Înțelepciunea lui Iisus Sirah,

capitolul XXII
1. Cu o piatră murdară de noroi se aseamănă leneșul
și toată lumea îl va huidui, spre necinstea lui.
2. Cu un boț de balegă se aseamănă leneșul, oricine
îl va atinge își va scutura mâna.
3. Este o rușine să fii părintele unui copil prost
crescut.
EDITORIAL pagina 3
4. O fată cuminte își va dobândi un bărbat, dar cea
fără rușine e spre mâhnirea celui care a zămislit-o. Tu crezi că Dumnezeu îți va face bine? – Sergiu Culda
5. Și pe tată și pe bărbat îi face de râs femeia
neobrăzată și va fi disprețuită de amândoi. LECȚIA BIBLICĂ PENTRU CEI MICI pagina 4
6. Ca o muzică în zi de jale, așa este o vorbire Împăcarea lui Iosif cu frații săi - Tabita Emanuela Nină
nelalocul ei.
7. Copiii care duc o viață cinstită și care au ce VERSETUL DE MEMORAT PENTRU CEI MICI pagina 5
mânca fac uitată obârșia umilă a părinților lor. Binele ascuns în necaz - Andrada Vlad
8. Copiii trufași, plini de dispreț și prost crescuți
întinează bunul renume al neamului lor. CĂUTAȚI ÎN CARTEA DOMNULUI pagina 6-7
9. Cine-l învață pe un prost e ca unul care lipește un
Împărații lui Iuda - Lavinia Șindilar
hârb [sau ca unul] care trezește pe cineva dintr-un
somn adânc.
COPILĂRIA pagina 8-9
10. Cine încearcă să lămurească pe un prost este
ca și cum ar vorbi unui om care moțăie; la sfârșit Daniela - Dorind un semn divin – Draga Ujeniuc
acesta va spune: „Ce-i?”
11. Pe mort plânge-l, căci a fost lipsit de lumină, și STATUTUL MORAL ȘI SPIRITUAL AL COPILULUI pagina 10-11
plânge-l și pe prost, căci a fost lipsit de putința de Păcatele copilăriei - Cearta - Sebastian Pleșcan
a înțelege. Țările unde este cel mai periculos să fii creștin în 2021 - Joe Carter
12. Jelirea mortului e de șapte zile, dar pentru un
prost și un nelegiuit, toate zilele vieții lui. BUNELE MANIERE pagina 12
13. Cu un neghiob să nu te lungești la vorbă și cu
Prezenți și cu mintea, nu numai cu trupul - Claudia Ursu
un om fără minte să nu pornești la drum, căci, fără
să-și dea seama, te va umple de rușine. Păzește-te
ISTORIA CREDINȚEI pagina 13
de el, ca să nu ai necaz și să nu te murdărești când
se scutură. Ocolește-l și vei afla liniște și nu te vei Iubirea de oameni – Andreea Culda
umple de scârbă de sminteala lui.
14. Ce este mai greu decât plumbul? Și care este CONTINUARE DE ARTICOLE pagina 14
numele aceluia, altul decât cel de prost?
15. Nisipul, sarea și o bucată de fier sunt mai ușor PREDICA PENTRU COPII pagina15
de purtat decât un om fără minte.
Vulturul - Învățătorul
16. O îmbinare de lemne zidită în pereții unei
case nu se va desface la cutremur; tot așa, inima
PILDE pagina 16-17
întemeiată pe un gând bine chibzuit nu își va pierde
cumpătul la vreme de încercare. Rugăciunea băiețelului • Luminează și încălzește! • Ce semeni,
17. Inima sprijinită de o gândire înțelegătoare este aceea culegi! • Câinele și oglinzile • Băiețelul pierdut • Morți de
ca o podoabă de tencuială pe un perete neted. foame lângă o traistă cu aur
18. Niște pari înfipți pe o culme de deal nu vor putea
sta în fața vântului; tot așa, inima înspăimântată de
RĂSPUNSURI, ÎNTREBĂRI ȘI PREMIANȚI pagina 18
(continuare în pagina 9) Răspunsuri, întrebări
Fondurile necesare editării și distribuirii revistei
ALTERNATIVE pagina 19
„Betel” pentru copii și adolescenţi, se constituie din
Imprudența - Prudența
donaţii. Cei care doresc să susțină această lucrare
pot depune bani în conturile Asociaţiei Creştine de MINUNATE SUNT LUCRĂRILE DOMNULUI pagina 20
caritate Gosen, Str. Calea Aurel Vlaicu Nr. 121-125 Calul – Octavian Micurescu
Arad CUI - 9170165, deschise la BCR Arad:
RO62RNCB0015030318770001 - RON
RO43RNCB0016030318770002 - EURO.

Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!
Colectivul redacţiei
ISSN: 1583-2589

„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi, în toată înţelepciunea.” (Coloseni 3:16)
Tu crezi că DUMNEZEU
îți va face bine?
Drag cititor, doresc să te invit în vizită în casa unei familii.
Dacă mergem duminica în această casă, probabil vom auzi cântări
de laudă și rugăciuni. Dacă ajungem într-o altă zi, vom auzi, poate,
cuvinte urâte sau chiar blesteme. Dacă vom discuta cu ei despre
Dumnezeu, vom observa că în aparență sunt oameni religioși, dar
dacă vom intra în toate camerele din casă, vom descoperi idoli,
terafimi și un efod. Familia aceasta face slujbă acasă, ba chiar și-au
angajat un levit care să le fie preot. Ce să vă mai spun despre ei? Să
vă spun că fiul acestei familii a furat arginții mamei sale? Să vă mai
spun că acest argint furat, a fost închinat Domnului, ca mai apoi
să se confecționeze din el un idol? Cunoști această familie? Este
familia lui Mica, descrisă în Judecători 17 și 18. Ai auzit de ea? Ai
citit această relatare în Biblie?
Acest Mica a trăit în poporul lui Dumnezeu, pe vremea
judecătorilor. Biblia ne spune că ,,în vremea aceea, nu era împărat în
Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.” (Judecători 17:6) Așa că Mica făcea
și el ce îi plăcea. La un moment dat, după ce și-a angajat un levit în
slujba casei lui, a exclamat cu bucurie: ,,Acum știu că Domnul îmi va
face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.” (Judecători 17:13)
Așa cum deja am expus mai sus, Mica ducea o viață
duplicitară. Textul biblic ne spune că el a furat de la mama sa niște
bani, apoi a recunoscut ceea ce a făcut. Mama sa, neștiind cine i-a
furat banii, a blestemat; însă, după ce fiul ei, Mica, și-a recunoscut
fapta, mama sa l-a binecuvântat. Mica și-a făcut chipuri cioplite,
după obiceiul popoarelor păgâne din jur, dar și un efod, un
element vestimentar din îmbrăcămintea preoțească evreiască.
În urmă, și-a sfințit ca preot pe unul dintre fiii săi, lucru nepermis
în Israel, deoarece Dumnezeu a ales doar seminția lui Levi pentru
slujba preoției (Deuteronom 33:8-10). După o vreme, a convins
pe un levit să rămână la el și să îi fie preot al casei, în schimbul a
zece sicli de argint pe an. Mica a promis acestui levit o poziție de
autoritate în casa sa: „să-mi fii tată și preot” (Judecători 17:10). Dar
după un timp ,,a privit pe tânăr ca pe unul dintre fiii lui” (Judecători
17:11). Apoi, Mica trăgea nădejde că Domnul îi va face bine.
Probabil și tu ai o astfel de dorință, ca Domnul să îți
facă bine. Poate îți dorești ajutorul lui Dumnezeu la un examen,
sau te-ai rugat pentru sănătatea cuiva drag, sau crezi că Domnul
îți va face bine și vei intra la liceul dorit. Poate te gândești mai
departe, în viață, la un serviciu bun, la o căsătorie fericită sau la
o casă frumoasă. Toate aceste dorințe sunt bune și chiar este de
apreciat faptul că cineva, încă de mic, manifestă un interes în a-L
implica pe Dumnezeu în toate aspectele vieții.
Dar aș vrea să te întreb ceva: De ce crezi că Dumnezeu îți
va face bine? Ce crezi că Îl determină pe Dumnezeu să îți facă
bine? Dacă ar fi să întreb colegii tăi de la școală, înaintea unui
test: „Doriți ca Dumnezeu să vă ajute la acest test?”, cred că și copiii
necredincioși ar răspunde ,,Da!”. Dar îi va ajuta Dumnezeu pe toți?
Te las pe tine să răspunzi. Am identificat din Scripturi trei motive
pentru care Dumnezeu face bine celor care așteaptă aceasta.
1. Bunătatea lui Dumnezeu - Dumnezeu îți va face bine
atunci când înțelegi că tot ceea ce ai, primești de la El, prin
„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24)
Editorial
bunătatea Lui. Dumnezeu îți face bine pentru că El este singurul
bun (Marcu 10:18). Biblia ne îndeamnă să ne uităm la bunătatea
lui Dumnezeu, dar și la asprimea Sa (Romani 11:22). Uită-te și tu
la bunătatea Lui, recunoscând că din ea izvorăște binele. Mica nu
Îl cunoștea cu adevărat pe Dumnezeu, el credea că Dumnezeu îi
va face bine din pricina levitului, nu din pricina bunătății Sale.
2. Căutarea lui Dumnezeu într-o stare de neprihănire -
,,...cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun bine” (Psalmul
34:10), „Domnul … nu lipsește de niciun bine pe cei ce duc o
viață fără prihană” (Psalmul 84:11). Mica a căutat bunăstarea și
fericirea personală, trăind într-o stare duplicitară. Dacă vrei ca
Domnul să îți facă bine, ferește-te de păcat și caută-L pe Domnul
în sinceritate.
3. Facerea de bine pentru cei în nevoie - Așteptând ca
Domnul să îți facă bine, fă bine celor din jur! De fapt, la „rândul”
unde Dumnezeu servește oamenii cu binecuvântările Sale, se
află doar oameni care fac bine și ei, la rândul lor, altor oameni.
Psalmistul a observat acest aspect: „Ce bine-i merge omului
care face milă și împrumută pe altul…” (Psalmul 112:5). Dacă
cineva este egoist, este mutat la un alt ghișeu, unde se servesc
așteptările înșelătoare.
Știți ce s-a întâmplat în final cu Mica și casa lui? Au venit
niște oameni din seminția lui Dan, care au luat pe levit împreună
cu efodul, chipul cioplit, terafimii și au plecat. Mica a rămas fără
dumnezeii lui și fără levit. Deci, a rămas dezamăgit în așteptarea
lui! Nu știu dacă Mica L-a mai căutat pe Dumnezeu după această
întâmplare, sau experiența tristă l-a făcut să își reevalueze starea
spirituală și relația cu adevăratul Dumnezeu. Uneori, Dumnezeu
îngăduie anumite eșecuri în viața noastră, tocmai pentru a-L
căuta și a-L cunoaște pe El mai bine!
Doresc ca Dumnezeu să vă facă bine! Binele Lui e cel mai bun!
Sergiu Culda
3
 Lecția biblică pentru cei mici
„Învățăturile Tale sunt minunate...” Psalmul 119:129

