Testare Nr.

La Disciplina “Teoria și Practica Democrației”

Student gr.AP 105 – Godonoagă Nicoleta

1. Identificați factorii de impact în definirea conceptului de democrație - (3 puncte)

2. Argumentați necesitatea obiectivă a democrației folosind metoda sistemică (puteți propune și alte metode)
– (5 puncte)

3. Evaluați funcționalitatea democrației în Republica Moldova din perspectiva sistemică – (7 puncte)

1. În celebrul citat al lui Abraham Lincoln, democrația înseamnă “guvernarea oamenilor, de către
oameni, pentru oameni “, adică democrația reprezintă o formă de conducere politică a societății, bazată
pe principiul exercitării puterii de către popor. În definirea acestui concept putem identifica anumiți
factori de impact a acesteia, și anume :

 Factorul episdemologic – de cunoaștere, și ca urmare de apreciere a impactului tranziției

democratice asupra căilor și modalităților de modernizare sociopolitică a țării;

 Factorul praxiologic general – de impact al relației de modernizare – eurointegrare asupra

procesului democratic;

 Factorul praxiologic particular – de impact al implementării Acordului de Asociere cu Uniunea

Europeană asupra proceselor modernizării sociopolitice în Republica Moldova.

2. Din cunoștințele acumulate anterior, pot menționa că cadrul analitic al democrației politice,
adică paradigma sistemică, poate oferi ca metodă de analiză pentru a înțelege esența democrației politice.

Sistemul este un ansamblu aflat în raporturi reciproce cu mediul. Respectiv, sistemul politic
democratic îndeplinește funcția de reprezentare a intereselor tuturor, astfel formându-se un ciclu
permanent de schimb de decizii, fapte și feedback-uri.
Potrivit lui Easton, identificam acel ciclu, sau mai bine spus metoda de rezovare a problemelor sociale
într-o societate. De aici observăm cum din mediul înconjurător al sistemului politic, adică cetățenii, își
expun punctul său de vedere, propun cereri și idei, prin intermediul organizațiilor politice. Respectiv,
sistemul politic analizând acestea, le transformă în decizii care își extind acțiunea asupra mediului
înconjurător, sperând la suport și colaborare sistemică continuă.
În concluzie, democraţia se bazează pe standardele şi principiile drepturilor omului. Astfel, fiind
necesar acea colaborare și schimb de feedback-uri, pentru rezolvarea diferitor probleme.

3. Democraţia oferă un cadru şi mijloace pentru rezolvarea civilizată şi non-violentă a conflictelor;

dinamica conflictului şi pluralismul sprijină soluţionarea problemelor. Democraţia se bazează pe
standardele şi principiile drepturilor omului. Drepturile omului sunt uneori înţelese greşit ca un sistem în
care individul se bucură de libertate deplină. Cu toate acestea, situaţia nu este aceasta.
În opinia mea, drepturile omului recunosc drepturile şi libertăţile individuale care sunt inerente
omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu sunt absolute. Drepturile celorlalţi trebuie de asemenea să fie
respectate şi, uneori, vor exista conflicte între drepturi. Procesele democratice ajută la stabilirea
proceselor care facilitează libertatea oamenilor, dar stabileşte şi limitele necesare.
Pentru funcționalitatea benefică a democrației în RM, este necesar și important procesul de
modernizare.
Constatăm că mecanismul modernizării sociopolitice în spațiul transformator al statelor
postcomuniste, inclusiv Republica Moldova, nu dispune îndeajuns de substanță transformatoare,
substanță a modernității. Totodată, acest mecanism duce lipsă de integralitate de conținut, fapt
demonstrat de discordanțele evidente între elementele de bază ale formulei actorului politic ,,a cunoaște ,
a fi iscusit, a acționa ”. Necorespunderea între a cunoaște, a fi abil și a acționa în mod hotărât în procesul
reformării sociale face mecanismul modernizării să fi e unul preponderent instabil. De exemplu,
discordanțe între elaborarea și implementarea reformelor în Republica Moldova atestă o situație de
tărăgănare a procesului reformator.
O influenţă preponderent negativă asupra evoluţiei democratice a Republicii Moldova o are
discordanţa între scopuri şi mijloace (primele în majoritatea lor sunt de natură democratică, iar
mijloacele sunt prioritar autoritare), scopuri şi procese. Astfel de discordanţe, caracteristice în mod
specific tuturor guvernărilor moldovene de până acum, au stopat reformele democratice.
În opinia mea, democrațiile sunt comunităţi de învăţare care pot îndrepta erorile umane. Binele comun
este definit prin negociere şi nu este impus de o autoritate autocrată. Drepturile omului consolidează
democraţiile prin oferirea unui cadru normativ pentru procesele politice care se bazează pe demnitatea
umană. Prin ratificarea tratatelor privind drepturile omului, un guvern le poate oferi cetăţenilor săi
„promisiuni” care să menţină libertăţile personale şi alte drepturi.
Însă problemele sau punctele slabe ale funcționalității democrației în cazul RM sunt:
- Partidele şi politicienii au tendinţa să sacrifice obiectivele pe termen lung pentru succesul în alegeri.
Democraţia creează tentaţii pentru elaborarea de politici pe termen scurt, de exemplu, în detrimentul
mediului sau al generaţiilor viitoare („soluţii de compromis”).
- Pentru un popor, guvernul este guvern în limitele unui stat naţional. Interdependenţa globală crescândă,
precum cea din dezvoltarea economică şi de mediu, limitează aria de influenţă a factorilor de decizie
democratici dintr-un stat naţional.
- Generalizând aceste paradoxuri şi adaptându-le la procesul transformării democratice din Republica
Moldova şi din alte ţări ale spaţiului CSI constatăm un fenomen original – apariţia „democraţiilor fără
democraţi”. Atare fenomen caracterizează nu doar elitele politice ci şi păturile largi ale cetăţenilor, fapt
demonstrat în mod evident de cei opt ani de guvernare comunistă, dar şi de situaţia prezentă, când
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, deşi este în opoziţie se bucură de susţinerea a mai bine de
40% din populaţia ţării.
În concluzie, democraţiile depind de cetăţenii lor în măsura în care punctele tari ale democraţiilor sunt
dezvăluite, iar punctele slabe sunt controlate. Democraţiile sunt sisteme complicate depinzând de
implicarea activă şi sprijinul cetăţenilor – o atitudine de loialitate informată şi critică; aşa cum a afirmat
Winston Churchill (1947), „Democraţia este cea mai rea formă de guvernare cu excepţia tuturor
celorlalte forme care au fost încercate din când în când”.
Atât în cadrul statelor democratice consacrate cât şi în cadrul statelor democratice aflate la început,
ECD/EDO contribuie în mod decisiv la cultura politică conform căreia sistemele democratice trebuie
bine înrădăcinate pentru a prospera şi pentru a supravieţui.