Portofoliu Psihologie

experimentală
Comportamentul agresiv al şoferilor : există
predictori psihologici şi atitudinali?

Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ş tiinţe ale Educaţiei

Specializarea Psihologie zi
An II, Grupa 6
Studenţi
Aştefănoaiei Angelica
Dominte Mihaela
Ghiuţă Loredana
Rezmeriţă Andrei
 Psihologie experimentală2

Comportamentul agresiv al şoferilor : există predictori psihologici şi

atitudinali?

Autori: Donald E. Miles; Gregorz L. Johnson

Institutul de performanţe umane , luarea deciziilor şi cibernetică.
Primit pe 5 Martie 2002, revizuit la data de 11 Iunie 2002 şi acceptat la 4.12.2002.

Rezumat

Condusul agresiv reprezintă un aspect extrem de problematic atât în America cât şi în multe
alte ţări. Acest studiu experimental a fost conceput cu intenţia de a investiga dacă cercetătorii vor
putea să identifice anumite caracteristici ale personalităţii dar şi atitudini sau concepţii ale şoferilor
care conduc agresiv.

Au fost comparate rezultatele unui grup cunoscut de şoferi, care au avut deja multiple
incidente in trafic, cu cele ale unui grup de studenţi. Diferenţele fundamentale între aceste
comportamente, folosind ca şablon comportamentul de tip A, dar şi atitudinile şi concepţiile şoferilor,
au fost susţinute de o serie de analize tip Test T. Nu au existat diferenţe semnificative privind
agreabilitatea, conştiinciozitatea şi ale nervozităţii.

Sunt sugerate alte câmpuri largi ce ar trebui studiate, precum caracteristicile mâniei, furia la
volan dar şi diferenţe între sexe din aceste puncte de vedere. De asemenea, se poate discuta faptul că
ar putea exista o distincţie semnificativă între condusul agresiv datorat caracterului şi cel datorat
furiei provocată de trafic, calitatea drumului etc, ţinându-se cont de diferenţele dintre agresivitatea
instrumentală şi cea directă/ostilă.

Cuvinte cheie: comportamentele conducătorilor agresivi, atitudine , personalitate.

Sinteza bazei teoretice

Datorită numărului prea mare de accidente, dar şi de victime, tot mai multe persoane au
încercat să facă anumite schimbări sau adăugări în legi şi tehnologii pentru a elimina sau pentru a
schimba aceste comportamente agresive ale şoferilor. Pentru a obţine rezultate cât mai bune,
nenumăraţi cercetători au studiat cauzele, motivele şi limitele acestui tip de comportament.

Consensul general este faptul că şofatul agresiv cauzează probleme majore : există un număr
mare de cereri către autorităţi , care vizează creşterea numărului de cadre rutiere, care să acţioneze
cât mai mult asupra acestor probleme.
 Psihologie experimentală3

25% dintre participanţii la studiu au recunoscut că obişnuiască să conducă agresiv.

Persoanele care sunt categorizate ca având comportamentul de tip A sunt predispuse să conducă
brusc şi competitiv, deţin elemente de bază ale ostilităţii şi agresivităţii, ei se sunt nerăbdători şi se
simt mereu presaţi de timp.

Lotul de subiecţi

Studiul a fost aplicat pe două grupuri formate din persoane complet diferite.

Primul grup a fost format din persoane care riscă să îţi piardă carnetul de conducere dacă nu
se prezintă la Cursul condusului defensiv . Ei au ajuns în această situaţie deoarece la adresa lor au fost
depuse prea multe reclamaţii cu privire la încălcarea regulilor de circulaţie . 50% din totalul acestora
au fost de acord să completeze chestionarul, adică 48 de subiecţi. Acest grup a fost denumit
Infractoriii (violatorii legilor de circulaţie). Dintre aceştia, 80% au fost bărbaţi, 65 albi, 21% negri, 8%
hispanici, iar restul asieni sau nu au menţionat rasa. Cu vârste cuprinse între 8 şi 59 de ani, media de
vârstă obţinută a fost de 33 ani şi 8 luni.

