Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Qdoc - Tips Monografie Raiffeisen Bank
Qdoc - Tips Monografie Raiffeisen Bank
cuprins....................................................................................................................................................................1
Capitolul 1. Prezentarea societăţii bancare...........................................................................................................2
1.1. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Zentralbank Österreich AG....................................................2
1.2. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Bank România........................................................................3
1.3 Principalele etape şi evoluţia sa ăn cadrul sistemului bancar românesc ..................................................3
1.4. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului.....................................................................................4
1.5. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare..................................................................................4
1.6. Cadrul legislativ general şi specific...........................................................................................................6
1.7. Organismele de control şi reglementare....................................................................................................7
Capitolul 2. Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional bancar.......................................................9
2.1 Organigrama generală a bancii comerciale Raiffeisen Bank.....................................................................9
2.2 Structura Raiffeisen Bank România..........................................................................................................11
2.3 Sistemul informaţional bancar în Raiffeisen Bank România. Aspecte speciale privind sucursala Iaşi.. 18
Capitolul 3. conturile bancare.............................................................................................................................25
3.1. Procedura de deschidere a conturilor bancare.........................................................................................27
3.2. Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale desfăşurate prin conturile bancare.........................................28
3.3 Operaţiuni desfăşurate prin conturile de depozit......................................................................................32
3.4 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială...........................................................................32
3.5 Alte operaţiuni de casă..............................................................................................................................34
3.6 Incidente în funcţionarea conturilor bancare............................................................................................34
3.7. Procedura de închidere conturilor bancare .............................................................................................35
Capitolul 4. PLASAMENTE BANCARE ŞI NON-BANCARE.......................................................................36
4.1. Plasamente bancare..................................................................................................................................36
4.2. PLASAMENTE MONETARE NON-BANCARE..................................................................................39
4.3. Plasamente financiare...............................................................................................................................39
........................................................................................................................................................................41
capitolul 5. Decontarea intra şi interbancară. Operaţiunile cu numerar.............................................................44
5.1 Instrumente de decontare .........................................................................................................................45
5.2. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar............................................................59
5.3 OPERAŢIUNI CU NUMERAR...............................................................................................................61
CApitolul 6. MARKETINGUL BANCAR.........................................................................................................68
6.1 Politica de produs......................................................................................................................................69
6.2 Politica de marketing instituţional............................................................................................................70
CAPITOLUL 7. CREDITAREA BANCARĂ...................................................................................................73
7.1 Decizia de creditare...................................................................................................................................74
7.2 Reperele procesului de creditare...............................................................................................................75
7.3 Principiile de creditare..............................................................................................................................77
7.4 Repere legislative .....................................................................................................................................78
7.5 Creditarea persoanelor fizice.....................................................................................................................78
7.6. Creditarea persoanelor juridice................................................................................................................84
CAPITOLUL 8. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – BANCĂ UNIVERSALĂ.............................................92
Bibliografie..........................................................................................................................................................97
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE
Având în vedere structura capitalului social al Raiffeisen Bank România, precum şi
specificitatea acestei bănci1, considerăm utilă abordarea înfiinţării acesteia atât sub aspectul
referirii la banca austriacă de origine, cât şi a subsidiarei româneşti.
În contextul existenţei unei situaţii economice grave în ceea ce privea populaţia germană
în secolul XIX, Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) şi-a asumat sarcina de a uşura această
stare de fapt, creind o asociaţie de bănci de împrumut în 1862, care a constituit baza organizaţiei
de cooperative Raiffeisen actuale.
După 10 ani de la înfiinţarea Raiffeisenkasse Mühldorf în sudul Austriei în 1886, sistemul
Raiffeisen cuprindea peste 600 de bănci de credit şi economii.
Urmând exemplul lui Raiffeisen, cooperativele individuale au fondat, începând din 1894,
Băncile Regionale Raiffeisen. La nivel federal, o asociaţie comună este fondată la Viena în anul
1898, numindu-se "Österreichischer Raiffeisenverband" şi funcţionând până astăzi. Raiffeisen
Zentralbank Österreich AG a fost fondată în 1927 ca Genossenschaftliche Zentralbank (GZB) şi
a fost redenumită în forma actuală în 1989. RZB este acţionarul principal al reţelei de bănci din
Europa Centrală şi de Est, coordonând activităţile şi politicile financiare ale întregului grup bancar
Raiffeisen, fiind responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel
naţional şi internaţional.
Grupul Raiffeisen devine cel mai mare grup bancar privat din Austria şi are o structură pe
trei niveluri:
• primul nivel cuprinde 680 de bănci locale care, la rândul lor, au un total de 1.680 de
sucursale. Numărul total de unităţi Raiffeisen ajunge astfel la 2.360.
• cel de-al doilea nivel este format din băncile regionale (Landesbanks), care se numără
şi printre principalii acţionari ai Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB-Austria), deţinând
împreună mai mult de 80 % din capitalul social.
• RZB Austria, acţionarul principal al reţelei de bănci din Europa Centrală şi de Est,
constituie cel de-al treilea nivel şi reprezintă instituţia centrală a grupului bancar.
Operaţiunile internaţionale ale RZB-Austria se concentrează în principal pe pieţele în
formare. Poziţia sa şi legăturile tradiţionale cu Europa Centrală şi de Est au ajutat RZB-Austria să
stabilească excelente relaţii cu firmele, băncile şi alte instituţii din această regiune.
Odată cu procesul de liberalizare din Europa Centrală şi de Est şi tranziţia de la economia
centralizată la economia de piaţă, RZB-Austria şi-a dezvoltat semnificativ activitatea
internaţională, reuşind să devină una dintre cele mai bune bănci specializate în pieţele în formare
din această regiune.
RZB-Austria operează în douăsprezece ţări din regiune printre care se numără şi
România din 1998.
Reţeaua nu se opreşte în Europa Centrală şi de Est, ci include şi Europa Occidentală şi
celelalte continente prin compania financiară din New York, sucursalele din Londra şi Singapore,
1
În sensul apartenenţei acestei bănci la un grup internaţional, RZB Group.
2
http://www.rzb.at/eBusiness/rzb_template1/1026359884948-1026359885014_1026067924320-1033775651360-NA-NA-EN.html
2
precum şi prin birourile de reprezentanţă din Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong
Kong, Bombay şi Ho Chi Minh.
În anul 1994 RZB deschide în România o reprezentanţă la Bucureşti, devenind astfel una
dintre primele bănci străine din sectorul bancar românesc.
În iunie 1998, reprezentanţa a fost transformată într-o subisidară a RZB, oferind servicii şi
produse pentru companii.
În februarie 2001, RZB, împreună cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), şi-a
exprimat interesul de a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni, peste 98,84%, ale Băncii
Agricole, cea de-a treia bancă românească. Contractul de achiziţie a fost semnat la sfârşitul lunii
iulie 2002. Din acest pachet, RZB-Austria deţinea 93,36%. Valoarea totală a tranzacţiei se ridică
la 52 de milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital, iar 15 milioane
USD, preţul plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.
Astfel, prin fuziunea, încheiată în iunie 2002 (în cadrul hotărârilor luate de Adunarea
Generală Extraordinară a Acţionarilor din data de 18 mai 2002), a celor două entităţi deţinute de
Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) în ţara noastră, Raiffeisen Bank România devine
una din cele mai puternice bănci de aici.
RZB-Austria deţine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500 angajaţi şi o
reţea naţională de sucursale şi agenţii care depăşeşte 200 de locaţii.
3
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKLN443NggBSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP
2C3NCIckdHRQDKd1F-/delta/base64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?
actiune=internetcontent_ViewAction&internetcontent_ID=96&idTata=96
3
In prezent, banca are peste 2 milioane de clienţi de retail (dintre care peste 125.000 IMM-
uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are in România o reţea de aproape
370 de unităţi şi aproximativ 5.600 de angajaţi. Raiffeisen Bank pune la dispozitia clienţilor şi alte
canale de acces la serviciile si produsele băncii, oferind posibilitatea de a alege cea mai
convenabilă şi rapidă metodă de lucru cu banca: Raiffeisen Direct (telefon banking), myBanking
(mobile banking), Raiffeisen Online (internet banking pentru persoane fizice). Raiffeisen Bank
deţine o reţea exinsă de ATM-uri şi EPOS-uri: 866 de ATM-uri şi peste 6.800 de POS-uri.
Structura acţionariatului:
Capitalul Raiffeisen este deţinut aproape în totalitate de către Grupul RZB, conform
următoarei structuri:
• 99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen;
• 0,51% - peste 17.000 de acţionari persoane fizice şi juridice.
Capitalul social
Capitalul social al Raiffeisen Bank este 1.196.258.638,5 lei noi, divizat în 11.962.586.385
acţiuni nominative cu valoarea nominală de 0,1 lei noi / acţiune.
Raiffeisen Bank este o bancă universală ce oferă o gamă completă de produse şi servicii
financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienţi ai săi (corporate, IMM şi persoane fizice) prin
intermediul unei reţele de distribuţie cu acoperire naţională.
Principalele operaţiuni ale Raiffeisen Bank România sunt:
• MyBanking oferă informaţiile financiare privind contul bancar personal şi cursul valutar şi
cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra şi interbancare;
• prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fără ca acesta să facă cel mai
mic efort şi fără să plătească comisioane şi taxe suplimentare;
• serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a transfera
automat sumele care depăşesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client;
• serviciul SmartTel oferă informaţiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe
săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
• programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viaţă titularilor de
conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.
• prin Plăţi directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent, toate
facturile pentru telefonul fix şi mobil, la gaze, la lumină şi altele.
În ceea ce priveşte diferite operaţiuni bancare care vizează activitatea băncii şi locul în
care se realizează, acestea se împart în:
5
• operaţii front – office : operaţiile care vizează interacţiunea băncii cu clienţii săi:
furnizare de informaţii privind serviciile pe care le oferă banca etc.
• Operaţii back-office : operaţiile transparente pentru clienţii săi, dar care asigură
funcţiile vitale ale sale: contabilitatea internă bancară, administraţie, gestiunea de
conturi şi calculul de dobânzi, depozitarea numerarului etc. În ceea ce priveşte
raportul care se stabileşte între operaţiile front-office şi cele de back-office, acestea
diferă de la o bancă la alta prin activitatea desfăşurată .
8
Prin Comisia de Supraveghere Bancară – www.bnro.ro
7
Responsabilul cu primirea;
Ataºatul comercial;
Însãrcinatul cu primirea de tip „particulari”;
Responsabilul cu gestiunea patrimoniului;
Însãrcinatul cu clientela „meºteºugari-comercianþi ºi IMM-uri”;
Directorul de agenþie;
Directorul adjunct de agenþie.
• Posturile din sediu, în funcþie de serviciile desfãºurate:
Studiu ºi analizã: analistul de credit, analistul financiar, inginerul-
consultant;
Pieþele financiare: operator de piaþã, negociatorul („trader”), analistul
financiar, staticianul ºi inginerul financiar, personalul de „back-office”;
Activitatea internaþionalã: consilierul pentru exporturi, consilier financiar
ºi tehnic, finanþist internaþional;
Informatica.
• Banca în calitate de întreprindere cuprinde:
Controlorul gestiunii;
Organizatorul;
Inspectorul;
Juristul;
ªeful de piaþã sau de produs.
8
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII BANCARE.
SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR.
RZB, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG este firma mamă a Grupului RZB şi instituţia
centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria.
Raiffeisen International este la rândul său o unitate consolidată în întregime a RZB, fiind o
companie care administrază toate băncile membre ale Grupului RZB, precum şi unităţile
subsidiare ale acestora, unde este acţionar majoritar.
Conducerea RZB este realizată în sistem dualist, astfel:
9
• Stewart Gager;
• Peter Woicke.
În ceea ce priveşte structura RZB, aceasta este organizată pe 4 Divizii (Divizia Financial
Operations, Divizia Retail Banking, Divizia Corporates & Regions, Divizia Group IT) şi un
Departament aflat în subordinea directă a CEO-ului:
Funcţiile RZB sunt legate în mod evident de rolul său de element central al sistemului
de bănci din Grup; astfel, aceste functii sunt:
• coordonarea STRATEGICĂ a operaţiunilor băncilor membre, prin Raiffeisen
International, ca entitate subsidiară;
• stabilirea politicilor STRATEGICE în domeniile investiţional, de marketing, de
management al riscului, ş.a.
• controlul băncilor membre.
10
Conducerea Raiffeisen Bank România este realizată, din 30 aprilie 20071, prin
urmatoarele organisme decizionale:
1. Consiliul de Supraveghere, ce reprezintă organul de control;
2. Directoratul, ce îndeplineşte atribuţiile de conducere propriu-zise ale Băncii.
Raiffeisen Bank România este organizată într-un mod similar celorlalte bănci comerciale
din România; astfel, se pot distinge două nivele:
• Unitatea Centrală;
• Sucursalele judeţene şi agenţiile locale
2.2.1 Organigrama Unităţii Centrale
Pentru a înţelege structura Unităţii Centrale, este necesară analiza funcţiilor acesteia:
• Elaborează strategia de dezvoltare a băncii;
• Stabileşte politica de creditare, dezvoltare sau de fuziune şi achiziţii;
• Efectuează studii de marketing;
• Acordă servicii de consultanţă şi audit financiar;
• Organizează acţiuni de pregătire a cadrelor;
• Iniţiază colaborări cu bănci din ţară şi străinătate;
• Asigură lichidităţi şi fonduri de creditare unităţilor subordinate;
• Stabileşte nivelul dobânzilor şi comisioanelor;
• Stabileşte plafoane de credite pentru unităţile subordonate;
• Contactează împrumuturi şi plasamente de pe piaţa interbancară;
• Asigură echilibrul între resurse şi plasamente;
11
• Elaborează norme pentru fiecare activitate şi serviciu în parte.
Fig.1 Organigrama Unităţii centrale a Raifeisen Bank România9
Conducerea Raiffeisen Bank România este realizată, din 30 aprilie 20071, prin
urmatoarele organisme decizionale:
• Consiliul de Supraveghere, ce reprezintă organul de control, şi este compus din:
Herbert Stepic – Preşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Heinz Wiedner – Membru;
Martin Grüll – Membru;
Aris Bogdaneris – Membru;
Peter Lennkh – Membru;
9
Sursa: Raportul anual 2006 a Raiffeisen Bank România, http://www.raiffeisen.ro/wps/PA_1_0_2B3/download.jsp?
id=1347
12
• Directoratul, ce îndeplineşte atribuţiile de conducere propriu-zise ale Băncii; acesta este
alcătuit din:
Steven van Groningen – Preşedinte;
Marinel Burduja – Prim-Vicepreşedinte, Corporate Banking;
James D. Stewart, Jr. – Vicepreşedinte, Trezorerie şi Pieţe de Capital;
Răzvan Munteanu – Vicepreşedinte, Retail Banking;
Carl Rossey – Vicepreşedinte, Operaţiuni şi IT;
Vladimir Kalinov – Vicepreşedinte, Risc;
13
carduri destinate persoanelor fizice, în colaborare cu Divizia Operaţiuni şi IT, care asigură
suportul logistic.
• Divizia Trezorerie şi Pieţe de Capital, condusă de un Vicepreşedinte, cuprinde
următoarele subdivizii:
o Trezorerie şi Arbitraj;
o Managementul Bilanţului şi Portofoliului;
o Servicii Titluri;
o Middle Office.
Această Divizie gestionează depozitele negociate, tranzacţiile de schimb valutar,
tranzacţiile cu titluri de stat, depozitele pe piaţa interbancară şi serviciile aferente pieţei de
capital. Totodată, asigură un management strategic al bilanţului în scopul optimizării venitului net
din dobânzi şi a valorii de piaţă a capitalului propriu.
• Divizia Operaţiuni şi IT, condusă de asemeni de un Vicepreşedinte, cuprinde subdiviziile:
o Operaţiuni;
o Organizare, Dezvoltare şi Management Procese;
o Informatică şi Comunicaţii;
o Logistică;
o Securitate Bancară.
Divizia OIT asigură dezvoltarea infrastructurii informatice a băncii, precum şi asigurarea
şi securizarea traficului de date care se desfăşoară între filiale şi centrală, dezvoltarea şi
diversificarea canalelor alternative de distribuţie, precum şi punerea la dispoziţie a materialelor şi
serviciilor necesare desfăşurării unei bune activităţi bancare, respectarea cerinţelor de securitate
necesare tranzacţionării de fonduri, implementarea şi asigurarea utilizării eficiente a tehnologiilor
IT&C, în ceea ce priveşte transmiterea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor ce se manipulează
în Back Office, în relaţiile de trezorerie ale băncii şi în tranzacţiile pe care banca le efectuează pe
piaţa de capital.
• Divizia Risc, condusă de un Chief Risk Officer, cuprinde subdiviziile:
o Credit Risc – Corporaţii şi IMM;
o Consumer Risk;
o Grup Risc Control şi Managementul Portofoliului;
o Administrare, Control, Garanţii;
o Restructurare şi Recuperare Credite;
o Analiză financiară şi Rating.
Operaţiunile specifice acestei Divizii sunt cele privitoare la managementul eficient al
riscului bancar, având atribuţii privitoare la verificarea activităţilor Băncii în ceea ce priveşte
acordarea de credite, gestiunea activelor, recuperarea creanţelor exigibile şi neonorate la
scadenţă de catre clienşii băncii; totodată, cooperează cu Divizia Trezorerie şi Pieţe de Capital
pentru minimizarea, în condiţii de eficienţă, a riscului bursier.
