",."] •

conrr-aargumentul. In '4 5. democratia nu se 1nsta\ase Inca pe deplin In

Roman ia, dar guvernul lui Petru Groza conducea deja de cateva luni, "..'.1

semnele bune apa 1·use 1-a ( ) ·..:~

-- ~~ totu~i. a~i pl ec at In '37 Nu v-a mai placut Rom ania? ~;~-

- Mama era 1tal ian ca

- ~~u asta v-am lntrebat ;.:..:

-- Ch ial- daca llU mi-ar fi p\acut , care-ar fi fost prob lema? Tn Romania Inca ·,.:;·

nu era .. Pe-atunc i. nu era democra~ia de-acum ·:; ·

- N u as ta v-am lntrebat
- Aveam abia ~aisp rezece ani Eu n-am vrut sa plec. ( ) Tatal meu a ·..:t·

hot21rat asta. ( ) .,.-; ·

- Noi nu ~tia rn- ~ i a ri d1cat vocea. apasand pe ,nu"- ca durn neata ai ....~;~.

de gand sa st rang i aici , In Romania. un g1·up de derbedei, de legionari, de

\.:,t·
bandi~i . cu care sa lucrezi In defavoarea statului. In defavoa rea poporului
din care te tragi Mai exact , n-am ~tiut, dar am aflat -,.·; ·

(Lucian Dan Teodo rovici, fvlatei Brunul) ·~·: ·.

. . .-.
1. Formuleazii riispunsuri la intrebiirile de mai jos, referitoare Ia
situa~ia de comunicare din textul citat: ~-~- -

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avdnd in vedere scopul comuniciirii?

b. Ca rui stil func~ional ii apa~in e textul de mai sus? Ilustreaza douii
caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat . ,.:' .

c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici .,.:·.

fn textul dat?
~·
2. Care este piirerea ta despre rolul conflictului in structura unei opere
literare? Sus~ine cu argumente opinia enun~atii . in construirea •/(·_

argumentatiei, riispunde la unniitoarele intrebiiri de ghidaj: ..;f- ..

\)'·"'' ~1
02? ) @------,-~;:
}~ . . ~;_--K~
I .J[~.
 TESTUL 29
ite~te textul cu voce tare :
G1mnasta amencana premiata cu aur Ia Jocurile Ol1mp ice de Ia R1o In
20 16. Laurie Hern andez. alaturi de parte nerul sau de da ns. Va l Chm erkovs kiy,
a ca~ ti ga t eel de-a l 23- lea sezo n al co ncursului Dan cmg with th e Stars. 0
emi siune tip rea li ty show difu za t a de postu l TV ABC. inform eaza AP.
Gimn as ta In va 1·s t a de 16 ani a pl ecat acasa cu Trofeu l Mirrorba llln
fina la em isiuni i de da ns de m art1 noapte. t 1·a nsmi sa In doua episoade
Hernandez ~ i partenerul sau. Val Chmerkovsk iy, au primit pun ctaJu l m axim
pentnJ unu l din da nsuril e lor In t impul fin alei ~ i 38 de puncte dintr-u n t otal
de 40 pe ntru un alt dan s ( )
De;;1 a primit rec enzii foarte bu ne In cadrul sezo nului em isiunii , Lauri e-
cea mai tana ra ca~tiga t oare a Dancing with the Sta rs. a in sistat ca nu se
a~tepta sa ca;;t ige.
( . ) Hern andez i-a tran smi s ga z dei emi siunii. lorn Berg eron. ca trofeul
olJtinut es t e un alt ob iecti v l m plin it din dezideratul sa u de a- i in spira pe
ce il alti
( L eti~ i a Provian. Laurie Hernandez, gimnasta premiata cu aur Ia
jocunle Oltmpice 2016, a ca~tigat competitia Dancin g with the Stars)
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia
situa{ia de comunicare din textul citat:
a. Cin e ar putea fi rece ptorul textului dat avond fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ciirui stil functional fi apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua
camcte ristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce ele mente importante de continut (idei, argumente, fapte , opinii) identifici
fn textul dat?
2. Care este piirerea ta despre succes? Sus~ine cu argumente opinia
en un{atii. in construirea argumenta{iei, riispunde Ia unniitoarele
i ntrebiiri de ghidaj:
1
·~.!1'1
lii
\.:~f'loA4'fl
1. Crez i cii succesul este un aspect important fn viata noastrii? in ce sens?
2. Care arfi condi(·iile pentru a avea succes?
3. Ce fnseamna pentru tine personal succesul? Ti-ai stabilit an umite priorita~i?
$tii ce ai de fa cut pentru a avea s ucces ?
4. N e influenteazii succesul sa u ins uccesul? Reprezinta s uccesul 1 insuccesul
expe rie n~e necesare fn formarea noastra ?
----------------- ---------- ------------------
--------- --- ----- ------------ ---------------
-------- ---------------------------- --------
-------------------------------------------- -
--------------------------------------------
---------- ----------- ------------------------
------------ ---------- ----------------------
--------- ----- ---------- ---- ----------------
- -------- ----- ---- ---------- ----------------
---- -----------------------------------------
--------------------------------------------
------------------ ---- ---------------------- -,.;
---------------------------------------------
-- ---------------------------------- ---- - ----
- ----------------------------------- ----- - -- ~·i
,.
- -------------------------------------------
·~ ·r"
- ---------------- ---- -----------------------
,.
---------------------
-----------------------------------------
------------------------------------------
------------------ --------------------
- -------------------------------------------
"r:
---------- ------------------ ----------------
--------- -- ------- -------- ----------------- .._·:
@._--~--<
 TESTUL 30

Cite~te textul cu voce tar,:

------- ------------- - - ---------- IPOTEZA
Sa t ra1e;;t1 MImil lea draga. ;, i sa fi1 bun a- sa fl1 bun a pentru c. a sa POtl fi • se cunoa:;;te
fenCitCi . Ce1 rar nu pot n renc1~1 Er pot avea sat1sfaqii . placen. noroc chiar.
-- -- ------------- ------------- d1ntotdeauna
da r fericire nu Nu. pentru ca, rnai lntai . cei rai nu pot fi iubiti ;; i-al doilea .. ----------- -------- -- -- -- - ------ impo:ta nta modelulu1
!n dezvoltarea
al doilea de' norocul -;;i celelalte ,pere malaiete" care se aseamana cu
--- ---------- ------ -- -- - -- ind1vidului;
e l Vlll de--afara, de Ia oameni. de Ia lrnpiTJurari as upr·a caror·a n-a i nicio
• oamen 1i l:;;i a!eg
stap an ire ;;i nicio pute re, pe cand fericirea , adevarata fericire In tine I asare ----- ---- ---------- ---- -- -- modele diferite In
;;i-n tine-nflore;;te ;;i leaga rod. cand ti-al pr·egatit sufletu! pentru ea ~i - ------------ ------------- fufl(\ le de momentele
pr· egatir·ea este o opera cJe fieca r·e clipa - cand pierz1 r· abdarea, lrnpra;;t 11 Pl'!ll ca re tre e. p1·ecum
------ - - ---------- ------------- :;;r In funq1e de
tot ce-ai ln;;irat ;;1 1ar trebuie s-o ie1 de Ia ln ceput De aceea ;>! vezi a;;a de
a:;;teptarile pe ca re le au
putin l oameni fenc1t1 Atat1 cati rnerita . A. daca nu ne-am iubi pe no 1 ------------------ ---- - ------ .,:. ·~- -

a;;a fara de masura. daca n-arn face atatC1 caz de persoana noastra ;;i daca
ne- am dojen1 de cate ori am rn1ntit sau ne-am su1·prins asupra une1 raut'lt 1 ---- ------------ - - --------------- Al
• studiile psiholog1ce
ori asupra unei fapte u1ate. daca, In sfar;;1t ne-arn exarnma rna.i des ;;i mai - ------------ - ------ ------------- arata ca mentoratul
·,:/

cu nepartin ire (lesne-i de zis 1), am aJunge sa razuirn dill noi par tea aceea este ee l care ajuta Ia
- - ---------- --------------------- -..~· ·.__.
de pmst1e fudula, de 1·a utate ;;i de nec in ste rnurdara. din ca re se !ng ra;;a (Jepa?irea situatiilor
dobitocul ce se IC\fa1e;;te In nol:;ila noastra faptura Se ;;tie ca durerea e un ---- ------------- - -- ------------- !1mi ta pe care le -,.·;·.__.

i ntamp1na un rndivid
minunat sf(Huit or Clne-i mai descllis Ia rn 1nte trag e lnvatatura ;;i din -- -- - ----------- -------------- de-a lungu l ex 1sten\e1
--.. ;~- __.

durerile altora. Eu am mare lncrede re In vointa ta Ramane sa ;;t i1 doar ce sal e --.. J~

sa vre1 ';;i vad c-a1 lnceput sa ;;tii asta Doamne. ce bi n e-mi pare c- ai --- ------------------ -------- __.

lnceput sa t e obse rv i. s2H i fac i singura mustrc'in ;; i sa- ti cauti singura - -- - ----------------- ------------ •'
drurnul eel adevarat 1 .t\;;a. !vi imilica draga , cea1·ta-te de cate ori te s1mti · - -·
--------- -- -- ------- ---------- -- - A2
ego1s ta . de cate ori te rnu;.ca de llllma ;;arpe!e rautatii. al inv1die1 sau al
• totodata. parin\ii
rninciunii . Fii asp1·a cu tine. dreapta cu prieteni1 ;;i sufle t larg cu ce1 rai . --------- --- - -------- -- -- ------ -- reprez1nta pnmu!
Fa-te m ica. fa-te nelnsenrrnata de cate c~ri de;;teptaciunea te lndeamna sa model al unei
----- ---------------- -------- --- - persoa ne :;;i sun t cei
strig1 ,U itati -va Ia rnine 1
" ( .)
- . ·;· __
------- ---- -- ----------- ------ --- care le insufla adultllor
Te lrnbrat i;;eaza cu drag. AI. Vlahuta
de mar tarziu princip 1ile
(Scrisoarea lw AI Vlahuta catre fuca sa. Margare ta) ----- ---------------- ------------ dupa ca re
sa -:;;1 ghideze viata
1. Formuleazii riispunsuri Ia intr-ebiirile d e mai _jos, referitoare Ia ----- -- --- ----------- ------------
situa~ia de comunicare din textul citat: :. ' '

--------- -- ---- ----- - ----

a. Cine or putea fi receptorul textului dot, avand fn vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functi onal fi apart;ine te xtu l de mai sus ? Ilustreaza doua ------ ------------------------
caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat . -------- --------------------- CONCLUZIE
c. Ce ele mente importante de continu t (idei , argumente, fapte , opinii) identifici • modeleie pnreme/
fn textul dat? -- -- -- -- - --------------------- ma terne au un ~ol ~-~- -~

semn1fic ativ In
2. Care este piirerea ta despre rolul unui model patem/ matem in - ------------------- --- ----- - dezvoltarea ;ndiVIdUIUI ~o' '. - ~

dezvoltarea individului? Sus~ine cu argumente opinia enun~atii ~i - ---------- --------- - -- -- -- - --- - ma1 ales in pnm11 an1
\..[·_.
redacteazii un eseu, completand schema unniitoare: de formare a1acestu 1a
------------------- - -- -- -- - ,_..t·_
I
iJ§I)
~'>;,,~ _ _
~-·-:~>:
,i·
 TESTUL 31
Jpoteza
Cite~te textul cu \'oce tare:
---------------------- ---------------------
intr-o dm11neata m1 s-au pus ocheiani negn ~ i m-am trezit In fata unui
ofi~N blond, cu och i alba~tri, a \ carui chip nu era de natura sa insp1re
spa ima . ( .. ). Niciod ata nu -mi imag inasem cat e de greu s2H i red esco peri ----------------------- -------------------
via\a. sa fa ci din ea un fllm cu se cvente prec ise . lin iare, din ca re ,ancheta"
va fa ce apo1 ,de cuparea" si ,montajul" viitorului pro ces \VI1 s-a ce ru t sa ----------------------------- - -------------
poves te sc tot ce am fa cut, ce am vo rbit. ce am intentionat, an de an , luna j\rgUIDentul 1
cu lun a. sap t a m ana cu sapta mana. ~i un eo ri z i cu zi. LimbaJul unu ,
aseme nea proces-verba l nu ad mite expres ii ca ,mise pare". ,dupa c'it -------------------------------------------
mi -a du c aminte", , se poate ca", ,probabii". ,pe se mne", ,daca am auz1L
b in e". ( . ) De Ia inceput obse rvasem ca limbajul procesului-verbal de ---- ------- -- ----------- ------- ------------
ancheta e v icios; anc hetator-u l. care il redacta dupa declaratia ve rbala a --- -------------------- --------- -----------
a res t at ului. avea grija sa ,traduca" aceasta d ec lara~ie In termeni vadi t
',..!.;.,

in c riminat o rii Da ca dec lara i ca ,m-am lntalnit" cu cuta re. ceea ce ----- -- ------------------------------------- •,:;"\

ln se mna o lntalnire ocaziona la , lntamplatoare . pe strad a sa u Ia teatru. In -------------------------------------------

procesul -ve rbal aparea ,am luat legatura" cu cu tare . ceea ce, ev id ent,
ln se mna cu totul altc eva. ,Ta l-g uiala pe cuvinte" a deve nit o preoc up are-
---------------------------------------------
a~ spun e o lupta - a m ea pe toata durata (lung a ) a an chet e i (. . ). ---------------------------------------------
Mi -a dat apoi sa ln~eleg ca adeva rata lui m e nire e ra aceea de a-m i citi
toate manu scrise le literare ~ i de a face un rapo rt asupra co n ~inutu l ui lor Argumentul 2 ....:;....

(prez um at. fire ~ t e. a fi fost politi c, reaqion ar). ;...7

(Va le riu Anania. Memo rii)
1. Fonnuleazii riispunswi Ia intrebiirile de mai jos, re{eritoare la
situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avfmd fn vedere sco pul comuniciirii?
Pe de alta parte. l nca lcarea lib ertatii de exp ri mare poate l nsem na lim1tarea
dreptul ui Ia manifestare artistica Com un1 smu l, cJe pil da. a urrnarit 1mpunerea un ei
singure par-adigme llte r·a re. cea ase rvita ideolo(]iei de pa 1'tid. fapt care a dus Ia
·..:r.
pngcn1rea sau marginali zarea multor scn itori dill perioada interbe li ca Lucian Blaga
a fost destituit cJinln va tamant. elimlllat din .A.ca dem 1e. nu mai putea publi ca Vas il e r:-·.
Vo1 cul esc u a fo st a1·estat politiC Este elocvent , In acest se ns. ?i ep isod ul evocat
;,.:;·_
de scnitorul Va leriu Anan ia In fvtemorii. care ev iden\ia za stradania anch etatoru lui
de a-i incrimina opera in plu s, In acel context cultural . scriitorii genera\i ei '50 ;..:;·_

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, e pistolar, informativ, aveau ca unice repere tematice ac tualitatea (idea liza ta) ?I reali zarile comunismu lui .
Binelnteles ca un asemenea cli mat era ostil sinceritatii, liberta\ii spiritual e :.:;·_
me morialistic, narativ etc.)? Motiveaza-ti riispunsul.
c . Ce elemente importante de continut (idei, argum ente, fapte , opinii) identifici •,.:i·_
Concluzia
fn textul dat? ':,.'j

2. Care este opinia ta despre indilcarea dreptului Ia Iibera exprimare ? ------------------------------------------ ,., _
Sus~ine cu argumente opinia enun~atii ~i redacteazii un eseu, ----------------------------------------- ~o:l_
completimd in schema datii ipoteza, primul argument ~i concluzia.
------------------------------------------ ,..,

----------------------------------- - ------ c'

----------------- ------ --------- ----- ---- j.: i

\'~\ __-JJQ§) C@1--<:~:. ~/ .

...,.
 TESTUL 32

Cite~te textul cu voce tare:

1. Crezi cii existii o legatu r ii fntre v ia?a de zi cu z i -?i -?ti i ntiJ ? in ce constii
dCCOStd leQOtura f
Legile lui Newton sunt trei legi aie fizi cii care dau o relatie direct a lntre 2. Este uti/a studierea -?tiinCelor in -?Coa l il? A r fi necesnrn o alta abordare?
fort ele car·e actioneaza asupra unui co rp ~i mi~carea acelui corp Ele au 3. Ai aplicat vreodaia ceea c r oi tnvat,at lo orele d e .)Uin te fn vi oLa de zi cu .zi?
fo st enuntate de Sir Isaac Newton In lucrarea sa Philosophiae Natura/is A i vazut alte pe rsoa ne [iic/ind acest l ucru? Ce nsre,·te ~i- ou atras at e nt,ia?
Principia fvl a t hema t ica (1687 ). !ucrare In care a de sc ris legea atraq iei 4. i n ce mod ne inf/u e n~ea za -?tiint,ele viata?
universale ;; i In care. prin stud ierea leg ilor mi;;ca rii corpurilor. a pus bazele
m ecan ic:i clas:ce pe care ins u ~ : Newton le-a fol os :t pentru a expl ica multe ---------------- ----------------- - ---
rezultate privind m i ~ca re a obiectelor fiz ice -- - - - - - -- - -- - - - - -- - - --- -- - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - -
Newton a fost primul care a demonstrat ca le gile natuni guverneaza
atc'lt mi;;carea globului terestru. cat ;;: a altor corp un ce re~ ti . intuind ca
orbitele pot fi nu numai eliptice. dar ~i hiperbolice sau pa rab olice _Tot el a -------- -- ------------------
arc'H at ca lum:na alba este o lurnina com pu sa din radiatii monocromati ce
---------------------------
de diferite culori.
Prima lege a lu : Ne wton , definiU1 ?i ca principiul I a! mecan icii, - - -- - -- - - - -- - -- - - - --- - -- - - -- --- -- - - - -· - - - - - - - - - -- -- - - · - -
demonstr·eaza ca orice co :-p l~i mentine st area de repau s sau de mi;;care ------------ - ------------
rect ili nie un iforma atat tim p cat asup ra sa nu actioneaza alte forte sau ·...i

suma fortelor care act ioneaza as upra sa es te nula . --- ---------------------- - -------------- ~-

Cea de-a doua lege a lui Newton (p rin cip iul al !I- lea al mecan icii) ---- --- - - --- ... - - - -- -- -- -- --------- --- - - -
co nstata ca forta ca re aq ioneaza as upra unui corp este egala cu produsul
dintre masa corpului ;;i accele ratia irnprima t a. iar vectorul forta are ------------------------------------·---------
aceea;;i onentare cu vec to rul acce lera ti e
Cea de-a t re ia lege es t e cea a ac tiunii ;; i reactiunii Daca un corp
- - - - - - - -- - - - - -- - - - - - ·- --- - - - --- -- - - - - -- - - - -- - - - -- -- - - ·-- - -- - --
act ioneaza asupra altui corp cu o forta (numita fo rta de actiune) , eel de-al
doi lea corp actioneaza ;; : el asup:-a primul u: cu o fort a (num ita forta de ·;;

re actiu ne) de aceea~ i ma rim e ~ i de aceea~ i direct ie, dar de sens contra r --------------------------------------------- ;.:;
(ad aptare dupa Adrian Bulat, Legile mecanicii clasice ale lui Newton ,
www.scie ntia .ro - ------------------------------------ -- ------ .._:j

- - ----------------------------------- - ---
1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia - - - - - - - - - ---- --- -- --- -- - - - - - - - -·- -- ---- ---- ----- ----
situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dot, avand fn vedere scopul comuniciirii? -- ------ -------------- -- --------- ---- ~;

b. Ciirui stil fun c~ional fi apa~in e textu l de mai sus? Ilustreazii douii
------------------------------------------ ... -!

caracteristici ale stilului identifica t cu exe mple din textul dot. ,,

c. Ce elemente i mportante de con~inut (idei, argumente, fapte, opi nii) identifici ------------------------------------------
fn textul dot?
----------------------- ·--------------- -
2. Care este piirerea ta despre importanta ~tiintelor in viata cotidiana? --- - - -------------- - --- - -------------- -- -
Sustine cu argumente opinia enuntatii. in construirea argumentafiei,
riispunde Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj: - - - - - -- - - - -- -- - -- - - -- -- -- - - - - - -
~T

---------------------------
-·,,_.~.f.:--.~
alll---,;~
,;
TESTUL 33

Cite~te textul cu voce tare:
,Poluarea ucide mii de pe 1·soan e Ia nive l m on di alln fi eca re an" . sus tine
EcoMagazin . ( ) lmp otri va efect elor contamin ari1 planetei :,; 1 a re surselor
acesteia. tot ma1 multe Vlri adopta masuri de const ruire :,; i pastmre a un ui
med iu lnconjurator cu1·a t. ( .. )
Pentru a fa ce fata provocaril or ca re amen inta med iul . tot ma i multe ta 1-i
recurg Ia masuri pentru a lupta lmpotriva poluarii . 0 init iativa europeana
promoveaza :,; i rasp late:,;te. In ace la:,; i timp. eforturil e de sa lva re a plan etei
realizate de ace le ora:,;e ca1·e l:,;i concentrea za atent ia asupra con se1·va 1·ii
mediului :,;i past1·arii curaten iei
Anul acesta. ora:,;ul Nant es. s1tuat In ve stul Frantei . a fost deciMat
Cap ital a Ve rd e a Europe i. aflam de pe site-ul Com isiei Europen e dedicat
Prem iilor Th e European Green Capital Mas unl e care au clasat-o pe pnmul
loc lntre ora:,;ele europene verz i reprezinta un efort depus timp de mai
mult de zece ani pentru co nstruirea unor politici care sa lncuraJeze
utili zarea mijloacelor publ1 ce de tran sport In comun. dar :,; i mersul pe
1. Crezi ca mersul pe bicicleta ajuta Ia protejarea planetei ?
2 . Care crezi ca ar fi doua solutii pentru a avea un ora!} rryai curat?
3 . Ai participat vreodata la un evenime nt ca re semnala necesitatea co nservarii
mediu lu i fnconjuriitor?
4 . Mediul fnconjuriitor !}i protejarea acestuia sunt doua aspecte dezbatute de-a
Jungul timpului. Care sunt opiniile speciali!}tilor?
5 . Ce solu~ii sunt recomandate pentru a pastra mediul fnconjurator?
6. Care sunt motivele pentru care se desfiif?oa ra ca mpanii ample de fncurajare
a conservarii mediului fn conjurator?
--------------------- -- - -- --------- --- -
------------------------ - - - ------------- -- -
------------------------- -- --- - -- - --- --- ---
·:..i'·
----------------------- - -- - ---------- -- -----
---------------------- - -- -- ---- - ----- - --
;..:t ·

bic icleta. In det1·im entu l autoturismelor De asemenea. Nan tes a reintrodus -------------------------- - --------------
....; ·-
In circul at ie tramva iele elec tri ce. fi ind pnmul ora ;; dm Franta care ia ----- - --- -------------- -- --- - -------------- - -
aceasta decizie . Efecte le in ves tirii In infrastructura ded icata bicicli:,;ti lor ~i ; J'-

pietonilor. dar :,; i In achizitionarea de miJioac e de t 1·ansport In com un de

---- - ----- ------------- -- --- - ---------- -- -- - - -,.:J'.

foarte buna ca li tate a putut fi observata :,; i In n1ve lul scaz ut de emis 1i de - --- - ---------------------------------- -- - ~; ·

dioxid de carbon In aer

--- - ----------------------------------- - -----
{Strategii verzi In razbowl cu po lua rea. www.semene letimpulu1ro) ...:r

------------ - ----------- - -- -- -- - ------ ---- - - - .,_ .;~-

--------------------------------------- -- ;-:t-
1 . Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia
1----------- ----------- -- ---------------------
situa(ia de comunicare din textul citat:
---------- ---- ------ -- -- ------------- - ------- )o..'f ·.
a. Cine ar putea fi rece ptorul textului dat, aviind fn vedere scopul co municii rii ?
b. Carui stil func~ional fi apa~ine textul d e mai sus? Ilustreaza dou ii -------- ------ ----- -------------------------- .. .-
caracte ristici ale stilului id entificat cu exe mple din textul dat.
----------------------------------------- :..: : ·
c. Ce elemente importante de co n~inut (idei, argumente, fap te, opinii) identifici
fn textul dat? ------------------------- - ---------- -- ,_·; ·

- -- -- -- --- - ------ ------ - ------ - ----

2. Care este piirerea ta despre masurile de reducere a poluarii? Sustine
cu argumente opinia pe care o enunti. in construirea argumenta~iei, ~ ----- ------------------- - --- - ---------- - --- - -
riispunde Ia unniitoarele intrebiiri de ghidaj: -- ----- - ------------- - ----- - --- - --- - --- ------ j;: ·.

~ ~~===========================================
Cill'k--,;:~~:
,: i'.

,.
I -
TESTUL 34

Cite~te textul cu voce tare:

POTEZA

luni e, 1836 • scnsoarea es te o

-------- ---- - --------------- - --- form a sensa de
1ngerul meu iubit.
------- --------- --- ------ - ------ cornun1 care ce este
folosita Inca d1n
Su nt aproape nebun dupa t in e, atat de nebun pe cat poate fi un - - - ------ - ----- --- - - -- - - -- ------ Ant1c hitate
lndragost it nu pot scrie lmpreun a nici dou a idei care sa nu te co n~in a pe
tine lntre ele. Nu ma ma i pot ga ndi Ia nimi c altceva In afara de tin e. In
c iud a voin~e i me le imagina~ia lmi zboa ra mereu Ia tine. Te ma ng ai, te
------------- -- - -- - -- - - - - ---- - Al
sarut. l~i ~op t esc, o mie de i dei amoroase despre tine ma cop l e~esc In --------------- ----- -- -- - -- ---- - • pede o parte. chlar-
daca scrisoarea a
fi ecare c lip a Ca t des pre in ima mea. aco lo ve i fi mereu- numai tu . Te simt --------- - ---- ------ - - - ---- ---- - p1erclu t teren In fa ~ a
acolo lntr-un mod delicios Dar Doa mn e, ce se va alege de mine daca t u alta r mijloa ce de
lmi lntuneci ra ~iun ea7 Am o man ie dupa ti ne ca re. In aceasta diminea~a. -- --------------- --- - - - ---- --- - -- comun1care mult m a1
1 rapide. ea 1?1 poate
ma spe ri e Ma trezesc In fi eca re dim in ea~a spunandu -mi .,Haide , m erg Ia --- ------------ ----- --- -- - - ---- - reca?tlga PO Z I~ ia
ea " Apo i re u ~esc sa ma opresc o c lip a mi ~ca t de s im~ul obl iga~iilor E un ------- ----- -- -- --- - - -- -- ------- penuu ce1 care In ca
p re~uiesc toat e
confl 1ct lnfri co~a tor. Asta nu e v i a~a N- am ma i fo st niciodata a~a Ai
-------------- ---- --- --- - - ----- implica~ ii le acestui
devora t toata ra~ iun ea mea ( .. ) 0, iu bita mea Eva, tu n-ai ~tiut Am lu at mod de a coresponda ;
portretul tau. El sta acum In fa~a mea ~ i li vorbesc ca ~ i cum ai fi langa -- -------------- ---- ---- - - - ------ • 1-eapari~ia vin iiUI-ilor
mine Te vad Ia fe l ca ~ i ieri, f r um oasa , nesp us de frumoasa . leri de-a - --------------- --- - ---- - - - - -----
lungu llntregi i zil e m i-a m zis .. ea e a mea 1 " l nge ri i nu sunt atat de fericiti A2
In paradis cum am fost eu ieri
-- -------------- ---- --- - -- - ------
• pe de alta pa rte.
(Hono re de Ba lzac, Scriso ri ca tre o straina) -- ------------- - - ----- ----- - ----- Intr-a era a tehnoiOglel.
smsoarea a t;inu t pa sul
-- ·- - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - -- - -- - - - - - - - - cu vrem uril e,
transformandu -se In
1 . Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia ---- ------ -------- -- --------- - --- bine cunosc utul e-ma1l
situatia de comunicare din textul citat: - --- -------------- - --------------
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, aviind fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ciirui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
- ---- - --- ------- - -- - -------------
caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. - ------- -------- -- ---------------
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat? -- -------------- --- - -------------
-- -------------- ----- -- ---- -- - ---
CONCLUZIE
2. Care este opinia ta despre posibilitatea reafirmilrii scrisorii ca mijloc
de comunicare intr-o societate tehnologizata? Sustine cu argumente • scnsoarea p1erde
----- ------- ------- - - - - - - --- -- teren In fat;a e-rna ilu lu1
opinia enuntatii ~i redacteazii un eseu, pomind de Ia schema ?I a SMS-ulu1. dar are
unniitoare: --- ------------- ---- ---- ---- ---- - Inca adep~i
-- ----------- -------- --- ---- ---- -
------ ---- - -- - ------ - ------ --- -

.. fiw
( "'J::·.-~
I
@~·-:~
r
TESTUL 35

Cite~te textul cu voce tare:

tpoteza
De ce le mai mu lte ori , cli ;;eele lingvisti ce sunt formule care au av ut un oespre utiliza rea gres ita a Jimb 1i romane In soc· t t d ~ . . , ~
· d · · · - ~ · , · · : ~ .. 1e a ea e astaz1, fie 1n pre sa
pn m mom~nt e noutate ;;1 expres1v 1tate, _ca 11tat1 anu~1ate 1n t 1~p p r~n uz ~ i ne. ,1n con text ul c:_omu nlcarll .
cotld1ene. se vorb e~;te tot mai des Multi d in tr~
abuz Daca nu ar_fi produ s o 1m agm_e nou a, o surpnza lex1cala, daca nu ar vorb1ton negiiJeaza cenntele exprimarii corecte, concentrandu -s e mai mul·t asu ra
fi co ntmut o figura de st1l, probab1l ca formulele resp ect ive n1 c1nu ar fi atras con\lnutu lul un~1 mesaJ, m d~efavoarea fo rm ei acestu ia. fn opinia mea, manier~ In
atentia succes ul initi al le provoaca ln sa , in ev itab il, degradarea, pri n imitare;are s,e ~xp nma ~o persoana ~ste tot atat de important a ca ~ i ce are de spus,
1ntrucat 11 reflecta rn odul de gand1re. precum ~ i nivelu l de edu ca\ie
;; i bana li zare. Re lu ate Ia lnce put de dragul origin alitatii, rep rodu se apoi din
simpl a comoditate, in ova tiile lexical e fie se ,deco loreaza" total, aJungand m t
f\fQ1l en u
ex pres i1 neutre , ca rora vorbito rii ni c i nu le mai percep originea figurata , fi e
11
ajung sa fi e eticheta t e drept cli;;ee, crit icate ;;i ev itate din ratiuni stilisti ce
__ ____ _ ___________ _ _ _
1
S-a raspandit destul de mult, In ultimii ani, expres ia laudativa a avea --- - - -- ----- - -------

vorbele Ia el (adaptabi la gramatical, desigur, In functie de ob iectu l - - - - - - --- - - - - - - - - - - -- - -- - -- - -- - - - - - - - - - - - - -

apre cierii, dar foios ita mai al es Ia persoa na a treia) ( . ) Ex pre sia are ___ ______ _____ _ __ _ _ _
sensui , ;;tie sa vorbeasca", , ;;tie ce sa spu na", calificare transmi sa prin - - - - - - - - -- - - - - - - - -- - - - - - -
intermediu l un ei asoc ieri am uza nte , ca re conc ret izeaza, prin metafora ~i -- - - - - - - - - - - - - - -- - - -- -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
meton imi e, talentul oratoric Capacitatea cui va de a gasi vorba potrivita __ __ _ _ _ _ __ __ __ _ _ _
Ia m omen tul pot ri vit este transpu sa lntr-un simplu act de posesie -- - - - - -- - - - -- - - - - - --- - - -- -
materiala, a unui bagaj de cuvi nte. lar ,vorbe le" deven ite un fe l de avutie ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- --- - - - - - - - - --
personala sunt pa rt ea ca re tine locu l l ntregu lui pentru ca impli ca vorb irea, ___ _ ___ _ __ __ _ _ __ __ _______ ____ _
capac itatea c uiva de a le lega lntr-o ex primare conv ingatoa re . ( ) - - - - - -- -- - - - - - -
Formu lae relativ noua, dar tiparul este cu siguranta mai vechi . A transpune 1 Argumentul2
o cal itate In suportul ei mai mult sa u m ai pu t in ma t erial, In instrumentul prin
ca re se obtine sa u se manifesta reprezinta un model m et onimi c cu efecte ----- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
umoristice. des folosit de vo rbirea pop ul ara ;; i co locv ial a Corporal itatea - - -- - - - --
calitatil or, a comportamente lor ;;i a aqiunil or a devenit In unele cazuri (a-~i ---- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
baga mintile in ca p, a-~i lua inima in dinti. a lua vorba din gura) atat de -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
banala, lncat nici nu m ai percepem figura de stil initi ala -- - - - - - - - - - -
(Rodica Zafiu, Cu vorbele Ia el, -- --- - -- - ------------------------- -- ----- - ---
In Dilema veche, nr. 656,15-21 se ptembri e 20 16) ,-------------------------------
---- - ---------
1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia - - - - --------- - -----------------------
situafia de comunicare din textul citat:
-------------------------------------- - ---
a. Cine ar putea fi receptoru/ textului dat, avand fn vedere scopul comuniciirii?
b . Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, Concluzia
memorialistic, narativ etc.)? Motiveazii-~i rii spunsu l.
c . Ce elemente impo rtante de con~inut (idei, argumente, f apte, opinii) identifici ---
fn textul dat? ------ - - - - - ------- - --------------------
2 . Care este piirerea ta des pre raportul dintre corectitudine ~i gre~eaHi -- - - -- - - - ------ - -- - -- - --- ---- - -------
in limbajul cotidian? Susfine cu argumente opinia enunfatii ~i -- - - -- -- -- - ------------- -- - -- -- - - -----
redacteazii un eseu, completiind in schema datii argumentele ~i ,·
concluzia. -- ------ - -------- - ------ - -------------------
---------- - - - --------------------------
"Y,~"'~:"-~
Cll!l-<'
.......- - -

TESTUL 36
1. Crezi cii arti$tii din societatea actualii cunosc acelasi tumult interior co cei ai
Cite~te textul cu voce tare: altar epoci?
14 dec. Tn 2-3 zile termin ca ietu -a sta. felia asta groasa ;;1 insi pida de 2 c rezi cii destinu l arti$tilor este mai anevoios deciit al altar categorii de
.
oameni? Consideri cii primesc fntotdeauna recunoa$terea pe care ar
v i a~a Deza strul calm de ai ci se va prelung1 ;;i mai departe. Ia nesfar;;it. merita-o pentru munca depusii?
da ca n-o sa se lntample ceva radi ca l feri cit In s itua~ i a mea. Sper case va 3. care crezi cii sunt pa$ii fn crearea unei opere de artii?
lntampla o sc himbare Do amne. nu e vo rb a de co borarea Ta ;;i de 4. Ai cunoscut fndeaproape munca vreunui artist?
redemp~ i une. ci doa r de o biata rezo lvare a un ei biete s 1tua~i1 de v ia~ a Fa 5. Se diferen~iazii crearea literaturii de alte forme de manifestare specifice
artei? in ce fel?
sa fiu :: in gur In casa as t a de Ia 8 Ia 141n fiecare zi 1 Fa minunea asta . ca re
6. Crearea unei opere de artii este produsul unei sclipiri de moment, bazatii
nu -mi va scrie ca r~ile. dar fa1·a de care n-o sa le m ai scriu Am fost sufocat exclusiv pe inspiratie?
an ii a;;tia. am fost ca un atlet ca re trebu1e sa alerge ;;i sa sa ra ;;i sa lupte
pe can d cineva II ca lare;;te ;; i-1 strange de gat . Ni ci sa se urneasca din loc . ---- ---- - ------- --- ----- - ------------------
n-a lndraznit ------------- - ---- --------
18 dec. Un go \ istonc se lntinde N-am facut. tre i zile Ia rand. decat sa
rna ocup de Gabrie l. zi ;; i no apte A;; fi scris ., pana Ia pierd ere a indentiti:1~ii
de sllle " . dac-a ;; mai ln~e l ege acest !imbaJ . A nin s. pu~ in . fara ca asta sa-mi -- --------------
spu na ceva. am cit it putin din Lao Tze. E de necrezut ce lini ;;t e interioara. -- ------------------ -------- ..,.·;'

cata rabd are mi-a adus. fara efecte secu nd are vizibil e -- ---------- --- -- - -------
Am uitat co mpl et de mille ca auctore E co nditia s upravie~uirii
Cuvan tul -c heie e .,deoca mdata " (sa u .,tempo rar" ) Nu ;;tiu ca t de reve rsibil
e pro ces ul. daca nu implica di strug en ma s1ve (ca o privare de oxigen) In -,.:;

zona arti sti ca a mintii. daca mintea mea nu va rama ne cu paralizii ;;i ·,,:;

;;chiopatari irevers ibil e Am fo st de cateva ori. zil ele astea . atat de obosit .....
lncat am intrat de-a dreptu l-n oniri c Am revisat vise vec hi ;;i uita t e
(Mircea Cart arescu. }urna/11) ~ ·;

·~·i. .

1. Formuleaza raspunsuri Ia intrebarile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat: ·.·
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand fn vedere scopul comuniciirii?
b. Ciirui stil func~ional fi apa~ine textul de mai sus? Ilustreazii douii
ca racteristici ale stilului identificat cu exe mple din textul dat.
c . Ce elemente importante de con~inut (idei, argu mente, fapte, opinii) identifici · -
in textul dat ?

2. Care este parerea ta despre sacrificiul artistului in crearea unei ''"

opere de arta? Sus~ine cu argumente opinia enun~ata. in constroireO
....
argumenta~iei, raspunde Ia urmatoarele intrebari de ghidaj:
,_

([ffi_-;~~-::
 TESTUL 37
Cite~te textul cu voce tare:
Nu doar speciile de animale sunt amenm~ate cu dispari~ia Pnmul stud iu
reali zat vreodata cu pri v1re Ia situat1a florei actuale arata ca ne aflam In
fat a unu i veritabil dezastru. Una din cin ci spec ii de plante de pe Terra ri sca
sa dispara In v iitorul apropiat Mot ive le sunt diverse. de Ia lncalzirea
globala ?i de Ia bo li pana Ia aparit ia spec iil or invazive. ( )
Tn prezent ne su nt cunoscute 390 900 de spec ii de plante , dintre care
369.400 sunt plante cu flori. Exista lnsa numeroase zone pe glob In care
un r-ecensamant al plantelor nu a fost Inca efectuat Numa i anul trecut au
fo st descoperite c1r-ca 2 000 de speci 1 noi. Genomul a numai 139 de specii
a fost descifrat. ceea ce face ca eforturi le de salvare sa fie extrem de dificile
Oamenii folosesc eel putin 30 000 de spec ii de plante pentru hrana.
construct ii sau med icina ?i au depus eforturi ca acestea sa primeze In fata
specrilo r sa lb at ice Astfel, sc h1mbarea habitatului a dus Ia disparitia sau
pericolul de disparitie a num eroase speci i de plante Modificarile clim atice
reprezinta un a lt pericol maJor. Nu In ultrmul rand, oamen ii au aJutat Ia
proliferarea spec rrl or in vaz rve. astfellncat azi vo rbim de peste 5.000 de
speci1 de plante ca re cauzeaza pierderi de miliarde de euro anual .
Concluzia stu diu lui este ca 21% dintre spec iil e actua le de pi ante risca o
extinct ie imin e nta. Acest procent ar putea sa scada daca un inventar cat
mai exact al acestora ar fi realizat In v iitoru l aprop iat
(Adr-ian N1colae, 21% dintre speciile de plante actuate nsca sa dispara
in viitoru/ apropiat. www st iintas itehni ca co m)
1. Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia
situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avilnd fn vedere scopul comuniciirii?
b . Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.)? Motiveazii-~i riispunsul.
c. Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul dat?
2. Care este piirerea ta despre importanta protejarii mediului? Sus~ine
cu argumente opinia enun~atii. in construirea argumenta~iei,
riispunde Ia urmiitoarele intrebiiri de ghidaj:
'·.:;·,.f~ ·-'~~
iJ • Cllil--::<~
"''
r
J. Ce est e m ediul fnconjucatoc? Ce este poluacea?
2. A devenit protejarea mediului un imperativ al societii~ii contemporane?
3. Ce activitii~i des[ii!jurate de oameni diiuneazii mediului?
4. Care sunt cauzele pentru care unele specii de plante !Ji animale su nt pe cole
de dispari~ie?
5. A[ecteazii starea mediului via~a $i siiniitatea oamenilor?
6. Po~i exemplifica ac~iuni de protejare a mediului fn care te-ai implicat
(strilngerea de!jeurilor, plantarea arbon/or, campanii de informare $.a.)?
-------------------------------------------
------------------------------------------
--------------------------------------------
--- - ---------------------------------------
------- ----------- - ------------- ----- ------- -
--- ------------------------------ ------- --- --
----- ------------- - -------------- -----------
---- ----------------------------------- ------
--- ----------------- ------- ----- - - -- - -- ----- -
·~ ·.;
-- - - ----- - ----------- ------ ---------- -------- -..:i
-- -------------------- - --- -- ------ ------- -- --
--------------------------------------------- ;.:;"
---- - ----------- - - -- --------------------- ......,~~
--- --------------------------------------- -..·;
--- ------------------------------------------ ~·~·
-- - --------------------------------------
----- -------- ----- ---------- - -------------
-.. i ·
-------------- - ------------- - ---------
---- -- ---------------------- - -------
,i
-------------------------------------
·~·(
---------------------------------------
•'
----------------------------------------
>·
-------------- - -------------------
TESTUL 38

Cite~te textul cu voce tare: Jpoteza

Cordoba era din anul 711 un ora~ mau r. de veni t In 766 capital a - -------------- - ----------------------- -- ---
emiratu lui ai-A ndalu s (tran sform at ulterior In ca lifat) in perioada de
apog e u a acestu i ca lifat, Cordoba era ee l mai avan sa t ora~ di n Europa, - -------------------------------------------
atat demografic , cat ~i economic ~ i cultural. Se ~t i e, de sigur. caIn ace le --- - ----------------- ----- ------------- - --
vremuri arabii erau mu lt mai cultivati decat europenii. dovada vaste le
bibliot ec i din ora~e l e orientale ~ i num arul mare de ln vata ti arabi (ca rora -------- ---------------------------------
le da to ram, apropo. sa lv area scrie ril or an ti ce ) in atare co ndi\ii , nu e de
mirare ca Ia Cordoba se afla cea m a i boga ta bibli oteca din lum e. ca re
j\I'gUIDentul 1
gazduia sute de mii de volum e.
in aceasta epoca de aura Cordobei. In oras ex istau nenumarate palate --- -- -------------------------------------
300 de bai publice. biblioteca deJa menti onata ~i 3000 de moschei intr~ ' -------- - ------ ------ - ------------- --- ------
ele , ~ i Mezquita cea mai mare moschee di n ora~. din ca lifat. din peninsula -..-..:

~i. de fapt, din aproape lntreaga lum e islamica . caci era lntrecuta atunci -------- --- ----- ----------- -- ----- --- ------ -,:,;"

doar de moscheea de Ia Mecca. ( ) Mezq uita este fa imoa sa pentru

--------- ------------------------------------ -. ;
arhitectura sa interioara. domin ata de ce le 856 de coloa ne rea li zate din
gran1t. marmura. Jasp sau onix . Spatiul interi or este dominat de aceasta --- -------------- ------------- ----------- - -
padure de co loane ~ i arcade aparent ne s far~ it e , o ino va ti e arhitectonica a
celor care au construit mo sc h eea. ad o ptata ulterior ~ i In alte zo ne ale
- - -- ---- - - --------- -- -- ------- --- -- ---- - -
lslamu lui, cand faima Mezqu itei s-a raspandit dincolo de granite le Europei ---- -- --- -- --- - ------------------------------ .,._/·

La f el de impresionant este Mihrabul, acea n1 ~a semicirculara din peretele

qibla al oricarei mosche i. i n m od traditi ona l, acest perete ar trebui sa fie Argumentul 2
lndreptat catre Mecca. deci cat re sud-est Mezquita es te lnsa o exceptie Pede alta parte. rolu l formativ al ca latori ei este ilu strat chiar de prim ele texte -..:; ·

aici, mihrabul, sp lend id decorat. es te lndreptat catre sud . ale umanitati i, literatura exprimand fascin atia omului pentru necu noscut. i e~i rea ;.- s~-

Mezquita a sca pat de di stru geril e din timpul Re co nqui ste i, ca nd mu lte
alte mo sc hei au fost daramate A salvat-o, poate. tocmai frumusetea ei,
care ia nu i-au rez istat nici cre~t i nii Mo sc heea a fost lnsa transfo rmata In
biserica In interi or a fost construita o cape la, iar m in aretul a deven it clopotni ta. drumului spre centru , spre origini De asemenea, moti vu l plecarii In lume e
(A n dreea Lup~or. Pe urmele maurilor Ia Cordoba. fvl ezquita.
moscheea-catedrala, www h isto ri a ro )
1 . Formuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia
situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Ci ne ar pu tea fi r ece ptorul textului da t, avfmd fn ved ere scopul co municii rii?
b . Ce tip de text este acesta (argumentativ, descript iv, epistolar, informativ,
memorialistic, na rativ etc.)? MotiveaziHi riispunsul.
din o bi ~ nuit , mirajul altor lumi . De pilda . Odiseea. ca podop era literaturii antice
grece;;ti, lnfati~eaza ca latorii le ;; i ave nturi le marelui erou Uli se. de Ia cucerirea
Troiei pana Ia lntoarcerea In patri a sa. ltaca. Drumul spre patrie are sem nifi ca tia ,.:; ·
rec urent In basmele ;;i pove;;tile romane;;ti, avand va loarea unui traseu initiatic . .,·t·.
ce presup une avent ura. co nfruntare, cunoa;;tere de sine. Tema ca latoriei
actu ali zeaza, pri n co mp ortamentu l pe rsonaje lor. ~ ~ mari le ca litati um ane. curaJul.
eroi smu l, inteli genta. sp iritu l de sacrificiu Bogat ilustrata In li te ratura. aceasta
tema vorbe;;te despre conceptia omului des pre calatorie ca modalitate de
cunoa;;tere (a un ui alt spatiu cultural sa u geo grafi c) ;;i autocunoa;;tere .
Concluzia
-~:

------- - -- -- ------------------- - ----------

c. Ce ele me nte impo rtante de con~inu t (idei, argumente, fapte , opinii) identifici
fn text ul dat?
--- - -- - --- - ------------------------------
.,:i·J"

~--·(·;.

