CUPRINS

cuprins....................................................................................................................................................................1
Capitolul 1. Prezentarea societăţii bancare...........................................................................................................2
1.1. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Zentralbank Österreich AG....................................................2
1.2. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Bank România........................................................................3
1.3 Principalele etape şi evoluţia sa ăn cadrul sistemului bancar românesc ..................................................3
1.4. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului.....................................................................................4
1.5. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare..................................................................................4
1.6. Cadrul legislativ general şi specific...........................................................................................................6
1.7. Organismele de control şi reglementare....................................................................................................7
Capitolul 2. Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional bancar.......................................................9
2.1 Organigrama generală a bancii comerciale Raiffeisen Bank.....................................................................9
2.2 Structura Raiffeisen Bank România..........................................................................................................11
2.3 Sistemul informaţional bancar în Raiffeisen Bank România. Aspecte speciale privind sucursala Iaşi.. 18
Capitolul 3. conturile bancare.............................................................................................................................25
3.1. Procedura de deschidere a conturilor bancare.........................................................................................27
3.2. Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale desfăşurate prin conturile bancare.........................................28
3.3 Operaţiuni desfăşurate prin conturile de depozit......................................................................................32
3.4 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială...........................................................................32
3.5 Alte operaţiuni de casă..............................................................................................................................34
3.6 Incidente în funcţionarea conturilor bancare............................................................................................34
3.7. Procedura de închidere conturilor bancare .............................................................................................35
Capitolul 4. PLASAMENTE BANCARE ŞI NON-BANCARE.......................................................................36
4.1. Plasamente bancare..................................................................................................................................36
4.2. PLASAMENTE MONETARE NON-BANCARE..................................................................................39
4.3. Plasamente financiare...............................................................................................................................39
........................................................................................................................................................................41
capitolul 5. Decontarea intra şi interbancară. Operaţiunile cu numerar.............................................................44
5.1 Instrumente de decontare .........................................................................................................................45
5.2. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar............................................................59
5.3 OPERAŢIUNI CU NUMERAR...............................................................................................................61
CApitolul 6. MARKETINGUL BANCAR.........................................................................................................68
6.1 Politica de produs......................................................................................................................................69
6.2 Politica de marketing instituţional............................................................................................................70
CAPITOLUL 7. CREDITAREA BANCARĂ...................................................................................................73
7.1 Decizia de creditare...................................................................................................................................74
7.2 Reperele procesului de creditare...............................................................................................................75
7.3 Principiile de creditare..............................................................................................................................77
7.4 Repere legislative .....................................................................................................................................78
7.5 Creditarea persoanelor fizice.....................................................................................................................78
7.6. Creditarea persoanelor juridice................................................................................................................84
CAPITOLUL 8. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – BANCĂ UNIVERSALĂ.............................................92
Bibliografie..........................................................................................................................................................97
 CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE
Având în vedere structura capitalului social al Raiffeisen Bank România, precum şi
specificitatea acestei bănci1, considerăm utilă abordarea înfiinţării acesteia atât sub aspectul
referirii la banca austriacă de origine, cât şi a subsidiarei româneşti.

1.1. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Zentralbank Österreich AG2

În contextul existenţei unei situaţii economice grave în ceea ce privea populaţia germană
în secolul XIX, Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) şi-a asumat sarcina de a uşura această
stare de fapt, creind o asociaţie de bănci de împrumut în 1862, care a constituit baza organizaţiei
de cooperative Raiffeisen actuale.
După 10 ani de la înfiinţarea Raiffeisenkasse Mühldorf în sudul Austriei în 1886, sistemul
Raiffeisen cuprindea peste 600 de bănci de credit şi economii.
Urmând exemplul lui Raiffeisen, cooperativele individuale au fondat, începând din 1894,
Băncile Regionale Raiffeisen. La nivel federal, o asociaţie comună este fondată la Viena în anul
1898, numindu-se "Österreichischer Raiffeisenverband" şi funcţionând până astăzi. Raiffeisen
Zentralbank Österreich AG a fost fondată în 1927 ca Genossenschaftliche Zentralbank (GZB) şi
a fost redenumită în forma actuală în 1989. RZB este acţionarul principal al reţelei de bănci din
Europa Centrală şi de Est, coordonând activităţile şi politicile financiare ale întregului grup bancar
Raiffeisen, fiind responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel
naţional şi internaţional.
Grupul Raiffeisen devine cel mai mare grup bancar privat din Austria şi are o structură pe
trei niveluri:
• primul nivel cuprinde 680 de bănci locale care, la rândul lor, au un total de 1.680 de
sucursale. Numărul total de unităţi Raiffeisen ajunge astfel la 2.360.
• cel de-al doilea nivel este format din băncile regionale (Landesbanks), care se numără
şi printre principalii acţionari ai Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB-Austria), deţinând
împreună mai mult de 80 % din capitalul social.
• RZB Austria, acţionarul principal al reţelei de bănci din Europa Centrală şi de Est,
constituie cel de-al treilea nivel şi reprezintă instituţia centrală a grupului bancar.
Operaţiunile internaţionale ale RZB-Austria se concentrează în principal pe pieţele în
formare. Poziţia sa şi legăturile tradiţionale cu Europa Centrală şi de Est au ajutat RZB-Austria să
stabilească excelente relaţii cu firmele, băncile şi alte instituţii din această regiune.
Odată cu procesul de liberalizare din Europa Centrală şi de Est şi tranziţia de la economia
centralizată la economia de piaţă, RZB-Austria şi-a dezvoltat semnificativ activitatea
internaţională, reuşind să devină una dintre cele mai bune bănci specializate în pieţele în formare
din această regiune.
RZB-Austria operează în douăsprezece ţări din regiune printre care se numără şi
România din 1998.
Reţeaua nu se opreşte în Europa Centrală şi de Est, ci include şi Europa Occidentală şi
celelalte continente prin compania financiară din New York, sucursalele din Londra şi Singapore,

1
În sensul apartenenţei acestei bănci la un grup internaţional, RZB Group.
2
http://www.rzb.at/eBusiness/rzb_template1/1026359884948-1026359885014_1026067924320-1033775651360-NA-NA-EN.html
2
precum şi prin birourile de reprezentanţă din Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong
Kong, Bombay şi Ho Chi Minh.

1.2. Momentul istoric al înfiinţării Raiffeisen Bank România3

În anul 1994 RZB deschide în România o reprezentanţă la Bucureşti, devenind astfel una
dintre primele bănci străine din sectorul bancar românesc.
În iunie 1998, reprezentanţa a fost transformată într-o subisidară a RZB, oferind servicii şi
produse pentru companii.
În februarie 2001, RZB, împreună cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), şi-a
exprimat interesul de a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni, peste 98,84%, ale Băncii
Agricole, cea de-a treia bancă românească. Contractul de achiziţie a fost semnat la sfârşitul lunii
iulie 2002. Din acest pachet, RZB-Austria deţinea 93,36%. Valoarea totală a tranzacţiei se ridică
la 52 de milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital, iar 15 milioane
USD, preţul plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.
Astfel, prin fuziunea, încheiată în iunie 2002 (în cadrul hotărârilor luate de Adunarea
Generală Extraordinară a Acţionarilor din data de 18 mai 2002), a celor două entităţi deţinute de
Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) în ţara noastră, Raiffeisen Bank România devine
una din cele mai puternice bănci de aici.
RZB-Austria deţine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500 angajaţi şi o
reţea naţională de sucursale şi agenţii care depăşeşte 200 de locaţii.

1.3 Principalele etape şi evoluţia sa ăn cadrul sistemului bancar românesc

Raiffeisen Bank s-a evidenţiat pe piaţa românească ca o bancă universală, oferind o

gamă completă de produse şi servicii atât persoanelor fizice, cât şi IMM-urilor şi corporaţiilor mari
prin multiple canale de distribuţie.
Dupa privatizarea încheiată în anul 2002, Raiffeisen Bank a reuşit o schimbare radicală. În
2004 banca a obţinut un profit net de 28,3 milioane EUR, de şase ori mai mare decât în anul
2003 (4,6 milioane EUR). Activele totale s-au dublat faţă de 2003, depăşind 2.000 milioane EUR.
În 2005, banca a continuat să implementeze un plan de investiţii semnificativ, destinat în
principal infrastructurii şi sistemelor IT&C, modernizării reţelei de unităţi şi extinderii reţelelor de
ATM si POS.
Rezultatele excelente obţinute de Raiffeisen Bank au fost recunoscute de prestigioase
publicatii romaneşti şi străine. Revista britanică Euromoney a acordat Raiffeisen Bank premiul
pentru cea mai bună bancă de investiţii din România, iar revista Global Finance a desemnat
banca, atât in 2004 cat şi în 2005, drept "Cea mai bună bancă din România".
În 2006, austriecii au facut o reorganizare a reţelei, unităţile fiind coordonate după linii de
activitate, în locul sistemului vechi, care prevedea organizarea ierarhică regională. Astfel, au
apărut unităţi specializate, cum sunt cele de vânzare a creditelor imobiliare sau cele pentru clienţi
corporativi. Pe de altă parte, banca a introdus un sistem de salarizare care leagă într-o masură
mai mare remuneraţia de activitatea salariatului.
Raiffeisen Bank este a treia bancă din sistemul bancar românesc cu active totale care
depăşesc 4 miliarde de euro. La 30 iunie 2007, banca înregistra un profit net de trei ori mai mare
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, 47,2 de milioane de euro (conform IFRS).

3
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKLN443NggBSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP
2C3NCIckdHRQDKd1F-/delta/base64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?
actiune=internetcontent_ViewAction&internetcontent_ID=96&idTata=96
3
 In prezent, banca are peste 2 milioane de clienţi de retail (dintre care peste 125.000 IMM-
uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are in România o reţea de aproape
370 de unităţi şi aproximativ 5.600 de angajaţi. Raiffeisen Bank pune la dispozitia clienţilor şi alte
canale de acces la serviciile si produsele băncii, oferind posibilitatea de a alege cea mai
convenabilă şi rapidă metodă de lucru cu banca: Raiffeisen Direct (telefon banking), myBanking
(mobile banking), Raiffeisen Online (internet banking pentru persoane fizice). Raiffeisen Bank
deţine o reţea exinsă de ATM-uri şi EPOS-uri: 866 de ATM-uri şi peste 6.800 de POS-uri.

1.4. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului

Structura acţionariatului:

Capitalul Raiffeisen este deţinut aproape în totalitate de către Grupul RZB, conform
următoarei structuri:
• 99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen;
• 0,51% - peste 17.000 de acţionari persoane fizice şi juridice.

Capitalul social

Capitalul social al Raiffeisen Bank este 1.196.258.638,5 lei noi, divizat în 11.962.586.385
acţiuni nominative cu valoarea nominală de 0,1 lei noi / acţiune.