Raiffeisen Bank România este organizată într-un mod similar celorlalte bănci
comerciale din România; astfel, se pot distinge două nivele:
• Unitatea Centrală;
• Sucursalele judeţene şi agenţiile locale;
În primul rând, asemănările dintre acestea sunt date de poltica similară de organizare a
structurilor ierarhice de nivel înalt. Astfel, ambele unităţi sunt conduse în sistem dualist, având un
14
Consiliu Director, însărcinat cu conducerea efectivă a Băncii, precum şi un Consiliu de
Supraveghere, care are atribuţii de control.
În acelaşi timp, Organigrama acestora este similară, fiecare avand Divizii funcţionale
destinate managementului IT, operaţiunilor pe Piaţa de Capital, clienţilor Corporate, operaţiunilor
de Retail, ş.a.m.d., în acelaşi timp, Preşedintele rezervându-şi un departament propriu, cu rol de
organizare a agendei de lucru ale organelor de conducere, sau de supraveghere a legalităţii şi
oportunităţii deciziilor strategice ale Băncii.
Un alt punct comun este cel al nivelului deciziilor care se iau în aceste unităţi; astfel,
caracterul de instituţie centrală în sistemele din care fac parte impune ca deciziile care se iau aici
sa fie de nivel STRATEGIC, cele tactice fiind lăsate în sarcina unităţilor ierarhic inferioare (Bănci
din Grupul RZB, respectiv din sistemul Raiffeisen Bank România.)
Pe de altă parte, există şi deosebiri, mai ales prin prisma mărimii acestora (mărime dată
de puterea decizională a acestora). Astfel, RZB este o instituţie de coordonare a unor bănci
autonome, deciziile sale afectând operaţiile Grupului în numeroase ţări. Centrala Raiffeisen
România poate lua decizii ce au efect doar în interiorul României, în aria sa de putere
decizională.
Totodată, Raiffeisen Bank România este, la rându-i, subordonată RZB Austria; legătura
dintre aceste bănci este astfel de la superior la inferior, Raiffeisen România coordonându-şi
politicile în acord cu Directivele sau Ordinele RZB.
15
persoanele care, alături de Managerul Departamentului Relaţii cu Clienţii, semnează
hotărârea de creştere a liniei de creditare. Este răspunzător pentru deciziile luate în cadrul
departamentului de Risc alături de managerul acestui departament precum şi de supervizarea
urmăririi creditelor în cadrul celor două departament de Retail şi Corporate. Participă la
şedinţele de decontare interbancare ce au loc la sediul sucursalei BNR unde este arondată
respectiva sucursală. Supervizează şi activitatea de Back Office ce se desfăşoară în
sucursală şi în agenţiile subordonate sucursalei.
• Secretariatul – are ca principal obiectiv trierea documentelor externe pe departamente
precum şi întocmirea de rapoarte şi comunicate oficiale.
• Biroul Juridic – are două mari atribuţii: să se asigure că activitatea desfăsurată de
sucursală nu contravine legilor şi regulamentelor în vigoare ce reglementează activitatea
bancară precum şi verificare veridicităţii şi legalităţii documentelor ce sunt puse la dispoziţie
de către clienţii băncii ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară aceştia cu banca.
• Departamentul de Relaţii cu Clienţii – are la conducere un manager care are în subordine
mai mulţi ofiţeri contabili. Principala lui responsabilitate este asigurarea bunei desfăşurări a
activităţii în Front Office. Principalele operaţiuni care sunt executate în cadrul
Departamentului de Relaţii cu Clienţii sunt: operaţiunile de deschidere de cont, operaţiunile
curente de plăţi şi încasări, operaţiunile de cont curent, contractarea de credite precum şi
informarea clientelei asupra serviciilor puse la dispoziţie de Raiffeisen Bank.
• Departamentul Operaţiuni – are la conducere un manager căruia îi sunt subordonaţi mai
mulţi ofiţeri de tranzacţii, ce îşi desfăşoară activitatea în Back Office, pe ultima treaptă
ierarhică în acest departament regăsindu-se casierii. Operaţiunile curente care se desfăşoară
în Back Office sunt cele de triere a documentelor de plată, în vederea decontării interbancare
ulterioare, operaţiuniule de caserie, operaţinile de contabilizare şi înregistrare a creditelor şi
depozitelor, informaţiile necesare fiind preluate din Front Office.
• Departamentul Retail – în cadrul căruia se regăseşte un responsabil clientelă care are în
subordine mai mulţi analişti de credite specializaţi pe persoane fizice şi persoane juridice.
Principalul obiect de activitate al acestui departament îl constituie managementul creditelor
pentru persoane fizice şi I.M.M.-uri. Astfel responsabilul clientelă trebuie să se ocupe atât de
clienţii care se găsesc deja într-o relaţie cu banca cât şi de noii clienţi. Analiştii de credite au
ca principală sarcină urmărirea desfăşurării creditului, având în vedere atât utilizarea
corespunzătoare a acestuia cât şi returnarea către bancă a creditului. Responsabilul cu
clientela se ocupă atât de acordarea de credite de consum, achiziţii de autoturisme, nevoi
personale şi ipotecare precum şi de atragerea de depozite şi de economii, de serviciile de
plăţi şi activităţile cu titluri.
• Departamentul Corporatist – are aceeaşi organizare ca şi cea a departamentului de
Retail, singura diferenţă fiind aceea că numai persoanele juridice cu o cifră de afaceri de
peste 5000000 euro vor fi înregistrate în evidenţa acestui departament. Principalele activităţi
sunt acelea de acordare de credite, atragerea de depozite, administrarea de numerar,
activităţi de comerţ exterior, leasing, consultanţă de investiţii, planificare financiară, tranzacţii
de titluri proiecte şi tranzacţii de finanţare structurată, credite sindicalizate şi tranzacţii de
garantare.
• Departamentul Risc – în cadrul căruia activează un manager de risc, analist de risc,
evaluator de risc şi un administrator de credite. Obiectul de activitate al acestui departament
este acela de a evalua riscurile la care se supune banca în momentul în care se ia decizia de
creditare a unei persoane (fie ea fizică sau juridică), de emitere a unor scrisori de garanţie, de
efectuare a unor investiţii sau de intermediere a unor activităţi de plasament şi acordare de
credite în numele clienţilor săi. Activitatea de evaluare a riscurilor este independentă de cea a
celorlalte departamente, astfel că decizia pe care o ia departamentul de risc nu ţine cont de
16
mărimea sau natura activităţii în care banca vrea să ia parte ci doar de criteriile de evaluare a
riscului folosite de departament.
Sucursala judeţeană este organizată pe departamente funcţionale, fiecare dintre acestea
îndeplinind un rol determinat; totodată, în subordinea Directorului sucursalei se află un
departament special.
Organigrama agenţiei Ştefan cel Mare subordonată Sucursalei Iaşi a Raiffeisen Bank
România
director;
•3 selleri: rolul lor lor este de a efectua operaţiuni cu clienţii NOI ai băncii;
• 3 telleri: aceştia efectuează operaţiuni cu clienţii DEJA existenţi ai băncii;
17
•3 casieri: efectuează operaţiuni cu numerar pentru persoanele fizice şi juridice clienţi ai
băncii; unul dintre aceştia este casier şef, exercitând controlul operativ asupra celorlalţi
casieri.
• ofiter tranzacţii10 din back office: asigură efectuarea operaţiunilor de procesare a
instrumentelor de decontare şi de plată, procesarea corespondenţei,efectuează sarcinile
administrative şi contabile legate de clienţii persoane fizice şi juridice sau cele legate de
banca la distanţă în afara mijloacelor de plată; asigură operarea creditelor şi depozitelor:
introduce datele pentru noii clienţi şi pentru deschiderea de noi conturi; elaborează
contractele de credit; realizează scadenţarul şi extrasul de cont; completează poliţele de
asigurări şi urmăreşte reînoirea poliţelor de asigurare; înregistrează operaţiile de încasare de
comisioane şi prime de asigurări şi asigură urmărirea acestora; analizează calitatea
portofoliului de credite. În ceea ce priveşte persoanele juridice, urmăreşte derularea şi
rambursarea creditelor, încasarea dobânzilor şi comisioanelor, întocmeşte graficele de
rambursare, urmăreşte corecta utilizare a creditelor potrivit destinaţiei, trimite scrisori de
înştiinţare, administrează contra-garanţiile primite, etc.
10
Persoana responsabilă cu coordonarea echipei care a realizat această monografie - Raluca Bichir – n.n.
18
• procedura de sfârşit de zi – realizează toate prelucrările determinate de operaţiunile
din timpul zilei şi editează rapoarte care reflectă influenţe în contabilitate (balanţe,
jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, liste de avertizare, situaţia
dobânzilor şi a comisioanelor). Se efectuează controale asupra bazei de date ale
sistemului şi se salvează programele şi datele pe suporţi de arhivare.
Ca rezultat al prelucrării datelor, informaţiile se constituie într-un flux informaţional bancar
care se desfăşoară atât între bancă şi agenţii, filiale, sucursale, centrală cât şi între bancă şi
titularii de conturi.
Există informaţii reprezentate prin documente care fie reflectă rezultate finale, definitive,
fie prezintă informaţii necesare prelucrării pentru obţinerea altor informaţii (informaţii elementare,
informaţii complexe).
Informaţiile elementare se caracterizează prin aceea că precizează aspectul direct
măsurabil cum ar fi:
• numerarul încasat sau plăţi;
• cecurile de călătorie achitate etc.
Informaţiile complexe sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare. În acest fel
putem exemplifica informaţiile referitoare la:
creditele acordate;
execuţia de casă a bugetului satului;
activitatea de decontări.
Sistemul informaţional bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul
decizional şi cel operativ, având la bază un mecanism de feed-back.
Este structurat pe două trepte:
1. subsistemul informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate întregului
organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice,
inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii, manageri, legături informaţionale directe şi
indirecte);
2. subsistemul informaţional informatizat - transferul automat al datelor prin intermediul
sistemelor electronice de calcul şi comunicaţie.
În vederea organizării activităţii de prelucrare electronică a datelor la nivelul unităţilor
bancare operative se impun următoarele măsuri:
pregătirea bazei de date (identificarea şi înscrierea atât a conturilor analitice la soldul zilei,
a conturilor analitice la care se calculează dobânzi, cu soldurile cumulate);
codificarea tuturor conturilor şi stabilirea cifrei de control;
organizarea circuitului documentelor bancare.
Gestionarea optimă a relaţiei cu clienţii şi eficientizarea activităţilor, evidenţa produselor
băncii utilizate de clienţii săi, s-a realizat prin implementarea soluţiei CRM Siveco România.
Soluţia CRM implementată la Raifffeisen Bank România facilitează o serie de activităţi
menite să contribuie la gestionarea eficientă a relaţiilor cu clienţii:
furnizarea unei imagini de ansamblu asupra clienţilor, din perspectiva vânzărilor şi
achiziţiilor,
gestionarea în profunzime a relaţiilor cu clienţii, contribuind astfel la consolidarea relaţiilor
de afaceri existente şi dezvoltarea de noi parteneriate de afaceri;
creşterea eficienţei echipei ;
definirea campaniilor de marketing şi vânzări;
acces rapid la toate datele privind clienţii;
acces rapid la oportunităţile de business development.
20
întocmeşte conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agenţii economici şi
persoanele fizice cu conturi deschise la bancă şi le predă Compartimentului Contabilitate
pentru verificare şi expediere beneficiarilor;
întocmeşte pe calculator, lunar sau ori de câte ori este nevoie, balanţa de verificare şi
actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate în vederea realizării Bugetului de
Venituri şi Cheltuieli al băncii;
în limita disponibilităţilor, execută prestaţii pe calculator, pentru agenţii economici şi
persoanele fizice, contra cost, în vederea utilizării integrale a capacităţii calculatoarelor
electronice de care dispune;
răspunde de executarea lucrărilor proprii pe xerox şi pentru persoanele fizice şi
juridice, contra cost, în acest scop organizând evidenţa lucrărilor executate pe beneficiari în
vederea recuperării cheltuielilor ocazionate de executarea lucrărilor xeroxate.
Ca atribuţii comune Compartimentului Contabilitate şi Compartimentului Informatic
putem menţiona:
asigură securitatea şi secretul operaţiunilor, documentelor întocmite de bancă, divulgarea
secretelor băncii sau a unor operaţiuni, fiind sancţionate potrivit prevederilor contractului
colectiv de muncă;
fac propuneri de raţionalizare şi simplificare a evidenţei operative şi iau măsuri pentru
realizarea lor.
Compartimentul Tezaur-Casierie
21
accesului şi a operaţiunilor, sistem care permite interfaţări cu alte aplicaţii sau instituţii. Sistemul
a adus o reorganizare a activităţii şi a procedurilor de lucru pe principii noi.
Sistemul informaţional ales de bancă este sistemul BASIS (sistem informatic prin satelit)
care urmăreşte:
- automatizarea operaţiunilor bancare;
- obţinerea unei priviri de ansamblu asupra indicatorilor băncii în orice moment al zilei de
activitate;
- corelarea diverselor compartimente bancare într-un flux informaţional coerent-continuu.
Sistemul informaţional bancar presupune o serie de avantaje care permit asigurarea
flexibilităţii şi economicităţii în activitatea bancară propriu-zisă. Printre principalele avantaje
putem enumera:
- existenţa unei baze centralizate care este receptată favorabil de clienţi prin posibilitatea de
a alege unitatea cea mai apropiată momentului tranzacţiei şi al efectuării tranzacţiilor de
oriunde s-ar afla în ţară, indiferent de locul unde are deschis contul;
- din cauza prelucrării on-line, clientul percepe o situaţie reală a disponibilităţilor în cont, o
utilizare eficientă a fondurilor proprii şi transferarea lor în timp real;
- înregistrările automate vor asigura clienţilor corectitudine şi consistenţă asupra contului,
administrarea eficientă a fondurilor proprii, plăţi automate ale facturilor şi ale altor obligaţii
faţă de terţi;
- pentru a asigura securitatea operaţiunilor, conturile clienţilor sunt protejate prin limitarea
accesului la acest sistem; există sisteme de securitate fizice şi logice;
- posibilitatea de dezvoltare care depinde de piaţa şi de modul cum avansează tehnologia;
- permite interfaţarea cu alte aplicaţii şi instituţii;
- impun un mod de lucru mai organizat, mai funcţional şi mai flexibil.
Componentele informatice ale sistemului BASIS sunt:
• Sistemul MIDAS – prelucrarea tranzacţiilor valutare şi interbancare la nivelul central şi
susţine trezoreria valutară, contabilitatea generală valutară, tranzacţiile interbancare în
lei prin BNR şi raportările către conducere, interfaţa cu sistemul SWIFT ST 200;
• Sistemul LEO – prelucrare a acreditivelor externe, de finanţare a comerţului, susţine
acreditivele şi garanţiile interne şi externe;
• Sistemul ICBS – componenta principală de con – banking şi realizează susţinerea
funcţionalităţii băncii centrale, client, produs, tranzacţii, contabilitate generală şi
rapoarte şi este format din următoarele subsisteme:
- Subsistemul de Securitate care oferă băncii un grad ridicat de control asupra
accesului angajaţilor la funcţionarea sistemului; la nivelul acestui subsistem se realizează
înrolarea utilizării ICBS şi stabilirea formei de parolare a sistemului;
-Subsistemul POD – de prelucrare a batch-urilor de tranzacţii şi are ca funcţie principală
corelarea automată şi gruparea, în timpul procesării de noapte, a informaţiilor de la toate
subsistemele; permite generarea în back-office a unor tranzacţii off-line în scopul
regularizării unor tranzacţii eronate sau al transmiterii tranzacţiilor către conturi de
contabilitate generală, precum şi prelucrarea pachetelor mari de documente;
-Subsistemul Contabilitate Generală – permite consultarea conturilor de contabilitate
generală definite în planul de conturi al băncii şi este total integrat cu funcţiile sistemului
ICBS, precum şi cu sistemul MIDAS;
22
-Subsistemul CIF – subsistem de gestionare fişier de informare clienţi; este sursa
centralizatoare a informaţiilor descriptive şi financiare despre client şi este folosit pentru a
urmări şi corela toate relaţiile clientului cu banca sau cu alţi clienţi ai băncii;
-Subsistemul Termen – permite gestionarea conturilor la termen ale clienţilor înrolaţi în
funcţiile subsistemului CIF, iar în cadrul lui se pot realiza activităţile de: adăugări de
conturi la termen, întreţinerea unor conturi deschise, modificarea informaţiilor iniţiale,
interogarea contului;
-Subsistemul Tranzacţii – gestionarea conturilor curente şi de economie, în cadrul
subsistemului, prin funcţiile specifice se pot realiza următoarele activităţi, pe lângă cele
tradiţionale: procesarea automată a operaţiunilor la nivel de cont, se pot ataşa linii de
credit la conturi care prin definiţia de produs permit calcularea dobânzii debitoare şi se pot
ataşa cecuri barate la conturi care permit acest instrument de plată;
-Subsistemul Credite – deschiderea şi administrarea unor conturi de împrumut pentru
clienţii înrolaţi în sistemul ICBS, prin funcţiile subsistemului CIF; în cadrul acestui
subsistem se pot realiza: adăugări de conturi de împrumut, întreţinerea de conturi deja
deschise, înregistrarea garanţiei; stabilirea la nivelul contului a graficului de rambursare şi
a opţiunilor de tragere, procesare a comisionului, interogarea contului.
23
Potrivit circularei, activităţile de compensare a plăţilor şi încasărilor interbancare, de
transfer de fonduri între Raiffeisen Bank şi alte bănci (inclusiv cele în regim special de decontare
şi cele în faliment), între Raiffeisen Bank şi Banca Naţională a României (numai pentru plăţile şi
încasările administrative ale băncii centrale), între bănci şi casele de compensaţii interbancare
şi/sau titularii conturilor de decontare autorizaţi de BNR, precum şi de decontare a acestora, în
numele şi pe contul BNR, se vor efectua de centrala şi sucursalele TransFond.