Împăcarea lui IOSIF

cu FRAȚII SĂI
Ți s-a întâmplat vreodată să te superi
cu cineva, apoi, știind că ai nevoie de el, să fii
nevoit să te împaci? Ce îți este mai greu: să
ceri iertare sau să oferi iertare? În povestirea
de astăzi, vom afla despre o persoană care
a fost gata să ierte și să se împace, în ciuda
faptului că i s-a greșit mult.
Iosif, căci despre el doresc să ne
amintim, așa cum bine știm, a avut mai
mulți frați mari și unul mai mic. Cât timp a
fost acasă la tatăl său, frații mai mari s-au
purtat rău cu el: nu-i spuneau nicio vorbă
prietenoasă, l-au poreclit „făuritorul de
vise” din pricina faptului că Dumnezeu îi
vorbea prin vise, l-au dezbrăcat de haina
primită de la tatăl său, iar apoi, dorind
să scape de el, l-au vândut ca sclav unor
ismaeliți. Însă, Dumnezeu nu l-a părăsit, a
fost cu Iosif, care a ajuns sclav în Egipt, în
casa lui Potifar. După o vreme, pe nedrept,
Iosif a fost aruncat în temniță, unde a fost
pus mai mare peste toți deţinuţii. Prin aceste necazuri, Iosif a merinde a lui Beniamin să pună paharul lui Iosif. Apoi au fost
fost format de Dumnezeu pentru a fi un salvator al multor vieţi întorși din drum și li s-a spus că Beniamin va trebui să rămână
de la foametea ce avea să urmeze. ca rob în Egipt.
Dumnezeu a investit în Iosif, dându-i dar de tălmăcire a În urmă, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi, care au rămas
viselor, prin care, mai târziu, Dumnezeu îi redă libertatea, chiar fără cuvinte. Cu bunătate, el i-a încurajat și i-a asigurat că i-a
prin mâna lui Faraon. Acesta îl numește mai marele Egiptului, iertat de tot răul pe care i l-au făcut. Apoi Iosif i-a chemat să
văzând că nu este nimeni asemenea lui: „Am putea noi oare să locuiască în Egipt cu familiile lor, alături de el, promițându-le
găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?” să le poarte de grijă și să le ofere un loc bun pentru animale.
(Geneza 41:38b) După moartea tatălui lor, Iacov, frații lui Iosif s-au temut de el
Iosif s-a căsătorit și Dumnezeu l-a binecuvântat cu doi și au venit să își ceară iertare. Iosif a plâns când a auzit aceste
copii: Manase (Uitare) și Efraim (Rodire). Numele copiilor ne cuvinte și i-a asigurat de iertarea oferită, mângâindu-i și
vorbesc despre faptul că a hotărât în inima lui să uite toate îmbărbătându-i.
necazurile și toate nedreptățile care i s-au făcut. Astfel, cu De mici copii suntem puși în diferite situații de a ierta
ajutorul lui Dumnezeu, Iosif a depășit toate aceste lucruri și sau a ne cere iertare. Gândiți-vă din nou la această întrebare:
prin înțelepciunea dată de El, a adunat hrană pentru anii de „Oare, ce este mai ușor? Să iertăm sau să ne cerem iertare?”
foamete care au urmat. Noi, ca și copii ai lui Dumnezeu trebuie să arătăm milă și să fim
Cei șapte ani de belșug s-au terminat și foametea a buni unii cu alții. Iertarea o poate oferi doar cel care are milă și
început în Egipt și în toată țara Canaan. S-a auzit că în Egipt este înțelege că toți oamenii sunt supuși greșelilor. Domnul Isus ne
hrană și frații mai mari ai lui Iosif au ajuns acolo ca să procure învață în rugăciunea „Tatăl nostru” să ne cerem iertare Tatălui
hrană. În gest de respect, s-au plecat până la pământ în fața din ceruri, iar noi, la rândul nostru, o vom primi în modul în
celui mai mare om din Egipt, după Faraon, pentru a-i câștiga care o oferim.
bunăvoința. Iosif i-a recunoscut, dar ei nu l-au cunoscut. Ce Iosif a avut multe de iertat în dreptul fraților lui mai mari,
amintiri îl copleșeau pe Iosif! A aflat că tatăl său mai trăiește, dar a iertat din toată inima și le-a făcut doar bine. Iertarea
că Beniamin a rămas acasă, dar a văzut și remușcarea pe care trebuie să fie oferită din inimă și să fie urmată de dorința de a
o aveau în inimă frații lui. face bine celor ce ne-au greșit.
La a doua venire în Egipt a fraților săi, Iosif cu greu și-a Iertați-vă, împăcați-vă și faceți bine celor ce v-au greșit,
stăpânit plânsul și i-a invitat să mănânce împreună cu el. Chiar astfel veți semăna cu Iosif, dar și cu Domnul Isus!
dacă a stat la masă cu ei, frații săi tot nu l-au recunoscut. La
plecare din casa lui, acesta a dat ordin ca la gura sacului cu Tabita Emanuela Nină

4 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
 Versetul de memorat pentru cei mici
„Strâng Cuvântul Tău în inima mea...” Psalmul 119:11a

BINELE ascuns în
NECAZ
- Dacă Dumnezeu chiar este cu voi, de ce tatăl tău și-a acest om credincios nu a fost deloc unul ușor. Ani de zile,
pierdut locul de muncă? Întrebarea colegului de clasă îl luă Iosif nu a văzut nimic din împlinirea viselor avute pentru el.
prin surprindere pe Isai. Sperase ca nimeni să nu afle vestea. Cu toate acestea, la final, toate aveau sens. Toate lucrurile au
Dorin continuă pe același ton provocator: lucrat pentru binele său și al familiei sale.
- Nici cei mai răi oameni nu pățesc asta. Înseamnă că voi, Isai se întorcea acasă cu inima plină de pace. Acum era
pocăiții, sunteți mai răi decât ei! sigur că Dumnezeu era în controlul situației din familia lor.
Aceste cuvinte loviră în inima lui Isai ca o săgeată. Următoarea zi, când Isai căuta în Biblie versetul minunat
- Nu, nu e adevărat!, răspunse acesta, apoi părăsi în grabă din Romani 8:28, mama a venit cu vestea:
parcul de copii. - Tata a fost reprimit la lucru! S-a aflat tot adevărul, iar
Pe drum, Isai grăbi pasul fără să știe de ce. Inima tulburată acum șeful său chiar l-a avansat în grad, ca semn de părere
îl făcea să-și dorească să nu mai dea ochii cu nimeni altcineva. de rău pentru tot ce s-a întâmplat săptămâna aceasta! Slăvit
Nu era plăcut să dea explicații celor curioși. Știa foarte bine că fie Domnul! Într-adevăr, această încercare a fost spre binele
tatăl său fusese învinuit pe nedrept de o faptă rea, iar șeful său nostru!
l-a dat afară de la locul de muncă. Dar cine ar fi crezut asta? Ce Cu lacrimi de recunoștință, familia s-a plecat în rugăciune,
grea situație pentru familia lor! mulțumind Domnului pentru ajutorul dat.
Când ajunse acasă, băiatul o zări pe mama călcând haine. Dragi copii, poate unii dintre voi, așa ca Iosif altădată,
Era joi seara, ziua când mergeau la slujba de la biserică. Cu treceți prin necazuri, voi sau familiile voastre. Nu uitați ce
multele frământări adunate în suflet, Isai porni împreună cu spune versetul din Romani 8:28: „De altă parte, știm că toate
familia la adunare. Era trist. Cuvintele pastorului Gavril îl treziră lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe
din melancolie: „De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după
împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre planul Său.” Memorați acest verset, iar în momentele de grea
binele celor ce sunt chemați după planul Său.” (Romani 8:28) încercare prin care sunteți rânduiți să treceți, nu vă pierdeți
- Dragii mei, continuă pastorul, în viață, planul gândit de credința! Dumnezeu este în control. Voi doar să-L iubiți pe
Dumnezeu pentru noi trece și prin situații grele, de neînțeles. Domnul, așa ca Iosif, iar mai târziu veți ajunge să vedeți binele
În acele momente ajungem să ne punem tot felul de întrebări, pe care Dumnezeu l-a gândit pentru voi.
cum de Dumnezeu îngăduie ca noi, copiii Lui, să trecem prin
asemenea situații apăsătoare pentru sufletul nostru. Dar a Andrada Vlad
promis Dumnezeu vreunuia dintre voi că
toate vă vor merge bine aici pe pământ? Mie
nu! Totuși, Dumnezeu promite prin Biblie că
toate vor merge spre binele nostru atunci
când ținta și iubirea noastră rămân El. Fie
că Dumnezeu schimbă lucrurile printr-o
minune și rezolvă problema, fie că ne
schimbă pe noi în așa fel încât, în mijlocul
necazurilor, caracterul nostru să fie tot mai
asemănător cu al Domnului Isus. Ambele
variante sunt spre binele nostru!
Isai asculta cu mare interes adevărul
cuvintelor din Scriptură.
- Nu uitați exemplul lui Iosif. Traseul
pe care Dumnezeul Suveran l-a avut pentru

„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24) 5
 Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi.” Isaia 34:16a

Împărații lui Iuda

Să căutăm împreună în Cartea Domnului și să citim despre viața celor care au fost împărați ai lui Iuda.
A. Scrieți în spațiile libere cuvântul/cuvintele corespunzătoare:
a) b)
Numele Numele mamei Numele La ce vârstă a Timpul cât a
împăratului împăratului ajuns împărat domnit
1. Zebuda 1. 8 ani
2. Ioahaz 2. 2 ani
3. Ioadan 3. 3 luni și 10 zile
4. Abi 4. 7 ani
5. Meșulemet 5. 35 de ani
6. Nehușta 6. Amația
7. Atalia 7. 1 an
8. Iedida 8. 16 ani
9. Ierușa 9. Ezechia
10. Matania 10. 23 de ani
11. Abiam 11. Ioiachim
12. Azuba 12. 8 ani
13. Hefțiba 13. 20 de ani
14. Ozia 14. 55 de ani
15. Țibia 15. 21 de ani
16. Asa 16. Iotam
17. Naama

B. Pe vremea cărui împărat a vorbit Dumnezeu următoarele cuvinte?

1. „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați dinaintea acestei mari mulțimi, căci nu voi veți lupta, ci Dumnezeu. [...] Nu veți avea de
luptat în lupta aceasta: așezați-vă, stați acolo și veți vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul.”
2. „Pentru că ți s-a mișcat inima, pentru că te-ai smerit înaintea Domnului când ai auzit ce am spus… și pentru că ți-ai sfâșiat
hainele și ai plâns înaintea Mea, și Eu am auzit - zice Domnul.”
3. „Domnul este cu voi când sunteți cu El; dacă-L căutați, Îl veți găsi; iar dacă-L părăsiți, și El vă va părăsi. Multă vreme Israel a
fost fără Dumnezeul cel adevărat, fără preot care să învețe pe oameni și fără Lege. Dar în mijlocul strâmtorării lor s-au întors la
Domnul Dumnezeul lui Israel, L-au căutat și L-au găsit.”
4. „S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin în ajutor, și mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Șișac; dar îi vor
fi supuși și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări.”
5. „Ți-am auzit rugăciunea și ți-am văzut lacrimile. Iată că te voi face sănătos [...]. Te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din
mâna împăratului Asiriei și voi ocroti cetatea aceasta, din pricina Mea și din pricina robului Meu David.”