2. Care este piirerea ta despre importanta diliitoriilor in formarea . -------------------------------------- --- -

personalitatli tinerilor? S~ne cu argumente opinia enun~tii ~ redactellZfl
un ese u, completiind in schema da tii ipoteza, primul argument ~i concluzia.
----- - --- ------------------------------------
...:i ·.~

- -- ------- -- -- -------------------------
..-t -·

~ ~->
~.,.:t .•
 TESTUL 39
1. Ce modele ai av ut fn copilii rie I fn ~coa l ii?
Cite~te textul cu voce tare: 2. Cum fti mo t ivezi aiegerea modeluiui ?
Dubla alegere a co lone lului Alexandru loan Cuza a demonstrat In fata 3. Co nsideri cii ideea d e model se modificii substan~ial odatii cu trecerea anilor?
Europei . In fata gu vernel or ei , dar ~i a opiniei publice , biruinta mi~cani unioniste, 4 . Po~i numi personalitii~i ale vie~ii culturale, r espectiv. politice, militare, sportive
ro m il n e~ti sa u in te m atio nale ca r e t i-a u sto mi t fasci na~ia, respect u/, ad m ira~ia ?
dar. In ace l a~ i timp. Principate le - cu noul lor statut internation al - au intrat In s. Ce cTi te rii au sta t Ia baza optiunilo r ta le? Au f ast sta bilite spo nta n sa u fn
spatiul dip lomatic european ca o noua entitate. care de~i nu benefi cia de ur ma un or fndelun g i r ef/ ectii ?
independenta se gasea evident pe drumul spre deplina ei dob2mdire ( ) 6. Po~i sa exem plifici cilteva d in tre rea /izii rile perso n a litii~ ilor num ite?
Alexandru loan Cuza a demonstrat. In ceea ce a priv it politi ca externa
a tine rei Romanii . des toini cie ~ i inteligenta politi ca. l ndraznea la I n li mitele
posibi lulu i ~ i daruire pentru patrie. nu doar In vo rb e. ci ~ i In fa pte Lui i-a
revenit sa de s fa ~oare aq iunil e tarii pe plan extern . In primii ani . l nair1te ---------------------------------------------
ca unire a politico-administrativa sa poata fie realizata ~ i cand au coex istat ,
-----------------------
doua guverne. unull a l a~ i ~ i altulla Bucure~ti, domnitorul a fost purtatorul
de cuva nt al po liticii ,din afara" unitare. atributie pe care ~ i -o va asuma ~i - ------------ - ----------- - ------------------- ',,'; "'··.

dup a unificarea deplin a. Mini st ere lor de Exte rne sau Secretariatelor de - ----------- --------------------------- - ----- -.:.:·.
Stat din ce le doua tari le-a rev enit sa rezo lve problem e relat iv min ore.
.,._.,.,_
treburi co nsulare. JUdi ciare. iar polit ica externa a rama s sub diri guirea
·..·P-.
domnitoru lui ( )
Purtand o activitate de pol itica externa Ia nivelul general al diplomati ei ·..·; ·_
europene. aproape similara cu cea a statelor deplin suv eran e. av and ..,:; ·_

permane nt In ochi viziunea unei Roma nii desavar~ite. Alexandru loa n Cuza a
conferit tinere i diplomatii roma n e~ti o noua dimen siune Po li ti ca externa a
•,: ;

statului national ~i modern co nstituit prin dubla alegere reprezinta un moment -,..;_

de seama In evolutia sta tala a unei Roman ii libere ~i neatarnate. un m odel de ._:~-. ·'

comportame nt ~i pana astazi. In m ulte priv inte. un exe mplu de urmat.

;..::· ..
(Dan Berinde i. Alexa ndru loa n Cuza ?i politica externa a statului
national roman. www histo ri a ro) -..: :

-,..;· __

1. Fonnuleazii riispunsuri Ia intrebiirile de mai jos, referitoare Ia

situa~ia de comunicare din textul citat:
a. Ci ne ar putea fi recept orul tex tului da t, avand fn ved ere sco pul comuniciiTi i ?
b. Ce tip de t ext este acesta (arg um entativ, descTiptiv, epistolar, informativ,
memorialistic, narativ etc.)? Motiveazii-~i riispunsu l.
c . Ce elemente importante de con~inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici
fn textul d at? ,_. -~

2. Care este piirerea ta despre importanta alegerii de ditre tineri a unui ~~ .-

model in viata? Sus~ine cu argumente opinia enun ~atii. i n construirea
a rgumenta ~iei, riispu nde Ia urmiitoarele intrebii ri de ghidaj: -- --------------

rk;,~
@--~:.::
i
 TESTUL 40
Cite$te textul cu voce tare:
- -- --------------- - -- -
A? fi cunoscut fericirea med iocra ?i sura a vie~ ii vie ~uite. fara par::i mari IPOTEZA

lnainte. A? fi capatat amaraciunea cin ic sentimen tala a ce lor care spun -- ------- ---- ------------- • exista 1ntmdeauna o
diferen\a 1ntre
mi-am trait tin ere~ea 1 De ce se confunda risipirea tinere~ii cu vie~uirea ----------- apar-en\a ~ i esen\a.
ei? De ce nu ln~elegeau tovara r:: ii mei ca o anum ita se nsibilitate. --- --- -- - - -- ~----- -- --
lntre ceea ce la sa m sa
se vada ~ i ceea ce
ln st runita de un an umit creier-. poate experimen t a In ca t eva sapta mani
--- -------- pastram ascun s. 1ntre
intens ?i v ivace visul sau virt u~ile lor de ani?. ~ide ce nu ln~elegeau ei ca exterior ~ i in terror
porunca tinere~ii e de a trece lnainte? ( ) -- - ---- - ---- -- - -
Nici oda ta nu voi izbuti sa ma cunosc a?a cum lmi cunosc biblioteca La
ra stimpuri. ma surprind Ma luminez: ma lnfioara sim~amantul ca acesta ------- ---
----------- ---- Al
sun t eu. ?i tot ce spun sau fa c altfel nu le fa c din porunca mea. ci din • apare atu nci cand
porunca st rainilo r din mine lnc erc sa randuies c cele cateva rezultate Nu ------ ------- 1ncerca m sa ne punem
izbutesc; se exclud, se dur::manesc. se anuleaza unul pe al tul. ( ) ----- --------
Ia adapost de diversele .- ·
dezamagiri pe ca re
Trebuia ca tinere~ea mea sa -r:: i aiba ln~eles In afara de car~ i Trebu ia sa le-am putea suferr i-.,...._.
ln cep matu ri zarea. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelati il e ce In curand ----------- ---- daca ne-am arata
exact a;;a cum suntem -,.. ~· ·..
mi le va darui via~a ?i noua via~a se va petrece numai In mine. f ara ca
ce i lal~i s-o banuiasca In curand. supravegherea ?i a~a~a rea mea laun t rica :...:/·..
---------- - A2
lmi va reva rsa In creier ?i In suflet un prea plin al caru i izvo r ce ilal~i nu vor .. ·i '·_·.

izbuti sa- lln~eleaga --- -------- - - ---- ---- ------- ----- • a;;ezarea In spatele
unei ma;;ti atent :-"·'

Dupa o iarn a lnceputa violent ?i sfarr:: ita In lntuneric. ?tiam ?i simteam ---- -------------- -------- - -- co nstruite din
r·;"'· . ~
un singur adevar ca voi vietu i doua vie~i . una ascunsa . alta In plina oportun ism ;;i din
--- -- - - - ---------------------- dorin\a de a ob\in e
lumina -:--·; ·. ~

- --- - - - - - - - diverse beneficri .

Cea subterana ma va sta pani r:: i. pus Ia lncercare. In timp de criza. voi ------ ---- -
• da na ~ tere unor -r-·;·_.

?ti sa aleg. ---------------- situa\ii hilare

. . . -i'·.-
(Mircea Eli ade. Romanu l adolescentu lui miop) {personaJel e create de
-- -- ----------- 1. L. Carag iale) :-''"-·

:-· ;··.-

1. Fonnuleazii riispunsuri la intrebiirile de mai jos, re{eritoare Ia

----------- ---- -----------
situatia de comunicare din textul citat: -------------------------- CONCLUZIE
a. Ci ne ar putea fi receptorul textului dat, avilnd fn vedere sco pul comuniciirii?
b. Ce tip de text este acesta (argu mentativ, descriptiv, epistolar, informativ, , __ ---- - - -------------------- • disimularea poate fi
motivata de doua
memorialistic, narativ etc.)? Motiveazii-~i riispunsul. ---------- lucruri difente pe de o
c . Ce elemente importante de con~i nut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici parte. de dorin\a de a
fn textul dat?
------ -- - -- --- -- ne pune Ia adapost de
prosibilele dezamagiri
2. Care este piirerea ta despre discrepanta dintre aparentii $i esenfii? ---- - -- - ------ -- ------------ ~i. pe de alta parte, de
Sustine cu argumente opinia enuntatii $i redacteazii un eseu, -- --- ---------- dorin\a de a ob(:rne _- ; .-
completiind schema unniitoare: ------- anumrte avantaJe
·-· ~ ·...
-----------
~~~:..~-~
~~:_·~~~-c.
 IV. Subiecte tip II pentru proba scrisa de Bacalaureat
FILl ERA TEORETICA - PROFIL REAL, FILl ERA TEHNOLOGICA, FILl ERA VOCATIONALA
1. Scrie un text d e t i p ar g umentativ de 150-300 d e cu v inte desp r e
fenomenul migra ~i ei ~ i efectele acestu ia pe termen l un g.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebu ie:
• sa respeqi st ru ctura disc ursul ui de tip argum entati v formula rea 1deil or in scris. uti lizarea
mij loa celor li ngv istice adecvate exprim arii un ei aprec ieri, 8 puncte
• sa ai cont;inutu l adecvat argumentarii pe tema data formularea ipoteze i/a propriei opinii
fat;a de prob lem atica pusa in di sc ut;ie. enunt;area 'l i dezvoltarea co re spunza toare a doua
argumente adecvate ipoteze i, formularea un ei co ncluz1i pert in ente; 16 puncte
• sa res peqi no rm ele lim bii litera 1·e (regi strul st ili stic adecv at. norme le de ex primare. de
ortografi e ;;i de pu nctuat;1e) ;;i prec izarea privind numaru l de cuvi nte . 6 puncte
NOTA! fn vederea acordarii punctajului , textul trebu ie sa fi e In conco rd ant;a cu problematica
pusa In discut;ie.
Nu sunt obligatori i exemplele din opere literare.
z. s crie un t ext de tip argumentativ de 150-300 d e cuvinte d esp re
pastrarea obiceiurilor na~ionale fntr-o e ra a globaliza rii .
in elaborarea textului de ti p argumentativ, trebuie:
, sa resp eqi structura discursului de tip argumentat1v formularea 1de1l or Jn scns, ut 1l izarea
nniJioacelor lingvist1ce adecvate exprimarii unei aprec1eri ; 8 pu ncte
, sa ai cont;l!l utul adecvat argum entarii pe tema data . fo rmularea 1poteze1/a propne1 opini1
fat;a de prob lematJca pu sa Jn d!scut;1 e. enu nt;area ;;i dezvoltarea cores punza toare a doua
argumente adecvate ipoteze i. fo rmularea une i concluz1i pertinen te; 16 puncte
, sa respect;i normele limb ii literare (reg istrul st ili st1 c adecvat, normel e de ex prim are, de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i preciza rea priv1nd numa rul de cuv1nte. 6 puncte
NOTA! fn vederea acordarii punctajului , textul trebuie sa fie In concordant;a cu problem atica
pusa In discut;ie.
Nu sunt obligatorii exemplele di n opere literare.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -·
----------------------------------------------- -
-- ---------------------- - -----------------------~

- ------ - ----------------------------------------~

- ------- - ---------------------------------------~

·- -------- -------- - -------------------------- - ---- ~ --- --- -- ---------- -- ------------------------------

- ------ -- ------ - --------------------------------~~

- ---------- - -------- - - - ---------- - -------------~

- - ---- - -- ---- -------- - ---------------------------~~

·--- -- - - ---- - ----- - ------------------------------ ---- -------------- - ---------- - ---------------------~

·-- ----- - --- - -- ----- - -------- - --------------- - --- --- - - - - --- - - --- ----- --- ------ -- - - --------- - --------~

·----- - - -- - ------------- ------------------ - -- -- - - ---- ----- - -- - --------- - --- - -------- ----- -- ---------~

--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _, __ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -.- ·~-

- - -- - --- - ----- --- ------ - - -- - - - ----- - ---------~

- - - -- - - -- - - - -- --- -- - - - ----- -- - ---------- - ----~

· - -- ----- --- - ----------------------------------- -- ? -- -------- - - - -- - ----- - - - - - -----------------------~

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1·--
------------------------------------------- -·
. -------------------------- - ---------------- ·---- --1·-- --------------------------------- - ---------- ~ :

----------------------- - - - --------------------- -~- :-

--------- - -------------- - ------------------ ~·

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- , .. .-._.

--------------------------------------~--- - -~
~r···--~·
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - -- ·- - --·· ·_
 3 . Scrie un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
efectele jo curilor vide o asupra adol escen~ilor.
in elaborarea textului de tip argument ati v , t rebuie:
• sa respec ~i struct ura d1scursului de ti p argu me ntativ: fo rmula rea ideil or Tn scris. ut ilizarea
mijloace lor lingv1St1ce adecvate expnmar11 une1 aprec1en. 8 puncte
• sa ai co n~inutul adecvat argumentarii pe tema data form ula rea ipotezei/a propriei opiflii
fa\a de pro bl em atica pusa Tn di sc utie. enu ntarea ~ i dezvo ltarea co respunzatoare a doua
arg um ente adecvate ipotezei. form ul area unei con cluzii pertin ente; 16 puncte
• sa respeqi normele li m bii literare (registrul st ili sti c adecva t. norm ele de ex prim are. de
ortogra fi e -;; i de punctuat ie) -;;i preciza rea privind numa ru l de cuvinte . 6 puncte
NOTA! in vederea acordarii punctajului , textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In di scutie.
Nu sunt obligatorii exe mplele din opere literare.
4- Scrie un text de tip argume nta tiv de 150-300 d e cuvinte despre
beneficiile digitaliza rii cii~il o 1~
in elaborarea textu lui de ti p argumentativ. trebuie:
, sa respe(\1 structura d1scursulu1 de tip argumentativ fo rmu la rea icJeil or Tn scri s. utlli za rea
rniJio acelor lingvist1ce adecvate expnmar11 une1 aprec1en. 8 puncte
, sa ai continutul adecvat argumenlani pe tema data. formularea ipotezei/a propri e1 op in11
fa\a de probl ematica pusa Tn di scu(1e. en unta rea -;; i dezvo lta1·ea co respunzatoare a doua
argum en te adecvate 1poteze i. fom1u larea unei concl uzii pertine nte; 16 puncte
, sa res peqi no rmele limbi 1 literare (registrul stllistic adecvat. no rm ele de exprimare . de
ortografi e <;; 1de punct ua(ie) ;;i prec1za re a pnvincJ numarul de cuvinte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordari i pu nctajul ui, textul treb ui e sa fie In concordanta cu pro blematica
pus!! In discutie
NU sunt obligatorii exe mplele din opere literare.

- ... 1,- ------- --------------------- -- ---- ----------- --~

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ,. 1 -
-------- ------ - ------------ ----------- - -- -----~-

- - ------- --------------------------- --- ---------~

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -1.--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ------

--- -- --- -------------------- ----------- ----- -- -~-

- ------ --------------------- ---- --- ---- - --- --

-- --- ------ - ------ ----------- - ---- - ----- -- ------ -~ - --- -- ---- -------------------- -- - ------- ---------~

-- --- ---- -- ---- -------------- - --- - - - ---- -- ----- -- ~- -- ------- -------------------- -- ----- ---- --------~

-- -------- -------------------- -- ------ --- --------~

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --· - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·..,.:t·__

----------- - ----- - - - -- -- -- - ----- ---- - - - - --- - -- - ---- - --- - ------ - ------ -- --------------------------- -0'
- --------- -- ------ - - - -------- ---- - - -- - - -------- --~-- - ---- - -- - - - --- ----------- --- - -------- - -------- -~-

--------------- -- ------ - ------ ------- -- ---- - - -~-- - -------- ------------ - --- --------- - - - ------ ----~

------- -- ----- --- ----- - ------- -------- - ------ -f-- -- ------------- ------ -- ---- ------ - ------------ -0
- -- - - -- - - ----- - ------- - ---- -- - ------ -- -------- --
------- --------------- --- ---------- - -- ------- - .,..:··.-

-- -------------- ----- ----------- ------- -------

-·-- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~ .-
~-- - ------ --------- ---- -------- -- -----------------
-- ------ --------------------- --- --- ----- ------
I . . .... _
---- ------------- --- ------------- ---- ---------

~'~:- \--'~= ===================================--- ======================~ =· =============~<:~;

 5. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
impactul aparitiei intemetului asupa vie~ii oamenilor.
·n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa re specti structura discursului de tip argumentativ formula rea ideil or In scris. ut llizarea
mijloacelor lmgvist1ce adecvate exprimarii une1 aprecien ; 8 puncte
• sa a1co ntinutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a proprie1 opi nii
fat;a de problematica pusa In discut;1e. enuntarea ;;i dezvoltarea corespunzatoare a doua
argumente adecvate 1poteze1. formularea unei concluzii pertinente ; 16 puncte
• sa re spect;i norm ele limbi i literare (registrul stilistic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privmd numarul de cuvi nte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordi:\rii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.
6. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
retelele de socializare !?i rolul pe care fljoaca fn societate.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie :
• sa respeqi structura discursului de tip argumentativ: formula rea ide1lor In scris . utilizarea
rnijloa celor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri. 8 puncte
• sa ai con t;inutul adecvat argumentarii pe tema data : formularea ipotezei/a propriei opinii
fat;a de probl ema tica pusa In discut;ie. enunt;area ;;i dezvo ltarea corespunzatoare a doua
argumente adecvate 1potezei. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa re speqi norm ele limbii literare (registrul stil1 stic adecvat. norrnele de exprirna re. de
ortografie ;;1de punctuat;1e) ;;i precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte
NOTA! In vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pus!! In discut;ie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

---------------------- - ----------------------- 3
---- --------- - ---------------------- ---------- ~
~-------------------- - --------- ---- --------------

-------------------- ----- --- - -------------------- ~

---------------------------------------------- ~

----------- - -- -- ------------------------ --- -- - ~·

--------- --- ------------ --- ---------------------- ~

---- - ------------- ----- - - - --- -----------------~

- -------------------------------------------------
~ ----------------------------------------- ---- ---- ~
- -- ----------------------
-------------------------------------------------- ~

--- - - - --- ------ ---- --------------- ---- ----------- ~ --- -- ------------------------------- -- -- ------- -- ~~ ~

--- -- -- - ---------------------------- - ------- ----- ~

--- ---------------------------------------------- ~

----------- --- --------------------- - --- ------ A.

---- -- --------------------------------------- ~ c

~- - -- --- ------------------------------------ ----- - ~

- -- - - - - - -- - --- - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .-i'

---- --------- ------ -------- ------------------- ~

------------------- - ----------------------- ~)

I
t·b~~-:-·
~~~~~~~~~~~~=~~~~=~~~=~~~=~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~!~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~=~~~~==~~~~~~~~~~~~~~~~~
fi32'.
~·In . ~--------- - - - - - - - -
/L _
j __ ----------------------------------- ---
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ___
__ fi3"3\ - - - - - -:.·~·
~.;-
 7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-3 00 de cuvinte despre
conflictul dintre genera~ii.
In elaborarea textulu i de tip argumentativ, trebuie:
• sa 1·espeqi stru ctura discu rsulu1 de t ip argumentativ forrn ula1·ea idei lor In scris. utilizarea
miJioacelor lingv1stice adecvate expriman1 unr::1 aprecien. 8 puncte
• sa ai con\inutul adecvat argumentari i pe tema data formularea ipotezei/a propriei opi nfi
fa\a de problema t1ca pusa In di scu\ie. enu n\area ;;1 dezvo ltarea co respunzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei. formularea unei co ncluzii pertinente; 16 puncte
• sa res pect;i norme le limbii lite rare (registru l stili stic adecvat. no rm ele de ex primare, de
ortografie ;;i de pu nctuat;ie) ;; i prec1zarea priv md nurnarul de cuvmte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului. textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.
8. scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
faptul cii unii oameni poartii o mascii .
ln elaborarea textului de t ip argumentati v, trebuie:
, sa respeqi structura discursului de tip argum entativ forrnularea ideilo1· 1n scris, util1za rea
rn iJ ioacelor lingvistice adecvate exprimarii une1 aprec1en . 8 puncte
1 sa ai cont;inu t ul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a proprie i opini1
fala de problematica pusa In discut;1e, enun\area ;; i dezvoltarea coresp unzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
, sa respect;i normele limbii literare (registrul stili sti c adecvat. normel e de exp ri mare. de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privmd numaru l de cuvi nte. 6 puncte
NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

-. !""- --------------------------------------- -------- ~

---------- - - -- - ---------------------------- ---~

------- ---------------------- ------- ---------- --- L---- ---------- ----------------------------- -------

------ ---------------- ---------------- ---------- - l -~---------------- ------------------------------- ~

~--- -------------------------- -- - ----- ------- ----

----------------- ---------------------------------

---------- --------------- ---------------- ------- - ~ ---- ---- --- --- -- -------------- -- ------------- ----~

------------- -------- ---------------------- ------~-------- -- --- - - --- -------- --------------------- -- ~

·----------- ----------- ----------------- ------- --- ~ ------------- ---- --- ----------------------------- ~

·----- ------------------ ---------------- -------- --~------------------ ------ -- ---------- --- --------- -~

------------------------------- --- --------- ------ ~

----------- ---- ----------------------------- ----~ ---- -- --------- ---------- --- -- ------ ----------- -- ~

... ___ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- _ ;

l- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
. . .. ---
·-------- ------------- -------------------- ------- ----- ---- -- ------------ ------------------------- ~

, .•,c:··--e.
' '- - - - -fi34'
--- -- -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - -· --- -- -- - -- - - ---. j. -------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -~
- - - - - - - - -<·~
·~ l ". -~~---- -- ------------- - - - - - - ----- - - - - - - ·- - -- --"" ... . __ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~::
: i
 9 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre 1o. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre
importan~a existen~ei bibliotecilor pub/ice. e[ectul placebo.
1n elaborarea textului de tip argumentativ. trebuie: in eiaborarea textu lui de tip argumentativ, trebuie:
• sa respecti structura d1 scursulu i de tip arg umentativ. formularea ideilor in scris. utilizarea , sa respecti structura discursu lui de tip argumentativ formula rea ideil or in scris. utiliza rea
mijloa ce lor lingvist1ce adecvate exprimani unei aprec1eri. 8 punct~ rriJioa ce lor lmgv1 St1ce adecv ate expnman1 une1 aprec1en . 8 puncte
• sa ai continutu l adecvat argumenta1·ii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opinii , sa ai co ntmutul adecvat argumentarii pe tema data: formu la rea ipotezei/a propriei op 1n ii
fata de probl ematica pusa In discutie. enuntarea ~ i dezvo ltarea corespunzatoare a doua fa la de problemat1ca pu sa In discuti e. enuntarea ~ i dezvo ltarea cores punza toa re a dou a
argumente adecvate ipotezei. formularea unei concluzii pertinente: 16 puncte argurn ente adecva te ipotezei. formularea un ei co ncluzii pe11ine nte: 16 puncte
• sa respecti norm ele lirnbii literare {1·eg istru l sti li stic adecvat. norm ele de exwima re. de , sa respec ti norm ele lirnbii li te rare (reg1strul stili stic adecvat. norm ele de ex primare. de
ortog rafie ~i de punctuatie) ~ i precizarea privind numarul de cuv inte . 6 punct~ ortografie ~i de punctuati e) ;;i precizarea privind numarul de cuvin te. 6 puncte
NOTA! In vederea acordarii punctajului . textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica NOTA! Tn vederea acordarii punctajului. textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica
pusa in discutie pusa in discutie
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

~- - ----------------------- --- --------- - -- -- -----

------------------------------------------- -- ·
·--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---~-------------------------------------------------- ,,·

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - -
,) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - '.
------------------------------------------- -- (
_ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -------- - - - - - - - - - - - -- ~~ -- -- -----------------------------
... -- -------------- - -;~,

--------------------------------------------- - ('
~--------------- - ---- -- --- -- ------- ------------- - ---------------------------------------------- - i
------------------------- -- --------- -- -- -------- ------ - ------------------------------------ -- ('
··- - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - -L---- - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - •t

· --- - ------- --- -- - ------------------ ------- ---- -------- ------- - -- - ------- - --------- --- ------------ -- ~

~ - -- -------------- --- -- ------------ -------- -- --------- -------------------------------- -- ----------- - ~

. ._ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -·---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ;t·

- --------- -- -- -- ---- ------- -------- ------- - -----~---- ------------------------ -- -------------------- ~

· - --------- ----------- - ------------------------ --~---- --------------------------------------------- - ~

-------------------------------------------- - ~

- ---------------------------------------------~

... ,. --- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ~'

---------------------------------- -- ---- -- -- -~1---'-- -- -- --- - --- --- -- -- -- ---- - ----- - ------- - -------- - --i-

-~'1---
------------- - -------- ----- - - - - ---- -- - - ----- ---------------------------- -- ------------- --
_. . ...... ___ ------------------------------------------ -- - ·
- - --- - - -- - - ------------- -- -------- -- -------
- --
... "1 .... _

~;.-~- ',~~=== =============== ======= == == ===== -- -===================================~-:~:\

........
,.. -

_..;, ""I..._ ....

 11. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
reciclarii.
In elaborarea textului de tip argumentativ , trebuie :
• sa respeq1 structura d1scursului de tip argumentativ formularea ideilor In scris, uti lizarea
miJioacelor lingv1stice adecvate expnman1 une1 aprec1en . 8 puncte
• sa ai conti nutul adecvat argumentarii pe tema data: forrnul are a ipotezei/a propriei op ini 1
fata de probl ema ti ca pu sa In discutie. enun tarea ;;i dezvo ltarea cores punzatoa re a doua
argume nte adecvate ipotezei. formul area unei concluzii pertinente ; 16 puncte
• sa respeC\i norm ele limbii literare (registrul st ili stic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuatie) ;;i precizarea privind numarul de cuvi nte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului. textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In discutie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare .
12. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
promovarea produselor lo cale fn detrimentul celor intemational e.
In elaborarea textului de tip argumentat iv, trebuie:
• sa respeqi stru ctura discursului de t1p argumentativ formula rea ideilor In scris, util1 za rea
rnijl oacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprec1en ; 8 puncte
• sa ai co ntinu tul adecvat argumentarii pe tema data . form ularea ipoteze i/a prop ri ei opinli
fata de problematica pu sa In discutie. enuntarea ;;i dezvo lta rea co re spunzatoare a doua
argumente adecvate ipoteze i. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa respe(\i normele limbii literare (reg istru l stil istic adecvat. normele de exprima re. de
ortog rafie ;; i de punctuatie) ;;i precizarea privind numarul de cuv inte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acord!:'irii punctajului , textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In discutie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

·--------- -- ------------ ------------- --- ---------- ~

------------ - --- -- -- ---- -- -- ---------- - -- ----- ~

------------------------------- -- ---- - ---------

-------- --------------------------------------- - - ~

-------- ---------------------------------------- ·
----------------------- ------- ------------------ ·
-------------------------------- --- ------- - -----
----- -- -- --- ------------------------------------ - ~------------------------ --- ------------ - --------- ·

------------ -- --------------- ------------------- - ~------------------------ -- ---- - ------------------ ~

--- ------ -------- --- - --------------------------- --------- -------------------------------------------

~------------- - ------------------------------ - ---~ --- -------------------- --------- ------------ ----- ~

~------------------------------------------------~ -------- - - --------------------------------------- G

~--------------------------------------- - ------- -r---- -- -- ------------------------------------ - ---- '

-- ----------------- --- - ---- - ---- - --- -- --------- -- ·

- ----------- - ---- ------------------------------- ~

--------------------------------------------- .... _------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,-

- - ------------------------------ --- --- -- ---------

________ _________________________________________ ;

~----------------------------------------------- - r --- ----------------------------------------------

------------ -- -- ------------------------ - ------

;~ ~-~-,~== ================ ==================== =~~r~~~==== === === ==== ====== ============= ====~·~.:-,
 13 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre 14. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importan~a
responsabilitatea de a face alegeri . existen~ei unor programe sociale.
·n elaborarea textulu i de tip argumentativ, trebuie: in eiaborarea textului de tip argumentativ, trebuie :
• sa respecti structura di scu rsului de tip argume nta tiv formula rea ideilor in scris. utilizarea , sa respeqi structura dt sc ursulut de ttp argumentattv: formularea tdetlor In scrts. uttltzarea
mijloacelor lingvisttce adecvate exprimant unei aprecieri; 8 puncte rntJioa celor lingvt stice adecvate exprimarii unei aprecie n. 8 puncte
• sa ai continut ul adecvat argumenta rit pe tema data. formularea ipotezei/a propriei opinii , sa at con\tnutul adecva t argumentani pe tema data formularea ipotezet/a propriei op init
fata de probl ematica pusa in discutie. enuntarea ;;i dezvo ltarea corespun zatoare a do ua rata de problematica pusa in discutie. enuntat·ea ;;i dezvo ltarea cores punzatoare a doua
argum ente adecvate ipotezei. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte argumente adecvate ipotezei. fo rmul area unei concl uzii pertinen te; 16 puncte
• sa re speqi normele limbii literare (registrul stili stic adecvat. norm ele de exprim are. de , sa re spec\i normele limbii literare (registru l stili st ic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuati e) ;;i precizarea privind numarul de cuv inte. 6 puncte ortografie ;;i de punctuatie) ;;i precizarea privind numarul de cuvtn te . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica
pusa in discutie. pusa in discutie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

~ ----------------------------------------------- - ...... ,~ ,... -- - -- - ----------------------------------------- ~

--.I'
-- - -------------------------------------- - ----,
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - __ ,,
--. - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - ·- - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - - - t .- ----------------------------------------- ---- -- ~

--- - ------------------------------------------- ~

--- - - ---------------------- - ----------------- ---- ~

----- - ------------------------------------------- ~

-- --- -- --------- -- ------- --- ---------------------- ~

r- ------------------------------------------------ •
___ __ ____________ __ _____________________________ _;-- --------- --------- - ----------------------- - ---- ·
~--- - - --- - - -- - ----- -- ----------- --- ------------- --~-- --------------------------------- - ----- - - - - ----

----------- --- --- - ----- - ---- - ------ --- ----- - --

- ----- -------- --- --- -- ------------------------ ~

~-- - ---------------------------------- - --------- - -- - -- - ---------------------------------------- ;

~-------- ----- -- -- ------------------------------ - -- -- - -- - -------------------------------------
---------------------------------------------- -- -- - ---------------------- ----- ------------- -- - ~