Durata operaţiunii
Transferul sumelor are loc în aceeaşi zi cu efectuarea operaţiunii. Primirea sumei de către
banca beneficiarului se face în următoarea zi bancară. Excepţie de la această regulă o fac
sumele transferate către trezoreria statului, caz în care primirea sumelor de către Trezorerie se
face în termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plată pe hârtie pentru
Trezorerie).
Procedura
Transferurile se ordonează de către titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completării
unui ordin de plată care conţine datele de identificare a plătitorului şi pe cele a beneficiarului plăţii
(pentru persoane fizice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancară; pentru persoane
juridice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancară), suma de plată şi ce reprezintă plata.
Ordinele de plată depuse la bancă intră în compensare la TransFond. În categoria plăţilor mari
se înscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar plăţile mici sub această valoare.
Avantaje
Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare,
siguranţa tranzacţiilor şi pregătirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european.
Comisioanele au scăzut pentru plăţile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operaţiune,
iar pentru plăţile de mică valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, plăţilede mare
valoare sunt efectuate în timp real, cele de mică valoare într-un interval de la câteva minute la
câteva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea să profite de eventualele sale
slăbiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela că sistemul este compatibil pentru
interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeană.
Experienţa extinsă şi sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank să
satisfacă atât cerinţele generale ale mediului de afaceri din România, cât şi pe cele specifice
companiei.
Raiffeisen International a recunoscut că unul dintre atuurile Raiffeisen Bank România este
sistemul informatic. Şi în acest moment, Raiffeisen păstrează avantajul unui sistem competitiv şi
on-line.
Sunt bănci în România de talie mică sau medie pentru care e foarte simplu să aibă
sisteme on-line, dar la bănci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructură şi
de bani.
Prin utilizatori on-line se înţelege că tranzacţiile clienţilor să fie înregistrate central, în timp
real, din toate punctele ţării şi informaţiile să fie vizibile pe toate canalele de distribuţie. De
exemplu, în acest moment, Raiffeisen realizează on-line decontări între clienţii proprii. Prin
Transfond se extinde acest sistem şi în relaţia cu alte bănci, ceea ce înseamnă automat un mare
beneficiu pentru bancă şi pentru clienţii săi.
24
CAPITOLUL 3. CONTURILE BANCARE
Contul curent: este un cont bifuncţional, putând avea fie solduri creditoare, când sumele
respective pot fi retrase de către titularii de conturi in orice moment fără preaviz, fie solduri
debitoare în situaţii accidentale, neautorizate(overdraft)11. Conturile curente se creditează cu
sumele înacasate de client de la diverşi debitori sau prin acordări de credite şi se debitează cu
plătile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.
Acest tip de credite funcţionează de regulă pe sold creditor. Există insă şi posibilitatea unui
descoperit de cont pe baza unui contract intre client şi banca. Există o serie de comisioane
practicate de către banca in legatură cu operaţiunile de casă (comision de mişcare, aferent
totalului coloanei de plăţi, comision de descoperire a contului).
Contul curent este un produs bancar cu ajutorul căruia se pot administra banii mai uşor şi mai
eficient. Prin intermediul contului curent, se pot deopotriva efectua plăţi, încasări, transferuri
bancare, dar se şi pot păstra bani, acumuland astfel dobandă. Contul curent poate fi deschis in
lei, USD, EURO, GBP, sau altă valută, in funcţie de banii disponibili.
Contul de depozit
Contul de depozit este menit să asigure fructificarea unor sume bănesti disponibile pe un
termen cât mai îndelungat.
-TURCU, Ion, Operatiuni si contracte bancare. Tratat de drept bancar.Ed. Lumina Lex,
11
26
Pentru deschiderea unui asemenea cont, este necesară existenţa unui plafon minim. O altă
caracteristică este aceea că, pe baza contului de depozit, băncile pot acorda imprumuturi pana la
80% din valoarea depozitului.
Aceste conturi se mai numesc conturi cu preaviz deoarece banca solicită clientului notificarea
unei retrageri înainte de termen cu 7 zile.
Contul de card
Acest cont este deschis prin contractul de card şi în anumite situaţii (carduri de credit sau
carduri cu overdraft) ofera posibilitatea obţinerii unei descoperiri de cont de la nivelul unui venit
mediu lunar până la 5-6 venituri lunare.
Contul de împrumut
În România, acest tip de cont este utilizat cu preponderenţa de către persoanele juridice; în
cadrul contului sunt evidenţiate sumele primate sub formă de credite de către titulari. Prin acest
credit, se face calculul dobânzii lunare, aceasta fiind preluată direct din contul clientului.
Deschiderea unui cont bancar reprezintă contactul iniţial între bancă, ca prestator de
servicii specifice, şi clientul persoană fizică ori juridică, în calitate de beneficiar al acestor servicii.
Persoanele fizice
În cazul băncii analizate, acesta poate deschide conturi curente şi de depozit în lei şi/sau
valută la cererea expresă a clienţilor. Conturile se deschid de către unităţile operative (sucursale,
agenţii, reprezentanţe), în conformitate cu normele elaborate de bancă în acest scop, prin
completarea formularelor standard ale băncii.
Titularul contulului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de a efectua
operaţiuni în cont. De sumele aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în evidenţa
băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:
- Titularul contului;
- Persoanele împuternicite de către titular, numai pe timpul vieţii titularului;
- Moştenitorii titularului, care dovedesc cu certificatul de moştenitor sau cu hotărâre
judecătoreasca această calitate.
Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să
dobândescă şi specimenele de semnături cerute pentru un cont. acest lucru se realizează printr-
un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de
semnături ale acestora.
Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei persoane, dar, în general,
deţinătorul poate mandata maximum două personae care să aibă drept de semnătură pentru
acel cont.
27
Persoane juridice
Semnarea convenţiei are unele consecinţe practice în raportul între părţi după cum
urmează:
- ambele părţi acceptă condiţiile de functionare ale contului;
- bancherul se obligă să efectueze unele servicii în favoarea clientului;
- titularul de cont capătă calitatea de client al băncii şi beneficiază de servicii potrivit
prevederilor contractuale.
Deschiderea contului presupune verificarea şi acceptarea prealabilă a clientului de
către bancă şi aceasta este îndreptăţită să se informeze asupra unor elemente principale
privind:
• persoana solicitantului – banca verifică identitatea persoanei potrivit documentelor
originale de identitate, adresa declarată. Formula cea mai sigură şi elegantă de verificare
a adresei este trimiterea unei scrisori recomandate către client. Daca nu se returnează
scrisoarea cu menţiuni din partea poştei, se consideră că adresa este ireală;
• capacitatea şi puterea executării drepturilor civile ca titular de cont;
• activitatea anterioară;
• onorabilitatea şi solvabilitatea solicitantului de cont.
Banca analizată efectuează prin contul curent numai operaţiile legale, dispuse de client
şi numai în limita disponibilului aflat in cont, cu respectarea strictă a legislaţiei, a regulilor şi
uzanţelor bancare interne şi internaţionale.
28
Operaţiunile efectuate în contul curent au regim de secret bancar şi nu pot fi divulgate
decât cu acordul titularului de cont sau cu aprobarea Comitetului de Direcţie al băncii în
conformitate cu prevederile legale aplicabile in domeniul bancar.
Transferurile intrabancare între unităţile băncii se efectuează în aceeaşi zi, în limita
disponibilului din cont, cu condiţia prezentării de către client a ordinelor de plată la ghişeu în
timpul programului de lucru afişat de sucursale. Banca se angajează să verifice documentele
depuse la ghişeu şi, în cazuri de omisiuni sau eventuale instrucţiuni greşite solicită clientului
corectarea acestora, în caz contrar banca nu va executa ordinele primite.
Banca poate efectua plăţi din contul curent fără acordul clientului, numai pe bază de
hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau în baza unui titlu executoriu prevăzut de lege. Se
exceptează stornările operaţiunilor efectuate eronat, precum şi plăţile scadente pentru
angajamente deja asumate de clienţi, cu acoperire din contul curent. De asemenea, banca poate
face plăţi fără acordul clientului din conturile de blocaj în lei sau valută, pentru achitarea
scadenţelor venite la plată, blocaje constituite în prealabil cu acordul clientului. Din acestă
categorie fac parte plăţile în cadrul utilizării acreditivelor de import cu plata la vedere şi la termen,
executările de garanţii bancare, executările de garanţii depozite colaterale în cazul nerambursării
creditului şi a dobânzilor aferente, orice plată pe bază de efecte de comerţ acceptate de clint sau
avalizate de bancă.
În funcţie de tipul contului “instrument”, operaţiunile desfăşurate prin acestea sunt:
Operaţiunile derulate prin conturile curente în lei, ale căror titulari sunt persoanele fizice,
sunt următoarele:
• Virarea salariului în contul curent;
• Plata facturilor la utilităţi;
• Retragerea de numerar;
• Alimentarea contului.
• Operaţiuni valutare curente, care cuprind:
Operaţiuni exprimate în valută legate de plăţi/încasări legate de impozite şi taxe –
cu excepţia taxelor succesorale -, onorare, comisioane, amenzi, plăţi, pensii, într-un sistem public
sau privat, câştiguri din jocuri de noroc, cheltuieli cu întreţinerea proprietăţilor din străinătate,
cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicaţii, participare la
organizaţii, cluburi;
Cheltuieli care nu sunt de natura operaţiunilor valutare curente şi de capital făcute
de rezidenţi deplasaţi în străinătate cu scop educaţional sau religios, de recreare, vacanţă, sport,
vizite la rude sau la prieteni.
Pe baza operaţiunilor desfăşurate, se poate emite un extras de cont, lunar sau la
cererea titularului, în care este evidenţiat soldul creditor al contului. Banca va reţine sumele
aferente comisioanelor, spezelor rezultate în urma efectuării operaţiunilor prin conturile clienţilor
săi
29
• Încasări/plăţi către furnizori, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de
judecată;
• Cheltuieli cu abonamente, cheltuieli guvernamentale, cheltuieli cu leasing
operaţional, asistenţă tehnică;
• Plăţi legate de judecată.
• Operaţiuni valutare curente, care cuprind:
Tranzacţii de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii şi alte asemenea tranzacţii
care presupun o contraprestaţie imediată, inclusiv operaţiunile efectuate în scopul acoperirii
riscurilor rezultate din tranzacţiile de comerţ internaţional;
Repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende, dobânzi, chirii provenind din
operaţiuni curente şi de capital.
Raiifeisen Bank România oferă următoarele servicii ataşate conturilor curente ale
persoanelor fizice:
12
Incluzând roaming.
30
3. Raiffeisen Direct: reprezintă operaţiuni bancare efectuate direct prin telefon, printr-un
simplu apel telefonic. Operaţiunile care se pot efectua prin intermediul acestui serviciu diferă
în funcţie de natura utilizatorilor:
• Pentru clienţii Raiffeisen Direct:
-Aflarea informaţiilor despre conturile şi despre oferta băncii;
-Ordonare de plăţi intra sau interbancare în lei către conturile proprii sau ale altor
titulari/furnizori;
-Constituire sau lichidare depozite;
-Solicitare emitere de carduri de debit;
-Efectuare schimburi valutare între conturile proprii (valabil doar pentru rezidenţi).
•Pentru utilizatorii care nu sunt clienţi Raiffeisen Direct (nu au semnat contractul pentru acest
serviciu) sau nu sunt clienţi ai băncii, pot să afle toate informaţiile care îi interesează despre:
- Situaţia contului lor de card Raiffeisen Bank (doar în prima situaţie);
- Produsele şi serviciile băncii;
- Reţeaua de unităţi/bancomate Raiffeisen Bank;
- Cursul valutar.
Raiffeisen Direct oferă utilizatorilor săi economie de timp, disponibilitate şi costuri
minime, nefiind percepute taxe sau comisioane în plus faţă de cele percepute la unităţile
bancare.
4. Plăţi Directe Furnizori: reprezintă un transfer bancar automat prin care Raiffeisen Bank
intermediază plăţile clienţilor către furnizorii de utilităţi (telefonie fixă sau mobilă, energie
electrică, gaze, apă, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurări, pe baza acordurilor
existente între aceştia şi bancă, respectiv între furnizor şi bancă. Astfel clienţii mandatează
banca să efectueze automat plăţi din contul lor curent către furnizorii agreaţi de către bancă, plăţi
corespunzătoare facturilor emise de furnizor pe numele acestora. Clienţii vor continua să
primească acasă facturile, poliţele de asigurare, iar la termenul de scadenţă, banca va transfera
din contul curent în cel al furnizorului sumele aferente facturilor, poliţelor de asigurare etc. clienţii
doar trebuie să se asiguri că au în cont sumele respective.
Serviciul Plăţi Directe Furnizori este un serviciu bancar modern, cu ajutorul căruia se pot
plăti facturile fără deplasarea la sediul băncii sau al furnizorului de utilităţi.
6.Sweep: acest serviciu oferă posibilitatea de a transfera automat sumele care depăşesc un
nivel prestabilit în alt cont indicat de către client. Tot ce depăşeste acest prag prestabilit, va trece
automat intr-un depozit. Se obţine astfel un mai bun management al fondurilor, la un cost redus.
7.SmartTel: prin acest serviciu, informaţiile despre cont sunt disponibile 24 de ore din 24, 7
zile pe saptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
Operaţiunile ce se pot efectua prin acest serviciu sunt:
• Obţinerea de informaţii despre cont (curent, de credit sau de depozit): lista ultimelor 5
tranzacţii efectuate pe un anumit cont (tranzacţii de debit şi credit); lista ultimelor 5 operaţiuni
de creditare, respectiv de debitare;
• Cursul valutar al băncii/ BNR din data curentă. Se poate solicita şi un curs valutar dintr-o
dată anterioară, dar nu mai veche de un an de la data solicitării informaţiei de curs valutar;
31
• Interogare a ratelor de credit (poate fi utilizată doar în cazul conturilor de credit).
• Securitatea datelor privind operaţiunile efectuate.
Raiffeisen Bank România oferă persoanelor juridice o gama de servicii speciale similare
celor oferite persoanelor fizice, adaptate activităților acestora:
• Raiffeisen Direct;
• myBanking Vodafone,
• myBanking Orange;
• Cash Management;
• Carduri;
Conturile de depozit se pot constitui în lei şi în valută pentru persoane fizice şi juridice.
Aceste conturi pot fi: depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă, depozite cu plata dobânzii
lunar, depozite în valută şi depozite la vedere.
Operaţiunile care se pot efectua în conturile de depozit la termen sunt:
• Constituirea depozitului la termen în numerar şi prin virament, la orice unitate bancară,
de către titularul de cont;
• Lichidarea depozitului la termen în numerar, la unitatea bancară la care contul este
deschis sau la oricare dintre filiale sau sucursale;
• Eliberarea extraselor de cont, care cuprind evidenţa tuturor operaţiunilor efectuate în
contul de depozit la termen.
Dobânzile aferente acestui cont se virează într-un cont curent deschis automat pe
numele clientului sau în contul de depozit, în cazul capitalizării dobânzii.
32
Acreditivul documentar este o aplicaţie în contul ordonatorului, care implică acceptarea,
negocierea şi plata13.
Pentru deschiderea unui acreditiv, este necesară completarea unei cereri de deschidere,
care va cuprinde elemente ce se vor găsi şi în contractul economic sau factură. După încheierea
contractului banca va bloca fondurile într-un cont colateral, apoi alocă o referinţă în registrul de
evidenţă, special întocmit, după care realizează acreditivul în trei exemplare.
Conturi aferente cecurilor : în baza depozitelor deţinute, clientul băncii poate cere
eliberarea unui carnet de cecuri. Astfel, banca realizează o primă operaţiune numită certificarea
cecului. După ce este verificat la Centrala Incidentelor de Plăţi, pentru a vedea dacă clientul are
sau nu interdicţie bancară, şi după ce în prealabil a trecut prin etapele de eliberare a cecurilor,
acestuia i se eliberează carnetul care va fi plătit în numerar sau prin reţinerea sumei respective
din contul al cărui titular este.
Clientul poate efectua operaţiuni prin care îşi plăteşte furnizorii sau retrage numerar din
conturile sale. Operaţiunile efectuate de bancă în cazul remiterii unui cec, spre a fi încasată sau
virată suma înscrisă din contul trăgătorului în contul beneficiarului sunt: recepţia, autentificarea,
acceptul, refuzul, plata.
Conturi aferente provizioanelor bancare : plăţile din depozitul colateral se vor face pe
bază de dispoziţii emise, în cursul procedurii de reorganizare, de către judecătorul sindic
administrator, pe baza deciziei emise de către acesta, iar în cursul falimentului, numai de către
persoana desemnată pe baza deciziei.
Pentru sumele înregistrate în acest depozit colateral banca acordă dobândă aferentă
disponibilităţilor la vedere. Dobânda se calculează şi se înregistrează în ultima zi lucrătoare a
lunii în contul de datorii ataşate.
Conturi aferente cardurilor bancare: cardurile reprezintă căi de acces la disponibilul din
conturile ataşate sau linii de credit putând fi utilizate pentru tranzacţii comerciale şi eliberare de
numerar atât pe teritoriul României cât şi în exterior. Operaţiunile dispuse prin intermediul
cardului se efectuează numai în limita disponibilului din contul de card, cu respectarea regulilor
bancare interne şi internaţionale.
Banca oferă facilităţi suplimentare posesorilor de card în funcţie de tipul de card deţinut.
