Pistol Mădălina

An IV, grupa B

Tipurile de itemi . Exemplificări

 Definire:
Itemii pot fi definiţi astfel:
 În sens restrâns = elemente componente ale unei probe de evaluare (întrebări,
exerciţii, probleme, etc.)
 În sens larg = se precizează, pe lângă elementele de mai sus, şi răspunsul aşteptat
 Etapele care trebuie parcurse în elaborarea itemilor sunt:
 Stabilirea clasei, disciplinei şi capitolului (unităţii de evaluare)
 Definirea obiectivele care trebuie realizate prin intermediul itemilor
 Elaborarea discriptorilor de performanţă corespunzători obiectivelor
 Formularea enunţului itemului
 Condiţiile care trebuie respectate de itemi sunt:
 Să fie formulaţi clar, fără ambiguităţi
 Să nu sugereze răspunsul
 Să existe un singur răspuns corect (acolo unde sunt mai multe răspunsuri corecte să
se precizeze)
 Să se axeze pe conţinuturile esenţiale
 Să fie independente (răspunsul la un item să nu depindă de altul)
 Clasificarea itemilor, în funcţie de tipul de răspuns aşteptat şi de gradul de
obiectivitate a notării, este următoarea:
1. Itemi OBIECTIVI: a) itemi tip pereche
b) itemi cu alegere duală
c) itemi cu alegere multiplă
2. Itemi SEMIOBIECTIVI: a) itemi cu răspuns scurt
b) întrebări structurate
3. Itemi SUBIECTIVI: a) rezolvarea de probleme
b) eseul – structurat sau nestructurat

1. ITEMI OBIECTIVI – sunt caracterizaţi prin:

- obiectivitate în notare;
- nu necesită o schemă detaliată de notare;
- utilizare preponderentă în evaluarea nivelurilor inferioare ale domeniului cognitiv
(memorare reproductivă, gândire convergentă, etc.);
- testarea unui număr mare de elemente de conţinut, într-un timp scurt
- oferă informaţii despre însuşirea noţiunilor de bază, indispensabile pentru
achiziţiile următoare.
a) Itemii de tip pereche solicită stabirea unor corespondenţe între informaţiile date,
asocierea PREMISELOR şi RĂSPUNSURILOR.
 Pentru a se micşora posibilitatea de ghicire a răspunsurilor, numărul de elemente
din cele două coloane trebuie să fie inegal, dar să nu fie foarte mare.
Trebuie precizată clar regula după care se realizează asocierea dintre cele două
coloane. Acestea trebuie prezentate după o anumită ordine (alfabetică, numerică etc.).
Exemple:
 Matematică – clasa a II-a
Înmulţirea nunerelor naturale în concentrul 0-50
Obiectiv: să efectueze operaţii de înmulţire care au produsul mai mic sau egal cu 50.
Item: Uneşte fiecare operaţie cu rezultatul corespunzător

2x7 27
6x4 40
3x9 20
5x8 14
24
 Limba română – clasa a II-a
Cuvinte cu sens opus
Obiectiv: să găsească cuvinte cu sens opus celor date
Item: Uneşte cu o linie cuvintele ce au sens opus:
A B
ascuţit deştept
bogat zgârcit
cuminte tocit
darnic harnic
frumos sărac
urât
 Matematică clasa a II-a
Figuri geometrice
Obiectiv: să recunoască figurile geometrice învăţate
Item: pune în corespondenţă fiecare figura geometrică cu denumirea ei:

Pătrat Dreptunghi Cerc Triunghi

Se va puncta fiecare asociere corectă.
b) Itemii cu alegere duală pun elevii în situaţia de a alege răspunsul răspunsul
corect din două alternative: da-nu, adevărat-fals, corect-incorect.
Acest tip de itemi poate verifica însuşirea unor cunoştinţe (definiţii, noţini, reguli,
etc.), aplicare acestora şi elaborarea unor judecăţi.
Cerinţa trebuie formulată clar – să încercuiască, să bifeze, să completeze cu
“da/nu” etc. Enunţul nu trebuie să fie prea general şi dacă este posibil, să fie formulat fără
negaţii sau verbe la forma negativă. Va fi exprimată o singură idee, care va solicita un
singur răspuns posibil.
Dezavantajul acestui tip de item este acela că elevul poate “ghici” răspunsul,
alergând la întâmplare una din cele două variante, şi dacă îl alege pe cel corect nu suntem
siguri că l-a ştiut.
Exemple:
 Limba română – clasa a II-a
a) “Povestea unui om leneş“ de Ion Creangă
Obiectiv: să identifice ideile principale din conţinutul textului studiat
Item: Notaţi cu A(adevărat) sau F(fals) căsuţa din dreptul fiecărui enunţ:
A fost odată, într-un sat un om grozav de harnic.
Sătenii au hotărât să-l spânzure.
Pe drum s-au întâlnit cu o cucoană.
Omul din car era bolnav.
Leneşul s-a învoit să meargă la moşia cucoanei.
Posmagii erau înmuiaţi.
Leneşul a fost dus la locul cuvenit.
b) “Degeţica” de Hans Christian Andersen
Item: Tăiaţi cu o linie răspunsul incorect dintre cele două variante – da/nu.
Femeia din poveste avea mulţi copii Da / Nu
Vrăjitoarea i-a dat un bob de orez Da / Nu
Din bob a ieşit o floare Da / Nu
În mijlocul florii se afla un fluture Da / Nu
Degeţica era mare cât un deget Da / Nu
Leagănul ei era făcut dintr-o coajă de nucă Da / Nu
Ea a fost răpită de o broască Da / Nu

 Matematică –clasa a II-a

Elemente de geometrie
Obiectiv: Să identifice elementele caracteristice diferitelor figuri geometrice învăţate
Item: Încercuieşte bulina din dreptul răspunsului corect:
a)
 Cercul este o linie frântă închisă.
 Cercul este o linie curbă închisă.
b)
 Pătratul are toate laturile egale.
 Pătratul are laturile egale două câte două.
c)
 Triunghiul are 4 laturi.
 Triunghiul are 3 laturi.
d)
 Dreptunghiul este format dintr-o linie frântă deschisă.
 Dreptunghiul este format dintr-o linie frântă închisă.

c) Itemii cu alegere multiplă pun elevii în situaţia de a alege un răspuns corect