~-- ---- - ------ ------------ - --------------------- --------------------------- ---- --- -- --- -- ---- :
~~~------- ·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ;

_IJ4()'\___ ---- -------------------- - ----- - --------

--- ==================================~-;,:
;}.'<: -...: - - - -
. ~ ".:-~- ---------------- -- -- - -------- - ---------
h ',
 15 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre 16. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre acceptarea
rolul ed u ca~iei fn alegerea cariere i . punctelor d e vedere dife rite d e ale tale .

in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie : in ela borarea textului de tip argument ativ, trebuie·
• sa respeC\i structura disCI.,n~s ului de tip argumentatlv formula rea 1deilor In sc ns. utilizarea • sa re spect;i stru ctura discur5u lui de tip argume ntativ formularea ideilor In scris. util1 za rea
mljloacelor lmgv1St1ce adecvate expnmar11 une1 aprec1en . 8 puncte rniJIOacelor lingv1St1ce adecvate expnmar11 une1 aprecien : 8 puncte
• sa ai cont;inutul adecvat argume ntani pe tema data tormu larea 1potezei/a propriei opi nii • sa a1 co nt;inutul adecvat argum en tarii pe tema data . formularea ipotezei/a propri ei op in1 i
fat;a de problematica pusa In discut;ie. en unt;area ;;i dezvoltarea co respunzatoa re a doua fat;a de prob lematica pusa In d 1 sc u~ie. en un t;area ;;i dezvoltarea co resp unzatoa re a doua
argum ente adecvate 1potezei. formularea un ei co ncluzi i pe1tinente : 16 puncte argumente adecvate ipotezei. form ul area unei co ncluzii pertinente : 16 puncte
• sa respect;i norme le limbi i literare (reg istrul stilistic adecvat. normele de exprimare. de • sa respect;i norm ele limbii literare (registrul stili stic adecvat. normele de ex primare . de
ortografie ;;i de pu nctuat;i e) ;;i preciza rea privind numarul de cuvinte. 6 puncte ortografie ;;i de punctuat;ie ) ;;i precizarea p!"ivi nd numarul de cuvinte 6 puncte
NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie. pusa In discut;ie .
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare. NU sunt obligatorii exemplele din opere literare.

-------- - ------- - ------------------------ --------~ ------- - -------------- ---------------------------

--------------------------------------------- -- -. 1 -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ------ --- - -- ---

- ---------------------------------------- ---------~---- ------------------------------ ------------- ---

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -l- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

------------------------------------------ - - --~--- -----------------------------------------------

... ------- - ---- --- - - - - --------------------- ----------

--------------------------- - -------------- --------
- - - - - - - -· - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -i- - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -!-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '

---------------------------------- --- ----- ---- -~ ---- --------------- - ----------- - ------- -- --------- '

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -·--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '

---------- --- --------------------------- - - ----- ---- -- --- - - - --------------------- ------ -- - ---------- '
- -------------- - --- ---------- ----------------- ---~-- - - ------- -- - - --- - - - -------------------- - ------- '

·~·- - - - - - - - - - - - - - - -· - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- _, __ -- - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

---------------- - ----- -- ------- ------------------~ -- - - - --- - ------ --- ---------- - ------- --- ------ - --- ·

--- - -------- - -------------- - -- -- ------ ----------

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -r--
·-!- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---t"----
_ ... i ... _

~------ ------ ------------------ -- --------- ----- -

*------------------------ - ---- -- ---- - ---- --

. , -.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _..... -_

·'·· ·,·:- - - =---tJ - D- --------------- ----- -------------- ----

... l ..... _

(<;:,- ~;'C 142

. ~ ---------------- - - - ------------------------ - ---
--"L:' - - -
==================================~:·
 1s. Scrie un text de tip a rgume ntativ de 150-3 00 de cuvinte despre
17. Scrie un text de tip a rgumentativ de 150-300 de cuvinte desp re imp o rtan~a
obiectivitiWi fn mass-media. pastrarea integrita~ii , indifere nt de s itua ~i e .
in elaborarea textului de tip argumentativ , trebuie : in elaborarea textului de tip argumentativ. trebuie :
• sa respect;i stru ctura discursului de tip argurnentativ fo rmula rea 1dei lor In scns . utilizarea , sa respect;i structura discursulcu de tip argumentativ: formula re a idei lor in scris, ullli za rea
miJioacelor lingv1St1ce adecvate expnmarii une1 aprecien , 8 puncte rn 1Jioacelor l1ngv1stice adecvate exprimarii une1 aprec1eri; 8 puncte
• sa a1 con t;mutul adecva t argumentari1 pe tema data formularea ipotezei/a propriei op 1nii , sa ai cont;inutul adecvat argumen tarii pe tema data: formula rea ipotezei/a proprie1 op in1i
fat;a de prob lematica pusa In discut;1e, en unt;area ~ ~ dezvo ltarea coresp unzatoa re a doua fat;a de problematica pusa i n discut;ie, enunt;area ~i dezvo ltarea corespunzatoare a doua
arg umente adecvate ipotezei. formula rea un ei co ncluzi1 pert1nente; 16 puncte argumente adecvate ipotezei, forrnularea unei conc luzii pertmente; 16 pu ncte
• sa respect;1 normele limb ii literare (regi strul st il1 sti c adecv at, normele de exprimare, de , sa respect;i normele limbii literare (reg istrul stilistic adecvat, normele de ex pri rnare. de
ortografie ~ i de punctuat;ie) ~ i prec izarea privind numarul de cuvinte . 6 puncte 0 rtografie ~i de punctuat;1e) ~i precizarea priv md nurnaru l de cuvmte. 6 puncte
NOTA! in vederea acordikii punctajului . textul t rebui e sa fie In concordanta cu problematica NOTAl Tn vederea acordarii punctajului. textul trebuie sa fie In concordanta cu pro blematica
pusa In discut ie. pusa in discutie
Nu sunt obligatori i exe mpl ele din opere literare . NU sunt obligatorii exemplele din opere literare.

---- --- ------------------------------------------ ------------------------------------------------·

~------------------------------------------------ --- - ------ ------------ - -------------------------~ ·

~- ---- --- -------- ------------------------------- -- --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~------- .... ,

~. ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - I - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . . : ._

~-- -- -------------------------------------------- - --- ------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ...:,

~----- --------- --------------------------------- --

-- - ------------------------------------------------
,._ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ~ -------------- -------- ----- -------- ---- ----------- _, ,,

....... - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 4 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ....

-- -------------- -- -- - ----------------------------·
- --- --- ---- ---- ------- --- ---- - -- - ---- ------------~~

.. ------------------------------------------------·r-------------------------------------------------..
~ -------- --- ----- ------ -- ---- ----- --------- --- - -- -

-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "
~ ------------------------------------------------

~-----------------------------------------------

1~- --- ------ ------------ ------------------------- - ---------------------- - ----------------------

~- --- ------ ------- ---------------------------- -- ---------------------------------------------

_'-{. . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---"1'----

~-~,;~= =====================================~ ~~:~~_ --- ===================================~;.> ,

.... ....
 19. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
faptul ca practica trebuie sa aiba fntotdeauna un fundament teoretic.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respeqi structura d1scursului de tip arg umentativ formula rea ideilor In scris. utiliza rea
miJioacelo r lmgv1stice adecvate exprimarii unei aprecieri; 8 puncte
• sa a1 co nt;inutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opinii
fat;a de problematica pus a In discut;ie. en unt;area ;; i dezvo ltarea corespunzatoare a dou~
argume nte adecvate ipotezei. formularea unei co ncluzii pertinente ; 16 puncte
• sa respect;i norm ele limbii literare (registrul stilistic adecva t . normele de exprimare . de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privind numa rul de cuvinte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului , textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In discutie.
Nu sunt obligatorii exemp lele din opere literare.
zO. Scrie un text de tip argumenta tiv de 150-300 de cuvinte despre necesitatea
respectarii reg ulilor pe ntru a avea o societate norma/a .
In elaborarea textului de tio argumentativ. trebuie :
, 5a respect;i structura d1scursului de lip a1·gumentat1v fOITnu larea 1deilor In sms. util1zarea
mijloacelor IJngviStiCe adecvare expnma111 une1 aprec1en. 8 puncte
, sa ai cont;inutul adecvat argumentc''lr11 pe tema data formularea ipotezei/a prorne1 op in11
fat; a de prob lemat ica pu sa In diSCU\Ie. enunt;area ;;i dezvo lta1·ea corespunzatoare a doua
argumente ade.cvate ipoteze1. formul area unei conc luzii pertinente; 16 puncte
, sa respect; i no rme le l1mbii l1tera1·e (registrul st1li stic adecvat. normele de exprima1·e. cl e
ortografie ;; i de punctu at;1e) ;;1preciza rea pnvind numarul de cuvinte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului . textul trebuie sa fie In concordanta cu probl ematica
pusa In discut;ie .
Nu sunt obligatorii exemplel e din opere literare.

~----------------------------- ------------------ . . ... - ----------- -------------------- ----------- -----~ .

~-------------- -- -------- ---- ---- -------------- -- ---------------------------------------------J
-. - - - - - - - --- ---------------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- ... ,_- - --- -- ----------------------------------------J
------- ------------ - --------- ------------ ------ ·
~--------------- ------ ---- ---------------------- -- ---------- ---- - ----- ---------------------- ----··
---------------------------------------------- -- ------------ ------------ -- -- ---------- -- -- -----·

____________ ________________________ ___ __ __ _____ ;

·~ - - ---- -- --------------------------- - ---- - ---- ---~ -------------- ------------- ------------ --------- -·

~--------------------------------------- ---------~--- ----------- --- --- -- --- - -------------- -- --- ----~

--- ---------- - - -- -- -- --- -- -----------------------·

------------------------------ --- - ---------------~--- ---------------- --- --- -- ------------------ --- -·

·~------------- --------------------- --- -------- --- - ------------ -------------------- ----------- -----'

~-------------- -- -------- - - -------- -- ---------- --- ------------- ------- --------- - ----- - ------ -- -- ·
~----------------------------- -----------------

----------- -------- -- --- - ------ ----- ----------

~--- --------------------------------------------- ---- ---------- ---------------------- - - -- ----------··
------ ----------------------------------------··
'1 '- - - - ------ -- ---------------------- - ------ - - - - - - - - - ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ..
~--------------------------------- ---------------1------- --------------------------------------- -- -·

6<;:~- -.';~~= =================== == == == === ==========~l~~~== ========= ==========================~:>-

 21. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
promovarea unui stil de via~ii saniitos.
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respeC\i structura discursulu i de t ip argumentativ: formu larea idei lo r In scris. utilizarea
miJioacelor lingvistice adecvate exprimari1 une1 aprecieri; 8 puncte
• sa a1 con\mutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opinii
fa\a de problematica pusa In discu\ie. enun\area ~i dezvoltarea co res punza toare a doua
argumente adecvate ipotezei. form ularea unei concluzii pertinente ; 16 puncte
• sa respeqi normele limbii literare (registru l stili stic adecvat. normele de expri mare. de
ortografie ~ i de pu nctua \ie) ~i precizarea privind numarul de cuvinte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului , textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discutie.
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.
zz. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
profesorului fn procesul de fnva~are.
in elaborarea textului de tip argumentativ , trebuie:
, sa respeqi structura discursului de tip argume ntativ: formularea ideilor In scris. utilizarea
rniJi oacelor lingv1st1ce adecvate expnm ani unei aprecieri; 8 puncte
, sa ai con \inutul adecvat argumentarii pe tema data : formul area ipoteze i/a propriei opinii
ra~a de problemati ca pusa In discu\ie. enun\area ~i dezvo ltarea corespu nzatoa re a doua
argumente adecvate ipotezei. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
, sa respe(\i normele limbii literare (regi strul stil istic adecvat. no rme le de exwim are . de
ortografie ~ i de punctuat;ie) ~ i precizarea privind num aru l de cuvinte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie .
Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

~---- -------- - ----- --- --------------------- -- ----

·-- ---- -- -- - -------------- -- -------------- - -------

-~- -- --------------------------------- ---- -------- ~ ---------------- --- ------- ------- ----------------

~---- ---- -- - -- -----------------------------------

~ ------------ - -----------------------------------

·-- -- - --------------------------------------------
~- ------------------------------------------------

~------- - --------------------------------------- -~ ---- - ----------------------------------- ----- ----

-------- -- - - -- -- --- --- ----------- ---- ----------- -~- --------- - ------------------------------ - ---- - --

·.'.-- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --
~ -------------------------------- - -- - ------------ ~-- -- - --------------------------------------------

·-.-.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --

~- ---------------------------------------------- --

__ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -
.,_,

·-.------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~- --------------------------------------------- --T--~- ------ ------------------------ ---------------

·----- - ----- ----- - -------- -- - -------- ----- --- -~--- ---- ---- -------------- -- ------------- -----
_....... _
-- -------------------------------------------
·- ----- -- ----------------------- ----------- ---
-- ------------------------------------------- --------- ------------------- ---- -- ---- -------- - --
-------- ---------------- ----- -- -- - ----- -- --- -------
... ~'-

~: -.-'.~-~;: ~==- ======- ===============- =============_,,,_ =====================================~· ......_... 1!·-

 FI Ll ERA TEORETICA - PROF ILUL UMAN IST, FILl ERA VOCATIONALA - PRO FILU L PEDAGOGi c
1. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
maturiza re !?i impli ca~iil e aceste ia.
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie :
• sa r·espect;r structura di scursului de t ip argu menta t rv formularea rdeilor In scris . utilizarea
rnijloacelor lingvistrce adecvate exprimarir unei aprec ieri; 8 puncte
• sa ai con1;inutul adecvat argurnentar·ii pe tern a data for·mular·ea rp otezei/a propriei opinii
fa\a de prob lemati ca pu sa In di sc ut;ie . enun \area ;; r dezvo lta rea corespunzatoa re a dou~
argurnente adecvate ipotezei, for·mul area uner concluzii pertinente; 16 puncte
• sa res pec1;i normele limb ii literare (registrul strlr st rc adecvat. no rme le de exprimare, de
ortogra fi e ;;ide punctuat;ie) ;;i prec rzarea pri vrn d numa rul de cuvrn te. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctaju lui, textu l trebuie sa fi e In co ncordanta cu pro bl ematica
pusa In discut;ie.
---------- - ------ --------------------- ---------
------- ------- --- - ---------------------------- -- - 1------------------------ ------ ---- ------------- ---
0------- ---------------------- -------- ---------- - ------------ - ---------- ------ -- ---- -- ----------
-------- -------- ------------------------- ------- - ~ - ------------------ ------------------------------ -
z. scrie un text de tip argumentativ de 150-3 00 de cuvinte despre
respectarea muncii celuilalt.
• sa respect;i stru ctu ra discursu lu i de tip argumentativ formula rea ideilor In scrrs. utilrzarea
rnijloacelor li ngvistice adecvate exprrmarrr uner aprecrerr ; 8 puncte
• sa ai con\inutul adecvat argumentarii pe tema data : forrnula rea ipotezer/a pro prrer opini r
fa\ii de probl ematica pu sa In di scu1; ie. enunt;a rea ;;i dezvo ltarea corespu nzatoar·e a dou a
argumente adecva te ipoteze i. form ul area unei co ncluzii pertrn ente; 16 puncte
• sa res pect;i norm ele lim bii lite rare (regi strul sti li sti c adecvat. normele de expri mare. de
ortografi e ;;i de pu nctuat;ie) ;;i precizarea privind numaru l de cuvinte. 6 puncte
NOTAl Tn vederea acordarii punctajului , textul trebui e sa fie In concordant;a cu pro bl emat ica
pusa In discut;ie.
------------------- -------- - --- - ------ -------

--------------- ------ -- --- -- ------------------ ~

------- ------------ ----- --- ---------- ------- - - ---~----------- - ----------- -------------------------- -

------------------------ ----------------- ---------

----- - ----------------- ------- - ------------------ -
-------------------------- --- -- -- ------ ----------~

- ----- - ------- - --------- ------ - - ------ ----------- -

- - -- -- - -- - -- - --- - ------------ -- ------------- ----- -
··.:·.-------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---- --- -- - - ---- - -------------------------------- --
·--.\.------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----------- ---- --- - - --- --- -- ---------- ------- --- - ------ ----- -
~----- -- ----- ------------ - --- --- ---------- ---- - -- ------ - - - -------------------------- --------
0-------- ------- ------------------------- -------
.._,J - - - ---------- - ------------------------------ -----~

~------- ----------- --- ------ ---------- ------- ------------------- ------------------ - -- ----------

------------------- ----------------------------
~-------- ----- - --- ------ ---- ---------- ------ --·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _.

~------- - - ------ -------- --- ------------ ------ - ------------- -------------------------- ---------

~------- ------ ------------------------------- ----------------- --------------------- -------
\. , -·.--·- --
~
'.~;·,. ~x.~
~ -----------------------------------------t---------------------------------------- --' --_,_ __
~-
~~
---- ·;~
. q------ - -------- --- -------------- ---- --------- - ----------------- ------- ----- ---- ---- - ---- .
._ ,,-- __
--- ------- ------- - - -- -- - -- -- --------
 3. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
imp o rtan~a originalitii~ii propriilor idei/ opinii .
ln elaborarea textului de tip argumentativ. t rebuie:
• sa re s pe c ~i structu ra di sc ursului de tip argum entativ fo rmul a rea 1dei lor In scri s. utilizarea
miJioacelor lingvistice adecvate expnmari1 unei aprec1eri. 8 puncte
• sa a1 co n~inutul adecvat argumentan1 pe tema data formularea ipotezei/a propnei opinil
fa~a de prob lematica pu sa In di sc u~1 e. e n u n~are a ;;i dezvo ltarea co res punza toare a doua
argumente adecvate ipoteze i. formu larea un ei concluzii pertin ente: 16 puncte
• sa 1·espe(\i norm ele limbii li te rare (regi strul stil1 st ic adecva t. normel e de exprim are. de
ort ograhe ;;i de p un c tu a~ i e ) ;;i preciza rea pri vind num arul de cuvin te. 6 puncte
NOTA! in vederea acordikii punctajului. textul trebuie 5~ fie In concordant~ cu problematica
pu5a In di5cutie .
4. scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
gelozie/ invidie $i efectele acesteia.
in eiaborarea textul ui de tip argu mentat iv. trebuie:
• sa respeqi structu ra d1 sc u1·sului de tip argu mentativ formula rea ide1lo r 1n scn 5. ut ilizarea
rn 1Jioacelor llllQV15tlce adecvate exp nman i un ei ap ree~en: 8 puncte
• sa a1 co ntinutul adecvat argumenti:irii pe tema data : form ularea ipotezei/a propn e1 op1nii
fata de proble mat ica pusa 1n d i sc u ~ie . e nun~ area ;;i dezvo ltarea co resp unza toa re a doua
argume nte adecvate ipotezei. fo rmul area un ei co ncluzii pert in ente; 16 puncte
• sa res peq i norm ele limb1i li te 1·are (reg ist rul st ili stic adecvat. norm ele de exprim are. de
0 rtograhe ;;1 de pu n ct u a~ i e) ;;i precizarea privind num arul de cuvin te. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului . textul trebuie 5~ fie In concordant~ cu problematica
pusa In di5cutie

~~-··---------- ---------- --- ------------------------ -4--

. ~ - ------------ -- --- ---- --- ----- --------- --------

~~---------- ------------ -- ----------------------- ---------- -------- ---------------------------- ··

" ------------------------------------------ - ----
"--- -------------------------------------------- -
----- - -------- ------------ ----- ---------------- -
~ ---------------------------------------- - ------ --

~- ------ - ---------------------------------- - ---- --

·-.-.. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ------ - ------------------------------- - --------

~ --------------- - ------------ - ------ - --- - - - - - -- --- -- --------- ------------ -------- - ---- -- -----------
~ -------------------------- - ---- - -- - ----- --- --- --- -- -------------- ----- --------------- --- --------- -
~ --------------- - -- - ------------------- ---- ---- --- ------- ---------- ------------ - --- - - - --- -- ----
~----- ---------------------------------- - ------ --- ------- ----------- --------- --- ----------- ---- -
~ ---------------------------- ---- ------- ------- --- 1 ____ ___ _ ______________________________ _____ _____ _

~----------- - - --------------------- -- ----------- -- ~- - ---- -------------------------------------------

': ·. ; - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - T - - -

'= ====:-================:: =====================_J ' __ =_ =

~>:-···-~
. ~------------ ------- ------- - ---- - --- ------------
====================================;: =====, .
~-·--
------ ----------------------------------------··
=r
 5. Serle un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
utiliza rea excesivii fn limbaju/ colocvial a unor cuvinte provenite din alte limb;.
I n elabora rea t extului de ti p argumentat iv, trebuie:
• sa res pecti stru ctura di sc ursulu i de tip argum entativ fo rmul a rea idei lor In scris. ut iliza rea
mrjloa celor lin gvistr ce adecvate exprimani uner apree~en; 8 puncte
• sa ai continutul adecvat argumentarii pe tema data . formularea ipotezei/a propriei opinii
fat a de probl emati ca pu sa In discut ie. enu ntarea ;; i dezvoltarea co res punza to are a doua
argumente adecvate ipoteze i. formul area unei con cluzii pertin ente; 16 puncte
• sa res peqi normel e limb ii literare (reg istrul stil ist ic adecva t . no rm ele de exp rim are. de
ortografi e ;;i de pun ctuat ie) ;; i prec iza rea privind num aru l de cuvinte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului , textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In discut ie.
6. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
;nechitate/ nedreptate ~i recunoa~te rea meritelor fn societatea co nte mpora na.
In elaborarea text ului de t ip argumentativ, trebuie·
• sa res peq i stru ctura di scursu lui de tip argume ntativ for·mu larea idei lor In scris. utiliza rea
rnijloa celo r lingvist ice adecvate exprimarir uner aprecren; 8 puncte
, sa ai contin utul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opin11
fata de problematica pu sa In di sc utie. enu nta rea ;; r dezvolta rea co res punzatoa re a dou a
argum ente adecvate ipotezei. formul area unei co ncluzii pertine nte; 16 puncte
• sa res peqi no rm ele limbi i lite rare (registru l sti listic adecvat. no rme le de expri mare. de
ortog rafi e ;;i de punctuatie) ;; i prec izarea privi nd numarul de cuv in te . 6 puncte
NOTAl Tn vedenea acordarii pun ctajului , textul trebu ie sa fi e In co nco rdanta cu probl emat ica
pusa In discutie.

~_,_:

~-~ --- ------ - ------------ - - ----- - -- -------- - ---- -- -- -

~--- --------- --- ------- - --- - - - - - - - --- - ------ --- -

....·~~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ~ -- -- - - - - -- -- - -- -- -- - ---------------------- -- ------ - .

~ - - - - - --- -- -- -- --- - -- -- -- - --- - ----- - - -- ----- --

0- -- - - ---- - --- - -- -- --- - -- - --- - --- - --- - --- - --- - - - -

•. -~
--- - - - ------ - ------- - ----------------- - - - -- - ---

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ .. r - -

< ---------- - - - --------- ------ - -- -- - ------ - ----- - -- - ------------------------------------------

~ -------------------- - ------------------------- - ----------- - - - -- ---------- --- - --- --- -- ------- - ·
q---- ------- - ----------- ---- --- - -- ---------- ---
... T .,..._

:1\f..-~~T ==;J1 ~v= ===================================- - -

~ ---------------------------------------- -- -
. . . .. _ ~~
- =================================== ~:;-.
 7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
omul modern $i transfonnarile suferite de acesta .
in elabora rea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa re spec\i structura di scursului de tip argumentativ formula rea idei lor In scris , uti liza rea
miJi oace lor l!ngvistice adecvate exprimarii une1 awecieri. 8 puncte
• sa ai continutul adecvat argumentari1 pe tema data. formularea 1potezei/a propriei opini 1
fata de problematica pusa In discutie. enunta rea !?i dezvo ltarea co res punzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei, formul area unei concluzii pertin ente; 16 puncte
• sa respeqi norm ele limbii literare (reg istrul stilistic adecvat, norm ele de exwim are . de
ortografie ~i de pun ctuatie) !?i preciza rea privind num aru l de cuv inte. 6 puncte
NOTA! in vederea acord~rii punctajului, textul trebuie s~ fie In concordanta cu problematica
pusa In discutie
8. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
utilitatea fnva~O.Tii limbilor straine.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respect;1 st ru ctura discursu lui de tip a1·gum en tativ formul area 1deilor In scris. utili zarea
m1jloace!or llngv1St1ce adecvate expnmari1 une1 aprec1en. 8 puncte
• sa a1 co ntinutul adecvat argumentar11 pe tema data . formularea 1potezel/a propne1 opin11
fat;a de problemat1ca pusa In discuti e. enuntarea ~ i dezvoltarea co respunzatoare a doua
argumente adecvate ipoteze i. formularea unei co ncluzii pert1nente; 16 puncte
• sa res pect;1 norm ele llmbi1 literare (regi strul stili st1c adecvat, normele de exprim are. de
ortografie ~ ~ de punctuatie) !?i precizarea privind numarul de cuv in te . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pus~ In discutie.

~ ------------------ - -----------------------------
--------- --- ------------------------ -- ------ - ---
~ ------------------------------------------------
-- ------------------- ------------------------
~ ---------------------- -- -----------------------
------------------------------------------ ----- ·
~ --------- ---- --- ---- ----------------------------
---------------------------------- ------ --- --- --
" ----------------------------------------------- -------------------- -- -- - -------- ---- ----- -----
..-------------------------- - -------------------- -- ---------- ------------------------ - --------
~ ------------------------------------------------ - --------------------- - -------------- --- ----- -- --
0- ------------- -- -------------- --- --------------- ------------------------------------- - ------------
.. -- -- -------------------------------------------- ---- --- --------------------------------- - ----- - ---
~ -- --- ---- --- ----- -- ----------------------------- --
____ ___________ ___________________________________ ,

~ -- ---- --- ------------- - - - --- ------------------- ---

-- --------------------------------- ------ ---- ----- i
0 ---------------------------- - -- - ----- -- ----- --- --- --- ---- - ----------- --------------- - ------------
------------------------ - ------ - -- ----- --- --- -- ·
~ -------- -- -- ------------- --- ------------------- ---
____ ____________ _______ __ ______ _______________ __ __ ,

,..., - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - --- ---- --- ------------- - -------------------

~-- --------------------------------------------
------------- - ------------- -- ----- --- ----- --- --
0 ------ - ----------------------------------------- - ---------------------------------------------
_...... __
--------------------------------------- - ---
-- --------------------------- - ------ - ------ -----
~-------- ------------ --- ------------- --- ----- -- -
----------------- - ------- -- ----- -- -- - --- - ---
·~ ---------------------------------------------- --
--- - ------------------------------------
~~------ ------------------------------------ -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ -----
~----------------------------------- _.... , --
,•

>~.·. 156
. ,. ~-~·,~,
---------------------------- ----- ------- -
 9. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
1o. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
raportul ce se stabile$te fntre ambitie/ hoUm1re $i reu$ita. importanta de a tine unjumal de lectura.
i n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa re spect! structura discursului de tip argumentativ formula rea 1deilor In scris, util iza rea • sa respe(\1 structura discursului de tip argumentativ formularea idei lor In scris , util1zarea
miJioace lor lm gvistice adecv ate exprima rii unei aprecien ; 8 puncte mijloacelor lingvis t1ce adecvate exprimari i unei aprec 1en , 8 puncte
• sa ai continutul adecvat argumentarii pe tema data : formularea 1poteze1/a proprie1 opinii • sa ai contmutul adecvat argu rn ent ari1 pe tema data forrnularea ipoteze1/a propr-i e1 opini1
fata de problernatica pusa In discutie. enuntarea ;;i dezvoltarea corespunzatoare a doua fata de problem ati ca pusa In d1scut1e, enuntarea ;;i dezvoltarea corespunzatoare a doua
argumente adecvate 1potezei. formularea unei concluz1i pertinente; 16 puncte argumente adecvate ipotezei, formularea une1 conc luzii pertinente; 16 puncte
• sa r·espeqi norme le l1mbi i literare (reg1strul stilistic adecvat, normele de exprimare, de • sa respecti. norm ele lirnbii literare (registrul sti l1 stic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuatie) ;;1 precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte 0 rtografie ;;i de punctuatie) ;;i precizarea privind numarul de cuv inte 6 puncte
NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordanta cu problematica
pusa In discutie. pusa In discutie.

·-!, ~.: - - - - - - - - - - - - - -· - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --~ --

----------------------------------------------- ·
~.·i - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---I --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .

0 --------------------------------------------- -- ' ,f,, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .

~ -------------------------------------------------~-------------------------------------------------

-----------------------------------------------
~ -------------------------------------------------
------------------------------------------------·
~.·.;- ----------------------------------------------- -- --- ------------- - -------------------------------
~ ------------------------------------------------ --
----------- - ----- - ------------------ - ----------- -
..; -;· - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---L - - - - - - --------------------- - - ----------- - · - - - - - - - - - - .:!.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ---------------- - --------------------------------- !
-------------------------------------------------- ·
~ ------------------------------------------------- -
--- -- -- -------------------------------- - ------- - - -
~------------------------------------- ---- -- -------
----------- -------- ------- -------- ------------ - ---
~ -- ------- -------- ---------------------- ---------- ---------------------------------------------
~ ·-----------------------------------------------
------- --------- ------ ---- -------------- -- -- -- -
ru· ------------------------------------------------- ----------------------------------------------- -
·•• ·;<- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
-------- - ----------------------------- - --- - ----
~ ------------------ -- -------------------------
------------------------------------------------
~· ------------------------------------------------
--------- - ----------- -- -----------------------
~ ---------------------------------------------
-----------------------------------------------
....;,_ - - - - - - - -- - -- - - - - - -- -- - - - --- - - - - - - - - - --- - - - - - -
------- -- - - --------------------------- - - - -------
--------------------------------------c::- ---.-.
'~~,- ~~;~~~= ===================================-==~
-~

- - ----- - --- - ------------ -- ---- - ----- -- ------- -

........... _
 11. Scrie un t ext d e tip argume n tativ d e 150-30 0 de cuvinte d espr e 12. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e cuvinte d esp re
trece rea presei sc rise In spa ~iul online ~i efectele acestui lucru . democratizarea scriiturii.
•n elaborarea text ului de tip argumentativ, trebuie· In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respeqi struct ura di scursului de tip arg umenta t1v: formul a rea ideilor In sc ri s. utilizarea , sa res pec~1 structura d1scursulu1 de tip argum entat1v: formulare a ideil or In scn s. uti lizarea
rn ljl oace lo r lingv1St1ce adecvate exprimari1 une1 aprecien. 8 puncte rn ijloacelor lingvi stice adecva te exprimarii unei aprec ieri, 8 puncte
• sa a1 co n ~in u t u l adecvat argumenta ri 1 pe te ma data. formularea 1poteze1/a pro prie1 opi nii , sa ai continut ul adecvat argumenUirii pe tem a data formu larea ipotezei/a prop nei op1ni1
fa ~ a de pro bl emati ca pusa In di sc u~1e, enuntarea ;;i dezvoltarea cores punzatoa re a doua fat;a de pro bl emati ca pusa In di scut;ie. enunt;area ;;i dezvol tarea corespunzatoare a doua
argurnente adecvate ipotezei. form ularea unei concluzii pertinente. 16 puncte argumente adecvate ipotezei, form ul area unei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa res peqi normele limbi1 litera re (reg istru l st ili sti c adecva t, norme le de exp nma re, de , sa respeqi normel e limbii literare (regi st rul st ili stic adecvat . norm ele de expnmare, de
ortografie ;;i de pun c tua~ie) ;;i prec izarea pri vind num arul de cuvinte. 6 puncte ortografi e ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privind numarul de cu vinte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, text ul t rebui e sa fi e In concordanta cu probl ematica NOTAl Tn vederea acordari i punctajului. textul trebuie sa fie In concordanta cu problemat ica
pu sa In di scut ie . pusa In discutie.

~ ----- - ---- - -------------------- - ---------------- -- - ---- - ----- - -- - - - - - - -- - - - --- -- - - -- - -----------

~-- -- - - ----- - - - --- - -- - --------------------------- - - -- -- - - - --- - - ---- - - - - - --- - ---- -- - -----------
- - - -- -- --- - - - --------- -- --- - ------ - - -- - --------
~·; .... - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- -------- ---- ------- --- ------- - - ------ - --- -
~ - ---- - - -- -- -- - - - - ------ - -------------- - -- - ----- - - - - - --- - ---- ---- - ----- - ---- -- --- - --- ------- - - -
- ----- -- - -- - ----- - - -- ----- - -- - --- - - -- - -------- - -
. " - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - J -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - -

., - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -r- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---------
~ -- - -- - - --- - - ----- - ----- - ------------------------ - - ~ - - - - -- - --- -- -- - - - - -------------- - --- -- -- - - -- -- - -

. , _- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ___,-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --
·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ___..--- - - - - --- - ----- - - -- -- -- - -- - -- - -- - --- -- - -- - -- - -
-- --- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

------ - - - -- -- ----- - ---- -- ---- -- -- -- - -- --- --- -

~ ~ - ---- - ------- - --- -- - -- - -- - -------- -- - - -- - - - -- - --- - - ---- -- - ---- - -- - - --- -- - -- - - - - ------- -- - -- ---- --
~ ~ -- - - ----- - - - - - - ---- -- --- - - ----- - - - --- - ----- - -- -- - - - --------- - - - -- -- - --- - - ---- -- - ---------- - - --
··.." :•_ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- - - -- - -- - -------- - -- - -- - ---- - -- - - - -- -
··. -~·-- ------------------------------- -- ------------ ... _-- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~~ ---------- - -------- - ---------------------- ---- - --

.., -- ------ -- -- - -- - -- - - -----------------------
---- --- - --- - ------ - - - --- -- - - - -- - -- -------- - -
·· ~---- - ---- - ------------ - ---------------------
-- - - - -- - ------- - -- - - -- - - --- - - -----------
\·.;.;_---- ------------------------------- -- ----- --- - __ .....,' ... ___ - -- - - ---- - -- - ----------- - -- - --------------
--
~ ·~~= ==== == ======= == ===== == ========= =======~l--~~===
·- -- - ==== === ========= ====== === ========~·<: ·: ---- ---- - ----------- -----------------
 13. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
pericolul ce ne pande~te dacii ne hriinim exclusiv cu vise, ignorand realitatea.
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie :
• sa respect;i stru ctura discu rsu lui de t ip argum entativ: formularea rdeilor In scns. utliizarea
mr]loacelor lr ngvrstrce adecvate expnmarir unei aprecieri ; 8 puncte
• sa ai co nt;inutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opinii
fat;a de problematic a pusa In di sc ut;i e. en unt;area ;;i dezvoltarea co resp unzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei . formularea unei concluzi i pertinente ; 16 puncte
• sa respect;i normel e li mb ii literare (registrul stilistic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privind numarul de cuvi nte. 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie s~ fie In concordant;~ cu problematica
pusa In discut;ie .
14. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
faptul cii muzica poate fi un adeviirat mijloc de co municare.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebui e:
• sa respect;r structura drscursulur de trp arg umentatrv: formula rea rdeilor In scris. utilrza rea
rniJioacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri . 8 puncte
• sa ai con~inutul adecvat ar·gumentarii pe tema data. formularea ipotezei/a propri ei oprnir
tat;a de problematica pusa In discut;ie. enunt;area ;;i dezvolta rea coresp unzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa respeqi normel e li mbii li te rare (registrul stili stic adecvat. normele de exprimare. de
ortografi e ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privind numarul de cuvi nte . 6 puncte
NOTAl Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusil In discut;ie.

. ,i· --------- -----------------------------------

--- -- --------------------- -- - - - - --- - ----------L--- --------- --------------------------------------
~·-'·
-- --- ------------------------- -- -- --------- - --1--- ----------- ------------------------------------
~~ ·
- - - - - ------ -------- -- ---------------------------- --------------- ----- -- ----- ------------- - ---- --
---------- ------------------------ -- ------ - ---- ~---- ---------- ------------------------------------

._ :.J . --- --- - ----------- --------- ------------------- --

- --------- --------------------------------------
; ----------------------------- - - -- - ---------------+--------- ---------- ---- - ------ ----------- -- - ------
------------------------ - --- ------------------~ --- -- ------------- ------ -- --- -------------- -- --

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---··----- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --
------------------------------ --- ----- -- ----- -~--- ------------------ -------- -------------------- -

...\;. ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - --- - - - - - - - - -

..... Jl ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - -
'i\ ~ ------ -------------- ---------- ------------ ----- -- --
~.·;. -------- ----------- ---------- - ---- - -------------
~-.... l -- -------------- --- ---------------------------- -
·,"·) •. ... ___ -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ------------- - -
~--- ------------------------------- --------- -- - ~1 ..... - - - - - - - - - -- - - - -- - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - -

-~1 ... _ _

~ ------------------------------ ----- --------

------ ---------------------------------------
·~ ..: -- ---r~---- -------------- ---- - - ---------------- --- ·-- - - --
-- --'1'~ -
~-- --- --- ------------------------ - ---- --- ----
-------- ------------------ ---- ------- - -------

· ~-~;~~=== ===== ==== === ==== === == == === ==========~~r~~~~=

--- ---
== === ===== ========= === ===== ========~:-,~: ·.'_- r - ~

------ ---- -- ----- -- -------------------------

 15. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
exercitarea dreptului de vot. 16. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
miindrie $i capcanele ei .
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respeqi stru ctura discursuiUI de tip argumentat1v: fo rmula rea 1de1 1or In sms. ut1 11zarea
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri ; 8 puncte
• sa re specti structura discursului de t ip argumentativ: formul a rea ideilor In scri s. util 1za rea
rn 1Jioacelor lingv1stice adecvate expri marii unei aprecien ; 8 puncte
• sa ai co ntinutul adecvat argumentarii pe tema data : formularea ipotezei /a propriei opinii
fata de pro bl ema tica pusa In di scuti e. en untarea ~i dezvoltarea corespu nza toare a doua
• sa ai co ntinutul adecvat arg umenta rii pe tema data : formu larea 1potezei/a propne1 opinii
fata de problematica pusa In discutie, enuntarea ~ i dezvoltarea corespunzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei. form ularea unei conc luzii pertinente; 16 puncte
argumente adecvate ipotezei. formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa respect i normele limbii literare (registrul stili stic adecvat. norm ele de exprimare. de
ortografie ~ i de punctuatie) ~i precizarea privind numarul de cuvinte . 6 puncte
• sa respec11 normele limbii literare (registrul stilistic adecvat. normele de exprimare. de
NOTA! in vederea acord~rii punctajului, textul trebuie s~ fie in concordant~ cu problematica 0 rtogra fi e ~ i de punctuatie) ~i prec izarea privind numarul de cuv inte. 6 puncte
NOTAl in vederea acord~rii punctajului, textul trebuie s~ fie in concordant~ cu problematica
pus~ in discutie.
pus~ in discutie.

~~-
---------- -- ------ --- --------------------------
~~·
----------------- ------- -- ----------------- ---- -.

~ ~-- -- ------ -- - - -- ----- --- ----------- --- - - ----- -- --

0•
--------- ------- - ---------------------- -- ----- -

~
--- ---------- --- --------------------------- ----- -
-~ '.
--- --- - -------- -- ---------------------- - -------
~
·--- -- ------ ------------- -- ----------------------
~-
---------------------------------- ----- --- ---- -- ---
~-
---- ----- -- ------------ ---- --------- - ------------ ---

., -------------- - -------- --- ---- ----- ------------- ---

~:
----- - ------------ --- -------- ------ ------- ---- -- --
.·.J. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----~

··;.• -- - - ----------- --------- - - -------- ------ -------- -

~--- ---- ---- --- --- ---- ---- ---- -- ------------ - ---- - -
~ -~ '· --------------------------------------------- -
- ~ ---------------- ------ --- ----------- -- ------ -- --

~- - - - ---- - --------------------------------------- --
--------------------------------------- -- ---

,?.~== ==== ===== ==== ===== ==== ========= ======l--== ==·= === ============= ==== == === =======Tim::;::~~>
.,.·J - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~-_- - - - -- - - - - - -- - - - - - - - -- --
/
 1 7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
verosimil fn spa~iul fic~ional.
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respect;1 structura d1scursu lui de tip arg umentativ form ula rea idei lor In scris. util izarea
m1jloace lor lmgvistice adecvate exprimari1 unei aprecien; 8 puncte
• sa ai co nt;inutul adecvat argum entarii pe tema data fo rmularea ipoteze i/a propriei opinii
fat;a de problemat1ca pu sa In di scut;ie . enunt;area ;;i dezvoltarea corespunzatoa re a doua
argumente adecvate ipoteze i. formularea un ei concluzii pertinente; 16 puncte
• sa respect;i normel e limbii literare (registru l sti li st ic adecvat. norme le de exprimare, de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;; i precizarea privind numarul de cuvinte . 6 puncte
NOTA! in vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pusa In discut;ie .
18. Serle un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
tehnicile narative {olosite fn literatura contemporana .
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respect;i structura discursului de tip argume ntativ formula rea ideilor In scris . ut1li za rea
rnijloa celor lingvistice adecvate exp rim arii unei aprecieri; 8 puncte
• sa ai cont;inutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei op1n1i
fat;a de problematica pusa In discut;ie. enunt;area ;;i dezvoltarea coresp unzatoare a dou a
argumente adecvate ipotezei. formularea unei conc luzi i pertinente; 16 puncte
• sa respect;i normele limbii literare (regi strul stilistic adecvat . normele de exprimare. de
ortografie ;;i de punctuat;ie) ;;i precizarea privind numarul de cuvmte . 6 puncte
NOTAl Tn vederea acord~rii punctajului. textul trebuie sa fie In concordant;a cu problematica
pus~ In discutie.

. ,,._-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --_! , - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - -·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

--~;"- _---------------- - --------------------- --------- - ... 1 ... - - - - ---- ----- ------- ---------------- --- - ----------

~· ·'"'' -------------------------------------------- ---- -- ------------------------ -------- ----- --- - ---------~

·.~;. _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- --- -------------- ----- -- -- - ---- ---------- ----- --

......_- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --~-- ---------------------- --------------- --- ---------
. -~ · ... - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - --
¥--~ ~ ----- - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - --------- - - - - - - - - - - - - -

~------ ----------------------------------- ---- ----

¥_ ,; - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --1.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~ -------------- ------- ------------------- ------ ----J--- - -- - ---- --- -- ------- --- ---- ------ ------ ---------

· ---------------- -- ----------------------- ------ --J------- --- ----- ---------------------- - ----- ------- C

~ - ----------- ----- ---- --- ------------- -------- -----d--- --- - - ------------- ----------------------------- C

0' -------------------------- ------- ------ ----------d----------------------- ------------ - ---- ---- -------

0 ~ ----------------- --- ------------------ ------ -- - ---
..-.,r -------------- -- --------- ---------- ------------- ---
~- ---------- - ----------------------- -- --- ------- --~---- ------- ------ ---------- - ------------- --------

------------------------------------------ --- ----1--- ----------- ----- ------------ -------- ----- ------ ·

~ -------------------------- ----- ------------ ------~- --- ------------------ ----------------------------
M-- ----------------------- ------- ------------- ----~-------- -------- -------------- ----- --------- --- - - ·
1"·J.tl- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ __ ... , .... _

. :·:~;- ------------------------- ---- -------------- ---

y~t.t\ ~
---t-- ------------------------------------------------.
' fj{fJ\ .. \~
~------------------ ------- ----------- ----· -------------------- --------------------~
 19. Sccie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despce moderat;;e. l zo. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
importanta premiilor litera re .
In eiaborarea textu lui de tip argumentativ, trebuie: in elaborarea textului de tip argumentat iv, t rebuie:
• sa respeqi structura di scursului de tip argumentativ formul area idei lor in scris. utiliza rea • sa re speqi structura d1 scursu lui de tip argumentativ: formu larea ideilor in scris. ut ilizarea
llliJ ioace lor lmgv1stice adecvate expriman1 une1 aprec ieri: 8 puncte miJi oacelor lmgv1St1ce adecvate exprimar11 une1aprec1eri. 8 puncte
• sa ai cont;inutul adecvat argume ntarii pe tema data formularea 1potezei/a propriei opinii • sa a1 cont;mutul adecvat argum entani pe tema data formularea ipotezel/a proprie i opini1
fat; a de problemati ca pu sa i n discut;ie. enunt;area ~i dezvo ltarea co respunzatoa re a doua fat;a de problematica pusa in di scut;ie, enunt;area ~ i dezvo ltarea co respunzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei. formul area un ei concluzi i pertinente; 16 puncte argumente adecvate ipotezei. formularea unei co ncluzii pertin ente; 16 puncte
• sa res pect;i norme le limbii li terare (registrul stili stic adecvat. normele de exp rimare. de • sa respect;1 norm el e limbii literare (reg istrul st ili stic adecvat. normele de ex prim are. de
ortografi e ;;i de punctuat;ie) ~ i prec iza rea privind numarul de cuvinte. 6 puncte ortografie ~ i de punctu at;i e) ~ i prec iza rea priv in d numarul de cuvinte . 6 puncte
NOTA! In vederea acordi:lrii punctajului . textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica NOTA! In vederea acordarii punctajului . textu l trebuie sa fie in concordant;a cu problematica
pusa l'n discut;ie. pusa in discut;ie.

0 --------- - --------- ---- - ---- -- ---- - -------- -- ----

0~ --------- -- ---- - ---- - -- -------- - ----------- -- --

0 ~--------------- - --- ------- --- ----- - -------- - ----

~~----------------- - - -------- - --------------------

.., • .J' ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

------ - --------- - --- -------- - ---- - ---------------- ~ --- --- - ---------------------- ---- --- ---- - -- --- --- -

~- - ---- - ------------- -- - ----- - - - --------------- ----

0 -------- --- ---- --- - --- - -- - - - - ------------ - ------ -

~--~·------- - -- - ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - J. - - - - - - - --- -- - --- -- --- - ----- -------- - ---- - ---------

·-·~.------- -- -- - - --- - -- -- - ---- --- --- -- -------------- - -

·.·.·. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- - -~-- - - - --- -- - - - ---- --- -- -- -- ---- -- --- -- -- - ---------- -
l .; -;.--- --- -- -------- -- ----- --- ---- ------------------ --
1 ,··;. - ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---

J - ------- --- --- -- - ------- -- - --- -- -----------------~---- -- -- -- -- ---- -- -- ---- - --------- -- --------------
.,.~ ,, - -- -- -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -----1---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
·~:··;·· 1 ----- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --1--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

':',·., - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

. . ... _- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - __ .... . _
.,-._;_~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- _.,._ -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~·!".;1~- - - - - - - - - - - - - ------ ---- ---- - - -- -

M
1
-------------------- - -------- -- ---- - - ----- - ------~ - --- -----------------------------------------------
·. .'1'~.· - - - - - I1'CO\
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

c>~:~
----------------- - ----------- -- --- --- - ------ - ---
_- ·-- ----------- -- - - ---------------------------------
@_-
....,_.. . . .
 21 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre patriotism
fn literatu ra .
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respeqi structura discursulu i de tip arg umentativ: formula rea ideilor in scris . uti lizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecien; 8 puncte
• sa a1 co ntinutul adecvat argumenta rii pe tema data formularea ipoteze1/a propriei opinii
fata de problematica pu sa in di sc utie . enuntarea ~i dezvoltarea coresp unzatoare a doua
argumente adecvate ipoteze1. formularea unei co ncluzii pertlnente; 16 puncte
• sa respeqi norm ele limbii litera re (registrul stilistic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ~i de punctuatie) ~~ precizarea priv ind numarul de cuvinte . 6 puncte
NOTA! Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica
pusa in discutie
zz. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
raportul dintre realitate ~i fic~iune.
in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
• sa respecti structura discursu lu i de tip argumentativ formularea ideilor in scris . utilizarea
mij loacelor lingv1stice adecvate exprimarii unei aprecieri; 8 puncte
• sa ai continutul adecvat argumentarii pe tema data formularea ipotezei/a propriei opinii
fata de problematica pusa in discutie. enuntarea ~i dezvoltarea cores punzatoare a doua
argumente adecvate ipotezei . formularea unei co ncluzi i pertinente; 16 puncte
• sa respeqi normele limbii literare (registrul sti li stic adecvat. normele de exprimare. de
ortografie ~i de punctuatie) ~i precizarea pri vind numarul de cuvinte. 6 puncte
NOTAl Tn vederea acordarii punctajului, textul trebuie sa fie in concordanta cu problematica
pusa in discutie.

,.; • - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -J ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .

,..·.. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --.I ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .
'( V•; - ------ ------ ----- ----- --- - - - - - - - .... ,.__
0~ ------------------------------------------------

0~ --------------------------------------------------

·.·-·· - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - -·1.---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
~·J•; ---- ----------------------------------------------

•,';·, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ~· --
--------------------------------------------------~ ------------------------- ------------- - -----------

... .- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -··----- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

-- - ---------------------------------------------- --------------------------- ----- - --- --------- -- - ----

• '.i-, - -- -- ------ -- --------------------------------- - - - - -... _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

.. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---- ....
'\··; · ____ --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
~ ---- ----------- - -- ------------- ----------- -------- ~------------------- -------------------------------
·:,r-----------------------------------------------___.,______________________________________ ___ _____ __ __ _
~ --------------------------------------------------~ -- -------------------------- --------- ------------ -

.·., ~ --------------------- - - -- --- -- ---------------- - - __ .,, __ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

"f·.~ ------------------------ ------------- - --------- ---'" 1.. - - - - - -- ------------------- --- - ·- - - - - - - - - - - - - - - - -

'f.-r- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --;•·-------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~-------------------------------------------------~· ----- ---------------------------------- - ----------

'·-r-
.!
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - / ·--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
'~'·~
·------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ / ·---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~-----
~"~~·:t· 1 70 ' 1 71 ·::
· ~~ -------------- - --------------- - -----------------~·- - -------------------------------------- - -------- -
.) ~~ _Lt ... ....
 2. Scrie un t ext de ti p arg um ent at iv d e 150-3 00 d e c uvinte despre necesitat ea
V. a. Modele de eseuri argumentative de a p roteja mediul fnco nju ra t or.

FILI ERA TEO RETICA - PROF ILUL REA L, FILl ERA TEHNOLO GI CA, FILI ER A VO CAT IONA LA.
1 . Scrie un t ext de t i p arg umentat ive d e 150-300 de cuvi nte desp r e importa nta
pe care oamenii o acorda bani/or fn soc ietatea contemporan a.
IPOTEzA
• chi ar daca socie tatea
con temporana pare sa
fie guvern ata de
puterea banului
depinde de fi eca re
locul pe ca re i-1ofera
V<'j
'\ "J• .
,.;.,
Al
~.·;~.
• posesia ban il or nu
t rebui e sa dev ina un
·· ·i·; te l In sine. ci mij loc ul
care sa ne ofere prileJul
···.; ·.
pe ntru a avea acces Ia
lucruri le cu adeva rat
importan te
· .·• ··
-:·;·~.
lmportanta banilor In societatea contemporana este de
fapt o falsa problema a prezentului, aceasta avand o istorie
cu mult mai lndelungata decat s-ar crede Ia prima vedere.
Mai degraba asistam Ia o reactualizare, o resem antiza re a
acestei probleme . In opinia mea , ch iar daca soci etatea
contemporana pare sa fie guvernata de puterea banul ui ,
importanta acestuia depinde ma i degraba de Ia caz Ia caz.
Pe de o parte, chiar daca societatea poate sa-;;i fi pierdut
adevaratele repere !neat sa perm ita inversa rea scarii
valorilor, fiecare trebuie sa-;;i stabileasca propriil e principii
dupa care sa-;;i conduca existenta ~i. implicit , locul pe care
II acorda banului. In orice caz, posesia banilor nu ar trebui
sa devina pentru nimeni un tel In sine . Ace;;tia ar trebu i sa
reprezinte doar mijlocul prin care sa ne putem asigura
confortul necesar pentru a ne putea cana liza eforturile spre
lucrurile care conteaza cu adevarat. Cu toate acestea, cred
ca nu trebuie ignorat faptu l ca prin intermedi ul acestu ia
putem avea Ia o sumeden ie de lucruri care altfel ne-ar
ramane necunoscute. Studii Ia ;;coli de prestigiu chiar ;;i In
!ipsa unor burse, calatorii care sa ne desavar;;easca
Consider ca , Intr-a lume In care discutii le despre mediul IPOTEzA