1.5. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare

Raiffeisen Bank este o bancă universală ce oferă o gamă completă de produse şi servicii
financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienţi ai săi (corporate, IMM şi persoane fizice) prin
intermediul unei reţele de distribuţie cu acoperire naţională.
Principalele operaţiuni ale Raiffeisen Bank România sunt:

Operaţiuni bancare clasice

Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al băncii îl constituie

activitatea de intermediere monetară şi activităţile de creditare. În acord cu legea bancară,
obiectul de activitate al băncii include:
• atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
• contractare de credite, incluzând printre altele:
 credite de consum;
 credite ipotecare;
 credite de prefinanţare a exporturilor;
 finanţarea comerţului cu bunuri fungibile;
 finanţarea tranzacţiilor comerciale;
 operaţiuni de factoring, scontare, forfetare.
• servicii de transfer monetar;
• emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit, cecuri de călătorie şi
alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;
• emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
• tranzacţionare în cont propriu sau în contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:
 instrumente ale pieţei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate
de depozit;
4
  valută;
 contracte futures;
 instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;
 valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
• intermediere, în condiţiile legii, în oferta de valori mobiliare şi alte instrumente financiare,
prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii
aferente;
• acordarea de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte
aspecte legate de aceasta, consultanţă şi prestare de servicii cu privire la fuziuni şi
achiziţii de societăţi comerciale;
• intermediere pe piaţa interbancară;
• administrare de portofolii ale clienţilor şi consultanţă legată de aceasta;
• păstrare în custodie şi administrare de valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
• prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării;
• închiriere de casete de siguranţă;
• depozitarea activelor fondurilor de investiţii şi societăţilor de investiţii;
• distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiţii şi acţiuni ale societăţilor de
investiţii;
• acţionarea ca operator al arhivei electronice de garanţii reale mobiliare;
• operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea;
• operaţiuni în mandat;
• servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii
pentru terţi;
• participare la capitalul social al altor entităţi;
• închirierea de bunuri mobile şi imobile către terţe părţi, în condiţiile legii;
• servicii auxiliare sau conexe legate de activităţile desfăşurate, cum ar fi: deţinerea şi
administrarea de bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii sau pentru
folosinţa salariaţilor, şi efectuarea oricăror alte activităţi şi operaţiuni necesare pentru
realizarea obiectului de activitate autorizat.

Operaţiuni bancare moderne

• MyBanking oferă informaţiile financiare privind contul bancar personal şi cursul valutar şi
cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra şi interbancare;
• prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fără ca acesta să facă cel mai
mic efort şi fără să plătească comisioane şi taxe suplimentare;
• serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a transfera
automat sumele care depăşesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client;
• serviciul SmartTel oferă informaţiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe
săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
• programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viaţă titularilor de
conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.
• prin Plăţi directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent, toate
facturile pentru telefonul fix şi mobil, la gaze, la lumină şi altele.

În ceea ce priveşte diferite operaţiuni bancare care vizează activitatea băncii şi locul în
care se realizează, acestea se împart în:

5
 • operaţii front – office : operaţiile care vizează interacţiunea băncii cu clienţii săi:
furnizare de informaţii privind serviciile pe care le oferă banca etc.
• Operaţii back-office : operaţiile transparente pentru clienţii săi, dar care asigură
funcţiile vitale ale sale: contabilitatea internă bancară, administraţie, gestiunea de
conturi şi calculul de dobânzi, depozitarea numerarului etc. În ceea ce priveşte
raportul care se stabileşte între operaţiile front-office şi cele de back-office, acestea
diferă de la o bancă la alta prin activitatea desfăşurată .

1.6. Cadrul legislativ general şi specific

Operaţiunile şi statutul Raiffeisen Bank România sunt circumscrise normelor şi

reglementărilor emise de:
• Instituţiile Uniunii Europene4:
 Directivele 2006/48/EC5 privind autorizarea, supravegherea şi activitatea
instituţiilor de credit;
 Directiva 2006/49/EC privind activitatea instituţiilor de credit şi firmelor de
investişii financiare.
• Parlamentul României: emite legi şi acte normative cu caracter general:
 Legii bancare nr. 58/19986;
 Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind statutul Băncii Naţionale a României7;
 Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizării juridice şi a
falimentului (republicată prin Legea nr. 149/2004), pentru completarea şi
modificarea legii 64/1995 privind procedurile reorganizării juridice şi ale
falimentului;
 Legea nr. 83 din 15 aprilie 1998 privind procedura falimentului bancar;
 Legea privind regimul investiţiilor străine nr. 35/1991;
• Guvernul României: emite acte şi dispoziţii cu privire la anumite aspecte particulare
din activitatea băncilor şi instituţiilor de credit:
4
Conform articolului 148 din Constituţia României care, in alin.2, prevede: „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.”
5
http://ec.europa.eu/internal_market/bank/regcapital/index_en.htm
6
În Legea nr. 58 din 5 martie 1998 privind Legea bancară e prevăzut faptul că Banca Naţională a României este banca centrală a statului român,
având personalitate juridică şi sunt definite noţiunile de:
• bancă;
• filială;
• sucursală;
• depozit;
• credit;
• expunere;
• supraveghere bancară prudenţială.
•
7
Prin Legea nr. 101 din 26 mai 1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, este reglementat obiectivul fundamental al BNR, asigurarea
stabilităţii monedei naţionale, pentru a contribui la stabilitatea preţurilor şi sunt explicate:
• politica monetară;
• operaţiunile pe piaţa monetară;
• oparaţiunile de creditare;
• rezervele minime obligatorii;
• politica valutară;
• creditarea băncilor;
• sistemele de plăţi;
• serviciile de compensare, depozitare şi plată;
• prevenirea şi limitarea riscurilor;
• supravegherea bancară (autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară);
• rezervele internaţionale;
• secretul profesional bancar.
•
6
  Ordonanţa Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004, privind falimentul instituţiilor
de credit, aprobată, completată şi modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie
2004;
 Hotărârea Guvernului nr. 335/mai 1995, privind regulamentul constituirii, utilizării
şi deductibilităţii fiscale a provizioanelor agenţilor economici şi societăţilor;â
• Banca Naţională a României: emite regulamente şi dispoziţii de interes în domeniul
supravegherii bancare şi a asigurării stabilităţii procesului bancar şi a celerităţii
activităţilor bancare:
 Norma BNR nr. 2/1992 privind fondurile proprii ale societăţilor bancare;
 Norma BNR nr. 10/1992 privind împrumuturile acordate debitorilor aflaţi în relaţii
speciale cu societăţile bancare;
 Norma BNR nr. 5/1992 privind împrumuturile mari acordate clienţilor de către
societăţile bancare;
 Circularele BNR;
 Normele BNR nr.2/1998 privind autorizarea băncilor, modificate de normele nr.
10/2000 şi normele nr. 3/2000;

Totodată, activitatea Raiffeisen se supune şi prevederilor interne, în special:

• Directivelor emise de RZB Austria, în calitate de bancă centrală a sistemului
reprezentat de Grupul RZB.
• Statutul Raiffeisen Bank România;
• Codului de conduită intern;
• Hotărârilor A.G.A.

1.7. Organismele de control şi reglementare

Din punct de vedere a relaţiei cu banca, organismele de control şi reglementare sunt de

trei tipuri:
1. Organismele de control şi reglementare externe: asigură un climat oportun de
desfăşurare a activităţii băncilor:
• Ministerul Finanţelor Publice: se ocupă de eliminarea evaziunii fiscale şi a
corupţiei şi coordonează politicile: vamale, financiale, valutare;
• BNR8: poate interveni prin reglementări în activitatea băncilor în scopul de a
restabili echilibrul monetar şi cel al valorii monedei în limitele de siguranţă..
2. Organismele de control şi reglementare interne sunt acele oragne de
conducere, din interiorul băncii, care asigură procesul de coordonare, conducere şi
decizie, şi anume:
• Adunarea Generală a Acţionarilor;
• Consiliul de Adimistraţie;
• Comitetul de Direcţie;
• Comitetul de Audit;
• Auditoriul Financiar;
• Comitetul de Credit;
• Comitetul de Risc;
• Comitetul de Administrare a Activelor ºi Pasivelor.
3. Posturile din bancã sunt împãrþite în:
• Posturile din reþea cu urmãtoarele funcþii:

8
Prin Comisia de Supraveghere Bancară – www.bnro.ro
7
  Responsabilul cu primirea;
 Ataºatul comercial;
 Însãrcinatul cu primirea de tip „particulari”;
 Responsabilul cu gestiunea patrimoniului;
 Însãrcinatul cu clientela „meºteºugari-comercianþi ºi IMM-uri”;
 Directorul de agenþie;
 Directorul adjunct de agenþie.
• Posturile din sediu, în funcþie de serviciile desfãºurate:
 Studiu ºi analizã: analistul de credit, analistul financiar, inginerul-
consultant;
 Pieþele financiare: operator de piaþã, negociatorul („trader”), analistul
financiar, staticianul ºi inginerul financiar, personalul de „back-office”;
 Activitatea internaþionalã: consilierul pentru exporturi, consilier financiar
ºi tehnic, finanþist internaþional;
 Informatica.
• Banca în calitate de întreprindere cuprinde:
 Controlorul gestiunii;
 Organizatorul;
 Inspectorul;
 Juristul;
 ªeful de piaþã sau de produs.

8
 CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII BANCARE.
SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR.

2.1 Organigrama generală a bancii comerciale Raiffeisen Bank.

Analizând structura acestei bănci comerciale, este necesară următoarea precizare:

Raiffeisen Bank România este membră a Grupului RZB şi subsidiară a Raiffeisen International
Bank-Holding AG.
Astfel, vom avea în vedere:
• structura Grupului RZB şi a Raiffeisen International Bank-Holding AG;
• structura Raiffeisen Bank România, ca bancă subsidiară.

Aspecte privind Grupul RZB şi Raiffeisen International

RZB, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG este firma mamă a Grupului RZB şi instituţia
centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria.
Raiffeisen International este la rândul său o unitate consolidată în întregime a RZB, fiind o
companie care administrază toate băncile membre ale Grupului RZB, precum şi unităţile
subsidiare ale acestora, unde este acţionar majoritar.
Conducerea RZB este realizată în sistem dualist, astfel:

1. Consiliul Director (Managing Board), are atribuţii de conducere efective, şi este

format din:

• Herbert Stepic, Chief Executive Officer;

• Martin Grüll, Chief Financial Officer;
• Aris Bogdaneris, Retail Banking;
• Rainer Franz, Executive Development & Training;
• Peter Lennkh, Corporates & Regions;
• Heinz Wiedner, Chief Operating Officer.

2. Consiliul de Supraveghere (Supervisory Board), are atribuţii de control asupra

activităţii Grupului RZB şi este format din:
• Walter Rothensteiner, Chairman;
• Manfred Url, Deputy Chairman;
• Patrick Butler;
• Karl Sevelda;

9
 • Stewart Gager;
• Peter Woicke.

În ceea ce priveşte structura RZB, aceasta este organizată pe 4 Divizii (Divizia Financial
Operations, Divizia Retail Banking, Divizia Corporates & Regions, Divizia Group IT) şi un
Departament aflat în subordinea directă a CEO-ului:

• CEO are în subordine următoarele subdepartamente:

o Communications;
o Human Resources;
o Internal Audit;
o Legal & Compliance;
o Management Secretariat;
o Executive Development and Training.
• Divizia Financial Operations, condusă de către CFO, cuprinde subdiviziile:
o Corporate Risk Management;
o Group Controlling & Accounting;
o Investor Relations;
o Retail Risk Management;
o Treasury Coordination & Asset Liability Management;
o Strategic Portofolio Management;
• Divizia Retail Banking, cuprinde:
o Affluent Banking;
o Cards;
o Consumer Banking;
o Products and Marketing;
o Sales & Distribution;
o SME Banking;
• Divizia Corporates & Regions, cuprinde:
o Corporate Banking CEE;
o Corporate Relationships & Banking Alliances;
o Product Development;
o Raiffeisen Leasing International;
o Regional Office;
• Divizia Group IT este alcătuită din:
o Organisation & Project Office;
o Process & Productivity Management;
o Shared Service Centres & Country Coordination;

Funcţiile RZB sunt legate în mod evident de rolul său de element central al sistemului
de bănci din Grup; astfel, aceste functii sunt:
• coordonarea STRATEGICĂ a operaţiunilor băncilor membre, prin Raiffeisen
International, ca entitate subsidiară;
• stabilirea politicilor STRATEGICE în domeniile investiţional, de marketing, de
management al riscului, ş.a.
• controlul băncilor membre.