S-a ţinut cont şi de veniturile acestora, astfel incât s-au obţinut următoarele clasificări : 40%
au un venit anual de până în 25000$ , 23 % între 25001$ şi 35000$ , iar 16% între 35001$ şi 45000$.
39% dintre subiecţi au declarat că urmează un colegiu sau o altă specializare.

Al doilea grup a fost alcătuit din studenţi din mai multe clase cu profil psihologic dintr-o mare
universitate din S-E, care s-au oferit voluntar şi au fost recompensaţi cu puncte bonus la cursuri.
Iniţial au fost 104 subiecţi, însă 11 dintre ei au fost eliminaţi deoarece au avut carnetul de conducere
suspendat. Astfel, au rămas 93 de participanţi, dintre care 71% albi, 15% hispanici, 5% negri, iar 3%
nu au menţionat rasa. Acest grup a fost compus din 53 de bărbaţi, 39 de femei , iar o persoană nu a
menţionat sexul.

Cu vârstele cuprinse între 18 şi 62 de ani, s-a obţinut o medie de vârstă de 28 de ani şi 2 luni.
72% au declarat un venit sub 25000$, iar restul peste această sumă. Toţi participanţii la acest studiu
sunt şoferi, deţin carnet de conducere.

Instrumente

Primul chestionar a fost alcătuit din 42 de itemi astfel:

- 17 itemi au fost creaţi cu menirea de a măsura trăsăturile specifice care indică condusul
agresiv; cu 5 variante de răspuns, de la niciodată până la foarte des, din care doar 10 itemi au rămas
valabili pentru o testare ulteioară.
- 15 itemi au rolul de a măsura atitudini şi concepţii care i-ar putea indica pe şoferii
agresivi (doar 7 au rămas pt testarea ulterioară);
- 10 itemi cu scopul de a evalua comportamentele de tip A (5 variante de răspuns , de la
dezacord total până la acord total , doar 8 ramaşi pt o testare ulterioară)
 Psihologie experimentală4

La acest instrument s-au mai adăugat încă 17 itemi pentru a evalua problemele demografice ,
descripţii vehiculare dar şi întrebări despre comportamentul în timpul condusului.

Chestionarul 2, BIG FIVE, cu 50 de itemi, se măsoară caracteristicile personalităţii; se măsoară

3 dimensiuni precum conştiinciozitatea, agreabilitatea şi nervozitatea.

Au mai fost adăugaţi încă doi itemi:

- Un item pentru a aprecia modul în care subiecţii se auto evaluează din punct de vedere al
abilităţilor pe care le deţin în şofat.(scală de la 1 la 10)
- Un item pentru a aprecia modul în care subiecţii se auto evaluează din punct de vedere al
gradului de agresivitate.(scală de la 1 la 10)
De asemenea, subiecţii au trebuit să indice dacă susţin proiectul FHB 373 (în legătură cu
condusul agresiv şi neglijent) şi să îşi exprime părerea în legătură cu acesta prin intermediul unei
întrebări deschise.

Toţi subiecţii au fost asiguraţi de confidenţialitatea datelor.

Rezultate

Subiecţii din primul grup au fost denumiţi infractori , iar ceilalţi studenţi.

- Infractorii au obţinut scoruri semnificativ mai mari decât studenţii la testarea

comportamentelor din timpul condusului, la scala atitudinilor dar şi la evaluarea comportamentelor
de tip A.
- În ceea ce priveşte scorurile pbţinute la agreabilitate, conştiinciozitate şi nevrotism, cele
ale violatorilor au fost mai mici decât ale studenţilor, însă diferenţele nu au fost semnificative.
- La auto aprecierea în legătură cu abilităţile de şofer, cu toate că diferenţele nu au fost
semnificative, infractorii au considerat că au un nivel scăzut, în comparaţie cu studenţii.
- În ceea ce priveşte agresivitatea, diferenţele dintre rezultatele celor două grupuri au fost
extrem de mici.
- Infractorii au obţinut un număr de reclamaţii în trafic semnificativ mai mare decăt cel al
studenţilor.
Tipurile de vehicule şi gradul de personalizare a acestora nu par să influenţeze rezultatele
studiului. Femeile din grupul studenţilor au raportat abilităţi de şofer semnificativ mai mici decât cel
al bărbaţilor.