Operaţiuni efectuate cu ajutorul cardului:
• Plata facturilor de telefonie mobilă;
• Virarea dobânzilor direct în conturile cardurilor pentru conturile în lei cu plata lunară a
dobânzii;
• Plata facturilor de utilităţi;
• Transferuri de bani din contul de card în orice conturi deschise la bancă;
• Accesul la o linie de credit, în baza depozitelor depuse în orice ţară pentru cardurile de
credit;
• Plata salariilor angajaţilor societăţilor comerciale.
Cardurile bancare se împart în carduri de credit si carduri de debit.
Operaţiunile vor avea ca efect diminuarea disponibilului, la debitor si creşterea
disponibilului la creditor.
Contul titularului poate reprezenta un instrument de garantare pentru bancă. Contul cu
sold creditor al unui titular poate reprezenta, prin soldul său, garanţia pentru credite acordate şi
exprimate în alte conturi cu soldul debitor.
COCRIS ,Vasile ,TURLIUC ,Vasile ,BOARIU ,Angela, Dan,Chirlesan, Valeriu, Dornescu, Ovidiu,
13
Stoica, Moneda si credit, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2007, p.235
33
3.5 Alte operaţiuni de casă
•Will Call Money Transfer: transferuri între persoane fizice. Permite clienţilor să trimită şi să
primească bani, prin intermediul oricărui agent Western Union, oriunde în lume, în câteva
minute;
•Quick Pay este cel mai rapid, sigur şi demn de încredere mijloc de plată folosit pentru ca o
companie să primească sume de bani transmise de clienţii săi din întreaga lume. Aceste
fonduri primite de persoanele juridice străine, înregistrate în sistemul Western Union, vor fi
direct depozitate în contul bancar al acestora;
•Quick Cash: serviciu ce oferă o modalitate sigură şi rapidă pentru o companie de a trimite
fonduri, prin intermediul reţelei Western Union, clienţilor săi sau salariaţilor oriunde în lume.
Raiffeisen Bank mai oferă şi servicii de plată in numerar, la casieriile băncii, a facturilor
către furnizorii de utilităţi, precum şi operaţii de schimb valutar.
Conturile pot fi închise la 31 decembrie, dacă la deschidere nu s-a stabilit astfel, în cazul
decesului titularului de cont sau în cazul în care în termen de 30 de zile de la deschidere nu s-au
primit sau depus anumite sume, din oficiu, la cererea scrisă a titularului, sau dacă persoana
respectivă nu mai doreşte să efectuezi operaţiuni cu banca respectivă.
Închiderea unui cont bancar se poate dispune de către client voluntar sau poate interveni
atunci când modul în care este folosit acel cont devine nesatisfăcător din punct de vedere al
băncii.
Diferitele tipuri de conturi se închid astfel:
35
Contul de credit se închide la termenul prevăzut în contractul de de credite prin
debitarea contului de disponibilităţi băneşti. În cazul lipsei de disponibilitaţi, contul de credite
curente se închide la scadenţă prin debitarea contului de credite restante, care se închide la
rambursarea efectivă a creditelor restante. Contul de credite restant poate fi închis şi înainte de
termenul final stabilit pentru rambursarea creditului.
Contul curent pentru persoanele juridice se închide la solicitarea clientului prin
completarea unei cereri de închidere de cont sau din iniţiativa băncii.
Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit
prin contractul de depozit, la cererea titularului.
Conturile cu destinaţe specială se închid de către bancă la expirarea termenului de
valabilitate sau la data încetării funcţiunii pentru care s-au deschis.
Conturile în valută se închid în următoarele cazuri:
• la cererea scrisă a titularului de cont;
• în caz de deces al titularului de cont;
• din oficiu după expirarea termenului de 6 luni, când soldul contului în valută scade
sub 25$ sau echivalentul acestuia.
Depozitul CONT ACCES PLUS pentru persoane fizice: Termenul de constituire a contului
este nelimitat. Îmbină flexibilitatea unui cont curent cu avantajele unui depozit.Alimentarea
acestui cont se poate face prin depuneri de numerar sau prin transferuri de sume
planificate/automate sau ocazionale din alte conturi. Sunt permise doar transferuri din Contul
Acces Plus către alte conturi ale titularului sau ale unei terţe persoane, deschise la Raiffeisen
Bank. Banca stabileşte un sold minim de deschidere a contului de 400 RON,deoarece acestea
sunt create doar în lei.Rata dobânzii este fluctuantă şi este diferenţiată pe tranşe valorice. Dacă
soldul trece în altă tranşă valorică, rata dobânzii se aplică pentru întregul sold, pentru perioada în
care soldul s-a încadrat în tranşa valorică respectivă. Dobânda se calculează pentru luna şi anul
calendaristic şi se va plăti lunar, capitalizându-se în contul constituit. Acest depozit permite
depuneri ulterioare precum şi retrageri până într-o anumită limită de 50 RON sub care nu se va
face decţt o retragere totală şi lichidarea contului.
Depozit cont Eveniment15 pentru persoane fizice: Termenul de constituire a depozitului se
stabileşte de către titular la data încheierii contractului, putând fi orice număr de zile cuprins între
91 şi 365 de zile calendaristice. Rata anuală a dobânzii este variabilă, putând fi modificată
oricând de bancă în funcţie de evoluţia ratelor de dobândă pe piaţa financiar-bancară. Suma
minimă de deschidere a acestui tip de depozit este de 50RON. Dobânda se calculează pe luna
calendaristică şi anul de 365 de zile. Dobânda se calculează la soldul zilnic şi se capitalizează
lunar în contul Eveniment.depozitul este fără reînnoire astfel încât la data scadenţei el trebuie
lichidat. Clienţii au posibilitatea de a face noi depuneri în cont în valoare minimă de 10 RON/
depunere cu până la 30 de zile înainte de ziua scadenţei. Există posibilitatea de a se opta pentru
tansferuri automate, la date fixe, din alt cont curent în lei deschis la Raiffeisen Bank către contul
Eveniment. În cazul în care se solicită retrageri înainte de scadenţă, nu se primeşte dobândă.
Depozitul Contul Bonus acesta este costituit pentru a asigura clienţilor săi persoane fizice
un maximum de profit, deoarece ofera un plus de dobândă de 2% pentru fiecare a treia lună de
existenţă a depozitului. Rata dobânzii este stabilită în funcţie de mărimea depozitului. De
exemplu pentru depozite mai mari de 4000 RON, rata dobânzii este mai mare cu un punct
14
Vasile, Cocriş, Dan, Chirleşan, Economie bancară, Ed.Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007, p.289
15
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
37
procentual. Dobânda se poate plăti direct în contul curent sau de card al titularului sau al unei
alte persoane. Pentru depozitul de o lună rata dobânzii este fixă. În cazul în care are loc
retragerea sumelor înainte de scadenţă, clientului i se va plăti dobânda la vedere. Acest deposit
prevede şi următoarele comosioane: comision de retragere 0,50%, minim 0,5 RON şi un
comision de întretinere cont curent - 0.2 USD /luna sau echivalentul în lei. Un avantaj al acestui
tip de depozit este că se reînnoieşte automat la scadenţă. Suma minimă pentru deschiderea
contului este de 100 RON.
Depozit la termen clasice pentru persoane fizice:clientul are posibilitatea de aşi alege
depozitul care i se potriveşte, în lei sau în valută, cu sau fără capitalizarea dobânzii, pe termenul
dorit16. Nu sunt permise depuneri ulterioare. Are loc reînnoirea automată a depozitului la sfârşitul
perioadei. Se poate deschide în Lei,EUR sau USD pe perioade stabile de 1, 3, 6, 9,12 luni. Rata
dobânzii pentru depozitele în valută sunt fixe, însă pentru depozitele în lei clientul are
posibilitatea de a opta între rate fixe şi rate variabile. Clientul poate opta între depozite cu
capitalizarea dobânzii (în EUR sau USD) şi depozite cu încasarea dobânzii în contul curent (în
lei, EUR sau USD).
Depozit negociabil la termen pentru persoane fizice şi juridice: cu o perioadă ce variază
de la o zi până la 365 zile, iar suma minimă necesară pentru negociere este de 50.000 EUR sau
echivalentul în RON sau USD. Banca deschide fiecărui client un cont curent, care va colecta
toate sumele din dobânzi şi unde va fi virat şi capitalul depozitului la scadenţă. Dobânda se
calculează pentru un număr de zile efective ale lunii în raport cu un an de 360 zile. În cazul
lichidării depozitului înainte de expirarea termenului pentru care a fost constituit, se va acorda
dobânda la vedere practicată de bancă la momentul lichidării, astfel banca va recupera din
depozit eventualele diferenţe de dobândă plătite în plus. Asupra sumelor aflate în contul curent
au drept să dispună titularul contului şi împuterniciţii desemnaţi de acesta.
Depozitele structurate: Raiffeisen Bank este prima bancă din România care oferă astfel de
depozite, ca o alternativă la soluţiile clasice de investire. O soluţie inovativă sunt depozitele
structurate Diamond. Ele reprezintă o combinaţie între depozitele standard şi opţiunile pe cursul
de schimb valutar.
Depozitele overnight automat: oferă clienţilor persoane fizice şi juridice posibilitatea
obţinerii unor nivele superioare de dobândă faţă de dobânda de cont curent. Părţile implicate
acestui produs sunt pe de o parte bănca Raffeisen, prin unităţile sale, iar pe de altă parte clienţii
persoane fizice şi juridice care formează clientela nebancară.
Avantajele depozitelor Raiffeisen Bank: Clientul are accesul la cont indiferent unde este
deschis depozitul. Raiffeisen Direct este un serviciu prin care cu un simplu apel telefonic gratuit
la Raiffeisen Direct, clientul poate deschide şi închide depozite la termen şi poate obţine
informaţii despre conturile sale. Prin intermediul myBanking-ului: clientul poate afla informaţii
privind contul său. Serviciul myBanking este accesibil oriunde există acoperire Vodafone, inclusiv
în roaming. SmartTel: serviciul oferă acces clientului 24 de ore din 24 la orice informaţie despre
contul său, prin intermediul telefonului mobil. Indiferent de reţeaua de telefonie mobilă, poate
primi sub forma unor mesaje SMS informaţiile financiare care îl interesează (sold, lista ultimelor 5
tranzacţii, etc).
Toate deciziile privind plasamentele au la bază următoarele principii: respectarea
legalităţii, siguranţa plasamentelor, asiguratea lichidităţii si profitabilitatea.
În vederea fructificării tuturor fondurilor de care banca dispune, aceasta poate face
plasamente la alte bănci, iar rata dobâzii pe această piaţă este determinată de cererea şi oferta
de bani. Plasamentele pe această piaţă prezintă risc. În perioada de recesiune şi instabilitate
16
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
38
economică, atunci când cererea de credite este scăzută, băncile dispun de fonduri pe care le
plasează în titluri financiare.
În perioadele de boom economic, când cererea de credite este mare, băncile pot fi forţate
să-şi vândă o parte din titlurile financiare achiziţionate pentru a face faţă cererii de credite.
Titlurile financiare şi plasamentele pe piaţa interbancară joacă un rol important. Acestea
permit băncii să utilizeze toate sumele de care dispune la un moment dat, pot ajuta banca cu
resurse lichide care se potrivesc nevoilor de lichiditate, contribuie la diversificarea portofoliului de
plasamente şi deci la protejarea băncii împotriva riscurilor financiare.
Prin realizarea de plasamente în titluri financiare bacare, banca urmăreşte următoarele
obiective:
• obţinerea unui venit sub diferite forme, dividente, cupoane,
• realizarea unui portofoliu de plasamente financiare de calitate,
• utilizarea completă a resurelor,
• asigurarea lichiditaţii prin corelarea scadenţelor titlurilor cu nevoile de lichiditate ale băncii.
Grupul Raiffeisen Bank a intrat într-un număr de tranzacţii bancare din ţară şi străinătate prin
tranzacţii care s-au desfăşurat în termeni comerciali şi la ratele pieţei, constând în plasamente la
bănci, credite şi avansuri către bănci şi conturi curente, cărora li s-au adăugat creanţe ce au
condus la datorii la vedere şi depozite la termen. Trebuie menţionat că investiţiile de capital al
grupului Raiffeisen sunt raportate la valoarea justă, determinată pe baza preţurilor de piaţă de la
data bilanţului, fără deducerea cheltuielilor de tranzacţionare, iar investiţiile de capital care nu
sunt cotate la bursă sunt prezentate la costul de achiziţie reevaluat, deoarece conducerea
Grupului nu consideră că valoarea justă a acestor investiţii înregistrate la cost este diferită în
mod semnificativ faţă de valoarea contabilă.
Produse de asigurări
În colaborare cu AIG Life Asigurări România S.A., Raiffeisen Bank “vinde” un produs de
asigurare. Programul propune o asigurare de viaţă tuturor celor care au conturi curente în lei
deschise la Raiffeisen Bank. Aceasta acoperă decesul şi invaliditatea totală sau permanentă din
accident, 24/24 ore, oriunde în lume. Programul Asigurarea ta în caz de accident oferă protecţie
împotriva accidentelor cu consecinţe grave: în caz de pierdere şi de invaliditate totală
permanentă. Acoperirile pentru pierderile menţionate vor fi în conformitate cu termenii, condiţiile
şi excluderile poliţei de asigurare de grup nr. 2004/3 încheiată de Raiffeisen Bank S.A. şi AIG Life
Asigurări România S.A. Pentru cei ce optează la acest program vor beneficia de o gratuitate de
2 luni,dupa terminarea celor 2 luni titularul va plati echivalentul în lei a valoarii primei lunare de 1
euro. Beneficiile pentru Asigurarea de Accident este de 6000 euro. Plata primei de asigurare se
face lunar, anticipat, cu excepţia primelor două luni de asigurare gratuită, la data scadenţei, la
cursul de schimb RON/EUR. Plata despăgubirii de către Societatea de Asigurări se face în RON,
la cursul de schimb RON/EURO în cazul în care riscul asigurat se produce după expirarea celor
2 luni de asigurare gratuită.
Pentru a putea beneficia de asigurare, solicitatorul trebuie să fie titular al unui cont curent
în lei şi să aibă vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Se poate renunşa oricând la asigurare fără a
justifica acest lucru, iar primele plătite până în acel moment nu vor fi returnate.(Anexa nr.3)
39
Fondurile Deschise de Investiţii reprezintă modalităţi de plasare a resurselor financiare
disponibile, foarte populare în ţările dezvoltate şi care au dobândit o importantă din ce în ce mai
mare şi în ţările Europei Centrale şi de Est. Sunt organisme care colectează bani de la investitori
şi investesc în diferite tipuri de instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, depozite, certificate de
trezorerie) după reguli care sunt stabilite în strânsă legătură cu obiectivele fondului.
După obiectivele fondului, acestea se clasifică în:
• Fonduri monetare: investesc în instrumente de piaţă monetară (certificate de depozit, titluri
de trezorerie, depozite bancare).
• Fonduri de obligaţiuni: investesc în instrumente cu venit fix (titluri de stat, corporatiste,
municipale, etc.) cu scadenţă de cel puţin pe 1 an. Principala sursă de creştere a activelor
fondului este dobanda.
• Fonduri de acţiuni: investesc preponderent în acţiuni cotate pe o piaţă reglementată.
Principala sursa de creştere a activului fondului este aprecierea valorii acţiunilor deţinute de
fond.
• Fonduri mixte/echilibrate: investesc într-un mix de acţiuni şi instrumente de piaţă monetară
(certificate de depozit, titluri de trezorerie, depozite bancare).
Raiffeisen Asset Management reprezintă subsidiara grupului Raiffeisen în România ce
are ca obiect de activitate administrarea investiţiilor.
Totodată este parte a unui grup financiar integrat si se bazează atât pe pregătirea
specialiştilor lor în domeniu, cât si pe expertiza Raiffeisen Capital Management (RCM), centrul
de competenţă al grupului în domeniul administrarii investiţiilor.
Această organizaţie oferă clienţilor săi o alternativă viabilă de plasare a disponibilităţilor
financiare şi administrarea profesionistă a fondurilor. Pune la dispoziţia clienţilor o gamă largă de
produse pentru a satisface diferitele opţiuni ale investiţiilor pentru randament şi risc.
Obiectivul lor este de a avea un aport substanţial la dezvoltarea industriei fondurilor
deschise de investiţii în România şi asumarea unui rol activ în asigurarea unor standarde înalte
de profesionalism în acest domeniu şi actualizează în permanenţă gama de produse şi servicii
pentru a răspunde aşteptărilor şi solicitărilor investitorilor.
Echipa acestei organizaţii este una de excepţie prin abilităţile personale şi performanţele
profesionale şi este formată din persoane cu iniţiative înclinate spre dezvoltarea continuă a
competenţelor şi se identifică cu compania.
Raiffeisen Asset Management, compania de administrare a investiţiilor a Grupului
Raiffeisen în România a fost înfiinţată în decembrie 2005 şi a lansat în prima parte a anului 2006
două fonduri de investiţii - Raiffeisen Benefit si Raiffeisen Prosper.
Va fi orientat preponderent spre investiţii în acţiuni, într-o proporţie de maxim 90%, celelalte
active fiind reprezentate de instrumente financiare cu venit fix. Obiectivul acestui fond este
creşterea capitalului pe termen mediu şi lung. Raiffeisen Prosper se adreseaza clienţilor care
doresc să beneficieze de avantajele investiţiilor pe pieţele de capital ale României şi ale altor ţări
având o creştere economica susţinuta.