C. Pentru fiecare faptă/caracteristică menționată, scrieți numele împăratului căruia îi aparține:

Fapte/atitudini/caracteristici Numele
1. „Inima lui s-a întărit din ce în ce în căile Domnului.”
2. „Și-a înțepenit grumazul și și-a învârtoșat inima până acolo încât nu s-a întors
la Domnul, Dumnezeul lui Israel.”
3. „A zidit poarta cea mai înaltă a Casei Domnului.”
4. „Pe vremea lui, țara a avut odihnă zece ani.”

6 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
 Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi.” Isaia 34:16a

5. „A lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii și s-a sfătuit cu tinerii.”

6. „A făcut ce este rău înaintea Domnului… căci era ginerele casei lui Ahab.”
7. „A prădat Casa Domnului.”
8. „Domnul l-a lovit cu o boală de măruntaie, care era fără leac.”
9. „A părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinților săi și n-a umblat în calea
Domnului.”
10. „Pe când era încă tânăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David.”
11. „Şi-a pus de gând să dreagă Casa Domnului.”
12. „În spaima sa… și-a îndreptat fața să caute pe Domnul.”
13. „S-a îmbolnăvit de picioare așa încât avea mari dureri; chiar în timpul bolii
lui, n-a căutat pe Domnul.”
14. „A deschis ușile Casei Domnului și le-a dres.”
15. „Nu s-a smerit înaintea prorocului… care-i vorbea din partea Domnului.”
16. „A zidit turnuri în pustie și … îi plăcea lucrarea pământului.”
17. „Se ridicase la cea mai înaltă treaptă de mărire.”
18. „A murit fără să lase părere de rău în urmă.”
19. „El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat înaintea Domnului,
Dumnezeului său.”
20. „A locuit într-o casă deosebită.”
21. „A închis ușile Casei Domnului… Și a mâniat astfel pe Domnul.”
22. „A făcut din ce în ce mai mult ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.”
23. „Când s-a întărit… și a căpătat putere, a părăsit Legea Domnului, și tot
Israelul a părăsit-o împreună cu el.”
24. „A făcut ce este plăcut înaintea Domnului în tot timpul cât a urmat
îndrumările preotului.”
25. Era „fiul cel mai tânăr” din casa tatălui său.
26. „A adormit cu părinții săi și a fost îngropat în casa lui.”
27. „El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în toată calea tatălui
său David; nu s-a abătut de la ea.”
28. „A făcut… mașini iscodite de un meșter.”
29. „A făcut ca toți cei ce se aflau în Israel să slujească Domnului, Dumnezeului
lor.”
30. „A ajuns puternic pentru că și-a urmat necurmat căile înaintea Domnului,
Dumnezeului său.”

Privind la viața acestor împărați ai lui Iuda, observăm că au avut diferite atitudini față de Cuvântul lui Dumnezeu, de
Casa Domnului și față de oamenii care vorbeau din partea Lui. Modul cum ei au acționat în diverse situații L-a determinat pe
Dumnezeu să-Și manifeste mânia, pedepsindu-i, sau mila, ajutându-i. De asemenea, sfârșitul lor a fost unul înjositor sau unul
glorios, în funcție de relația pe care au avut-o cu Dumnezeu sau raportarea la Cuvântul Său și a umblării în căile Sale.
Haideți acum, după ce am studiat aceste lucruri, să ne cercetăm și să ne revizuim comportamentul nostru. Cum ascultăm sau
citim Cuvântul lui Dumnezeu? Cum ascultăm de părinți, de frații slujitori sau de învățători/profesori? Ce atitudine avem când ni se cere
să îndeplinim anumite sarcini? Lucrăm cu bucurie sau mânioși? Să știți că Dumnezeu cunoaște toate lucrurile și toate faptele noastre
sunt scrise înaintea Lui. Când se vor deschide „cărțile acelea” (Apocalipsa 20:12), ce vom face? Ne va fi rușine de ce va fi scris acolo?...
Să ne străduim să facem totul cu bucurie, „din toată inima, ca pentru Domnul”, „fără cârtiri și fără șovăieli”!
„Și tu, fiule…, cunoaște pe Dumnezeul tatălui tău și slujește-I cu toată inima și cu un suflet binevoitor; căci Domnul cercetează
toate inimile și pătrunde toate închipuirile și toate gândurile. Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar dacă-L vei părăsi, te va
lepăda și El pe vecie.” (1 Cronici 28:9)
Lavinia Șindilar

„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24) 7
 Copilăria
„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.” Proverbe 22:6
Daniela
partea a XXV-a
Dimineața, Daniela rămase din nou
singură. Deschise larg fereastra, avea toate
motivele să fie bucuroasă. Doar era în
vacanță! Examenul a trecut totuși cu bine,
cel puțin așa erau speranțele ei. Soarele
dimineții o îmbrățișa cu raze blânde. Apa
Bistriței intona un cântec vesel, prin curenții
umezi de valuri repezi și neastâmpărate...
Totuși, inima Danielei era tristă...
„Doamne, Cel ce ai creat toate aceste
minunății pentru mine și pentru semenii
mei, vreau să Îți aduc mulțumire și să-mi
încredințez soarta în mâinile Tale... Doresc
să Te ascult și să găsesc pacea și liniștea
inimii mele în Tine, Doamne! Am toată
încrederea că vei lucra mai bine decât îmi
făuresc eu planurile. Totul îmi pare atât de
încurcat în mintea și în planurile mele, dar
Tu vezi totul deslușit, Doamne, de aceea Îți
mulțumesc și mă încred în Tine! Amin!”
Daniela și-a încheiat rugăciunea și
când deschise ochii, privirile i s-au oprit
la buchetul de trandafiri încă proaspeți și
înmiresmați. Nici nu îi numărase. Oare câți
erau albi și câți erau roșii? Se ridică de pe
genunchi și trase din buchet un trandafir
alb. Acum știa că cei albi vor fi mai puțin
cu unul, dar ce conta? Aceste flori nu erau
pentru ea, însă nimeni nu i-a interzis să ia
unul, doar unul alb.
Daniela ieși în grădină și căută un colț
mai retras și liber, fără vreo floare anume.
- Aici! șopti Daniela. Te voi planta aici!
Înfipse coada trandafirului adânc în
pământ, așa că au rămas doar două rânduri
de frunze la suprafață și floarea de un alb
imaculat, cu petalele deschise larg.
„Doamne, Cel Ce ești Tatăl meu
călăuzitor, Tu ai vorbit urechii mele despre
acest băiat, Liviu, că Tu ai hotărât să fie
omul ales de Tine pentru restul vieții mele
pe pământ, dar inima mea nu este nici
îndrăgostită, nici doritoare de așa ceva
acum. Dacă vrei să mă lași să pun un semn,
8 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
Dorind un semn divin...
fă ca firul acesta de trandafir să se prindă, să facă rădăcină și voi ști că acesta este
cu adevărat un lucru venit de la Tine, de care Te vei ocupa Tu în decursul vremii!”
Daniela privi cerul care, în seninătatea lui, transmitea atâta pace și
mângâiere. Mâna bună a Tatălui Ceresc era pe creștetul ei. Acest secret va fi
doar între ea și Dumnezeu, căci cine altcineva ar fi putut să o înțeleagă mai bine?
Poate gândurile acelui tânăr, Liviu, erau la mii de kilometri distanță de gândurile
ei. În grădina ei de flori nu avea nicio tufă de trandafiri. Ea își terminase treaba,
de acum era treaba lui Dumnezeu ce va hotărî pentru ea.
Daniela își aduse din cameră o pătură și o întinse pe iarba moale din
ogradă, apoi își aduse ghemul cu ață macrame și se apucă de croșetat. Șnurul
de macrame era spornic de făcut. Se înfășura sub formă de ghem, apoi era
folosit pentru montarea pe pânză a diferitelor mileuri sau fețe de masă pentru
sufragerie. Mama croșetase bobițe de struguri și frunze, din care rezultau
adevărate ciorchine, cu cârcei cu tot. Lucrul de mână era apreciat, chiar căutat
pentru vânzare și puteai să faci bani frumoși pe aceste lucrături artizanale.
Mama nu mai avea războiul de țesut al bunicii Iulia, în schimb, ea stătea până
târziu în noapte, cosând carpete, tricotând sau croșetând. Meșteșugul acesta l-a
învățat și ea și sora ei, Lili, doar că Lili era pricepută și la croit fuste și bluze, pe
când ei nu îi plăcea să coase la mașina de cusut. Acul fugea prea repede când
apăsa pedala mașinii și materialul se făcea mototol în mâinile ei.
Daniela începu cu voce tare să recite Psalmul 1. Îl memorase mai demult
și știa sigur că trebuia să îl repete din când în când, pentru a nu i se șterge din
memorie. Mama Oltenița a sfătuit-o ca, în timp ce lucrează cu mâinile, să lucreze
și pentru cer. „Fiica mea, nicio zi să nu treacă fără ca tu să lași ceva frumos în
urma ta. Fiecare gând bun, fiecare faptă milostivă, faptul că înveți o poezie,
un verset din Biblie sau un cântec pentru Isus, toate acestea se țes în ceruri și
rămân veșnic. Așa scrie la Apocalipsa, capitolul 19, cu versetul 8: „«...și i s-a dat să
se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat». (Inul subțire sunt faptele neprihănite
ale sfinților.)”.