2.2 Structura Raiffeisen Bank România

10
 Conducerea Raiffeisen Bank România este realizată, din 30 aprilie 20071, prin
urmatoarele organisme decizionale:
1. Consiliul de Supraveghere, ce reprezintă organul de control;
2. Directoratul, ce îndeplineşte atribuţiile de conducere propriu-zise ale Băncii.
Raiffeisen Bank România este organizată într-un mod similar celorlalte bănci comerciale
din România; astfel, se pot distinge două nivele:
• Unitatea Centrală;
• Sucursalele judeţene şi agenţiile locale
2.2.1 Organigrama Unităţii Centrale

Pentru a înţelege structura Unităţii Centrale, este necesară analiza funcţiilor acesteia:
• Elaborează strategia de dezvoltare a băncii;
• Stabileşte politica de creditare, dezvoltare sau de fuziune şi achiziţii;
• Efectuează studii de marketing;
• Acordă servicii de consultanţă şi audit financiar;
• Organizează acţiuni de pregătire a cadrelor;
• Iniţiază colaborări cu bănci din ţară şi străinătate;
• Asigură lichidităţi şi fonduri de creditare unităţilor subordinate;
• Stabileşte nivelul dobânzilor şi comisioanelor;
• Stabileşte plafoane de credite pentru unităţile subordonate;
• Contactează împrumuturi şi plasamente de pe piaţa interbancară;
• Asigură echilibrul între resurse şi plasamente;

11
 • Elaborează norme pentru fiecare activitate şi serviciu în parte.
Fig.1 Organigrama Unităţii centrale a Raifeisen Bank România9

Unitatea Centrală este organizată în 5 Divizii (Corporate Banking, Retail Banking,

Trezorerie şi Pieţe de Capital, Operaţiuni şi IT, Risc) şi un Departament Special aflat în
subordinea Preşedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusă de către un membru al
Directoratului

Conducerea Raiffeisen Bank România este realizată, din 30 aprilie 20071, prin
urmatoarele organisme decizionale:
• Consiliul de Supraveghere, ce reprezintă organul de control, şi este compus din:
 Herbert Stepic – Preşedinte al Consiliului de Supraveghere;
 Heinz Wiedner – Membru;
 Martin Grüll – Membru;
 Aris Bogdaneris – Membru;
 Peter Lennkh – Membru;

9
Sursa: Raportul anual 2006 a Raiffeisen Bank România, http://www.raiffeisen.ro/wps/PA_1_0_2B3/download.jsp?
id=1347
12
 • Directoratul, ce îndeplineşte atribuţiile de conducere propriu-zise ale Băncii; acesta este
alcătuit din:
 Steven van Groningen – Preşedinte;
 Marinel Burduja – Prim-Vicepreşedinte, Corporate Banking;
 James D. Stewart, Jr. – Vicepreşedinte, Trezorerie şi Pieţe de Capital;
 Răzvan Munteanu – Vicepreşedinte, Retail Banking;
 Carl Rossey – Vicepreşedinte, Operaţiuni şi IT;
 Vladimir Kalinov – Vicepreşedinte, Risc;

Unitatea Centrală este organizată în 5 Divizii şi un Departament Special aflat în

subordinea Preşedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusă de către un membru al
Directoratului, astfel:
• Preşedintele – are în subordine directă urmatoarele compartimente:
o Control Financiar şi Contabilitate;
o Audit;
o Juridic şi Conformitate;
o Secretariat General;
o Resurse Umane;
o Relaţii Publice.
Atribuţiile acestui departament sunt strâns legate de atribuţiile Preşedintelui; astfel, acest
departament trebuie sa organizeze agenda de lucru a întrunirilor Conducerii; efectuează actele
de control financiar şi contabil; stabileşte politica de personal pentru management; verifică
legalitatea, oportunitatea şi eficienţa operaţiunilor strategice ale băncii, ş.a.
• Divizia Corporate Banking, condusă de către Prim Vicepreşedinte, cuprinde următoarele
subdivizii:
o Clienţi Corporativi;
o Produse pentru Corporaţii şi Know-How Management;
o Instituţii financiare;
o Sector Public;
o Dezvoltări Imobiliare Rezidenţiale.
Această Divizie stabileşte politica strategică a Băncii în ceea ce priveşte relaţiile acesteia
cu întreprinderile mari şi mijlocii, precum şi cu entităţile publice, centrale sau locale; astfel,
asigură servicii de consultanţă financiară şi managerială companiilor partenere; asigură,
impreună cu Divizia Trezorie şi Pieţe de Capital, negocierea şi procesarea ofertelor de creditare
obligatară a entităţilor publice; totodată, efectuează operaţiuni de cooperare cu alte instituţii
financiare, publice sau private, naţionale sau internaţionale.
• Divizia Retail Banking, condusă de un Vicepreşedinte, cuprinde subdiviziile:
o Marketing şi Comunicare;
o Carduri;
o Credite Persoane Fizice;
o Management Pasive;
o IMM;
o Proiecte Speciale Retail;
o Vânzări şi distribuţie.
Această Divizie are rolul de a stabili şi consolida relaţiile Băncii cu întreprinderile mici şi
mijlocii, precum şi cu clienţii persoane fizice; efectuează astfel operaţiuni de marketing şi
promovare a produselor financiare ale Băncii către aceste segmente ale pieţei. Asigură
creditarea eficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii, asigurându-le totodată acestora şi
consultanţa necesară în domeniul financiar. În acelaşi timp, stabileşte politica de emitere de

13
carduri destinate persoanelor fizice, în colaborare cu Divizia Operaţiuni şi IT, care asigură
suportul logistic.
• Divizia Trezorerie şi Pieţe de Capital, condusă de un Vicepreşedinte, cuprinde
următoarele subdivizii:
o Trezorerie şi Arbitraj;
o Managementul Bilanţului şi Portofoliului;
o Servicii Titluri;
o Middle Office.
Această Divizie gestionează depozitele negociate, tranzacţiile de schimb valutar,
tranzacţiile cu titluri de stat, depozitele pe piaţa interbancară şi serviciile aferente pieţei de
capital. Totodată, asigură un management strategic al bilanţului în scopul optimizării venitului net
din dobânzi şi a valorii de piaţă a capitalului propriu.
• Divizia Operaţiuni şi IT, condusă de asemeni de un Vicepreşedinte, cuprinde subdiviziile:
o Operaţiuni;
o Organizare, Dezvoltare şi Management Procese;
o Informatică şi Comunicaţii;
o Logistică;
o Securitate Bancară.
Divizia OIT asigură dezvoltarea infrastructurii informatice a băncii, precum şi asigurarea
şi securizarea traficului de date care se desfăşoară între filiale şi centrală, dezvoltarea şi
diversificarea canalelor alternative de distribuţie, precum şi punerea la dispoziţie a materialelor şi
serviciilor necesare desfăşurării unei bune activităţi bancare, respectarea cerinţelor de securitate
necesare tranzacţionării de fonduri, implementarea şi asigurarea utilizării eficiente a tehnologiilor
IT&C, în ceea ce priveşte transmiterea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor ce se manipulează
în Back Office, în relaţiile de trezorerie ale băncii şi în tranzacţiile pe care banca le efectuează pe
piaţa de capital.
• Divizia Risc, condusă de un Chief Risk Officer, cuprinde subdiviziile:
o Credit Risc – Corporaţii şi IMM;
o Consumer Risk;
o Grup Risc Control şi Managementul Portofoliului;
o Administrare, Control, Garanţii;
o Restructurare şi Recuperare Credite;
o Analiză financiară şi Rating.
Operaţiunile specifice acestei Divizii sunt cele privitoare la managementul eficient al
riscului bancar, având atribuţii privitoare la verificarea activităţilor Băncii în ceea ce priveşte
acordarea de credite, gestiunea activelor, recuperarea creanţelor exigibile şi neonorate la
scadenţă de catre clienşii băncii; totodată, cooperează cu Divizia Trezorerie şi Pieţe de Capital
pentru minimizarea, în condiţii de eficienţă, a riscului bursier.

Raiffeisen Bank România este organizată într-un mod similar celorlalte bănci
comerciale din România; astfel, se pot distinge două nivele:
• Unitatea Centrală;
• Sucursalele judeţene şi agenţiile locale;

Comparaţie între Centrala Raiffeisen Zentralbank Österreich şi Centrala Raiffeisen

Bank România

În primul rând, asemănările dintre acestea sunt date de poltica similară de organizare a
structurilor ierarhice de nivel înalt. Astfel, ambele unităţi sunt conduse în sistem dualist, având un

14
Consiliu Director, însărcinat cu conducerea efectivă a Băncii, precum şi un Consiliu de
Supraveghere, care are atribuţii de control.
În acelaşi timp, Organigrama acestora este similară, fiecare avand Divizii funcţionale
destinate managementului IT, operaţiunilor pe Piaţa de Capital, clienţilor Corporate, operaţiunilor
de Retail, ş.a.m.d., în acelaşi timp, Preşedintele rezervându-şi un departament propriu, cu rol de
organizare a agendei de lucru ale organelor de conducere, sau de supraveghere a legalităţii şi
oportunităţii deciziilor strategice ale Băncii.
Un alt punct comun este cel al nivelului deciziilor care se iau în aceste unităţi; astfel,
caracterul de instituţie centrală în sistemele din care fac parte impune ca deciziile care se iau aici
sa fie de nivel STRATEGIC, cele tactice fiind lăsate în sarcina unităţilor ierarhic inferioare (Bănci
din Grupul RZB, respectiv din sistemul Raiffeisen Bank România.)
Pe de altă parte, există şi deosebiri, mai ales prin prisma mărimii acestora (mărime dată
de puterea decizională a acestora). Astfel, RZB este o instituţie de coordonare a unor bănci
autonome, deciziile sale afectând operaţiile Grupului în numeroase ţări. Centrala Raiffeisen
România poate lua decizii ce au efect doar în interiorul României, în aria sa de putere
decizională.
Totodată, Raiffeisen Bank România este, la rându-i, subordonată RZB Austria; legătura
dintre aceste bănci este astfel de la superior la inferior, Raiffeisen România coordonându-şi
politicile în acord cu Directivele sau Ordinele RZB.

2.2.2 Organigrama sucursalelor judeţene, a filialelor şi agenţiilor locale

2.2.2.1 Sucursala judeţeană

Funcţiile sucursalei judeţene

• dezvoltarea politicii de creditare, operaţiuni cu numerar şi alte operaţiuni bancare în

limitele impuse de sediul central şi în conformitate cu legislaţia română;
• controlul operaţiunilor cu clientela, al documentelor iniţiate şi utilizate, introducerea datelor
în sistemul informatic, raportări, contabilitatea operaţiunilor, verificarea constantă a
operaţiunilor;
• asigurarea respectării conduitei interne şi externe pentru gestiunea reglementară a
operaţiunilor de casierie;
• realizarea de investiţii în limitele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli şi în
conformitate cu îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă;
• angajările salariaţilor în conformitate cu nevoile organizaţionale ale băncii şi în limitele
aprobate în buget, concedieri ale acestora în condiţiile şi temeiurile legale;
• mandatarele din partea centralei de reprezentare în faţa Autorităţilor Legale atît pentru
sucursale, cît şi pentru agenţiile din subordine.