din câteva alternative, care conţin pe lângă acestea şi variante incorecte numite
“distractori”.
Condiţiile care trebuie îndeplinite de un astfel de item sunt:
 Enunţul (premisa) să fie clar, să nu sugereze răspunsul.
 Distractorii să fie plauzibili, dar incorecţi; să fie numeric suficienţi pentru a nu
permite ghicirea răspunsului; să nu includă indicii gramaticale; să fie prezentaţi
într-o anumită ordine.
Între alternativele date trebuie să existe un singur răspuns aşteptat – corect sau cel
mai bun. Aceşti itemi ajută la verificarea:
 Cunoştinţelor (noţiuni, reguli, principii, fapte, etc.)
 Capacităţii de aplicare a cunoştinţelor
 Capacităţii de a stabili relaţii cauză-efect, prezentând însă avantaje şi dezavantaje:
AVANTAJE DEZAVANTAJE
- pot verifica mai multe tipuri de - necesită timp îndelungat de elaborare
conţinuturi - în unele situaţii elevul poate ghici
- au o fidelitate ridicată (cele 4-5 variante răspunsul
de răspuns nu oferă prea multe posibilităţi - se orientează, cu precădere, către nivelele
de “ghicire” a celui corect) cognitive inferioare
- se măsoară rapid şi uşor - utilizarea lor frecventă influenţează
- pot fi utilizaţi la diferite discipline învăţarea elevilor
- erorile comise pot oferi informaţii
importante proiectantului
Exemple:
 Limba română – clasa a II-a
Cuvinte cu sens asemănător
Obiectiv: să găsească cuvântul cu sens asemănător celui dat, pe baza experientei
anterioare.
Item: Marchează cu „x” cuvântul cu sens asemănător celui dat:
Voinic – vesel puternic voios
Aluat – cumpărat copt cocă
A cuvânta – a cânta a vântura a vorbi
A băga de seamă – a băga în seamă a observa a uita
 Matematică – clasa a II-a
1. Adunări şi scăderi 0-1000 cu trecere peste ordin
Obiectiv: să se aleagă rezolvarea corectă a problemei din variantele date, pe baza
exerciţiilor anterioare.
Item: Încercuieşte litera din dreptul exerciţiului prin care se rezolvă problema:
Într-o livadă s-au plantat 161 meri, peri cu 79 mai mulţi, iar vişini cu 24 mai
puţini decât peri. Câţi pomi sunt în livadă ?
a) 169+79-24
b) 161+(161-79)+(161-79-24)
c) 161+(161+79)+(161+79-24)
d) 161+79+(79-24)
e) 161-24+79+(161-79)
2. Împărţirea numerelor 0-100
Obiectiv: să se rezolve corect exerciţiile date, pe baza algoritmului învăţat
Item: Rezolvă exerciţiul şi încercuieşte rezultatul corect:
Deîmpărţitul este suma numerelor 17 şi 25. Câtul este produsul numerelor 2 şi 3.
Împărţitorul este: 4; 5; 6; 7; 8.
2. ITEMII SEMIOBIECTIVI pun elevul în situaţia de a-şi crea singur răspunsul,
solicitând mai mult atenţia, gândirea creatoare a elevului şi capacitatea lui de a se
exprima în scris.
La acest tip de itemi elevul nu mai poate ghici răspunsul, iar cadrul didactic poate
identifica mai uşor natura greşelilor comise de acesta. Elevul este mai implicat în
rezolvarea sarcinii, atenţia lui fiind împărţită în două părţi – la formularea răspunsului şi
la redarea lui în scris.
În cadrul itemilor semiobiectivi se înscriu:
a) itemii cu răspuns scurt
b) întrebări structurate
a) Itemii cu răspuns scurt pot solicita elevului:
 Să completeze un enunţ cu unu-doi termeni lipsă
  Să identifice conceptul în funcţie de definiţia dată
 Să definească o noţiune
 Să ordoneze cuvintele, ideile
 Să corecteze grafia, punctuaţia
 Să completeze diagrame, grafice cu diferite părţi lipsă
Întrebările trebuie să fie scurte şi clar formulate, să solicite un singur răspuns
corect.
Spaţiul liber pe care elevul trebuie să-l completeze nu trebuie să sugereze
lungimea cuvântului sau expresiei care lipseşte, de aceea spaţiile libere vor fi egale pentru
toate întrebările.
Un alt lucru ce trebuie evitat este prezenţa acordului în gen, număr, caz, care ar
putea orienta elevul spre un anumit răspuns.
Nu trebuie să existe decât un singur răspuns corect pentru fiecare întrebare, iar în
cazul itemilor de completare nu se vor omite decât cuvintele cheie, nu mai mult de unu-
două.
Exemple:
 Limba română – clasa a II-a
1. Propoziţia
Obiectiv: să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, pe baza
regulilor însuşite.
Item: Ordonaţi cuvintele pentru a obţine propoziţii. Scrieţi-le, respectând regulile
gramaticale şi de punctuaţie.
 soarelui, putere, încălzesc, cu, razele
 rezolvat, Mihai, exerciţiile, ai, toate
 un, haideţi, la, mergem, film, să
 ţările, se, păsările, primăvara, calde, întorc, călătoare, din
 piaţă, la, mere, cumpărat, de, mama, a, portocale, banane, şi
2. Grupurile de litere “ce”, “ci”.
Obiectiv: să descopere cât mai multe cuvinte ce conţin grupurile “ce“, sau “ci”, pe baza
exerciţiilor anterioare.
Item: Completaţi cuvintele cu “ce” sau “ci”.
__reaşă; dul__; __orbă; to__tă; __va
__rşetor; ac__lerat; __ __ lia; toar__ ; __nema.
3.“Leneşul şi via” poveste populară.
Obiectiv: Să completeze enunţurile cu cuvinte potrivite din textul studiat.
Item: Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:
a) Era odată un om tare ………… .
b) El avea ………… moştenită de la părinţi.
c) Pe moşia lui şi-a făcut culcuş ………… cu ………… .
d) Omul din poveste zicea că ………… va săpa şi va cosi iarba.
e) Pentru că era mai uşor, el ………… şi aşa a rămas fără ………… .