„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni,
nu se va abate de la ea.” Proverbe 22:6
Daniela tânjea după haine albe, iubea această culoare
aidoma trandafirului pe care-l pusese adineauri în pământ.
Poate vor răsări mai mulți. Nădăjduia ca într-o zi să poarte
halat alb și să lucreze într-un spital.
Poarta se deschise cu un scârțâit scurt, în cadrul ei
făcându-și apariția un cap blond, cu fața nespus de fericită, ca
un soare de vară. Ba nu! Au apărut două capete, amândouă la
fel de fericite și de blonde, ca soarele.
- Hei, Daniela, te-ai apucat să îmi faci zestre? Astăzi am
făcut cununia civilă! Mă căsătoresc cu acest băiat minunat,
Eugen, și, crede-mă, nu este niciun băiat pe lumea aceasta așa
de frumos ca el!
- Bine, Lili! Adică, bine ar fi să fie la fel de bun precum
crezi că este de frumos!
Eugen o privi cu niște ochi fulgerători, de adversar gata
de luptă.
- Te îndoiești, cumnată, de garanția bunătății mele, hai?
- A fost și mama prezentă cu voi la Primărie? întrebă
Daniela, cu frică în glas.
- Nicidecum! Doar știi că nu este de acord cu căsătoria
noastră.
- Are motivele ei destul de serioase să o facă, Lili!
- Motivele ei! Motivele ei sunt că Eugen nu ar fi destul
de pocăit să mă căsătoresc cu el, de parcă mama ar avea un
cântar pentru a măsura pocăința omului.
Eugen intră în casă și își ascunse nasul „cam lung” în
buchetul cu trandafiri.
- Oh, iubitule, spuse Lili intimidată, acest buchet este
cadoul Danielei pentru cununia noastră civilă.
- Ba, pentru cea religioasă, că de asta nici n-am știut
măcar! spuse Daniela cu amar.
- Lili, draga mea, voi pleca să îmi anunț părinții, deși tata
este ortodox, dar când am vorbit cu el despre intenția mea de
a mă căsători cu tine, a fost bucuros și de acord, la fel și mama
mea. Ea merge la biserică sâmbăta.
Eugen o îmbrățișă pe Lili și, fără a-și lua la revedere de
la Daniela, plecă grăbit. Lili îl conduse până la poartă. Venirea
mamei prevestea furtună. Cu toate că era blândă și miloasă, în
situațiile de criză arăta ca un comandant de oști.
- Imposibil, fato! Cum să procedezi așa? Nici nu mi-a
trecut prin gând că nu mă vei asculta! Să știi însă, Lili, că tu
ai vrut să îmi faci o surpriză, fără să îmi ceri sfatul, acordul și
binecuvântarea de mamă, dar ți-am pregătit și eu o surpriză
pe măsură! M-a sunat primarul la serviciu să merg până la
Primărie că are să îmi comunice ceva foarte urgent. Am fost
la biroul dumnealui și mi-a vorbit de isprava voastră. Mi-a zis:
„Știu, Oltenița, că ești văduvă... fiica ta, Lili, este credincioasă...
I-am cunoscut și pe părinții tăi... Tu ești de acord cu căsătoria
fiicei tale?”. Inima mea de mamă s-a frânt: „Doamne, cum e
cu putință ca fiica mea să îmi facă una ca asta?”. Am plâns,
iar primarul, îngăduitor, mi-a spus: „Există posibilitatea să
anulați printr-o cerere aceste documente, de altfel, am oprit
deja buletinul ei, intuind că este o faptă copilărească.” Deci,
fiica mea, decât să plângi mai târziu, mai bine plângi acum
de ciudă, și nu din cauza necazurilor în care stărui să te bagi.
Buletinul tău este la mine și nu îl vei mai primi înapoi decât în
caz de nevoie!
Ca o stană de piatră a rămas Lili, țeapănă și dreaptă, la fel
ca tablourile pictate de ea pe pânza întinsă... ca o corabie fără
catarg, ca o insulă pustie, ca un om mut, fără cuvinte și fără
„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24)
Copilăria
glas. Întinse apoi mâna spre clanța ușii
de la camera ei, închizând-o repede în
urmă. În spatele ușii izbucni un plâns cu
suspine, nealinat și nemângâiat de nimeni.
Daniela începu să înțeleagă mesajul mamei,
care îi făcu semn că pleacă, deoarece mai are
de vorbit cu cineva. Acel cineva era, desigur, Eugen.
- Nu-ți este teamă, mamă, să te duci la el?
- Daniela, vreau numai să-i pun în vedere, ca un timp să
nu se mai întâlnească cu Lili. Să o lase să se mai gândească.
Apoi, dacă tot vor continua așa, eu nu voi mai avea nimic de
spus. Las totul în grija Cerului! spuse mama, privind disperată
cerul, care păstra atâta tăcere.
- Da, uneori Cerul tace. Poate din cauză că cei de pe
pământ vorbesc prea mult și se roagă prea puțin! mai spuse
mama, ca pentru sine și se duse.
- Doamne, când se va sfârși acest balamuc? se întrebă
Daniela, acoperindu-și cu palmele obrajii brăzdați de lacrimi.
Inima i se rupse în două. Jumătate simțea durerea mamei ei,
iar cealaltă jumătate, pe a surorii ei, Lili. Când se va sfârși?
Când, Doamne, când?
Va urma...
Draga Ujeniuc
(continuare din pagina 2)
Înțelepciunea lui Iisus Sirah,
capitolul XXII
gânduri prostești nu va putea sta în fața niciunei frici.
19. Cine împunge ochiul stârnește lacrimi, iar cine
împunge inima îi dă la iveală simțirea.
20. Cine aruncă în păsări cu piatra le izgonește, iar cine‑și
jignește prietenul strică prietenia.
21. Împotriva unui prieten, chiar de vei scoate sabia,
nu‑ți pierde nădejdea, pentru că este cale de întoarcere.
22. Împotriva unui prieten de-ți vei deschide gura, nu te
speria, pentru că este putință de împăcare. Numai să nu
fie ocară, îngâmfare, dezvăluirea unei taine și o lovitură
vicleană;din pricina acestora va fugi orice prieten.
23. Câștigă încrederea tău atunci când e sărac, ca să te
bucuri și tu de bunurile lui când se va îmbogăți; în clipa
de restriște, rămâi alături de el, ca să ai și tu parte atunci
când el va moșteni ceva. Căci nu trebuie să disprețuim
întotdeauna înfățișarea, nici să admirăm un bogat lipsit
de minte.
24. Înainte de foc apar aburul din cuptor și fumul, tot
așa, înainte de sânge se ivesc înjurăturile.
25. Nu mă voi rușina să apăr un prieten și din fața lui nu
mă voi ascunde;
26. iar dacă voi suferi vreun necaz din pricina lui, oricine
va afla se va feri de el.
27. Cine oare va pune pază pe gura mea și pe buzele mele
pecete iscusită, ca să nu mă prăbușesc din pricina lor și
limba mea să nu mă ducă la pierzanie?
9
 Statutul moral şi spiritual al copilului
„Caută să fii evlavios.” 1 Timotei 4:7b

Păcatele copilăriei

C – cearta
Dragi copii, doresc să vă atrag atenția asupra altui păcat
care ar putea să tulbure copilăria. Nu putem afirma că există
păcate specifice unei anumite vârste, dar putem observa
frecvența unor păcate ca fiind mai mare în anumite perioade
din viață. Un păcat destul de des întâlnit la vârsta copilăriei și
a adolescenței este cearta. Se ceartă copiii și adolescenții? Din
păcate, da, și uneori aceste certuri pot degenera în conflicte
care lasă răni pe termen lung în inima lor.
Cearta ar putea fi definită ca un schimb de cuvinte aspre
între două sau mai multe persoane, lucru care degenerează în
ruperea unor relații de prietenie, învrăjbiri, supărări și neiertări.
Toate aceste consecințe aduc neliniște și nesiguranță în relația
noastră cu Dumnezeu. Putem spune că cearta are loc între
persoane de vârste apropiate. Cearta nu trebuie confundată
cu certarea. Atunci când un părinte își dojenește copilul, aceea
este certare, nu ceartă.
Ca un Tată desăvârșit, Dumnezeu nu dorește să-Și vadă
propriii copii certându-se. Ți-ai pus vreodată întrebarea: „De ce
mă cert cu semenii mei?” Bineînțeles că ai putea să te justifici,
gândindu-te că fratele sau sora ta te-a supărat, te-a jignit, ți-a
stricat un obiect foarte prețios și lista poate continua cu greșelile
pe care celălalt ți le-a făcut, dar niciodată cu cele pe care le-ai
făcut tu. Oare acesta să fie adevărul? O vorbă înțeleaptă spune
că „pentru o ceartă este nevoie întotdeauna de cel puțin două
persoane”. De aici putem înțelege un adevăr esențial și anume
că vina este întotdeauna împărțită. Nu se poate ca doar cealaltă
persoană să fi greșit. Dacă vei fi sincer, vei descoperi partea ta se ferească de certuri.” (Proverbe 20:3) Îți place atunci când ești
de vină. apreciat de cineva? Dumnezeu spune că un om care se ferește
În continuare, aș dori să analizăm puțin profilul copilului de certuri este vrednic să fie apreciat, cinstit și lăudat. Îți dorești
care se ceartă, pentru ca să își poată identifica partea sa de vină lucrul acesta? Dorești să afli cum poți evita cearta? Din nou,
atunci când este implicat într-o ceartă. Iată câteva caracteristici: Biblia ne vine în ajutor, oferindu-ne câteva sfaturi:
- mândria: „Prin mândrie se ațâță numai certuri...” (Proverbe 1. Nu întreține cearta (Proverbe 17:14);
13:10); 2. Nu te lăsa provocat de alții (Exod 17:2);
- batjocura, clevetirea și gâlceava: „Izgoneşte pe batjocoritor 3. Nu rosti cuvinte jignitoare (Proverbe 18:6);
şi cearta se va sfârşi...” (Proverbe 22:10); „... când nu mai este 4. Adresează-te cu respect (Proverbe 15:1);
niciun clevetitor, cearta se potoleşte. După cum cărbunele face 5. Nu te grăbi să învinuiești pe nimeni fără dovezi clare
jăratic şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.” (Proverbe 25:8).
(Proverbe 26:20,21); Te motivez să citești și chiar să memorezi aceste versete, iar
- ostilitatea şi disprețul: „Ura stârnește certuri...” (Proverbe data viitoare când vei fi provocat să te cerți, folosește una dintre
10:12); armele de mai sus: respectă, folosește cuvinte puține, alege cu
- mânia: „Un om iute la mânie stârneşte certuri...” (Proverbe grijă cuvintele. Dacă observi că cineva caută prilej de ceartă, poți
15:18); să eviți pentru moment relaționarea cu acea persoană. Robii
- agitaţia: „Omul neastâmpărat stârneşte certuri...” lui Isaac s-au certat de două ori cu păstorii din Gherar pentru
(Proverbe 16:28); fântânile săpate de ei, dar mai pe urmă, Isaac „s-a mutat de acolo
- lăcomia: „Cel lacom stârneşte certuri…” (Proverbe 28:25). și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat.” (Geneza
În lumina acestor caracteristici, gândiți-vă la ultima ceartă. Care 26:22). Au numit acea fântână Rehobot, adică „loc larg”. Rehobot
a fost rădăcina care a dus la această stare de ceartă? Mândria? poate însemna uneori o altă cameră sau un alt loc în sala de clasă.
Ai dorit să arăți că tu ai dreptate? Mânia? Te-ai enervat că nu s-a Spune celui care vrea să se certe cu tine: „Eu vreau să locuiesc la
făcut după cum ai vrut tu? Lăcomia? Ți-ai dorit acel lucru așa de Rehobot”, iar dacă nu știe ce înseamnă, oferă-i să citească acest
mult pentru tine încât ai fost gata să te cerți, doar ca să îl obții? articol, poate va înțelege și el să nu se mai certe.
Vezi, dacă ești sincer, vei găsi cel puțin o rădăcină dintre cele Haideți copii, să ne propunem să nu mai fim certăreți,
prezentate mai sus sau poate altele. ci mai degrabă împăciuitori, cum ne-a învățat Domnul Isus
Biblia avertizează frecvent cu privire la ceartă și ne Hristos, aplicând aceste principii oferite de El.
poruncește să o evităm. Dumnezeu chiar apreciază copiii care
evită conflictele și tot felul de certuri. „Este o cinste pentru om să Sebastian Pleșcan
10 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
 Statutul moral şi spiritual al copilului
„Caută să fii evlavios.” 1 Timotei 4:7b