Organizarea sucursalei judeţene

Sucursala judeţeană este organizată pe departamente funcţionale, fiecare dintre acestea

îndeplinind un rol determinat; totodată, în subordinea Directorului sucursalei se află un
departament special.
Astfel, structura sucursalei este următoarea:
• Directorul Sucursalei – are ca principală atribuţie supervizarea activităţii bancare ce se
desfăşoară în sucursală, precum şi a activităţii bancare desfăşurată de agenţiile şi
reprezentanţele aflate în subordinea sucursalei. Este unul din membrii comisiei de creditare
care aprobă creditele corporatiste şi cele preferenţiale, fiind de asemenea una dintre

15
persoanele care, alături de Managerul Departamentului Relaţii cu Clienţii, semnează
hotărârea de creştere a liniei de creditare. Este răspunzător pentru deciziile luate în cadrul
departamentului de Risc alături de managerul acestui departament precum şi de supervizarea
urmăririi creditelor în cadrul celor două departament de Retail şi Corporate. Participă la
şedinţele de decontare interbancare ce au loc la sediul sucursalei BNR unde este arondată
respectiva sucursală. Supervizează şi activitatea de Back Office ce se desfăşoară în
sucursală şi în agenţiile subordonate sucursalei.
• Secretariatul – are ca principal obiectiv trierea documentelor externe pe departamente
precum şi întocmirea de rapoarte şi comunicate oficiale.
• Biroul Juridic – are două mari atribuţii: să se asigure că activitatea desfăsurată de
sucursală nu contravine legilor şi regulamentelor în vigoare ce reglementează activitatea
bancară precum şi verificare veridicităţii şi legalităţii documentelor ce sunt puse la dispoziţie
de către clienţii băncii ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară aceştia cu banca.
• Departamentul de Relaţii cu Clienţii – are la conducere un manager care are în subordine
mai mulţi ofiţeri contabili. Principala lui responsabilitate este asigurarea bunei desfăşurări a
activităţii în Front Office. Principalele operaţiuni care sunt executate în cadrul
Departamentului de Relaţii cu Clienţii sunt: operaţiunile de deschidere de cont, operaţiunile
curente de plăţi şi încasări, operaţiunile de cont curent, contractarea de credite precum şi
informarea clientelei asupra serviciilor puse la dispoziţie de Raiffeisen Bank.
• Departamentul Operaţiuni – are la conducere un manager căruia îi sunt subordonaţi mai
mulţi ofiţeri de tranzacţii, ce îşi desfăşoară activitatea în Back Office, pe ultima treaptă
ierarhică în acest departament regăsindu-se casierii. Operaţiunile curente care se desfăşoară
în Back Office sunt cele de triere a documentelor de plată, în vederea decontării interbancare
ulterioare, operaţiuniule de caserie, operaţinile de contabilizare şi înregistrare a creditelor şi
depozitelor, informaţiile necesare fiind preluate din Front Office.
• Departamentul Retail – în cadrul căruia se regăseşte un responsabil clientelă care are în
subordine mai mulţi analişti de credite specializaţi pe persoane fizice şi persoane juridice.
Principalul obiect de activitate al acestui departament îl constituie managementul creditelor
pentru persoane fizice şi I.M.M.-uri. Astfel responsabilul clientelă trebuie să se ocupe atât de
clienţii care se găsesc deja într-o relaţie cu banca cât şi de noii clienţi. Analiştii de credite au
ca principală sarcină urmărirea desfăşurării creditului, având în vedere atât utilizarea
corespunzătoare a acestuia cât şi returnarea către bancă a creditului. Responsabilul cu
clientela se ocupă atât de acordarea de credite de consum, achiziţii de autoturisme, nevoi
personale şi ipotecare precum şi de atragerea de depozite şi de economii, de serviciile de
plăţi şi activităţile cu titluri.
• Departamentul Corporatist – are aceeaşi organizare ca şi cea a departamentului de
Retail, singura diferenţă fiind aceea că numai persoanele juridice cu o cifră de afaceri de
peste 5000000 euro vor fi înregistrate în evidenţa acestui departament. Principalele activităţi
sunt acelea de acordare de credite, atragerea de depozite, administrarea de numerar,
activităţi de comerţ exterior, leasing, consultanţă de investiţii, planificare financiară, tranzacţii
de titluri proiecte şi tranzacţii de finanţare structurată, credite sindicalizate şi tranzacţii de
garantare.
• Departamentul Risc – în cadrul căruia activează un manager de risc, analist de risc,
evaluator de risc şi un administrator de credite. Obiectul de activitate al acestui departament
este acela de a evalua riscurile la care se supune banca în momentul în care se ia decizia de
creditare a unei persoane (fie ea fizică sau juridică), de emitere a unor scrisori de garanţie, de
efectuare a unor investiţii sau de intermediere a unor activităţi de plasament şi acordare de
credite în numele clienţilor săi. Activitatea de evaluare a riscurilor este independentă de cea a
celorlalte departamente, astfel că decizia pe care o ia departamentul de risc nu ţine cont de

16
 mărimea sau natura activităţii în care banca vrea să ia parte ci doar de criteriile de evaluare a
riscului folosite de departament.
Sucursala judeţeană este organizată pe departamente funcţionale, fiecare dintre acestea
îndeplinind un rol determinat; totodată, în subordinea Directorului sucursalei se află un
departament special.

Fig.2 Organigrama sucursalei Iaşi a Raiffeisen Bank România

2.2.2.2 Filialele şi agenţiile locale

Organizarea acestor unităţi este dependentă în principal de scopul acestora:

managementul relaţiilor cu publicul, în special persoane fizice şi întreprinderi de talie mică şi
mijlocie.
Un aspect foarte important al organizării Băncilor Raiffeisen este acela că, începând cu
anul 2006, conducerea RZB a decis ca, în locul organizării ierarhice pe baze regionale, să se
treacă la organizarea pe linii de acţiune; astfel, au aparut agenţii destinate special creditelor
imobiliare, asigurărilor, etc.

Organigrama agenţiei Ştefan cel Mare subordonată Sucursalei Iaşi a Raiffeisen Bank
România

Agenţia Ştefan cel Mare Iaşi a Raiffeisen Bank cuprinde:

director;
•3 selleri: rolul lor lor este de a efectua operaţiuni cu clienţii NOI ai băncii;
• 3 telleri: aceştia efectuează operaţiuni cu clienţii DEJA existenţi ai băncii;

17
 •3 casieri: efectuează operaţiuni cu numerar pentru persoanele fizice şi juridice clienţi ai
băncii; unul dintre aceştia este casier şef, exercitând controlul operativ asupra celorlalţi
casieri.
• ofiter tranzacţii10 din back office: asigură efectuarea operaţiunilor de procesare a
instrumentelor de decontare şi de plată, procesarea corespondenţei,efectuează sarcinile
administrative şi contabile legate de clienţii persoane fizice şi juridice sau cele legate de
banca la distanţă în afara mijloacelor de plată; asigură operarea creditelor şi depozitelor:
introduce datele pentru noii clienţi şi pentru deschiderea de noi conturi; elaborează
contractele de credit; realizează scadenţarul şi extrasul de cont; completează poliţele de
asigurări şi urmăreşte reînoirea poliţelor de asigurare; înregistrează operaţiile de încasare de
comisioane şi prime de asigurări şi asigură urmărirea acestora; analizează calitatea
portofoliului de credite. În ceea ce priveşte persoanele juridice, urmăreşte derularea şi
rambursarea creditelor, încasarea dobânzilor şi comisioanelor, întocmeşte graficele de
rambursare, urmăreşte corecta utilizare a creditelor potrivit destinaţiei, trimite scrisori de
înştiinţare, administrează contra-garanţiile primite, etc.

2.3 Sistemul informaţional bancar în Raiffeisen Bank România. Aspecte speciale

privind sucursala Iaşi.

Sistemul informaţional bancar reprezintă totalitatea mijloacelor şi metodelor prin care se

realizează colectarea, prelucrarea şi transmiterea datelor şi a informaţiilor şi reprezintă premisa
organizării şi desfăşurării eficiente a activităţilor de conducere, coordonare şi control, cât şi a
celor reprezentative.
În acelaşi timp, sistemul trebuie să asigure:
• depozitarea şi păstrarea datelor şi a informaţiilor;
• realizarea de sinteze;
• realizarea de rapoarte pentru fundamentarea deciziilor.
Datele care stau la baza sistemului informaţional bancar au ca surse atât evidenţa
operativă, statistică şi contabilă, proprie băncii, cât şi evidenţele clienţilor acestora, în calitate de
titulari de conturi.
Preluate în sistemul informaţional, datele se transformă în informaţii bancare elementare
sau complexe, intermediare sau definitive, operative, postoperative sau previzionale.
Ca rezultat al prelucrării datelor, informaţiile bancare se constituie într-un flux informaţional
care se manifestă atât în cadrul unităţilor bancare, cât şi în afara lor (între bancă şi clienţi).
Sistemele informaţionale bancare sunt concepute pe două niveluri: un nivel al aplicaţiilor
bancare propriu-zise şi altul al suportului de dezvoltare a acestor aplicaţii.
Organizarea prelucrărilor informatice în cadrul sistemului informatic bancar constă în trei
categorii de proceduri:
• procedura de început de zi – se execută automat şi constă în iniţializarea fişierelor
utilizate în timpul zilei de către sistem; după această fază reţeaua de echipamente este
pusă la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferite
aplicaţii ale sistemului;
• procedura destinată utilizatorilor în cursul unei zile – se derulează pe parcursul
programului de lucru cu clienţii. Utilizatorul (lucrătorul de la ghişeu) poate înregistra în
timp real toate operaţiunile bancare, care îi sunt repartizate. Aplicaţiile efectuează
toate controalele, asigurând consistenţa datelor înregistrate, utilizatorul obţinând astfel,
în orice moment, starea operaţiunii;

10
Persoana responsabilă cu coordonarea echipei care a realizat această monografie - Raluca Bichir – n.n.
18
 • procedura de sfârşit de zi – realizează toate prelucrările determinate de operaţiunile
din timpul zilei şi editează rapoarte care reflectă influenţe în contabilitate (balanţe,
jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, liste de avertizare, situaţia
dobânzilor şi a comisioanelor). Se efectuează controale asupra bazei de date ale
sistemului şi se salvează programele şi datele pe suporţi de arhivare.
Ca rezultat al prelucrării datelor, informaţiile se constituie într-un flux informaţional bancar
care se desfăşoară atât între bancă şi agenţii, filiale, sucursale, centrală cât şi între bancă şi
titularii de conturi.
Există informaţii reprezentate prin documente care fie reflectă rezultate finale, definitive,
fie prezintă informaţii necesare prelucrării pentru obţinerea altor informaţii (informaţii elementare,
informaţii complexe).
Informaţiile elementare se caracterizează prin aceea că precizează aspectul direct
măsurabil cum ar fi:
• numerarul încasat sau plăţi;
• cecurile de călătorie achitate etc.
Informaţiile complexe sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare. În acest fel
putem exemplifica informaţiile referitoare la:
 creditele acordate;
 execuţia de casă a bugetului satului;
 activitatea de decontări.
Sistemul informaţional bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul
decizional şi cel operativ, având la bază un mecanism de feed-back.
Este structurat pe două trepte:
1. subsistemul informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate întregului
organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice,
inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii, manageri, legături informaţionale directe şi
indirecte);
2. subsistemul informaţional informatizat - transferul automat al datelor prin intermediul
sistemelor electronice de calcul şi comunicaţie.
În vederea organizării activităţii de prelucrare electronică a datelor la nivelul unităţilor
bancare operative se impun următoarele măsuri:
 pregătirea bazei de date (identificarea şi înscrierea atât a conturilor analitice la soldul zilei,
a conturilor analitice la care se calculează dobânzi, cu soldurile cumulate);
 codificarea tuturor conturilor şi stabilirea cifrei de control;
 organizarea circuitului documentelor bancare.
Gestionarea optimă a relaţiei cu clienţii şi eficientizarea activităţilor, evidenţa produselor
băncii utilizate de clienţii săi, s-a realizat prin implementarea soluţiei CRM Siveco România.
Soluţia CRM implementată la Raifffeisen Bank România facilitează o serie de activităţi
menite să contribuie la gestionarea eficientă a relaţiilor cu clienţii:
 furnizarea unei imagini de ansamblu asupra clienţilor, din perspectiva vânzărilor şi
achiziţiilor,
 gestionarea în profunzime a relaţiilor cu clienţii, contribuind astfel la consolidarea relaţiilor
de afaceri existente şi dezvoltarea de noi parteneriate de afaceri;
 creşterea eficienţei echipei ;
 definirea campaniilor de marketing şi vânzări;
 acces rapid la toate datele privind clienţii;
 acces rapid la oportunităţile de business development.