Discuţii

Scopul acestui studiu a fost cel de a folosi şi compara 2 grupuri diferite pentru a identifica
caracteristicile importante ale persoanelor care sunt predispuse să manifeste acte agresive în timpul
şofatului. Aceste caracteristici au inclus şi trăsături de personalitate precum agreabilitatea,
conştiinciozitatea şi nevrotismul.

S-au remarcat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte autoevaluarea comportamentelor

din timpul condusului, , atitudinilor şi conceptelor dar şi în comportamentele de tip A urmărite.

Nu au fost diferenţe semnificative în suportul pentru FHB 373.

 Psihologie experimentală5

Una dintre cele mai importante descoperiri a constat în faptul că infractorii s-au considerat
ca având un grad de îndemânare la condus semnificativ mai mic comparativ cu celălalt grup.

Participanţii din ambele grupuri s-au declarat ca situându-se peste nivelul mediu de abilităţi
şi îndemânare la condus, respectiv sub nivelul mediu de agresivitate.

Având ca suport studiul prezentat mai sus, am încercat să efectuăm o cercetare diferită, însă care
să se aibă ca sursă de inspiraţie articolul prezentat.

Furia şi agresivitatea conducatorilor auto au primit o atenţie considerabilă din partea

mass-mediei în ultimii ani, determinând numeroase studii asupra acestui domeniu. Studiile
anterioare în domeniul circulaţiei rutiere au arătat că mulţi factori joacă un rol important în
resimitirea furiei şi manifestarea acesteia, cum ar fi sexul, vârsta, abilităţi şi stiluri de conducere,
trăsături de personalitate şi factorii motivaţionali (Elander, West, si franceza, 1993; Lajunen
& Summala, 1995; Natanen & Summala, 1974; Raţiunea, et al., 1990).

Intensificarea arterelor de circulaţie şi creşterea frecvenţei vehiculelor în unitate de timp,

la care se adaugă diversitatea tipurilor de maşini şi a traseelor de deplasare, ridică probleme
serioase pe linia asigurării şi prevenirii accidentelor, a organizării şi dirijării circulaţiei rutiere, a
pregătirii şi selecţiei personalului. În acest context se evidenţiază cu deosebită pregnanţă
necesitatea cercetărilor psihologice pentru rezolvarea optimă a acestor probleme. Lucrarea de
faţă îşi propune să găsească o legătură între comportamentul agresiv şi trăsăturile de
personalitate şi nivelul de studii al unei persoane, care s-ar putea constitui în cauze ale
manifestării agresivităţii la volan. Scopul acesteia este să răspundă unor cerinţe practice legate
de siguranţă, respective de securitatea traficului.

Statisticile evidenţiază, în 80% din accidentele de trafic, participarea semnificativa a factorului

uman, care constituie deci elementul cel mai important în determinismul lor. Chiar dacă aparent
accidentele se consideră datorate nerespectării regulilor de circulaţie, cum ar fi mai ales viteza excesivă,
depăşirea excesivă, depăşirea neregulamentară şi altele, se constată de fapt că starea de sănătate sau
comportamentul persoanei, echilibrul bio-psiho-social, influenţează în mod pozitiv sau negativ
conducerea în condiţii de securitate rutieră, sau, dimpotrivă, expun la accidente. Particularităţile
structurii psihice, exprimate în comportamentul celor ce utilizează drumul public, sunt considerate
factorii primordiali în geneza unui accident, datorită solicitărilor pe care le implică, ca o condiţie ce
favorizează relevarea unor factori psihologici dizarmonici.