Țările unde este cel mai

periculos să fii CREȘTIN în 2021
În lumea întreagă, mai mult de 340 de milioane de
creștini – unu din fiecare opt credincioși – experimentează
nivele ridicate de persecuție doar pentru că Îl urmează pe Isus.
În ultimii 29 de ani, Lista de Monitorizare Globală
întocmită de Organizația Open Doors (Uși deschise) a oferit un
indicator la nivel mondial despre țările unde libertățile omului
și cele religioase sunt violate.
„Pandemia de COVID-19 a transformat o situație rea
într‑una de nesuportat”, a spus David Curry, președinte și
director general al Open Doors SUA. „Această criză de sănătate
publică a creat o oportunitate de extindere a discriminării și
a violenței pe motive de credință în regiuni unde persecuția
religioasă atinsese deja cote alarmante.”
Lista de Monitorizare 2021 arată că persecuția e extrem
de răspândită pe continentul african, unde, unul din șase
creștini este discriminat și agresat din cauza credinței. Numai
în Nigeria, zece creștini sunt uciși în medie pe zi din cauza
convingerilor lor religioase.
Dorim să împărtășim aceste informații cu cititorii noștri
pentru a vă îndemna să vă rugați.
Motiv de rugăciune: Rugați-vă, ca în ciuda izolării lor,
credincioșii afgani să fie întăriți și încurajați în credința lor.
Rugați-vă ca ei să găsească metode sigure de a studia Cuvântul
lui Dumnezeu și de a relaționa cu alți credincioși.
3.
SOMALIA
Tipul de persecuție: Opresiune de clan
Număr estimat de creștini: Câteva sute
Cum suferă creștinii: E imposibil să îți mărturisești
public credința creștină în Somalia, iar „viața de biserică” e
inexistentă. Islamul este considerat drept o parte crucială
a identității somaleze și dacă vreun cetățean somalez e
suspectat că s-a convertit la creștinism, acesta se află într-un
mare pericol. Membrii propriei familii, ai clanului din care face
parte sau ai comunității îl vor hărțui, intimida sau chiar ucide.
La femei există riscul să fie violate sau măritate cu forța.
Motiv de rugăciune: Rugați-vă ca familiile celor care
au fost uciși pentru credința lor să primească mângâiere din
partea Tatălui lor ceresc și să fie vindecați de amărăciune.

1. COREEA DE NORD
Tipul de persecuție: Opresiune comunistă și post-
comunistă
Numărul estimat de creștini: 400.000
Cum suferă creștinii: Să fii descoperit ca fiind creștin,
este echivalent cu o condamnare la moarte în Coreea de Nord.
Dacă nu ești ucis imediat, vei fi dus într-un lagăr de muncă
forțată, fiind considerat criminal politic. În aceste închisori,
condițiile sunt îngrozitoare și puțini sunt credincioșii care
scapă din ele cu viață. Toți membrii familiilor lor vor împărtăși
aceeași pedeapsă. Se raportează că Kim Jong-un a extins
sistemul de lagăre-închisori, acolo fiind întemnițați în prezent
între 50.000 și 70.000 de creștini.
Motiv de rugăciune: Rugați-vă pentru credincioșii care
sunt închiși. Rugați-vă ca ei să primească mângâiere și putere
și, chiar în închisoare, să experimenteze prezența și dragostea
lui Dumnezeu.

2.

AFGANISTAN
Tipul de persecuție: Antagonism etnic și de clan
Număr estimat de creștini: Posibil sute
Cum suferă creștinii: Dacă familia unui creștin descoperă
că acesta s-a convertit, familia, clanul sau tribul lui trebuie să
își salveze „onoarea” dezmoștenindu-l pe credincios sau chiar
omorându-l. Creștinii care provin dintr-un mediu musulman, pot,
de asemenea, să fie internați în spitale de boli psihice, deoarece
părăsirea islamului este considerată un semn de nebunie.
(continuarea în pagina 14)

„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24) 11
 Bunele maniere
„...pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire.”
Proverbe 1:3

Prezenți și cu MINTEA, nu
NUMAI CU TRUPUL
- Ioana, pune-ți, te rog, telefonul în poșetă, spuse mama ai crescut mare, știi că nu sunt permise. Totuși, și telefonul
în șoaptă. Știi ce am discutat acasă. ar fi bine să rămână acasă. Știu că ai nevoie de el când mergi
- Dar, mamă, am vrut doar să văd cât e ceasul, iar apoi la școală, dar la biserică nu cred că îți folosește, mai ales că
am văzut mesajul de la Maya. Trebuia să îi răspund. Altfel, se suntem cu toții prezenți și ne întâlnim la final în curtea bisericii,
va supăra pe mine, se apără Ioana închizând poșeta. deci nu ai cum să te pierzi. Așadar, telefonul va rămâne acasă,
Grupul de tineri ce se aranjă în fața bisericii, tocmai altfel îți va distrage atenția de la părtășia cu frații, exact atunci
începuse să cânte și astfel discuția lor a luat sfârșit. „La biserică când Dumnezeu dorește să îți spună ceva important. Când vei
trebuie să fii prezentă și cu mintea, nu numai cu trupul” îi fi mai mare, vei putea să îl aduci cu tine, doar că va rămâne în
amintea mama adesea. De obicei așa era, însă acum parcă abia poșetă, neatins. La biserică ascultăm, nu scriem mesaje. Știi
aștepta momentul de final, când își va întâlni noua prietenă, vorba aceasta: „La biserică trebuie să fii prezentă și cu mintea,
Maya, ce avea să vină de luni și la școală. Tocmai i-a scris că și nu numai cu trupul”.
ea este la biserică și că se vor întâlni la final. Vor fi în aceeași Apoi, la final, așteptăm să se facă anunțurile și doar
clasă. Cu siguranță, vor face o echipă bună împreună, mai ales atunci ne pregătim de plecare. E foarte neplăcut ca, în timp
pentru faptul că se completau una pe cealaltă. Prietenei sale ce se vorbește de la amvon, cineva să se ridice în picioare, să
îi plăceau exercițiile de la matematică, calculele acelea grele se îmbrace, să se aranjeze și să plece, fără ca cel din față să își
ce erau de neînțeles, pe când ea prefera orele de română. fi terminat încă discursul. Deci, așteptăm până la încheierea
Doamna învățătoare va fi atât de încântată de notele pe care le tuturor anunțurilor, apoi ne împachetăm lucrurile și ne
vor lua, iar colegii... continuau gândurile Ioanei să se deruleze îmbrăcăm. Pe urmă, salutăm din nou frații sau surorile de lângă
în mintea ei. noi, așteptăm cu răbdare să ieșim din biserică, respectând
Timpul s-a scurs, serviciul divin luase sfârșit, iar Ioana a îndrumările fraților de ordine și fără a ne împinge unii pe alții.
grăbit pasul la ieșire pentru a se întâlni cu Maya. Dar, pentru că - Bine, mama. Voi fi mai atentă la comportamentul meu
tatăl acesteia avusese o urgență la serviciu și se grăbeau spre în biserică. Mulțumesc că ai grijă de mine! spuse smerită Ioana.
casă, cele două prietene au reușit doar să se salute și să-și ia rămas - Mă bucur de ascultarea ta, draga mea! răspunse mama
bun una de la cealaltă. Pe drum, Ioana încerca să-și amintească înduioșată, în timp ce o îmbrățișă cu drag pe fiica ei.
măcar ceva din predica fratelui pastor, știind că acasă mama o va Copii, voi cum vă comportați în biserică? Sper că
întreba ce s-a citit și despre ce s-a predicat la biserică. respectați îndrumările părinților voștri care, probabil seamănă
- Oh! Nu-mi mai amintesc nimic! îngăimă ea frustrată. cu sfaturile date Ioanei de mama ei. Haideți să acordăm mai
Sigur mama mă va certa din nou că nu am fost atentă la biserică. multă atenție acestor reguli și să ne purtăm cu respect de
Nici bine nu termină gândul acesta, că mama și interveni: fiecare dată când venim la Casa lui Dumnezeu.
- Ioana, spune-mi, te rog, ce ți-a plăcut cel mai mult la
programul din această seară? Claudia Ursu
- Ăăă, cred că cel mai mult mi-a plăcut cântarea grupului
de tineri. A fost foarte frumoasă cântarea! spuse ea ușurată
că mama nu pomenise nimic de predică. De fapt, ca să fie
sinceră, nici măcar nu-și mai amintea exact momentul în care
s-a terminat cântarea și începuse fratele să predice.
- Am observat că la predică nu prea ai fost atentă, spuse
mama, întrerupându-i gândurile. Noi am mai discutat despre
modul în care trebuie să ne purtăm la biserică și doresc să
îți reamintesc aceste reguli, pentru a le memora și aplica de
acum înainte. Nu vreau să se mai repete acest lucru.
În primul rând, ai observat că atunci când ajungem la
biserică, întotdeauna mulțumim lui Dumnezeu pentru harul
pe care ni l-a dăruit de a păși din nou pragul Casei Sale. Nu
este o normalitate, ci un har, să nu uiți acest aspect, draga mea.
Apoi, după ce ne-am așezat, salutăm respectuos pe surorile
sau frații din jurul nostru. Pe urmă, ne concentrăm la serviciul
divin: când se cântă, cântăm; când se roagă, ne rugăm; când
se citește, urmărim în Biblie; iar când e predică, ascultăm ceea
ce ni se spune. Despre guma de mestecat, mâncare, hârtiuțe,
scrisul pe bănci și altele nici nu mai menționez, fiindcă deja

12 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)