rnconjurator ;;i transformariie prin ca re trece sunt di n ce In • t ransformaril e
mediuiUI lnconJurator-
ce mai prezente , se ridic a inevita bil problema prot ejarii
prote)area acestUia
acestuia . Fie ca este vorba de sortarea selectiva a
de~eurilor menajere In vederea reciclarii , fie ca este vorba
de gasirea unor resurse alternative de producere a energiei,
posibilele solutii enuntate de experti sunt din ce In ce mai
dezbatute.
Al
In primu l rand , ar t rebui sa tratam cu seriozitate • imp l1 carea activa In
problemele de med iu ;;i sa ne implicam acti v In protejarea protej area mediul ui
lnconJ urator ne a)uta
acestuia nu neaparat ca sa pastram planeta In buna stare
sa-l pastram sa natos
pentru generati ile viitoare, ci poate chiar din pur egoism,
ca sa ne bucuram noi ln~ine de un mediu sanatos .
In al doil ea rand, planeta ar trebu i protejata ~i din
respect pentru celelalte specii cu care o lmpart;im . Omul,
A2
din dorinta de a subjuga natura, a intervenit nepermis de
• res pecta rea
mult asupra acesteia , lncercand s-o remodeleze dupa ce lorlalte specii cu
ca re l mpartim planeta;
standarde care nu mai tineau cant de vechile ritmuri.
• di spari tia unor specii
Astfel , speciile de animale sau de plante pe cale de
de anim ale ~ i plante
disparitie sunt din ce In ce mai multe, pentru ca le-a fast
distrus habitatu l. Daca nu suntem mai atenti Ia impactul
pe care actiu nile noastre II au asupra mediului , varietatea
formelor de viata cu care suntem obi~nuiti ar putea deveni
o amintire.

personalitatea, toate acestea se pot transforma In realitate. Toata aceasta lnflorire, toata aceasta dezvoltare CONCLUZIE
·.'·; .
A2
Pe de alta parte, lnfierarea pana Ia negare a rolului pe tehnologica nu avea cum sa nu aduca cu sine ;;i cateva • l mb unatatirea
~··;
• dezum anizarea neajunsuri. Dar, cu toate acestea , tine de fiecare dintre noi calitat ii propri ei
oameni lor din ca uza
care II ocupa banii In viata fiecarui individ este justficata
sa ajutam Ia lmbunatatirea calitatii propriei noastre existente ex istente ~ i
.,·.,~~-
do rinte i de a poseda tocmai pentru ca asistam Ia dezumanizarea oamenilor din conse rvarea pl anetei
.,, ~,. luc ruri materia le cauza dorintei nestavil ite de a poseda lucruri materiale . $i Ia conservarea planetei ;;i, de ce nu, sa lnlesnim astfel pent ru predarea unu i
predare a unui Pa mant sanatos generati ilor vi itoare . In Pamant sa natos
{'.;••·· In concluzie, depin de de fiecare In parte ce loc ;;i ce rol generatiilor viitoare
CONCLUZIE concluzie, trebuie sa avem In vedere ca orice acti une se va
ofera banilor, iar ce i care nu se sfiesc sa le recu noasca
·~·... •,r
• ce1 care nu se sfiesc lntoa rce mai devreme sau ma i tarziu lmpotriva noast ra.
sa recunoasca importanta fara a se lasa subjuga ti de simpla dori nta de
f#\' 1mpo rt anta ba ni lor nu posesie nu ar trebu i condamnati ;;i eti cheta ti ca fii nd
..-.• ~~. trebu ie condamn ati superficia li.
..·.;·
I ~
f,jl.

i%jt- i i l l ) G:lli--:~.:
.'.•1"
 3. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care 4. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre nevoia
fl are altruismul fn dezvoltarea personalii. oamenilor de a fi fericiti.

IPOTEzA Aparent, In dezvoltarea personala s-ar pune mai mutt Fericirea , dincolo de a fi un sim pl u ideal pe care ~ i­ IPOTEZ!-
• rolul benefic al accent pe egosim ded'1t pe altruism, lnsa ~i acesta din stabilesc indivizii unei societati care a ajuns Ia un oarecare • Declaratia de
altruismului In lndependenta a
urma are rolul sau bine definit In parcursul fiecaruia dintre progres, este o nevoie recunoscuta ca atare In Declaratia
desavar;;irea spiritu lui State/or Un1te ale
noi, fiind o forma de desavar~ire a sinelui. Consider ca de /ndependenta a State/or Unite ale Americii, care Americii - dreptul
altruismul ne ajuta sa ne formam caracterul ~i ne face mai vorbe~te de dreptul inalienabil Ia cautarea fericirii. La ina li enabil Ia ca utarea
fe ri cirii :
puternici. tericire ajung cei care au reu~it sa treaca peste grijile
• este necesa1· ca
In primul rand, altrusimullti aduce o stare de bine. Prin marunte de fiecare zi ~i care pot astfel sa-~i lndrepte fiecare sa -?i canalizeze
ajutorarea dezinteresata a celor din jurul tau, te poti pune energia spre alte scopuri. Parerea mea este ca, oricat de toate eforturile pentru
Al a atinge feri cirea
tu lnsuti In situatii neprevazute care sa te ajute sa te greu ar fi de parcurs, este necesar ca fiecare sa-~i
• altruismu l lti ad uce o
sta re de bine ;;i te dezvolti. sa capeti experiente noi care sa se dovedeasca canalizeze toate eforturile pentru a atinge fericirea.
~,; ·. ajuta sa te dezvolti ;; i utile mai tarziu. De pilda, iti poti ajuta un prieten sa rezolve Pe de o parte, traind tot timpul stabilindu-ne anumite
sa faci fata Al
~·;· •,
problemelor o situatie problematica in care se afla ~i nu va fi singurul teluri menite sa ne aduca fericirea, putem depa~i mai u~or
• stab ilirea unor t;el uri
,_ ,;"., multumit pentru ca, Ia randul tau, vei simti cum acest gest un prezent sumbru, a~teptimd astfel zile mai bune. Este in menite sa ne aduca
te-a lmplinit. firea omului sa faca acest lucru daca prezentul nu II fericirea ne ajuta sa
... -J•,
multume~te ~i nu ii aduce implinire. El va simti nevoia trecem peste
In al doilea rand, o persoana care i~i ajuta prietenii in momentele difi cil e
-:.·;•,
A2 mod dezinteresat l~i clade~te ~i o personalitate puternica. proiectarii unui viitor in care va spera ca va gasi fericirea.
• prin aJutorarea Pentru a putea fi un sprijin pentru ceilalti, trebuie ca tu Pe de alta parte, daca alegem sa traim exclusiv intr-un A2
ce lorla lti 1\1lntare;;ti lnsuti sa fii stabil, iar ajutorarea altora iti spore~te aceasta viitor care poate sau nu sa se lmplineasca dupa cum ni-l
·~·; ··. caracterul ;;i ca<;>tigi o • daca alegem sa
mai mare ln credere In stabilitate. Pe langa bucuria de a fi de folos, vei capata o imaginam, putem rata astfel micile bucurii care, adunate traim exclusiv In vi itor
propriile forte: mai mare lncredere In tine ~i experienta necesara pentru a una cate una, pot aduce ele lnsele fericirea. Ansamblul putem rata micile
bucurii care ne pot
··.::..
• altruismu l exagerat depa~i probleme care te pot afecta direct. lnsa, implicarea devine vizibil doar de Ia o anumita distanta. Doar privind aduce fericirea
poate genera
totala, pana Ia insu~irea problemelor celorlalti empatizarea cu deta~are putem percepe obiectiv lucrurile. A~adar, in
zdruncmarea
·-. ·~ ·. echilib rulu i persona l dusa Ia extrem, lti poate zdruncina echilibrul personal. lipsa retrospeqiunii nici fericirea nu poate fi perceputa ca
A~adar, a-i ajuta pe altii reprezinta nu doar un gest atare.
"·'•.

prietenesc, ci ~i modalitatea de a te ajuta pe tine lnsuti ~i In concluzie, omul, va cauta mereu fericirea, fie in CONCLUZIE
CONCLUZIE de a-ti lntari caracterul. Cu toate acestea, lntotdeauna prezent, fie in viitor, pentru ca aceasta este natura lui. Dar • omul va ca uta mereu
'-:\~ • modalitatea de a te trebuie sa existe un echilibru in lucrurile pe care le in nevoia noastra de fericire, nu trebuie sa ignoram nici fericirea. fie In prezent.
ajuta pe tine lnsuti ;;i fie In viitor. pentru ca
..,,·;r.. lntreprinzi. Este laudabil un simt al intrajutorarii dezvoltat. trecutul, care ascunde In el mici comori ne~tiute. aceasta este natura lui
de a-ti lntari ca racterul
lnsa nu trebuie sa uiti de propriul contort psihic, pe care
·f·· ~·
prea multa empatie II poate afecta .
-~· -; ·-~ .

'!'~)~.

-.-··~ -$-;

·{.,!_' .

~~m~ ;;
@ _ -,:_.:-,1.
' -¥.,~
 5. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
acumularii experientei fntr-un domeniu profesional.
IPOTEzA Consider ca experienta lndelungata acumu lata lntr-un
• experien\a singur domen iu profesional poate deveni. daca nu este
lndelungata lntr-un bine gestionata, o lama cu dublu tai~ .
domeniu profesional -
o lama cu dublu tai;; Pe de o parte, poti ajunge sa te specializezi, sa te
perfectionezi in domeniul respectiv, iar rezultatele muncii
Al tale sa devina faarte impartante pentru acea sfera. Doar
• ajungi sa te preocupi'mdu-te o periaada lndelungata de un anumit
speciallzezi. sa te dameniu ajungi sa-l cuna~ti in detaliu, ceea ce lti ofera
perfectionez1In
domen iul re spectiv confartul lucrului bine ~tiut. Activitatile pe care le prime~ti
nu te mai iau prin surprindere, ceea ce lti afera a aarecare
lini~te psihica .
Pe de alta parte, exista riscul ca In momentulln care te
familiarizezi faarte mult cu dameniul in care lucrezi de
faarte mult timp sa ajungi in punctulln care sa ai impresia
A2 ca acesta nu-ti mai paate rezerva nicia surpriza ~i sa crezi
6. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre edt de
important este sa ai curaj sa-ti asumi riscuri.
Asumarea riscuriiar poate aduce cu sine lucruri bune, IPOTEZ.},
dar te paate pune ~ i In situatii neprevazute . Consider ca • trebuie sa avem
curaJul sa ne asumam
5unt mamente In viata cand trebuie sa avem curajul sa ne d1verse r1scun pentru a
asumam diverse riscuri pentru a ne putea lndeplini diferite ne putea lndeplin1
teluri pe care ni le stabilim, lnsa trebuie sa avem de fiecare di ferite \eluri pe care n1
le sta bil1m
data in vedere ~i a salutie salvataare In cazul In care
1ucrurile iau o intorsatura nea~teptata .
in primul rand, asumarea unor riscuri pentru realizarea Al
1ucrurilar pe care ni le darim nu poate avea decat efecte • efecte pozitive In
pozitive In ceea ce prive~te dezvoltarea persanala . Pede a ceea ce prive~te
parte. daca parcursul riscant pe care parnim este lncununat dezvolta rea pe1·sonaIa.
de succes, avem numai de ca~tigat, pentru ca Ia finalul • expenent;a ac umulata
In urma drumulu 1
drumului am gasit lucrulln cautarea caruia parniseram, iar parcurs pentru a-\1
riscul nu a fast asumat in zadar. Pede alta parte, daca pan a atinge obiectivele
Ia urma totul se dovede~te a fi un e~ec, ramanem tatu~i cu propuse

• te famili arizezi foart e ca nu ai cum sa dai gre~. 0 astfel de atitudine este o experienta care ne va fi de folas pe viitar.
mult cu domen1ulln cantraproductiva nu daar pentru ca te paate transfarma
care lucrez1;;i aj un gi sa in al doilea rand, daca alegem sa actionam cu prudenta.
a1im pres ia ca acesta intr-a persaana infumurata, ci ~i pentru ca pune capat temandu -ne de e~ec, eel mai probabil vam ramane cu
n u -~ i mai poate reze rv a campetitivitatii. Prea lncrezator in cuna~tintele pe care le-ai lntrebari fara raspuns ~i cu regrete pentru ca nu am
A2
ni cio surpriza acumulat in timp, nu ti se pare ca ai putea vreadata sa • da ca aqionam cu
lncercat macar sa vedem ce s-ar fi aflat Ia capatul prudent;a excesiva vom
gre~e~ti in deciziile pe care le iei sau in felul in care alegi drumului. Gandul ca. de fapt, nimic rau nu s-ar fi lntamplat ramane cu lntreban
sa actianezi. Astfel, ajungi sa te plafanezi ~i chiar sa faci ar fi destu l de greu de supartat, determinandu-ne ca pe fara raspuns
gre~eli. viitor sa ne avantam spre lucruri sartite din start e~ecului
in concluzie, specializarea care vine adata cu experienta doar din teama de a nu rata din nou a ~ansa ~i fara sa ne I' '
CONCLUZIE
indelungata intr-un anumit domeniu te paate transfarma facem un plan de rezerva.
• ex p erie n~ a
lntr-un adevarat profesianist. insa, parcurgand mereu CONCLUZIE
lndelungata lntr-un in principiu, asumarea riscurilor tine de canstructia
domeniu te poate acela~i drum deja cunascut ~i cu care te-ai abi~nuit, ri~ti sa fiecaruia, lnsa, In general, pentru a putea obtine lucrurile
• pentru a putea
transforma lntr-un obt;me lucruril e cu
te plafanezi. cu adevarat importante trebuie sa avem curajul de a ne adevarat importan te
profes10nist. lnsa poate
du ce ;;1Ia plafo na re avanta In necunascut. trebui e sa avem
...
;·
curaJul de a ne avanta
;:. In necunoscut

;:(

I
;(.

'~ ..
J -~·-

,fi~ @--:~:-·;
 - ---
7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea cii
8. Scrie un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care
pentru orice problema se poate giisi rezolvare. fl au modelele fn viata tinerilor.
IPOTEzA Nimic nu est e etern. Din fericire, nici macar problemele Oamenii in general ~i tinerii in particu lar au nevoie de IPOTEzA
• nici macar Consider ca aceasta este atitudinea potrivita pe care a~ rnodele cu care sa rezoneze pentru ca acestea, Ia un • alegerea unui model
problemele nu sunt este de fapt op\iunea
eterne trebui s-o avem cand lntampinam diverse neajunsuri. rnoment dat, le pot oferi o pista pe care ar trebui s-o
pentru un tip de
· In primul rand, daca In situatii de criza reu~im sa ne urmeze. Consider ca alegerea unui model reprezinta de conduita;
pastram calmul, neva fi mult mai u~or sa gasim rezolvarea fapt optiunea pentru un anumit tip de conduita, dar ea • poate ascunde ?i o
poate ascunde ~i o lipsa de lncredere In propriile forte. Iipsa de 1ncredere In
Al problemelor prin care trecem. 0 stare de nervozitate nu
propriile for\e
• nervozitatea face altceva decat sa ne impiedice sa vedem solutia Pe de o parte , Ia varsta adolescentei. tinerii sunt in
exa gerata deformeaza potrivita pentru impasul prin care trecem. 0 atitudine
realitatea ;;i ne
tormare ~i simt nevoia de a-~i alege ni~te modele pe care Al
1mpiedica sa vedem negativista poate duce Ia inceto~area ra~iunii. Asttel, sa se sprijine ~i care, pri n propriile actiuni, sa-i ajute sa
• modele le 1i ajuta pe
1'.;'<,
rezolvarea ajungem sa deformam realitatea , sa o exageram ~i sa actioneze lntr-un fel sau in altul. Nedispunand de foarte tineri sa ac\ioneze
oferim o importan~a mult prea mare unor probleme pe care multe experiente din care sa-~i traga propriile inva~aturi, 1ntr-un fel sau In altul
~,_;·:
altfelle-am rezolva tara prea mare dificultate. De multe ori se vad nevoiti sa-~i indrepte privirea spre cei care au reu~it
'j.t.;'!;
solu~ia se dovede~te a fi chiar Ia lndemana insa, din cauza deja sa ajunga Ia anumite standarde .
tensiunii, nu reu~im s-o vedem. A2
Pede alta parte, identificarea tanarului cu modelul ales
• identificarea cu
~ ,;·; In al doilea rand, chiar daca sunt momente In care poate duce Ia inhibarea personalitatii reale a celui dintai. modelul ales poate
A2 simtim ca grijile ne cople~esc, trebuie sa nu ne lasam
'\ ~.i '.
De asemenea, o astfel de atitudine poate trada o neincredere duce Ia inhibarea
• totul depinde de cum doborati de ele. In definitiv, totul depinde de felul in care in propriile forte ~i o stima de sine scazuta, elemente care propriei perso nal ita\i
ne raportam Ia
ne raportam Ia probleme ~i sa incercam de fiecare data sa
~ ·~·.

probleme ne lasam il fac sa se ascunda In spatele unei ma~ti ce are deja

..,:,_
abso rbi\i de griji sau vedem partea plina a paharului. Ne putem lasa absorbiti rezultate unanim recunoscute .
lupta m cu ele de dificultati sau putem lupta cu ele, avand convingerea ca
~:·,
Prin urmare, faptul ca tinerii i~i aleg modele pe care sa
vom ie~i intariti din aceste experiente. CONCLUZIE
··'·; le urmeze este un lucru pozitiv, pentru ca acestea pot
• modelele pot
.· .•..
lncrederea In faptul ca orice problema i~i va gasi intr-a reprezenta elementul de inspiratie necesar sau punctul
CONCLUZIE reprezenta elementul
forma sau alta rezolvarea ajuta mult chiar Ia solutionarea declan~ator pentru anumite alegeri, dar modelele se pot de inspira\ie necesar .
• trebuie sa ramanem
mereu calm i ;;i acesteia. A~adar, trebuie sa ramanem mereu calmi ~i dovedi ~i periculoase pentru dezvoltarea ulterioara a dar se pot dovedi
periculoase pentru
-; ._ optimi;;ti pentru a nu optimi~ti pentru a nu trece pe langa solutie, fiind prea tinerilor. Daca modelele sunt de fapt antimodele sau daca dezvoltarea ulterioara
....-
trece pe langa solu\ie deprimati pentru a o putea vedea.
~ •,'
acapareaza adevarata identitate a tinerilor, subjugand-o, a tinerilor

,·.;.,. acestea se dovedesc a fi daunatoare.

-.:··H.•

...J

·(·)~.

,,;:.
f.;\_

~···:

f .. tl•

r~~ ~-:_,:·,
i
 9 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care 1o. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre cat de
fl are familia fn dezvoltarea unui adolescent. important este ca adolescentii sii-§i asume responsabilitiiti.

IPOTEzA in perioada adoiescent ei, ro lul fam ili ei In sfatuirea Umita dintre responsabil itati ~i griji este foarte sensibila IPOTEzA
• rol ul famil ie1 consta tinerilor este foarte important. Pentru ca ace~tia nu ?i nu ar trebui depa~ i ta . In opinia mea , este un lucru foarte • este un lucru foarte
In sfatuirea ;;1 In bun ca adolescen\11 sa
beneficieaza de experienta acumulata In timp de parintii lor, bUn ca adolescentii sa primeasca diverse sarcini care sa-i primeasca diverse
sprijinirea morala a
adolescentulu1 adolescentii nu ofera atentia cuvenita tuturor elementelor, responsabilizeze, pentru ca acestea li vor ajuta ulterior sa responsabilita\i, atata
se dezvolte din punct de vedere personal. lnsa, odata ce t1mp cat ele nu se
riscand astfel sa nu faca cele mai bune alegeri. Consider
transforma In griji
ca rolul primordial al parintilor, dincolo de acela de a-i ele se transforma In griji, l~i pierd caracterul benefic.
statui, este eel de a le oferi copiilor sprijinul moral de care Pe de o parte, faptul ca parintii le traseaza copiilor, Al
ace~tia au nevoie cfmd dau gre~. adolescentilor ni~te responsabilitati conforme cu varsta • responsabil1 zarea
In primul rand, educatia pe care copiii o primesc In acestora are un impact pozitiv In forma rea lor. Responsabilizarea tinerilor chiar de Ia
Al tinerilor este importanta pentru ca li determina sa l~i asume varste fragede ll fa ce
!>: •;
cadrul fami liei, exemplul pe care parintii II ofera, precum ~i sa l~i asume propri1le
• educatia ~i sfaturile sfaturile pe care le dau, determina lntr-o oarecare masura propriile fapte, precum ~i rezultatele acestora, iar pe viitor fa pte;
:·····, primite, precum ~~ se vor adopta cu mai mare u~urinta Ia situatii neprevazute.
felulln care se dezvolta tinerii. De pilda, datorita principiilor • datorita lncredeni ce
exemplul personal
~..J •;
contribuie Ia insuflate de familie, adolescentul va putea sa discearna De asemenea, lncrederea ce i se acorda adolescentului II i se acorda.
dezvoltarea perso nala face sa simta important. Faptul ca el se poate implica activ adolescentul se simte
l '} •.
lntre bine ~i rau, punandu-se astfel Ia adapost de diverse importan t
a adolescentului in desfa~urarea vietii familiale, avand rolul lui bine
neajunsuri. De asemenea, el va putea sa le transmita Ia
·.·i~ ;
randul lui mai departe. determinat, li ofera satisfactie.
A2
~ •;i l

In al doilea rand, cum adolescenta este perioada In care Pede alta parte, responsabilitatile care depa$esc gradul • responsab ilita\ile
·~-... - ;
curiozitatea de a experimenta diverse lucruri se resimte de lntelegere $i de actiune al adolescentilor pot avea efecte care depa;;esc gradul
negative In dezvoltarea acestora . Grijile generate de astfel de ln\elegere al
~-- ·: mai acut, predispozitia pentru alegeri nu tocmai inspirate adolescenti lor due Ia
A2
este mare. Adolescentul, ~tiind cava beneficia lntotdeauna de responsabilitati due Ia o maturizare mult prea rapida a maturizarea precoce a
• adolescentul,
de sprijinul parintilor sai, fie el psi hie sau de alta natura, l~i adolescentului. Acesta nu se va bucura de lucrurile specifice acestora
benefl ciind de sprijinul
pann\llor, lsi va asuma va asuma cu mai mare u~urinta riscul de a experimenta varstei sale, fiind lngrijorat de diverse lucruri care se lntampla
...- , __ cu mai mare usurin\a acasa. Frustrarile generate vor avea efecte petermen lung.
riscuri ca re ar putea f1
diverse lucruri care ar putea sa-l dezvolte, dar care In
aceea~i masura ar putea sa nu aiba rezultatele a~teptate. CONCLUZIE
-::; ._ reve latoare pentru A~adar, responsabilitatile date adolescentului trebuie sa
parcursul sa u ulte rior Aflandu-se Ia adapost de consecintele care ar putea avea • responsabilita\ile
. fie In concordanta cu varsta lui pentru ca altfel risca sa se
··; ,
trebuie sa fie 1n
un impact nedorit, adolescentii se pot avanta spre lucruri transforme lntr-o corvoada. conformitate cu varsta ,
•."·1
care II pot influenta In bine. altfell;;i pierd impactul
pozitiv
A~adar, implicarea parintilor In viata adolescentilor, prin
CONCLUZIE
sfaturi, prin exemplul personal sau prin sprijin moral, li
• implica rea parin\llor
..~.j~: In viata adolescenl;ilor
ajuta pe ace~tia sa se dezvolte. Parintii li pot lndruma pe
~~,(.r
le ofera acestora adolescenti ~i l i pot lncuraja sa l~igaseasca propriul drum
premi sele une1 bune In viata.
~",j~. dezvoltari personale
i:''
+~~~
!l:i
14f-
,.,,
":'
H·
;~~ ~:-~·.
illI
d{
 11 . Sene un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte d espre faptul cii J2· Serle un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
este important ca tinerii sii-$i stabileasca idea/uri. miirturisirii adeviirului, indiferent de circumstante.
IPOTEzA Parerea mea este ca, atu nci cimd lt i stabile$ti anumite Se spune ca gre$eala marturisita este pe jumatate IPOTE~

• cand l~i s tabile~t i idealuri, iti este mutt mai U$Or sa le atingi tocmai pentru ca ;ertata . De asemenea, con$tientizarea $i recunoa$terea • con~tie n tizarea ~i
anumite idealuri. 1~1 re c unoa~t e re a gre~elii
este mult mai u~or sa
eforturile lti sunt focal izate spre lmplinirea acestora, acesteia reprezinta primul pas spre lndreptarea ei. Chiar
este primu l pa s spre
le ating i tocmai pentru diminuandu-se astfel riscurile de a-ti risipi energia Intr-a daca unii considera ca sunt situatii In care ascunderea lndreptarea ei:
ca efortu ril e i~i sunt multime de alte lucruri. In lipsa telurilor clar definite, adevarului este de dorit, eu cred cu tarie ca este foarte • adevarul este de
focalizate sp re
parcursul poate fi unul haotic $i, din aceasta cauza, lipsit ;rnportant sa ne asumam propriile actiuni, indiferent de dorit minciunii
lmplinirea lor
indiferent de
de hotararea necesara pentru a ajunge Ia destinatie. rezultat, $i sa marturisim adevarul, indiferent de consecinte.
circumstan~e

In primul rand , faptul ca tinerii 1$i fixeaza anumite Pede o parte, oricat de dureros poate fi adevarul pentru Al
Al idealuri pentru care sa lupte li poate ajuta sa treaca mai 0 persoana Ia care t ii $i pe care dore$ti s-o protejezi $i s-o • dorin~a de a-i protej a
• oamenii tree cu mai U$Or peste nefericirile inerente prin care trecem fiecare Ia tere$ti de orice suferinta, trebuie sa ramai COn$tient de pe ce i dragi ne fac sa
mare u~urin~a peste apelam Ia ascu ndere a
un moment dat. Speranta lntr-un viitor mai lum inos li face taptul ca acesta este totu$i de preferat minciunii. Odata ce sau cosmetiza rea
:.:-, probleme daca au
fixate ni~te idealuri sa nu renunte Ia lupta. Proiectarea acestor idealuri $i este descoperit neadevarul pe care 1-ai spus (un aft proverb adevaru lui:
.J:. pentru care sa lupte investirea de timp $i resurse de tot felulln lndeplinirea lor romanesc spune ca ,minciuna are picioare scurte"), cu • odata descoperita
le distrage atentia de Ia problemele pe care le au. greu vei putea sa reca$tigi lncrederea celui pe care 1-ai minciuna . cu greu vei
reca~tiga lncrederea
In al doilea rand, avand mereu In minte punctulln care ln$elat. Odata sadita indoiala in sanul unei relatii, aceasta celui in~elat
J·;
A2 vrei sa ajungi, depui mai mutt efort pentru a putea trece ajunge sa se deterioreze.
..... • eforturile sunt linia de fini~ cat mai repede. De exemplu, daca idealul tau Pe de alta parte, In mod inevitabil apare lntrebarea daca, A2
sus~inute astfellncat
..... este sa ajungi Ia o universitate de prestigiu din strainatate, totu$i, nu exista situatii in care adevarul ar trebui, macar • trebu ie sa dam
obiectivele stabi lite nu
intarzie sa se te vei informa In ce constau examinarile $i te vei pregiHi putin, cosmetizat sau daca nu ar trebui sa-l pregatim pe dovada de mult ta ct in
·; •,
imp lineasca momentul in care
mai temeinic pentru acestea. eel caruia urmeaza sa-i dam o veste care ar putea sa-l marturisim un adevar
A$adar, stabilirea unor idealuri este benefica pentru destabilizeze. lntr-adevar, trebuie sa ne a legem momentele ce ar putea sa-i
CONCLUZIE prielnice $i sa gasim cea mai buna dintre variante pentru raneasca pe ce il a l ~i
chiar lndeplinirea acestora. In ceea ce-i prive$te pe tineri,
• stabilirea uno r a·i marturisi cuiva un lucru dureros, lnsa trebuie sa avem
idealuri este benefica idealurile pe care $i le stabilesc li ajuta lntr-o oarecare
pentru lndeplinirea lor masura sa se responsabilizeze $i li lnvata sa lupte pentru in vedere ca nevoia noastra de a-1 proteja ar putea sa se
. ,·~
lucrurile pe care $i le doresc. dovedeasca mai daunatoare decat adevarul.
•)·.
CONCLUZIE
In concluzie, dincolo de faptul ca marturisirea adevarului
'L· • marturisirea
este necesara pentru pastrarea unei relatii sanatoase, adevaru lui este
>i~: !
bazata pe lncredere (In !ipsa lncrederii, raporturile necesa ra pentru
pastrarea lncrederii
·-·
'>.H,t interumane se degradeaza), ne pune Ia adapost de
intr-o re la~ ie
~J~.
eventualele erori pe care le-am putea face din dorinta prea
mare de a-i proteja pe ceilalti.
. . .(..

~r:

'u~ .

·H .

~1'.

~
illf
~~·.~->:;
liT.
 13. Sene un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre felul fn J4. Sene un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea cii
care a fast fnteleasii libertatea de expnmare fn societatea c ontemporanii . iubirea ne defin e!}te ca oame ni.

IPOTEzA Libertatea de exprima re In soci et atea contemporana Una dintre trasaturile defi nitorii pentru om este nevoia IPOTEzA
• l1bertacea de trebuie privita In stransa legatura cu istoria recenta. Curn acestuia de a iu bi $i de a fi iubit. Prin faptul ca dragostea • nevoia de a iubi ;;i de
exp rirn are In a fi iubl\i ne define~te
In perioada comunista oamenii nu puteau vorbi fara sa se implica atat rationalul , cat $i irationalul, iubirea, a$a cum
societatea ca specie
conternpora na trebuie teama ca ar putea fi arestati. au ajuns sa se autocenzureze. este ea inteleasa $i experimentata de oameni, este foarte
privita In stransa Odata cu prabu~irea comunismului, oamenii $i-au regasit intensa. In opinia mea, ceea ce ne individualizeaza ca
legatura cu istoria
re ce nta :
curajul de a se exprima. Numai ca nu au mai tinut cont de specie este tocmai aceasta complexitate ~i diversitate a
• libertatea fieca rui a
faptul ca lucrurile pe care le spun ar putea sa-i deranjeze dragostei.
dmtre noi nu trebui e sa pe cei din jurullor. In opinia mea, libertatea fiecaruia dintre In primul rand, iubirea pe care o putem trai este de mai
devin a smonima cu Al
noi nu trebuie sa devina sinonima cu lngradirea libertatii rnulte feluri. Un om poate simti iubire pentru parintii sai ,
lngradirea liberta t;1i • faptul ca 0 pel·soan a
ce luilal t celuilalt. pentru copii, pentru partenerul de viata. pentru fratii sai. poate simt;i d1ferite
~.(, .. tipuri de iubire indica
In primul rand , In societatea contemporana prin Faptul ca o persoana poate simti diferite tipuri de dragoste
foarte clar ca iubirea 0
v!· ; Al libertatea de exprimare se lntelege verbalizarea oricarei indica foarte clar ca iubirea II define$te $i 1'i guverneaza define;;te ;;i o
•.J.i • , • In soc1etatea opinii, referitoare Ia orice $i Ia oricine, netinandu-se cont existenta. Un argument In plus pentru aceasta afirmatie ni-l diferent;iaza :
co ntemporana pnn de faptul ca eel despre care afirmi unele lucruri ar putea fi ofera chiar literatura care a facut din iubire ~i din diversele • iubirea - una dintre
•,•;. ,
libertatea de mari le teme ale
ex primare se lnt;el ege deranjat de felul In care o faci, neluandu-se in calcul ei forme de manifestare una dintre marile teme universale.
•, I;~ ,
literaturii universale
ve rbali za rea ori ca 1·u1 sentimentele acestuia . Uneori aceste luari de pozitie nu In al doilea rand, omul poate simti diferit aceste tipuri
"~'"';
pun ct de vedere. sunt trecute prin filtrul con$tiintei, fiind caracterizate de o
in diferent de de iubire, in functie de varsta. Un copil le poarta parintilor A2
•J, ., co rnpeten\a lipsa acuta de decenta. sai o iubire sincera, care, ulterior, poate fi dublata $i de o • omul poate simt;i
In al doilea rand, ne exprimam opiniile mult prea lesne reala apreciere pe masura ce se maturizeaza $i lncepe sa diferit aceste tipuri de
A2 iubire. In fu nct;ie de
$i uneori fara pic de consideratie fata de parerile altora, con$tientizeze eforturile pe care ace$tia le fac pentru el. varsta
·· ~.o· .

• ne expnmam mul t chiar ~i atunci cand subiectul in discutie ne depa~e~te Astfel, irationalul este dublat de rational.
prea lesne ;;i uneori
competenta . Ar trebui de fiecare data sa luam in calcul o In concluzie, iubirea este ceea ce ne define$te ca
fa ra pic de co nsiderat;ie CONCLUZIE
·. ·... fa\a de ce ilal\i oarecare decenta in exprimare, tocmai pentru ca nu oamenii, lnsotindu-ne Intr-a multitudine de forme Ia toate • iubirea este printre
suntem detinatorii adevarului absolut. varstele ~i solicitandu-ne atat latura irationala, cat ~i latura principa lele elemente
···.
care ne diferent;ieaza
~-~ ' .
A$adar, se pare ca oamenii care au fost obligati de catre rationala, pe care nu o lmparta~im cu alte specii. de cele la te specii
CONCLUZIE un sistem opresiv sa se exprime trunchiat de teama sa nu
·:·f'
• suntem dornici sa ne sufere de pe urma propriilor pareri, ajung astazi sa
fa ce m auzi\i ~i sa
·:·;'.. defuleze. Uneori nici mikar lipsa de pregatire lntr-un
sim\irn ca ceea ce
:'•; avem de spus anumit domeniu nu ne face mai rezervati In exprimarea
conteaza propriilor opin ii. Suntem dornici sa ne facem auziti ~i sa
simtim ca ceea ce avem de spus conteaza .
~··1' >

.,;.• "t' .

1···· ·

CIID--
 15. Scrie un text de tip argumentativ d e 150-300 de c uvinte d espre importanta 16- Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e c uvinte despre implicarea
lecturii fn viata adolescentilor. persona/Q fn activitatea profesionalii .

lmpticarea personala in activitatea profesionala este IPOTEzA

IPOTEzA Locul ocupat de lectura printre celelalte activitati aie
• lectura a pierdut omului a cunoscut fluctuatii . Auzim In mod constant ca direct propori;ionala cu interesul pe care ti-l treze~te • pentru a avea cele
mai bune rezu lta te
teren In raport cu al te domeniulln care lucrezi. Consider ca , pentru a putea avea
tineretul nu mai cite~te cum o facea odata , ca lectura a este nevo1e de o
preocupari,
pi.erdut teren, u~or-u~or, In raport cu alte preocupari. Insa cele mai bune rezultate, pentru a putea face performanta implica re totala, altfel
• ro lul lecturii In via~a ' rezultatele vor fi
fie caruia dintre noi a indiferent de toate aceste metamorfoze, consider ca rolul in orice domeniu este nevoie de o implicare totala. Daca
mediocre
ramas totu;;i lecturii In viata fiecaruia dintre noi a ramas neschimbat, 1ucrezi cu jumatati de masura, rezultatele nu vor putea fi
neschimbat
chiar ~i atunci cand nu ne dam seama, diminuandu-i altfel decat mediocre.
lnsemnatatea . In primul rand , pentru ca o activitate profesionala sa nu Al
In ceea ce-i prive~te pe adolesecenti , lectura este se transforme intr-o corvoada trebuie sa ii descoperim • pentru ca o activitate
Al
importanta In primul rand pentru ca li ajuta sa l~i formeze partile bune ~ i sa lncercam, pe cat posibil, sa gasim acele profesionala sa nu se
• datorita lecturilor pe transforme lntr-o
care le au , adolescen~ii personalitatea. In lipsa unor lecturi adecvate varstei, ei se elemente care ne-ar putea ajuta In dezvoltarea noastra ca
corvoa da trebuie sa li
l;;i pot forma priveaza de experientele ascunse lntre filele cartilor. Intalnirea indivizi, dincolo de latura profesionala . De pilda, daca una gasim pa~ il e bune
personalitatea ;;i pot
cu personaje memorabile ar putea fi pentru adolescenti de dintre activitatile noastre este aceea de a purta conversatii
lntalni personaje
memorabi le care pot . bun augur tocmai pentru ca In acestea l~i pot gasi reperele destul de sterile cu diver~i clienti din strainatate, trebuie
I ''· deveni repere; necesare. In plus, prin lectura, acestuia pot plonja In lumi sa lncercam sa profitam de avantajul oferit de a vorbi cu
• plonjarea In realita~i posibile, In realitati paralele care sa-l ajute sa depa~easca
I, parale le care li ajuta sa
un nativ.
J•; depa;;easca momente momentele dificile specifice varstei. In al doilea rand, s-a demonstrat faptul ca cei care se A2
difi ci le In al doilea rand, pentru ca lectura are ~i o latura implica total in activitatea profesionala ajung sa aiba • cei care se implica
to tal In activitatea
informativa, ea este modalitatea cea mai simpla ~i mai rezultate mult mai bune decat ceilalti. depunand mai putin profesio nala ajung sa
A2 placuta de documentare pe diverse subiecte. Cititulle ofera efort sau, eel putin, neresimtindu-lla fel. Datorita pasiunii aiba rezu ltate mult mai
• modalitatea cea mai adolescentilor accesulla informatii care altfel ar fi anevoios cu care l~i lndeplinesc sarcinile, ace~tia sunt mai eficienti. bune decat ceilalt;i
simpla ;;i mai placuta
de documentare; de ln magazinat. De pilda, datorita romanelor de capa ~i iar calitatea muncii lor o surclaseaza pe cea a celor mai
• romanele lui spada ale lui Alexandre Dumas tatal cop iii se vor familiariza putin entuzia~ti.
cu istoria Frantei. CONCLUZIE
Alexandre Dumas tatal Chiar daca nu cu totii avem ~ansa de a ne transforma o
- isto ri a Fran~e i • este esent;ial sa ne
A~adar, dincolo de mutatiile suferite de societate, de pasiune In activitatea noastra de fiecare zi, este esential dam toata sil int;a
lnlocuirea actului lecturii de alte preocupari, aceasta nu ~i-a sa ne dam toata silinta pentru a lndeplini orice sarcina pe pentru a lndeplini orice
CONCLUZIE
pierdut totu~i rolul foarte important de educare a spiritului. care o primim cat mai bine cu putinta. Doar a~a putem ajunge sarc in a pe ca re o
• lectura - educarea prim im
spiritului
Ia performanta ~i. cine ~tie, poate chiar sa transformam
activitatea de zi cu zi In propria pasiune.

'> '· ;

':..\;-

(..,; ~ -

b'.:

.... ,

f lo : ~
@----_,.,.,
rl~
Ill~
. ·ll
.;{
17. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea co, JB. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de Cuvinte despre felul fn
uneori, este mai important sa lupti $i sa pierzi d ecil t sa fii CG$tigiitor. care orgoliul poate a[ecta relatiile inte ruman e.
IPOTEzA Uneori este mai importanta calatoria In sine decat Orgoli ul exacerbat poate fi semnul unei man lncreden IPOTEz.A
• uneori simpla destinatia . In urma oricarei experiente. fie ea cu final fericit In propriile opinii, actiun i, dar, Ia fel de bine poate trada ~i • orgoliul este semnul
part1c1pare. precum ;;1 une1 man lncreden 1n
1mplicarea totala pot
sau mai putin fericit, vom avea ceva de lnvatat. Binelnteles, 0 lipsa. lngamfarea poate fi lnteleasa ~i ca o slabiciurie,
propri1le opinii. dar ;;i o
reprezenta o ca~tigarea unei probe sau a unui concurs este magulitoare poate trada neputinta de a-ti recunoa~te limitele. De aceea, lipsa a acesteia.
recompensa Ia fel de pentru orgoliul fiecaruia, chiar ~i atunci cand este vorba consider ca, dus Ia extrem, orgoliul poate deteriora relatiile • orgoliul poate
mare cum este ;;i
ca;;tigul
doar de o rasplata simbolica. lnsa consider ca simpla interumane . detenora relat;i1le
participare, precum ~i implicarea totala pot reprezenta o interumane
In primul rand, nimeni nu este dispus sa accepte Ia
recompensa In sine .
nesfar~it lnfumurarea altora . Chiar ~i prietenii pot ajunge
In primul rand, simpla angrenare In diverse proiecte sa te evite pentru ca nimanu i nu-i place sa se simta
Al
Al reprezinta un avantaj considerabilln dezvoltarea noastra inconfortabil l n preajma unei persoane care nu vede mai
• cei care nu sunt
• simpla participare Ia ulterioara. Experienta astfel capatata se poate dovedi de departe de propriul orgoliu ~i care II pune deasupra relatiilor dispu;;i sa renunt;e Ia
diverse proiecte aduce foarte mare ajutor pe viitor, chiar ~i atunci cand proiectele de amicitie. Fara disponibilitatea de a face unele compromisuri orgoliul exacerbat vo r
cu sine o experient;a aJunge pana Ia urma
importanta .
nu au fost lncununate de succes. Ceea ce initial ne poate pentru ca relatia sa nu aiba de suferit. persoanele orgolioase sa-l 1ndeparteze pe
• un eventual e$ec
parea a fi un e~ec ar putea Ia fel de bine sa fie un pas vor ajunge sa-i lndeparteze pe toti cei care le-au fost Ia un ceilalt;i din jurul lor
poate fi de fapt un pa s lnainte, care sa ne aduca mai aproape de lucrurile cu moment dat aproape. Daca nu reu~e~ti sa controlezi lucrul
1nainte adevarat importante. Pana Ia urma, este doar o chestiune acesta, ri~ti ca mai devreme sau mai tarziu sa ramai singur.
de perspectiva .
In al doilea rand, atitudinea de superioritate a celor
De asemenea, .. e~ecul" poate reprezenta pentru unii orgolio~i duce Ia ~ubrezirea relatiilor interumane tocmai A2
dintre noi elementul necesar pentru a ne impulsiona sa pentru ca ace~tia ajung sa minimalizeze opiniile ~i actiunile • orgo liul te poate
A2 1mpiedica sa ramai
muncim mai mult, In a~a fel !neat pe viitor sa ne putem celor din jurul lor. De asemenea, orgoliul poate sa te
• e;;ecul poate avea obiectiv
darul de a te ambit;iona
lndeplini obiectivele. Automotivarea joaca un rol esential determine sa nu mai analizezi obiectiv situatiile In care te
$i de a te determina sa In lmplinirea telurilor pe care ni le stabilim. Atunci cand gase~ti ~i sa cauti vinovati chiar ~i acolo unde ei nu exista .
depui mai multe CONCLUZIE
ajungem sa atingem tintele propuse, satisfactia va fi mai
eforturi pentru a reu;;1 In concluzie, o atitudine concilianta, care tine cont de • o atitudine
mare tocmai pentru ca ~tim ca eforturile noastre nu au fost
dorintele ~i de parerile celor care te lnconjoara este foarte concilianta. care t;ine
In zadar. cont de dorint;ele ;;i de
importanta pentru pastrarea relatiilor de prietenie pe care parerile celor care te
CONCLUZIE In concluzie, faptul ca. uneori, drumul pana Ia reu~ita ai reu~it sa ti le faci. 1nconjoara este foarte
• faptul ca. uneori.
este sinuos ~i presarat cu e~ecuri nu ar trebuie sa ne importanta pentru
demoralizeze, ci, din contra, sa ne mobilizeze. Cateodata, pastrarea relat;i ilo r de
drumul pana Ia reu;;ita
prietenie
este sinuos ;;i presarat parcursul este mai semnificativ decat destinatia lnsa~i.
cu e;;ecun nu ar trebu1
sa ne demoralizeze. ci.
din co ntra. sa ne
mobilizeze

@ _ - -,:·:>·.
 19. S c rie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta 20. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e cuvinte despre cat de
educatiei primite fn familie fn d ezvoltarea ulterioarii . important este sii pui pasiune fn ceea ce faci.

IPOTEzA Prime le principi i sadite in con$tiinta cop ii ului vor da A pune pasiune in act1vitatile pe care ie facem se IPOTEzA
• principiile insuflate roade In con$tiinta tan arulu i $i adultulu i de mai tarziu. dovede$te a fi solutia ideala pentru a nu le resimti ca pe • 1m pl1 carea duce Ia
de parin\i cop1ilor Parerea mea este ca principiile care li sunt insuflate ni$te obligatii, cape ni~te corvez i. Consider ca atunci cand rezultate foarte bune
contureaza s1
desava r~esc copilului acasa, In primii ani de viata. sunt foarte ne implicam In lucrurile pe care le lntreprindem, rezultatele
personalitatea importante. Pe aceste fundamente i se va contura ~i sunt cu mult mai bune decat daca am Iuera lipsiti de
acestora
desavar$i personalitatea. interes.
Este important sa spunem inca de Ia lnceput ca o in primul rand, In momentulln care facem un lucru oricat
Al
educatie buna nu va putea fi pervertita In totalitate de de greu cu placere, cu daruire. nu-l vom mai resimti ca pe o
• in momentulin care
societate, indiferent de gradul de degradare al acesteia. corvoada ~i ~ansele sa fie foarte bine facut sunt mai mari. facem un lucru cu
Al
Chiar daca peste primele invataturi primite In sanul familiei Faptul ca punem pasiune In ceea ce facem lnseamna ca. placere. nu -l vom mai
._~;., • educa\ia primita In resim\i ca pe o
familie nu va putea fi se vor adauga, straturi peste straturi, noi trasaturi de indiferent daca ne dorim sa realizam lucrul respectiv sau
co rvoada. oricat de
•.U•: pervertita In totalitate caracter, cele dintai vor ie$i lntotdeauna Ia iveala. Foarte suntem nevoiti sa II facem. vom reu$i sa ne lndeplinim greu ar fi el
de societate
,_,;,; important pentru dezvoltarea personala a copilului este, obiectivele. Chiar $i activitatea cea mai neplacuta poate fi
·)J·;
alaturi de educatia formala, $i exemplul pe care acesta 1-a facuta fara mari batai de cap de catre cineva care pune
primit de Ia parinti. pasiune In tot ceea ce face .
·-
•, ~,;,

in al doilea rand, o buna educatie primita In familie ne in al doilea rand, cand lucram cu pasiune, ne ~i distram A2
poate pune Ia adapost de pericolele $i tentatiile pe care le in timp ce muncim . Timpul trece mai u~or ~i nu mai • cand lu cram cu
A2 pasiune. sunte m mai
•:J •;
intalnim de-a lungul vietii. Avand mereu In minte resimtim oboseala . Astfel, vom reu~i sa facem mai multe
• o buna educa\ie eficient;i
primita In famili e ne lnvataturile pe care le-am primit de Ia parinti. precum ~i In timpul de care dispunem.
poate pune Ia adapost faptul ca nu am vrea sa facem nimic care sa-i dezamageasca in concluzie, este foarte important sa punem pasiune In
de pericolele ~i CONCLUZIE
sau sa-i raneasca, vom lncerca sa ne pastram deasupra ceea ce facem pentru ca astfel putem face lucrul respectiv
tenta\iile pe care le • daca punem pasiune
lntampinam lucrurilor care ar putea sa ne abata de Ia drumul eel bun. mult mai bine decat daca nu ne-am implica. fn plus, In lucrurile pe care le
facem nu le vom mai
Prin urmare, dincolo de stabilirea unor norme de muncind cu pasiune reu~im sa ducem mai multe lucruri Ia
percepe ca neplacute
. ...J. CONCLUZIE conduita $i de etica, educatia primita In familie, Ia varste bun star~it. ~i res pingatoare

,·j ..
• educa\ia prim ita In fragede, se dovede$te esentiala In dezvoltarea ulterioara
familie . Ia varste
fragede. se dovede ~te
a copilului.
ese n\iala In
-.~~- dezvoltarea ulterioara
a copilului
,....:-.
:,~ ·,·

,·.;7.

Clifl--·
 21 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre importanta 22 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
lecturii de la varste fragede . de a-ti recunoa$te limite/e.

IPOTEzA Lectura este o activitate importanta in viata orici'irui orn, Consider ca , de cele mai mu lte ori , recuno a~terea IPOTEz.A
• lectu ra as1gura indiferen t de va rsta acestuia , lnsa Ia varste fragede, ea propriilor limite nu este nicidecum o dovada de slabiciune, • recunoa~te 1·ea
formarea unui bagaj de ci mai degraba un semn de curaj. deoarece, prin asumarea propnilor lim1ce nu este
capata un rol esentia l In principal datorita faptului ca
c un o~tinte necesa r In o dovada de
parcursul ulterior al asigura formarea unui bagaj de cuno~tinte necesar In unei a~a-zise incapacitati. te supui lntr-o oarecare masura slabi ciu ne. ci un semn
cop ilului parcursul ulterior al copilului. judecatii celor din jur. Cel care a avut puterea sa faca pasul de curaJ
acesta dovede~te ca are o foarte buna capacitate de
In primul rand, lectura Ia varste fragede este esentiala
Al autoevaluare, maturitate, precum ~i tarie de caracter.
In dezvoltarea ~i conturarea personalitatii copilului. Acesta,
• lectura este esentiala
fiind mai putin lncarcat de prejudecati. care sa deformeze lnainte de toate, con~tientizarea ~i. ulterior, recunoa~terea
In dezvoltarea ~i
conturarea sensu! lucrurilor pe care le cite~te, l~i va desavar~i limitelor fata de sine lnsu~i ~i fata de ceilalti este un prim pas,
personalital;ii copilului. personalitatea ~i l~i va putea forma propriile grile de gandire. necesar, In depa~irea piedicilor ridicate. Odata ce ne Al
• datol·ita lecturii . Datorita lecturii, copilul va descoperi alte puncte de vedere con~tientizam limitele, ne este mai u~or sa le depa~ im. lnsa • con;;tientizarea ;;1
co pilul va descoperi recunoa;;terea limite lor
~i leva trece prin propriul sau filtru de gfmdire, va procesa sunt ~i situatii In care faptul ca lti recuno~ti limitele poate fi este un prim pas In
alte puncte de vedere
~~ leva tre ce prin informatia pe care a aflat-o ~i va pastra esentialul. ~ansa de a-ti canaliza eforturile spre lucruri care siHi depa;;irea piedicilor
propriul sau filtru de reu~easca, lucruri In conco rd anta cu propriile posibilitati. ridicate.
gandire In plus, lectura Ia varste fragede poate aduce cu sine un • canal1zarea
alt avantaj. Prin intermediul cartilor, un copil l~i poate Dorinta de a te autodepa~i este laudabila, dar uneori este
A2 eforturilor spre lucru n
important sa lncerci sa judeci Ia rece ~i sa renunti Ia anumite care si'i-l;i reu;;easca
• primele modele cu descoperi primele sale modele, cu care sa se identifice ~i pe
lucruri daca acestea nu due nicaieri. De asemenea, In
care sa se identifice; care sa le considere demne de a fi urmate. Eroii desenelor
momentulln care te afli In fata unor limitari re ale ~i nu te
• noi modalitat1 de a animate lasa locul personajelor literare, mult mai complexe
reactiona Ia lum ea ~i mai spectaculoase. Astfel, copiii vor descoperi, datorita
lncapatanezi inutil sa le depa~e~ti, poti ajunge Ia rezultate
lnconjuratoare; care sa te multumeasca, poate chiar sa te lmplineasca .
fictiunii, noi modalitati de a reactiona Ia lumea lnconjuratoare,
• im aginatia va fi
stimu la ta ~ i dezvoltata In timp ce imaginatia lor va fi stimulata ~i dezvoltata. Pe de alta parte, recunoa~terea unor a~a-zise limite se
poate dovedi foarte periculoasa pentru ca. pus fata In fata A2
In concluzie, este deosebit de important pentru
cu ni~te obstacole launtrice care par insurmontabile, tinzi • ex ista ri sc ul de a
dezvoltarea personala a copilului ca el sa aiba lecturi Inca
sa abandonezi orice proiect ~i sa te cufunzi In dezamagire. vedea l1mite peste tot.
CONCLUZIE de Ia varste fragede, pentru ca acestea sunt cele care II de a ~i le indu ce ;;i de
Astfel, exista riscul de a vedea aceste limite peste tot ~i de a-~ i lnfrana ac~iu nil e
• lecturil e su nt cele disciplineaza ~i li dezvolta imaginatia ~i capacitatea de a
ca re II disc iplineaza pe a ti le induce. Stabilindu-ti ni~te limitari mentale In care
filtra informatiile primite. Cultivarea propriei gradini este
copil ~i li dezvolta ajungi pana Ia urma sa crezi este contraproductiv pentru
imagin atia mai eficienta ~i mai placuta cand este facuta prin intenmediul
1·1 dezvoltarea ta ulterioara.
,;jl lecturii.
~ ·I In concluzie, recunoa~terea limitelor este, In principiu, o CONCLUZIE
dovada de curaj ~i de luciditate. lnsa, daca aceste limite • recunoa~terea
sunt doar produsul nelncrederii In proprii le forte. pot avea lim1telor este o dovada
de curaJ ;;1 luc1d1tate
un efect nedorit.

@._-.-.,·:.
 23. Scrie un text de tip argume ntativ d e 150-300 d e cuvinte despre ideea co 2-1. Sc rie -un t ext de tip argu me ntativ de 150-300 de c uvinte despre rolu i $CO/ii
orice persoana poate fi educata. inf'ormarea Unerilm~

IPOTEzA lndiferem de niveiu1 fit:.::orU16 'ii• indifer<:nt de De?i nerr.J!tt...mir:le legate de sistemul de Tnv atamant IPOTEZA
• u1Ke iJEr-soana poate capac itatea de asimilare a unor informatii. orice persoana romanesc sunt din ce In ce mai mari , consider ca :jcoa la • sc:oala 1arnane o
h e ducata. ne ca poate fi educata, fie ca vorbim despre adulti . fie ca vorbirn 1nsutu\ie esent1ala in
rarniJn e o inst1tutie esentiala In formarea t inerilor, adultii
vo 1·b1rn des w e adul\1. fo1 ma re a llller!lo1
he ca vo r-bim despre despre persoan e cu dizabilita~i. Consider ca menta litatea de maine. Ace:jtia, dincolo de cuno:jtint ele specifice pe care
perso ane cu d1 zabil1ta\1 .. ac;;a sunt eu , nu m a mai pot sc himba Ia varst a asta ". In ajung sa c;;i le insu'?easca aici , lc;;i desavar:jesc persona litat ea
spate le ca re ia uni i oameni gasesc o justificare comoda In cadru l acestei microsocietati.
pentru a nu depune niciun so i de efo rt de adaptare. este A:jadar, principalul rol al :jco lii , unanim rec unoscut, este
depac;;ita c;;i contraproductiva . acela de a asigura transmiterea unor informatii de natura Al
Al in primul rand, oame nii se pot sc himba , uneori radical , teoretica In prima instanta . dar :ji practica, ce se vor dovedi
• pniKipala func\•e a
• ecluca rea ca
iar asta mai ales prin educa tie . Astfe l, fie ca est e vorba a fi util e In formarea profesionala a tinerilor. Astfel. bagajul ;;co l11 este aceea de a
alfabet 1za 1·e:
despre educare In sensu! de alfabetizare. de c;;colarizare, fie ca de cu no?tinte pe care re u:jesc sa c;;i-1 formeze Inca d in transm1te 1nforma~i1 de
• ed ucal'ea - n.:nura teo ret1 ca:
't
dob and1r-ea unor este vorba despre o dobandire a unor norme comportamentale ~co a la ie va fi de ajutor In mornentul In care vor porni Ia
• t in en1 l ;; i pot
·!~ norrne In cadrul societ atii. oricine poate fi educa t, indiferent de dru m pe cont: propriu. De asemenea, prin intermed iul desc operi vocal ia
co rnportamentale in
varsta Ia care se l'ncearca acest lucru . Programu! numit .. A acti v ita~ilor petrecute Ia clasa, tineri i l?i pot descoperi vocatii
·'· cu d1·u1 soc ieta\ii.
doua ;;ansa". ere at special pentru cei care nu au reuc;;it sa-~ i care sa stea Ia baza alegerilor viitoare.
• exernp lu - programul
i',
.. A do ua ;;a nsa" -l1 term in e stu d iile primare sau gimnaziale. indiferent de in a! doilea rand, :jcoala are un rol esential :ji In formarea A2
j,; sp riJina pe ce1 ca re nu varsta sa u motive, este un exernplu care sustine aceasta
au reu;;1t sa-;; i t errrrin e
persona litatii ti nerilor, dat tiind fa pt ul ca ace:jtia l:ji petrec • ;;coal a are un ro l
I•, stucl1i le
ipoteza. aici o mare parte din timp, confruntandu-se cu situatii esen\ia l ;;1in fo 1·rrr area
personalita\11 t1n e1·ilor:
i n al doilea rand, chiar c;; i persoanele ca re lntampina mari neprevaz ute. intalnindu -se cu tot soiul de lmprej ura ri
• dator1 ta
A2 prob leme In parc ursullor educational. cum ar fi persoanele nea:jteptate. adolescentii vor lnvata cum sa le gestio neze 1mpreJuran!cr·
• ~ ~ pe1 soanele cu cu anumite dizab il itati . pot primi o educatie. Binelnte les, ?i sa le depa~eas ca. De exemplu, In :jcoala, tine rii vo r nepr-evazute prin ca 1·e
dizab ili ta\1 pot
benef'ic1a de educa\l e
eforturi le pot fi mai mari de Ia caz Ia caz , lnsa chiar c;; i invata sa ac cepte $i sare specte regulile, vor lnvata sa t1·ec Ia sc oala. t ineri1
vo r lnva\a curn sa le
care sa le permita sa
persoa nele care se confrunta cu astfel de probleme pot fi lucre ze cu termene- limita, sa le onoreze. prec um :ji sa-:j i gest1on eze pen tru a le
se integreze In ed ucat e, oferin du -l i-se astfel o c;;ansa de a se integra In gestioneze resurse le necesare pentru a pu tea du ce Ia face fa\a
SGCi etate ~ i sa duca 0 societate ?i sa duca o v i a~a norma la. Orice pas In plu s, ind eplinire sarcinile pe care le-au pri mit.
via\a normala
··~ indiferent cat de m ic , este ma i importa nt :ji m ai util decat lata de ce rolu l c;;c oli i In forma rea tine ril or· nu trebui e CONCLUZIE
I f. !ipsa lui . min imalizat. Cum am demonstrat :ji m ai sus, ace asta, pe • fun ctla t rad i\1onala a
;;co lii de a furniza
I .,,,. in co nclu zie, orice persoana poate fi educat a daca exista 12mga funrtia sa traditionala de tra nsmi te re a info rm atiilor mfo rTna~iil e ese n\iale
CONCLUZIE
ca drul spec ial In ca re proce sul de lnvatare sa se poata esentia le . este importanta :ji pe ntru ca ne forme aza este dublata de aceea
• lrfObUIE Sa eX ISte un
de formare a unor
ca dru spec 1al ;;1o desfac;;ura :ji daca exista . de asemenea . un program special persona litatea . disc iplinandu-ne ?i responsabili za ndu-ne .
- ~
\1-ilj· trasatun de ca ra cte 1
111frast1uctura necesa re adaptat nevoilor diverselor grupuri de indivizi.
!i)~ penl-ru desfa;;urarea
i
procesu!u 1 de lnva\a re
:fJ(i., in caz ul persoanelor cu
I'
nevoi spec1ale
(,;r,.

f'tf~
id
,,r_
;;_~~-·~~--@ (~--.:::
II ~:lli
•.
 25 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea ca, 26. Scrie un te xt de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea ca a
pentru a fi respectat, trebuie sa oferi Ia rO.ndul tau respect. avea speranta nu este fntotdeauna suficient.

IPOTEZA Respectul trebuie ca~tigat, nu este un dat. Parafrazand Se spune adesea ca speranta moare ultima . Dar, pe de IPOTEzA
• ca sa men\i respect. ~i adaptfmd o veche zicala romaneasca - ,ce tie nu-ti place alta parte, se mai spune ~ i ca ,Dumnezeu te ajuta, dar nu-ti • speranta moare
trebuie sa-i trateZI CU altuia nu-i face" parerea mea este Ca trebuie Sa-i trate ~ bag a ~i - n sac." Eu cred ca avem nevoie de sperante In tot ultima:
1·epect pe ce1 dm JUrul ' 21 • avem nevo ie de
tau. indiferen t de pe ceilalti cu respect ca sa meriti respect Ia randul tau. ceea ce lntreprindem, lnsa aceasta nu trebuie sa ne faca
speran\e In tot ceea ce
statutul lor In primul rand, respectul pe care il arati celorlalti este o niciodata sa lasam garda jos. Tntreprindem
dovada de caracter ~i de respect fata de tine lnsuti. Faptul Pe de o parte. speranta este sinonima cu o atitudine
Al ca Ia un moment dat ai un anumit statut social sau ocupi 0 pozitiva . lncrederea ca vom reu~i In tot ceea ce ne propunem Al
• respectul pe care 11 anumita pozitie, nu trebuie sa te faca sa crezi ca ti se poate reprezenta imboldul necesar pentru atingerea • spe ranta este
arati celo i·lal\i este o
dovada de caracter ~ i
permite orice, ca e~ti deasupra celorlalti. Respectul pe care obiectivelor pe care ni le stabilim. La un moment dat o im boldul necesa r
pentru atmgerea
de respect fata de tine il prime~ti doar pentru ca ocupi o pozitie de autoritate este atitudine optimista , lncrezatoare poate face diferenta lntre obiect ivelor
.,j,,
I
ins uti lipsit de o baza solida ~i. a~adar, trecator. lmediat ce-ti vei e~ec ~i succes. De pilda, cand te prezinti Ia un examen este
... .;,: pierde pozitia privilegiata, respectul se va disipa ~i el. bine sa-ti pastrezi optimismul , sa speri ca rezultatul va fi
,.
'Jo'• ;
In al doilea rand , o persoana care arata respect celor din unul favorabil , lucru ce te va face sa treci mai u~or peste
jur este mai apreciata. Cand le arati altora respect, le emotii ~i sa te concentrezi mai bine.
".:.1'! A2
ca~tigi mai u~or bunavointa . De pilda, fara a fi vorba de 1nsa, pe de alta parte, speranta poate fi sinonima ~i cu
• cand le ara\i altora
".:11;
respect. le ca?tigi mai
manipulare, daca cei aflati In subordinea unui lider simt ca incon~tienta. iar o atitudine mult prea lncrezatoare In A2
.
\.'}\1
U'?O r bunavo in\a sunt respectati de acesta, II vor respecta ~i ei Ia randullor. propria reu~ita se poate dovedi contraproductiva . Sperand • speranta nema surata
····"!
Acestuia li va fi mai u~or sa-i coordoneze ~i sa -i determine ca lucrurile se vor aranja In a~a fellncat sa obtii lucrul dorit, te lmpiedlca sa prive;;ti
cu luciditate lu crunle
sa actioneze lntr-un fel sau In altul , tocmai pentru ca poti pierde din vigilenta necesara pentru a ajunge acolo
'·'•',
subalternii au lncredere In el ~i pentru caII stimeaza. unde ti-ai propus .
......
A~adar, respectul reciproc este foarte important In 1n concluzie, doar atunci cand speranta este dublata de CONCLUZIE
.·.,, CONCLUZIE relatiile interumane. In relatiile ierarhce, el este de multe munca sustinuta ne putem a~tepta cu adevarat ca telurile • doar atunci ca nd
-~ .. • pentru a avea parte ori doar simulat. Pentru a avea parte de respect, trebuie pe care ni le-am fixat sa se lmplineasca. Oricat de optimi~ti speranta este dublata
de respect, trebuie ma i de munca sustin uta
,·.... lntai ca tu sa-l ara\i mai lntai ca tu sa-l arati celor din jur. am fi, daca nu depunem niciun efort, nu vom reu~i niciodata
te luril e se lndepl inesc
celor din JU r sa ne atingem obiectivele .
(.,.,

~·.. >

~-IJ ~ .

·:·--~ .

f\j~·

~~·· \;-

@ - -·
 27. Scrie un text de tip argumentativ d e 150-300 de cuvinte desp re icleea ca 28- Sc ri e un text d e tip argumentativ de 15 0-300 d e c uvinte despre ideea ca
speranta este esentiala in existenta unui indi vid. priet e nia p r esupune disponibilitatea de a face co mpromisuri.

IPOTEZA A::;a cum spun ea $i Aristotel, speranta este v1sul omului Pneten1a adevara ta este 1n pn mul rand atenta Ia nevoile !POTEzA
• Anstotel . speranta treaz. Cand dormim , aspiratiile noastre cel e mai ascunse celuilalt. Disponib ilitatea de a-i fi mereu alaturi prietenului • pneten;a aoevarata
este visu l omulu: treaz. este In pmn ul rand
ne apa r In vise, iar cand suntem treji, ele iau forma tau, de a lasa de Ia tine, de a tine cant de dorintele $i
• omul treb ui e sa atenta Ia nevo ile
speran~ei . Consider ca, In abse nta acesteia, ornul ar fi 5entimentele celuilalt, aceasta este adevarata prietenie. ce lu:lalt
spere lntr-un vi:to r m a:
bun pentru a depa;;: foarte nefericit, neputand nici macar sa se gandeasca Ia un consider ca o atitudine aroganta, despotica duce Ia deteriorarea
prezentu l sumbru viitor mai bun . relatiilor de prietenie. Al
In primul rand, datorita sperantei , oamenii pot depa~i In primul rand, prieten ia adevarata presupune o relatie • pnete n: a este o
Al re lat re de pe pozi(1i de
problemele de ca re se lovesc In fiecare zi . Daca nu le-a r de pe pozitii de ega litate, astfellnca t cei implicati sa ajunga
• datorita sperante: . ega lrtate:
oame n1i pot depa ;;i
ramane ni ci macar credinta lntHm viitor mai luminos, ar Ia un acord convenab il pentru amandoi pentru ca raporturil e
• personalrtatea
{l.i,
pmbleme le cle ca re se ajunge pana Ia urma sa se lase cople~iti de griji . Speranta sa nu se degradeze. Personalitatea fiecaru ia trebuie sa se fi eca ru:a t reb ul e sa se
lovesc In fi ecare z: pare sa-i lnt areasca $i sa le dea forta necesara pentru a pli eze pe a celuilalt pentru ca aceasta prietenie sa fie pl reze pe a ce luil all-
.,;';
merge mai departe. sincera ~ i de durata.
•.:1•,
In al doilea rand, speran~a ne ajuta sa ne vizua li za n1 ln al doilea rand, compromisuri le pe care le accepti de
A2 A2
•..·;.j obiectivele cat mai clar ?i sa ne mobiliza m resurse le pentru dragu l prieteniei nu trebuie sa fie de tipul celor care sa te
• spe :·ant,a ne ajuta sa • compromi suri rn:nore
v..:• ,
ne v:zua li zam mai clar
a le atinge. De exemplu , daca t i se pare ca nu ai nicio ~a nsa faca sa-ti lnca lci anumite principii. anumite valori morale.
fa c pos :bil a r·elatr a de
.,.j , ;
ob 1ect :vele sa ob~ii o bursa Erasmus, nici nu ve i gasi energia necesara 0 astfel de prietenie nu-ti poate aduce nimic bun . Orice pneten :e:
pentru a te pregati corespunzator ?i ai putea ra ta astfel o decizie pe care o iei, orice lucru pe care II faci pentru a-ti • compro rni su :·ii e ca r·e
V••,
oportunitate . pa stra un prieten aproape, dar ca re ajun ge sa te macine co ntra v :n pnn ci pi1lor
due Ia cleg:-adarea
-:~~ ~.
CONCLUZIE In concluzie , In momentul In care oamenii l$ i pierd va duce mai devreme sau mai tarziu , Ia degradarea relatiei.
priete ni ei
•, •;., • In momentul in care speran~a, ajung sa se la se mult mai U$Or cople$ i ~i de Ar trebui sa fie vorba de compromisuri minore ca re sa faca
oam en1i l;;i p:erd
probleme . Totod ata, ei nu i?i pot lnchipui un viitor mai bun. posibila relatia de prietenie, nu de co mpromisuri majore ,
speranta. aJung sase
care si'Hi strice relatia cu tine lnsuti.
lase mult mai u;;or CONCLUZIE
cople;;i\i de probl em e in co ncluzie , pentru ca o relatie de prietenie sa • lntr-o rela\ie trebure
• ·, .
fun ctioneze ~ i sa treaca proba tirnpului ar trebui ca aceasta sa se tma co nt de
dorinte le arnb e!o r parti
sa tin a co nt de dorin~e le ambelor parti ~ i sa functioneze pe
;;r sa se faca mi ci
baza micilor co mpromisu ri . co mpromi suri
i>f

'1'\.;;~.