Având în vedere obiectivul de creştere a capitalului pe termen mediu şi lung al Fondului şi
faptul că pe termen scurt factorii conjuncturali pot influenţa valoarea activelor şi deci valoarea
unităţii de fond, se recomandă ca durata investiţiei să fie de cel putin 5 ani. Cu toate acestea,
unităţile de fond pot fi răscumpărate în orice moment. Pe masură ce piaţa locală a obligaţiunilor
va oferi o gama mai largă de instrumente cu maturităţi mai mari, durata recomandată de
investiţie va creşte în consecinţă.
Sistemul informatic: societatea de administrare a Fondului foloseşte un sistem informatic
capabil să monitorizeze limitele de investiţii în timp real, precum şi prin simularea modificării
40
structurii portofoliului ca urmare a efectuării unor tranzacţii. Utilizarea sistemului informatic
permite totodată reducerea la minim a riscului operaţional. Cu ajutorul sistemului se verifică în
permanenţă corectitudinea datelor introduse şi conformitatea datelor primite cu cele trimise.
Categoriile de instrumente financiare în care Fondul investeşte sunt în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Principalele categorii de instrumente financiare în care se va investi17:
Acţiuni cotate, tranzacţionate pe pieţele reglementate;
Certificate de trezorerie;
Obligaţiuni – guvernamentale, corporatiste, municipale etc, pe diferite maturităţi;
Depozite bancare;
Titluri de participare ale fondurilor de investitii, inclusiv cele administrate de Raiffeisen
Kapitalanlage Gmbh Viena, care respectă caracteristicile prevăzute la art. 76 alin (1) lit. a si
b din Legea nr.297/2004 şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 101 alin (1) lit.d) din
Regulamentul nr.15/2004;
Instrumente financiare derivate: futures, forward, opţiuni, swap, etc. – atât pentru
realizarea obiectivelor de investiţii cât şi pentru acoperirea riscului poziţiilor existente;
Alte instrumente financiare, în condiţiile legii.
Este un fond orientat preponderent spre investiţii în obligaţiuni, dar se pot face investiţii şi în
acţiuni pâna la 30% din active, având ca obiectiv un randament relativ stabil combinat cu un
potenţial de creştere moderat. Fondul se adreseaza clienţilor preocupaţi de nivelul actual al
dobânzilor şi care preferă investiţiile cu grad de risc relativ scăzut.
Fondul are ca politică de investiţii plasarea resurselor preponderent în obligaţiuni de stat,
municipale, corporative. În vederea asigurării unei lichidităţi corespunzătoare, o parte din activele
fondului va fi investită în instrumente ale pieţei monetare.
17
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper-Prospect de emisiune.
41
Având în vedere obiectivul de creştere pe termen mediu şi lung al capitalului Fondului şi
faptul că pe termen scurt factorii conjuncturali pot influenţa valoarea activelor şi deci valarea
unităţii de fond, se recomandă ca durata investiţiei să fie de cel puţin 3 ani, deşi unităţile de fond
pot fi răscumpărate în orice moment. Pe masură ce piata obligaţiunilor în care fondul işi poate
investi resursele va oferi instrumente cu maturitaţi mai lungi, durata recomandata de investiţie va
creşte în consecinţă.
De regulă, fluctuaţia preţului titlurilor cu venit fix este mai redusă decât a altor instrumente
financiare pe termen mediu şi lung. Fiind un fond care investeşte preponderent în titluri cu venit
fix, principalele categorii de riscuri la care sunt expuse investiţiile în Fond sunt riscul de emitent si
riscul de piaţă.
Comisioane suportate de investitorii Fondului:
la subscrierea de unităţi de fond, nu se percepe comision de cumpărare.
investitorii Fondului care solicită răscumpărarea de unităţi de fond vor plăti următoarele
comisioane de răscumpărare:
2,5% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 91 de zile de la data achiziţiei;
1,5% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 365 de zile şi mai mare de 91 de zile de la data achiziţiei;
0 % dacă retragerea se realizează după mai mult de 365 zile de la data achiziţiei.
Comisioanele de răscumpărare vor fi încasate de către Fond, intrând în activul acestuia, şi nu de
către societatea de administrare.
Pentru răscumpărările în numerar efectuate la distribuitorul Raiffeisen Bank S.A., acesta va
percepe investitorilor un comision bancar de retragere de numerar din suma netă primită.
Pentru deţinerile de unităţi de fond ale entităţilor membre ale Grupului Raiffeisen, precum şi ale
angajaţilor acestora nu se percep comisioane de răscumpărare.
42
- Să beneficieze, în condiţiile legii, de confidenţialitatea datelor;
- Să obţină, la cerere, informaţii privitoare la valoarea la zi a unităţilor de fond şi politica de
utilizare a resurselor Fondului, rezultate din raportările periodice prevăzute de lege;
- Să obţină la cerere confirmarea valorii soldului şi a extrasului de cont cu operaţiunile
efectuate într-o anumită perioadă.
Modalităţi de cumpărare/răscumpărare
1. Subscrierea în numerar
Investitorul (sau împuternicitul acestuia) va plăti la casieria băncii, în contul Fondului, suma
reprezentând contravaloarea unităţilor de fond achiziţionate de acesta.
După achitarea sumei de bani la casierie, investitorul se va prezenta la ofiţerul de cont
pentru procesarea formularului de subscriere.
2. Subscrierea prin ordin de plată din contul clientului deschis la Raiffeisen Bank
Clientul se va prezenta la ofiţerul de cont, care va procesa ordinul de plată realizat de client,
asigurandu-se că explicaţia ordinului începe cu CNP-ul sau CUI-ul investitorului.
3. Subscrierea de unităţi de fond prin S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A.
În momentul în care investitorul se prezintă la ofiţerul de cont pentru prima subscriere, în cazul în
care acesta este deja client S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A., poate opta pentru
realizarea de subscrieri de unitaţi ale fondului prin intermediul contului deschis la societatea de
servicii de investiţii financiare. Astfel, aceştia vor putea transmite telefonic ordinele ulterioare de
subscriere de unităţi de fond către S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A., convorbirile fiind
înregistrate.
5. Subscrierea prin ordin de plată din contul clientului deschis la altă bancă
În cazul subscrierii prin ordin de plată realizat de către client dintr-o altă bancă, există
urmatoarele posibilităţi:
În momentul prezentării investitorului la ofiţerul de cont din cadrul agenţiei suma virată a
intrat în contul fondului. Se va emite formularul de subscriere în aceeaşi manieră ca în
cazul sumelor virate din Raiffeisen Bank.
În momentul prezentării investitorului la ofiţerul de cont din cadrul agenţiei suma virată nu
a intrat în contul fondului.
43
Se va genera doar un ordin de subscriere care va fi completat numai cu suma virată de
investitor (declarată de acesta sau care rezultă din prezentarea unui ordin de plată realizat la altă
bancă) şi care va fi semnat de investitor/imputernicitul acestuia. Validarea subscrierii se va
realiza de către SAI Raiffeisen Asset Management SA în momentul în care suma virată de
investitor intra in contul fondului. SAI Raiffeisen Asset Management SA va remite investitorului un
certificat care atestă investiţia facută.
Răscumpărarea unităţilor de fond
Răscumpărarea unităţilor de fond se realizează în două etape: realizarea cererii de
răscumpărare (ordinul de răscumpărare) şi onorarea acesteia.
În cazul în care investitorul a optat pentru onorarea cererii de răscumpărare prin virament
intr-un cont bancar indicat de acesta, plata va fi realizată de către SAI Raiffeisen Asset
Management SA în contul indicat de acesta, în conformitate cu prevederile prospectului de
emisiune al fondului.
În cazul în care investitorul a optat pentru onorarea cererii de răscumpărare în numerar,
aceasta se va putea realiza numai în sucursalele şi agenţiile Raiffeisen Bank care sunt
desemnate pentru a distribui unităţi de fond ale S.A.I Raiffeisen Asset Management S.A.
Ordinul de plată este instrumentul de decontare prin care plătitorul dă ordin băncii sale
să pună la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani la o anumită dată.
Elementele specifice18 privind operarea bancară a ordinului de plată sunt:
- recepţia ordinului de plată ;
- autentificarea;
- acceptarea sau refuzul ordinului de plată ;
- executarea ordinului de plată.
Autentificarea este procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului
de plată le autorizează să semneze autentic, prin confirmarea semnăturilor înscrise în ordinul de
plată cu cele din fişele specimenilor de semnături .
Acceptarea reprezintă recunoaşterea de către unitatea bancară a valabilităţii ordinului de
plată după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului. Banca se obligă să transfere
fondurile băneşti , după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului, la termenele şi în
condiţiile impuse de emitent.
Refuzul. În cazul în care ordinul de plată este refuzat se comunică refuzul acestuia care
are următoarele specificaţii:
- date care să permită identificarea ordinului de plată refuzat;
- detalii privind motivul refuzului care să se încadreze în prevederile de mai sus;
- data zilei comunicării de refuz;
- semnăturile autorizate ale unităţii băncii care a întocmit refuzul.
Comunicarea refuzului se face cel târziu în ziua bancară următoare zilei în care a fost
recepţionat ordinul de plată, întocmindu-se 2 exemplare:
- primul se transmite emitentului;
- celălalt rămâne la unitatea băncii.
Ordinul de plată refuzat se restituie emitentului pe circuit intra sau interbancar şi debitarea
contului său se anulează.
Executarea reprezintă prelucrarea ordinului de plată în vederea transferării fondurilor
băneşti la banca destinatară de către administratorul de cont al plătitorului. Etape:
• se generează operaţiunea de plată, se remite validatorului exemplarul roz al ordinului de plată
şi se arhivează exemplarul alb al ordinului de plată.;
• exemplarul roz al ordinului de plată este transmis prin poştă la unitatea băncii beneficiarului
care îl va preda clientului beneficiar ca dovadă a creditării contului său cu suma respectivă;
• exemplarul vernil este anexat de către administratorul de cont de la unitatea bancară
iniţiatoare la extrasul de cont al clientului plătitor;
• în situaţia în care nu este indicată data plăţii, executarea are loc în ziua acceptării, cel mai
târziu a doua zi.
45
1. BANCA INIŢIATOARE
Recepţia
• se întocmesc 3 exemplare ale ordinului de plată care au următoarele destinaţii:
- exemplarul 1(alb) serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele zilei;
- exemplarul 2 (roz) serveşte pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară şi
se anexează la extrasul de cont al acestuia;
- exemplarul 3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont;
• dacă există borderou, acesta se întocmeşte de către plătitor în 2 exemplare (1 exemplar
pentru bancă şi 1 exemplar pentru plătitor);
• se verifică dacă ordinul de plată este complet şi corect din punctul de vedere al formei şi
conţinutului.
Autentificarea
• se efectuează de referentul de ghişeu şi urmează recepţiei;
• se verifică corespondenţa standardelor în vigoare;
• conţinutul elementelor obligatorii ale ordinului de plată;
• urmează procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le
autorizează să semneze autentic;
• se efectuează confruntarea semnăturilor şi a ştampilei înscrise în ordinul de plată cu cele din
fişele specimenelor de semnături.
Acceptarea
• recunoaşterea de către unitatea bancară a valabilităţii ordinului de plată după verificarea
existenţei disponibilului în contul plătitorului;
• se aplică ştampila, data şi semnătura referentului de ghişeu pe toate exemplarele ordinului de
plată;
• dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiţii de formă sau de fond, ordinul de
plată se restituie clientului.
Refuzul
• în cazul în care ordinul de plată este refuzat se comunică refuzul acestuia care are
următoarele specificaţii:
- date care să permită identificarea ordinului de plată refuzat;
- detalii privind motivul refuzului care să se încadreze în prevederile de mai sus;
- data zilei comunicării de refuz;
- semnăturile autorizate ale unităţii băncii care a întocmit refuzul.
• comunicarea refuzului se face cel târziu în ziua bancară următoare zilei în care a fost
recepţionat ordinul de plată, întocmindu-se 2 exemplare:
- primul se transmite emitentului;
- celălalt rămâne la unitatea băncii.
• ordinul de plată refuzat se restituie emitentului pe circuit intra sau interbancar şi debitarea
contului său se anulează.
Executarea
• se prelucrează ordinul de plată în vederea transferării fondurilor băneşti la banca destinatară
de către administratorul de cont al plătitorului;
• se generează operaţiunea de plată, se remite validatorului exemplarul roz al ordinului de plată
şi se arhivează exemplarul alb al ordinului de plată.;
46
• exemplarul roz al ordinului de plată este transmis prin poştă la unitatea băncii beneficiarului
care îl va preda clientului beneficiar ca dovadă a creditării contului său cu suma respectivă;
• exemplarul vernil este anexat de către administratorul de cont de la unitatea bancară
iniţiatoare la extrasul de cont al clientului plătitor;
• în situaţia în care este indicată data plăţii, executarea are loc în ziua acceptării, cel mai târziu
a doua zi.
2. BANCA INTERMEDIARĂ
• intervin numai în decontările interbancare;
• exemplarul 2 ale ORDINELOR DE PLATĂ primite de la unităţile subordonate din judeţ sau de
la unităţi RAIFFEISEN din teritoriu se remit prin agenţii de compensare societăţilor bancare
destinatare;
3. BANCA DESTINATARĂ
• acceptarea sau refuzul executării ordinului de plată;
• în cazul acceptării ordinului de plată se creditează contul beneficiarului în aceeaşi zi sau cel
mai târziu în ziua următoare, iar exemplarul 2 al ordinului de plată se predă beneficiarului ca
anexă la extrasul de con;
• se consideră moment al acceptării ordinului de plată unul din următoarele:
- data recepţiei ordinului de plată de la emitent, în situaţia în care între emitent şi societatea
bancară există un acord în acest sens;
- data la care emitentul a fost înştiinţat de bancă privind acceptarea;
- data la care un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară a fost debitat;
- data când a avut loc creditarea contului beneficiarului;
- data la care beneficiarul a primit confirmarea că are dreptul să utilizeze sumele provenite în
urma acceptării ordinului de plată respectiv;
- data la care societatea bancară destinatară a folosit sumele primite prin ordinul de plată
pentru acoperirea unor datorii ale beneficiarului faţă de ea însăşi, le-a folosit în
conformitatea cu hotărârea unor instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi competente;
• banca destinatară este obligată să prezinte în scris beneficiarului sumei modalitatea în care i
s-au pus la dispoziţie sau i-au fost folosite disponibilităţile de către bancă
• în cazul refuzului executării unui ordin de plată din cauza lipsei anumitor menţiuni obligatorii
sau
suplimentare (necesare), a inconsecvenţei datelor pe care acesta le conţine, banca
destinatară va trimite emitentului o comunicare de refuz la executare, cel mai târziu în ziua
imediat următoare recepţiei ordinului de plată.
4. CLIENTUL PLĂTITOR
• să prezinte băncii numai formulare aprobate de Banca Naţională a României;
• să întocmească ordinul de plată în minim 3 exemplare prin dactilografiere, cu cerneală sau
pix cu pastă de culoare albastră sau neagră; să prezinte ordinele de plată completate
cu toate menţiunile obligatorii;
• să completeze, dacă este cazul, pe faţa ordinului de plată, menţiuni suplimentare în
corespondenţă cu situaţia de plată existentă;
• să emită ordine de plată numai în limita disponibilului existent în cont;
• ordinele de plată să fie semnate de persoane autorizate şi ştampilate în cazul persoanelor
juridice;
• ordinele de plată se depun la bancă cu sau fără borderou, care, se întocmeşte în 2
exemplare, semnat şi ştampilat de persoane autorizate;
• să respecte programul de ghişeu pentru depunerea actelor şi ridicarea extrasului de cont;
47
5. CLIENTUL BENEFICIAR
• să aducă la cunoştinţa băncii, în cel mai scurt timp posibil de la ridicarea extrasului de cont,
orice neconcordanţă apărută între sumele anexate;
• nerespectarea procedurilor amintite anterior atrage după sine plata oricăror dobânzi sau
penalităţi suportate de bancă începând cu cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea
extrasului de cont;
CIRCUITUL SCHEMATIC
De cele mai multe ori circuitul schematic al unui ordin plată se prezintă astfel:
(1)
PLĂTITOR BENEFICIAR
(5)
(2) (4)
BANCA
BANCA (3)
BENEFICIARULU
PLĂTITORULUI
I
Legendă:
(1) – tranzacţia comercială;
(2) – emitere ordinului de plată;
(3) – transferarea ordinului de plată pe circuit bancar;
(4) – transferarea sumei la dispoziţia beneficiarului;
(5) – stingerea creanţei.
Cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil creat în
prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras,
să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului
emitent, aflat în poziţie de beneficiar.
Unitatea băncii în calitate de tras, efectuează serviciul de casă pentru trăgător. În acest
scop, unitatea băncii eliberează clientului- trăgător, mai multe formulare necompletate, pe care
acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele disponibilitatilor proprii ce le are in cont. Cecul
trebuie să fie completat, în întregime, prin dactilografiere sau de mână cu cerneală sau pix, de
culoare neagră sau albastră.
Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii, prevăzute de lege
şi normele BNR. Menţiunile obligatorii ale unui cec sunt:
- denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului;
- ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
- denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească;
- locul unde trebuie făcută plata;
- data şi locul emiterii;
48
- numele sau denumirea, după caz, adresa şi codul fiscal al celui care a emis cecul
(trăgătorul);
- semnătura celui ce a emis cecul;
- numărul contului tragatorului şi codul unităţii băncii trase;
- numărul contului beneficiarului, ultimul posesor al cecului, unitatea societăţii bancare unde
acesta are deschis contul şi codul acestuia în cazul în care plata se face într-un cont bancar.
Ordinul de plată dat trasului unităţii băncii, în cec, trebuie să fie clar, precis şi
necondiţionat, folosindu-se forma imperativă „plătiţi” şi trebuie să se refere la plata unei sume de
bani, exprimată în cifre şi litere.