Agresivitatea, din punct de vedere etimologic provine din latinescul agressio care înseamnă a
ataca. Astfel, agresivitatea vizează o stare a sistemului psihofiziologic, prin care individul reacţionează
printr-un set de conduite ostile în plan conştient, inconştient şi fantasmatic, care ţintesc să distrugă ,
degradeze, constrângă, nege sau să umilească o persoană sau un obiect cu semnificaţie pentru persoana
respectivă, pe care agresorul le simte ca atare şi reprezintă pentru el o provocare. Este o însuşire a
fiinţelor vii pe toată scara evoluţiei acestora. ( Păunescu, Constantin, Agresivitatea şi condiţia
umană, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1994, pg. 5)
 Psihologie experimentală6

Eibl-Eibesfeld a arătat că există forme specific umane ale comportamentului agresiv care sunt
probabil înnăscute: privirea fixă şi ameninţătoare, mimica supărării, furiei, pot fi întîlnite pretutindeni în
lume.

Asumpţia de bază a teoriei trăsăturilor este aceea că oamenii dispun de predispoziţii generale,
numite trăsături, de a răspunde într-un anumit fel. Cu toate că teoreticienii acestei perspective diferă în
ceea ce priveşte modalitatea de determinare a trăsăturilor, cu toţii sunt însă de acord cu faptul că
trăsăturile constituie “cărămizile” fundamentale ale personalităţii umane.

Eysenck sugereză că, la nivelul cel mai simplu, comportamentul poate fi gândit în termeni de
răspunsuri specifice. Unele din aceste răspunsuri sunt conectate cu altele, regăsindu-se împreună în
obişnuinţe, acestea având un grad mai înalt de generalitate.

În virtutea primelor investigaţii, Eysenck identifică 2 dimensiuni fundamentale ale personalităţii

pe care le numeşte introversiune-extraversiune şi neuroticism (stabil-instabil). Ulterior, el a adăugat
acestora o a treia dimensiune, psihoticismul. Indivizii cu scor mare la această dimensiune tind să fie
solitari, insensibili, nepăsători faţă de nevoile celorlalţi şi refractari la regulile sociale. Extrovertitul tipic
este sociabil, petrecăreţ, prietenos, caută senzaţionalul, reacţionează spontan şi impulsiv. Se poate uşor
observa că în această descripţie apar două caracteristici, sociabilitate şi impulsivitate, care par a fi destul
de deosebite dar pentru care se pot identifica suficiente elemente comune pentru a le reuni sub umbrela
aceluiaşi concept, cel de extraversiune. În opoziţie cu aceste caracteristici, introvertul tinde să fie tăcut,
introspectiv, rezervat, meditativ, neîncrezător în decizii impulsive şi preferă o viaţă bine ordonată în
detrimentul uneia plină de riscuri.

Demersul investigativ are în vedere următorul obiectiv : studiul relaţiilor dintre trăsăturile de
personalitate, nivelul studiilor şi comportamentul agresiv la volan adoptat de conducătorii de
autovehicule. În ce măsură trăsăturile de personalitate, nivelul de studii şi conştientizarea
consecinţelor comportamentului agresiv influenţează agresivitatea la volan?

Ipotezele studiului

Dat fiind obiectivul central al studiului am formulat ipoteză principală a studiului astfel:

Tipul de personalitate, nivelul de studii şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la

volan influenţează comportamentul agresiv al conducătorilor auto.

Nu este de prisos de precizat că ipoteza formulată îndeplineşte condiţiile unei bune

ipoteze deoarece este o afirmație sintetică, are șansa de a fi adevărată sau falsă, este o afirmație
testabilă, variabilele se supun unei măsurători în prealabil astfel încât poate fi respinsă prin
rezultatele cercetării. Totodată este productivă fiind formulată printr-o explicație simplă.
Productivitatea ei este dată de calitatea de a putea fi utilizată în cercetările viitoare.