~~~ '·;•

{<J~-

j·l1J\-
I ".
'(.H

fJ~.

il'f-1~.1
-~"liit:·~--e-~
.~
.1.·:1 f'jnO\gs Cilil---··.'
.,J
 29. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre ideea ci'i 30. Scrie un text d e tip argumentativ d e 150-300 d e cuvinte despre ideea ci'i
talentul trebuie fnsotit fntotdeauna de multi'i mun ci'i. [w eare viirsti'i are farmecul ei.

IPOTEzA Consider ca talentul, daca nu este dublat de o munca Fiecare varsta i~1 are farmecul ei, insa oamenii ajung sa IPOTEzA
• talentul. daca nu sustinuta, ajunge sa se piarda pana Ia urma sau sa nu duca lnteleaga acest lucru cand este prea tarz iu. Copii fiind , l~i • arderea eta pelo r
este dublat de o duce Ia ratarea
Ia rezultatele prevazute. Gala Galaction ilustreaza aceasta doresc sa se faca mari, fara sa 1$i dea sea ma ce implica
munca sus\inuta . farrneculu1 fi eca re1
idee In cheie alegorica. Pentru el, talentul este un izvor de rnaturitatea. Arzand etapele, ratam tocmai farmecul varste
aJunge sa se piarda
munte care poate trece prin piatra doar daca li lnlesnirn specific fiecarei varste . Parerea mea este ca ar trebui sa
parcursul: ,Talentul este un subtirel izvor de munte. Trebuie invatam sa ne bucuram de fiecare lucru ce ni se lntampla.
sa-i sapi calea In piatra ~i sa-l captezi cu lnalta osteneala ." Caracteristica principala a copilariei este gradul mare de
Al In primul rand, talentul necultivat de regula se risipe$te naivitate pe care aceasta II implica . Niciodata nu vom mai
• tale ntul necultivat se $i nu duce Ia succes. Marturiile unor muzicieni care au reu~it fi Ia fel de ingenui ca In aceasta perioada. Atunci cand
nsipe~te ~ i nu duce Ia sa fie lncununati cu lauri vorbesc toate de munca ~i 5untem copii, suntem Ia adapost de neplacerile vieti i ~i de Al
·.·~·: succes
sacrificiile pe care le-au facut ace$tia pentru a putea ajunge greutatile ei ~i Inca nu con~tientizam ceea ce se lntampla • copilaria - suntern Ia
adapost de nepl acenle
~t.ii,
Ia performanta. in jurul nostru. Lumea copilariei este lumea pove~tilor ~i a
A2 viet;i1 ;; i de greuta1;ile e1;
·.11( convingerii ca Mo ~ Craciun exista. Apoi, varsta adolescentei
• ce1 ca 1·e depun ma1 In al doilea rand , uneori cei care depun mai multe eforturi • adolescent;a - decizii
este, poate, una dintre ce le mai dificile etape ale vietii 1rnportante pentru
._.j,i multe eto rtun In lipsa ~i trudesc din greu In !ipsa talentului pot ajunge sa aiba
unu1 talent i e~ 1t din pentru ca este momentul In care trebuie sa luam decizii v iitor. de sprin derea
-.:1;~
rezultate cu mult mai bune decat cei care aveau toate t reptata de parint;1
co rnun pot a]u nge sa importante pentru viitorul nost ru , dar poate ca nu suntem
aiba rezultate rna1 datele pentru a excela. Hotararea ~i taria acestora, precum
•,tJI , Inca suficient de hotarati sau de pregatiti. lnsa adolescenta
bu ne decat ce i ~i dorinta de reu~ita vor compensa !ipsa lnzestrarilor.
lnzestra\1 este ~ i varsta desprinderii treptate de parinti ~i cautarea
In concluzie, perseverenta $i disponibilitatea de a-ti independentei, iar acest parcurs are fa rmecu l sau. Inca nu A2
·.ii;..
sacrifica timpulliber, dub late de pasiune, vor conta mai mult suntem lntru totul raspunzatori de ceea ce facem, astfel • adult;ii - odata cu
CONCLUZIE varsta vine <;; i
... • perseve ren\a ~i
decat bagajul genetic. Talentul nelnsotit de lnsu~irile pe care !neat un adolescent l~i poate permite ~i mici copilarii. experint;a <;;1 o mai
dispo n1 bllitatea de a-\1 le-am mentionat aici nu va avea forta necesara sa duca Ia buna cunoa<;;tere a
Adultii, In schimb, sunt pe deplin ra spunzatori de
sa cnfica timpu l liber. performanta . A~adar, lnzestrarea acompaniata de munca lumii ,
..• dublate de pas iun e, actiunile lor, asta lnsemnand ca au puterea de a decide
va face diferenta lntre diletantism ~i profesionalism .
~

• batra net;ea -
vor conta rnai rnul t asupra viitorului lor. Odata cu varsta vine ~i experinta ~i o
·~·;
retrairea ce lorla lte
decat bagajul genet1 c
1•!. mai buna cunoa~tere a lumii, iar In ceea ce prive~te etape ale vie1;ii pnn
y:\ interm ediul nepo t;i lo1·
batranetea, aceasta are farmecul ei pentru ca bunicii pot
i'·J\·' retrai celelalte etape ale vietii prin copiii ~i nepotii lor.
CONCLUZIE
'"r In concluzie, fiecare varsta are un farmec aparte pentru • fiecare varsta are un
ca implica un mod diferit de a privi lumea ~i ar trebui sa
~t.- farmec aparte pentru
ca im pl1 ca un mod
i~T,.
profitam de avantajele fiecareia, indiferent de neajunsurile ei.
I• diferit de a priv1 lumea

®-
 31. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul 32. Sc1ie un text de tip orgumentahv de 150-300 de cuvinte despre importanta
prietenilor fn viata unui adolescent. pracUcarii unui s port, indiferent de vilrstii.
IPOTEzA Prieten i1 sunt un adevarat sprij in mdiferent de varsta , Sportul ;;i beneflc11 le lUI asupra organismuiUI sunt intens IPOTEzA
• prietenii lti sunt lnsa, Ia lnceput de drum, In anii adolescen~ei, ei pot fi mai dezbatute , dar In ciuda faptului ca importanta sa In viata • benefic11 as upra
alaturi neconditionat In organrsmu lu1
importanti ca niciodata, deoarece lti sunt alaturi neconditionat fiecaruia este aproape unanim acceptata, el nu este
rnomentele In care te indiferent de varsta
dezvolti ;;i lti define;;ti In momentele In care te dezvol~i ~i lti define~ti personalitatea. pra cticat de toata lumea. Consider ca este bine sa practid:lm
personalitatea Consider ca ace;;tia, alaturi de familie, asigura o buna un sport, indiferent de varsta pe care o avem.
dezvoltare a unui individ. in primul rand. sportu l, fie ca este unul de echipa sau un Al
In primul rand , prietenii din adolescenta sunt cei cu care antren ament individual ;;i persona lizat este benefic pentru • rezistent;a Ia stres.
poti interactiona ~i cu care poti com unica de pe pozitii de organism. Astfel, prin practicarea lui, se dezvolta capacitatea cre~ terea spe rantei de
Al egalitate. Toti prietenii din grup au cam aceea~i varsta, earn organismului de a rezista Ia stres, cre;;te speranta de viata viat;a. scaderea nsculu 1
• interaqiunea de pe de aparit;i e a bolll or
acelea~i preocupari ~i interese, astfellncat legaturile se pot ~i scade riscul aparitiei bolilor.
IJ.i·;
pozit;ii de egalitate
stabili cu mai mare u;;urinta. Sfatul oferit de un prieten care ln al doi lea rand, practicarea unui sport joaca un rol
..J~ poate a trecut ;;i el printr-o situa t ie similara te va ajuta sa foarte important ;;i In dezvoltarea psihicu lui sportivului.
._v,: treci peste impasul pe care 1-ai lntampinat. Astfel. un om care este activ fizic va fi mult mai pregatit A2
.. A2 In al doilea rand, prietenii din adolescenta pot fi un rea l mental sa lnfrunte problemele din viata de zi cu zi. in plus,
~ • sportul dezvolta
.1 • prietenii din sprijin pentru eel care se confrunta cu probleme ce nu pot sportul dezvolta psih icul pentru ca II forteaza pe eel care II psih icul pentru ca II
'.JJ•;
adolescenta pot fi un fi ln~elese cu adevarat nici chiar de catre pa ri nti. lntre practica sa se autodepa;;easca permanent ;;i sa lmpinga tot for1eaza pe eel ca r·e II
real spriJin pentru eel practica sa se
•)ii.
ace;;tia ;;i adolescent neputandu-se stabili un dialog care tirnpul pragul suportabi litatii. De asemene a, practicarea au todepa;;easca ;
care se conf,-u nta cu
~-~ ·~
probleme ce nu pot fi sa nu sufere din cauza diferentelor de perceptie ca uzate unui sport de echi pa ajuta ;;i Ia o ma i buna integrare lntr-un
• asigura o mai buna
•.i.. ;.;
lntelese cu adevarat de diferenta de varsta . Avand preocupari asemanatoare cu grup ;;iII poate disci plina chiar ;;i pe ee l mai neastamparat integrare lntr-un grup;
nici chiar de catre copil. Astfel, el se va fami liariza cu respectarea regulilor ;;i
ale tale, prietenii tai te pot lntelege mai bine, uneori chi ar • exercrtii ;; i ritm
...:., parinti
fara ca tu sa spui ceva. va lnielege ca este nevoie de lucru In echipa pentru a avea personalizat In funcl;i e
de varsta ~I de Star·ea
rez ultate ma i bune. Sportul nu este o activitate destinata
In concluzie, prietenii au un rol foarte important pentru de sanatate a ce lu i
doar ce lor tineri sau doar celor sanato;;i. Sportul poate fi care face sport
CONCLUZIE un adolescent pentru ca ei sunt cei care II lnteleg cu
practicat ;; i de catre cei In va rsta, precum ;;i de persoanele
....
-~
• relat;iile de prietenie adevarat ~i sunt pe aceea~i lungime de unda cu el. in plus,
cu di zabi litati sau cu proble me de sanatate. Binelnteles,
din adolescenta sunt relatiile de prietenie din adolescenta sunt printre cele mai
.;,f,
printre ce le mai ritmul ;;i exe rcitiile vo r fi alte le !n functie de varsta ;;i de
dura bile
durabile, In aceasta perioada putand sa legi prietenii care
,.1\ starea de sanatate a fiecaruia , lnsa practicarea unui sport
sa dureze 0 viata .
este benefi ca pentru toata lumea.
·."·h.
' dl
,
r1r. ·,
I in conc luzie, sportul, indiferent de varsta Ia care este
I•
practicat, va crea lntotdeauna o buna dispozitie ;;i un corp CONCLUZIE
1;1· mai sanatos, mai armonios, dar va co ntribui ;;i Ia dezvoltarea • buna d! SpOZI\ie '?!
~i;~~ fortei mentale a celui care II practica. Nu degeaba romanii corp mai sanatos-
.. mens sana 1n corpo re
vorbe au de legatura dintre minte $i corp - .. mens sa na in sa no "
corpore sa no".

fl:1r
l:i).
,'P]}.
-~r~~ @ _ -·.'
.~..
 33. Sene un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe J4. Scrie un text de tip arg um entativ d e 150-300 de c uvin te despre importanta
care fl au reclamele fn influentarea co nsumului. hobby- uri/or fn dezvoltarea persona/a .

IPOTEZii. Tra1m i ntr-o soCietate ln care este pus dm ce in ce rnai
• soc1etatea pune d;n mult pret pe aparenta ~i mai put in pe esenta. lmportanta
ce In ce ma1 mult pre\
covar$itoare pe care o au reclamele In alegerile pe care le
pe aparen\a ~ i nu pe
face consumatorul este doar unul dintre exemple. Atent
esen\a;
construite pentru a impresiona publicul ~i pentru a-1
• determinare a
consumatorului sa determina sa achizitioneze produsele prezentate, chiar si
cumpere anumite
produse
atunci cand acestea nu sunt necesare, reclarnele pot fi ~i
foarte interesante productii artistice. Dinco lo de acest
factor estetic, conside r ca rolullor primordial ramane totu$i
acela de a-1 determ ina pe consumator sa achizitioneze
produsele frwmos l mpachetate .
Pe de o parte, societatea pare sa l nghita aproape tara
Al discernamant ceea ce i se prezinta, dincolo de nevoi le pe
care le are, ajungand sa achizitioneze chiar $i lucruri le ca re
• se ducerea ~ i
co nvingerea publ1cului nu-i sunt necesare. Fie ca lncearca sa maguleasca potentialul
cons umator de a
public consurnator, fie ca Tncearca sa II seduca , dandu-i
ach izi\iona chiar ~i
impresia ca li lipse~te ceva important pentru a fi fericit,
lucrurile ca re nu-1sunt
necesare publicitatea urmare$te un singur scop: sa-$i vanda produsele.
Hobby-urile sunt importante pentru fiecare dintre noi nu IPOTEzA
doar pentru ca ne ajuta sa gasim un echilibru lntre viata • hobby-urile ne aJuta
sa gasim un echil1bru
personala $i locul de munca, ci $i pentru ca au un rol esential
i ntre v1ata personala ;>1
In dezvoltarea noastra . Consider ca prin intermediul locul de munca
acestora, individul are posibilitatea sa se formeze din punct
de vedere personal, dar $i profesional, atunci cand acestea
coin cid cu activitatile noastre de fiecare zi.
In primul rand, a-ti urma pasiunile $i a le aloca timp
pentru a se dezvolta este un lucru necesar, care ne poate aduce Al
fericirea . lmplinindu-ti micile bucurii, vei putea lnmagazina • pasiunile ne asigura
un moral ridicat ;;i o
energi a necesara pentru a putea lndepl ini $i celelalte
dispozitie mult mai
acti vitati . A$a cum spuneam mai sus , este nevoie de buna decat daca
hobby-uri pe ntru a pastra un echilibru In viata noastra. De ne-am pastra toate
resursele doar pentru
aceea este nevoie sa le alimenU\m, sa le lntretinem, sa indatoririle care apar
investim timp In ele. Daca facem ceea ce ne place In timpul me;-eu
liber, vom avea un moral ridicat $i o dispozitie mult mai buna
decat daca ne-am pastra toate resursele pentru l ndatoririle
care apar mereu .

Dar, pede alta parte, marii devoratori de publicitate nu In al doilea rand, consecventa de care vom da dovada
Tn ceea ce prive$te hobby-urile se poate rasfrange $i asupra A2
par a fi In niciun caz $i marii consumatori ai produselor
A2 responsabi litat ilor pe care le avem Ia locul de munca sau • hobby-urile ne pot
propuse. Ei se delecteaza cu productiile publ icita re,
disciplina ;;i ne ofera
• produc\iile public1tare
privindu-le ca pe un act artistic. Functia initiala, cea Ia ~coa l a, precum $i asupra vietii de zi cu zi. Astfel , chiar $i
pot fi percepute ~i ca 1mpulsul necesar
un act art1 stic comerciala, este astfel lnlocuita de cea de desfatare a hobby .. urile ne pot disciplina $i pot aduce un plus In ceea pentru a ne indeplini
- ce prive$te randamentul de care trebuie sa dam dovada sa rcinile
consurnatorului, dar asta se lntampla doar In cazul celor
avizati. Pentru cei mai multi dintre noi, publicitatea are mai pentru a duce Ia bun sfar$it sarcinile pe care le primim.
ales impact comercial. In concluzie, hobby-urile sunt lntr-atat de importante In
A$adar, cu toate ca reclamele pot fi privite uneori ca dezvoltarea personala, !neat pot influenta felul In care
CONCLUZIE
CONCLUZIE ni~te creatii artistice, ele au In primul rand un efect In muncim, precum $i starea noastra de spirit In general.
• hobby-urile pot
• reclamel e pot fi planul consumului, creand nevoi ~i lncurajandu -ne sa A$adar, un hobby nu reprezinta un simplu mod placut de a
influent;a felulln care
~ privite ~i ca ni~te petrece timp ul liber, ci un mod de a investi In propria muncim. precum ;;i
:r curnparam mai rnulte lucruri.
crea\ii artistice . dar au sta rea noastra de spirit
persoan a.
ca principal efect In general
i· lncuraJarea co nsumul u1
1:
r.
li,,
,,j .
r'1"
1:•J
~1
@---.,~·.
~~·r~
 35 . Scrie un text de tip argumenta tiv de 150-300 d e c uvin te despr e modul fn cm·e
familia influ en~eazii tin erii fn al egerea un ei p rofes ii.
IPOTEzA
• rolul famil iei dev1ne
esen\ial In momentul
In care copi1i se afla Ia
lnceput de drum ?i au
nevoie de sfaturile
parin\ilor
Al
• urmand modele
1mpuse de societate.
t inerii se abat de Ia
,;I, adevarata lor voca\ie .
dar parin\i i li pot ajuta
..,;;,
sa se redreseze
fr~
Consider ca rolu l farnil ie1 este f0artc: 1:-n portant pe tot
parc ursul v ietii, lnsa devi ne cu adevara t e s e n ~ i a l In
momentul In care copii i se afla Ia l nce put de drum ~i au
nevo ie de sfaturil e pa ri n ~ilor. Datorita experientei lor de
viata. parintii le pot oferi copiilor sfatu rile necesare pentru
a putea porni cu dreptulln aceasta noua aventura .
Pe de o pa1te, t inerii, nedispunand de exper i en~ele pe
care parintii le-au acurnulat de-a lungul timp ului, se pot pri pi
In alegerea unei profesii. Unnand anurnite mode impuse de
societate, ace~tia pot uita care le sunt adevaratele lnclinatii
~i pot porni astfel pe un drum care nu le apartin e ~i Ia fina1u1
caruia nu vor gasi nicio lmp!inire. ln astfel de c:a zu ri , pa rintii
pot contribui cu un sfat oportun.
36. Scri e un text de tip argu mentativ d e 150-3 00 de c uvin te despre importanta
octiunilor de prot ejare a m ediului. (vo ria nta model 2014)
mplicarea fiecaruia dintre noi in protejarea mediului IPOTE
inconjurator este o dovada de con~tien tizare a ace stei
• 1rnplicarea In
probleme actua le, presante ~i care ne prive~te pe fiecare proble m ele de
In parte . Co nsider ca, daca vrem sa ne bucuram In protejare a med1u iU1 -
con ~ tientiza rea
continuare de v iata cu care suntem obi~nuiti, trebuie sa
problemei
acordam o grija spo ri ta naturii ~ i sa lncercam sao pastram
5 an atoasa . Aparitia asociatii lor care combat distrugerea
diverselor habitate este un lucru laudabil.
in primul ra nd , de conservarea mediului depinde lnsa~ i Al
supravietuirea noastra ca specie. Mediul aj unge sa aiba de • ca litatea vi el;1i are de
suferit de pe urma actiunilor lntreprinse care pun bunastarea
sufe nt de pe urm a
a(\iunilor omului
de mo ment deasupra unui bine general, l ntins pe o asupra mediulu1
perioa da rnult mai lunga ~i care ar putea deservi generatii lnconJurator

·,:11; Ped e alta parte, nu sunt putin e cazurile In care fa milia, 1ntregi. lnterventiile fara discernamant asupra naturii due
A2 exercita o influenta negativa In ceea ce prive~te al egerile In tim p Ia degradarea acesteia ~i pun In pericol generatiile
'"'~:
• influent;a sub limi nala pe care le fac copiii. Copilul, foarte ata~at de parin t i, va viitoare.
\~.; ,; a parin\ilor generata
de aprecie rea pe care alege subcon~ti en t sa porneasca pe aceea~i cale pe care in ai doilea ra nd, implica rea fiecaruia dintre noi In actiuni
A2
.u;., copiii o simt pent ru au urmat-o parintii, l'ara sa aib a cu adevarat chernare • impl1carea In ac\i uni
de protejare a mediului lnconjurator duce Ia responsabilizarea
a c e~tia de protejare a mediului
-jf pentru domeniul res pectiv. Nurnai ca, daca alegerea unei noa stra ~i Ia o mai buna relati onare l ntre membrii aceleia~i lnconJ urator duce Ia
profesii nu are Ia baza o vocatie reala, tine rii pot acumula comunita~i . Colaborand cu alti i pentru protejarea mediului, responsabi lizare ~i Ia o
.;...,,
o sumedenie de frustra ri ~i pot ramane cu un gust amar. mai buna re la l;ionare a
ne dezvoltam spiritul de so lidaritate ~i devenim mai atenti membnlor unei
A~adar ,dincolo de unele neajunsuri pe care le poate Ia nevoile celor din jur. comunita1;1
CONCLUZIE
'" • sta tui parin\i lor va fi
avea implicarea exces iva a fam iliei In a!egerile fa cute de A~adar , pentru pastra rea calitatii vie~ii este necesar ca
~-!.!
lntotdeau na important adolescenti, sfatul pari ntilor este lntotdea una importa nt toti sa f1m mai grijulii cu mediul lnconjurator, sa gasim CONCLUZIE
In mom entulln care atunci cand tineri i au de luat decizii ca re conteaza ~i care alternative pentru a putea sustine In continuare stilul de • gas irea unor
f~--
adolescen\ii au de luat alterna ti ve pentru
i
,.t decizi i ca re au im pact
au impact peterm en lun g. via~a confortab il cu care am fost lnvatati, dar asta nu In pa stra rea naturi i a~a
petermen lung detrimentul naturii. cum o ~tim
'~~-

~E..

~~.~-

f·-~·
ih;
1':;'
t~··
f;if;l t

@ _ -.-
 37. Scrie un t ext d e tip argumentativ de 150-300 de c uvinte despre rolul 38. Scrie un text de tip argumentativ d e 150-3 00 de c uvinte despre importanta
prietenilor pentru un adolescent. (varianta model 2015) impliciirii tinerilor fn activitiiti umanitare . (varianta august 2015)

IPOTEzA Dincolo de i mpo rta n~a considerabila pe ca re familia , lmplicarea tmerilor 111 activitati le umanitare li ajuta pe IPOTEzA.
• apartenent;a Ia un parintii In special , o au In viata unu i adolescent, acesta nu ace~tia sa se maturizeze ~i sa fie mai atenti Ia nevoile celor • 1mpl1carea tlilenlor In
activitat;i umanita re
grup format ?in 1 ~d 1 v 1 z 1 se poate dezvolta In afara unei societati formate din indiv·1 · din jurullor. Consider ca, datorita unor astfel de experiente.
de aceeas1 va rsta s1 cu · 21 este ;;a nsa lor de a se
preocupar1simil ar~ de aceea~i varsta, cu care sa lmparta acelea~i preocupari. adolescentii pot lnvata foarte multe despre ei !:?i despre maturiza
este im po rta nta pent ru Consider ca, pentru buna dezvoltare a unui adolescent, viata, In general.
~~~~~~~~~t~l or apartenenta Ia un grup de persoane de aceea~i varsta este In primul rand, faptul ca tinerii se implica In activitati
· esentiala. umanitare, ca participa voluntar Ia tot felul de proiecte sociale, Al
In primul rand, indiferent de cat de apropiate, oricat de li ajuta sa 1$i dezvolte personalitatea . Prin aceste luari de • dezvo ltarea
persona Ia:
stranse ar fi relatiile dintre parinti ~i copil, adolescentul pozitie, nu doar Ia modul declarativ, ci chiar printr-o
Al • con;;tienti zarea
poate resimti o re~inere In marturisirea unor nelini~ti implicare activa, tineri i ajung sa con!:?tientizeze adevaratele
• adolesce ntul nu se adevaratelor
"' destainuie total in fat;a personale . Teama de a fi judecat sau certat reprezinta un probleme pe care le pot avea ceilalti. Responsabilizarea lor prob leme;
'U.i•t
fam iliei cum o face fat;a impediment de nedepa~it uneori. Dincolo de disponibilitatea ca indivizi vine odata cu aceasta implicare sociala. Datorita • depa;;irea propriilor
de prieteni: pro blem e cu mai mare
parintelu i de a se adapta Ia lumea , Ia realitatea copilului participarii Ia proiectele de ajutorare, tinerii pot trece mai
illfl • prietenii sunt dispu;;i u;; urin ~a
1: sau, diferentele de mentalitate dintre generatii probabil ca u~or peste propriile lor impasuri tocmai pentru ca au ajuns
...,~ ,:
oric.''l nd sa te asc ulte
fara sa te jUdece ?i nu vor lntarzia sa apara, starnind disensiuni. Atunci apar sa vada ca sunt oameni care se confrunta cu probleme
!!:,:
~;:· sa-t;i ofe re un sfa t adevaratii prieteni dispu~i oricand sa te asculte fara sate mult mai grave.
'.11'>! judece ~i sa-ti ofere un sfat. In al doilea rand, beneficiul ca!:?tigat odata cu aceasta
A2
w., In al doilea rand, apartenenta Ia un grup este benefica implicare sociala poate fi !:?i unul de ordin practic. Cum Ia
• stagiil e de
._.;._
pentru tineri !:?i datorita spiritului de competitivitate ce se angajare lise solicita tinerilor sa aiba experienta In campul voluntariat cantaresc
A2 destul de greu 1n
na!:?te In interiorul acestuia. Daca acasa, In cadrul familiei, muncii, astfel de stagii de voluntariat pot impresiona !:?i lti
• spiri t ul de moment ul1n care
com petitivi tate se
detii rolul eel mai important. lntre prieteni trebuie sa ajungi pot aduce slujba mult dorita . Autocontrolul , disciplina, tineri i vo r sa se
na;;te In interioru l sa lti ca!:?tigi un loc !:? i sa lnveti sa ti-l pastrezi. In cadrul hotararea de care trebuie sa dai dovada cand iei parte Ia angajeze
grupun lor: grupului, orgoliul excesiv va fi sanctionat de catre ceilalti. activita~i umanitare te vor ajuta cu siguranta !:?i In profesia
·:·.
• trebu ie Sa ajUnQI Sa A$adar, trebuie sa fii dispus sa faci unele compromisuri. pe care o vei alege.
~·r lt;i ca;;tigi un loc In
cadrul grupului ;; i sa t;i -1 Prietenii sunt ca o oglinda In care lti vezi defectele. Ei te In concluzie, con!:?tientizarea problemelor societatii !:?i
~·; , ,
pa st rezi lnvata sa lti stapane~ti egocentrismul. implicarea activa In rezolvarea acestora sunt foarte CONCLUZIE
.......
A$adar, legaturile de amicitie Ia varsta adolescentei importante In dezvoltarea tinerilor. Dincolo de bucuria pe • beneficiile impl icani
CONCLUZIE tin erilor 1n activ itat;i
~\~. joaca un rol foarte important In dezvoltarea armonioasa a care solutionarea acestor impasuri o aduce tinerilor, uman1tare 1i aduce ma i
• In cadrul gru pu lu i tinerilor dincolo de stabilirea unor preocupari comune , mai ace;;tia ajung prin astfel de activitati mai aproape de
],;
-, aproape de cariera
l '\' adolescentii lnvata cu do rita
adevarat ce lnseamna ales datorita faptului ca In cadrul grupului ace;;tia l nvata cariera dorita.
1,;'.
,, relat;ionarea cu adevarat ce l nseamna relation area.
1 -~t\,

~
 39. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul activitiitilor 40 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
extra§colare fn pregatirea adolescentilor pentru viata. (varianta 2 2015) corectitudinii fn asigurarea succesului profesional. (varianta model 2016)
IPOTEzA in societatea actuala se pune foarte mare accent pe Traim vremun In care se vorbe$te din ce In ce mai mult IPOTEzA
• actrvrta\lle dezvoltarea multilaterala a indivizilor. Activitatile extra;;colare despre corectitudine, despre fair-play, dar tot acum asistam • corectitudmea ,
ext ra;;cola re li sunt foarte importante In pregatirea adolescentilor pentru · Ia cele mai rasunatoare lncalcari ale acestor principii. fair-play-ul sunt
gllideaza pe elevi sp re
viata de zi cu zi, pentru viitoarea lor profesie, precum §i
~~ . _ , . , . . co ncepte foarte
necesitat;ile ~ i cerint;ele consider ca ace$tla nu sunt doar nl$te termen1 pretentiO;il, fol os ite, dar car·e sunt
societa1; ii pentru pasiunile pe care le au sau le vor avea de-a lungul numai buni pentru discutii elevate, ci chiar norme dupa lnca lcate cu
vietii. Consider ca prin activitatile extra;;colare se lncearca care ar t re bu1. ca fi ecare sa-;;1
- . g h'd . t en~a.
1 eze ex1s t 'I n ceea ce regularrtate
o ghidare a elevilor spre necesitatile ;;i cerintele societatii. prive$te succesul profesional, el nu ar trebui analizat decat
In primul rand, activitatile extra;;colare li obi;;nuiesc pe In raport cu aceste valori.
Al adolescenti cu lucrulln afara programului de studiu. Astfel, Pe de o parte, lntr-o lume care s-a cladit pe cateva
I • datorrta activita\i lo r
ei pot deveni mai responsabili, mai atenti ;;i mai implicati principii de baza, de Ia care nu ar trebui nicicand sa se
ext ra;;colare
In tot ceea ce fac. in plus, activitatile extra;;colare tind sa Al
adolescent;ii pot deveni abata, succesul profesional ar trebui conditionat de o
I • succesul profesional
I
mai resp onsa blli. mai fie mai placute pentru adolescenti decat simplele ore de conduita exemplara. 0 societate eficienta ~i prospera
I , aten1;i ~ i mai implicat;i trebuie condi1;ionat de
In tot ceea ce fac
curs, iar aptitudinile dobandite In cadrullor pot fi utile ~i Ia recompenseaza meritul personal, nu oportunismul, impostura o conduita exemplara
I
$Coal a. ~i furtul. Riscurile abaterii de Ia aceste norme se vor
in al doilea rand, activitatile extra;;colare vin In completarea rasfrange In viitor tot asupra societatii.
cuno;;tintelor dobandite lntr-un mediu formal. Datorita Pe de alta parte, din pacate, devine tot mai raspandita A2
A2 educatiei nonformale, adolescentul ar putea acumula chiar incorectitudinea o atitudine de tipul lasa ca merge $i a;;a". • nu se mai pune pret;
' " pe onestrtate;
• act ivitat;ile mai multe informatii decat In mediul institutionalizat, Nu se mai pune mare pret pe onestitate, ba chiar este luata
extra~co lare vin In tocmai pentru ca nu resimte presiunea acestuia. De • cer ca re muncesc din
in deradere. lar, In ceea ce prive;;te spatiul profesional, In greu pentru fiecare
completarea
cuno~tin1;elor
exemplu, prin drumetii. elevii l~i pot completa cuno~tintele toate domeniile suntem martorii lipsei acute a principiilor. lucru pe ca re ajung sa- l
dobandite Ia clasa de geografie. Ceea ce lnvata un adolescent Ia ;;coala nu .,Succesele", .. performantele" generate de orice altceva obt;ina sunt dezamagit;i
de aceasta realitat e
este lntotdeauna suficient pentru viata. astfellncat este decat de munca depusa ;;i de calitatea acesteia, nu sunt
nevoie de lucru individual ;;i de astfel de activitati extra;;colare altceva decat un gust a mar lasat celor care chiar muncesc
pentru a cre;;te ;;ansele de reu;;ita. pentru fiecare realizare. CONCLUZIE
• o societate
I .. CONCLUZIE ~adar, este necesar ca un adolescent sa acorde importanta 1n
concluzie, o societate sanatoasa este aceea care l;;i sa natoasa este aceea
• activita1;i le activitatilor extra;;colare pentru ca acestea II pregatesc respecta cetatenii, care $i-i recompenseaza ~i li sanctioneaza ca re l~i respecta
extra~colare li cetat;enii ;;i care li
pentru viata prin faptul ca li completeaza cuno;;tintele pe cei care derapeaza, o societate bazata pe meritocratie rasplate~te pentru
co mpleteaza
~i pe corectitudine pe plan profesional.
l :;:
adolescent ului dobandite Ia ;;coala, II disciplineaza, iar unele dintre ele pot eforturile pe ca re le fac
cuno~ tmt;ele dobandrte fi de ajutor In dezvoltarea abilitatilor sociale. ;; i li sa nc\ion eaza pe
Ia ;;coala, II cei care derapeaza
f':.
drscrplmeaza
~~-

'•\'.

-~·
I '·\·
rn.
~~il
~,.~ t'2i(j\
~·· ~ ~.......,
,[~:
 41. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre formele fn
care iubirea se manifestO. fn viata oamenilor.
IPOTEzA lubirea, sentiment definitoriu pentru spec1a umana,
• 1ubirea apare In cun oa;;te diverse fatete de-a lungul timpului. Fie ca este
diverse forme In via\a
vorba de iubirea filiala, de iubirea pasionala sau de orice
noastra
alt fel de iubire, viata oamenilor pare sa fie guvernata de
acest sentiment. Consider ca, indiferent de formele pe care
le ia, iubirea este omniprezenta In viata fiecaruia dintre noi.
Prima forma de iubire Ia care avem aproape cu totii
acces este aceea pe care ne-o ofera parintii, dragoste ce
Al
• prima forma de se revarsa asupra noastra chiar de dinainte ca noi s-o
iubire- dragos tea con;;tientizam. Conexiunile ce se stabilesc lntre copilul
parint;ilor
foarte mic ;;i parintii acestuia sunt foarte puternice. Chiar
daca, odata cu trecerea timpului tanarul va cunoa;;te alte
persoane de care se va ata;;a. legaturile initiale pe care le-a
stabilit cu parintii vor ramane lntotdeauna foarte puternice.
lubirea pasionala cunoa;;te, Ia randul ei, diverse ipostaze.
lubirea adolescentina, proaspata, sincera, neumbrita de griji,
A2
va fi lnlocuita de una mai a;;ezata odata ce timpul se scurge.
• iu bi rea pasio nal a
Chiar ;;i atunci cand dragostea nu este reciproca, oamenii
continua sa iubeasca. in lipsa acestui sentiment,
nefericirea, dezolarea se instaleaza pe nesimtite.
CONCLUZIE in concluzie, iubirea, In toate formele sub care se
• iubirea ajunge sa manifesta, face parte din viata tuturor oamenilor, indiferent
faca parte din viat;a de varsta.
tuturor oamen il or
·
l!
~ ~\"'"
42. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
edu catiei pentru societate.
Dupa parerea mea , educatia ar trebui sa fie o prioritate IPOTE
sociala, pentru ca are consecinte foarte importante asupra • educat;ia trebuie sa
comunitatii. Este nevoie ca educatia sa fie Ia un nivel foarte fle o pnoritate soc iala
bun pentru ca societatea sa se dezvolte, lnsa ;;i reciproca
este valabila: este nevoie de o societate dezvoltata pentru
a avea un sistem educational pe masura.
fn primul rand, fiecare societate ar trebui sa faca eforturi Al
• lmbunatat;irea
pentru a lmbunatati educatia pe care o ofera copiilor. Un
educa t;i e1pentru un
bun sistem de lnvatamant, care asigura crearea unui bagaj v1itor m a1lum111 os;
important de cuno;;tinte necesare individului atat pe plan • evo lut;ia soci etat;ii .
personal, cat ;;i pe plan profesional, duce Ia o societate ma i stran s legat a de
evo lu t;ia educat;1e1
buna care, pe viitor, va putea lmbunatati acest sistem .
Evolutia societatii este strans legata de evolutia educatiei.
fn al doilea rand, o societate In care se asigura o
A2
educatie de calitate va pregati mai multi speciali;;ti In mai
• o educat;ie de
multe domenii, iar asta lnseamna ca ;;i sistemul medical calitate asigura
sau alte ramuri profesionale vor evolua. De exemplu, pregatirea un or
speciali;;ti
medicii foarte bine pregatiti sau economi;;tii instruiti
lmbunatatesc calitatea vietii fiecaruia dintre noi.
fn concluzie, o societate care are Ia baza un sistem
CONCLUZIE
educational bine gandit se va bucura de un nivel de trai
• educat;ia - og linda
mai ridicat ;;i de oameni mai fericiti ;;i mai bine pregatiti. societat;ii - ajuta Ia
Prin educatie, oglinda oricarei societati. se ajunge Ia lmbunatat;irea cali tat;11
viet;ii
lmbunatatirea calitatii vietii.
......-
43. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre faptul ca 44 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre import anta
[rica poate fi privita ca un element constructiv. de a avea un lider.

IPOTEzA Fiecare dintre noi are propnile sa le fric i, de Ia frica de Liderul unei echipe are un rol foarte important In cadrul !POTEZ.A

• fncile pot ajunge sa singuratate sau de rata re, Ia frica de lna ltime sa u de spatii acesteia pentru ca el este eel care ia deciziile, liderul este • lidenJI este cei care
ne blocheze, dar da ca 1a deciZiile . eel pe
lnchise. Acestea pot ajunge sa ne blocheze, sa ne eel pe umerii caruia apasa cea mai mare responsabilitate.
reu'}i m sa le controlam umeni caruia se afla o
le pute m transforma In paralizeze, lnsa consider ca daca izbutim sa le controlarn, consider ca un lider competent este esential pentru buna mare r·esponsabil1tate
stimu lentul nece sar se pot transforma In stimulentul de care uneori avern organizare a oricarui grup.
pentru a reu'] i In tot ce
,I' nevoie pentru a reu~i In tot ceea ce ne propunem. In primul rand, liderul nu este o persoana straina de
ne prop un em
In primul rand, daca reu~im sa vedem mai departe de echipa, ci face parte din ea. Un bun lider va fi mereu un
lucrul care ne produce frica, vom putea gasi acele elemente exemplu demn de urmat pentru colegii lui ~i va avea Al
Al
care sa ne ajute sa o depa~im. De pilda, In situatiile lntotdeauna atitudinea potrivita. Daca asupra lui apasa eel • l1deru l - pa rte
• co ntrolarea fric i1 '}i
integranta a ech ipei.
gasirea elem entelor tensionate ale unor examene cu totii am simtit frica de a mai mult responsabilitatea reu~itei sau a e~ecului, a~a cum
;jj\..1:. ca re sa ne aj ute s-o • exemplul personal al
e~ua. lnsa tot aceasta a reu~it sa ne faca se ne concentram spuneam mai sus, tot asupra lui este exercitata ~i presiunea
!••' depa'} lm acestuia 11 determma
"
~..titt mai bine ~i sa nu ne mai gandim Ia altceva In afara modelului. El va trebui sa fie lntotdeauna Ia un nivel foarte pe ce1 aflat1 In
ridicat pentru a putea le cere aceea~i hotarare ~i colegilor subordine sa- l urmeze
.J; subiectelor pe care le-am primit.
sai. Astfel, In cazul unei trupe de muzica, de exemplu,
In al doilea rand, frica pe care o resimtim In anumite
"'~. :ljl
situatii limita ne poate determina sa facem unele lucruri pe
liderul formatiei va trebui sa exerseze foarte mult pentru
~p~·
A2
a-i putea impulsiona pe colegii sai de trupa sa li urmeze
• ad ren alm a generata care In mod normal, daca nu ne-am gasi In conjuctura
de sta rea de an xietate
exemplul.
J-'1H. respectiva, nu le-am face. Adrenalina generata de starea
·' ne Impinge spre actiuni in al doilea rand, eel care a fost desemnat liderul unui A2
~;J~i
nebanuite, ca re se pot
de anxietate ne Impinge spre actiuni nebanuite, care se pot
• t rebui e sa aiba 0
doved i foa rte bune dovedi foarte bune. grup, indiferent de natura acestuia, va trebui sa aiba o
•l. viziune de an sa mb lu.
viziune de ansamblu, sa se gandeasca Ia viitor ~i sa caute sa se gandeasca Ia
In concluzie, In momentulln care ajungem Ia un grad de
solutii pentru a putea avea rezultate mai bune de fiecare v1itor ']i sa caute so lutii
CONCLUZIE autocunoa~tere ~i de autocontrol. vom putea redimensiona de lmbunatatire a
•..:,;
• red1me ns1onarea
data In lucrurile lntreprinse de echipa. Desigur, va fi ajutat ca l1tati i munc1i
toate fricile pe care le avem, facandu-le sa actioneze ca
fric i! or ~i de colegii sai, pentru ca un lider nu se poate descurca
<.":JI ,
elemente constructive ~i nu ca ni~te piedici.
fara coechipieri a$a cum ~i coechipierii se vor lmpotmoli
fara un lider.
CONCLUZIE
In concluzie, este foarte importanta prezenta unui lider, • liderul este un model
pentru ca acesta este un model pentru ceilalti ~i trebuie sa pentru ce ila l\1'? I
fi xeaza direc\i ile
detina o viziune de ansamblu asupra lucrurilor ce trebuie gene rate In care g1·upul
facute. t rebu ie sa a(\ioneze

CillJ,.-
 . . . . .- - -
45. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre faptul ca 46. Scrie un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre puterea
mila poate fi ofensatoare . exe mplului person al.

IPOTEzA Mila poate fi generata de cele ma i bune intent ii , l nsa in opinia mea, cateodata, exemplul personal poate face IPOTEzA
• eel pe care II pn v e ~t1 poate avea efect e negative asupra celor care o starnesc mai mult ded1t o mie de cuvinte. Cand ceilalti vad ca e~ti • exem plul personal
cu mila poate sa se Uneori, se poate ca eel pe care II prive~ti cu mila sa s~ hotarat sa mergi pim a Ia capat ~ i sa lti atingi obiectivele poate face mai mult
simta jign it de aceasta decat o mie de cuvinte
atitudine simta jignit de aceasta atitudine chiar daca este manata repede ~i bine, se pot simti Ia fel de motivati ca ~i tine.
doar de gfmduri bune. Parerea mea este ca ar trebui sa firn in primul rand, este incorect sa ceri altora sa faca ceva
mult mai atenti Ia modul In care 1'i tratam pe cei din jurul ce tu lnsuti nu poti face sau nu vrei sa faci, din diferite
nostru, indiferent de situatia In care ace~tia se gasesc motive. De exemplu, un general poate cere armatei sale sa Al
pentru ca nu putem ~ti cum vor interpreta gesturile sa~ rnar~aluiasca zile lntregi , pe distante foarte mari, dar daca • prin ofenrea
actiunile noastre, chiar daca ne propunem sa le venim Jn ar mar~alui langa ei , niciun sold at nu ar mai putea sa refuze exe mplulu1 personal.
ajutor. acest lucru. Prin oferirea exe mplulu i personal, orice orice lmpotriv ire l;;i
~ji"t
pierd e drn tan e
Al In primul rand, cand prive~ti pe cineva cu mila, pari sa irnpotrivire sau reticenta venite din partea celor pe care
·.l·•:. • ca nd prive;; ti pe te a~ezi Intr-a pozitie privilegiata. Totu~i. faptul ca un om incerci sa-i determini sa actioneze lntr-un fel sau altul tinde
cineva cu mila. pan sa trece prin momente grele ~i ajunge sa starneasca mila nu sa i~i piarda justificarea. De asemenea, exemplul personal
:.~t•t
o fa ci cu un aer cl e
I
su perioritate lnseamna ca else afla Intr-a pozitie inferioara. le poate oferi celorlalti motivatia necesara pentru a reu~i
b v.

l.J In al doilea rand, exista oameni care nu vor sa fie priviti In tot ceea ce l~i propun.
\1.(
A2 cu mila, ci vor sa fie considerati normali, dincolo de neajunsurile fn al doilea rand, exemplul personal pe care II primim ne
-Ji<,
• persoanele cu lor. De exemplu, o persoana cu dizabilita~i l~i dore~te sa se poate determina sa-l urmam fie ~i doar pentru ca nu vrem A2
dizabil ita\i nu vo r sa fi e autodepa~easca , dar nu poate face asta daca starne~te sa-l dezamagim sau sa-l suparam pe eel care ni-l ofera. De
~~.
pnv ite cu mil a - o • exem plul persona l
".:-'; astfel de ati t ud ine le numai compasiune. Pentru o persoana cu dizabilita~i. unul exemplu, daca un manager este primul venit Ia serviciu, ofera mot1vatia
co ndamna sa ramana dintre cele mai importante lucruri este ca ceilalti sa vada angajatii vor lncerca ~i ei sa fie punctuali pentru a nu fi necesara pe ntru a
stapanit e de reu~i
mai departe de problemele sale clinice. Privindu-1 cu mila, sanctionati . l nsa , daca managerul lntarzie In mod repetat
infirmita tea de care
su fe ra pui In continuare accent pe dizabilitatea lui ~i II consideri ~i nejustifi cat sau nu lucreaza cu atentie ~i implicare, nic i
•.i.. ·. un om cu probleme .. speciale", nu un om normal. echipa nu va fi stimulata sa lucreze cat mai bine.
CONCLUZIE
t. I. ,;,- In concluzie, mila poate fi un sentiment nobil, lnsa daca in concluzie, exemplul personal este un atu foarte • un atu foarte
·f~1
CONCLUZIE nu e lnsotit de tact el poate jigni. A-1 privi pe celalalt cu mila puternic In mana celor care lllnteleg ~i care au priceput ca pute rni c In mana ce lor
• mi la poa te fi un lnseamna a nu-i acorda confortul de a se simti Ia fel ca prin intermediul acestuia 1'i pot motiva pe ceilalti mai u~or ca re au ln\e les ca pri n
se nti ment nobil . ln sa inte rm ediul exemplulu i
ceilalti ~i a-i reaminti permanent ca este diferit. decat o pot face cuvintele. pe rso nalli pot moti va
daca nu este
r-~
,, -
. exp rim ata cu tact
poate aju nge sa
pe ce il al\i mai u ~o r
1•ll;
jign easca
-!••-.