Funcţiile de bază ale sistemului informaţional sunt:

19
  gestiunea conturilor în lei şi în valută, a persoanelor fizice şi juridice;
 urmărirea creditelor în lei şi în valută acordate clienţilor;
 gestiunea certificatelor de depozit;
 decontari intra şi interbancare;
 financiar-contabilă şi de personal.
Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a
informaţiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare controlului
activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere.
În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar – bancare la nivel naţional şi
internaţional, există patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional informatizat:
 Sistem Informatic Standard (SIS);
 Sistem Expert (SE);
 Sistem Interactiv de Asistare a Deciziei (SIAD) sau Sistem Executiv (ESS);
 Sistem Informartic Mixt (SIM).
 Fluxurile informaţionale ale celor mai importante departamente ale unei instituţii
financiar bancare:
 Serviciul creditare;
 Serviciul informatic;
 Serviciul tezaur/casierie.
Serviciul creditare
 asigură îndeplinirea sarcinilor rezultate din statutul băncii în domeniul acordării de
împrumuturi pe termene scurte, mijlocii sau lungi, unităţile cooperatiste asociate şi
neasociate, altor întreprinderi, societăţilor comerciale cu capital de stat sau privat şi
persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activitate economică pentru realizarea
activităţii prevăzute în autorizaţia de constituire sau pentru activitatea de producţie, precum
şi producătorilor agricoli, meseriaşilor sau altor particulari care desfăşoară activitate
economică pe baza liberei iniţiative;
 colaborează cu toate compartimentele din cadrul băncii şi, îndeosebi, cu
compartimentul tezaur – casierie, compartimentul contabilitate şi cel informatic, cu unităţile
bancare din judeţ, având în principal, următoarele obligaţii şi sarcini de muncă:
 stabileşte limita trimestrială de credite în funcţie de cifra de afaceri, nivelul
mediu al stocului de mărfuri, materii prime sau produse finite;
 negociază cu agenţii economici nevoile suplimentare de credite peste nivelul
trimestrial stabilit pe baza cererii de credite ale fiecărei unităţi;
 comunică cu inspectorii serviciului contabilitate şi informatic, limita maximă a
creditului acordat, termenele, ratele scadente şi destinaţia creditului conform
contractului de credite;
 verifică dacă documentaţia prezentată de agenţii economici sau persoane fizice
conţine toate documentele şi instrucţiunile centralei băncii pentru acordarea creditelor;
 verifică garanţiile asiguratorii ale solicitanţilor de credite;
 solicită pentru creditele pe termen lung acordate agenţilor economici privaţi şi
persoanelor fizice aprobarea centralei băncii pentru fiecare caz, precum şi pentru
creditele care depăşesc plafonul de creditare.
Serviciul informatic
 prelucrează zilnic pe calculatoare electronice toate documentele contabile primite de la
operatorii de la ghişeu şi Compartimentul de Contabilitate, precum decontările cu unităţile
cooperaţiei de consum, cooperaţiei de credit, agenţilor economici şi persoanelor fizice care
au deschise conturi la bancă;

20
  întocmeşte conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agenţii economici şi
persoanele fizice cu conturi deschise la bancă şi le predă Compartimentului Contabilitate
pentru verificare şi expediere beneficiarilor;
 întocmeşte pe calculator, lunar sau ori de câte ori este nevoie, balanţa de verificare şi
actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate în vederea realizării Bugetului de
Venituri şi Cheltuieli al băncii;
 în limita disponibilităţilor, execută prestaţii pe calculator, pentru agenţii economici şi
persoanele fizice, contra cost, în vederea utilizării integrale a capacităţii calculatoarelor
electronice de care dispune;
 răspunde de executarea lucrărilor proprii pe xerox şi pentru persoanele fizice şi
juridice, contra cost, în acest scop organizând evidenţa lucrărilor executate pe beneficiari în
vederea recuperării cheltuielilor ocazionate de executarea lucrărilor xeroxate.
Ca atribuţii comune Compartimentului Contabilitate şi Compartimentului Informatic
putem menţiona:
 asigură securitatea şi secretul operaţiunilor, documentelor întocmite de bancă, divulgarea
secretelor băncii sau a unor operaţiuni, fiind sancţionate potrivit prevederilor contractului
colectiv de muncă;
 fac propuneri de raţionalizare şi simplificare a evidenţei operative şi iau măsuri pentru
realizarea lor.

Compartimentul Tezaur-Casierie

Acest serviciu organizează şi asigură îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate de centrala

băncii şi de către Comitetul de Direcţie al sucursalei Raiffeisen Bank în domeniul operaţiilor de
tezaur, casierie şi operaţii cu numerar şi valută, având în principal următoarele atribuţii:
 răspunde de organizarea, coordonarea şi aplicarea justă a instrucţiunilor şi dispoziţiilor
centralei băncii în domeniul operaţiilor de tezaur, casierie şi operaţii cu numerar, în mod
permanent îmbunătăţind şi raţionalizând lucrările în condiţiile creşterii continue a
randamentului muncii;asigură condiţiile necesare de muncă pentru efectuarea operaţiilor de
casierie;
 organizează şi controlează ca păstrarea şi transportul valorilor gestionate să se efectueze
în condiţii de deplină securitate, asigurând respectarea cu stricteţea a instrucţiunilor şi
dispoziţiilor primite în acest sens;
 gestionează numerarul din casa de circulaţie, precum şi celelalte valori din tezaur şi deţine
una dintre cheile din tezaurul băncii;
 ţine evidenţa mişcării imprimatelor destinate vânzărilor, păstrate în tezaur sau în case de
fier;
 primeşte zilnic şi gestionează, de la casierii, ghişeele de încasări şi plăţi, situaţiile
operaţiilor efectuate şi verifică justeţea şi integritatea predării către controlul centralizator sau
către casierul central;
 centralizează în registrul de evidenţă numerarul manipulat, operaţiile efectuate privind
mişcarea numerarului şi transcrierea în registrul de tezaur a valorilor rămase asupra
serviciului, controlând concordanţa între primiri, ieşiri şi sold;
 păstrează în tezaur dosarele, documentele de casă şi le eliberează pentru consultare
conform dispoziţiilor scrise în acest sens;
 răspunde de încadrarea corespunzătoare cu personal, verificarea serviciului şi de buna
pregătire din punct de vedere profesional.
În urma privatizării, Raiffeisen Bank a trecut la un sistem informaţional modern şi ales să
lucreze cu o bază de date cu prelucrări on-line, înregistrări automate cu deplină securitate a

21
accesului şi a operaţiunilor, sistem care permite interfaţări cu alte aplicaţii sau instituţii. Sistemul
a adus o reorganizare a activităţii şi a procedurilor de lucru pe principii noi.

2.3.1 Tipuri de documente şi programe informatice utilizate pentru circuitul

informaţional

Sistemul informaţional ales de bancă este sistemul BASIS (sistem informatic prin satelit)
care urmăreşte:
- automatizarea operaţiunilor bancare;
- obţinerea unei priviri de ansamblu asupra indicatorilor băncii în orice moment al zilei de
activitate;
- corelarea diverselor compartimente bancare într-un flux informaţional coerent-continuu.
Sistemul informaţional bancar presupune o serie de avantaje care permit asigurarea
flexibilităţii şi economicităţii în activitatea bancară propriu-zisă. Printre principalele avantaje
putem enumera:
- existenţa unei baze centralizate care este receptată favorabil de clienţi prin posibilitatea de
a alege unitatea cea mai apropiată momentului tranzacţiei şi al efectuării tranzacţiilor de
oriunde s-ar afla în ţară, indiferent de locul unde are deschis contul;
- din cauza prelucrării on-line, clientul percepe o situaţie reală a disponibilităţilor în cont, o
utilizare eficientă a fondurilor proprii şi transferarea lor în timp real;
- înregistrările automate vor asigura clienţilor corectitudine şi consistenţă asupra contului,
administrarea eficientă a fondurilor proprii, plăţi automate ale facturilor şi ale altor obligaţii
faţă de terţi;
- pentru a asigura securitatea operaţiunilor, conturile clienţilor sunt protejate prin limitarea
accesului la acest sistem; există sisteme de securitate fizice şi logice;
- posibilitatea de dezvoltare care depinde de piaţa şi de modul cum avansează tehnologia;
- permite interfaţarea cu alte aplicaţii şi instituţii;
- impun un mod de lucru mai organizat, mai funcţional şi mai flexibil.
Componentele informatice ale sistemului BASIS sunt:
• Sistemul MIDAS – prelucrarea tranzacţiilor valutare şi interbancare la nivelul central şi
susţine trezoreria valutară, contabilitatea generală valutară, tranzacţiile interbancare în
lei prin BNR şi raportările către conducere, interfaţa cu sistemul SWIFT ST 200;
• Sistemul LEO – prelucrare a acreditivelor externe, de finanţare a comerţului, susţine
acreditivele şi garanţiile interne şi externe;
• Sistemul ICBS – componenta principală de con – banking şi realizează susţinerea
funcţionalităţii băncii centrale, client, produs, tranzacţii, contabilitate generală şi
rapoarte şi este format din următoarele subsisteme:
- Subsistemul de Securitate care oferă băncii un grad ridicat de control asupra
accesului angajaţilor la funcţionarea sistemului; la nivelul acestui subsistem se realizează
înrolarea utilizării ICBS şi stabilirea formei de parolare a sistemului;
-Subsistemul POD – de prelucrare a batch-urilor de tranzacţii şi are ca funcţie principală
corelarea automată şi gruparea, în timpul procesării de noapte, a informaţiilor de la toate
subsistemele; permite generarea în back-office a unor tranzacţii off-line în scopul
regularizării unor tranzacţii eronate sau al transmiterii tranzacţiilor către conturi de
contabilitate generală, precum şi prelucrarea pachetelor mari de documente;
-Subsistemul Contabilitate Generală – permite consultarea conturilor de contabilitate
generală definite în planul de conturi al băncii şi este total integrat cu funcţiile sistemului
ICBS, precum şi cu sistemul MIDAS;

22
 -Subsistemul CIF – subsistem de gestionare fişier de informare clienţi; este sursa
centralizatoare a informaţiilor descriptive şi financiare despre client şi este folosit pentru a
urmări şi corela toate relaţiile clientului cu banca sau cu alţi clienţi ai băncii;
-Subsistemul Termen – permite gestionarea conturilor la termen ale clienţilor înrolaţi în
funcţiile subsistemului CIF, iar în cadrul lui se pot realiza activităţile de: adăugări de
conturi la termen, întreţinerea unor conturi deschise, modificarea informaţiilor iniţiale,
interogarea contului;
-Subsistemul Tranzacţii – gestionarea conturilor curente şi de economie, în cadrul
subsistemului, prin funcţiile specifice se pot realiza următoarele activităţi, pe lângă cele
tradiţionale: procesarea automată a operaţiunilor la nivel de cont, se pot ataşa linii de
credit la conturi care prin definiţia de produs permit calcularea dobânzii debitoare şi se pot
ataşa cecuri barate la conturi care permit acest instrument de plată;
-Subsistemul Credite – deschiderea şi administrarea unor conturi de împrumut pentru
clienţii înrolaţi în sistemul ICBS, prin funcţiile subsistemului CIF; în cadrul acestui
subsistem se pot realiza: adăugări de conturi de împrumut, întreţinerea de conturi deja
deschise, înregistrarea garanţiei; stabilirea la nivelul contului a graficului de rambursare şi
a opţiunilor de tragere, procesare a comisionului, interogarea contului.