Totodată, am mai adăugat şi alte ipoteze secundare.

Conducătorii de autovehicule extravertiţi tind să adopte un comportament agresiv la

volan, în schimb cei introvertiţi vor încerca să adopte expresii adaptative ale agresivităţii.
 Psihologie experimentală7

Conducătorii de autovehicule cu studii superioare tin să adopte expresii adaptative ale

agresivităţii, în schimb cei cu studii medii vor adopta o agresivitate fizică.

De altfel, în ceea ce priveşte conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan, dacă

conducătorii de autovehicole sunt preveniţi asupra consecinţelor condusului agresiv, aceştia vor
fi mai precauţi.

Variabile şi plan de cercetare

Variabilele independente ale studiului sunt:

 Tipul de personalitate, cu nivelurile introvertit şi extrovertit.

 Nivelul de studii, cu nivelurile medii şi superioare
 Consecinţele agresivităţii, cu nivelurile cu conseţinte şi fară consecinţe.

Având în vedere nivelurile fiecărei variabile independente, putem preciza că eşantioanele

specifice fiecărei variabile sunt independente. Subiecţii fac parte din categorii predefinite
anterior.

Variabila dependentă este agresitivatea la volan.

Dintre variabilele independente, tipul de personalitate şi nivelul de studii sunt variabile

invocate, iar consecinţele agresivităţii este variabilă manipulată. Din acest motiv, planul
experimental este de tipul 2x2x2, cvasiexperiment.

Nivel studii
Medii Superioare
Consecinţele agresivităţii Consecinţele agresivităţii
Cu Fără Cu Fără
Tip Extrovertit
personalitat Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 Gr. 4
e
Introvertit
Gr. 5 Gr. 6 Gr. 7 Gr. 8

Participanţi

La studiu au participat 74 de subiecţi posesori de carnet de conducere, 37 defemei şi 37

de bărbaţi, dintre care 31 de subiecţi au precizat că au studii medii, iar 43 de subiecţi au studii
superioare. Participanţii au fost aleşi doar dacă deţin de carnet de conducere, însă după o metodă
de eşantionare neprobabilistică, metoda de eşantionare de convenienţă. Astfel, nu am dat şansă
 Psihologie experimentală8

egală tuturor persoanelor din populaţia ţintă, populaţia şoferilor din România, ci ne-am limitat
doar la cei la care avem acces. Am ales această metodă datorită limitării de timp, însă datorită
generalităţii studiului credem că acesta poate fi generalizat pe întreaga populaţie.

Instrumente

Ca instrumente, în acest studiu am folosit 2 chestionare.

1. Chestionarul de personalitate Eysenck. Chestionarul de Personalitate Eysenck

este un chestionar de personalitate cu 57 de itemi astfel proiectaţi pentru a măsura nivelul de
extraversiune (vs introversiune) şi nevrotism al unui individ. Subiectul trebuie să răspundă cu
„Da” sau „Nu”, în conformitate cu felul lui de a fi. Chestionarul a fost elaborat de psihologul
britanic Hans Eysenck. Coeficientul de consistenţă internă, α Cronbach, are valoarea 0,761.
2. DAX (Driving Anger Expression Inventory). Exprimarea furiei la volan
(Deffenbacher et al. 2001, 2002b, 2004) constă în 49 de itemi măsuraţi pe o scală de 4 trepte(1
= aproape niciodată; 2 = uneori; 3 = des; 4 = aproape tot timpul). Participanţii indică cât de des
exprimă furia resimţită la volan în maniera descrisă. Coeficientul de consistenţă internă, α
Cronbach, are valoarea 0,850. Există patru modalităţi de exprimare a furiei:
a) Exprimarea agresivitatii fizice- în care conducatorul auto îşi foloseşte forţa fizică
pentru a exprima furia şi pentru a intimida pe celălalt participant la trafic prin: gesturi ostile,
părăsirea autovehiculului pentru a confrunta un şofer ce a încălcat prevederile legale.
b) Exprimarea agresivităţii verbale- exprimarea furiei prin înjurături, adresarea unor
întrebări retorice negative despre persoana în cauză şi oferirea de diverse nume, porecle.
c) Utilizarea autovehiculului pentru a exprima furia, implicând comportamente ca
bliţuri luminoase, încetinirea sau accelerarea pentru a bloca un alt conducator auto sau a merge
intenţionat prea aproape de vehiculul din faţă.
d) Expresii adaptative/constructive- determină strategii cognitive şi comportamentale
pentru conducerea în condiţii de siguranţă, de rezolvare a problemelor, distragere a atenţiei şi
reîncadrarea cognitivă a situaţiei.