~~~.

~
 47. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre fmplinirea 48 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
prin muncii . unor stagii de pregiitire fn striiiniitate fn dezvoltarea tinerilor din punct de
ved ere pro[esional sau personal.
IPOTEzA Munca ne ocupa uneori mai bine de o treime di n cele
• identificarea acelor douazeci ~i patru de ore ale unei zile . Sd:izfmd timpul pe Oportunitatile oferite tinerilor de societatea actuala sunt IPOTEzA
lucruri care ne bucura • stagi il e In st ramatate
ch iar ~i 1n activita\ile
care II petrecem dormind sau facand alte activitati. nu ne aproape nelimitate: Ace~tia au posibilitatea de a accede Ia
rep rezinta o
care nu ne sun t tocmai mai raman foarte multe ore In care sa facem lucrurile care o sumedenie de programe pentru a putea sa-~i desavar~easca oportu nitate oferita de
pe pl ac ne bucura cu adevarat. Prin urmare, trebuie sa gasim acele personalitatea ~i pregatirea profesionala. Consider ca o lume care are
elemente care sa ne lmplineasca chiar ~i Ia locul de munca. stagiile In strainatate reprezinta o astfel de oportunitate frontierele din ce 1n ce
mai maleab il e
In opinia mea, chiar daca ceea ce trebuie sa facem nu ne oferita de o lume care are frontierele din ce In ce mai
este lntru totul pe plac, ar trebui sa ne straduim sa ducem maleabile.
Ia bun sfar~it activitatile pe care le-arn primit ~i sa gasim Mai lntai de toate, din punct de vedere personal, datorita
totu~i. chiar ~i In acestea, lucruri care ar putea sa ne stagiilor In strainatate, tinerii se maturizeaza mai repede
lmplineasca. Al
~i devin mai responsabili. In absenta confortului psihic al
• din pun ct de vedere
~~ In primul rand, indiferent daca ne este sau nu pe plac lucrului deja ~tiut, a realitatii de fiecare zi, tinerii se vad personal , ttnerii se
ceea ce avem de facut, daca ne facem bine treaba, nevoiti sa ia, cu maturitate, propriile decizii ~i. implicit, sa maturizeaza mai
!ii
Al repede ?i devin mai
capatam lncredere In noi ~i ne putem simti multumiti. iar le suporte consecintele. Posibilele neplaceri pe care ar res pon?abili
i·~ • con;;tiinciozitatea ne aceasta lncredere se poate rasfrange ~i asupra vietii putea sa le aiba ajung pana Ia urma sa-i lntareasca, iar
garanteaza reu ;;tta,
"\ care. Ia randul ei, ne personale. Fie ca ne place sau nu, munca ~i atitudinea fata experienta ca~tigata In acest rastimp li va ajuta pe viitor.
garanteaza mul1;umirea de munca ~i lnvatare au un efect ~i asupra vietii noastre de
·~· In al doilea rand, din aceste avantaje personale dobandite
lu crului bi ne facut
;j.,l
zi cu zi, asupra hobby-urilor ~i pasiunilor noastre. de-a lungul perioadei de stagiu rezulta ~i cele profesionale. A2
lncrederea ca~tigata atunci cand ne atingem obiectivele Angajatorul va aprecia disponibilitatea ~i capacitatea
-
:i-.l
• din punct de vedere
prin munca poate fi de lunga durata ~i ne poate aduce candidatului de a se integra lntr-o lume care poate fi profesional, ce i ca re au
.. lmplinirea. beneficiat de stag ii In
diametral opusa de cea cu care era obi~nuit. A~adar, st rainatate vor avea
In al doilea rand, In momentulln care eforturile pe care familiarizandu-se cu medii diferite, tanarul va putea sa se mai multe ?anse de
A2 angaJare
le-arn depus lncep sa dea roade vom cunoa~te o altfel de adapteze Ia orice situatie. La toate acestea se adauga
• atunci ca nd suntem
raspl atiti pentru munca lmplinire: a muncii lncununate de succes. Recunoa~terea marele beneficiu de ate expune Ia o limba straina, pe care
)~r:
j.'
depusa ne simtim meritelor ne va bucura, facandu-ne sa uitam eventualele ajungi astfel s-o stapane~ti.
!'"!. 1mpliniti neplaceri pe care le-arn avut de-a lungul parcursului. CONCLUZIE
Globalizarea este cuvantul de ordine In lumea contemporana
ib~ • benefictarii un or
.~ ~ ! In concluzie, lmplinirea nu o putem gasi doar In viata ~i trebuie sa tinem pasul cu ea. 0 prima etapa o reprezinta stagii 1n strainatate vor
CONCLUZIE
I'll:- personala, doarln hobby-uri ~i pasiuni, ci ~i in munca. Daca stagiile de practica sau de cercetare In strainatate. Avantajele avea numai de ca? tigat
• nu putem gasi de pe urm a acestora
lj_1"
\ !,)'., 1mplini rea doar 1n vi ala ne facem bine treaba, putem capata incredere ~i o stare unei astfel de experiente sunt cu mult mai importante
persona la. ci ~i 1n generala mai buna pentru a ne bucura mai intens de toate decat posibilele neajunsuri.
IJc. munca
aspectele vi etii.
"\i ;\:.

~..
 49. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte des pre rolul eel or 50. Scrie un text d e tip arg ume ntativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
$apte ani de-acasii. bunelor maniere fn societatea contemporanii.

IPOTEzA Cei ~ap te ani de-acasa, denumirea-cli~eu data prime1 or Buneie maniere, o marca a une1 lum1 ga lame c are-~1 lua IPOTEzA
• primele lnvai;aminte lnvatam inte oferite de parinti copiilor lnainte ca ace~tia sa ragazu l pentru a savura exi stenta pe lndelete , l~i mai • bunele man1ere
reprezinta o marca a
oferite de parini;i sunt fie trimi~i Ia ~coala, In adevaratul sistem educational , su nt gasesc locul l ntr-o societate mu lt prea grabita $i
unei lumi galante;
importante pentru
dezvo ltarea ulterioara foarte importanti pentru fiecare dintre noi. Consider ca In uniformizanta cum este cea de astazi sau au cazut cu totul
• bunele maniere au
a copiilor !ipsa unui fundament solid pe care sa se a~eze noi In desuetudine? In opinia mea, bunele maniere, chiar daca suferit modificari dar
tl sedimente, dezvoltarea ulterioara a viitorului adult poate au suferit modificari , sunt importante $i In societatea l;;i au In continu are
adepi;ii lo r
fi compromisa. conte mporana .
l:
In primul rand, educatia primita In ace~ti ani, In copilari e, In primul rand, omul , ca fiinta sociala, simte nevoia de
ajung sa ne defineasca personalitatea ~i gandirea chiar socializare cu semenii sai. De-a lungul timpului , el a
Al
daca uneori nu vrem sa credem asta sau nu ne dam seam a. lncercat sa reglementeze aceasta interactiune. S-a creat,
• ,.m anual" de bune
:JJ!~ Al De exemplu , un copil rasfatat poate avea Ia maturitate astfel, ceea ce s-a num it ~ i numim In continuare codul practici In societate
~~-!
• definirea dificultati de adaptare atunci cand nu va mai primi aceea~i bunelor maniere, care li permiteau celui care ~i-1 lnsu~ea
perso nalitai;ii ;; i a
afectiune excesiva din partea celorlalti . In schimb, un copil sa ~tie cum trebuie sa se comporte aproape In orice
,;;ij_" felului de a g2mdi
~(~ crescut l ntr-o familie cu mai multi frati va lnvata Inca de situatie.
mic sa fie altruist ~i atent Ia nevoile celorlal~i, avand mari
).'..."\>

In al doilea rand, chiar daca bunele maniere $i-au

, :~j ~anse ca ~ i Ia matu ritate sa pastreze aceste calitati.
·I pierdut din aura de care erau lnconjurate odata, fiind aduse A2
".'1 ~ In al doilea rand , cei ~apte ani de-acasa conteaza destul chiar Ia rangul de arta , ele $i-au pastrat chiar ~i astazi • ;;i astazi ~inem Ia
lnsemnatatea $i nu doar printre cei care tree drept conservatori. bunele man ie re
lj
·'.l!•,
.~
A2 de mult In interactiunea noastra cu ceilalti. Acesta este
• interaei;iunea cu momentul In care se pun bazele bunelor maniere, de un 0 conduita exemplara va impresiona lntotdeauna.
.,/_
cei lali;i are Ia baza o real folos In societate, In raporturile stabilite cu alti oameni. In concluzie, societatea contemporana nu necesita un
•i..-. co nduita lnsu;;ita acasa
Cel care a primit o buna educatie de Ia parinti , eel despre set de reguli extrem de riguroase ~i nici macar numeroase,
·:.. care se poate spune ca are cei ~apte ani de acasa, va fi CONCLUZIE
lnsa respectarea acestora este necesara. Ele fac diferenta
• manierele l;;i
~::. politicos, atent. calm ~i l ntelegator. lntre un om care l~i poate lnfrana instinctele ~i pornirile pastreaza importani;a
,c
... In concluzie, cei ~apte ani de-acasa, educatia primita In pentru ca nu se cade sa le dea frau liber In societate ~i un ch1ar ;;i In societatea
~-
CONCLUZIE co ntemporana . fa ca nd
I primii ani ai copilariei, reprezinta o etapa deosebit de altul pentru care parerea celorlalti nu are nicio lnsemnatate.
:.:...-: • cei ;;apte ani de-acasa difereni;a lntre omul
il ' au un rol ca pital In importanta pentru fiecare dintre noi, avand un rol capital Ele ajung, a~adar, sa fad:i diferenta lntre omul civilizat ~i unul civilizat ;;i unul pe ca re
lfli': evo lui;ia ulterioara ;; i In In evolutia noastra ulterioara ~i In dezvoltarea relatiilor pe care altfel l-am numi barbar. altfel l-am numi barbar
p .t rela i;ia cu ceil ali;i
{!.ll- 11
·~HI•
noastre cu ceilalti.
'I",
'·,·~---- · · '
. '
S;

@--
 V. b. Modele eseuri argumentative 2. Sc rie un t ext d e tip arg ume ntativ de 150-3 00 de cuvinte despre ro lul pe care
fl a re con$tii nt a fn vi a~a o mulu i .
FILIERA TEORETICA - PROFILU L UM A NI ST, FILl ERA VOCATIONALA - PROF ILUL PEDAGOG IC
Con~tii n ta est e una di nt re caract eristicile care ne IPOTEzA
1 . Sene un text de tip argum entativ de 150-300 de cuvinte despre importa nta
definesc ca oameni ~i care ne diferentiaza de alte fiinte. • con~ ti i n ta este una
cunoa$terii istorie i/trecutului . dint re caracteristicile
astfel !neat ea joaca un rol foa rte im portan t In viata
IPOTEzA In opinia mea, cunoa~terea trecutului este o datorie pe ca re ne defin esc ca
fiecaruia prin puterea pe care o are de a ne determina sa oamen i ~ i ca re ne
• c unoa~terea care o avem cu totii. Se spune ca daca lti cuno~ti istoria nu
respectam unele principii care ar trebui sa ne ghideze. difere n~ia za de alte
~=~~r~~:ui este 0
ri~i s-o repeti. Daca alegi cu buna ~tiinta sa ignori trecutul, consider ca. In Iipsa acesteia omul risca sa se dezumanizeze, fiinte ;
istoria nationala, nu vei putea lntelege cu adevarat evenimentele • In lipsa acesteia.
• ignorarea trecutului - sa se abrutizeze.
din prezent ~ i nici pe cele care vor veni. omu l nsca sa se
imposib ilitatea de a
ln~e l e g e eve nimentele
in primul rand , con~tiin ta II face pe om sa fie disciplinat, dezumanizeze
in primul rand , faptul ca lt i cuno~ti istoria lnsea mna ca sa respecte ni~te regul i. Ea este strans legata de parerea
din prezen t
lti poti forma o oarecare idee despre viitorul tau . Afland pe care ceilalt i o au despre noi ~ i este cea care ne
Al
·:;: despre evenimentele trecute, poti analiza mult mai bi ne lndeamna mereu sa nu facem anumite lucruri pe care altii Al
• c unoa ~terea isto ri e1
lnseamna o mai buna situatia prezenta ~i poti face anumite presupu neri despre le-ar dezaproba ~i pentru care nu am fi bine priviti. l nsa , • co n~tiinta ne
J
percepere a viitorul imediat. lntelegand evenimentele istorice, poti ~ti atunci cand con~tiinta este foarte exigenta, pot aparea ~ete rmina sa ~c~ io nam
prezen tului ~ i a ~ . , . .. d' 'd ' ld ~
fl;,

vii torului.
unde anume s-a gre~ it ~i ce poate fi facu t pentru a se crea tntorsatun nea~teptate m ex1stenta unUI m lVI . De p1 a,
Ill concordanta cu
a~teptarile pe ca re
•'I o societate mai buna . De asemenea , istoria poate fi o destinul lui Apostol Bologa, protagonistul romanului soc ietatea le are de Ia
• istori a ca sursa de
J.-, insp i ra ~i e permanenta sursa de inspiratie pentru cei care ~tiu s-o Padurea spanzuratilor, va fi marcat de aceasta trezire a noi;
decripteze cu adevarat ~i sa extraga din ea acele elemente con~tiintei. Bologa, militar exemplar, luptand de partea • cazul lui Apostol
care le-ar putea folosi drept modele. · 1·A U ·- · . I . Baloga - re n a~terea
lmpenu Ul ustro- ng ar ~ ~ 1mpotnva propnu Ul neam , va co n ~tii n~e i poate avea
in al doilea rand, faptul ca te interesezi de ceea ce s-a ajunge sa con~tientizeze aceasta discrepanta In momentul imp licatii nefaste
A2 lntamplat lnaintea ta este o dovada de respect atat pentru In care soldatul ceh, Svoboda, va fi condamnat pentru
I - • cu n oa~terea istoriei - istorie, In general. cat ~i pentru tine lnsuti. Astfel ajungi sa lnalta tradare: dezertarea . Privirea senina a condamnatului
I. respectul pentru II va urmari pe Aposto l Bologa, determinandu-i destinul
te cuno~ti mai bine, sa lntelegi de unde vii , ce au facut cei
aceasta ;
de dinaintea ta ~i care au fost motivele din spatele nefast.
• cunoa~te rea
t recutului implica ~ i actiunilor lntreprinse de ei. In plus, cunoa~terea istoriei sau in al doilea rand, con~tiinta este cea care ne face sa A2
C·.- lnte legerea ~ i sa lvarea a trecutului implica ~i cunoa~terea traditiilor, o alta parte a actionam conform unor principii pe care ni le-am conturat • con ~tiin~a este cea
tra d i ~iilor ca re ne
i·J7.
individualizeaza identitatii noastre pe care este bine sa o descoperim ~i sa Ia un moment dat indiferent de circumstantele In care ne care n: face sa
~ . ' , , ~ ~ a(\1ona m conform unor
1'"
o scoatem Ia suprafata . lnteresul acordat acestor traditii gas1m. De exemplu, m cazulm care o persoana se gase~te princip ii pe care ni
care ne definesc reprezinta ~i o forma de salvare a lntr-o situatie problematica con~tiinta unui om cu ferme le-am conturat Ia un
i'"· principii morale li va dicta mereu sa lncerce sa-i fie de moment dat
patrimoniului imateriallntr-o era a globalizarii.
in concluzie, cunoa~terea istoriei este foarte im portanta ajutor, atat cat este posibil.
,... CONCLUZIE
~,.
CONCLUZIE pentru fieca re individ , deoa rece acesta este modulln care In concluzie, co n~tiinta este o trasat ura specific umana,
• co n~tiinta li
i·,). • c unoa~terea istoriei - avem acces Ia o mai buna lntelegere a lumii ~i a ajungand sa ne diferentieze de alte fii nt e. Aceast a joaca un disciplineaza ~i li fa ce
modulln ca re avem mecanismelor care au modificat-o, precum ~ i Ia gre~elile rol important In viata oamenilor pentru ca li disciplineaza pe oa meni sa
<•'· acces Ia o mai buna actioneze confo rm
comise. Totodata, istoria ne dezvaluie foarte multe despre §i ii face sa actioneze conform unor reguli sociale ~i ale
ln~e l egere a lumii ~ i a unor regul i soc ial e ~~
mecanismelor ca re au cine suntem . bunulu i simt. dar li ~i determina sa actioneze conform ale bunului sim~
modifi ca t-o Propriilor princi pii atu nci ca nd situatia o cere .
,,, •r1
!~.'r1\.
~r;\·. 1~t222' ~:.
 3. Sene un text de tip argumentativ d e 150-300 d e euvinte d espre relatia 4. Se n e un text de tip argumentativ de 150-300 de euvinte despre rolul entieii
dintre un senitor $i opera sa. fn reeeptarea opere/or literare.

IPOTEzA Dupa parerea mea, lntre scriitor ~~ creat1a acest uia se
• relatia dintre sm1tor pot stabili doua tipuri de relatie: prima ar fi aceea de
~~ opera poate fi de
,,ndragostire" de propria opera, iar cea de-a doua de
doua fe lu ri imensa
admiratie sau distantare totala odata ce aceasta a fost finalizata.
distantare totala fata
de propria creatie
Pe de o parte, scriitorul , ca un adevarat Pygmalion,
odata ce ~i-a creat-o pe a sa Galatee, a~teapta sa fie
lnsufietita de catre Venus. Ajungand sa se priveasca In
Al
opera sa Ia fel caIn oglinda unui la c, admirandu-~i propria
• scri itorul -
recon stitu1re a miturilor creatie ~i. implicit, pe sine, scriitorul ilustreaza un alt mit:
lui Pygmalion ~i a! lui pe eel al lui Narcis. Astfel , el va cadea lntr-u n so i de
Narci s
autoadmiratie $i va riposta atunci cand operei sale i se va
aduce ~i eel mai mic repro~. l ntr-un gest protector. Acesta
se va simti lntotdeauna nelndreptatit, suferind de pe urma
propriei sale valori.
Dar, pe de alta parte, scriitorul, resimtind foarte acut
procesul de creatie, va dori sa se deta~eze cat mai grabnic
de produsul muncii sale . Tumu ltu l actului creator va lasa
A2
semne adanci, scriitorul simtindu -se devorat de acesta .
• scriitorul macmat de
actu l scrierii se va Golul pe care II resimte, odata definitivata creatia Ia care a lucrat
distan~a de ope ra sa o perioada lndelungata, care 1-a macinat, II determina sa-$i
doreasca sa ia cat mai curand distanta de opera. ~ansele
ca acest tip de scriitor sa-~i priveasca cu obiectivitate opera
sunt mult mai mari decat In cazul primei tipologii ilustrate.
A$adar, scriitorii resimt In mod diferit actul creatiei ~i se
CONCLUZIE
! ., raporteaza diferit Ia produsul acestuia, fie admirandu-~i
• scrii to rii re simt In
opera tara masura, fie luand distanta fata de ea.
mod diferit actu l
creatiei ~i se
: :l raporteaza diferit Ia
produsul acestuia
Consider ca datorita crit icii literare, dincolo de IPOTEzA
subiectivismul inevitabil al acesteia , se poate face o • critica face o
5epara re clara l ntre scrierile importante, care vor trece separare clara 1ntre
scrierile 1mportante ~~
proba timpului, ~i cele ca·re vor ramane lntr-un plan secund.
cele care vo r ram ime
fn primul rand, unul dintre rolurile criticii are cititorulln 1ntr-u n plan secund
centru, pentru ca II ghideaza pe acesta In lecturile sale ~i li
semnaleaza ceea ce merita sa fie citit ~; ceea ce poate sa Al
mai a~tepte . Pentru unii cititori impresiile de lectura ale • med1erea lectu rii win
intermediul crit1c11
criticului sunt foarte importante, deoarece ace~tia emit
• publicu l beneficieaza
pareri avizate, profesioniste, In calitatea lor de speciali$ti
de impresiile de
ai literaturii. Astfel cititorul 1$i va putea forma o parere
lectura ale unu1 Cltitor
despre scrierea literara pe care a citit-o sau urmeaza s-o avizat;
dteasca. Criticul, cititor avizat ~i cu experienta lndelungata, • sta bilirea unei gri le
de lectura
va veni In ajutorul publicului larg prin stabilirea unei chei
de lectura pe care acesta din urma o poate lmprumuta.
fn al doilea rand , un alt rol al criticii vizeaza chiar autorul
operelor despre care se scrie. Astfel, criticul li poate oferi
A2
autorului impresiile sale, enuntand punctele forte $i
• datorita
punctele slabe ale operei ~i oferind sugestii de care comentariilor fa cu te de
scriitorul ar putea tine cont In viitoarele sale lucrari. De catre criti c. cititor
avizat. scri itorull~i
asemenea, prin criticile de lntampinare ale ultimelor poate 1mbunatati
aparitii editoriale, acestea se vor bucura ~ i de o oarecare scrie ri le ulterioare;
vizibilitate. fn plus, critica are rolul de a promova operele • pnn criti ca de
literare, de a le arata partile bune, fara a ascunde partile 1ntampinare. o opera
literara ca~tiga 0
negative. Faptul ca au fost selectate dintr-un numar oarecare vizib il itate
considerabil de alte scrieri, este important, pentru ca li
ajuta pe cititori sa se orienteze In spatiulliteraturii contemporane.
fn concluzie, rolul criticii In receptarea operelor literare
este unul foarte important, pentru ca ea realizeaza prima CONCLUZIE
selectie atunci cand alege operele care sa faca obiectu l • critica se mna leaza
cronicilor sale. De asemenea, critica, prin lncrederea pe apantiile valoroase ;;i
in fluen~eaza parerile
care i-o acorda cititorul, are puterea de a influenta parerile c1titonlor
PUblicului $i de a promova cartile cu adevarat valoroase .

~~ @__--,
I .
5 _ Scrie un text d e tip argumentativ de 150-3 00 de c uvinte des pre relatia 6. Scrie un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care il are
di ntre litera tura $i cinematografie. /ecturajumalului unui scriito r fn receptarea operei sale. (varianta uman 2 014)

IPOTEzA Dupa parerea mea , lntre literatura ~ i cinematografie se Pentru a avea acces Ia adevaratu l sens al unei scrieri IP0TEZi

• dralog pe rman ent stabile;;te un dialog permanent, prin care ambele forme de literare trebuie sa citim ;; i alte opere, care o pun In lumina . • sc ri eril e
Fie ca este vorba de lucrari de istorie socio-culturala cu autobiografice sunt
stabrl rt 1ntre lrterat ura arta se lmboga~esc ~i se l ncarca cu noi sensuri. deschizatoare de nor
~~ cmematog rafie ajutorul carora putem reconstitui contextul In care opera drumuri 1n cee a ce
In primul rand, literatura )mprumuta" din subiectele care ne intereseaza a fost scrisa, fie ca citim literatura altor prive;;te recepta rea ;;i
sale cinematografiei. Binelnteles, este vorba de ecranizari. autori pentru a putea face comparatii, este nevoie sa ne ana liza unei opere
Astfel, cartile celebre ajung cu ;;i mai mare u;;urinta Ia asiguram ca percepem lntregul ;;i nu doar o mica parte . literare
publicul larg. Oat fiind impactul pe care 1-au avut unele oupa parerea mea, scrierile autobiog rafice , jurnalul In
opere de-a lungul ti mpului, ecranizarile acestora au avut ~i special, sunt deschizatoare de noi drumuri In ceea ce
ele parte de succes. l nsa uneori adaptarile cinematografice 1
prive;;te receptarea, analiza unei opere literare.
nu ajung Ia lnaltimea cartilor de Ia care au pornit ' · In primul rand , prin lectura jurnalu lui unui scriitor putem
Al
dezamagindu-i pe cei care le a;;teptau cu nerabdare. intra In laboratorul sau de creatie, aproape ca-l putem Al
• ecranrzaril e unor
1 ,,•
\11\ car·tr celeb re aJuta Ia Povestea este simplificata, personajele sunt schematizate, urma ri cum sta Ia masa de lucru . Acest fapt, daca este • prin lectura jurnalulur
vrzrb rli tatea acestora 1n exploatat cum trebu ie, poate avea un impact foarte mare unui scriitor putem
.~~
totul pentru a pastra interesul publicului. Datorita
randu l pub li culur larg intra In laboratorul de
caracterului sau sincretic, cea de-a ;;aptea arta poate alege asupra modului In care ii receptam opera. Astfel, prin creatie al acestuia
:-';\
atunci cand ecranizeaza romane celebre sa urmareasca intermediul notat iilor zi ln ice facute de un autor putem • Ultima noapte de
r,,
'.IJI: lndeaproape scrierea sau doar s-o sugereze . Calitatea ln~elege ce dificulta~i a lntampinat In elaborarea operei. In dragoste. /nttiia noapte
,- produsului finit nu va consta In de fidelitatea cu care a fost alte cazuri, experientele notate In jurnal sunt folosite chiar de razboi - folose;;te
' H I·
pentru a construi universul fictional. Un astfel de exemplu jurnalul de ca mpani e al
redata opera literara, ci de ceea ce va reu;;i sa transmita scri itorulu i pentru
este acela al romanului Ultima noapte de dragoste, intaia ultima pa rte a
publicului larg. De pilda, prin ecranizari de succes ca
..;;..
noapte de razboi, al lui Camil Petrescu . Scriitorul va folosi romanului
Morometii lui Stere Gulea sau Padurea spanzuratilor
notatiile din jurnalul sau de campanie pentru a reda cu
·:.. regizata de Liviu Ciulei, aceste filme-cult vor face fata cu minutiozitate In ultima parte a romanului sau atrocitatile
brio eternei comparatii dintre carte ;;i ecranizarea acesteia. Primului Razboi Mondial.
A2
In al doilea rand, procedeele folosite de cinematografie In al doilea rand, daca avem de-a face cu un jurnal de • autorul poate
pot deveni ;;i ele, Ia randul lor, sursa de inspiratie pentru creatie, autorul se prea poate sa fi inventariat chiar felulln inventari a felul 1n care
A2
1'w-~
• procedee le folo site
scriitori. In scrieri recente personajele sunt prezentate ca care scrierile sale au fost receptate, ceea ce ne faciliteaza scrieril e sa le au fo st
receptate
de crnema tog rafi e pot $i cum ar fi vazut prin lentil a unui obiectiv. Astfel, tehnicile munca In stabilirea viziunii de ansamblu.
fl~ . deveni sursa de narative par cele specifice artei cinematografice. De pilda, A;;adar, citirea jurnalul, precum ~i a altor scrieri
~ '\1
in spiratr e pentru In Femeia in ro~u. roman experimental colectiv, tehnica autobiografice ne poate schimba grila de lectura sau, din
\ r; ,
scriitor CONCLUZIE
cinematografica este utilizata de catre cei trei autori pentru contra, poate sa ne-o lntareasca pe cea pe care o
~·r • datorita scrieri lor
a reda destinele lnca lcite ale protagoni;;tilor. adoptaseram . Chiar daca unii critici stigmatizeaza lectura autobiografice ne
. ~\t~. In cheia scrierilor autobiografice , acestea nu tre buie totu;;i as igu ram o viziune de
CO NCLUZIE A;;adar, lntre literatura ;;i cinematog rafie se pot stabili
ignorate. Datorita lor ne asiguram o viziune de ansamblu ansamblu asupra
~;;.- .
• lrteratura ;;r relatii foarte stranse, cele doua arte influ en~andu-se ope rei literare
asupra operei literare ;;i, chiar daca acesta nu trebuie sa
cinematog rafia aJung reciproc.
Y"I'' ! sa se rnflu enteze
fie singurul unghi din care analizam o scriere literara, sa
t::. I re crproc consider totu;;i ca trebuie sa II avem In vedere .
I
l'~-
I
·~
1\:
wir_:.__t t22fj\ @--
l~i-il,;l~~
 7. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e c uvinte despre destinul
ciirtii tipiirite fntr-o societate digitalizatii . B. Scrie un text de tip argumenta tiv de 150-300 de c uvinte d espre rolul
scriitorilo r fn societate. (varianta 2015)
IPOTEzA Societatea a intrat lntr-o noua era odata cu marile
• societatea a intrat descoperiri informatice . Se vorbe~te adesea despre faptul Rolul ~ i statutu l scriitorului s-au schimbat odata cu IPOTEZA
1ntr-o noua era odata vremurile, acestea neputand ramane insensibile Ia
ca obiectul carte, In forma sa traditionala , este depa~it ~i • scnitorul nu ;;1-a
cu manle descopenn pastrat aura 1reala.
inform atice; ca nu va mai putea sa tina pentru mult timp pasul cu transformarile societatii. Consider ca scriitorul nu putea
statutul sau
schimbarile galopante ale unei societati consumeriste, din sa - ~i pastreze aura aceea ireala sau sa ramana lnchis In
• va mai trece destul sc himbandu-se
timp pana vom putea ce In ce mai grabita ~i mai insensibila Ia vechile valori. turnul sau de filde~, indiferent Ia timpurile pe care le
spune ca vre mea car1;ii
Dincolo de toate aceste preschimbari, consider ca lucrurile traie~te. fn orice caz, statutul scriitorului In societatea
tipante a apus
nu pot fi atat de u~or tran~ate ~i ca, oricum, va mai trece actuala este unul paradoxa !.
destul timp pana vom putea spune ca era cartii tiparite a Pe de o parte, acesta a intrat lntr-un con de umbra
apus. tocmai pentru ca societatea a cunoscut procesul de
Pe de o parte, pentru cei mai pesimi~ti, digitalizarea inversare a scarii valorilor, iar modelul impus de scriitor nu
Al
societatii ~i . implicit, a cartii este echivalenta cu moartea ma i prezinta interes. Acesta nu se mai bucura de prestigiul Al
• pentru cei mai
pesimi;;ti . digitalizarea obiectului propriu-zis . Cum cartile In format digital au pe care II avea odata . Scriitorul care nu este dispus sa l~i • scn itorul a 1ntrat
car\ii este echivalenta
ca~tigat din ce In ce mai mult teren, publicul cons~rvator jertfeasca talentul pentru a da na~tere unor opere de lntr-un con de umbra
cu moartea obiec:tului
propriu-z:s; percepe aceasta noua realitate cu care se vede nevoit sa duzina, dar cu priza Ia public, este marginalizat, uitat, pentru ca societatea a
cunoscut procesul de
• istona lndelungata a se confrunte ca pe o amenintare Ia ordinea straveche cu neluat In seama. f~i reia locul In turnul sau de filde~. inversare a scarii
scrisu lui dovede;;te ca care era obi~nuit. Temerea lui nu este cu totul nejustificata. a~teptand vremuri mai bune ~i. lntre timp, face diverse valorilor;
o desco perire comisioane pentru a putea, printre picaturi, sa creeze • dev:ne un model de
ln locuie;;te vechea Avand In vedere istoria lndelungata a scrisului (initial pe condu1ta pent1·u cei
rea litate tablite de lut ars, pergament, hartie). se dovede~te faptul marea opera. Cu toate acestea, chiar ~i acum cand ~i -a
care pre\uiesc In
ca, aproape de fiecare data, o descoperire ajunge , mai pierdut din vizibilitatea de care se bucura odata, pentru un continuare arta
devreme sau mai tarziu, sa lnlocuiasca vechea realitate. segment restrans de oameni scriitorul ramane un model de
A2
conduita. Fascinandu- i In continuare pe cei pentru care
Pe de alta parte, nu cred ca, In viitorul foarte apropiat,
• societatea .
valori precum frumosul, arta nu s-au demonetizat, scriitorul
societatea, mentalitatile vor suferi o transformare atat de
mentallta\ile nu sunt boem a devenit un soi de model.
pregat1te pentru o radicala !neat sa se renunte definitiv Ia cartea tiparita .
Pede alta parte, indiferent de vremurile pe care le traim, A2
tra nsformare radicala Chiar ~i atunci vor exista In continuare persoane rafinate,
;;i ni ci sa renun\e scriitorul trebuie sa ramana un exponent al libertatii de • scriitorul trebuie sa
bibliofili, care vor pretui cartea In forma care a consacrat-o.
definitiv Ia ca rtea ramana un expone nt al
exprimare ~i sa lncerce sa nu se abata de Ia ceea ce ar
t1parita fn concluzie, cartea tiparita l~i va avea In continuare trebui sa-i fie menirea .
liberta\ii de exprimare
!j CONCLUZIE locul sau bine stabilit pana In momentul In care va fi
• cartea tiparita l;;i va lnlocuita definitiv de varianta sa mai ispititoare pentru o A~adar, atitudinea generala In ceea ce li prive~te pe CONCLUZIE
pastra In continuare scriitori a oscilat de-a lungul timpului, lnsa acesta ramane
. ! societate aflata mereu In mi~care. • scriitorul ramane un
locul sau b:ne stabilit reper, un exponent al
un reper, un exponent al libertatii de exprimare In cadrul
pana cand va fi libertat1i de exprimare
lnlocuita defin1tiv de unei societati libere.
I~ \ In cad rul une1 societati
vananta sa electronica libere
'
"
v;,
fiji:
,_.,
n{
~•I-,.:~ .,·~
t2i8'
@l_-.·
 9. Sene un text d e tip argum e ntativ de 150-300 d e euvinte despre faetoni care
influenteaza formarea valonlor morale.
IPOTEzA
• SOCi etatea a 1mpu s
de-a lungul timpului
ni ~te norme morale
ge neral valabile
Al
• educat;ia pri mita In
fa mili e In primi1 ani de
viat;a ~~ exemplul
personal oferit de
pa nnt;1
A2
• ro lul anturajului ;;i
ca pa citatea
adolescen tulu i de a
fa ce alegeri
CONCLUZIE
• valo ril e moral e di fe ra
de Ia persoa na Ia
persoa na. dat fiind
faptu l ca fi ecare l~i are
pro priil e repere dupa
ca re l~ i guvern eaza
existen ta
I
I
I '·
Fiecare l~i are propriile valori morale pentru ca fiecare
percepe diferit viata ~ i realitatea . l nsa societatea a impus
de-a lungul timpului ni~te norme general valabile care au
creat un soi de cod nescris . Consider ca In !ipsa acestora
lumea ar plonja vertigines In haos .
Primul dintre factorii ca re sunt lntotdeauna mentionati
atunci cfmd se vorbe~te despre lmpamfmtenirea valoril~r
morale este educati a pe care o prime~te fiecare copilln
familie. Aceasta, dublata de exemplul personal oferit de
parinti. li va insufla acele principii de Ia care nu ar trebui
sa se abata.
Mai tarziu, un al doilea factor care joaca un rol foarte
important In sedimentare a valorilor morale este propriul
caracter ~i alegerile pe care le face fiecare. De asemenea,
tot acum, anturajul, prietenii pe care li are li pot influenta
In bine sau In rau principiile pe care ~i le-a lnsu~it acasa.
De-a lungul timpului obiectivele se schimba. La fel ~i modul
de a percepe luc ruril e ~i de a ne raporta Ia ele. Nici
principiile nu raman lntotdeauna acelea~i.
A~adar, valorile morale difera de Ia persoana Ia
persoana, dat fiind faptul ca fiecare l~i are propriile repere
dupa care l~i guverneaza existenta ~i care pot fi determinate
de factori ca educatia primita In familie sau de influentele
exercitate de catre anturaj .
JO. Sene un text d e tip argumentativ de 150-300 de euvinte despre rolul
retelelor de soeializare fn promovarea artei. (vana nta model 2016)
lntr-o societate In continua mi~care nici modu l de a face IPOTEzA
vizibila arta , de a o promova nu putea ramane ancorat • dezvoltarea retelelor
de social1zare:
intr-o realitate care sa nu tina cont de vremurile prin care
trecem . Retelele de socializare au ca~tigat din ce In ce mai • era doar o chestiune
de t irnp pana ce
rnult teren In viata fiecaruia dintre noi, creand pentru unii aceste noi m iJ ioace sa
0 realitate virtuala foarte atractiva . Consider ca era doar o fie uti lizate In folo sul
artei
chestiune de timp pana ca aceste noi mijloace sa fie
utilizate In folosul artei.
In primul rand, prin intermediul retelelor de socializare,
evenimentele culturale care sunt In curs de desfa~urare
Al
ctevin cu mult mai vizibile ~i mai accesibile pentru oricare
• prin intermediul
internaut. Putem vorbi chiar de o noua coborare a culturii ret;e lelor de social1za re
de data aceasta nu In strada, ci In spatiul virtual. Datorita eveni mentel e cu ltu 1·a1e
dev in cu mu lt mai
noilor metode de promovare, cultura ajunge sa depa~easca vizibi le ;; i mai
anumite bariere care se ridicau lnainte. De acum , arta nu acces ibile pentru
va mai fi doar apanajul elitei, ea va putea trece granitele onca re interna ut
sociale ~i se va adresa tuturor, ajungand sa-~i gaseasca In
orice clasa sociala un nou consumato r.
In al doilea rand, datorita retelelor de socializare, arta
A2
este coborata de pe piedestalul rigid pe care a fost a~ezata,
• arta dev1ne ma1
devenind astfel mai prietenoasa . De exemplu, pe Facebook,
prietenoasa
limbajul folosit pentru popularizarea unor acte artistice este
mult mai informal decat In comunicatele de presa, iar acest
fapt face arta sa para mai accesibila.
A~adar, astazi, cand arta este promovata prin interrnediul CONCLUZIE
retelelor de socializare, asistam Ia o democratizare a actului • prom ova nd arta prin
artistic. Acesta nu mai este rezervat doar elitelor. In inte rm ediul ret;elelor
de soc ializare as istam
postmodernitate luam parte Ia masificarea culturii, iar cea Ia o democrati zare a
mai buna forma de promovare a unei astfel de culturi nu actului arti stic
poate fi decat aceea multistratificata a retelelor de
socializare.
clmr->
11. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre necesitatea
promoviirii diversitiitii culturale fn societatea de az i. (varianta model 2016)
IPOTEzA
• promovarea
dtv ers tti:i 1;i i culturale a
ajuns sa fie 0
necesitate In
soc retatea de astazi, In
care globalrzarea l~i
fac e simt;ite efectele
unificar·ea .
standardrza rea
Al
• dtv ersitatea cultura la
te a)uta sa ie~i dtn
anonimat ~~ sa nu te
pie rzi printre celelal te
elemente ale unei
societa1;i sta ndardtzate
A2
• dtversitatea cu lturala
este sin onima cu
tolerant; a
CONCLUZIE
• diversitatea cu lturala
duce Ia lndep lint rea
devi ze i Uniunii
Eu ropene - Unitate In
diversitate 1
Societatea actuala este cu mult mai deschrsa spre
experimental decat a fast vreodata lucru ce se observa mai
ales In domeniul culturii. In opinia mea, promovarea
diversitatii culturale a ajuns sa fie o necesitate In societatea
de astazi, In care globalizarea l~i face simtite efectele de
unificare ~i de standardizare.
In primul rand, este foarte important ca, In aceasta
masa uneori amorfa creata de globalizare, sa ai ceva care
sa te diferentieze de ceilalti $i care sa te faca sa te simti
unic. Diversitatea culturala te ajuta sa ie~i din anonimat $i
sa nu te pierzi printre celelalte elemente ale unei societati
standardizate. De pilda, din mediile care de obicei nu sunt
considerate ca fiind lnzestrate cu aptitudini creatoare pot
lua na~tere acte artistice nea~teptate, foarte puternice,
menite sa vina In completarea celor canonice.
In al doilea rand, diversitatea culturala este sinonima cu
toleranta.ln societatea de astazi, este nevoie sa ne acceptam
unii pe altii, cu neajunsurile ~i calitatile noastre, pentru ca
elementele de diversitate culturala sa nu fie privite ca fiind
simple traditii sau obi~nuinte bizare ale unei comunitati.
Chiar daca societatea impune anumite elemente culturale
este esential sa le accepte ~i pe acelea care aduc un suflu
mai nou.
In concluzie, acceptarea diferentelor este calea catre o
societate mai buna, iar diversitatea culturala, prin faptul
ca este din ce In ce mai apreciata Intr-a lume a globalizarii,
nu poate fi decat un pas In plus spre deviza Uniunii Europene:
.. Unitate In diversitate!"
12 . SCTie un text d e tip argum entativ de 150-300 de cuvinte despre cinste,
viizutii ca o triisiiturii de caracter esentialii .
A~a cum spunea ~~ fil osoful grec Socrate .. Nu a trai e de IPOTEzA
rnare pret. cia t rai cinstit. ", pentru ca existenta oamenilor • Socrate- ,Nu a trai e
de mare pre ~ . ct a trat
In absenta acestei trasaturi esentiale de caracter va fi un
crnstit";
lung ~ir de compromisuri ~ide neajunsuri. Pretul vietii este
• cinstea nu trebuie
dat In primul rand de actiunile pe care le facem ~i care sa-;; i piarda poz t ~ i a pe
ajung sa ne defineasca . Consider ca cinstea nu trebuie sa-~i care o ocupa pe scara
va lorilor
piarda pozitia pe care o ocupa pe scara valorilor morale
chiar daca societatea actuala pare sa fie indiferenta Ia
principiile care stateau odata Ia baza ei.
In primul rand, de cele mai multe ori, oamenii tind sa nu
1$i respecte cuvantul dat. Multi fac promisiuni cu prea multa
Al
u~urinta. A fi cinstit lnseamna sa iti respecti lntotdeauna
• respecta rea
promisiunile, chiar daca In unele situatii ajungi sa regreti pro mtsiunil or
cuvantul dat $i chiar daca apar implicatii nefavorabile
pentru tine. Daca ajungi sa nu-ti onorezi angajamentele pe
care ti le-ai luat lti vei pierde credibilitatea.
In al doilea rand , cinstea presupune sinceritate. Astfel,
fie ca este vorba despre o discutie lntre prieteni, fie ca este
vorba despre chestiuni mai complicate ~i oficiale , adevarul
ar trebui sa fie mai pres us de toate, chiar daca uneori poate A2
fi dureros. De exempl u, un prieten cinstit lti va spune • marturi si rea
mereu adevarul, chiar cu riscul de a te supara, pentru ca adevarului ind ife rent
de sit ua ~ie
este mai important pentru el sa te lndrume pe drumul eel
bun decat sate lase sa iei o decizie proasta. Un prieten pe
care II consideri cinstit este eel pe care te poti baza ~i In
care poti avea lncredere pentru a-i destainui probleme tale
sau pentru a-i cere ajutorul, $tiind ca va fi corect ~i obiectiv.
CONCLUZIE
Prin urmare, cinstea ar trebui sa stea Ia baza tuturor actiunilor
• cins tea ar trebu i sa
noastre, chiar daca suntem martorii demonetizarii acestei valori stea Ia baza tuturor
morale In societatea contemporana, guvemandu-le. aqiun ilor noa stre
@ _ -,·.,;
 13. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre
rolul/importanta fnvatiirii continue.
IPOTEzA Rolul educatiei In viata unu i om este bine cunoscut, l nsa
• educatia contin ua ~i aceasta nu ar trebu i sa se rezume doar Ia anii de !;icoala.
dupa ce omul ~i-a
lnche iat toa te ciclurile
Nu ar trebui ca lnvatarea sa se opreasca pentru ca trebuie
de stud iu; mereu sa fim Ia curent cu ultimele progrese facute In
domeniul care ne interesaza sau In care lucram. Consider
ca, odata !;iCoala lncheiata, procesul de lnvatare continua,
chiar fara sa ne dam seam a.
Se spune ca omul. cat traie!;ite, lnvata. lntr-adevar,
niciodata nu este prea tarziu pentru a lnvata !;ii acumula
Al informati i noi, chiar daca acestea le modifica total pe cele
• dezvoltanle dobandite deja. fntr-o societate In care se fac descoperiri
te hn olog1ce ~i
descoperirile de tot
noi probabil In fiecare zi, In care totul se mi!;ica !iii se
felu l ne lmpiedica sa schimba de Ia o ora Ia alta, fiecare trebuie sa tina pasul cu
oprim definitiv
noile tehnologii !;ii tendinte. A!;ia cum cei care s-au nascut
procesul de lnvatare
lntr-o perioada In care Inca nu aparuse nici computerul !iii
nici internetul au fost nevoiti sa se familiarizeze cu noua
tehnologie ce era din ce In ce mai utila !;ii mai performanta,
Ia fel !;ii noi va trebui sa tinem pasul cu noile descoperiri !iii
sa lnvatam noi lucruri.
in plus, In orice domeniu am activa, trebuie sa lnvatam
A2
mereu !;ii sa fim Ia curent tot t impul cu ceea ce apare nou
• pentru a deveni
speciali;;ti de renum e pentru a fi cei mai buni In domeniul respectiv !;ii pentru a
In domeni ulln care ramane In top. Un profesionist va lncerca mereu sa lnvete.
lucram trebuie sa
indiferent de varsta !;ii de domeniu, pentru a progresa.
ramanem Ia curent cu
toate descoperirile. Niciodata nu putem spune ca !;itim tot. pentru ca oricand
cercetarile facute In putem afla despre un studiu care schimba complet felul de
aria respectiva
a ne raporta Ia o anumita problema.
1il
In concluzie, este esential sa con!;itientizam importanta
CONCLUZIE
lnvatarii continue !;ii sa fim mereu Ia curent cu noile
• importanta lnvatarii
co ntinue - speci alist de informatii !;ii cercetari din domeniul nostru, pentru a ajunge
top sau a ramane un specialist de top.
14 - Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
c unoa$te rii c ontextului cultural fn receptarea unei opere literare .
Contextul cultural este foarte important In receptarea IPOTEzA
unei opere literare pentru ca el ne poate ajuta sa o • conte xtul cultural
est e im po rtant In
descifram mai u~or ~i sa lntelegem mai bine felulln care
receptarea unei opere
se situeaza printre celelalte opere scrise In aceea!;ii llterare pentru ca ne
perioada. Cred ca daca decidem sa nu tinem cont de ofera v1ziunea de
ansamblu
context In momentulln care analizam o scriere literara, nu
tacem altceva decat sa mutilam sensu! operei.
fn primul rand, buna cunoa!;itere a contextului cultural
din momentul aparitiei operei literare ajuta Ia lntelegerea Al
reala a textulu i. De pilda, In timpul comunismului existau • l nte legerea rea la a
cenzori care se ocupau de verificarea operelor care erau textuiUI datorit a
propuse spre publicare ~i care decideau soarta acestora . In contextului cu ltu ra l;
cazulln care nu respectau regulile foarte stricte trasate de • cenzu rarea operelor
literare In perioada
ace~tia caftile erau refuzate. · A~adar, trebuie sa ne
comuni smulu i ~ ~
lntrebam daca opera literara In discutie a trecut de ochiul op rirea acestora de Ia
vigilent al cenzorilor sau daca a fost oprita de Ia publicare !;ii publi ca re/ publicarea
dupa caderea
scriitorul a fost nevoit s-o modifice sau daca a fost tiparita comunismului
dupa caderea comunismului. Astfel de informa~i redimensioneaza
interpretarea pe care o putem face operei respective.
In al doilea rand, cunoa!;iterea contextului In care a
aparut opera literara pe care o supui analizei lti ofera o A2
imagine de ansamblu asupra literaturii !;ii a tendintelor • contextul cultural
literare din perioada respectiva. In plus, acesta imagine de ofera imaginea de
ansam blu a mediului
ansamblu este completata cu fiecare carte citita, iar Ia o l1terar din epoca;
noua lectura, contextul cultural al epocii va fi mai bine !;itiut • co ntextul cu ltura l
~i va ajuta cu atat mai mult In lntelegerea !;ii lncadrarea ajuta Ia lncadrarea
ope re i
operei. Curentul literar caruia li apartine, relatiile stabilite
lntre aceasta !;ii alte opere ale vremii, polemicile literare din
epoca, toate contribuie Ia o mai buna lntelegere a locului
ocupat de scrierea pe care o studiem .
In concluzie, contextul cultural este foarte important In
CONCLUZIE
receptarea operei, deoarece, prin cunoa!;iterea amanuntita
• an aliza scnerii In
a acestuia , putem lntelege mai bine un text !;ii II putem rapo rt cu epoca ~i cu
situa In raport cu vremea sa, pe de-o parte, !;ii In raport cu alte ope1·e li terare
cel elalte opere, pe de alta parte .
~->.