b) Întrebările structurate sunt alcătuite din mai multe subîntrebări legate între ele.
Dificultatea întrebărilor trebuie să crească treptat. Ele trebuie să fie independente,
răspunsul la una din ele să nu depindă de cel anterior. Fiecare subîntrebare poate testa
unul sau mai multe obiective.
Este mai indicat să se utilizeze un număr mai mare de întrebări care solicită
răspunsuri scurte, decât un număr mic de întrebări care necesită răspunsuri lungi.
Pentru a ajuta elevul să-şi structureze răspunsurile sunt necesare indicaţii despre
forma, organizarea, lungimea răspunsului aşteptat.
Fiind mai dificile, solicitând mai mult efort, mai multă atenţie, întrebările
structurate sunt utilizate mai ales în clasele III – IV şi mai puţin în clasa I şi a II-a.
Exemplu:
 Limba română – clasa a II-a
Textul literar.
Obiective: - să definească, prin note caracteristice, textul literar, pe baza cunoştinţelor
dobândite anterior.
- să indice personajele textului.
Item: Răspundeţi la întrebări:
1) “Două baloane” este un text literar ? De ce ?
2) Cine este autorul textului ?
3) Care sunt personajele ?
3. ITEMII SUBIECTIVI oferă elevului posibilitatea de a-şi construi un răspuns
elaborat, marcat de subiectivitate, originalitate, creativitate. Poate formula, prezenta,
descrie, explica diferite noţiuni, relaţii, argumente, etc. De aceea răspunsurile sunt mai
greu de apreciat obiectiv, neexistând o scară de măsură exactă şi fiecare rezultat
individualizându-se prin ceva unic.
Acest tip de itemi urmăreşte în special capacitatea elevului de a-şi organiza ideile
şi de a redacta un răspuns complex. În taxonomia lui Bloom capacităţile de aplicare,
analiză, sinteză şi evaluare, care sunt vizate prin itemii subiectivi, sunt capacităţi
superioare, ce solicită utilizarea conţinuturilor asimilate în situaţii noi. Măsurarea şi
aprecierea lor exactă este foarte dificilă.
În această categorie de itemi se încadrează:
a) Rezolvarea de probleme
b) Eseul – structurat sau nestructurat.
a) Rezolvarea de probleme nu include doar rezolvarea problemelor matematice, ci şi a
situaţiilor-problemă care solicită creativitatea elevului, gândirea divergentă, imaginaţia,
capacitatea de a formula şi rezolva astfel de situaţii.
Etapele ce trebuie parcurse sunt:
 Sesizarea problemei
 Formularea ei
 Înţelegerea problemei
 Adunarea datelor necesare rezolvării problemei
  Formularea ipotezelor
 Verificarea ipotezelor
 Identificarea modului de rezolvare
 Discutarea şi testarea rezultatelor
 Generalizarea şi transferul tehnicilor de rezolvare
Problema pusă în discuţie trebuie adecvată nivelului de vârstă şi de pregătire a
elevului, să includă conţinuturi prevăzute de programă şi să vizeze obiective specificate
în Curriculumul Naţional.
Ea poate fi rezolvată individual sau în grup, în funcţie de dificultate, conţinut, etc.
Exemple:
 Limba română – clasa a II-a
“Prietenul adevărat”
Obiective: - să-şi exprime propriile păreri, argumentându-le.
- să identifice mesajul textului, pe baza analizei textului.
Item: Se dă textul:
“După terminarea orelor elevii se îndreaptă spre casă. Bogdan îşi lasă ghiozdanul
şi pleacă pe terenul de fotbal. Până seara aleargă, se joacă, iar când ajunge acasă cade
mort de oboseală şi nu mai scrie tema.
Gheorghiţă, colegul său, care îi refuzase invitaţia de a merge la fotbal, a rezolvat
întâi tema, apoi a lucrat exerciţii suplimentare pentru proba de evaluare de a doua zi.
Abia după aceea a ieşit puţin la joacă.
A doua zi, la lucrare, Bogdan nu a ştiut să rezolve exerciţiile şi a cerut ajutorul lui
Gheorghiţă. Acesta nu a putut să-l ajute pentru că nu ar fi reuşit să termine la timp.
În urma acestei întâmplări, Bogdan a concluzionat că Gheorghiţă nu este un
prieten bun.”
Se cer răspunsurile la întrebările:
a) Cine a procedat greşit ? De ce ?
b) Are dreptate Bogdan în afirmaţia făcută ? De ce ?
c) Cum trebuie să procedăm noi pentru a avea rezultate bune la învăţătură ?