2.3.2 Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informaţional la nivelul

întregului sistem bancar, al fiecărei bănci în parte, precum şi al tuturor unităţilor subordonate lor.
În general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se înţelege mişcarea
lor succesivă, din momentul întocmirii (documentele interne) sau prezentării la ghişeu de către
titularii de conturi (documentele externe), în scopul efectuării şi înregistrării operaţiunilor în
conturi analitice şi sintetice şi până în momentul arhivării, în vederea păstrării lor, sau expedierea
acestora clienţilor băncii. Mişcarea succesivă a documentelor bancare se realizează în cadrul
unui circuit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:
- primirea documentelor la ghişeu sau întocmirea acestora de către personalul băncii şi
efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ curent, urmărindu-se atât
îndeplinirea condiţiilor de formă, cât şi modul în care s-a respectat cadrul normativ şi
disciplina bancară privind conţinutul operaţiunilor solicitate;
- contabilizarea documentelor, operaţiune realizată fie prin transpunerea înregistrărilor în
note contabile, fie prin înscrierea directă, pe documentele respective, a conturilor care
urmează să efectueze înregistrarea, corespunzător modului în care are loc prelucrarea
automată a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;
- înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidenţa contabilă şi sintetică;
- confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea sintetică,
pentru a se urmări exactitatea operaţiunilor efectuate. În acest scop, se foloseşte, ca
instrument de evidenţiere: balanţa de verificare zilnică;
- clasarea şi păstrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi.

2.3.3 Trecerea la decontările în timp real prin intermediul Transfondului

Ceea ce este specific sistemului informaţional al Raiffeisen Bank este utilizarea

decontărilor prin tehnica electronică TransFond.
În acest moment, Raiffeisen Bank realizează on-line decontări între clienţii proprii. În
prezent, prin Transfond se extinde acest sistem şi în relaţia cu alte bănci, ceea ce înseamnă
automat un mare beneficiu pentru bancă şi pentru clienţii săi.

23
 Potrivit circularei, activităţile de compensare a plăţilor şi încasărilor interbancare, de
transfer de fonduri între Raiffeisen Bank şi alte bănci (inclusiv cele în regim special de decontare
şi cele în faliment), între Raiffeisen Bank şi Banca Naţională a României (numai pentru plăţile şi
încasările administrative ale băncii centrale), între bănci şi casele de compensaţii interbancare
şi/sau titularii conturilor de decontare autorizaţi de BNR, precum şi de decontare a acestora, în
numele şi pe contul BNR, se vor efectua de centrala şi sucursalele TransFond.

Durata operaţiunii
Transferul sumelor are loc în aceeaşi zi cu efectuarea operaţiunii. Primirea sumei de către
banca beneficiarului se face în următoarea zi bancară. Excepţie de la această regulă o fac
sumele transferate către trezoreria statului, caz în care primirea sumelor de către Trezorerie se
face în termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plată pe hârtie pentru
Trezorerie).

Procedura
Transferurile se ordonează de către titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completării
unui ordin de plată care conţine datele de identificare a plătitorului şi pe cele a beneficiarului plăţii
(pentru persoane fizice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancară; pentru persoane
juridice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancară), suma de plată şi ce reprezintă plata.
Ordinele de plată depuse la bancă intră în compensare la TransFond. În categoria plăţilor mari
se înscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar plăţile mici sub această valoare.

Avantaje
Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare,
siguranţa tranzacţiilor şi pregătirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european.
Comisioanele au scăzut pentru plăţile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operaţiune,
iar pentru plăţile de mică valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, plăţilede mare
valoare sunt efectuate în timp real, cele de mică valoare într-un interval de la câteva minute la
câteva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea să profite de eventualele sale
slăbiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela că sistemul este compatibil pentru
interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeană.
Experienţa extinsă şi sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank să
satisfacă atât cerinţele generale ale mediului de afaceri din România, cât şi pe cele specifice
companiei.
Raiffeisen International a recunoscut că unul dintre atuurile Raiffeisen Bank România este
sistemul informatic. Şi în acest moment, Raiffeisen păstrează avantajul unui sistem competitiv şi
on-line.
Sunt bănci în România de talie mică sau medie pentru care e foarte simplu să aibă
sisteme on-line, dar la bănci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructură şi
de bani.
Prin utilizatori on-line se înţelege că tranzacţiile clienţilor să fie înregistrate central, în timp
real, din toate punctele ţării şi informaţiile să fie vizibile pe toate canalele de distribuţie. De
exemplu, în acest moment, Raiffeisen realizează on-line decontări între clienţii proprii. Prin
Transfond se extinde acest sistem şi în relaţia cu alte bănci, ceea ce înseamnă automat un mare
beneficiu pentru bancă şi pentru clienţii săi.

24
 CAPITOLUL 3. CONTURILE BANCARE

Conturile bancare reprezintǎ un sistem de referinţă pentru reprezentarea raporturilor

bǎncilor cu persoanele, fizice ori juridice, pentru care banca efectueazǎ servicii. Clienţii bǎncii,
pentru majoritatea operaţiunilor, se afirmǎ şi acţioneazǎ ca titulari de cont.
Contul bancar, ca expresie a raporturilor dintre bancǎ şi client, se defineşte astfel:
25
 • document contabil: tabel sinoptic al creanţelor şi datoriilor reciproce, o reflectare a
operaţiunilor efectuate
• convenţie asupra modului de acoperire şi stingere a creanţelor şi datoriilor între cele douǎ
pǎrţi corespondente. Prin convenţie se stabileşte un regim operaţional reciproc avantajos
şi regimul dobânzilor practicate.
• instrument al comerţului de bancǎ: această calitate a contului face referire la soldul
contului. Soldul contului titularului reprezintă o expresie a relaţiilor de credit intre bancǎ şi
titular. Astfel, soldul creditor pentru poziţia iniţialǎ aratǎ calitatea de creditor al titularului
faţǎ de bancǎ. Operaţiunile care se succed în cont faţǎ de bancǎ duc la continua mişcare
a soldului. Fiecare nou sold este o poziţie provizorie pânǎ la viitoarea operaţiune. Fiecare
mişcare in cont constatǎ o operaţiune şi marcheazǎ un rezultat, stabilind o nouǎ poziţie
intre bancǎ şi titular.
Pǎrţile pot conveni dacǎ operaţiunile se desfǎşoarǎ in limita disponibilului din cont sau dacǎ
sunt permise şi soldurile debitoare, situaţie în care titularul beneficiazǎ de credite acordate de
bancǎ.
Contul bancar este un instrument de exprimare a plăţii, în condiţiile în care datoriile sunt
plǎtite prin înscrierea în cont. Debitarea contului titularului înseamna efectuarea de plăţi în
favoarea celor faţa de care era dator, iar creditarea contului titularului înseamnǎ încasarea
creanţelor de la datornicii sǎi.
La cererea clienţilor persoane fizice şi juridice, banca poate deschide:
• conturi curente de disponibilităţi băneşti prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi;
• conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea sau fructificarea resurselor
băneşti atrase de la persoanele juridice si fizice;
• conturi de credite prin care se efectueaza operatiuni de acordări şi rambursări de credite;
• conturi cu destinaţie specială care reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de
bancă la solicitarea clientului.

Contul curent: este un cont bifuncţional, putând avea fie solduri creditoare, când sumele
respective pot fi retrase de către titularii de conturi in orice moment fără preaviz, fie solduri
debitoare în situaţii accidentale, neautorizate(overdraft)11. Conturile curente se creditează cu
sumele înacasate de client de la diverşi debitori sau prin acordări de credite şi se debitează cu
plătile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.
Acest tip de credite funcţionează de regulă pe sold creditor. Există insă şi posibilitatea unui
descoperit de cont pe baza unui contract intre client şi banca. Există o serie de comisioane
practicate de către banca in legatură cu operaţiunile de casă (comision de mişcare, aferent
totalului coloanei de plăţi, comision de descoperire a contului).
Contul curent este un produs bancar cu ajutorul căruia se pot administra banii mai uşor şi mai
eficient. Prin intermediul contului curent, se pot deopotriva efectua plăţi, încasări, transferuri
bancare, dar se şi pot păstra bani, acumuland astfel dobandă. Contul curent poate fi deschis in
lei, USD, EURO, GBP, sau altă valută, in funcţie de banii disponibili.

Contul de depozit
Contul de depozit este menit să asigure fructificarea unor sume bănesti disponibile pe un
termen cât mai îndelungat.

-TURCU, Ion, Operatiuni si contracte bancare. Tratat de drept bancar.Ed. Lumina Lex,
11

Bucuresti, 2004, p. 167

26
 Pentru deschiderea unui asemenea cont, este necesară existenţa unui plafon minim. O altă
caracteristică este aceea că, pe baza contului de depozit, băncile pot acorda imprumuturi pana la
80% din valoarea depozitului.
Aceste conturi se mai numesc conturi cu preaviz deoarece banca solicită clientului notificarea
unei retrageri înainte de termen cu 7 zile.
Contul de card
Acest cont este deschis prin contractul de card şi în anumite situaţii (carduri de credit sau
carduri cu overdraft) ofera posibilitatea obţinerii unei descoperiri de cont de la nivelul unui venit
mediu lunar până la 5-6 venituri lunare.
Contul de împrumut
În România, acest tip de cont este utilizat cu preponderenţa de către persoanele juridice; în
cadrul contului sunt evidenţiate sumele primate sub formă de credite de către titulari. Prin acest
credit, se face calculul dobânzii lunare, aceasta fiind preluată direct din contul clientului.

3.1. Procedura de deschidere a conturilor bancare

Deschiderea unui cont bancar reprezintă contactul iniţial între bancă, ca prestator de
servicii specifice, şi clientul persoană fizică ori juridică, în calitate de beneficiar al acestor servicii.

Procedura privind solicitarea deschiderii unui cont

Potrivit Legii nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentul BNR privind

operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice
române şi străine. Acest drept al băncilor se regăseşte în autorizaţia de funţionare eliberată
acestora de către BNR şi în Statutul de funcţionare şi organizare al fiecărei bănci comerciale. În
toate cazurile, cererea de deschidere de cont va fi făcută pe formularul standard al băncii, va fi
semnată de persoanele care reprezintă din punct de vedere legal clientul şi va fi însoţită de
documentele juridice solicitate de către bancă.

Persoanele fizice

În cazul băncii analizate, acesta poate deschide conturi curente şi de depozit în lei şi/sau
valută la cererea expresă a clienţilor. Conturile se deschid de către unităţile operative (sucursale,
agenţii, reprezentanţe), în conformitate cu normele elaborate de bancă în acest scop, prin
completarea formularelor standard ale băncii.
Titularul contulului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de a efectua
operaţiuni în cont. De sumele aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în evidenţa
băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:
- Titularul contului;
- Persoanele împuternicite de către titular, numai pe timpul vieţii titularului;
- Moştenitorii titularului, care dovedesc cu certificatul de moştenitor sau cu hotărâre
judecătoreasca această calitate.
Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să
dobândescă şi specimenele de semnături cerute pentru un cont. acest lucru se realizează printr-
un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de
semnături ale acestora.
Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei persoane, dar, în general,
deţinătorul poate mandata maximum două personae care să aibă drept de semnătură pentru
acel cont.