Procedeu

Iniţial, subiecţilor li s-au dat să completeze chestionarul de personalitate Eysenck.

Aceştia l-au completat individual, în prezenţa examinatorilor, fiecare în parte. După
contorizarea rezultatelor, s-a facut o clasificare a subiecţilor în funcţie de tipul de personalitate,
introvertiţi şi extrovertiţi, obţinându-se 34 subiecţi intravertiţi şi 40 subiecţi extravertiţi.
În următoarea etapă a studiului s-a efectuat manipularea variabilei independente
consecinţele agresivităţii. Astfel, la jumătate de subiecţi, dintre care 17 subiecţi introvertiţi şi 20
de subiecţi extravertiţi, înainte de înmânarea chestionarelor DAX li s-au oferit un articol în care
erau precizate care sunt consecinţele agresivităţii la volan, ce demersuri se fac pentru oprirea
violenţei la volan. Apoi, subiecţii au purces la completarea chestionarelor. În schimb, celorlalţi
subiecţi nu li s-a oferit acel articol. Însă, prin complicitatea examinatorului, li s-au oferit
 Psihologie experimentală9

informaţii precum că agresivitatea la volan nu este pedepsită. Cea de-a doua manipulare constă
într-o discuţie dintre examinator şi subiect în care examinatorul declară că deşi sunt atâtea
cazuri de violenţă în trafic, poliţia nu poate condamna aceste acte deoarece nu există suport
legal. De asemenea, examinatorul complice aduce exemple de astfel de cazuri, punând accent pe
lipsa consecinţelor actelor de violenţă. Astfel, s-a dorit manipularea subiecţilor în vederea lipsei
consecinţelor agresivităţii la volan. Materialul este ataşat la Anexe, pe langă chestionarele
folosite, atât în varianta din limba română, cât şi cea din limba engleză.

În ultima etapă a cercetării, subiecţilor li s-au înmânat chestionarele DAX. De asemenea,

completarea acestor chestionare a fost făcută individual, în prezenţa examinatorilor.
Pentru menţinerea criteriului de validitate internă s-a încercat controlarea variabilelor
externe precum oboseala sau stresul. Subiecţii nu au fost supuşi unei situaţii stresante sau
obositoare, iar pentru eliminarea difuzării tratamentului s-a încercat evitarea contactelor dintre
subiecţi.
Subiecţilor li s-a efectuat un instructaj înaintea aplicării chestionarelor, instructaj ce
evidenţia confidenţialitatea, dar şi necesitatea efectuării acestui studiu. Subiecţilor nu li s-au
oferit nici un fel de recompensă pentru participarea la studiu, participarea fiind benevolă.

Rezultate

În vederea stabilirii valorii de adevăr a ipotezelor, am hotărât să efectuăm mai multe

analize statistice. Dorim să evidenţiem efectele principale ale variabilelor independente, tip
personalitate, nivel studii şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan, asupra variabilei
dependente agresivitatea la volan. Cu ajutorul chestionarului DAX am împărţit variabila
dependentă în 4 dimensiuni: agresivitatea verbală, agresitivatea fizică, exprimarea furiei cu
ajutorul autovehiculului şi expresiile adaptative ale agresivităţii, astfel în continuare le vom trata
separat ca variabile dependente.

