Criza refugiaților în Europa reprezintă un fenomen politico-social declanșat pe baza unor
presupuse motive, cum ar fi conflictele din țările din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, nivelul de sărăcie și al încălcării drepturilor omului din aceste state. Orientul Mijlociu a fost scena unor alte miscari in masa si inainte de conflictul din Siria- palestinieni, evrei, armeni, kurzi, irakieni, pentru a enumera doar o parte dintre cei ce si-au parasit casele. In timp ce multi dintre ei s-au stabilit in regiune - deseori in Siria, care pana in urma cu cativa ani a oferit refugiu pentru peste un milion de irakieni si 560.000 de palestinieni -, si mai multi aleg acum sa mearga si mai departe. Cei care pleaca din Siria spun ca o fac din mai multe motive. Razboiul din aceasta tara se intensifica, iar numarul de incidente armate a crescut de la 4.000 in luna ianuarie la 6.000 in luna august, potrivit unei agentii care are observatori la fata locului. Unii fug de frica Statului Islamic, in timp ce multi altii pleaca din zonele controlate de rebeli, care sunt atacate de fortele guvernamentale. Ce este criza refugiatilor? Multe persoane vulnerabile sosesc în UE pentru a solicita azil. Acesta este o formă de protecție internațională acordată persoanelor care își părăsesc țara de origine și care nu se pot întoarce dintr-o teamă bine fondată de persecuție. UE are obligația juridică și morală de a-i proteja pe cei aflați în nevoie. Statele membre sunt responsabile cu examinarea cererilor de azil, hotărând cine va beneficia de protecție. Dar nu toată lumea care vine în Europa are nevoie de protecție. Multe persoane își părăsesc țara în încercarea de a-și îmbunătăți viața. Aceste persoane sunt adesea denumite migranți economici, iar, dacă cererea lor de azil nu este soluționată favorabil, guvernele naționale au obligația de a-i transfera în țara lor de origine sau într-o altă țară sigură pe care au tranzitat-o. Mii de persoane și-au pierdut viața pe mare, încercând să ajungă în UE. Aproape 90 % dintre refugiați și migranți au plătit membri ai criminalității organizate și traficați de persoane pentru a-i trece peste graniță. Prin urmare, ei sunt cunoscuți sub denumirea de migranți „ilegali”, adică nu au intrat în UE prin mijloace legale. Furnizarea de alimente, apă și adăpost acestor persoane reprezintă o povară enormă pentru resursele unor state membre ale UE. Acest lucru se întâmplă în special în Grecia și în Italia, pe unde marea majoritate a refugiaților și migranților intră în UE. Multe dintre aceste persoane doresc, în cele din urmă, să ajungă în alte țări ale UE, cum ar fi Germania sau Suedia. Acest lucru a cauzat probleme și în statele membre care au fost traversate de migranți pentru a ajunge la destinația finală, de exemplu, Croația, Ungaria, Austria și Slovenia. Într-o mare parte a UE – spațiul Schengen – oamenii pot circula liber, fără controale la frontierele interne, însă fluxul de refugiați a determinat unele state membre să reintroducă controalele la frontierele lor cu alte state membre ale UE. La fel cum sosirea migranților afectează unele state membre mai mult decât pe altele, numărul cererilor de azil nu este distribuit în mod egal între acestea. În 2015, 75 % din toate cererile de azil au fost înregistrate în doar cinci state membre (Germania, Ungaria, Suedia, Austria și Italia). In 2016, UE a ajuns la un acord cu Turcia în vederea stopării fluxului necontrolat de migranți pe una dintre principalele rute de la Marea Egee. De asemenea, acordul prevede căi legale prin care refugiații să intre în Europa. În consecință, numărul de refugiați și de migranți care sosesc din Turcia a fost redus în mod semnificativ. Ce măsuri ia UE, începând din 2015 până în 2018? Furnizează asistență umanitară și ajutor pentru dezvoltare În total, în 2015 și în 2016, UE a alocat peste 10 miliarde de euro din bugetul UE pentru a face față crizei refugiaților. Multe persoane ajung în UE având nevoie de ajutor ca să își satisfacă nevoile de bază, cum ar fi apa potabilă, hrana și adăpostul. UE finanțează proiecte pentru a răspunde celor mai urgente nevoi umanitare ale celor 50 000 de refugiați și migranți găzduiți în Grecia începând din mai 2016. De asemenea, UE oferă ajutor umanitar refugiaților și migranților în țări din afara UE, precum Turcia, Liban, Iordania și Irak. Turcia găzduiește de departe cel mai mare număr de refugiați – aproximativ 3 milioane în total, din care 2,5 milioane sunt sirieni. În vederea sprijinirii refugiaților în Turcia, UE și statele sale membre vor furniza, între 2016 și 2018, 6 miliarde de euro prin intermediul unui mecanism dedicat. Salvează vieți omenești pe mare și protejează frontierele UE UE și-a mărit capacitatea de a efectua operațiuni de căutare și salvare în Marea Mediterană și de a combate rețelele infracționale. Triplarea resurselor disponibile a contribuit la salvarea a peste un sfert de milion de persoane în 2015. Statele membre ale UE au convenit în iunie 2016 să instituie o Pază europeană de frontieră și de coastă pentru a consolida gestionarea și securitatea frontierelor externe comune ale UE. Oficiul European de Poliție a deschis un nou Centru european privind introducerea ilegală