Persoana aflată în poziţia de tras într-un cec poate fi numai o societate bancară în caz
contrar cecul este nul. Indicarea numelui trasului - unităţii băncii plătitoare, este de asemenea
obligatorie.
Indicarea adresei exacte unde urmează să se facă plata este obligatorie, aceasta
conţinând locul geografic încadrat într-o unitate administrativ - teritorială existentă în prezent,
judeţ, municipiu, oraş, comună, identificată prin denumirea acesteia, denumirea exactă a străzii
şi a numărului, eventual codul poştal sau alte elemente care să permită localizarea.
Reguli privind prezentarea la plată a cecului:
• Cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare);
• Cecul care are inscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată
(cec postdatat) este plătibil în ziua prezentării, data meţionată ca dată a emiterii
considerându-se ca şi cum nu ar fi scrisă;
• În cazul în care cecul este prezentat unei case de compensaţii, prin intermediul unităţii
bancare unde îşi are contul, operaţiunea respectivă este echivalentă cu o prezentare la
plată;
• Daca cecul este reţinut de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate cere
plata, în baza unei dispoziţii a autorităţii judecătoreşti respective;
• Între trăgător şi unitatea bancară poate interveni o inţelegere conform căreia trasul va plăti
cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv.
• Cecul emis trebuie să fie prezentat la plata în termen de 3 zile, dacă este plătibil chiar în
localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în 15 zile;
• Ordinul dat de trăgător trasului, de a nu plăti suma înscrisă pe cec nu este valabil decât
după expirarea termenului de prezentare. Un cec va putea fi revocat în interiorul
termenului de prezentare la plată numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului
respectiv;
• Cecul fiind un instrument de plată plătibil la vedere, cu termen de prezentare foarte scurt,
înscrierea pe el a unor menţiuni privind dobânda, nu sunt luate în considerare.
Plata cecului :
1. Unităţile băncii primesc cecurile la ghişeu şi le plătesc posesorilor lor dacă, în urma
verificării, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de plată prevăzute mai sus. Plata se
efectuează din conturile de disponibilităţi băneşti sau de credite ale trăgătorului, după caz,
menţionate pe cec. Odata cu aceasta se operează în cont şi comisionul perceput de bancă
pentru astfel de operaţiuni.
În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, suma care se
plăteşte este suma cea mai mică. În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă pe cec în
litere şi cea în cifre, suma de plată va fi considerată cea înscrisa în litere.
2. La cererea unităţii băncii, odată cu primirea plăţii, posesorul cecului predă cecul plătit.
Unitatea băncii solicită înscrierea pe cec de către posesor a menţiunii „achitat”, după efectuarea
plăţii, sub semnătură şi dată.
49
3. Posesorul este obligat să primească orice plată parţială care i se oferă atâta timp cât
cecul nu a fost protestat. Acesta este obligat să elibereze băncii o chitanţă separată pentru plata
facută.
Cambia este un titlu de credit, sub semnatură privată, care pune în legatură în procesul
creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor, care dă ordin debitorului sau numit tras să
plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urmă. Pentru a fi valabilă, cambia trebuie să conţină menţiunile obligatorii cuprinse în Legea
Nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin modificată prin Legea Nr. 83/1994.
Repezintă angajamentul luat de către tras, faţă de orice posesor legitim de a plăti cambia
la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar dacă acceptă, el devine
debitorul(obligatul) principal.
(1)
Fig. 3 Circuitul ceculuiBENEFICIAR
TRĂGĂTOR
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
(2)
a) facultativă, putând fi făcută oricând la scadenţă;
b) obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un termen
pentru prezentare sau atunci
(7) când cambia este plătibilă la un anume(3)
timp la vedere,
(6) în termen de
un an de la data emiterii.
50
(4)
BANCA BANCA
TRĂGĂTORULUI
(5)
Cambia poate fi transmisă în următoarele condiţii:
- prin gir - act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite
giratar toate drepturile rezultate din cambie;
- prin cesiune de creanţă ordinară - act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul
său de creanţă unei alte persoane numită cesionar.
Avalizarea
Angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decât
trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co-obligat faţă de o cambie
(avalizatul).
Scadenţa
Termenul la care cambia trebuie plătită. Ea trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul
maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu
precizie din textul cambiei.
Scadenţa poate fi:
la vedere ;
la un anume timp de la vedere;
la un anume timp de la data emiterii;
la o dată fixă.
Plata
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenţei
sale sau cel mult două zile de la data aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul
desemnat pe cambie.
Scontul
O formă de credit acordată de către banca posesorului cambiei. La prezentarea pentru scontare,
banca ii achită contravaloarea, înainte de scadenţă, percepându-i un comision (taxa scontului).
Protestul
În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul cambiei trebuie să facă un protest înainte
de a putea face recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă este „încasată” de către
bancă, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.
Pe orice cambie trebuie să se înscrie:
suma de plată:
în cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în litere, suma de plată va fi
considerată cea în litere;
în cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, fie în cifre,
fie în litere, suma care se plăteşte este suma cea mai mică;
moneda în care se face plata:
de regulă cambia trebuie plătită în moneda locului plăţii, respectiv în LEI pentru
cambiile plătibile în România.
Menţiuni obligatorii înscrise în cambie:
1) denumirea de cambie înscrisă în textul titlului
2) ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată
3) numele aceluia care trebuie să plătească – TRASUL
4) indicarea scadenţei
5) indicarea locului unde trebuie să se efectueze plata
6) semnătura aceluia care emite cecul TRĂGĂTORUL
51
7) indicarea datei şi locului unde a fost emisă cambia
8) semnătura aceluia care a emis cambia TRĂGĂTORULUI.
Numărul de exemplare
Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie
numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie
distinctă.
Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar,
poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie să se
adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul său girant; se
va urma astfel, până la trăgător.
În cazul cambiei circuitul schematic se prezintă în felul următor:
CREDITOR
(TRĂGĂTOR)
DEBITOR BANCA X
(TRAS) (5) (BENEFICIAR)
Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnatură privată, prin care subscriitorul sau
emitentul, în calitate de debitor, se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit
termen sau la prezentare, unei alte persoane denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.
Biletul la ordin, pentru a fi valabil, trebuie să îndeplineasca condiţiile de formă şi să
cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de lege si normele BNR:
- denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului;
- obligaţiunea necondiţionată de a plăti o sumă de bani determinată „ voi plăti…”;
- scadenţa de plată;
- locul unde trebuie făcută plata;
- numele celui care sau la ordinul căruia trebuie făcută plata;
- data şi locul emiterii;
- numele şi adresa celui care trebuie să efectueze plata;
- codul fiscal al emitentului.
52
Banca nu va accepta în cadrul operaţiunilor bilete la ordin cărora le lipsesc una sau mai
multe din menţiunile obligatorii prevăzute mai sus, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) dacă indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe titlu, se va considera biletul la
ordin plătibil la vedere;
b) dacă locul de plată nu este menţionat în mod expres pe titlu, se va considera ca loc de
plată, locul emiterii titlului;
c) dacă nu este menţionat locul unde biletul a fost emis, se consideră locul indicat lângă
numele emitentului.
În cazul biletului la ordin circuitul este mult mai simplu, motiv pentru care este mai des folosit
decât cambia pentru contractarea de credite:
(1)
(2)
FIRMA X FIRMA Y
(EMITENT) (BENEFICIAR)
(3)
(4)
Legendă:
(1) – încheierea contractul de vânzare cumpărare;
(2) – emiterea biletului la ordin;
(3) – prezentarea la plată a biletului la ordin;
(4) – achitarea sumei la scadenţă (se stinge creanţa);
5.1.4.Acreditivul documentar
Participanţi:
- ordonatorul acreditivului (importatorul), care solicită băncii sale deschiderea acreditivului
documentar, formulează în ordinul de deschidere al acestuia exigenţele asupra documentelor
pe care trebuie să le depună beneficiarul la banca sa ţinând cont de clauzele stabilite în
contractul de vânzare-cumpărare, precum şi de normele acceptate pe plan internaţional, care
reglementează conţinutul acreditivului;
- banca emitentă (banca importatorului), care la solicitarea importatorului îşi asumă
angajamentul de plată;
- beneficiarul acreditivului (exportatorul), în favoarea căruia a fost deschis acreditivul şi care
53
prezintă setul de documente la bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate;
- banca avizatoare (banca exportatorului, notificatoare, plătitoare, negociatoare), care îl
deserveşte pe beneficiarul acreditivului.
Particularităţi:
În afara plăţii în avans, acreditivul documentar este probabil cea mai sigură formă de obţinere a
plăţilor pentru export, mai ales dacă este irevocabil si confirmat.
Acest instrument oferă vânzătorului un angajament irevocabil de plată din partea băncii şi, în
acelaşi timp, îi oferă cumpărătorului siguranţa că plata se va efectua numai contra prezentării de
documente care atestă livrarea mărfurilor.
Termenii de plată
-plata la vedere este făcută de banca confirmătoare la prezentarea documentelor de
confirmare. Se pot include şi bilete la ordin;
-amânarea la plata este făcută la o anumită dată în viitor (specificată), de exemplu 30
de zile după prezentarea documentelor sau după data conosamentului;
-acceptarea – poliţele emise după cum s-a stipulat în acreditivul documentar sunt
acceptate de banca confirmătoare şi returnate beneficiarului (de exemplu, poliţa este
scadentă la 60 de zile de la data conosamentului);
-negocierea – creditul este plătit de către banca emitentă la primirea documentelor;
Beneficiarul va prezenta documentele băncii corespondente stipulate în acreditivul
documentar, această bancă va înainta la rândul ei documentele băncii emitente
solicitând plata, şi va plăti beneficiarului la primirea plăţii din partea băncii emitente. O
bancă intermediara (negociatoare) va negocia documentele, plătind beneficiarului
valoarea acestora minus un comision, iar apoi va aştepta plata din partea băncii
emitente.
CIRCUITUL SCHEMATIC
În cadrul încheierii unui acreditiv sunt identificabile următoarele etape:
(1)
(5)
SOLICITANT BENEFICIAR
(IMPORTATOR) (EXPORTATOR)
(8)
BANCA
BANCA (7) AVIZATOARE
EMITENTĂ
(3)
55
Fig. 6 Circuitul acreditivului
Legendă:
(1) – se încheie contractul comercial între parteneri;
(2) – solicitarea emiterii unui acreditiv;
(3) – emiterea acreditivului/transmiterea lui la banca avizatoare;
(4) – avizarea acreditivului la beneficiar;
(5) – livrarea mărfii/prestarea serviciilor conform contractului comercial;
(6) – prezentarea documentelor la plată;
(7) – remiterea documentelor la banca emitentă pentru plată;
(8) – plata documentelor – transferul fondurilor la banca beneficiarului;
(9) – creditarea contului curent al exportatorului/furnizorului;
(10) – eliberarea documentelor la importator;
(11) – recuperarea fondurilor de la importator.
RAIFFEISEN ONLINE
Acest serviciu este de fapt un serviciu complet de Internet banking care pare să contureze viitorul
relaţiilor client-bancă. Astfel, principalul avantaj pentru client este accesarea contului său şi
efectuarea de plăţi de pe orice calculator conectat la Internet cu costurile relativ mai mici decât în
cazul unor transferuri/plăţi clasice, iar pentru bancă este vorba de costuri mici de administrare şi
procesare a operaţiunilor, cât şi timpul câştigat din automatizarea operaţiunilor.
56
• predefinirea beneficiarilor pentru plăţi intra şi interbancare;
• posibilitatea constituirii şi lichidării depozitelor;
• efectuarea schimburilor valutare între conturile clienţilor, precum si "cross currency" între
valute;
• efectuarea transferurilor între conturile proprii;
• posibilitatea alegerii şi definirii codului de utilizator, precum şi parola de acces la Raiffeisen
Online;
• posibilitatea alegerii de pseudonime pentru conturile clienţilor pentru a le putea identifica
mai uşor;
• vizualizarea întregului istoric, propriu fiecărui client, al operaţiunilor online (maxim 6
luni). De asemenea, există posibilitatea salvării pe propriul computer a istoricului
tranzacţiilor.
Furnizorii sunt:
57
• Sanoma
NationalGeographic
• Vodafone convorbiri
mobil
58
5.2. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar
1. GRUPA DE OPERAŢIUNI 1
Instrumentele de plată sunt grupate de către unităţile bancare iniţiatoare, pe unităţi bancare
destinatare şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată compensabile, de debit şi de credit.
Instrumentele astfel grupate alcătuiesc pachete.
2. GRUPA DE OPERAŢIUNI 2
Pe baza dispoziţiilor centralizatoare, unitatea bancară iniţiatoare completează câte un borderou
al dispoziţiilor centralizatoare pentru fiecare unitate bancară destinatară. Borderoul se
întocmeşte în trei exemplare (alb, roz, vernil). Exemplarul vernil este păstrat de unitatea
bancară iniţiatoare, cel roz este remis unităţii bancare destinatare, iar cel alb este remis
inspectorului de compensare.
3. GRUPA DE OPERAŢIUNI 3
Instrumentele de plată compensabile primite de la celelalte unităţi bancare participante sunt
analizate de către unitatea bancară destinatară în vederea acceptării sau refuzării lor.
Acceptarea unui instrument de plată compensabil nu poate fi parţială, decât cu acordul
societăţilor bancare iniţiatoare si destinatare.
Refuzul unor instrumente de plată se consemnează în formulare denumite refuz la plată şi refuz
la încasare şi apare în unul din cazurile:
• unitatea bancară respectivă nu este destinatara instrumentului de plată
• situaţii diverse legate de natura plăţii sau încasării
• inexistenţa disponibilului în contul clientului plătitor.
4. GRUPA DE OPERAŢIUNI 4
După pregătirea instrumentelor de plată şi a refuzurilor, unităţile bancare iniţiatoare
completează formularul de compensare. Acesta se întocmeşte în două exemplare (alb şi vernil).
Exemplarul vernil este păstrat de unitatea bancară, iar cel alb este remis inspectorului de
compensare.
Formularul de compensare al fiecărei unităţi bancare participante este semnat de agentul
de compensare şi certificat de inspectorul de compensare.
După certificarea rezultatelor compensării pe formularele de compensare ale unităţilor bancare,
inspectorul de compensare declară închisă şedinţa de compensare.
Toata documentaţia folosită în procesul compensării multilaterale interbancare se
arhivează obligatoriu de către Direcţia Plăţi şi Decontări Bancare a BNR, sucursalele BNR şi
unităţile bancare participante, la sediile acestora, pe o perioada de 4 ani.
TRANSFONDUL
Raiffeisen Bank îşi va consolida poziţia pe piaţa bancară română prin creşterea volumului şi
calităţii tranzacţiilor şi printr-o diversificare a ofertei de instrumente de trezorerie adresat
clienţilor săi.
De asemenea, Raiffeisen Bank doreşte să-şi reafirme implicarea activă pe piaţa şi prin
intermediul departamentului de trezorerie, în sensul promovării unor soluţii şi structuri financiare
de credit, dobânzi şi schimburi valutare aflate la înălţimea cerinţelor sale şi a unei pieţe
financiare în continuă dezvoltare. Departamentul trezorerie va continua să ofere cele mai bune
servicii de specialitate încadrându-se în acelaşi timp într-un climat profesional şi prudenţial.
Operaţii cu numerar:
Prin intermediul operaţiilor cu numerar au loc:
- primirea şi transmiterea de ordine de plată în lei şi în valută
- retrageri de numerar în lei şi în valută
- retragerile numerar pe carduri
- depozite în lei şi in valută
- servicii Western Union – transferuri rapide de fonduri din şi în străinătate între persoanele
- fizice care nu au cont deschis în bănci
- vânzarea de cecuri bancare în valută
- vânzarea de cecuri de călătorie
- acceptarea de cecuri de călătorie
- emiterea de cecuri bancare în valută
Cardul este un instrument modern, universal şi simplu de plată, de acces la un cont bancar.
Prin intermediul cardului, banii clienţilor sunt în siguranţă, şi aceştia din urmă au acces la ei 24
de ore din 24, 7 zile din 7. În cele ce urmează vom prezenta modul de utilizare a cardului şi a
serviciilor oferite de către bancă prin intermediul cardului, precum şi regulile de securitate ce
trebuie respectate în vederea protejării banilor clienţilor.
PROTEJAREA CLIENŢILOR
La primirea şi semnarea cardului clientul trebuie să prezinte buletinul, cartea de identitate sau
paşaportul la unitatea Raiffeisen Bank la care a depus cererea de emitere a cardului. Clientul
trebuie să verifice dacă numele şi prenumele sunt corect scrise pe card, în caz contrar, cardul
se returnează pentru corectare. Cardul se semnează pe verso în faţa consilierului bancar.
PROTEJAREA CARDULUI
În vederea garantării unei bune funcţionări a cardului, clientul trebuie să evite să-l lase în apropierea
calculatoarelor, telefoanelor mobile sau a altor surse de câmpuri magnetice. Cardul este un obiect
personal, nu se împrumută altor persoane.
PIN-ul (Numărul Personal de Identificare)
PIN-ul este un număr unic din patru cifre, de care clientul are nevoie în cazul cumpărăturilor plătite cu
cardul sau al retragerilor de la bancomat sau de la ghişeele băncilor. PIN-ul este confidenţial şi nu se
divulgă sub nici o formă şi sub nici un pretext unei alte persoane, nici personalul comerciantului acceptat
sau al băncii şi nici poliţia nu au dreptul de a vi-l cere.
ATM-urile şi POS-urile.