27
 Persoane juridice

Clienţii persoane juridice rezidente, care desfăşoară activităţi comerciale, trebuie să

prezinte băncii, odată cu cererea de deschidere a contului, şi următoarele documente:
- Contractul de societate, ştampilat si autentificat la Notariat;
- Statutul societăţii, autentificat la Notariat;
- Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;
- Înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice si Controlului Financiar
de stat;
- Hotărârea judecătoreasca (rămasă definitivă), privind autorizarea funcţionării societăţii
şi constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea 31/1990;
- Extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor privind abordarea
nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite cu drept de semnătură în
bancă;
- Codul fiscal si amprenta ştampilei;
- Dovada existenţei spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
- Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă şi
ale persoanelor împuternicite spre a reprezenta valabil societatea.
- Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăţilor comerciale şi alte
documente privitoare la activitatea societăţii.
- Deschiderea contului are o dublă semnificaţie: încheierea şi semnarea convenţiei între
părţile corespondente (bancă şi titular) şi efectuarea primei operaţiuni (de regulă, de
constituire a unui depozit bancar).

Semnarea convenţiei are unele consecinţe practice în raportul între părţi după cum
urmează:
- ambele părţi acceptă condiţiile de functionare ale contului;
- bancherul se obligă să efectueze unele servicii în favoarea clientului;
- titularul de cont capătă calitatea de client al băncii şi beneficiază de servicii potrivit
prevederilor contractuale.
Deschiderea contului presupune verificarea şi acceptarea prealabilă a clientului de
către bancă şi aceasta este îndreptăţită să se informeze asupra unor elemente principale
privind:
• persoana solicitantului – banca verifică identitatea persoanei potrivit documentelor
originale de identitate, adresa declarată. Formula cea mai sigură şi elegantă de verificare
a adresei este trimiterea unei scrisori recomandate către client. Daca nu se returnează
scrisoarea cu menţiuni din partea poştei, se consideră că adresa este ireală;
• capacitatea şi puterea executării drepturilor civile ca titular de cont;
• activitatea anterioară;
• onorabilitatea şi solvabilitatea solicitantului de cont.

3.2. Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale desfăşurate prin conturile bancare

Banca analizată efectuează prin contul curent numai operaţiile legale, dispuse de client
şi numai în limita disponibilului aflat in cont, cu respectarea strictă a legislaţiei, a regulilor şi
uzanţelor bancare interne şi internaţionale.

28
 Operaţiunile efectuate în contul curent au regim de secret bancar şi nu pot fi divulgate
decât cu acordul titularului de cont sau cu aprobarea Comitetului de Direcţie al băncii în
conformitate cu prevederile legale aplicabile in domeniul bancar.
Transferurile intrabancare între unităţile băncii se efectuează în aceeaşi zi, în limita
disponibilului din cont, cu condiţia prezentării de către client a ordinelor de plată la ghişeu în
timpul programului de lucru afişat de sucursale. Banca se angajează să verifice documentele
depuse la ghişeu şi, în cazuri de omisiuni sau eventuale instrucţiuni greşite solicită clientului
corectarea acestora, în caz contrar banca nu va executa ordinele primite.
Banca poate efectua plăţi din contul curent fără acordul clientului, numai pe bază de
hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau în baza unui titlu executoriu prevăzut de lege. Se
exceptează stornările operaţiunilor efectuate eronat, precum şi plăţile scadente pentru
angajamente deja asumate de clienţi, cu acoperire din contul curent. De asemenea, banca poate
face plăţi fără acordul clientului din conturile de blocaj în lei sau valută, pentru achitarea
scadenţelor venite la plată, blocaje constituite în prealabil cu acordul clientului. Din acestă
categorie fac parte plăţile în cadrul utilizării acreditivelor de import cu plata la vedere şi la termen,
executările de garanţii bancare, executările de garanţii depozite colaterale în cazul nerambursării
creditului şi a dobânzilor aferente, orice plată pe bază de efecte de comerţ acceptate de clint sau
avalizate de bancă.
În funcţie de tipul contului “instrument”, operaţiunile desfăşurate prin acestea sunt:

3.2.1 Operaţiuni CURENTE efectuate prin conturi curente

În funcţie de titularul contului şi de regimul juridic aplicabil, distingem:

3.2.1.1 Operaţiuni CURENTE aferente conturilor curente ale persoanelor FIZICE

Operaţiunile derulate prin conturile curente în lei, ale căror titulari sunt persoanele fizice,
sunt următoarele:
• Virarea salariului în contul curent;
• Plata facturilor la utilităţi;
• Retragerea de numerar;
• Alimentarea contului.
• Operaţiuni valutare curente, care cuprind:
 Operaţiuni exprimate în valută legate de plăţi/încasări legate de impozite şi taxe –
cu excepţia taxelor succesorale -, onorare, comisioane, amenzi, plăţi, pensii, într-un sistem public
sau privat, câştiguri din jocuri de noroc, cheltuieli cu întreţinerea proprietăţilor din străinătate,
cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicaţii, participare la
organizaţii, cluburi;
 Cheltuieli care nu sunt de natura operaţiunilor valutare curente şi de capital făcute
de rezidenţi deplasaţi în străinătate cu scop educaţional sau religios, de recreare, vacanţă, sport,
vizite la rude sau la prieteni.
Pe baza operaţiunilor desfăşurate, se poate emite un extras de cont, lunar sau la
cererea titularului, în care este evidenţiat soldul creditor al contului. Banca va reţine sumele
aferente comisioanelor, spezelor rezultate în urma efectuării operaţiunilor prin conturile clienţilor
săi

3.2.1.2 Operaţiuni CURENTE aferente conturilor curente ale persoanelor JURIDICE

Persoanele juridice deţinătoare de cont curent pot efectua următoarele operaţiuni:

29
 • Încasări/plăţi către furnizori, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de
judecată;
• Cheltuieli cu abonamente, cheltuieli guvernamentale, cheltuieli cu leasing
operaţional, asistenţă tehnică;
• Plăţi legate de judecată.
• Operaţiuni valutare curente, care cuprind:
 Tranzacţii de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii şi alte asemenea tranzacţii
care presupun o contraprestaţie imediată, inclusiv operaţiunile efectuate în scopul acoperirii
riscurilor rezultate din tranzacţiile de comerţ internaţional;
 Repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende, dobânzi, chirii provenind din
operaţiuni curente şi de capital.

3.2.2 Operaţiuni SPECIALE desfăşurate prin conturile curente

În mod similar clasificării anterioare şi utilizând aceleaşi criterii, distingem:

3.2.2.1 Operaţiuni SPECIALE aferente conturilor curente ale persoanelor FIZICE

Raiifeisen Bank România oferă următoarele servicii ataşate conturilor curente ale
persoanelor fizice:

1. Raiffeisen Online: Raiffeisen Online este un ghişeu bancar, pe computerul

clienţilor. Fără vizite la bancă, fără apeluri telefonice, aceştia au acces la conturile lor direct
printr-un simplu click: acest serviciu presupune:
• Acces 24/7 online, securizat, la conturi oriunde în lume;
• Consultare solduri conturi şi istoricul tranzacţiilor. Toate tranzacţiile se realizează în timp
real şi soldurile conturilor sunt permanent actualizate.
• Se pot ordona plăţi intra sau interbancare în lei (şi/sau se poate programa ca acestea să
se efectueze automat în viitor) către conturile proprii sau ale altor titulari.
• Se pot ordona plăţi către trezoreria statului.
• Se pot plăti facturi către furnizorii de utilităţi agreaţi de bancă şi, mai mult, clienţii pot
împuternici banca să le plătească automat.
• Predefinire beneficiari pentru plăţi intra şi interbancare.
• Constituire şi lichidare depozite.
• Efectuare schimburi valutare între conturile proprii ale clienţilor, precum şi "cross currency"
între valute.
• Transferuri între conturile proprii ale clienţilor.
• Clienţii pot alege şi defini codul de utilizator, precum şi parola de acces la Raiffeisen
Online.
• Clienţii pot alege pseudonime pentru conturile proprii pentru a le putea identifica mai uşor.
• Vizualizare a întregului istoric al activităţii online (maximum 6 luni). De asemenea, clienţii
pot salva pe propriul computer istoricul de tranzacţii.

2. MyBanking: reprezintă un serviciu bancar prin telefonul mobil, disponibil în reţelele

Vodafone şurate şi Orange12. MyBanking asigură confort şi economie de timp, control asupra
operaţiunilor desfăşurate şi securitate în executarea acestora.

12
Incluzând roaming.
30
 3. Raiffeisen Direct: reprezintă operaţiuni bancare efectuate direct prin telefon, printr-un
simplu apel telefonic. Operaţiunile care se pot efectua prin intermediul acestui serviciu diferă
în funcţie de natura utilizatorilor:
• Pentru clienţii Raiffeisen Direct:
-Aflarea informaţiilor despre conturile şi despre oferta băncii;
-Ordonare de plăţi intra sau interbancare în lei către conturile proprii sau ale altor
titulari/furnizori;
-Constituire sau lichidare depozite;
-Solicitare emitere de carduri de debit;
-Efectuare schimburi valutare între conturile proprii (valabil doar pentru rezidenţi).
•Pentru utilizatorii care nu sunt clienţi Raiffeisen Direct (nu au semnat contractul pentru acest
serviciu) sau nu sunt clienţi ai băncii, pot să afle toate informaţiile care îi interesează despre:
- Situaţia contului lor de card Raiffeisen Bank (doar în prima situaţie);
- Produsele şi serviciile băncii;
- Reţeaua de unităţi/bancomate Raiffeisen Bank;
- Cursul valutar.
Raiffeisen Direct oferă utilizatorilor săi economie de timp, disponibilitate şi costuri
minime, nefiind percepute taxe sau comisioane în plus faţă de cele percepute la unităţile
bancare.

4. Plăţi Directe Furnizori: reprezintă un transfer bancar automat prin care Raiffeisen Bank
intermediază plăţile clienţilor către furnizorii de utilităţi (telefonie fixă sau mobilă, energie
electrică, gaze, apă, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurări, pe baza acordurilor
existente între aceştia şi bancă, respectiv între furnizor şi bancă. Astfel clienţii mandatează
banca să efectueze automat plăţi din contul lor curent către furnizorii agreaţi de către bancă, plăţi
corespunzătoare facturilor emise de furnizor pe numele acestora. Clienţii vor continua să
primească acasă facturile, poliţele de asigurare, iar la termenul de scadenţă, banca va transfera
din contul curent în cel al furnizorului sumele aferente facturilor, poliţelor de asigurare etc. clienţii
doar trebuie să se asiguri că au în cont sumele respective.
Serviciul Plăţi Directe Furnizori este un serviciu bancar modern, cu ajutorul căruia se pot
plăti facturile fără deplasarea la sediul băncii sau al furnizorului de utilităţi.

5. Transferuri planificate: prin acest serviciu Raiffeisen Bank efectuează transferuri

automate de sume fixe, la date fixe, din contul curent al clienţilor în alte conturi, fie de economii
sau curente. Se pot efectua automat plăţi constante ca valoare. Serviciul Transferuri Planificate
permite achitarea de aceste datorii. Banca este cea care transferă din contul curent suma de
bani pe care o datoreză clienţii, automat, la data pe care o stabilesc aceştia.