„...suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori...” Evrei 12:1
Iubirea de OAMENI
Într-o discuție cu oamenii din jurul Său, Domnul Isus
le-a exemplificat ce înseamnă să iubești pe aproapele tău.
Le-a spus o pildă despre un om care a fost prins în cursa unor
tâlhari. După ce aceștia l-au dezbrăcat și l-au bătut, l-au lăsat
în drum, aproape mort. Pe când zăcea omul în neputința sa,
au trecut pe lângă el oameni care nu s-au oprit să îl ajute,
având alte priorități. Însă, un samaritean care era în călătorie,
a găsit că cel mai important lucru, atunci, era să îngrijească
cel căzut pe marginea drumului. Astfel, samariteanul s-a
apropiat de el, i-a bandajat rănile și a turnat ulei și vin peste
ele. Apoi l-a pus pe animalul său și l-a dus la un han unde
a îngrijit de nevoile lui, plătind pentru el toate costurile
necesare. Preocuparea acestui samaritean pentru omul
căzut lângă drum, ne vorbește despre dragostea cu care se
sacrifică cineva pentru semenul lui.
Ai experimentat în viața ta un asemenea moment?
Atunci când spunem că iubim pe cei din jurul nostru, faptele
noastre vor fi cele care vor dovedi realitatea acestei iubiri. Acest
samaritean și-a întrerupt călătoria pentru un om pe care nici
măcar nu îl cunoștea. A consumat din resursele sale proprii și
din banii săi pentru nevoile acestui străin. Toate aceste lucruri
au fost posibile datorită dragostei sale pentru aproapele său.
Tu iubești pe semenii tăi? În ce fel se vede dragostea ta pentru
oamenii din jur? Iubirea pentru aproapele tău se va vedea
când vei ajuta un coleg să înțeleagă mai bine exercițiul la
matematică, când vei ajuta un bătrân sau o bătrână să urce în
mijlocul de transport, când vei apăra un coleg de batjocurile
celorlalți colegi sau când vei spune o vorbă de încurajare unui
copil întristat și în multe alte ocazii din viața de zi cu zi.
Domnul Isus spunea: „Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile
Mele.” (Ioan 14:15). Cu alte cuvinte, Mântuitorul vrea să
„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24)
Istoria credinţei
spună că dragostea se va vedea în faptele celor ce Îl iubesc.
Dragostea față de Dumnezeu și dragostea față de semenii
noștri sunt conectate între ele. Când Îl iubim pe Dumnezeu,
lucrul acesta se va evidenția și în felul în care ne raportăm
la semenii noștri. Tot ceea ce facem pentru ei, are valoare
înaintea lui Dumnezeu doar dacă facem în baza iubirii
noastre pentru El.
Ensign Edwin Young a fost un poet și un compozitor
creștin care a trăit în secolul al XX-lea, în Texas. El a scris un
imn, fiind inspirat de exemplul unui tânăr, Edward Spencer.
Pe data de 7 septembrie 1860, când renumitul vas Lady Elgin
s-a scufundat în apele reci ale lacului Michigan, Edward era
un tânăr student la Universitatea Northwestern. Această
Universitate se afla tocmai pe malul lacului, iar vaporul Lady
Elgin se ciocnise de un alt vas de croazieră, nu foarte departe
de mal. Oamenii aflați în apele reci ale lacului strigau după
ajutor. Însă oamenilor de pe mal le era greu să se aventureze
într-o asemenea misiune de salvare. Edward Spencer, văzând
oamenii care erau gata-gata de-a se îneca, a sărit în apele
lacului, dorind să salveze cât mai mulți oameni. Alături de el
s-au mai arătat disponibili câțiva dintre cei ce erau de față la
acea tragedie. Având o construcție atletică, Edward și-a dat
toate silințele să salveze cât mai mulți, în ciuda faptului că era
tot mai epuizat. După ce a salvat 17 persoane, s-a prăbușit pe
mal din cauza oboselii și a epuizării. Cu ultimele sale puteri, pe
când i se acorda îngrijirea medicală, cei din jurul său l-au auzit
rostind obsesiv: „Am dat oare ce am avut mai bun? Puteam să
fac mai mult pentru acei oameni?”. Da, Edward a dat ce a putut
mai mult, deși aceasta l-a costat sănătatea, căci corpul lui nu
s-a mai refăcut niciodată pe deplin.
(continuarea în pagina următoare)
13
 Continuare de articole
„Mai sunt multe alte lucruri..., care, dacă s-ar fi scris cu de amănuntul, cred că nici chiar
în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris” Ioan 21:25b
(continuarea din pagina 13)
Iubirea de OAMENI
Auzind această întâmplare, Ensign Edwin Young, l-a
căutat pe acest Edward Spencer, care trăia acum în Phoenix,
Arizona, într-o cabană umilă. Povestind despre acest moment
din viața lui, i-a cerut voie să folosească întâmplarea aceasta
ca temă pentru noul său poem. Astfel, în 1924, E. E. Young a
scris un imn cu titlul ”I wonder have I done my best for Jesus”,
tradus în românește „Am dat eu oare ce-i mai bun lui Isus?”.
Dragul meu, în timp ce citești versurile acestui imn, te
îndemn să meditezi la dragostea ta pentru Dumnezeu și
pentru oamenii din jur, cercetându-ți inima în profunzime:
Am dat eu oare ce-i mai bun lui Isus,
Care-a murit atât de crunt?
Gândind la sacrificiul de pe cruce,
Știu, Domnul vrea să-I dau ce am mai bun.
Câți oameni am întors la calea dreaptă?
Câți oameni, înspre cer, am îndreptat?
Mă-ntreb: Am dat eu ce-i mai bun lui Isus
Când El viața Lui mi-a dat?
Atât de multe ori eram pierdut eu,
Cât de puțin I-am dăruit!
Cât am greșit prin lipsa-mi de iubire,
Mă-ntreb: O, cât de mult a suferit?
Mâ-ntreb de am avut milă de alții
Sau i-am lăsat să moară-n drum?
I-am ajutat salvarea s-o găsească,
Spre viața cea de veci ca să-i îndrum?
Curând eu voi sosi în cer la Tatăl
Și voi urca pe munte sus.
Când lumea va pieri, n-a mai fi vreme
Să spui cuiva despre Hristos Isus.
Andreea Culda
Webografie:
https://dailynorthwestern.com/2020/09/07/campus/did-i-
do-my-best-the-mythology-of-edward-spencer-hero-of-the-
lady-elgin-disaster/
http://nickel-notes.blogspot.com/2012/04/hymn-history-
have-i-done-my-best-for.html
Bibliografie:
Bebe și Bianca Ciaușu, Voi cânta doar despre Isus, vol. 2,
Editura Casa Cărții, Oradea, 2014
14 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
(continuarea din pagina 11)
Țările unde este cel mai
periculos să fii CREȘTIN în
2021
4.
LIBIA
Tipul de persecuție: Opresiune islamică
Număr estimat de creștini: 34.500
Cum suferă creștinii: Să îți împărtășești credința în mod
public este ilegal în Libia, iar cei care încearcă să împărtășească
această credință cu alții, riscă să aibă parte de împotrivire
violentă și chiar să fie arestați. Fără o guvernare centrală, țara
este în mod efectiv într-o stare de anarhie, fără legi. Există,
așadar, șanse mici de justiție dreaptă atunci când creștinii sunt
atacați sau uciși.
Motiv de rugăciune: Rugați-vă pentru noii convertiți care
au fost botezați. Rugați-vă să găsească un grup de credincioși
cărora să li se alăture și să se bucure că L-au găsit pe Isus.
5.
PAKISTAN
Tipul de persecuție: Opresiune islamică
Număr estimat de creștini: 4.052.000
Cum suferă creștinii: Creștinii din Pakistan au de-a face
cu persecuție extremă în toate domeniile vieții lor. Credincioșii
care s-au convertit de la islam se confruntă cu cele mai ridicate
nivele de persecuție și toți creștinii sunt considerați cetățeni
de mâna a doua în această țară puternic islamizată. Li se dau
slujbe care sunt percepute ca josnice, murdare și dezonorante
și pot fi chiar victime ale unui tip de sclavie contemporană
(când cel în cauză, împreună cu toată casa lui, muncește pentru
o persoană care continuă să adauge cheltuieli suplimentare
„datoriei” inițiale).
Motiv de rugăciune: Rugați-vă pentru protecție peste
bisericile din Pakistan, în special în preajma sărbătorilor mari,
cum sunt Nașterea Domnului Isus, respectiv Moartea și Învierea
Domnului Isus, când au avut loc atacuri teroriste în trecut.
*celelalte 5 țări din această listă vor fi prezentate în
numărul următor al revistei.
Autor - Joe Carter
Traducere - Bogdan Fereșteanu
Webografie: https://www.thegospelcoalition.org/article/
countries-most-dangerous-christian-2021/