15 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
cenaclurilor literare fn forma rea tiinarului scriitor.
IPOTEzA
• cena clun le l1terare au
un rol foarte important
In form area tinerilor
scriitori.
• discu\ii constructive
ca re II pot aJuta pe
ace?tia sa-;;i
lmbunata\easca
scrierile
Al
• di scu\ ie argumentata
;;i orientata spre
l mbunata\irea scrie1·ilor
A2
• scrii torii devin Ia
randul lor ascultatori.
critici pentru co leg ii lor;
• cenac luril e au meri tul
de a da na;;tere unu i
sp irit de .. genera~ie "
CONCLUZIE
• mediu propice
crea\iei
~
I
16. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
presei literare/c ulturale .
Consider ca presa cultura la , de$i nu mai ocupa locul pe IPOTEzA
Cenaclurile literare, avataruri ale saloanelor literare, au
care II ocupa odata , l;;i pastreaza importanta In randul celor • presa culturala l;;i
un rol foarte important In forma rea tinerilor scriitori, pentru pastreaza rolul de
care sunt Inca interesati de acest domeniu. Presa literara
ca Ia aceste lntalniri au loc discutii constructive despre promotoare a car\i lor
pare sa-~i fi pierdut una dintre functiile care a consacrat-o, de calitate. care merita
operele citite, care II pot ajuta pe autor sa l~i lmbunatateasca sa fie citite
aceea de a gazdui manifeste, programe pentru curente,
lucrarile viitoare.
rni~cari literare nou aparute. fn schimb, presa culturala l~i
fn primul rand, cenaclulliterar este locul unde se asigura pastreaza rolul de promotoare a cartilor de calitate, care
cadrul propice pentru o discutie argumentata ~i orientata rnerita sa fie citite.
spre !mbunatatirea prozelor sau poeziilor analizate . Aici ,
fn primul rand , unul dintre cele mai im portante roluri ale
tinerii scriitori pot lua contact cu primii lor cititori, care le Al
presei literare este acela de a informa publicul larg cu
pot spune ce este bine In opera lor ~i ce este rau, astfel • rolul principal al
privire Ia aparitiile editoriale, ghidand astfel l ntr-o oarecare
!neat autorii pot lmbunatati textul lnainte de publicare. presei li terare este
rnasura alegerile pe care cititorii le pot face In materie de acela de a informa
Cenaclul actioneaza ca un ghidaj pentru tinerii autori ,
carti aparute recent. Datorita cronicilor de lntampinare, cei publicul larg cu privire
corectand mici gre~eli sau neajunsuri . De asemenea , cei Ia apari\iile editoriale.
interesati de domeniulliterar ;;i care nu fac parte neaparat
care tind Ia glorie au sentimentul reconfortant ca scrierile ghida nd astfel1ntr-o
din aceasta breasla compusa di'n scriitori, critici $i oa recare masura
lor nu raman necitite, fapt ce li lncurajeaza pentru noi alegerile acestuia
traducatori au acces Ia discursul cititorilor specializati. cei
creatii. Punerea fata In fata cu pub lieu I cititor li va forma si.
' ' ' din redactia ziarului sau a revistei.
le va oferi prilejul sa-$i explice creatiile $i sa raspunda
A2
eventualelor critici. fn al doilea rand, prin intermediul articolelor de
• ucenicia tineri lor
specialitate $i a cronicilor de lntampinare, tinerii absolventi absolvent;ilor 1n
fn al doilea rand, cei care participa Ia un cenaclu literar
l~i pot face ucenicia In redactia revistelor culturale. Acesta reda[\ia revistelor
pot emite opinii despre operele discutate, astfellncat tinerii cultu ral e;
poate fi pasul necesar pentru a putea aspira spre cercetare.
autori pot fi Ia randullor critici pentru ceilalti. Acest lucru li • publicarea unor
De asemenea, prin publicarea unor fragmente din cartile
poate dezvolta, iar ei pot ajunge sa fie mai critici ~i mai fragmente din cart;ile
recent aparute, chiar ~i scriitorul are de ca~tigat. Astfel se recent aparute-
obiectivi chiar cu propriile scrieri, nu doar cu lucrarile
aduc In prim plan scrieri care Inca nu sunt promovate prin promovate chiar de
celorlalti colegi de cenaclu. fn plus, lntalnirile literare au
renumele scriitorului, ci prin abilitatile celor implicati In dinainte de a aparea
meritul de a da na~tere unor generatii. Coeziunea rezultata pe piat;a
presa culturala ~i prin selectia facuta de ace~tia.
Ia nivelul grupului va fi vizibila ~i In literatura creata de
componentii acestuia. Prezenta unei figuri tutelare, cum a fn concluzie, presa culturala l~i pastreaza functiile CONCLUZIE
fost cea a lui Nicolae Manolescu In celebrul .. Cenaclu de importante de formare a opiniilor, de promovare a tinerilor • presa culturala -
Luni" , li va lndruma pe tinerii aflati Ia lnceput de drum . scriitori ~i de realizare a unei selectii In ceea ce prive~te formator de opinii ;
aparitiile editoriale, indiferent daca este vorba de cele din • promoveaza tinerii
fn concluzie, cenaclu lliterar are un rol foarte important scri1ton
tara sau de cele din strainatate.
pentru tinerii scriitori, pentru ca aici se creeaza un mediu
propice creatiei, unde poti citi sau audia diferite opere ~i
unde poti petrece timp placut discutand despre literatura.
~-;,,,
 17. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte d espre rolul
teatrului fn societatea co ntemporana.
IPOTEzA
• teatrul ~~ percept;ia
asupra acestu ia au
suferit modificari odata
cu trecerea timpului;
• spatiu a\ performarii
unui act artistiC
Al
• teatrul ~i-a pierdut
funct; ia esent;iala. cea
catharti ca ~i pe cea
moral izatoare
A2
• teatrul s-a reformat.
lmp rumutand
elemente specifice
ce lorla lte arte
( ~\ CONCLUZIE
t i
I ~'1.1\
• teatru l este acum
mai mult 1ntors spre
.,,
~h..
~
sine 1ns u ~ i ~ i interesat
aproape excl usiv de
I ,-01;·,·:1,! fu nct;i a sa estetica
Teatrul ~i perceptia asupra acestuia au suferit modificari
odata cu trecerea timpulu i. Statutul acestuia , precum ~i
felul In care este pusa In scena o piesa de teatru s-au
adaptat .Ia cerin~ele actuale . Parerea mea este ca teatrul
~i-a pierdut rolul de oglinda a lumii, devenind un spatiu al
performarii unui act artistic.
Pe de o parte, o societate care trebuie sa tina pasul cu
timpurile nu va mai putea sa se mai raporteze Ia actul
teatral cum o faceau grecii In Antichitate, de exemplu.
Astfel, teatrul a ajuns sa-~i piarda functia catharti ca, de
purificare a spiritului. De asemenea, teatrul ~i-a pierdut ~i
functia moralizatoare pe care o avea In perioada clasicismului.
in societatea contemporana, teatrul nu mai poate spera ca.
prin evidentierea unor defecte umane precum avaritia,
laudaro~enia, necinstea, ar putea duce Ia lndreptarea
acestora. insa, pentru cei cu adevarat pasiona~i. el ~i-a
pastrat aura sa de ceremonial.
Pe de alta parte, teatrul s-a reformat, ~inand pasul cu
vremurile. Schimband spatiul clasic al salii de teatru,
coborand In subterane, ,.lmprumutand" din celelalte arte
elemente necesare pentru a se reinventa (proiecti i video,
acompaniamente muzicale menite sa completeze povestea,
dansuri, acrobatii}, teatrul a reu~it sa se reinventeze ~i sa
l~i fascineze publicul.
A~adar, de-a lungul timpului, teatrul ~i-a schimbat
funqiile, renun~and Ia dimensiunea cathartica ~i moralizatoare
~i dezvoltand mai mult aspectul estetic.
18. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe
care fl au ecranizarile unor carti fn receptarea acestora.
Ecranizarile ca ~ilor joaca un rol foarte important In
receptarea acestora deoarece filmul se adreseaza unui IPOTEzA
public mai variat ~i mai larg decat este eel al cartii propriu-zise. • ecra nizarile ajuta
Avand In vedere ca filmul se folose~te de elemente foarte cartile sa ajunga Ia
publicul larg
atractive, cartea poate avea, Ia randul ei, de ca~tigat de pe
urma acestei promovari ce vine odata cu ecranizarea.
consider ca ada pta rile cinematografice ale unor romane nu
trebuie sa fie privite cu reticenta. acestea ajutandu-le sa
treaca peste o bariera ~i ajunga astfel Ia publicul larg.
in primul rand, un film are un public mult mai larg decat Al
0 carte fie ~i pentru ca eel dintai este o arta a vizualului , • popularizarea - filmul
fie ~i pentru ca timpul pe care II solicita este mult mai mic are trecere mai mare
decat In cazullecturii cartii. Astfel, publicul are posibilitatea
de a afla povestea ~i de a cunoa~te personajele folosindu-se
de aceasta scurtatura oferita de film .
in al doilea rand, beneficiind de mijloace mai variate
pentru recrearea pove~tii scrise, filmul va putea atrage mai A2
multi posibili consumatori ~i li va putea determina sa l~i • beneficiind de
mij loace mai variate
indrepte atentia spre carte ~i. cine ~tie, poate chiar sa-i pentru recrearea
determine s-o citeasca. Astfel, sunt ~anse mari ca unei pove;;ti i sc ri se. va
persoane care a vazut o ecranizare sa doreasca sa citeasca putea determ ina
publicul sa-;;i lndrepte
~i cartea , In cazul In care filmul a fast interesant. in plus, atent1a ;;1 sp re carte ;; i
exista ~i curiozitatea legata de gradul de fidelitate a s-o ci teasca
filmului fata de textul sursa, precum ~i de cat de bine a
reu~it regizorul sa expuna lntr-un mod condensat ideea
autorului.
in concluzie, ecranizarile joaca un rol important In CONCLUZIE
receptarea cartii deoarece familiarizeaza publicul larg cu • ecranizaril e
familiarizeaza publicul
subiectul, iar o ecranizare buna lnseamna mereu o buna larg cu subiectul unei
Promovare a scrierii literare. cart;i;
• o ecranizare buna
1nseamna mereu o
buna promova re a
scrierii lite rare
@ l _ -./
2 1. Scrie un t ext d e tip a rgumentativ de 150-300 de cuvinte d espre faptul cO.
li teratura ramona este considerata 0 literatura minora .
IPOTEzA
• mmoratul In
lrteratura nu are
neaparat legatura cu
va loa rea scazuta a
crea\ril or· lrterare . cr se
re fer·a In prima
rnstan\a Ia vrzrbilitatea
redusa a acestora
Al
• lrpsa uner tradi\ir nu
prea lndelungate a
lrteraturri romane a dus
Ia consrder-area
acestera ca flind
m rnora
A2
• limba mmana.
nefiind una de
circula\ie
rnternatronala , a
ingradit receptarea mar
ampla a produselor
sa le literar·e
CONCLUZIE
• m in oratu l este
determinat In primu l
rand de faptul ca lrmba
romana nu este una de
crrculatre
rnter natronala
22 . Scrie un t ext de tip argum e ntativ de 150-300 de c uvinte d espre importanta
libertatii de opinie/ exprimare.
in ceea ce prive~ te culturiie mici , se vorbe~te tot n1 ai ibertatea de exprimare este unul dintre ca~tigurile IPOTEzA
adesea In termeni de centra litate , respectiv periferie. irnportante ale democratiei, fiind garantata de catre • libertarea de
A~adar, crescimd Ia umbra marilor centre culturale, unan irn aceasta . Orice stat democratic se asigura ca le ofera exprrmare este unul
dintre marile ca~trg u ri
recunoscute, culturile mici vor dezvolta adevarate complexe cetatenilor sai aceasta libertate. Dupa parerea mea, marele democrat;i ei
generate de statutullor marginal, de vreme ce marile puter; ca;;tig al societatilor care au trecut de Ia un sistem opresiv
culturale vor continua sa exercite influente covar~itoare. ln Ia unul deschis este tocmai aceasta libertate de a se
definitiv, ce face ca o literatura sa fie catalogata drept exprima , care irnplica libertatea presei ;;i lipsa fricii ca ai
minora? Minoratulln literatura nu are neaparat legatura cu putea fi pedepsit pentru opiniile pe care le ai.
valoarea scazuta a creatiilor literare. in primul rand, libertatea de exprimare arata ca suntem Al
ln primul rand, literatura romana , spre deosebire de cu totii egali ;;i ca nimeni nu e mai presus de alti i. Atunci • ega lrtatea lntre
literatura franceza sau de cea engleza, are o traditie cu cand toti l~i pot exprima parerea, majoritatea ca$tiga ~i se oameni ;
mult mai putin lndel ungata . in lipsa acesteia, nu a putut sa irnpune vointa celor multi , nu doar cea a unei singure • flecare l;;i exprima
punctul de vedere
impuna directii, modele care sa se mult iplice In spatiul altar persoane. Astfel, se evita situatiile In care un om ia singur
cu lturi. o hotarare care li implica ~i pe ceilalti. tara s~ le dea voie
ln al doilea rand, vizibilitatea redusa a literaturii romane, macar sa l~i exprime parerea .
A2
~i de aici catalogarea ei drept minora, e cauzata In special in al doilea rand , libertatea de exprimare poate conduce • libertatea de
de faptul ca literatura noastra nu beneficieaza de avantajul Ia adevar. Atunci cand au loc discutii $i dezbateri, cand se ex primare poate
unei limbi de circulatie intemationala. Acesta este adevaratul enunta argumente pro ~i contra, subiectul discutat este conduce Ia adevar;
handicap al creatiilor romane~ti. Avand lntotdeauna nevoia privit din toate unghiurile, ajungandu-se astfel sa fie luata • subiectul supus
atent;iei este privit din
de a -~ i gasi un mediator pentru a se face cunoscuta, cea mai buna hotarare. Astfel, prin exprimarea propriului toate unghiuril e, ceea
literatura roman a ra mane uneori doar un element pl in de punct de vedere, lti poti aduce contributia Ia lmbunatatirea ce duce Ia gasirea ce ler
exotism, fara forta necesara de a trasa directi i. Putem societati i In care traie~ti. mai bune variante de
so lut;ionare a unu i
aminti totu~i o exceptie de Ia aceasta regula . Este vorba in concluzie, libertatea de exprimare este inseparabila impas
de cazul mi~carii dadaiste care s-a nascut In acest spatiu de regimul democratic, ba chiar sta Ia baza lui. Aceasta
fertil , pentru ca ulterior sa se internationalizeze. libertate este cea care lntare~te ideea de egalitate lntre CONCLUZIE
A~adar, minoratulliteraturii romane, fara a fi sinonim cu oameni $i care permite evolutia societatii. • libertatea de
nonvaloarea, este determinat In primul rand de faptul ca expri mare este
inseparabil a de
limba romana nu este una de circulatie internationala, regimul democratic
precum $i de faptul ca literatura rom ana este relativ tanara.
@1.-,~
 23. Scrie un text de tip argumentativ d e 150-300 de cuvinte des pre rolul 24. Scrie un text de tip argum entativ d e 150-3 00 de cuvinte despre
sincretismului fn arta. discriminarea poz itiva $i efectele acesteia.
!POTEzA in opm ia mea, un act artistic care utilizeaza limbaje de Orice forma de d1scriminare, pozitiva sau negativa, este IPOTEzA
• sincretismul - limbaje exprimare specifice mai mu ltor domenii artistice devine nociva . in opinia mea, discrim inarea ramane o nedreptate, • d;scnmmarea
de expn mare spec;fice mai complex ~i cu atat mai interesant. Sincretismulln arta ramane 0 nedreptate,
dife;·itor arii art;st;ce indiferent daca este generata de bune intentii. Nu degeaba
indiferent daca este
imbmate arm on ios joaca un rol foarte important pentru ca da savoare artei, se spune ca .,Drumul catre lad este pavat cu intentii bune." facuta cu bune in tent;;
intr-un produ s final trnsformand-o In permanenta. Rezultatele unor astfel de fncercand sa nu discriminezi un anumit grup de persoane,
spectac u!os experimente sunt de cele mai multe ori reu~ite ~i spectculoase. poti ajunge In stadiulln care le acorzi mai mult drepturi, In
Pe de o parte, sincretismul In arta se manifesta prin detrimentul altar grupuri care vor ajunge astfel sa fie
lmbinarea unor elemente specifice mai multor acte discriminate negativ.
Al
artistice Intr-a singura forma de exprimare. De pilda, teatrul
I • In teatrul
este un domeniu In care sincretismul este foarte u~or de
in primul rand, discriminarea pozitiva duce Ia scaderea
I contemporan textul lncrederii In propriile forte ~i Ia o oarecare limitare a celui
i,'l scns. muzica, pro;ectile observat. Intr-a piesa de teatru, literatura , textul scris discrim inat. Acesta este confuz tocmai pentru ca nu ~tie Al
h video, dan sul ,
acrobat;;le se
special pentru a fi jucat sau chiar adaptat pentru 0 daca reu~ita lui este generata de calitatea muncii pe care • duce Ia nelncred ere
contopesc armon;os reprezentare scenica, se lmbina foarte armonios cu muzica, a depus-o sau este doar un efect al apartenentei sale Ia o In ;·ezu !tate le propriilor
! crea nd un spectaco l proiectiile video, baletul, dansul, acrobatiile . Un astfel de acti uni
'f categorie discriminata pozitiv. Chiar daca initial acesta se
7!1 tot al
sincretism duce Ia un spectacol total al carui public se poate bucura de efectele acestui fapt, pe termen lung VC)
~ poate bucura de i'mbinarea armonioasa a unor elemente putea acumula frustrari.
I ,,,''·j specifice mai multor sfere ale artei.
in al doilea rand, un alt efect al discriminarii pozitive, ce
Pe de alta parte, arta sincretica este aceea care a avut are legatura ~i cu scaderea lncrederii In fortele proprii, este
curajul sa depa~easca granitele genurilor. De cele mai !ipsa de competivitate. Discriminand pozitiv poti taia elanul
'I A2 A2
multe ori, efectele rezultate din lmbinarea unor elemente chiar ~i celui mai entuziasmat individ deoarece acesta se
• a;ta sincretica a avut • genereaza !ipsa de
cu raJu l sa depa ';)easca care Ia prima vedere par incompatibile sunt revelatoare. poate simti nedreptatit poate chiar mai mult decat daca co mpet;tivitate
granitele genurilor Menit sa revolutioneze felulln care este receptat spectacolul, ar fi fast discriminat negativ sau nu ar fi primit niciun fel
• revolutionarea precum ~i actul artistic In sine, sincretismul artistic nu-~i de ajutor. Asistand Ia lmpartirea de beneficii diverse unor
actului artistic- nevoie
gase~te lntotdeauna publicul potrivit. De pilda , persoanele persoane care nu au facut nimic pentru a le merita, ci doar
de re;nventare
conservatoare ar vrea sa vada artele Ia adapost de toate apartin unui grup defavorizat, cei care se zbat pentru
aceste lntreprinderi nastru~nice. fiecare lucru pe care II obtin se pot demoraliza.
In concluzie, sincretismul In arta da na~tere unor A~adar, pornind de Ia dorinta de a oferi ~anse egale CONCLUZIE
CONCLUZIE spectacole pe care publicul le apreciaza ~i le considera tuturor, discriminarea pozitiva, petermen lung, nu poate fi • discrimin area
inovatoare. Fie ca vorbim despre teatru, muzica sau poz;tiva, pe termen
• In soc;eta tea decat daunatoare, a~a cum este ~i discriminarea negativa, lung , nu poate fi decat
contemporana, pentru literatura, sincretismulln arta este o dovada de maiestrie pentru eel care face parte din categoria discriminata. Efectele daunatoare pentru eel
a-;;1 pastra publ;cul,
a regizorului , compozitorului sau scriit orului. in societatea discriminarii vor fi lntodeauna generate de nedreptatea pe care face parte dill
arta trebuie sa se
metamorfozeze contemporana, pentru a-~i pastra publicul, arta trebuie sa care aceasta o provoaca .
categoria d;scnm;nata
pe;·manent se metamorfozeze permanent.

®l--
25 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
dezbaterilor publice despre proiectele de interes general.
IPOTEzA Multe dintre proiectele sau legile propuse In Romania
• transparent;a adusa s-au dovedit a fi escrocherii sau lucruri care sa aduca mai
de o dezbatere publica
degraba neplaceri decat beneficii. Nu putem avea mai
rea la despre proiectel e
de interes multa transparenta decat printr-o dezbatere publica reala
despre proiectele de interes. Cred caIn Iipsa unor dezbateri
publice, incertitudinea, nelncrederea In bunul mers allucrurilor
vor dainui.
in primu l rand, aceste dezbateri publice pot lnsemna 0
~ansa Ia lmbunatatirea proiectelor discutate. Cu cat l~i pot
Al exprima mai multi oameni parerea, cu atat mai u~or se pot
• se pot descoperi descoperi eventuale probleme ~i se pot cauta solutii. in
eve ntual e probleme -;;i schimb, daca un proiect este aprobat ~i implementat fara
se pot ca uta sol ut;ii
o astfel de dezbatere publica, el risca sa se dovedeasca
pana Ia urma inutil sau sa cantina erori mult mai greu de
modificat decat daca ar fi existat o minima discutie Inca din
faza de proiectare.
in al doilea rand, este de dorit sa se ceara ~i parerea
A2 celor care vor beneficia de proiectele respective. Ei sunt
• popula\ia trebu ie sa cei mai In masura sa spuna daca proiectul respectiv trebuie
aiba un cuva nt de modificat sau daca functioneaza bine a~a cum a fast el
spus. pentru ca ea este gandit de Ia lnceput. Se poate ajunge ~i Ia concluzia ca
beneficiara pro iectelo r
proiectul nu este necesar ~i ca ar trebui anulat. Chestionarea
cetatenilor asupra proiectelor care li privesc ~i pe ei este
un gest necesar.
CONCLUZIE in concluzie, este foarte important pentru societate ca
• re ctificarea unor proiectele de interes sa fie dezbatute public, pentru ca
erori; astfel s-ar putea corecta mult mai u~or anumite nereguli ~~
• optimizarea s-ar putea modifica aspectele care nu aduc beneficii reale,
prod usu lui rezu ltat In optimizandu-se produsul final. in plus, proiectul respectiv
urma proiectelor
nu ar mai fi perceput ca o impunere, ci ca un consens, a~a
dezbatute
cum este firesc Intr-a democratie.
-~
26. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
modelelor literare/cu ltura/e.
lmportanta modelelor literare sau culturale In dezvoltarea IPOTEzA
unei directii proprii este incontestabila , lnsa, odata gasita • rolul elementelor
ongmale este unul
calea , este necesara o delimitare de aceste influente ~i
esen\ial mai ales in
cautarea unor elemente specifice, inedite. Dupa parerea cazul culturil or mic1
mea, rolul elementelor originale este covar~itor In special
in cazul culturilor mici sau aflate In plin proces de formare.
in primul rand, Ia scara mai mica, modelele literare au o
importanta considerabila In traiectoria unui scriitor. Acesta ,
aflandu-se Ia lnceput de drum , se intersecteaza Ia nivel Al
ideatic cu scriitori contemporani sau din trecut. Acest lucru • modelele literare au
o importan\a
se l ntampla ~~ Ia o scara mai mare, atunci cand vorbim
cons1derabila in
despre na~terea literaturilor nationale. Cazul romanesc tra1ectoria unu i scnitor;
este exemplul eel mai potrivit pentru aceasta realitate. Este • dupa ce etapa de
un lucru firesc pentru ca, Ia fel caIn copilarie, prima etapa 1mita1·e a unor modele
a fast depa;;ita
este cea de imitare ~~ abia mai tarziu urmeaza etapa crearii urm eaza aceea a
unor lucrari originale, inedite, cu subiecte noi, personale, crea\ilor ori ginale
care sa raspunda nevoilor natiunii respective. in literatura
romana momentulln care se petrece aceasta schimbare
este eel al Daciei literare ~i al observatiei lui Kogalniceanu:
,Traductiile In sa nu fac o literatura! ".
in al doilea rand, modelul pe care ni-l alegem este util A2
pentru a ne ghida ~i a ne ajuta In descoperirea unei directii • se impune ca
programul modelului
proprii, lnsa nu trebuie sa ramanem In umbra lui . Este
sa fie ln locuit de unu l
necesar sa ne separam de acest model ~i sa ne descoperim propriu. ong lll al
propriul drum. Acela~i drum 1-a parcurs ~i literatura romana
cand a dat curs lndemnului lui Kogalniceanu: ~i-a adaptat
formele Ia propriul fond.
in concluzie, un model este necesar Ia lnceputul, lnsa, CONCLUZIE
pe parcurs, acesta ar trebui depa~it In cautarea unor • modelul este necesa r
Ia incep ut. dar trebuie
elemente originale, care sa nu mai apartina nimanui ~i
depa~;A ultenor
care, ulterior, pot deveni Ia randul lor modele pentru altii.
@l_--,.-,
 27. Scrie un text de tip argume ntativ de 150-3 00 de cuvinte despre importanta
unor burse de creatie ofe rite scriitori/or.
IPOTEzA
• bursele de creat1e !e
ofera sc riitorilor ~ansa
de a uita pentru o
perioada de toate
ce lelalte grij i inerente
ex1stentei;
• co nfortul psihic
necesar sc nen1
Al
• mediu placut,
confo rt ab1l. pmpice
sc nsului.
• claustrarea necesara
pentru desavar-;; irea
une1 opere literare;
• M1h ail Sebastian .
Ca mil Petrescu -
scnitori nevo i\1 sa sc ri e
artico le. cron1ci In loc
s a -~ i desava r;;easca
marea ope ra
A2
• li se ofera
pos ibil1tatea de a
cunoa;;te alte tari. alte
m edii cultura le. sa
intre In contact cu alti
scri 1ton
CONCLUZIE
• 1nsp!rat1a pentru
ope rele v11toa re;
I mediu placut ~i lini~tit , propice scrisului.
• un mediu placut ~ ~
I l1ni;;t1t prop1ce scnsu lu1
I ~.,
28. Scrie un text d e tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
conservii rii patrimoniului imaterial.
Bursele de creat1e sunt foarte importante pentru Patrimontul 1material este Ia fel de important precum eel IPOTEzA
scriitori, pentru ca prin intermediul acesora li se ofera material, lnsa este mult ma i greu de conservat. Asta nu • prm mterrned1ul
co nservar11
~ansa de a uita pentru o perioada de toate grijile existentei lnseamna , to tu~i, ca nu ar trebui depus efortul necesar
patnmon1u lu1 1rnatenal
~i de a-~i canaliza toate eforturile pentru a-~i crea opera. pastrarii lui pentru bucuria generatiilor viitoare . Consider ne asig uran1
De altfel , prin intermediul burselor, scriitorii sunt ca prin intermediul conserva rii patrimoniului imaterial ne pere nitatea lntr-o lume
guvernata de legile
impulsionati sa scrie, benefeciind de confortul psihic asiguram chiar perenitatea Intr-a lume guvernata de legile
nern il oase ale
necesar unui astfel de act. Dupa parearea mea, scriitorii, mai nemiloase ale globalizarii. globalizani
ales cei aflati Ia lnceput de drum, ar trebui sa primeasca un In primul rand, patrimoniul imaterial este o parte
astfel de ajutor tocmai pentru ca li lncurajeaza sa creeze. integranta din istoria ~i identitatea unui grup de oameni, Al
ln primul rand, o bursa de creatie le ofera un mediu ale unei tari sau ale lntregii umanitati. Avem responsabilitatea • patnmoniul imaterial
este parte integranta
placut, confortabil, propice scrisului. Ruperea de ritm, sa pastram nealterata mo~tenirea culturala pe care am
dm istoria ~ ~
claustrarea chiar sunt necesare pentru desavar~irea unei primit-o ~i sa ne asiguram ca o transm item Ia randul identitatea unui g1·up
opere literare. Cu ajutorul acestor burse, un scriitor se nostru. lndiferent daca ne dam seama de acest lucru sau de oamen1 ;
nu, patrimoniul cultural ne define~te ca natiune. Prin • avem
poate sa se desprinda pentru moment de viata de zi cu zi
responsab •litatea sa
~i sa ram ana · concentrat exclusiv asupra creatiei sale. intermediul acestuia putem spera sa ne pastram
pas tra m nealterata
Vertijul permanent al existentei, goana dupa tot soiul de individualitatea lntr-o masa de elemente ce se doresc mo-;;tenirea prim ita ~ i
lucruri menite sa-i asigure traiul zilnic ajung pana Ia urma uniformizate. sa o tran smitern Ia
ra ndul nostru
sa-i distraga atentia de Ia actul creatiei. Chiar In literatura In al doilea rand , patrimoniul imaterial este cu mult mai
romana avem exemple graitoare de scriitori, cum ar fi greu de conservat decat eel material. Pierderea lui este
A2
Camil Petrescu ~i Mihail Sebastian, care au fast nevoiti sa-~i ireversibila ~i ar echivala cu o rupere definitiva de traditii.
• pierd erea
dedice timpul scrierii unor cronici sau articole In diverse Chiar daca datinile, obiceiurile nu mai au aceea~i lnseamnatate patrirnoniulul 1material
gazete ale vremii pentru a se putea lntreti ne, timp care pentru omul modern ~i nu mai sunt lncarcate cu acelea~i es te ireversibila ~~ ar
sensuri, l~i pastreaza totu~i importanta datorita ec h1vala cu o rup ere
altfel ar fi fast dedicat crearii marii lor opere.
definiti va de tradi\ii ;
In al doilea rand, daca bursele de creatie aduc cu sine ~i caracterului lor ritualic, precum ~i datorita legaturii pe care
• obiceiurile ch 1a1· da ca
o stabilesc cu generatiile anterioare. De pilda, obiceiurile
posibilitatea de a vizita alte tari, de a lua parte Ia un schimb ~1-a u pi erdut
de nunta Ia care asistam au ramas simple forme fara fond l nse mnatatea 1ni\1ala
de experienta cu scriitori apartinand altar culturi, opera pe pastreaza legatu ra cu
pentru societatea contemporana, citadina, dar, perpetuandu-
care ,bursierii" o vor scrie va fi impregnata de aceste st ramo~ii
le, aratam ca ne dorim conservarea lor chiar daca ~i-au
experien~e. Locurile pe care le viziteaza, evenimentele Ia
pierdut adevaratul sens ~i ca , implicit, dorim sa pastram
care iau parte probabil se vor regasi In scrierile lor.
legatura cu predecesori i no~tri.
In concluzie, o bursa de creatie este foarte importanta CONCLUZIE
ln concluzie, conservarea patrimoniului imaterial este
pentru un scriitor, pentru ca II poate ajuta sa l~i gaseasca • patrimon1ul imatenal
un lucru ce ar trebui sa ne preocupe mai mult, pentru ca sta Ia baza t1 ad i\11 101·
inspiratia pentru operele viitoare ~i pentru ca li ofera un tran srn1 se dill
el, poate mai mult decat patrimoniul material, sta Ia baza
ge nerat;ie In gen erat; 1e
traditiilor noastre tran smise din generatie In generatie ~i ~ i ne asigu1·a
ne asigura identitatea nationala . identi t at ea nat;1onala
29. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre toleranta ~i
acceptarea ce/uilalt.
IPOTEzA
• toleranta este calec
catre lntelegere;
• ftrebuie sa lncercam
sa-llntelegem ~i sa-l
acceptam pe cela lalt
pentru a fi lntele~i ~ i
accepta ti Ia randul
nostru
Al
• nu exista doua
pe rsoa ne cu exact
acelea~i dorinte. In
ace l a~ i moment. sa u
cu ace l ea~i co nvingeri
politice ori pareri
identice despre cele
ma1 diverse subiecte
A2
• tole rant a trebuie sa
cunoasca anumite
limite - legile unui stat
trebuie sa fi e
respectate de catre toti
ce tatenii
CONCLUZIE
• to leranta este cal ea
catre acce ptare ~i
l nte lege re. lnsa ea este
delimitata uneori de
legi le unui stat
30. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre textul
dramatic ~i punerea fn scenii a acestuia.
Este bine cunoscut faptu l ca toleranta este calea catre Teatrul a aparut in Grecia Antica, fiind prilej de ceiebrare IPOTEzA
lntelegere, de;;i oamenii au uneori tendinta de a uita sau a zeulu i Dionisos . A;;adar, na;;terea acestei arte a fost • dra maturgii l;;i
creeaza texte le avand
de a accepta cu greu acest lucru . Consider ca fiecare dintre independenta de cuvantul scris. In opinia mea, dramaturgii
In vedere
noi este diferit, insa depinde de noi sa incercam sa-l t;;i creeaza textele avand lntotdeauna in vedere reprezentarea rep reze ntarea lor pe
intelegem ;;i sa-l acceptam pe celalalt pentru a fi lntele;;i ;;i lor pe scena, in fata unui public. In lipsa punerii in scena a scen a. In fata unui
acceptati Ia randul nostru. pub lic
textului dramatic, acesta este incomplet.
Pe de o parte, este esential sa con;;tientizam faptu l ca In primul rand, prin reprezentarea textului dramatic,
Al
fiecare dintre noi are ceva aparte. Nu exista doua persoane acesta este incarcat cu noi sensuri. Datorita viziunii • datorita viziunii
cu exact acelea;;i dorinte, i n acela;; i moment sau cu regizorale ?i jocului actoricesc, piesa de teatru capata noi regizorale ~~ a jocului
acelea;;i convingeri politice ori pareri identice despre cele valente. De exemplu, o piesa clasica poate fi adusa in acto ricesc. piesa de
mai diverse subiecte. Odata con;;tientizat acest fapt, primul teatru capata noi
contemporaneitate prin strecurarea unor aluzii Ia situa~ia vale nte
pas catre toleranta este facut. Orice incercare de a-1 politica actuala.
determina pe celalalt sa renunte Ia convingerile lui ;;i sa
In al doilea rand , datorita faptului ca reprezentarea unei
actioneze conform principiilor noastre poate duce Ia 0
piese de teatru este o arta sincretica, beneficiind in zilele A2
situatie conflictuala. Asta nu inseamna ca trebuie sa renuntam
noastre de o suita fabuloasa de elemente preluate din sfere • menirea textului
Ia dialogurile in contradictoriu, dezbaterile fiind un pas dramatic este aceea
artistice diferite, punerea in scena este mult mai
inainte spre solutionarea unor probleme, insa nu li putem de a fi jucat. el
impresionanta ?i mai bogata in semnifica~ii decat textul ramanand literatura
cere altuia sa gandeasca tinand seama de principii in care
dramatic, indiferent de valoarea lui estetica . De altfel , daca nu este
nu crede, care nu-l reprezinta. Putem, in schimb, prin transformat In
menirea textului dramatic este aceea de a fi jucat el
argumente, sa ii expunem punctul nostru de vedere ;;i sa-i specta col
ramanand literatura daca nu este transform at in spectacol.
explicam de ce credem ca este eel corect.
A;;adar, in lipsa punerii In scena textul dramatic risca sa CONCLUZIE
Pe de alta parte, toleranta are limitele ei. A;;adar, daca
ramana ignorat de publicul larg, indiferent de calitatile • In !ipsa puneri i In
e;;ti Ia Roma, te porti ca romanii. Legile unui stat trebuie sa
literare ale acestuia. De altfel, el nu i;;i gase;;te cu adevarat sce na textul dram atic
fie respectate de catre toti cetatenii, indiferent de comunitatea va fi ignorat de
lmplinirea decat atunci cand este transformat In spectacol,
etnica sau religioasa din care ace;;tia fac parte. Un astfel de publicul larg, indifere nt
cand este jucat. de calitatile li te rare ale
exemplu este dat de statui francez, care, fiind unul de acestuia
factura laica, a interzis purtarea valului in institutiile publice
chiar daca in Franta exista o comunitate musulmana
puternica .
In concluzie , a;;a cum am demonstrat toleranta este
calea catre acceptare ;;i intelegere, i nsa ea este li mitata
uneori de legile unui stat. Prin toleranta insa, oamenii se
pot apropia, pentru ca prin lncercarile agresive de a-i
determina pe altii sa se schimbe se creeaza doar situatii
periculoase care ne indeparteaza cu atat mai mu lt de o
convietuire in buna ordine .
@_--A
 32. Scrie un text de tip arg um entativ de 150-300 de cuvinte des pre spatiul
31. Scrie un text de tip argumentativ d e 150-300 de cuvinte despre cititoru/ de
public versus spati ul privat.
poezie versus cititorul de proza.

IPOTEzA Dupa parerea mea, lntre cititorul de poez1e $1 eel de Timpurile In care oamenii puneau mare pret pe felul In IPOTEzA

• 1iecare gen llterar proza se pot stabili mici diferentieri. Deosebirea apare In care se prezentau In fata celorlalti ?i cum erau perceputi • delimitarea dintre
de ace?tia, as igurandu-se ca lucrurile pe care doreau sa le spat1 ul public '?' ce!
implica o alta practlca
primul rand pentru ca fiecare gen literar implica 0 alta privat este fragila In
a lecturii ;;i un anumit tin a ascunse de ochii curio?ilor sa ramana Ia adapost, In
practica a lecturii ?i un anum it tip de structura launtrica . societatea
tip de structu ra
spatiul privat, au apus. Astazi asistam Ia etalarea contem porana. av ida
launtrica a cititoru lu i
In primul rand, pentru a citi proza cititorul trebui e sa de senza~ional
ostentativa a vietii private In spatiul public. Spatiul public
dedice mai mult timp acestei activitati decat daca este separat de spati ul privat ?i consider ca lucrurile ar
lectureaza o poezie. Unele carti nu pot fi citite lntr-o singura
trebu i sa ramana a$a , de$i se lncearca, In special In
zi $i, de obicei , romanele necesita mult mai mult timp mass-med ia, sa se $tearga delimitarile prec ise dintre
Al pentru a fi parcurse decat volumele de poezie. Acest lucru
• tlmpullndelungat acestea.
implica o atentie sporita Ia detalii, Ia interactiunea dintre
alocat lecturii une1 In primul rand, ceea ce face fiecare In spatiul sau privat,
scrieri In proza <;;i personaje $i Ia evolutia lor. In plus, cititorul de proza trebuie Al
aten~ia sporita a sa aiba $i o memorie buna pentru a-!?i aduce aminte In viata personala, nu ar trebui sa intereseze pe altii $i In
• chestiun il e personale
cititorului Ia detalii
detaliile citite zilele trecute $i pentru a le corela cu noile niciun caz nu ar trebui sa aju nga subiect de discutie sau de nu ar trebu1 aduse In
$tiri mondene difuzate In presa sau Ia televizor. Atat timp spa~iul public;
informatii pe care le gase$te In paginile pe care le parcurge.
cat oam enii nu Inca lea nicio lege prin activitatile pe care le • .. a-<;;i spala rufele
In al doilea rand , pentru a citi poezie este nevoie de o au In spatiul privat, tot ceea ce fac ar trebui sa ramana
murdare In public'" -
anumita obi$nuinta cu textu l poetic, cu topici diferite $i, contaminarea spa~iului
I A2 nediscutat In zona publica. Expresia .. a-?i spala rufele public cu elemente
uneori, daca nu chiar de fiecare data, este nevoie de mai murda re In public" da seama de contaminarea spatiului care apa~in pnvatului
• pentru a citit poez1e
este nevoie de o multe lecturi ale aceleia$i poezi i pentru a-i surprinde toate pu blic cu chestiu ni care nu privesc pe nimeni In afara de
anu mi ta obi;; nuin~a cu sensurile . In plus, In unele cazuri, cititorul de poezie, prin
tex tul poet1c. cu topi ci tine ?i care ar trebui sa ramana In spatiul privat al fiecaruia.
diferite
natura textului pe care II parcurge, poate ajunge Ia
In al doil ea rand, scoaterea Ia iveala a unor evenimente
interpretari mult mai personale !?i mai diverse decat o A2
personale sau a unor detalii intime $i discutarea sau
poate face un cititor de proza. • victimele vanatorilor
difuzarea lor In presa sau Ia televizor pot provoca tragedii.
In concluzie, natura diferita a fiecarui gen formea za un de senza~ional -
CONCLUZIE Au existat cazuri In care persoanele supuse unui imens consecin~e uneori
• natura diferita a cititor diferit. adaptat cerintelor genului $i cu anumite stres din partea celor care vaneaza senzationalul au tragice cauzate de
fiecarui gen fo rm eaza abilitati pe care trebuie sa le antreneze lntr-o masura mai aceasta haituire
un cit itor diferit. lncercat sa 1$i ia viata. Astfel, viata privata nu poate fi
adaptat ce rintelor
mica sau mai mare. adu sa In viata publica fara consecinte. cateodata tragice.
genului ;;i cu anumite
abi litati pe care trebuie In concluzie, fiecare om are dreptul Ia intimitate $i Ia CONCLUZIE
sa le antreneze confortul pe care aceasta II presupune, precum $i Ia o totala • 1iecare om are
discretie asupra vietii sale private, fie ca este vorba despre dreptul Ia 1ntimitate <;;i
personalitati. fie ca este vorba despre oameni obi$nuiti. Ia confortul pe care
aceasta II presupune

@ _ -c.;·
 33 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de c uvinte despre importanta 34 . Scrie un text de tip argumentativ d e 150-300 de cuvinte despre importanta
programelor literare. co nserviirii specificului national.