În primă etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi

conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan asupra variabilei expresii adaptative ale
agresivităţii. Folosim analiza de varianţă. Prin analiza efectului principal al variabilei tip
personalitate asupra variabilei expresii adaptative ale agresivităţii, a reieşit că tipul de
personalitate influenţează rezultatele obţinute la variabila dependentă expresii adaptative ale
agresivităţii; F(1,73) = 20.73, p < 0.001. Avem diferenţe semnificative între rezultatele obţinute
la variabila expresii adaptative ale agresivităţii ale subiecţilor introvertiţi comparativ cu
rezultatele subiecţilor extravertiţi, în sensul că subiecţii introvertiţi au valori semnificativ mai
mari decât subiecţii extravertiţi. În acest sens, persoanele introvertite încearcă mai mult să adopte
strategii comportamentale şi cognitive în locul comportamentelor agresive. Aceştia doresc să-şi
rezolve problemele în altă modalitate decât violent. În schimb, conştientizarea consecinţelor
agresivităţii la volan nu influenţează rezultatele obţinute la variabila dependentă expresii
adaptative ale agresivităţii; F(1,73) = 0.001, p = 0.982. Pe langă acestea, nu apare nici un efect de
 Psihologie experimentală10

interacţiune al variabilelor tip personalitate şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan

asupra variabilei expresii adaptative ale agresivităţii; F(1,73) = 0.036, p = 0.849.

În a doua etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi

nivel studii asupra variabilei expresii adaptative ale agresivităţii. Variabila independentă nivel
studii influenţează rezultatele obţinute la variabila dependentă expresii adaptative ale
agresivităţii; F(1,73) = 5.717, p = 0.019. Avem diferenţe semnificative între rezultatele obţinute
la variabila expresii adaptative ale agresivităţii ale subiecţilor cu nivel de studii medii comparativ
cu rezultatele subiecţilor cu niver de studii superioare, în sensul că subiecţii cu studii superioare
au valori semnificativ mai mari decât subiecţii cu studii medii. Nu apare nici un efect de
interacţiune al variabilelor nivel studii şi tip personalitate asupra variabilei expresii adaptative ale
agresivităţii; F(1,73) = 2.823, p = 0.097. Aşadar, persoanele cu studii superioare preferă
distragerea şi recadrarea cognitivă a situaţiei conflictuale.

În a treia etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi

nivel studii asupra variabilei agresivitatea verbală. Atât tipul de personalitate cât şi nivelul de
studii nu influenţează rezultatele obţinute la variabila agresivitatea verbală, şi nici nu există un
efect de interacţiune între cele două variabile independente; F(1,73) = 1.144, p = 0.288.

În a patra etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi

nivel studii asupra variabilei agresivitatea fizică. Tipul de personalitate influenţează rezultatele
obţinute la variabila agresivitatea fizică, F(1,73) = 4.041, p = 0.048, existând diferenţe
semnificative între rezultatele obţinute la variabila agresivitate fizică ale subiecţilor introvertiţi
comparativ cu subiecţii etravertiţi, în sensul că subiecţii extravertiţi au scoruri mai ridicate decât
cei introvertiţi. De asemenea, nivelul de studii influenţează rezultatele obţinute la variabila
agresivitatea fizică, F(1,73) = 8.065, p = 0.006, existând diferenţe semnificative între rezultatele
obţinute la variabila agresivitate fizică ale subiecţilor cu studii superioare comparativ cu subiecţii
cu studii medii, în sensul că subiecţii cu studii au scoruri mai ridicate decât cei cu studii
superioare. Există un efect de interacţiune între variabilele tip personalitate şi nivel studii asupra
variabilei agresivitatea fizică ; F(1,73) = 10.282, p = 0.002. Aşadar, persoanele extravertite cu
studii medii tind să fie mai agresive fizic decât cele introvertite cu studii superioare.