d) Ce înţelege Bogdan prin expresia “un prieten adevărat” ?
 Matematică – clasa a II-a
Probleme ce se rezolvă prin cel puţin două operaţii.
Obiectiv: Să se rezolve corect problema, pe baza planului de rezolvare.
Item: Irina are 48 de creioane colorate. Sora ei are de 6 ori mai puţine creioane. Cristina
are de 4 ori mai multe creioane decât sora Irinei. Câte creioane au cele 3 fete,în total?
Judecata problemei:
1. Câte creioane are sora Irinei ?
- informarea din datele problemei/ 48, 6
- identificarea operaţiei corespunzătoare/ 48:6
- rezolvarea operaţiei/ 48:6=8
2. Câte creioane are Cristina ?
- se vor urma aceleaşi etape ca la întrebarea anterioară
3. Câte creioane au cele 3 fete în total ?
- idem
Obiectiv: să compună o problemă pe baza datelor prezentate.
Item: Compune o problemă utilizând datele: 350 fire de flori în total, 95 garoafe, cu 77
mai multe lalele, restul narcise.
Etape:
 Enunţul problemei
Alegerea temei – la florărie.
Corelarea datelor cu tema aleasă.
 Formularea întrebării
 Redactarea corectă a problemei în pagină
 Rezolvarea problemei.
b) Eseul structurat este un item de tip non-obiectiv care vizează capacitatea elevului de a
organiza şi integra ideile, de a se exprima în scris, de a interpreta şi aplica cunoştinţele
asimilate.
Este mai complex decât celelalte tipuri de itemi solicitând cunoştinţele, abilităţile
elevilor.
Notarea este mai precisă cu cât cuvinte sunt mai clar formulate şi mai exact
precizate în scara de notare.
Itemii de acest tip pot fi clasificaţi după două criterii:
 După dimensiunile răspunsului aşteptat
- eseu cu răspuns restrâns – să precizează numărul de cuvinte, rânduri, paragrafe
- eseu cu răspuns extins – se impune doar limita de timp
 După tipul răspunsului aşteptat
- eseu structurat sau semistructurat care este orientat prin indicii, sugestii, cerinţe
- eseu liber – elevul e liber să-şi creeze propriul demers logic
Obiectivele care sunt vizate de acest tip de item au cel mai înalt grad de complexitate,
corespunzător (conform taxonomiei lui Bloom) nivelului de transfer şi exprimare.
Cerinţele formulate trebuie să ţină cont de particularităţile vârstei şi ale clasei de
elevi.
Fiind mai complex decât ceilalţi itemi prezentaţi anterior, solicită elevul mai mult
şi necesită o perioadă prealabilă de acomodare, ceea ce îl face mai dificil de aplicat la
unele discipline şi la clasele mai mici.
Exemple:
 Limba română – clasa a II-a
a) Compunerea după un şir de ilustraţii – “Primăvara”
Obiectiv: să alcătuiască un text închegat pe baza ilustraţiilor prezentate.
Item: Alcătuiţi un scurt text pe baza imaginilor prezentate, răspunzând la întrebările de
mai jos. Daţi un titlu textului.
 În ce anotimp se petrece acţiunea ?
 Ce transformări au loc în natură ?
 Ce fac copiii ?
 De ce este îndrăgită primăvara ?
b) Compunerea cu expresii date – “Mama”
Obiectiv: Să alcătuiască un text utilizând expresiile date.
Item: Realizaţi un text utilizând expresiile: “chip blând”, “păr de mătase”, “dragoste
maternă”, “ochi sclipitori”. Daţi un titlu corespunzător textului. Nu uitaţi că textul vostru
trebuie să conţină o introducere, un cuprins şi o încheiere.
 Eficienţa evaluării creşte dacă toate aceste tipuri de itemi sunt combinate, astfel
încât elevul să fie pus în diferite situaţii de valorificare a cunoştinţelor şi abilităţilor
asimilate.
Obiectivitatea scade de la primul tip de item către cel prezentat mai sus, invers
proporţională cu solicitarea elevului, cu profunzimea şi complexitatea cerinţelor.

Bibliografie:
●Ausubel, R., – Învăţarea în şcoală , E.D.P., Bucureşti , 1981 ;
●Cerghit, Ioan., – Curs de pedagogie , 1988, Universitatea Spiru Haret
●Jinga Ioan, Istrate Elena – Manual de pedagogie, Ed. All Educaţional, 1998 ;
●Manolescu Marin – Proiectare şi evaluare didactică în învăţământul primar,
Editura Steaua Procion, 1997 ;
*** - Dicţionar de pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1979 ;