Formarea fructelor[modificare 

| modificare sursă]
După ce ovarul plantei este fecundat, ovarul începe să crească în dimensiuni. Petalele florii cad, iar
ovulul se dezvoltă devenind sământă. Creșterea fructului continuă până în momentul în care
sămânța a ajuns la maturizare. La unele fructe cu mai mult de o sămânță, dimensiunile finale ale
pulpei fructului sunt direct proporționale cu numărul de ovule fertilizate in diferite moduri.

Utilizări[modificare | modificare sursă]
Majoritatea fructelor au valoare alimentară, fiind consumate atât crude cât și conservate sub formă
de gemuri, marmelade, compot etc. Fructele sunt bogate în substanțe dulci, hrănitoare și vitamine.
Fructele sunt de asemenea parte componentă a prăjiturilor, înghețatelor, iaurturilor etc. Dieta
formată numai din fructe se numește fructarianism, iar adepții ei sunt fructarieni.

Tipuri de fructe[modificare | modificare sursă]

Fructe cărnoase dehiscente[modificare | modificare sursă]
Fructele cărnoase sunt de obicei viu colorate datorită antocianilor și carotenoizilor din celule. Celule
parenchimatice ale mezocarpului acestora au membrane subțiri și conținutul suculent și bogat; când
nu sunt încă mature însă, fructele cărnoase conțin taninuri și acizi organici care le fac astringente și
acre.

 Bacă dehiscentă - Ecballium elaterium (plesnitoare)

 Capsulă cărnoasă - Impatiens noli-tangere (slăbănog)
 Drupă dehiscentă - Juglans regia (nuc)
Fructe cărnoase indehiscente[modificare | modificare sursă]

 Bacă: Solanum lycopersicum (roșie), Vaccinium myrtillus (afin), Vitis vinifera (viță-de-vie)

 Drupă: Prunus avium (cireș), Prunus domestica (prun), Prunus persica (piersic)
 Hesperidă: fam. Rutaceae: Citrus aurantium (portocal), Citrus limon (lămâi)