În a cincea etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate

şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan asupra variabilei agresivitatea verbală. Se
pare că atât tipul de personalitate, cât şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan nu
influenţează rezultatele obţinute la variabila agresivitatea verbală. În schimb, există un efect de
interacţiune între variabilele tip personalitate şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la
volan asupra variabilei agresivitatea verbală ; F(1,73) = 6.224, p = 0.015.

În a şasea etapă vom stabili efectul de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi

conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan asupra variabilei agresivitatea fizică.
Conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan nu influenţează rezultatele obţinute la
 Psihologie experimentală11

variabila dependentă agresivitate fizică; F(1,73) = 0.562, p = 0.456. Şi nici nu apare nici un efect
de interacţiune al variabilelor tip personalitate şi conştientizarea consecinţelor agresivităţii la
volan asupra variabilei agresivitate fizică; F(1,73) = 2.152, p = 0.147.

Concluzii

În urma analizei statistice s-a constatat că ipotezele s-au confirmat într-o anumită
măsura. Doar tipul de personalitate şi nivelul de studii influenţează comportamentul agresiv al
conducătorilor auto. Dacă persoanele extravertite sunt agresivi fizic la volan, cele introvertite vor
adoptă expresii adaptative ale agresivităţii. Şi dacă persoanele cu studii medii se comportă de
asemenea agresiv fizic la volan, cele cu studii superioare încearcă să aplaneze situaţia
interiorizându-şi agresivitatea.

Însă, se pare că conştientizarea consecinţelor agresivităţii la volan nu influenţează

exprimarea agresivă.

Violenţa automobiliştilor nu se exprimă în aceleaşi moduri. În funcţie de

personalitatea şi situaţiile de trafic întâlnite, unii şoferi pot să nu îşi exprime furia şi să încerce să
gestioneze în mod pozitiv situaţiile conflictuale, pentru că în acealaşi timp, alţii să manifeste o
agresivitate mai mult sau mai puţin gravă. Cert este că o mare parte dintre conducătorii auto au în
maşina personală un “accesoriu macho de grotă”, de tipul bâtei sau, mai nou, a pistolului.

Agresivitatea la volan în toate formele sale este rezultatul acţiunii conjugate a unor
factori de natură psihoindividuală, dar alături şi de cei de natură psihosocială, socioculturală şi
conjuncturală. Aceste trăsături luate izolat nu constituie în mod necesar cauze imediate ale
manifestării agresivităţii, însă într-o anumită configuraţie, dau naştere unui sindrom agresiv care
se manifestă ca predispoziţie spre manifestările violente. Estimarea rolului factorilor psihologici
în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice permite următoarea concluzie: ceea ce pare
hazard sau accident într-o împrejurare neplăcută legată de trafic este în realitate o greşeală umană
la care participarea factorilor subiectivi, deseori neglijaţi sau neluaţi în seamă, este de o
importanţă semnificativă, de la reacţiile senzoriale ale omului până la trăsături specific umane de
altruism, anticiparea a riscurilor,etc.

Aşadar, în condiţiile de trafic actuale şi a ritmului de viaţă pe care îl trăim, este practic
imposibil să nu te enervezi în trafic. Cu toate acestea trebuie să fim conştienţi de riscurile unui
comportament agresiv, atât pe plan personal cât şi legal. Poate fi mult mai uşor să prevenim şi să
aplanăm situaţiile conflictuale, decât să ne stricăm ziua, să pierdem timpul şi ,eventual, să ne
alegem şi cu o amendă sau mai rău, de partea cealaltă a baricadei, adică la spital. Totuşi nu ne
poate aplica nimeni o bandă de scotch pe gură, dar să avem grijă să nu ne facă alţii s-o închidem!