de migranți, pentru a sprijini statele membre ale UE în anihilarea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală organizată de migranți. Relocare, reinstalare și returnare Pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, statele membre au convenit, pentru prima dată, să transfere 160 000 de solicitanți de azil din Grecia și Italia către alte state membre ale UE, până în septembrie 2017. Cu toate acestea, începând din iulie 2016, doar 3 000 de solicitanți de azil au fost relocați. Guvernele naționale trebuie să accelereze ritmul acestei operațiuni pentru a ajuta persoanele care au nevoie de protecție. De asemenea, UE dorește să creeze căi sigure și legale de intrare în UE pentru solicitanții de azil, astfel încât să nu fie obligați să își riște viața și economiile de-o viață apelând la persoane care introduc ilegal migranți și la traficanți de persoane. Un program de reinstalare voluntară convenit de statele membre ale UE prevede transferul a 22 500 de persoane din afara UE către un stat membru al UE. UE a mărit rata returnărilor în țările de origine a migranților aflați în situație neregulamentară care nu au drept de ședere în UE. Statele membre au convenit să aplice mai activ normele în materie de returnare, iar agenția pentru gestionarea frontierelor UE le va sprijini prin coordonarea zborurilor de returnare. Acordul cu Turcia UE și Turcia au convenit în martie 2016 că migranții în situație neregulamentară și solicitanții de azil care sosesc pe insulele grecești venind din Turcia pot fi returnați în Turcia. În schimbul întoarcerii fiecărui sirian în Turcia din insulele grecești după o trecere ilegală, UE va accepta un sirian din Turcia care nu a încercat să facă această trecere în mod neregulamentar. Operațiunile de returnare din insulele grecești în Turcia au început în paralel cu zborurile de reinstalare direct din Turcia în statele membre ale UE. Oprește migrația neregulamentară necontrolată UE a creat o rețea de centre de primire în Grecia și în Italia pentru a ajuta autoritățile din aceste țări să gestioneze fluxurile de migrație. De asemenea, a trimis experți care să ajute la înregistrarea persoanelor care sosesc și să coordoneze returnarea unora dintre migranți în țările lor de origine. UE va căuta, de asemenea, parteneriate cu țările din care provin refugiații și migranții în scopul de a salva vieți, de a crește returnările, de a permite migranților și refugiaților să rămână cât mai aproape de casă și, pe termen lung, de a contribui la dezvoltarea acestor țări pentru a trata cauzele profunde ale migrației neregulamentare. UE își propune să aloce 8 miliarde de euro pentru acest program în perioada de până în 2021. Reformează normele UE privind azilul Deși UE a început să elaboreze o politică comună în materie de azil în 1999, normele nu au fost niciodată concepute pentru a face față unui număr foarte mare de persoane sosite într-o perioadă scurtă de timp. În prezent, pe masa Comisiei se află noi propuneri de revizuire a legislației existente în conformitate cu necesitățile actuale și cele viitoare. Principiul de bază va rămâne același – oamenii trebuie să solicite azil în primul stat membru al UE în care intră, cu excepția cazului în care au familie în altă parte –, însă, ori de câte ori un stat membru este copleșit, trebuie să existe solidaritate și o împărțire echitabilă a responsabilității în interiorul UE. Cine pleaca spre Europa si de ce? Unii dintre refugiati spun ca tarile care ii gazduiesc acum ii incurajeaza sa plece, din cauza a ceea ce vad drept o povara pentru resursele acestor tari, precum Liban si Iordania, unde situatia continua sa se inrautateasca de asemenea. Spre exemplu, in Liban refugiatii reprezinta deja mai mult de un sfert din populatie. In plus, niciuna dintre cele patru tari care gazduiesc refugiati sirieni inregistrati - cele doua mentionate, plus Turcia si Irak - nu ii recunoaste pe acestia ca atare. Acest lucru inseamna ca ei nu pot munci legal. De asemenea, ostilitatea localnicilor fata de sirieni este in crestere. Europa este de departe destinatia favorita a celor care pleaca din Siria. Lawrence Mala Ali, un inginer care a ajuns recent in Norvegia, rade cand este intrebat de ce nu a mers intr-o tara araba: "Care dintre ele? Golful Arab nu ne primeste. Iordania ne ofera tabara Zaatari. Liban este capitala umilintei. Aleg Europa pentru ca este singurul loc posibil care ma face sa ma simt ca sunt om din nou". Nu exista statistici privind statutul economic al refugiatilor, inainte de a pleca din Siria. Insa multi, precum Ali si fratii sai din Tripoli, fac parte din clasa de mijloc sirienilor - in fond, au fost nevoiti sa faca rost 2.500 de dolari, cat au cerut traficantii. Potrivit cifrelor suedeze, 40 la suta din sirienii care ajung acolo au cel putin liceul, comparativ cu afganii, din randul carora doar 20 la suta au ajuns la acest nivel de educatie. Bibliografie: 1.http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/refugee-crisis/ro/ 2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_refugia%C8%9Bilor_%C3%AEn_Europa 3.http://www.ziare.com/invazie-imigranti/siria/criza-imigrantilor-cine-pleaca-spre-europa-si-de- ce-ce-se-va-intampla-la-iarna-1384420