- ATM sau bancomat în româneşte, se foloseşte ca un utilaj electronic – mecanic, care permite
ridicarea numerarului cu ajutorul cardului plastic. În afară de acesta, bancomatul poate să
îndeplinească un şir de funcţii suplimentare – oferirea soldului contului, introducerea banilor pe
cont, oferirea soldului contului, introducerea banilor pe cont, obţinerea listei ultimelor câteva
operaţiuni sau extrasul de cont complet. Oferta serviciilor suplimentare, numărul şi tipul lor
depind de completaţia bancomatului şi software. Pentru efectuarea oricăror operaţiuni în
bancomat este necesar PIN-ul (codul).
- POS (Point Of Sale terminal – terminalul punctului de comerţ). Este un echipament electronic
care permite citirea informaţiei de pe banda magnetică sau microcipul cardului şi care
efectuează legătura cu banca pentru a solicita autorizaţia de realizări operaţiuni pe cardul
bancar. Legătura cu banca se realizează prin intermediul reţelei telefonice. Spre deosebire de
bancomate, care funcţionează de sine-stătătoare. POS-ul este deservit de vânzător.
• carduri de credit - posesorul cardului are aprobată o limită de credit şi utilizează fonduri
puse la dispoziţie de către bancă.
Pentru acest tip de card se poate utiliza următoarea schemă de decontări : clientul
depune mijloacele băneşti în contul de card şi în procesul de utilizare al cardului are dreptul să
dispună numai de soldul din contul de card.
Acesta este tot o carte electronică de plată, prin care banca oferă titularului o limită de credit. În
fapt, cardurile de credit sunt alternative la creditele obişnuite. Prin acest instrument, clientul are
posibilitatea să cheltuiască pe card până la plafonul maxim stabilit, iar în fiecare lună va primi o
factură cu detalierea cheltuielilor lunii precedente. Astfel, posesorul de card află care este suma
minimă pe care trebuie să o plătească în fiecare lună şi data la care trebuie să efectueze plata.
Suma minimă pe care o are de plătit este, în general, echivalentă cu 10-20%din valoarea
creditului. Banii pot fi returnaţi integral sau se poate depune suma minimă, sau o sumă
intermediară, la care se va adăuga comisionul băncii.
Dacă posesorul de card alege să returneze integral suma pe care a împrumutat-o, nu i
se va percepe nici o dobândă. În cazul în care suma împrumutată este plătită integral în
perioada de graţie (până la 56 de zile), clientul băncii va avea din nou întregul credit la
dispoziţie. În caz contrar, dacă nu se plăteşte integral sumă, atunci dobânda va fi percepută
asupra sumei restante de plată.
Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 700 şi 20.000 RON;
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
• se aplică pentru acest card o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioada
nelimitată: banca acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la
care au acces, din ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la
ATM-uri şi ghişee bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
• clienţii beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă: pentru plăţile
efectuate la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank se beneficiază de o perioadă
de graţie de până la 56 de zile în care nu se plăteşte dobânda pentru suma rambursată;
• se percepe 0% comision pe tranzacţie la achitarea cumpărăturilor cu ajutorul cardului:
dacă se plăteşte cu cardul la comercianţi, banii vor trece din contul clientului în cel al
comerciantului fără costuri suplimentare pentru acesta.
Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 700 si 20.000 RON;
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
se aplică o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioada nelimitată: banca
acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la care au acces, din
ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la ATM-uri şi ghişee
bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
se beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă: pentru plăţile efectuate
la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank se beneficiază de o perioadă de graţie
de până la 56 de zile în care nu se plăteşte dobândă pentru suma rambursată iar
comisionul pe tranzacţie pentru plăţile la comercianţi este 0%;
se primesc telefoane mobile şi minute de convorbiri naţionale: folosind cardul de credit
Raiffeisen Bank - Vodafone pentru plăţi la comercianţi se acumulează puncte de loialitate
în programul Vodafone. La prima utilizare a cardului se primesc 500 de puncte de
loialitate; Aceste puncte pot fi folosite pentru a obţine telefoane mobile cu discount,
minute de convorbiri, reduceri la abonamente, extraopţiuni gratuite sau alte produse
Vodafone;
obţinerea de reduceri garantate sub forma unor Puncte de Colecţie la fiecare
cumpărătură care se relizează la partenerii băncii;
rambursarea sumelor se face întrun mod flexibil: în funcţie de banii pe care îi are clientul
la dispoziţie poate rambursa în fiecare lună orice sumă între suma minimă de plată (5%
din creditul utilizat) şi întreaga sumă utilizată.
Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 2.500 şi 6.000 de
Euro (echivalent lei);
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
• se aplică o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioadă nelimitată: banca
acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la care au acces, din
ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la ATM-uri şi ghişee
bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
• se beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă : pentru plăţile efectuate
la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank clienţii beneficiază de o perioadă de
graţie de până la 56 de zile în care nu plăteşte dobândă pentru suma rambursată. În
plus, comisionul pe tranzacţie pentru plăţile la comercianţi este 0%;
• când clienţii călătoresc în străinătate, beneficiază gratuit de un pachet de servicii
speciale tip asigurare: asigurare de accident, bagaje / documente pierdute etc.
Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• card de plată a salariilor pentru angajatori;
• utilizare domestică şi internaţională;
• suma minimă de deschide a contului de card trebuie să fie 5 RON.
Avantaje:
• până la 5 carduri pe cont;
• posibilitatea de a efectua tranzacţii comerciale directe şi extrageri de numerar nu numai în ţară, dar şi
în străinătate (cardul este alimentat cu lei; în străinătate realizându-se conversia automata în moneda
ţării respective);
• se pot încasa dobânzile oferite de bancă la depozite fără capitalizarea dobânzii;
• se pot face plăţi directe către furnizorii de utilităţi, fără a fi necesară deplasarea la bancă, datorită
contului curent ataşat cardului clienţilor;
• în cazul în care cardul este folosit pentru încasarea lunară a salariului, clienţii pot beneficia, la cerere,
de facilitatea de descoperit de cont (overdraft), în valoare de unul până la trei salarii nete. Aceasta
reprezintă o linie de credit ataşată la cardurile de salariu ale clienţilor.
Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• card de plată a salariilor pentru angajatori;
• utilizare domestică şi internaţională;
• suma minimă de deschide a contului de card trebuie sa fie 5 RON.
Avantaje:
• până la 5 carduri pe cont;
• posibilitatea de a efectua tranzacţii comerciale directe şi extrageri de numerar nu numai în
ţară, dar şi în străinătate (cardul este alimentat cu lei; în străinătate realizându-se conversia
automată în moneda ţării respective);
• se pot încasa dobânzile oferite de bancă la depozite fără capitalizarea dobânzii;
• se pot efectua plăţi directe către furnizorii de utilităţi, fără a fi necesară deplasarea la bancă,
datorită contului curent ataşat la cardurile clienţilor;
• în cazul în care cardul este folosit pentru încasarea lunară a salariului, clienţii pot beneficia,
la cerere, de facilitatea de descoperire de cont (overdraft), în valoare de unul până la trei
salarii nete.
Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizabil numai în România;
• suma minimă de deschidere a contului este de 10 RON/cont.
Avantaje:
• permite efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de numerar pe întreg teritoriul ţării;
• permite ataşarea a două carduri (un card principal şi un card suplimentar) unui singur cont.
Caracteristici:
carduri de debit, în USD/EURO, pentru persoane fizice
cetăţeni români, precum şi pentru cetăţenii străini care lucrează în cadrul ambasadelor,
consulatelor şi reprezentanţelor altor ţări în România sau în
cadrul unor organizaţii internaţionale cu sediul în România;
utilizare naţională şi internaţională;
suma minimă de deschidere a contului este de 50 USD/EURO.
Avantaje:
permit ataşarea mai multor carduri la acelaşi cont, putând stabili o limită zilnică de
cheltuială pentru fiecare card;
posibilitatea de a rezerva camere la hoteluri din străinătate;
înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut sau furat şi eliberarea de
numerar în regim de urgenţă până la emiterea cardului înlocuitor;
Eurocard/Mastercard în EURO este deosebit de util pentru călătorii în ţările care
utilizează ca monedă naţională EURO – pentru tranzacţiile făcute cu acest card în zona
EURO nu sunt percepute taxe de conversie valutară.
Caracteristici:
• permit efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de
numerar în orice colţ al lumii;
• oferă posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajaţi la
nivelul fiecărui card în parte;
• asigură înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut sau furat şi
eliberarea de numerar în regim de urgenţă până la emiterea cardului înlocuitor.
Avantaje:
• asistenţă medicală de urgenţă şi referinţe medicale;
• serviciul de asistenţă juridică;
• asigurare pentru cazuri de întârziere în timpul călătoriei;
• asigurare pentru bagajele sosite cu întârziere sau pierdute;
• asigurare în cazuri de deturnare;
• rezervarea camerelor de hotel;
• în cazul cardului cu utilizare în Euro, acesta permite efectuarea de tranzacţii pe teritoriul
zonei Euro fără a se percepe taxe de conversie valutară.
Serviciile de Asistenţă VISA în caz de urgenţă sunt disponibile numai atunci când cardul a fost
folosit pentru a achita costul călătoriei (cazare, transport, etc.) în întregime sau doar parţial,
călătorie pe parcursul căreia a apărut necesitatea unui serviciu în regim de urgenţă.
Caracteristici
• bonifică dobânda la vedere la soldul creditor, calculate prin
acumularea zilnică, iar plata se face în ultima zi a lunii,
dobânda capitalizându-se;
• permite plăţi prin Epos şi Imprinter la toţi comercianţii
acceptanţi VISA, pe teritoriul României;
• nu permite ieşiri autorizate în descoperiri (overdraft)-card de debit;
•pentru ieşiri în descoperiri accidentale (neautorizate)se percepe dobânda de overdraft
neautorizat;
• este un card de debit.
Avantaje
• eliminarea utilizării de numerar pentru diverse plăţ;
• independenţa faţă de programul de lucru al băncii;
• posibilitatea efectuării de plăţi în orice colţ al ţării;
• posibilitatea rezervării de camere la hotelele din România.
Caracteristici
• bonifică dobânda la vedere la soldul creditor, calculate prin
acumularea zilnică, iar plata se face în ultima zi a lunii,
dobânda capitalizându-se;
• permite plăţi prin Epos şi Imprinter la toţi comercianţii acceptanţi VISA atât pe teritoriul
României, cât şi în străinătate;
• contul de card permite şi operaţiuni de cont curent la ghişeul băncii fără utilizarea
cardului;
• nu permite ieşiri autorizate în descoperit (overdraft) – card de debit;
• pentru ieşiri în descoperit accidentale (neautorizate) se percepe dobânda de overdraft
neautorizat;
• valuta de referinţă pentru decontarea operaţiunilor prin card este ROL, în România şi
EUR în străinătate.
Avantaje
• permite operaţiuni fără numerar, atât în România cât şi în străinătate;
• pentru tranzacţiile efectuate în ţările având ca monedă locala EUR nu se percepe
comision de schimb valutar (valuta tranzacţiei şi valuta de cont fiind identice);
• permite realizarea plăţilor şi ridicării de numerar în moneda locală a ţării în care se
efectuează operaţiunea;
• asistenţă medicală de urgenţă şi referinţele medicale, numai în străinătate;
• serviciu de asistenţă juridică, numai în străinătate;
• asigurarea pentru cazuri de întârziere în timpul călătoriei, numai în străinătate;
• asigurare pentru bagajele sosite cu întârziere sau pierdute, numai în străinătate.
CAPITOLUL 6. MARKETINGUL BANCAR
Banca, acţionând intr-un mediu dinamic, în care piaţa şi ceilalţi factori (componente ale
mediului politic, juridic, social, cultural, demografic) îi ridică frecvent probleme, obligând-o la
eforturi suplimentare sau îi ofera oportunităţi ce ar trebui fructificate mai bine, trebuie să-şi
integreze acţiunile curente, obiectivelor pe termen lung, obiective determinate în prealabil prin
politica de marketing. Adaptarea activităţii instituţiei bancare la mediu necesită cunoaşterea
cerinţelor acestuia, o urmărire continuă a schimbărilor cantitative şi calitative, structurale pe
care acesta le înregistrează sau le va înregistra.
În momentul de faţă marketingul serviciilor bancare este o ramură destul de clar
conturată, atât în teoria marketingului, cât şi în practica economică. Constituirea sa într-un
domeniu distinct are la bază specificul serviciilor bancare.
Calitatea serviciilor bancare depinde în mare măsură de interacţiunea eficientă a
personalului de contact cu clienţii. Aceasta la rândul ei este în strânsă corelaţie cu calitătile
personale ale angajaţilor, cu nivelul lor de instruire, cu ajutorul pe care aceştia îl găsesc în
activitatea de prestare pe care aceştia o desfăşoară.
Raiffeisen Bank a intrat pe piaţa bancară din România, speculând dorinţa oamenilor de
certitudine în gestiunea resurselor financiare proprii, cu sloganul:
- „Banca ta de încredere”
Pe piaţa bancară, concurenţa se intensifică tot mai tare şi tot mai multe bănci pătrund cu
un portofoliu de produse noi şi cu o atitudine diferită faţă de client. Scăderea dobânzilor şi
nivelarea acestora pe piaţă nu va mai permite câştiguri spectaculoase şi facile pentru bancă,
aşa cum s-a întâmplat în trecut.
Diferenţele de atractivitate sau calitate sunt foarte mici între produsele concurente. De
aceea soluţia o reprezintă realizarea unei oferte şi imagini diferenţiate.
Într-un mediu competitiv, politica de marketing a băncii trebuie în permanenţă adaptată,
oferta de produse trebuie îmbunătăţită, pentru a preîntâmpina efectul de „migrare” a clienţilor
spre bănci ce le satisfac mai bine cerinţele (legate, în general, de cele mai performante
tehnologii în materie de produse şi servicii bancare pe piaţă).
Raiffeisen Bank acordă o deosebită importanţă calităţii serviciilor oferite, dată mai ales
de percepţia clienţilor cu privire la acestea. Atitudinea clienţilor faţă de serviciul bancar respectiv
se formează în funcţie de discrepanţa care există între aşteptările sale şi performanţele reale
ale serviciului. De aceea, Raiffeisen Bank încearcă să asigure o „infirmare pozitivă”, altfel spus,
satisfacţia clienţilor săi care doresc ca serviciile la care apelează să fie prestate corect şi
prompt, să fie trataţi cu profesionalism când intră în contact cu personalul bancar şi ca orice
greşeală să fie corectată rapid şi eficient.
Pentru ca serviciile oferite să fie de cea mai înaltă calitate, Raiffesen Bank se
concentrează asupra următorului ansamblu de factori:
a) Accesibilitatea produselor şi serviciilor: de exemplu, serviciul Raiffeisen Direct poate fi
utilizat de persoane fizice şi IMM-uri pentru a obţine informaţii despre conturile deţinute la
Raiffeisen Bank şi pentru a efectua tranzacţii intra şi interbancare. Call center-ul Raiffeisen
Direct şi serviciul de mobile banking myBanking, lansate în 2003 şi, respectiv 2004, s-au
dezvoltat şi au înregistrat rezultate excepţionale.
b) Întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-urile) : IMM-urile beneficiază de o echipă dedicată de
profesionişti, care poate oferi consultanţa necesară găsirii celei mai bune soluţii financiare.
Accesarea serviciilor şi produselor se poate face şi prin canalele alternative: call center-ul
Raiffeisen Direct, mobile banking myBanking, Multicash. În octombrie 2005, Banca a semnat
un acord de împrumut în valoare de 30 de milioane de EUR, în cadrul Programului de sprijin
a! IMM-urilor iniţiat de Uniunea Europeană, prin Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW) în
cooperare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Împrumutul este destinat stimulării
activităţii de creditare pe termen mediu şi lung a Băncii pentru IMM-urile care îşi desfăşoară
activitatea în zonele rurale (localităţi care au mai puţin de 50.000 de locuitori).
Pana la 31 decembrie 2007, creditele pe termen mediu si lung acordate intreprinderilor
mici si mijlocii cu cifra de afaceri pana la 1 mil EUR, beneficiaza de 3 luni perioada de gratie
si 0 comisioane de acordare. Astfel, in primele trei luni de la acordare, nu se platesc rate din
credit ci doar dobanda la sold. Lipsa comisioanelor de acordare inseamna reduceri de pana
la 3.000 RON.
c) Cash Management: inovaţie şi performanţă: Raiffeisen Bank este una din ceie mai bune
bănci de cash management din România. Succesul lor se bazează pe sistemul de
tranzacţionare în timp real, produse inovatoare şi sistemul de parteneriate strategice, toate
acestea contribuind la asigurarea unui timp minim de transfer şi procesare a plăţilor şi
încasărilor.
d) Dezvoltarea Activităţii Corporatiste
Misiunea Direcţiei Dezvoltarea Activităţii Corporatiste este căutarea continuă a inovaţiilor
pentru furnizarea unor soluţii de finanţare de cea mai bună calitate într-un mediu din ce în ce
mai sofisticat, evidenţiat atât de cerinţele clienţilor, cât şi de produsele cerute. În scopul creşterii
performanţei, echipa Raiffeisen combină cunoaşterea, competenţa şi experienţa din diverse
zone ale Băncii.
Caz particular – campanie de marketing pentru promovarea creditului Flexicredit Plus
„Flexicredit Plus până la 100% din valoarea garanţiei aduse”
Mesajul noului produs – mesajul campaniei de marketing: „Flexicredit Plus până la 100%
din valoarea garanţiei aduse”
Avantaje
• Finanţare de până la 100% din valoarea imobilului
• Consiliere din partea consilierului specializat
• Fără carte de muncă.
• Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, comisioane, chirii,
dividende)
• Vechime in muncă: minimum 3 luni la actualul angajator
• Analiza documentaţie de credit gratuită.
20
BASNO, Cezar ,DARDAC, Nicolae, Management bancar, Editura Economica Ro, Bucuresti, 2002,
p.321.
Managerii băncii creează un asemenea climat în interior încât angajaţii care servesc
consumatorii să aibă un comportament şi o atitudine pozitivă. Lipsa unei culturi într-o companie
în care sistemul de valori şi normele sunt insuficiente sau inexistente creează angajaţilor un
sentiment de nesiguranţă în privinţa modului de a se comporta cu consumatorii, de a face faţă
situaţiilor dificile.
În acelaşi timp, departamentul de marketing Raiffeisen Bank dezvoltă un program propriu
de reclamă şi publicitate, care să ofere informaţii sistematizate asupra capacităţii lor de lucru,
privind produsele şi serviciile oferite, cu referire la cele mai interesante modalităţi de legătură cu
clienţii şi la avantajele acestora în urma colaborării lor cu banca. Obiectivele generale sunt :
• informarea clienţilor;
• determinarea acestora să achiziţioneze servicii;
• reamintirea ofertei;
• repoziţionarea serviciului faţă de concurenţi;
• promovarea imaginii de marcă.
Abordările cu privire la marketing bancar pot fi sintetizate schematic, după cum urmează:
publicitate şi promovarea
vânzărilor
segmentare şi abordare
înnoire strategică
7. Aprobarea creditului
În această etapă se încheie contractul de credit, care va fi întocmit în 4 exemplare şi
semnat pe fiecare foaie, de către ambele părţi (debitorul şi creditorul).
Activitatea de creditare este reglementată prin lege. Principalele repere legislative ale creditării
bancare sunt:
• Legea privind activitatea bancară nr.33/1991;
• Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi
comerciale nr.15/1990;
• Legea privind regimul investiţiilor străine nr.35/1991;
• Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor nr.50/1991;
• Decret-Lege privind organizarea si desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei
iniţiative nr.54/1990;
• Norma BNR nr. 5/1992 privind împrumuturile mari acordate clienţilor de cătresocietăţile
bancare;
• Legea 289/2004 referitoare la afişarea dobânzii anuale efective (DAE). Legea permite un
nivel de informare minim necesar, pentru a alege creditul potrivit necesităţilor şi exigenţelor
proprii.
2. CREDITUL PE LOC
Valuta: lei, EUR sau USD
Valoare: între 150 şi 3.000 de EUR (sau echivalentul în lei)
Perioada: între 6 luni şi 5 ani
Dobanda: pentru creditele în lei, clienţii au posibilitatea de a opta între dobandă fixă şi dobandă
variabilă; pentru creditele în valută, dobânda este variabilă.
Avantaje:
• Creditul în lei se acordă pe loc;
• Doar cu buletin şi adeverinţă de salariu;
• Fără avans, fără girant;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.
3. CREDITUL MAŞINA TA- credit pentru cumpărărea de maşini sau moto-scutere noi
Valuta: LEI, EURO sau USD
Valoarea: între 2.000 şi 75.000 de EURO (sau echivalentul în USD/LEI)
Perioada: între 6 luni şi 7 ani
Avans: minim 15% din valoarea autoturismului achiziţionat
Garanţii: gaj pe maşină şi asigurare Full-Casco cesională în favoarea băncii
Avantaje
• Fără girant;
• Aprobare rapidă, în maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului;
• Documentaţie simplă şi suport în obţinerea creditului la sediul dealer-ului auto;
• Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal;
• Plata automată ratei lunare din contul curent;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.
2. PROIECTE ANL - credit pentru construcţia unui imobil în cadrul proiectelor desfăşurate
de ANL
Valuta: LEI, EUR sau USD
Valoare: între 5.000 şi 200.000 de EUR
Perioada: între 5 şi 20 de ani
Avans: minimum 25% din valoarea proiectului
Garanţii: ipoteca de rang I constituită în favoarea băncii asupra imobilului care urmează să fie
construit şi asupra terenului aferent
Asigurare: asigurarea imobilului cesionată în favoarea băncii
Avantaje
• Fără girant;
• Fără asigurare de viaţă;
• Fără comision de administrare a creditului;
• Fără comision de evaluare a imobilului/proiectului;
• Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal;
• Plata automată a ratelor lunare din contul curent;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.
Calcularea SCORING-ULUI
Banca va calcula pentru solicitantul de credit un punctaj care reflectă gardul de risc al acestuia.
În funcţie de punctajul obţinut de client, banca poate limita valoarea maximă a creditului (limita
creditului este stabilită şi calculată automat de aplicaţia LoanApp).
Politica de asigurare
1. CREDITUL LA TERMEN
Scopul creditului: capital de lucru şi/sau investitii
Valoare: între 3.000 şi 100.000 EUR (echivalent LEI)
Valuta: LEI si EUR
Rambursare:
- în rate lunare egale;
- 6 luni - 12 luni pentru capital de lucru;
- 6 luni - 60 luni pentru investiţii: achiziţie autoturisme, imobile/terenuri.
Avans: 20% numai pentru creditul de investiţii
Perioadă de graţie: maxim 6 luni, disponibilă pentru creditul de investiţii
2. STANDARD OVERDRAFT
Scopul creditului: finanţarea activităţii curente a companiei
Valoare: între 3.000 şi 100.000 EUR (echivalent LEI), nu mai mult de 30% din Cifra de Afaceri a
companiei pe ultimul an
Valuta: LEI şi EUR
Perioada: 6 luni - 12 luni, cu posibilitate de prelungire
4. CREDIT FLEXI
Clienţi ţintă: IMM Micro înfiinţate în România
Scopul creditului: finanţarea nevoilor nenominalizate
Valoare: până la 200.000 RON
Moneda: RON
Rambursare:
- în rate lunare egale;
- perioada de rambursare – 10 ani;
Comisionul: platit din credit
Notă: Nu este necesar rulaj prelabil cu banca.
Creditul poate fi folosit şi pentru plata datoriilor la bugetul de stat.
1. CREDIT CAPITAL
Moneda: RON, EUR, USD
Utilizare:- finanţarea nevoilor pe termen scurt rezultate din diminuarea capitalului circulant sau
pentru acoperirea nevoii de finanţare pe termen scurt apărută datorită ciclului de exploatare sau
a sezonalităţii
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 24 luni
- Perioada de tragere este de maxim 2 luni
- Perioada de graţie este de maxim 2 luni
- Rambursarea se realizează în rate egale, care pot fi lunare sau trimestriale
- Facilitatea foloseşte un cont de credit separat
- Tragerile din credit se vor aproba în baza unei cereri a clientului şi a documentelor care
certifică utilizarea fondurilor conform înţelegerii contractuale (trageri controlate)
Avantaje
- Acoperire deficit temporar de lichidităţi
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de pănă la 2 luni
- Grafic de rambursare pliat pe activitatea societăţii (rate lunare sau trimestriale)
2. CREDIT INVEST
Moneda: RON, EUR, USD.
Utilizare: - finanţarea investiţiilor pe termen mediu necesare susţinerii nevoilor de
dezvoltare/extindere ale afacerii
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 60 luni
- Perioada de tragere este de maxim 6 luni
- Perioada de graţie este de maxim 6 luni
- Rambursarea se realizează în rate egale, care pot fi lunare sau trimestriale
- Contribuţia clientului la proiectul de investiţii (cash sau în natură) - minim 20% din costul
total al proiectului de investiţii (fără TVA)
- Facilitatea foloseşte un cont de credit separat, tragerile din credit se vor aproba în baza
unei cereri a clientului şi a documentelor care certifică utilizarea fondurilor conform
întelegerii contractuale (trageri controlate)
Avantaje
- Perioada de rambursare corelată cu timpul de amortizare a investitiei
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de până la 6 luni
- Grafic de rambursare pliat pe activitatea societăţii (rate lunare sau trimestriale)
- Contribuţia clientului poate consta în natură
3. CREDIT REVOLVING
Moneda: RON, EUR, USD
Utilizare: - finanţarea nevoii de capital de lucru (în special deficitul de capital de lucru)
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 12 luni; la data scadenţei creditul trebuie să fie
rambursat în totalitate;
- Se pot efectua mai multe trageri în cadrul limitei;
- După efectuarea rambursării tranşelor, creditul poate fi utilizat din nou;
- Creditul va fi rambursat conform graficului de rambursare; duratele standard pentru
tranşe sunt 30/60/90/120 de zile în funcţie de nevoile clientului;
Avantaje
- Acoperire deficit de capital de lucru
- Graficul de rambursare este corelat cu perioadele de încasare stabilite cu partenerii.
- Dupa rambursarea tranşelor, creditul poate fi utilizat din nou
4. CREDIT IMOBILIAR
Moneda: RON, EUR, USD.
Utilizare: destinat achiziţiei, renovării, extinderii sau reconstrucţiei de imobile utilizate în
activitatea de bază a investiţiilor pe termen mediu necesare susţinerii nevoilor de
dezvoltare/extindere ale afacerii
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 120 luni;
- Perioada de tragere este de maxim 6 luni – pentru extindere/modernizare;
- Perioada de graţie este de maxim 6 luni – pentru extindere/modernizare;
- Rambursarea se realizează în rate egale;
- Contribuţia clientului la proiectul de investiţii (cash sau în natură) - minim 20% din costul
total al proiectului de investiţii (fără TVA);
Avantaje
- Termen de rambursare de până la 120 luni
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de până la 6 luni pentru extinderi
- Contribuţia clientului poate consta în natură
- Susţinerea22 extinderii bazei materiale a societăţii
Notă:;
Grad de acoperire cu garanţii a capitalului împrumutat (fără dobânzi şi comisioane):
100% (există şi produse de credit de investiţii pentru care gradul de acoperire cu garanţii poate
fi cuprins între 50% şi 85%).
4. FINANŢĂRI STRUCTURALE
4.2 Factoring
Factoring-ul, produs utilizat în mediile de afaceri dinamice din întreaga lume, reprezintă
o soluţie rapidă de eliberare a capitalului de lucru blocat în creditul furnizor, asigurând o utilizare
productivă a resurselor financiare.
Ca alternativă la creditele standard, factoring-ul este o modalitate de finanţare cu risc
scăzut din ce în ce mai solicitată de societăţile comerciale româneşti.
Avantaje:
- Accelerarea ciclului de plată;
- Acces nelimitat la capitalul de lucru prin finanţare imediată în baza creanţelor;
- Nu necesită garanţii materiale;
- Asigurare împotriva riscului de neplată (pentru factoring-ul fără recurs).
Raiffeisen Bank oferă acest produs în mai multe variante:
Factoring cu/fără recurs;
Factoring intern/extern;
4.9. Incasso-ul
Incasso-ul, ca modalitate de plată, înseamnă tratarea de către bănci a documentelor
comerciale sau financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) în conformitate cu instrucţiunile primite
de la exportator, cu scopul de a:
• Obţine plata si/sau acceptarea;
• Remite documentele contra plată şi/sau acceptare;
• Remite documentele în baza altor termeni şi condiţii.
De regulă, incasso-urile sunt supuse URC 522 (Uniform rules for collections) ale Camerei
Internaţionale de Comerţ, Paris.
Avantaje
• Asigură identificarea corectă a riscurilor aferente unui proiect, alocarea acestor
riscuri între participanţi pe principiul competenţelor specifice fiecăruia, prin urmare,
creşterea şanselor de reuşită a proiectului;
• Permite finanţarea pe termen lung a unor investiţii de mare valoare în diferite
sectoare industriale, în infrastructura şi în dezvoltarea serviciilor publice;
• Protejează activele existente ale investitorilor de riscurile aferente noului proiect.
CAPITOLUL 8. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – BANCĂ
UNIVERSALĂ
O eventuală privire sintetică asupra activităţii instituţiilor bancare, atât din România cât
şi din străinătate, va releva două trenduri esenţiale în configurarea activităţii acestora: banca
specializată şi banca universală.
Astfel, în timp ce banca specializată îşi focalizează atenţia şi eforturile financiare, de
logistică şi de marketing asupra unui segment restrâns de piaţă, profitând de omogenitatea
clientelei şi de relativa lipsă a concurenţei, banca de tip universal îşi dispersează activităţile în
toate domeniile de interes din sfera economicului, profitând de pe urma numărului potenţial
mare de clienţi, precum şi de adaptabilitatea crescută la noile provocări şi oportunităţi din
mediu.
Se poate afirma, şi acest fapt este susţinut de evoluţia instituţiilor bancare din toată
lumea, că în faţa unui număr tot mai mare de ameninţări/oportunintăţi ce apar atât pe pieţele
financiare, cât şi în economia reală, universalitatea reprezintă nu doar un mijloc de îmbunătăţire
a rentabilităţii şi de creştere a profitului, cat şi – sau mai ales – de dispersare a riscurilor
financiare.
Raiffeisen Bank România se înscrie în acest trend, efectuând activităţi destinate atât
persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice, de la IMM-uri la corporaţii.
• Raiffeisen Leasing;
• Raiffeisen Capital & Investment;
• Raiffeisen Investment;
• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe;
• Raiffeisen Asset Management;
1. Raiffeisen Leasing
Raiffeisen Leasing IFN S.A., membra a grupului bancar austriac Raiffeisen, activeaza
pe piata romaneasca din 2002.
Structura acţionariatului este următoarea:
• Raiffeisen Leasing International GmbH Austria: 50%;
• Raiffeisen Bank România – 50%.
Operaţiunile desfăşurate cuprind:
• Leasing pentru autovehicule şi flote;
• Leasing pentru echipamente;
• Leasing imobiliar.
2. Raiffeisen Investment
Acestă companie reprezintă atât o bancă de investiţii, cat mai ales un intermediar – în
sensul de broker – pe piaţa de capital.
Efectuează astfel atât operaţiuni de consultanţă financiară pentru proiecte din domeniul
investitiilor directe de capital, prin Departamentul de Proiecte Speciale. Acesta efectuează
analiza financiara si servicii de evaluare pentru proiecte de investitii si plasament privat,
consultanta cu privire la dezvoltarea de noi activitati sau linii de business, atat in cadrul grupului
Raiffeisen cat si pentru clienti externi, consultanta pentru fuziuni, achizitii si finantare de
proiecte.
Membrii echipei Departamentului de Proiecte Speciale activeaza in cadrul grupului
Raiffeisen - ca parte a unor diferite entitati - incepand din 1998 si au o experienta indelungata in
sectorul de fuziuni si achizitii, concepand si coordonand de-a lungul timpului proiecte de afaceri,
studii de fezabilitate, memorandumuri de informare si proiecte de investitii.
Echipa Departamentului de Proiecte Speciale este formata din opt specialisti, care au
condus sau au fost implicati in tranzactii de prim rang in tara si in regiune.
Echipa de profesionisti a departamentului de Oferte Primare beneficiaza de o vasta
experienta in structurarea si intermedierea tranzactiilor, acumulata prin perfectarea unor
importante operatiuni pe piata de capital:
• Cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste, emise de Raiffeisen Bank (in valoare
de 138 mil. RON);
• A treia mare emisiune de obligatiuni pana in prezent (in valoare de 41 mil. RON), emise
de Finansbank;
• Cea mai mare emisiune de obligatiuni municipale de pe piata romaneasca (20 mil. RON),
emise de catre Consiliul local al Municipiului Timisoara;
• Cea mai mare oferta primara de vanzare de actiuni intermediata pana acum pe piata
romaneasca, derulata de catre Flamingo International (12,5 mil. EUR).
RBL Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. a fost constituită prin asocierea dintre
Raiffeisen Bank România, Bausparkasse Schwaebisch Hall Germania şi Raiffeisen
Bausparkasse Austria, iar investiţia iniţială, făcută în cote egale, a fost de 15 milioane Euro. Din
momentul înfiiţării până în prezent capitalul a fost majorat, ajungând la 25 milioane Euro.23
Cadrul legal este asigurat de O.U.G. 99/2006 - Bănci de economisire şi creditare în
domeniul Locativ (Titlul II).
Scopul RBL este de a asigura posibilitatea contractării de credite imobiliare destinate
persoanelor fizice la un cost scazut, printr-un mecanism de economisire – creditare.
23
http://www.railoc.ro/DespreNoi/Default_html.aspx#
5. Raiffeisen Asset Management
• Raiffeisen Prosper;
• Raiffeisein Confort;
• Raiffeisen România Acţiuni;
• Raiffeisen Benefit;
Astfel, Grupul Raiffeisen urmează în România trendul general mondial, cat şi cel împus
de către Grupul RZB, faţă de care se află în raporturi de subordonare. Universalitatea băncii nu
vine însă cu dificultate, adaptabilitatea şi orientarea spre client fiind încă de la început atribute
ale băncilor din Grupul RZB.
24
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper.html
BIBLIOGRAFIE
6.TURCU, Ion, Operatiuni si contracte bancare. Tratat de drept bancar.Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2004
WEBOGRAFIE
http://www.bnro.ro
http://ec.europa.eu/internal_market/bank/regcapital/index_en.htm
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper.html
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper-Prospect de emisiune
http://www.railoc.ro/DespreNoi/Default_html.aspx#
http://www.raiffeisen.ro/wps/PA_1_0_2B3/download.jsp?id=1347 Raportul anual 2006 a
Raiffeisen Bank România
http://www.rzb.at/eBusiness/rzb_template1/1026359884948-1026359885014_1026067924320-
1033775651360-NA-NA-EN.html
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKL
N443NggBSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP2C3NCIckdHRQDKd1F-/delta/ba
se64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?
actiune=internetcontent_ViewAction&internetcontent_ID=96&idTata=96
97