IPOTEZA Consider ca importanta programelor literare rezida In 'neola de partile pozitive ale globa lizarii , aceasta IPOTEzA
• im portanta faptul ca traseaza ni~te traiectorii pe care scriitorii le Pot inevita bil aduce cu sine ~ i dezavantaje pentru tari mici • mo dificarile pe care
programel or literare suntem dispu~i sa le
urma pentru a-~i crea opera. Pede o parte, pot reprezenta precum Romania . Nivelarea , uniformizarea sunt efectele adopta m pent1·u a ne
rezida In faptul ca
traseaza ni~te punctul de pornire pentru literatura nationala, dar, pe de rnondializarii asupra culturilor mici , a statelor mai slab ali nia unor sta ndarde
traiectorii pe care alta parte, pot lncuraja ~i deschiderea acesteia catre dezvoltate. Consider ca, dincolo de beneficiile aduse de o uni ve rsal -vala bile
sc riitori le pot urma trebuie totu~i sa
literatura universala. astfel de mi~care, trebuie sa ramanem totu~i vigilenti Ia respecte specificul
pentru a -~ i crea opera
In primul rand, programele literare sunt esentiale pentru compromisurile pe care suntem dispu~i sa le facem pentru nostru national
literatura aflata Ia lnceput de drum. De pilda, articolul-program, a ne alinia Ia o ordine ce este deja stabilita ~i care poate
,lntroductie" , semnat de Mihail Kogalniceanu In primul nu ne reprezinta lntotdeauna lntr totul. De asemenea , cred
Al
numar al revistei Dacia literara, va lncerca sa sintetizeze ca modificarile pe care le adoptam trebuie totu~i sa
• programele literare
sunt esentiale pentru idealurile scriitorilor pa~opti~ti. Printre acestea, cele mai respecte specificul nostru national (cultura, limba, traditii
litera tura aflata Ia etc.) .
lnceput de drum ;
importante erau cele care vorbeau despre construirea unei
literaturi nationale, care sa porneasca de Ia realitati In primul rand, pentru culturile mici, conservarea specificului
• lntroductie - Dacia
literara. specifice (folclorul, istoria nationala) ~i despre renuntarea national, a tuturor lucrurilor care ne individualizeaza ~i ne Al
• Teoria forme/or fara Ia imitarea unor modele straine. Kogalniceanu va raspunde diferentiaza de celelalte state ne ajuta sa nu ne pierdem In • conse rvarea
fond- Titu Maiorescu specificului nat;ional ne
lndemnului lansat de ion Heliade Radulescu - ,Scrieti, rnultime . Riscul eel mai mare ale globalizarii este acela de individualizeaza ?I ne
baieti, orice, numai scrieti!" - cu reamintirea faptului ca a lmbrati~a forme care nu se potrivesc fondului nostru diferent;ieaza de
,traductiile nu fac o literatura". Titu Maiorescu se va alatura definitoriu , revenindu -se astfel Ia o problematica mai ce lelalte state
acestei perceptii asupra obiectului literaturii cu a sa teorie veche, enuntata de Titu Maiorescu.
a formelor fara fond. In al doilea rand , datorita specificului national se
A2
In al doilea rand, programele literare pot trasa ~i stabile~te o coeziune mai mare Ia nivelullntregii comunitati,
A2 • datorita specificului
anumite directii care sa aduca literatura unei tari In pas cu iar In Iipsa acestuia puntile lntre reprezentantii unei natiuni national se stab il e~te o
• programel e literare
timpul sau. In spatiul romanesc acest lucru a fost lncercat $i istoria acesteia se ~ubrezesc. Sentimentul de apartenenta coeziune mai mare Ia
sunt ?i o ra cordare Ia
de catre E. Lovinescu. Acesta, crezand cu tarie lntr-un spirit Ia o comunitate cu care lmparti elemente care te definesc ni ve lullntregii
spatiul un iversal
co munitati
• E. Lovinescu - ardrea al veacului care se propaga pretutindeni, netinand cont de iti poate oferi un oarecare contort. De pilda, In ultimii ani
eta pelor. sincronismul gradul de dezvoltare al civilizatiilor, va propune o ,teorie" celebram traditii de lmprumut sau denaturam adevaratul
a arderii etapelor ~i a sincronismului. sens al unor sarbatori.
CONCLUZIE
In concluzie, prin rolul lor In orientarea unei literaturi A~adar, este foarte important sa lncercam conservarea • conservarea
CONCLUZIE
nationale ~i In indicarea unor directii menite sa o aduca In specificului nostru national lntr-o lume marcata de specificului national
• programele literare poate reprezenta un
rand cu alte literaturi, programele literare sunt deosebit de globaliza re pentru ca acesta , daca este bine exploatat,
sunt deosebit de atu pentru tarile mai
1mportan te In evolutia importante. poate reprezenta un atu pentru tarile mai mici . mici
unei literaturi

"'~ @_--
 35. Scrie un text de tip argum entativ de 150-300 de c uvinte d es pre rolul 36. Scrie un t ext de tip argume ntativ de 150-300 de cuvinte despre importanta
elementelor folclorice fn literatura . sacrifica rii timpului lib er pentru a performa fntr-un domeniu.

IPOTEzA lntr-o vrem e ln care nu avea m inca o traditie literara, a Consider ca primul pas pentru a reu~i In domeniul pe IPOTEZA
• elementele folcl once fast nevoie sa se faca apel Ia elementele folclorice pentru care ti 1-ai ales consta In con~tient izare a faptului ca • succesul aciure ru
au fost primele succesul apare doar In momentul In care suntem dispu ~i srne <;;r re nun1an ,
a se pune bazele unei literaturi nationale, a~a cum o ceruse sacrrfici i
subst r·atun Ia ca re s-a
facut apel pentr·u a se Mihail Kogalnicea nu In articolul-program ,lntroductie" din sa sacrificam alte lucruri . Reu~ita este posibila doar In
crea o lr te ratura Dacia literara. In opinia mea, apelul Ia aceste elemente contextul unei munci sustinute.
na\ionala - Dacia
folclorice, apelul Ia traditie , Ia istoria nationala a ajutat ~i in primul rand, pentru a fi eel mai bun In domeniul pe Al
ltterara,
Ia crearea culturi i. Acestea sunt recic late ?i astazi cu succes care ti 1-ai ales trebuie sa fii dispus sa depui mai mult efort • pentru a fr eel mar
• folosite ;;i In lrte r·atura
contemporana de catre scriitori In crea~iile lor. ctecat ceilalti. Prin urmare, trebuie sa .fii gata sa renunti Ia bun in domenrul pe
care \i 1-ai ales trebur e
In primul rand , aceste elemente folclorice au putut fi lucruri care lti faceau placere , sa l~i sacrifici timpul liber
sa fii dispus sa depur
exploatate pentru a se crea o literatura origi nala , ca re sa pentru a-1 dedica In lntregime acelor activitati care-ti vor mar mult e1ort decilt
Al fad\ diferenta lntre t raduce ril e care nu raspundeau lnlesni succesul. Cufundarea totala In domeniulln care ne ce ilal\i
• elemente le folclorr ce realitatilor nationale ~i operele cu valoare istorica ~i estetica ctorim sa excelam neva cere Ia un moment dat chia r sa ne
au putut fi exp loatate claustram .
ce erau pe punctul de a fi scrise. Pasti~arile unor realitati
pentru a crea o
alogene (celebra t eorie a formelor fara fond a lui Titu A2
literatur·a origin alii In al doilea rand, acest sacrificiu nu va fi resimtit Ia fel
Maioescu) erau condam nate . In schimb , scriitorii erau • t ransformarea
de tare daca facem ceea ce ne place. Chiar daca avem mai
pasiuni lor In profesrr,
lndemnati sa caute inspiratia In specificul national. putin timp li ber Ia dispozitie, se poate sa nu ni se para atat
• sacrifi ciul nu va avea
A2 In al doilea rand , elementele folclorice pot fi fo losite ln de deranjant daca ne bucuram cu adevarat de ceea ce ace la<;;r impact daca
• elementele folclorice continuare cu succes In literatura contemporana pentru ca facem. Un caz fericit este atunci can d pasiunile sunt facem ceea ce ne
sunt folo srte ;;i in place;
pot asigura o diversitate culturala lntr-o lume a globa lizarii. transformate In profesii. Nu vom mai percepe munca
literatura • nu trebure sa ne
contemporana pentru In plus, prelucrarea unor elemente folclorice In textele depusa aici ca pe un sacrificiu . Entuziasmul va fi eel care sacrr fi cam famrlra ~~
ca pot asigura 0 literare este o forma de imortalizare a crea~ii lo r noastre ne va caracteriza toate lntreprinderile. lnsa nu cred ca ar pnetenir pentru ca
diversitate cuiturala trebui ca lucrurile sa degenereze ~i sa ajungem sa doar in prezen\a
i ntr-o lume a
populare In scris . Exotismu l oferit de trascrierea unor
aces tor·a fen ci r·ea
globalizarii mituri, a unor obiceiuri, estetizarea acestora are din ce In sacrificam tot timpul liber de care dispunem. Nu ar trebui, noa stra este comp!eta
ce mai mare priza Ia public. In niciun caz, sa ne sacrificam familia ~i prietenii pentru ca,
I''
CONCLUZIE oricat de sus am ajunge, doar avimdu-i ~i pe ace~tia
<'I In concluzie, elementele folc lorice au fost foarte
• elemente le folc lonce aproape vom putea fi cu adevarat fericiti.
importante pentru dezvoltarea literaturii roman e ?i
au fost fo arte In concluzie, este nevoie cateodata sa ne sacrificam
pastreaza In continuare un mare potential estetic, pregatit CONCLUZIE
rmp orta nte pentru
, dezvoltarea literaturii oricand pentru a fi revalorificat. timpulliber pentru a face performanta lntr-un domeniu, dar • este nevore
romane, dar pastreaza nu cred ca trebuie sa exageram ~i sa ne lndepartam de cateodata sa ne
in contrnuare un mare sacrificam t1mpul lrber
prieteni ~i de familie. pentru a fa ce
poten\ial estetic,
pregatrt oricand pentru periorman\a lntr-un
a fi revalo rrficat domen1 u

@_--
 3 7. Sen e un t ext d e tip argumentativ d e 150-300 de cuvinte despre receptarea
literatuni pnn pnsma propriei expenen~e de via~ii.
IPOTEzA
• 1mportanta
contextulu1 1stor1c In
receptarea une1 sc nen
l1terare.
• expene nta de v1a1;a ;; i
de lect ura a cititoru lui
Al
• rezonarea c1 ti toruiU1
cu acele elemente dill
carte In ca re se
1·egase;;te
A2
• un cititor cu o bogata
ex perienta va lncerca
sa lllterpreteze 0
scnere pnn prisma
even 1mentelor t1·aite
de el ;; i a inte ract;iunil or
sa le;
• 1dentificarea aceasta
facil itea za dialogul
dintre cititor ;;i scri itor
CO NCLUZIE
• lmboga~irea actului
lecturii <;;1 ex ploatarea
Ia maximum a
poten~lalului ca~ i l pnn
empalie
~
I @ -..
38 . Sene un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
expene ntei personale a unui scnitor fn creatia literarii a acestuia .
upa parerea mea , ch iar daca un un factor im portant in Experienta personala a scriitorului i~ i va pune inevitabil IPOTEZ.<\
receptarea unei operei literare este contextul istoric in care arnprenta asupra creatiei acestuia . In opinia mea, chiar ~ i • chiar ;;i atunci ca nd
autorul nu
aceasta a fast scrisa, respectiv citita, cititoruli~i are propriul atunci cand scriitorul nu intentioneaza sa produca o opera
intent;ioneaza sa sme
sau rol in succesul sau in insuccesul receptarii literaturii. autobiografica, va fi influentat fara voia lui de toate o opera autobiografica.
Felulln care este perceputa o opera literara este strans legat 1ucrurile prin care a trecut. va fi influent;at fara
de experienta de lectura ~i de viata a cititorului ei. voia lu i de experient;a
In primul rand , un scriitor l~i poate construi multe sa perso nala
In primul rand, pentru ca o opera literara sa fie receptata personaje plecand de Ia oamenii pe care i-a cunoscut sau
corect de ca t re un cititor obi~nuit, neavizat, este necesar pe care ii ~tie fie $i din vedere. Astfel, pornind de Ia Al
ca acesta din urma sa descopere anumite elemente in persoane care exista cu adevarat, personajele pot parea • un scriito r 1~ 1 poate
cartea pe care o cite~te care sa rezoneze cu propriile sale co nstru1 multe
rnai autentice, mai vii , mai credibile. Chiar daca vorbim
personaJ e pleca nd de
trairi. De pilda , o carte despre peri oada comunista va despre scrieri ~tiintifico-fantastice , personajele, situatiile ~i
Ia oamenii pe care i-a
beneficia de o anumita recepta re intr-a tara care a cunoscut trairile pot fi inspirate de fapte petrecute In viata reala, cunoscut sa u pe care l i
comunismul ~i de o cu totul alta receptare intr-a tara care traite chiar de catre scriitor sau de catre cineva apropiat ;;tie fie ;;i din vedere;
nus-a co nfruntat cu acest regim totalitar. Cititorii din tarile lui, pot reprezenta puncte de pornire. De pilda, I.L. • I. L. Caragiale -
personajel e sa le su nt
din fostul bloc comunist vor percepe mult mai acut caragiale obi~nuia sa-~i petreaca timpul in locuri preluate direct din
experientele relatate de catre scriitor. Se vor regasi cu mult aglomerate (gari, cafenele, birturi) unde putea sa priveasca via1;a. de unde ;;i
mai multa u~urinta in evenimentele Ia care se face referire. spectacolullumii $i sa-l redea in fv1omentele sale. De aceea ca rnalitatea acestora
Rea litatea povestita va fi chiar realitatea lor. personajele sale sunt atat de veridice, ajungand sa
In al doilea rand, a~a cum un scriitor l~i poate folosi intruchipeze tipuri umane.
experienta de viata pentru crearea operelor literare, Ia fel In al doilea rand, experienta personala a unui scriitor
A2
poate face ~i un cititor In receptarea lor. Astfel, un cititor devine covar~itoare atunci cand se aduc in discutie scrierile
• sc ri erile cu caracter
cu o bogata experienta va lncerca sa interpreteze cartea sale autobiografice. Astfel, un autor i$i poate scrie
autob iografi c
pe care o parcurge prin prisma evenimentelor traite de el memoriile, un jurnal sau o opera fictionala cu accente
~i a interactiunii sale cu persoane pe care le-a cunoscut biografice, pornind de Ia evenimente reale, din viata sa.
de-a lungul timpului. ldentificarea de tipul acesta nu este In concluzie, experienta fiecarui scriitor este deosebit de CONCLUZIE
neaparat benefica pentru analiza scrierii, insa poate ajuta
importanta pentru operele sale literare pentru ca ea • experienta fiecarui
Ia dialogul ce ar trebui sa se nasca lntre cititor $i scriitor. reprezinta un valoros bagaj de evenimente ~i personaje ce scriitor este deosebit
La urma urmei, marile teme (dragostea, moartea, tradarea) pot fi exploatate cu succes. de importanta pentru
operele sa le li t erare
apartin deopotriva vietii ~i literaturii care este oglinda acesteia.
pe ntru ca ea reprezinta
In concl uzie , experienta de viata a unui cititor este un valoros bagaj de
evenimente ;;i
deosebit de importanta In receptarea operei literare, pentru personaJe ce pot fl
ca poate imbogati actullecturii ~i poate exploata Ia maximum exp loatate cu succes
potentialul cartii.
 39 . Scrie un text d e tip argumentativ d e 150-3 00 de cuv inte d espre fnlocuirea
40. Scrie un t ext d e tip argum entativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
filmelor alb-negru odata c u dezvoltarea cinematografiei.
ca latoriilor in formarea individului .
lPOTEzA Filmele vorbit e au lnlocuit pe nesimtite filmele mute Dincolo de caractenstica lor principala, aceea de /oisir, IPOTE
• filmele alb-negru nu Aproape acela~ i destin 1-au avut ~i filmele alb-negru odata de petrecere a timpului liber, calatorii le pot avea un rol • carac terist•c :J
vo r d1 spa rea defin1ti v
pent ru ca te hn ica
ce tehnologia a evoluat ~i a aparut pelicula color. Cu toate definitoriu In dezvoltarea indivizilor, binein~eles totul
pnnCipal a a calato nilo r
acestea, apar chiar ~i acum filme care se folosesc de imaginea este cea de IOJSJr
acea sta poate depinzand ~i de disponibilitatea fiecaruia de a le atribui in
raspunde neces1tal;ilor alb-negru. Tn opinia mea , filmele alb-negru nu vor disparea
regi zorale rnod constant noi sensuri. Consider ca, prin intermediul
cu totul, indiferent de gradul de dezvoltare Ia care va calatoriilor, ajungem sa ne largim cuno~tintele .
ajunge tehnologia, tocmai pentru ca tehnica aceasta poate
Tn primul rand, datorita calatoriilor de studiu ne
raspunde necesitatilor regizorale .
familiarizam cu sistemul de in vatamant din tara respectiva Al
Al
Tn primul rand, prin ln locuirea peliculei color de catre cea ~i. datorita aceste i cufundari in realitatea acelei tari, • ca lator111e de stu d1 u
alb-negru regizo rul va putea sublin ia an umite idei pe care ajungem s-o perce pem mult mai acut, insu ~ indu-ne-o. ofera pos 1bil1tatea de a
• pn n in locUJrea
peli cul e1color de catre vrea sa le transmita . De pilda , capodopera Lista lui oatorita unei astfel de experiente. reu~im sa cunoa~tem ~i
cunoa;;te un s1ste m
cea alb-negru regizorul Schindler, filmata aproape In lntregime In alb-negru ca~tiga difer1t;
I va putea sublm ia sa lntelegem cu adevarat cultura tarii care ne gazduie~te .
foarte mult In dramatism prin utilizarea acestui procedeu. • cunoa;;terea un e1
I ! anumite idei pe care De asemenea, In contextul unei astfel de calatorii putem cultu ri noi .
vre a sa le transmita Memorabila scena din final, aparitia fetite i i n palton ro~u. ajunge sa ne desavar~im sinele. Calatoriile solitare ne ofera
(de exe mplu. • calatoriil e solitare -
element contrastant nu ar fi avut acela~i efect daca ragazul necesar pentru a ne cunoa~e pe noi in~ine. Experientele autocunoa;;terea
drarnat1smul)
l ntreaga pelicula ar fi fost filmata folosindu-se de culoare.
I pe care ni le rezerva incursiunile l ntr-un spatiu necunoscut
:I A2 Tn al doilea rand, regizorul poate opta pentru utilizarea ne desavar~esc caracterul.
·j peliculei alb-negru In detrimentul celei color atunci cand A2
• filmul alb-negru in al doilea rand, ca latoriile pot avea ~i un rol initiatic.
recreeaza uneori cu creeaza un film care dore~te sa redea o perioada Cele mai bune exemple pentru sublinierea acestei functii • ca laton a cu ml
mai rnulta precizie o ini~iatic . de desavar;; ire
lndepartata In timp , astfel reproducand-o cu mai multa sunt basmele. in cadrul acestora, toate lncercarile initiatice
epoca i ndepartata - a sin elui
filmul isto nc acuratete. Uneori , filmul alb-negru poate recrea cu mai Ia ca re sunt supu~i eroii ajung sa le determine parcursul. • exe mpl u ca latona lui
multa precizie evenimente care s-au petrecut demult. De-a lungul calatoriilor i ni~iatice , protagoni~tii pot face LIZ Harap-Aib, a lui Prasle a
eel voi nic (pro bele win
A~adar , indiferent de dezvoltarea Ia care va ajunge de toate lnsu~irile care-i diferentiaza de celelalte personaje care tree ii
CONCLUZIE industria cinematografica, aceasta va recicla In continuare pentru a duce Ia bun sfar;;it diversele lndatoriri care le sunt metamorfoze aza)
• indu stria tehnici. efecte, subiecte care altfel ar putea trece drept date.
cin ematografica va anacronice, pentru a reda anumite sensibilitati. filmarea A~adar, dincolo de percep~ia de suprafa~a asupra CONCLUZIE
recicla in continuare
tehnici. efecte. alb-negru fiind una dintre formele adoptate. calatoriilor - simple rupturi ale ritmului obi~nuit de viata. • impactul pe ca re II
sub1ecte care altfel ar poate avea
menite sa ne destinda - acestea, daca sunt folosite cum descope ri rea unei
putea trece drept
anacron 1ce pentru a trebuie, pot aduce cu sine chiar elemente revelatoare. cultu ri noi ;;i
reda an urnite lmpactul pe care II poate avea descoperirea unei culturi noi ex perien t;e le prm ca re
sens lblll lai;J t rece calatoru l vor
~i experien~e l e prin ca re trece calatorul II vor ajuta pe ajuta Ia desavars1rea
acesta sa se des avar~easca . acestuia

®----:
 41. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de c uvin te despre rolul unu; 42 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-3 00 de cuvinte d es pre influ e n~a
ma estru fn formarea discipolului. plagiatului asupra mediului intelectual.

IPOTEzA
• maestrul este un
model pentru d1scipol ;
• parcursul discipolului
ar fi anevo ios daca nu
ar fi ghidat de sfaturile
ma estrului
Al
• cicllc itatea -
discipolul ca re aJunge
maestru
A2
• maestrul este un
model pentru disc1polii
lUI;
• discipo lul va ajunge
sa adopte chiar ;;i
co nduita maestrului ,
nu doar c u n o~tin ~ e l e
acestuia ;
Maestrul are un rol foarte important In formarea
discipolulu i sau nu doar pentru ca este eel care il
instruie~te, dar ~i pentru ca reprezinta un model demn de
urmat pentru eel care i~i insu~e~te invatamintele sale.
Dupa parerea mea, in !ipsa sfaturilor ~i lndrumarilor celui
dintai, parcursul invatacelului ar fi mai anevoios.
In primul rand, maestrul este eel care instruie~te, eel
care se asigura ca experienta ~i cuno~tintele sale se
continua prin discipolii sai, care, poate, vor deveni Ia randui
lor mae~tri.
in al doilea rand , maestrul reprezinta un model pentru
discipolii sai. Astfel, eel care este pregatit de maestrul sau
nu doar are acces Ia un volum de informatii ~i Ia o vasta
experienta. ci, in acela~i timp, observa comportamentul,
atitudinea, felul de a fi al maestrului sau. La sfar~itul
instruirii , discipolul nu i~i va fi insu~it doar cuno~tintele
necesare, ci va adopta de cele mai multe ori ~i o parte din
conduita maestrului sau. Apoi, in figura maestrului, un bun
Plag iatu i poate avea o influenta nociva asupra mediuiui IPOTEzA
intelectual al unei societati pentru ca. pe langa faptul ca • plag1atul are o
1nfluen~a noc1va
acesta reprezinta o frauda , el se traduce ~i printr-o !ipsa de
asuwa rned1ulu1
vointa de a contribui cinstit Ia domeniulln care studiezi sau
intelectua l - frauda,
cercetezi. Consider ca plagiatul este o meteahna a unu i • anornalie a unu1
sistem bolnav in care vechile principii s-au devalorizat. in care s1s tem corupt 1n ca 1·e
corectitudinea $i efortul depus pentru a-ti indeplini telurile nu vechiile principii s-a u
mai sunt rasplatite, ba mai mult. sunt motiv de zeflemea.
devalonzat
In primul rand, a~a cum spuneam mai sus, plagiatul este Al
0 frauda, o lncercare de a-ti lnsu~i meritele altuia. In zilele
• se plag1aza orice de
noastre se plagiaza orice ~i de catre oricine. Fie ca vorbim catre oricine ;
despre studenti sau elevi care copiaza lucrari de pe internet • mdiferent de
sau politicieni care copiaza teze de doctorat sau proiecte, dimensiUil l, plag1atul
lncercarea lor de a lua o nota mai mare fa ra un minimum ramane 0 frauda
de efort sau de a obtine un titlu de doctor reprezinta tot o
frauda.
In al doilea rand, plagiatul, prin faptul ca reprezinta
copierea unei lucrari care exista deja ~i prezentarea ei ca
fiind propria creatie, duce Ia absenta originalitatii. Oamenilor A2

• pendu larea lntre discipol poate vedea $i o provocare, pentru ca maestrul va nu le mai pasa ca prin cercetarea lor ar putea contribui • absen\a originalita~il;

respect ul pe ca re
discipolu l il poarta
maestru lui sau ~i
do r in~a de a-1 dep a~i
CONCLUZIE
• un bun maestru va
reu ~ i sa-i transmita
chiar ~ i celui mai slab
dintre discipo li o mica
parte din c uno~tin~e l e
sale
fi intotdeauna eel pe care incerci sa -l depa$e$ti . Atunci intr-adevar Ia domeniul in care lucreaza, alegand calea mai u~oara . • tolerarea unei astfe l
cand te gande~ti Ia un bun specialist in domeniul tau, de conduite poate
in plus, nu doar plagiatul in sine, actul de a-ti asuma munca declan;;a o sene de
numele maestrului vine i ntotdeauna in minte . Astfel , altuia, cat ~i tolerarea unei astfel de conduite poate efecte 1n lan\;
discipolul se afta permanent intre respectul pe care i-1 declan$a o serie de efecte in lant. Astfel, daca un student • dezamagi1·ea ce lo1·
poarta maestrului ~i incercarea aroganta de a-1 depa~i. sau un elev observa ca un coleg a luat o nota mai mare ca1·e mun cesc ;; i ca re
prirnesc aceea;;i
in concluzie, maestrul are un rol foarte important in decat el cu o lucrare copiata, se poate sa fie atat de
re cunoa;;tere sau chia1·
formarea discipolului, poate un rol mai important decat dezamagit de nedreptatea ce i-a fast facuta incat pe viitor mai mi ca decat ee l
insu~i invatacelul, pentru ca un bun maestru va reu$i sa-i
exista riscul ca nici elsa nu mai depuna niciun efort pentru care ;; i-a lnsu;;it munca
a face o lucrare originala. Observand ca rezultatele muncii altuia
transmita chiar $i celui mai slab dintre discipoli o mica
sale ~i ale celui care $i -a asumat o lucrare ce nu-i apartinea
parte din cuno~tintele sale . A?a i ncepe marea aventura in
sunt acelea$i, se va multumi sa -~i U$Ureze ~i el munca ~i
care pornesc.
sa caute sa se .. inspire" pentru proiectele viitoare . CONCLUZIE
• tol erarea plag1a tu lu1
In concluzie, atat actul de a-ti i nsu~i meritele munci i
;;1 1ncurajarea md1recta
altcuiva , precum ~i tolerarea plagiatului ~i lncu rajarea are 1mplica~i1 noc1ve
indirecta a acestuia prin simplu fapt ca nu este sanctionat asupra mediulu 1
mtelectual. ;;1, 1m pl1 c1t,
au implicatii nocive asupra mediulu i intelectual, $i. implicit,
as upra int reg1 1soc1e t at1
asupra intregi i societati.

'·~---i%@ ~:
43. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e c uvinte despre inversarea
scari. i. valorilor fn soci.etatea actuala.
IPOTEZA
• duce Ia acut1zarea
problemelor societa\ii
;; i Ia pervertirea
acesteia
Al
• educaila din ce in ce
ma1 preca r·a sta Ia baza
mversa ni sca rir
va lm rl or
A2
• se nza trona lul ca;;tiga
teren in taia adevarului
CONCLUZIE
• pnn cultura se poate
fr2ma procesu l de
pervert1re a soc1eta\i1
44. Scrie un text d e tip arg um entati.v de 150-300 d e c uvinte despre asumarea
destinului. .
Din pacate, societatea actuala se conf runta cu 0 GreCii erau convin~1 ca destmul unui om nu poate fi IPOTE
inversare a scarii valorilor generata de mai multi factori, sch im bat. ca poate, eel mult, sa fie lntarziat. dar ca acesta • pe rpet uJ~ea unei
conce p\11 fatal 1ste este
precum lipsa unei educatii corespunzatoare, lipsa integrarii va ajunge pana Ia urma sa se lmplineasca . Consider ca
contraprodu ct1va
In societate, o atitudine ostila fata de lnvatatura ;;i fata de perpetuarea unei astfel de conceptii este contraproductiva pentru parcursul unui
cei care lnvata ~i pretuiesc In continuare vechile valori. pentru parcursul unui individ . Cultivand aceasta atitudine llldivid
Consider ca. acest fenomen duce Ia o acutizare a fatalista, avem doar de suferit.
problemelor societatii actuale . Al
In primul rand, cu un astfel de gand In minte In care
• ori ce lupta pare
In primul rand, inversarea scarii valorilor In societatea soarta este mai presus de puterile ~i actiunile noastre , so rtita e;;ecului. pare
actuala este generata de o educatie din ce In ce mai ajungi sa te lntrebi ce rost mai au toate lu ptele pe care le inutila
-precara, precum ;;i de lipsa dorintei de a cunoa;;te ;;i lucruri duci zi de zi daca rezu ltatul acestora este prestabilit ~i
care nu-ti aduc o satisfactie cuantificabila. Societatea actuala, dincolo de posibilitatile noastre de a ni-l determina . Astfel.
fiind una de consum , va pretui cantitatea In detrimentul orice lupta pare sortita e~ecului, pare inutila, iar navigarea
calitatii . Dezinteresata de adevaratele valori , va face loc In deriva spre un punct dinainte stabilit pare solutia cea
pseudovalorilor. mai buna.
In al doilea rand , aceasta inversare presupune ;;i un In al doilea rand, acea sta asumare a unui a~a-zis destin A2
efect care agraveaza lucrurile: daca cei care conteaza cu este apanajul celor slabi , a celor care l;;i ascund insuccesele • asumarea unui
a;;a-zis destin este
adevarat nu ma i sunt pretuiti . lucrurile vor degenera In In spatele unei sorti potrivnice . Ace~tia, In !ipsa tariei de
apanaJul ce lor slabi. a
vii tor, pentru ca distanta dintre ceea ce este ;;i ce ar trebui caracter spun ca l~i urmeaza destinul care le-a fost trasat celor care i;;1 ascund
sa fie se adance;;te tot mai mult. In plus, cei care se vor ?i ca nu sunt responsabili de e;;ecullor. Cei care se multumesc 1nsuccese le in spatele
unei sor\i potrivn1ce
interesa, totu;;i. de cultura vor fi luati In deradere . Asistam sa-;;i gaseasca de fiecare data scuze, nu vor putea sa lndrepte
Ia aceasta rasturnare a scarii valorilor In toate domeniile. lucrurile tocmai pentru ca nu con;;tientizeaza de fapt unde
De pi Ida, In jurnalism nu mai conteaza ca ;;tirea sa se refere este problema .
Ia fa pte verificate ;;i reverificate, conteaza doar sa fii primul A~adar, lncrederea lntr-un destin care nu tine de noi este
CONCLUZIE
care a emis faptul respectiv pe post sau In presa . In varianta cea mai u;;oara de a trece prin viata ;;i poate fi o
• o scuza Ia indemana
mass-media societatii actuale nu se mai pune pret pe scuza Ia lndemana oricui, insa este foarte important sa ne oricui:
adevar, ci pe senzational. deta;;am de aceasta conceptie ;;i sa luptam pentru o viata • trebuie sa luptam
In concluzie, aceasta inversare a scarii valorilor din mai buna, transformandu-ne permanent destinul. pentru o viaia m ai
buna.
societatea actuala este un fenomen care se poate agrava, transformandu-ne
dar, prin cultura ;;i prin accesul Ia aceasta , precum ;;i permanent destinul
printr-o educatie serioasa , situatia se poate redresa .
@_--
45. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de c uvinte despre importan~a 46 . Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 d e cuvinte despre importan~a
educa~iei fn formarea individului. stabilirii unor ~eluri.
IPOTEzA Dupa parerea mea, educatia est e printre cele mai Parerea mea este ca oamenii trebuie sa-~i stabileasca IPOTEzA
• pnn educatie omu l importante lucru ri pe care un om le poate dobfmd i de-a obiective exacte pe care sa le l ndeplineasca, pentru ca • obiectivele exacte
aJunge sa se focal izeaza eforturile.
lungul vietii. Prin intermediul acesteia, in dividu ll~i poate altfel risca sa 1$i risipeasca energ ia. In viata unui om,
a utod epa~easca mic~orand risc uril e de
depa~i conditia, ajungand chiar sa ocupe pozitii Ia care nu telurile pe care ~i le stabile$te au o foarte mare importanta a risipi energia
se a~tepta . pentru ca acestea pot da un sens existentei acestuia ~i. mai necesara reu c;;1te i.

Al In primul rand, prin educatie ajungem sa ne cream un presus de orice, II pot face fericit chiar ~i In cazul In care • \e luril e sta bilite pot
da un sens existentei
• prin ed ucat ie fond de cuno~tinte necesare pentru a comunica, pentru a nu reu~e~te sa le atinga. omu lu1
ajungem sa ne cream interactiona cu ceilalti. Educatia creeaza, de fapt, In primul rand, obiectivele te pot ajuta sa-ti concentrezi
un fond de c uno~tin\e
necesare pentru a
posibilitatea cre~terii calitatii vietii. Un om educat se poate eforturile ~i sa fii mai perseverent. Astfel , vei putea fi Al
interactiona cu ce il alti ; bucura de avantajele pe care viata i le ofera ~i va trece organizat ~i vei putea urma toti pa~ii necesari pentru a-ti • stabi l1rea unor tel uri
• educa\ia mult mai u~or peste neajunsurile ei. In plus, un om educat atinge telurile. De pilda , daca lti dore~ti sa canti Ia un te fac mai determinat
lmb unata\e;;te l~i poate lndrepta atentia ~i asupra literaturi i sau a altor c;;i mai concentrat In
instrument muzical , ba chiar sa faci cariera , lti vei canaliza munca pe care o depui
ca litatea vie\ii
activitati culturale plikute. toate resursele pentru a putea deveni un virtuoz.
A2
In al doilea rand, un om educat are mult mai multe ~anse In al doilea rand, stabilirea unor obiective lti poate aduce A2
• m ai multe ~a n se de
de reu~ita decat unul neinstruit, atat pe plan personal, cat o motivatie In plus, deoarece ~tii pentru ce lupti. Simplul • stabilirea uno1·
re u ~ i ta
aU\t pe plan ~i pe plan profesional. Prin intermediul educatiei putem sa fapt de a-ti fixa un tel reprezinta un imbold care te poate idealuri 1\i poate aduce
personal, ca t c;;i pe plan ne specializam In mai multe domenii, astfel lncat cresc o motiva\ie In plus.
profesional ;
ajuta In drumul tau pana Ia lndeplinirea lui. In !ipsa unui deoarece ;;tii exact
~ansele de a Iuera lntr-un cadru care sa ne placa ~i care sa scop, parcursul tau ar putea fi haotic ~i dezamagitor. pentru ce lu p\i
• un om in struit este
mult mai greu de ne ofere satisfactii. In plus, un om instruit este mult mai
In concluzie, stabilirea unor teluri este un lucru
manipulat. el va privi greu de manipulat decat unul care nu acorda importanta CONCLUZIE
lntotdeauna critic important In viata fiecaruia, pentru ca ne ajuta sa fim mai
educatiei. Astfel , un om educat va privi lntotdeauna critic • stabilirea unor tel uri
informa \iile pe care le organizati ~i ma i motivati. Chiar ~i In cazul unui e~ec, telul
prime;;te informatiile care i se ofera, trecandu-le prin filtrul propriei te aJuta sa fii mai
ne-a oferit motivatia de a da tot ce era mai bun din noi organizat c;;i mai
con$tiinte, ~i nu va lua de-a gata tot ceea ce i se spune.
pentru a reu~i. motivat
CONCLUZIE In concluzie, educatia este foarte importanta, pentru ca
• educa\ia ne asigura ne asigura bagajul de cuno~tinte necesar In viata de zi cu
bagaj ul de cuno;;tin\e zi, dar $i pentru ca ne cre~te ~ansele de reu~ita pe plan
necesar In via\a de zi
cu zi; personal ~i profesional.
• ne cre~te ~a n se le de
reu~ita pe plan
personal ~i profesional

®---
 47. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despr·e me nirea 48. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importan~a
operei de artii. r ecunoaf?terii gref?elilor.

IPOTEzA Opera de arta ramane accesibila cu adevarat doar celor Gre!?elile pot duce Ia minciuni , iar minciunile pot duce Ia IPOTEzA
• rolul pnncipal al alte minciuni mai mari. Pentru a evita situatiile complicate • pnn rec un oa~ terea
lnzestrati. Chiar daca uneori nu vrem s-o recunoa!?tem, ea dam dovada
gre~el i lor
ope rei de arta raman e
este apanajul unei elite educate. Din punctul meu de este nevoie sa avem curaj ;;i sa ne recunoa!?tem erorile. fn
de ca racter ~i nu
acela de a-~i desfata opinia mea, odata ce ne recunoa!?tem gre!?elile dam
publicul. de a-1 vedere, rolul principal al operei de arta ramane acela de riscam sa pierdem
lnconjura de frumo s dovada de coloana vertebrala ;;i nu riscam sa pierdem aprec1rea celor din JUr
a-!?i desfata publicul, de a-llnconjura de frumos.
lncrederea pe care ceilalti au investit-o In noi.
In primul rand, opera de arta nu este creatia exclusiva a
I In primul rand, cu cat ne recunoa!?tem gre!?elile mai
fauritorului sau, ci este umpluta de sens !?i de catre
I consumatorul acesteia. De altfel, In !ipsa unui public, destinul repede, cu atat mai U!?or putem sa le corectam. Aproape
Al
• solu~ionarea
operei de arta este unul destul de sumbru . Operele de arta nicio gre;;eala nu este ireparabila !?i ar trebui sa facem tot
gre~el ilo r
odata ce
Al ce ne sta In putinta pentru a o lndrepta, iar recunoa!?terea le-am recunoscut
lipsite de valoare sau care sunt mediocre nu vo r trece
• opera de arta nu este
proba timpului !?i nu vor mai avea un public dispus sa le erorii este primul pas spre solutionare, poate eel mai
crea~1a exclusiva a
frecventeze. In cazulln care se vor gasi totu!?i persoane important dintre toate .
fauritorului sau - dialog
lntre creator ~i interesate de acestea, o vor face pentru a stab iii un cadru In al doilea rand, recunoa;;terea erorii te poate face sa
receptor
mai larg al capodoperelor sau doar din simpla curiozitate . fii mai bun. A gre;;i este omene;;te !?i fiecaruia dintre noi i
A!?adar, asistam Ia un adevarat dialog ce se stabile;;te lntre se lntampla sa gre;;easca, oricat de atent ar fi ;;i oricate A2
creator ;;i receptor, dialog ce se stabile;;te peste timpuri. pregatiri ar face pentru a evita acest lucru. lnsa nu oricine • a gre~ i e omene~te;

In al doilea rand, operei de arta i se poate atribui rolul este capabil sa l;;i recunoasca gre!?elile. Este nevoie de • este nevoie de cu raJ
pe ntru a-~ 1 recunoa~ t e
r1 A2
de catalizator al trasaturilor definitorii unei epoci. A~a se curaj pentru a recunoa;;te o eroare, mai ales atunci cand
gre~e lil e
lntampla mai ales cu operele revolutionare, care sunt mai pot exista sanctiuni sau consecinte negative pentru tine,
i • opera de arta - rolul
1 de cata lizator al lntai primite cu indignare pentru ca spiritul lor este Ins a acestea pot fi cu atat mai mari cu cat amani marturisirea.
trasa t urilor definitorii incompatibil cu norma. lnsa ulterior lu crurile se vor mai La vina de a fi gre~it se adauga aceea de a lncerca sa
unei epoci mu~ama lizezi efectele actiuni lor tale.
a!?eza !?i, daca vor fi cu adevarat valoroase, aceste opere CONCLUZIE
vor trece proba timpului. In concluzie, este foarte important sa recunoa!?tem cand • prin recunoa ~terea
gre~im, pentru ca astfel dam dovada de buna-credinta, de gre~elii dam dovada de
A!?adar, menirea operei de arta pare paradoxala, buna-c redin~a ~i curaJ
CONCLUZIE curaj !?i , mai ales, facem primul pas catre corectarea
deoarece mai lntai scandalizeaza, pentru ca ulterior sa
• menirea operei de gre~elilor ;;i evitarea repetarii lor In viitor.
arta pare paradoxala. ajunga sa reprezinte o epoca. fn plus, opera de arta
mai lntai sca ndalizeaza reu;;e;;te sa treaca peste bariera timpului !?i sa intre lntr-un
~i apoi dese mneaza o
epoca
dialog cu un receptor chiar !?i dupa mai multe secole.
I

r.'"---ii@ @),_--
 49. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul
lncrederii In propriile fort;e .
POTE
• increderea in
pro priil e forte ne aJ uta
sa ne pastra m o
at itudi ne pozit iva care
ne va ajuta sa ne
in dep linim obiectivele
prop use
Al
• increderea i n
propriil e forte este
sursa une i atit udini
poziti ve care neva
aj uta in de mersul
nostru
A2
• da ca tot u;;i nu reu;; im
in tot ceea ce ne
propunem e;;ec ul ar
t reb ui sa ne
mobili zeze. nu sa ne
da rame
CONCLUZIE
• in cre derea i n
pro priil e forte ne ajuta
sa ne pastram 0
ati t udin e pozitiva care
ne face sa depa;;im
eventu alele blocaj e;
• in cazul unui
insucces ne vom
mob il iza mai repede ;;i
cu mai multa
determ ina re pent ru o
noua incercare
~.~t{-.~~270
Consider ca, pentru ca fiecare di ntre noi sa poata s a -~ i
atinga cu u~uri nta obiectivele pe care ~ i le-a propus, este
necesar sa se increada in propriile forte . In lipsa unei
atitudini pozitive parcursul va fi mai sinuos.
In primul rand, increderea in propriile forte este sursa
unei atitudini pozitive care ne va ajuta in demersul nostru,
pe orice plan. Atunci cand suntem increzatori, nu vom mai
resimti presiunea e~ecului ~i vom putea sa ne concentram
fortele ~i gandurile pentru a putea duce Ia bun sfar~it ceea
ce ne-am propus. Daca pornim cu o atitudine negativa,
convin?i fiind dl vom e~ua, fie exact asta vom face, fie vom
reu~i. dar cu mari eforturi ~i multa energie risipita .
In al doilea rand, chiar daca nu reu~im in tot ceea ce ne
propunem, increderea in propriile forte ar trebui sa nu se
piarda . .. E~ecul" artrebui sane mobilizeze ~i sane determine
sa muncim ~i mai mult pentru ca data viitoare eforturile sa
ne fie incununate de succese.
In concluzie, este foarte important sa fim increzatori in
fortele proprii deoarece astfel ne vom pastra o atitudine
pozitiva, care ne va ajuta sa trecem mai u~or peste emotii
?i peste teama de e~ec. De asemenea, in cazul unui eventual
insucces, vom putea depa~i mult mai repede momentul
dificil ~i ne vom mobiliza cu mai multa hotarare pentru o
noua incercare.
50 . Scrie un text d e tip argum entativ de 150-300 de cuvinte despre importan~a
de a citi ciirt;il e In /imba in care au fast scrise.
ectura in ori ginal a lucrarilor literare in speci al este de IPOTEzA
preferat citirii acesto ra in t raducere. Consider ca sintagma • .. traduttore tra ditore"
., traduttore traditore " nu este doar un joe de cuvinte - nu doa r un JOC de
cuvmte
nevinovat. avand darul de a ne amuza, ci contine in sine
• o tra ducere, oricat de
un mare adevar. 0 traducere, oricat de fidel este facuta, nu fid ela nu poa te to tu;;i
poate totu~i surprinde in totalitate ceea ce autorul a vrut surprinde In tota litate
ceea ce autorul a vru t
sa transmita. sa transmita
In primul rand , citind in original, ne putem bucura de
melodicitatea limbii In care a fost scrisa cartea respectiva .
Operele a~a-zis intraductibile sunt acelea care odata cu Al
traducerea i~i pierd mare parte din savoare, din farmecul • tra duceri le pot
limbii in care au fost scrise . Traducatorul. oricat de pregatit deform a mesajul initi al
al opere lor lite rare
ar fi, nu va putea sa depisteze lntotdeauna nuantele din
original sau nu va putea sa le redea. Cand traducerea nu
se ridica Ia lnaltimea originalului, lucrarea respectiva este
in mare parte compromisa. De pilda, daca traducerea unor
jocuri de cuvinte sau a poeziilor cu forma fixa nu este
facuta cu talent, mesajul initial poate fi deformat.
Un al doilea beneficiu allecturii in original este de ordin
practic. Aceasta se dovede~te o modalitate foarte buna de
A2
a invata o limba straina , de a o practica. Prin lectura unei
• depri nde rea cu o
opere literare in original ajung i sa-t i formezi un Iexie variat, 11mba straina ;
cu notiuni din diverse domenii care-ti vor fi de ajutor in • prin lectura une i
interactiunile ulterioare. Vei ajunge sa te famil iarizezi cu opere literare in
structurile specifice limbii respective, lucru ce va face ca original i~i form ezi un
Iexie variat
modulln care te exprimi sa fie similar cu eel al nativilor.
A~adar, chiar daca citirea In original a cartilor implica un CONCLUZIE
efort mai mare ~i alocarea unui timp indelungat, stradaniile • citirea in original
noastre aduc roade mai devreme sau mai tarziu. im pli ca un efort mai
mare ;;i alocarea unu i
Bineinteles, asta nu inseamna ca trebuie sa ne privam de
timp ln delungat, dar
lectu ra in traducere a unor op ere a ca ro r li mba nu o aduce cu sin e ;;i
cunoa~tem . avantaje importante
®l-