„Fiule, ia aminte la înțelepciunea mea și pleacă urechea la învățătura mea.” Proverbe 5:1
Vulturul
Context: Dintre păsările create „să zboare... pe întinderea
cerului” (Geneza 1:20), vulturul este menţionat în Scripturi de
peste patruzeci de ori. Creatorul a întrebat pe Iov: „Oare din
porunca ta se înalţă vulturul şi îşi aşază cuibul pe înălţimi?” (Iov
39:27). Prin acţiunile sale, vulturul poate fi luat ca exemplu
pozitiv: „Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară
ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc.” (Isaia
40:31). În alte situaţii, vulturul apare în imagini negative:
„Vrăjmaşul vine ca un vultur peste Casa Domnului! Căci au călcat
legământul Meu şi au păcătuit împotriva Legii Mele.” (Osea 8:1).
Aşa este scrisă Biblia, cu exemple pozitive, să ştii ce este bine
şi cu exemple negative, să ştii ce este rău.
1. Vulturul, imagine a atitudinii părinţilor faţă de
copii: mobilizarea asistată a puilor - Domnul a spus evreilor,
la Muntele Sinai, amintindu-le de parcursul izbăvirii lor în
toate situaţiile critice prin care trecuseră: „Aţi văzut ce am făcut
Egiptului şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici
la Mine.” (Exodul 19:4) La sfârşitul călătoriei prin pustie, în
cântarea lui Moise este scris: „Ca vulturul care îşi scutură cuibul,
zboară deasupra puilor, îşi întinde aripile, îi ia şi-i poartă pe penele
lui, aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său.” (Deuteronom
32:11,12a) Uneori, Dumnezeu S-a comportat ca vulturul care,
pentru a-şi sili puii să zboare, trage „blănurile” de sub ei şi-i
lasă pe crengile şi spinii cuibului. Altfel, puii ar rămâne tot în
cuib şi ar aştepta ca părinţii să le aducă tot mai multă mâncare,
ar prinde foarte mult în greutate şi n-ar mai învăţa să zboare.
Când cuibul nu mai este plăcut, ei încep să dea din aripi şi
constată că pot să zboare, dar neavând antrenament, obosesc
repede, riscă să cadă şi să se sfărâme de stânci. Atunci vulturul,
în grija lui părintească, zboară pe sub pui şi-i poartă pe aripi
pentru un repaus, timp în care se şi înalţă, după care iar le dă
drumul, până îi învaţă să zboare în siguranţă.
Părinţii tăi te mişcă din culcuş pentru a te învăţa să
„zbori”? Încearcă să-ţi foloseşti aripile – mâinile, apoi te mai
odihneşti puţin şi iar la treabă. Aşa înveţi să întreprinzi anumite
activităţi, pentru a nu aştepta totul de-a gata din partea
părinţilor. În felul acesta, vei deveni puternic ca un vultur.
2. Vulturul, imagine a relaţiei cu lumea spirituală:
alternativele vieţii - „Un vultur mare, cu aripi lungi, cu aripile
întinse, acoperit cu pene pestriţe, a venit în Liban... a luat şi din
sămânţa ţării şi a pus-o într-un pământ roditor... Lăstarul acesta a
„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24)
Predica pentru copii
crescut şi s-a făcut un butuc de viţă întins, dar nu prea înalt; viţele
îi erau îndreptate spre vultur şi rădăcinile erau sub el... Mai era
însă un alt vultur, mare, cu aripi lungi şi cu pene multe. Şi iată că,
din pământul unde era sădită, viţa aceasta şi-a întins rădăcinile
cu lăcomie spre el şi şi-a îndreptat ramurile spre el, ca s-o ude mai
mult decât pe stratul în care era sădită. Viţa era sădită într-un
pământ bun, lângă o apă mare, aşa ca să facă mlădiţe, să dea
rod şi să se facă o viţă minunată. Spune, zice Domnul Dumnezeu,
îi va merge bine ei oare? Nu-i va smulge vulturul dintâi rădăcinile
şi-i va tăia rodul şi i se vor usca toate frunzele odrăslite?... Da, se
va usca în straturile unde a odrăslit.” (Ezechiel 17:3-10)
Din această pildă trebuie să înţelegi că ai de ales între
a rămâne ascultător de Creatorul care te-a sădit în familia
de origine şi în Casa Domnului sau a te „întinde” spre lumea
păcătoasă. Domnul te poate face să creşti şi să ai parte de
roade sfinte, dar dacă te îndepărtezi de El, te vei usca, adică nu
vei avea succes în viaţă. Vei vedea, dar uneori va fi prea târziu,
că toate promisiunile tentante ale vulturului din văzduhul
întunecos sunt mincinoase, ca acelea prin care a înşelat pe
primii oameni şi pe mulţi alţii, generaţii la rând.
3. Vulturul, imagine a destinului: ocrotit sau pedepsit
- „Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea
de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de
vultur.” (Proverbe 30:17) Ce soartă nemiloasă! Printr-un vultur
sunt avertizaţi oamenii şi în vremea sfârşitului: „M-am uitat şi
am auzit un vultur care zbura prin mijlocul cerului şi zicea cu glas
tare: «Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din pricina celorlalte
sunete de trâmbiţă ale celor trei îngeri care au să mai sune!»”
(Apocalipsa 8:13)
Tot în vremea sfârşitului, vulturul este prezentat ca
salvator: „Şi cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date
femeii ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei, unde este hrănită o
vreme, vremuri şi jumătatea unei vremi, departe de faţa şarpelui.”
(Apocalipsa 12:14). Ce ocrotire binecuvântată!
Comportamentul fiecărui om va determina destinul
său etern. Dacă eşti o fiară cu aripi de vultur, aşa cum a văzut
profetul Daniel, te poţi schimba, ca regele haldeu: „M-am uitat
la ea, până în clipa când i s-au smuls aripile şi, sculându-se de pe
pământ, a stat drept în picioare ca un om şi i s-a dat o inimă de
om.” (Daniel 7:4) Renunţă la atitudinile tale de vultur prădător
şi fii bun şi blând! Siguranţa unui viitor bun nu este dată de
măreţia şi înălţimea la care zbori, ci de natura manifestărilor
tale, după cum este scris: „Dar, chiar dacă ai locui tot atât de
sus ca vulturul, chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul între stele, tot te
voi arunca jos şi de acolo, zice Domnul.” (Obadia 1:4) Poţi fi un
heruvim cu chip de vultur, dar heruvimul descris de profetul
Ezechiel a fost doborât din mândria lui. Aşadar, trăieşte plăcut
înaintea Domnului ca să poți zbura pentru eternitate în jurul
tronului divin (Apocalipsa 4:7).
Încă ceva, spune un verset despre vultur şi celor mai
bătrâni din casa ta: „El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face
să întinereşti iarăşi ca vulturul.” (Psalmii 103:5)
Învăţătorul
15
 Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri.” Psalmul 78:3

Ce semeni, aceea culegi!

Un tânăr, care s-a hotărât să se căsătorească, i-a
promis viitoarei sale soții – la dorința ei – să alunge din
casă pe bătrânul său tată. Într-o zi, l-a condus pe bătrân
afară din sat, spunându-i să se ducă unde va vrea, că la el
nu mai are ce căuta. Atunci ochii bătrânului s-au umplut
de lacrimi și i-a spus fiului:
-Vezi acolo sus, pe deal, piatra aceea mare? Până
acolo l-am condus și eu pe tatăl meu, lăsându-l în voia
sorții. Condu-mă deci și tu până acolo!
– Doamne! a strigat fiul, ce sunt pe cale să fac? Tată, ai
făcut părintelui tău același lucru pe care vroiam să ți-l fac și eu
acum? Oare și copiii mei vor face la fel cu mine? Vino înapoi și de
acum înainte, cea mai bună cameră din toată casa, va fi a ta și te voi îngriji cu
dragoste până la moarte.
Există un principiu dumnezeiesc, care mai curând sau mai târziu se aplică în viața
fiecărui om: „Ce seamănă omul, aceea va și secera.“ (Galateni 6:7). Mulți oameni săvârșesc
răul gândind că nu-i vede nimeni, dar dreptatea lui Dumnezeu se arată: „Iată că cel rău
pregătește răul, zămislește fărădelegea și naște înșelăciunea: face o groapă, o sapă, și tot el
cade în groapa pe care a făcut-o.” (Psalmul 7:14,15). Să luăm seama!

Rugăciunea băiețelului
Un băiețel urma să fie operat într-un spital. Când totul a fost pregătit, el l-a întrebat pe doctor dacă va muri, dar nu a primit
niciun răspuns direct. Băiețelul l-a rugat pe medic să se roage pentru el, dar doctorul a rămas nemișcat. Sărmanul băiat privi
atunci la toți cei ce erau adunați în jurul lui și a întrebat încă o dată:
– Nu este nimeni care vrea să se roage pentru mine? Nimeni nu răspunse. Atunci a îngenuncheat el și s-a rugat cu voce
tremurândă: „Doamne Isuse, Tu poți totul; ajută-mă acum, te rog frumos! Amin.”
Apoi se ridică și spuse:
– Acum nu-mi mai este frică.
Operația a reușit și băiețelul se simțea bine. Dar în noaptea următoare, doctorul nu a putut adormi; copilul care s-a rugat nu-i
ieșea din minte. Prin rugăciunea și credința acestui copil, Dumnezeu a lucrat la inima lui și în sfârșit a îngenuncheat și a repetat
rugăciunea micuțului său pacient. A fost prima rugăciune pe care a adresat-o lui Dumnezeu după mult timp. Dar Dumnezeu l-a
ascultat și în harul Său i-a răspuns, lăsându-Se găsit de medic.
Mântuitorul spune și astăzi către fiecare: „pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni.” (Ioan 6:37). Spuneți-I Domnului tot ce vă
neliniștește! El vă ascultă rugăciunile!

Luminează și încălzește
O bătrânică, pe când citea din Biblie pe un scăunel în fața casei, a fost întreruptă de un trecător necredincios, care îi zise:
– Ce citești?
– Cuvântul lui Dumnezeu, a fost răspunsul.
– Dar cine ți-a spus că este Cuvântul lui Dumnezeu?
– El Însuși.
– Cum El Însuși? Poți să-mi dovedești acest lucru?
– Da, zise femeia privind în sus; tu poți să-mi dovedești dumitale că acolo sus este soarele?
– Desigur, cea mai bună dovadă este că îmi dă lumină și mă încălzește.
– Exact așa este și cu această Carte, îmi încălzește inima și îmi luminează fața, răspunse bătrânica, având fața luminată de bucurie.

16 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
 Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri.” Psalmul 78:3

Câtă realitate cuprind aceste cuvinte, o pot spune toți cei care lasă Cuvântul lui Dumnezeu să le
călăuzească viața. Dumnezeu nu ne-a lăsat în întuneric, ci ne-a dat Cuvântul Său ca o lumină pe cărarea
noastră. Dumnezeu vrea să depindem numai de El și de aceea ne face cunoscut prin Cuvânt tot planul Lui
și toată voia Sa.

Câinele și oglinzile
Se spune că un câine ajunsese într-o cameră cu multe oglinzi mari. Atunci, câinele se văzu înconjurat de mai mulți câini.
Acesta se înfurie, începu să scrâșnească din dinți și să mârâie. Firește că și câinii din oglinzi făcură la fel, descoperindu-și colții
fioroși. Câinele nostru începu să se învârtă vertiginos într-o parte și alta pentru a se apăra de atacatori, după care, lătrând cu
furie, se aruncă asupra unuia din presupușii săi adversari. În urma puternicei izbituri în oglindă, câinele căzu jos plin de sânge.
Dacă ar fi dat din coadă prietenos, toți câinii din oglindă ar fi răspuns la fel și întâlnirea ar fi decurs bine.
Iată o lecție de comportament pentru toți!

Băiețelul pierdut
Un băiețel s-a rătăcit într-un mare oraș. Mergea înainte cu pas hotărât, apoi se oprea neliniștit. Se întorcea înapoi și după
aceea, ezitând, pornea într-o altă direcție, pe o altă stradă.
Deodată, zări un polițist și alergă spre el. Îi spune: ,,Te rog, domnule polițist, să-mi spui dacă nu cumva ai întâlnit un tată
care își caută băiatul. Să știi că eu sunt băiatul pierdut.”
Polițistul binevoitor a anunțat mai departe și, împreună cu alți colegi, au reușit să-l aducă pe copil la tatăl său.
Băiatul acesta știa două lucruri: primul, că el era pierdut, iar al doilea, că tatăl său îl căuta.
Și tu, cititorule, ești pierdut dacă trăiești în păcat; dar Dumnezeu, Tatăl ceresc te caută prin Evanghelie, ca să te ierte și să
te ducă în Împărăția Sa.
O, dacă ai crede în Evanghelie și astfel te-ai lăsa găsit de Dumnezeu - Tatăl!...

Morți de foame lângă o traistă cu aur

Doi călători care rătăciseră drumul
printr-un deșert simțeau că se sfârșesc de
foame și de sete. Ultima lor speranță de
scăpare le-a fost și ea înșelată. Zărind în
depărtare un palmier, s-au îndreptat într-
acolo. La rădăcina pomului zăriră o traistă
uitată acolo de un drumeț. Gândeau că
e plină cu mâncare sau băutură, dar s-au
înșelat. În traistă era aur, iar aurul nu le putea
potoli nici foamea, nici setea.
Așa se face că cei doi călători au murit
flămânzi lângă traista cu aur.
Această întâmplare determină
următoarea cugetare: Lumea, cu tot ce
are ea mai de preț, nu poate să potolească
foamea și setea sufletului omenesc. Singurul
care poate să potolească foamea și setea
sufletului oricărui om este Domnul Isus
Hristos!

„Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească.” (Iov 36:24) 17
 Răspunsuri, întrebări şi premianţi
„Când a fost de 12 ani... L-au găsit în Templu... ascultându-i şi punându-le întrebări”
Luca 2.42,46

Răspunsuri Întrebări
Răspunsuri 1. Ce i-a putut determina pe cei patru adolescenţi
la întrebările din numărul 72/trim. IV/2020: evrei din Babilon să fie atât de hotărâţi şi alipiţi de
Domnul?
Sfârșituri Roadele Duhului Sfânt 2. Ce răspuns dat de Isus l-a făcut pe marele preot să
1. Abel 1. ÎNDELUNGA RĂBDARE își sfâșie hainele?
2. Samson 2. BUNĂTATEA 3. Cum a reuşitEstera să rămână la fel de credincioasă,
3. Elimelec, Mahlon, 3. CREDINCIOȘIA
Chilion … 4. BLÂNDEȚEA chiar şi după ce a ajuns regină, principiilor după
4. Goliat 5. DRAGOSTEA care a fost crescută de Mardoheu?
5. Is-Boset 6. ÎNFRÂNAREA POFTELOR 4. Ce legătură de rudenie era între Iuda (autorul
6. Avraam, 7. PACEA
7. Stefan 8. FACEREA DE BINE
epistolei) și Iacov?
8. Zaharia 9. BUCURIA 5. Ce va face Dumnezeu celui ce nu iartă din toată
9. Ioram inima pe fratele său?
10. Samuel 6. În care râu boteza Ioan?
11. Omul lui Dumnezeu
din Iuda 7. Care au fost cei trei regi ai lui Iuda care după
12. Iosia moartea îndrumătorilor lor s-au îndepărtat de
13. Copilul lui David cu Domnul?
Bat-Seba
14. Abimelec
8. Cine a spus: „Cine va răbda până la sfârşit va fi
15. Talharii mântuit.”?
9. Ce este pentru cei necredincioși ”Piatra din capul
S=4 C=2 R=3 N=11 E=6 unghiului”?
U=9 A=6 L=4 M=8 L=11 10. Care trebuie să fie relaţia unui copil cu părinţii
S=5 U=4 D=6 M=11 E=3 săi, în funcţie de vârsta lui (copilărie, adolescenţă,
N=8 T=1 E=10 D=9 F=4 tinereţe)?
A=3 E=7 E=4 O=1 U=8
Răspunsuri la întrebările din nr 72
L=9 Ă=5 O=8 U=11 A=9 1. Ioan Botezătorul (Luca 1:15).
I=9 T=1 L=8 R=4 P=10 2. 1 Ioan 2.
4. 40 de ani (Fapte 7:23).
D=11 U=6 Ț=9 L=6 P=7
7. Evrei 11:1.
A=4 D=8 E=2 O=11 Ă=9 8. Amiază (Fapte 22:6).
9. Matei 25:3,4.
“Tot ce are suflare să laude pe Domnul!
Lăudați pe Domnul!” Psalmul 150:6

Premianți: Filip Beniamin, Moisiuc Elisei, Moisiuc Ovidiu.

Vă aşteptăm răspunsurile până la data de
31.05.2021 Notă: Paginile care intră în concurs sunt:
• la adresa redacţiei, 6, 7 și 18.
La concursurile biblice sunt rugaţi să
• email: rev_betel@yahoo.com participe copiii şi adolescenţii până la 18
• Whats App: 004 0740 268 125 ani. Vă mulţumim pentru înţelegere.
(răspunsurile vor fi scanate sau fotografiate la o calitate bună)

18 „Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească." (Iov 36:24)
 El va despărţi
oile la dreapta...
caprele la stânga
Matei 25:31-33
Imprudența Prudența
Din lipsă de prudenţă cazi în lipsă de curaj. Prudenţa este arta de a controla riscul.

De unde iei şi nu mai pui, rămâi „golaş”... cu
pofta-n cui.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Imprudenţă: aprovizionare pentru nevoile de azi
din veniturile de mâine.
Baza prudenţei constă în a înţelege bine ce este
folositor şi ce este vătămător.
Nu căsca gura, cască ochii!
Cea mai bună parte a vitejiei este prudenţa.
Prudenţa este luciditatea entuziasmului.

Condamnăm imprudenţa altora; Prudenţa este frâul pasiunilor.

cu a noastră ne înţelegem bine...
Nimic nu e mai imprudent ca frica.
Omul imprudent e ca vaporul fără ancoră.
Există o diferenţă între a fi îndrăzneţ şi
a fi imprudent.
Dacă pui o pisică să-ți păzească laptele,
vei avea de suferit.
„Deodată, a început să meargă după ea, ca boul
care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă
spre cursă, ca pasărea care dă buzna în laţ, fără
să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata îi
străpunge ficatul.”
(Proverbele 7:22-23)
„Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul
poporului şi adunării!”
(Proverbele 5:14)
„Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar
tăcea şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.”
(Proverbele 17:28)
„Cine sfărâmă pietre este rănit de ele şi cine
despică lemne este în primejdie.”
(Eclesiastul 10:9)
Prudenţa e frica înţeleptului.
Precauţia este fiul cel mai mare al înţelepciunii.
Prudenţa valorează cât un sfat bun.
Frâul conduce calul, iar prudenţa, omul.
Fii prudent chiar dacă duşmanul tău e cât o
furnică.
Este mai bine să te uiți înainte și să te pregătești,
decât să ajungi să te uiți înapoi și să regreți.
„Astfel dar, cine crede ca stă în picioare să
ia seama să nu cadă.”
(1 Corinteni 10:12)
„Isus le-a zis: «Băgaţi de seamă să nu vă înşele
cineva.»”
(Matei 24:4)
„Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi
să n-aibă o inima rea şi necredincioasă, care să vă
despartă de Dumnezeul cel Viu.”
(Evrei 3:12)

caprele la stânga oile la dreapta...

 Minunate sunt lucrările Domnului...
Calul
Printre animalele create de Dumnezeu se numără și
calul. Geneza 1:31 spune: Dumnezeu S-a uitat la tot ce
făcuse și iată că erau foarte bune”.
Calul este considerat ca fiind una dintre cele mai
nobile creaturi care l-au ajutat pe om și l-au dus oriunde
a avut nevoie, inclusiv pe câmpul de luptă: „Tu dai putere
calului și-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fâlfâie? Tu-l faci
să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspândește
groaza. Scurmă pământul și, mândru de puterea lui, se
aruncă asupra celor înarmați.” (Iov 39:19-21)
Deci, calul este un animal de povară, un mijloc de
transport și nelipsit de pe câmpul de luptă de odinioară. Astfel
și-a câștigat un loc special în istorie, este îndrăgit și admirat,
fiind un animal grațios, elegant, puternic și rapid. Calul are „o
ținută frumoasă și... mers măreț.” (Proverbe 30:29,31)
Calul este un mamifer erbivor, răspândit pe toate
continentele. El are în medie 1,60 m și o construcție
anatomică foarte puternică, deplasându-se cu 44 km/h până
la 88 km/h. Puiul calului se numește mânz. El poate sta în
picioare și chiar să alerge, la scurt timp după naștere. El
devine adult la 5 ani și trăiește în medie 25 de ani. Cel mai
bătrân cal a ajuns vârsta de 62 de ani, în SUA. Se hrănește
cu fân, iarbă, furaje și cu delicatese de mere și morcovi. El
mănâncă în medie 7-11 kg de hrană/zi și bea între 38-45 l de
apă/ zi. Greutatea calului variază între 450 și 800 kg. Există
peste 400 rase de cai. Calul poate dormi atât în poziția culcat
cât și în picioare. Când se află în grupuri și stau culcați, cel
puțin unul dintre ei stă de veghe. Calul are cei mai mari ochi
dintre toate animalele terestre. Datorită faptului că ochii
sunt plasați pe părțile laterale ale capului, el poate vedea
la 360 de grade simultan. Pentru a putea fi strunit și dirijat,
calului i se pune frâu și zăbală. Culoarea calului este dată
atât de piele, cât și de păr. Pigmenții din straturile pielii și
din păr formează culoarea calului: alb, maro, roș, gălbui,
negru și, cea mai des întâlnită, culoarea dafinului. Calul își
folosește urechile, ochii și nările pentru a-și exprima starea
de spirit. Acesta este și un animal puternic, de aceea puterea
mașinilor se măsoară în cai-putere (CP).
În Biblie găsim mai multe culori ale cailor și fiecare
simbolizează lucrarea pe care o are de făcut pe pământ.
„... și iată că un om era călare pe un cal roșu... în
urma lui erau niște cai roșii, murgi și albi.” (Zaharia 1:8)
„Și s-a arătat... un cal roșu. Cel ce stătea pe el a
primit puterea să ia pacea de pe pământ […] și iată că
s-a arătat un cal negru. Cel ce sta pe el avea în mână o
cumpănă […] s-a arătat un cal gălbui. Cel ce sta pe el se
numea Moartea... ” (Apocalipsa 6:4-8)
„Oștile din cer îl urmau călări pe cai albi... și am
văzut fiara și pe împărații pământului și oștile lor, adunate
ca să facă război cu Cel ce ședea călare pe cal și cu oastea
Lui.” (Apocalipsa 19:14,19)
Pentru prima dată în Biblie este menționată oștirea
egiptenilor de cai, cea care a fost nimicită de Dumnezeu
în Marea Roșie. În Proverbe 21:31 ni se spune: „Calul
este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruința este a
Domnului”. De multe ori Dumnezeu a dat biruință poporului
Israel împotriva dușmanilor care erau înarmați cu cai, care
și călăreți: „Unii se bizuiesc pe carele lor, alții, pe caii
lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului
nostru.” ( Psalmul 20:7)
Deși calul era folosit în bătălii, fiind considerată în
avantaj armata care avea cai și care, Dumnezeu a apărat
poporul Său, chiar dacă aceștia nu au avut care. Cărturarul
Ezra, când s-a întors din robie pentru rezidirea templului din
Ierusalim, nu a cerut împăratului oaste de însoțire pentru
drum, căci se încredea în ajutorul Domnului (Ezra 8:22).
Fiind un animal blând, calului îi plac copiii și este atașat
de stăpânul lui. El ține minte locurile pe unde a mai fost și
devine nervos dacă acestea îi provoacă amintiri neplăcute.
Este bine să fim prudenți dacă suntem lângă un cal care nu
este înhămat sau cu șaua pe el. Calul fără frâu este mai
greu de controlat, așa cum ne spune și psalmistul: „Nu fiți
ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-l strunești
cu un frâu și o zăbală...” (Psalmul 32:9). Iar apostolul Iacov
spune: „Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva
în vorbire, este un om desăvârșit și poate să-și țină în frâu
tot trupul. De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să
ne asculte, le cârmuim tot trupul.” (Iacov 3:2,3)
Ce putem învăța noi din modul de trăire al calului:
 Să nu dăm dosul în fața luptelor, când trebuie să
luptăm cu vrăjmașul;
 Să fim cu ochii în patru la tot ce se întâmplă în jurul
nostru;
 Să purtăm poverile ce le avem de dus pe umerii noștri;
 Să învățăm să ne punem noi singuri frâu limbii noastre;
 Să fim atașați și alipiți de Stăpânul nostru, care este
Dumnezeu.
Octavian Micurescu
Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:
„Revista Betel”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
Tel./Fax: 0257 272477, Mobil: 0740 437777, 0746 046080,
site: www.dragostepentruadevar.ro sau rev_betel@yahoo.com
Colectivul de redacţie:
Învăţătorii „Şcolii biblice pentru copii «Betel»”