6.Sweep: acest serviciu oferă posibilitatea de a transfera automat sumele care depăşesc un
nivel prestabilit în alt cont indicat de către client. Tot ce depăşeste acest prag prestabilit, va trece
automat intr-un depozit. Se obţine astfel un mai bun management al fondurilor, la un cost redus.

7.SmartTel: prin acest serviciu, informaţiile despre cont sunt disponibile 24 de ore din 24, 7
zile pe saptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
Operaţiunile ce se pot efectua prin acest serviciu sunt:
• Obţinerea de informaţii despre cont (curent, de credit sau de depozit): lista ultimelor 5
tranzacţii efectuate pe un anumit cont (tranzacţii de debit şi credit); lista ultimelor 5 operaţiuni
de creditare, respectiv de debitare;
• Cursul valutar al băncii/ BNR din data curentă. Se poate solicita şi un curs valutar dintr-o
dată anterioară, dar nu mai veche de un an de la data solicitării informaţiei de curs valutar;
31
 • Interogare a ratelor de credit (poate fi utilizată doar în cazul conturilor de credit).
• Securitatea datelor privind operaţiunile efectuate.

8. Programul Asigurarea ta în caz de accident: prin acest program, Raiffeisen colaborează

cu firma de asigurări AIG, virând sumele rezultate din despăgubiri în contul curent al
clienţilor îndreptăţiţi.

3.2.2.2 Operaţiuni SPECIALE aferente conturilor curente ale Persoanelor JURIDICE

Raiffeisen Bank România oferă persoanelor juridice o gama de servicii speciale similare
celor oferite persoanelor fizice, adaptate activităților acestora:
• Raiffeisen Direct;
• myBanking Vodafone,
• myBanking Orange;
• Cash Management;
• Carduri;

3.3 Operaţiuni desfăşurate prin conturile de depozit

Conturile de depozit se pot constitui în lei şi în valută pentru persoane fizice şi juridice.
Aceste conturi pot fi: depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă, depozite cu plata dobânzii
lunar, depozite în valută şi depozite la vedere.
Operaţiunile care se pot efectua în conturile de depozit la termen sunt:
• Constituirea depozitului la termen în numerar şi prin virament, la orice unitate bancară,
de către titularul de cont;
• Lichidarea depozitului la termen în numerar, la unitatea bancară la care contul este
deschis sau la oricare dintre filiale sau sucursale;
• Eliberarea extraselor de cont, care cuprind evidenţa tuturor operaţiunilor efectuate în
contul de depozit la termen.
Dobânzile aferente acestui cont se virează într-un cont curent deschis automat pe
numele clientului sau în contul de depozit, în cazul capitalizării dobânzii.

3.4 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială

Conturile cu destinaţie specială se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a clienţilor

care au deschise conturi de disponibilităţi la bancă, cu indicarea expresă a funcţiunii pe care o va
îndeplini contul respective, la solicitarea expresă a instituţiilor publice sau în cazurile prevăzute
prin dispoziţii legale. Pentru conturile cu destinaţie specială, termenul de deschidere este în
aceeaşi zi sau cel mult în ziua următoare depunerii documentaţiei de către client.
Din această categorie de conturi fac parte si conturile speciale care se deschid la
solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, până la deschiderea,
pe numele persoanei juridice, a contului de disponibilităţi băneşti, care se face după înregistrarea
în Registrul Comerţului şi atribuirea codului fiscal.
Funcţionarea conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor care
urmează a se efectua în şi din contul respectiv.
Acreditivul documentar reprezintă un angajament de plată prin care o bancă
acţionează la cererea şi dupa instrucţiunile clientului să efectueze operaţiuni de plată sau să
autorizeze pentru această operaţiune o altă bancă, către sau la ordinul unui terţ pe baza
documentaţiei justificatoare ale unui contract privind livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

32
Acreditivul documentar este o aplicaţie în contul ordonatorului, care implică acceptarea,
negocierea şi plata13.
Pentru deschiderea unui acreditiv, este necesară completarea unei cereri de deschidere,
care va cuprinde elemente ce se vor găsi şi în contractul economic sau factură. După încheierea
contractului banca va bloca fondurile într-un cont colateral, apoi alocă o referinţă în registrul de
evidenţă, special întocmit, după care realizează acreditivul în trei exemplare.
Conturi aferente cecurilor : în baza depozitelor deţinute, clientul băncii poate cere
eliberarea unui carnet de cecuri. Astfel, banca realizează o primă operaţiune numită certificarea
cecului. După ce este verificat la Centrala Incidentelor de Plăţi, pentru a vedea dacă clientul are
sau nu interdicţie bancară, şi după ce în prealabil a trecut prin etapele de eliberare a cecurilor,
acestuia i se eliberează carnetul care va fi plătit în numerar sau prin reţinerea sumei respective
din contul al cărui titular este.
Clientul poate efectua operaţiuni prin care îşi plăteşte furnizorii sau retrage numerar din
conturile sale. Operaţiunile efectuate de bancă în cazul remiterii unui cec, spre a fi încasată sau
virată suma înscrisă din contul trăgătorului în contul beneficiarului sunt: recepţia, autentificarea,
acceptul, refuzul, plata.
Conturi aferente provizioanelor bancare : plăţile din depozitul colateral se vor face pe
bază de dispoziţii emise, în cursul procedurii de reorganizare, de către judecătorul sindic
administrator, pe baza deciziei emise de către acesta, iar în cursul falimentului, numai de către
persoana desemnată pe baza deciziei.
Pentru sumele înregistrate în acest depozit colateral banca acordă dobândă aferentă
disponibilităţilor la vedere. Dobânda se calculează şi se înregistrează în ultima zi lucrătoare a
lunii în contul de datorii ataşate.
Conturi aferente cardurilor bancare: cardurile reprezintă căi de acces la disponibilul din
conturile ataşate sau linii de credit putând fi utilizate pentru tranzacţii comerciale şi eliberare de
numerar atât pe teritoriul României cât şi în exterior. Operaţiunile dispuse prin intermediul
cardului se efectuează numai în limita disponibilului din contul de card, cu respectarea regulilor
bancare interne şi internaţionale.
Banca oferă facilităţi suplimentare posesorilor de card în funcţie de tipul de card deţinut.
Operaţiuni efectuate cu ajutorul cardului:
• Plata facturilor de telefonie mobilă;
• Virarea dobânzilor direct în conturile cardurilor pentru conturile în lei cu plata lunară a
dobânzii;
• Plata facturilor de utilităţi;
• Transferuri de bani din contul de card în orice conturi deschise la bancă;
• Accesul la o linie de credit, în baza depozitelor depuse în orice ţară pentru cardurile de
credit;
• Plata salariilor angajaţilor societăţilor comerciale.
Cardurile bancare se împart în carduri de credit si carduri de debit.
Operaţiunile vor avea ca efect diminuarea disponibilului, la debitor si creşterea
disponibilului la creditor.
Contul titularului poate reprezenta un instrument de garantare pentru bancă. Contul cu
sold creditor al unui titular poate reprezenta, prin soldul său, garanţia pentru credite acordate şi
exprimate în alte conturi cu soldul debitor.

COCRIS ,Vasile ,TURLIUC ,Vasile ,BOARIU ,Angela, Dan,Chirlesan, Valeriu, Dornescu, Ovidiu,
13

Stoica, Moneda si credit, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2007, p.235

33
 3.5 Alte operaţiuni de casă

Cuprind în special transferuri de bani, încasări şi plăţi.

În acest sens, Raiffeisen colaboreză cu Western Union. Acest serviciu permite transferul
electronic de numerar de la/la oricare din agenţiile Western Union, putându-se primi sau trimite
bani oriunde în lume, fără a se folosi conturi bancare, cărţi de credit sau ordine de plată.
Individualizarea serviciilor oferite de Raiffeisen Bank, în funcţie de categoria clienţilor
vizaţi, prin reţeaua Western Union se prezintă astfel:

•Will Call Money Transfer: transferuri între persoane fizice. Permite clienţilor să trimită şi să
primească bani, prin intermediul oricărui agent Western Union, oriunde în lume, în câteva
minute;
•Quick Pay este cel mai rapid, sigur şi demn de încredere mijloc de plată folosit pentru ca o
companie să primească sume de bani transmise de clienţii săi din întreaga lume. Aceste
fonduri primite de persoanele juridice străine, înregistrate în sistemul Western Union, vor fi
direct depozitate în contul bancar al acestora;
•Quick Cash: serviciu ce oferă o modalitate sigură şi rapidă pentru o companie de a trimite
fonduri, prin intermediul reţelei Western Union, clienţilor săi sau salariaţilor oriunde în lume.

Raiffeisen Bank mai oferă şi servicii de plată in numerar, la casieriile băncii, a facturilor
către furnizorii de utilităţi, precum şi operaţii de schimb valutar.

3.6 Incidente în funcţionarea conturilor bancare

În derularea activităţii bancare, pot apărea anumite incidente în funcţionarea conturilor,

fie din cauza neatenţiei, fie a unor erori apărute în funcţionarea sistemului informatic. De regulă
cele mai importante incidente pot fi:
• transferul de bani din contul clientului pentru plata unei facturi să fie făcut de două ori în
cadrul aceleiaşi luni;
• realizarea unui transfer de bani dintr-un cont care nu deţine suficiente disponibilităţi;
• erori umane, neatenţia în gestionarea distribuirii cardurilor.
Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează
informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public, inclusive pentru scopurile
utilizatorilor.
Datele specifice incidentelor de plăţi sunt transmise, utilizate şi valorificate pe baza
informaţiilor, chiar anterioare plăţii, conţinute în evidenţe şi care sunt ocazionate de acte şi fapte
având potenţial fraudulos, litigious şi/sau producând neplată, inclusive dintre cele care pot afecta
finalitatea decontării.
Incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor,
înainte sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligaţii rezultate prin efectul legii
şi/sau al contractul care le reglementează, a căror neîndeplinire este dusă la cunoştinţa CIP de
către persoanele declarate, pentru apărarea interesului public.
Incidentul de plată major este incidentalul de plată determinat de înregistrarea uneia
dintre situaţii:
1. În cazul cecului:
• cecul a fost emis fără autorizarea trasului;
• cecul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de
expiarea termenului de prezentare;
34
 • cecul a fost refuzat la plată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată
înainte de expiarea termenului de prezentare;
• cecul a fost emis cu dată falsă sau acestuia îi lipseşte o menţiune obligatorie;
• cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis la “purtător”;
• cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară.
2. În cazul cambiei şi al biletului la ordin:
• cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate în momentul
cesiunii acesteia;
• biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere a fost refuzat(ă) din lipsă totală/parţială de
disponibil, în cazul prezentării la plată în termen;
• biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la
data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzată din lipsă totală/parţială de disponibil, în cazul
prezentării la plată la termen.
Interdicţia bancară reprezintă regimul impus de bancă unui titular de cont prin care se
interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioadă de un an, conform unor angajamente
reciproce aplicabile plăţii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăţi majore produse de un
cec.
Persoana acreditată este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarate să
furnizeze, să solicite şi să primească informaţii la şi de la CIP.
Persoanele declarante sunt băncile, persoanele juridice române, inclusive autorităţile
teritoriale ale băncilor, sucursale din România ale băncilor, personae juridice străine, denumite în
continuare bănci şi CIP.
Persoanele cu risc reprezintă acele persoane fizice şi juridice, inclusiv bănci, care au
fost incluse in Fişierul naţional al persoanelor cu risc, ca urmare a unor incidente de plăţi majore
înregistrate pe numele lor.
Utilizatorii sunt persoanele declarante, BNR, mass-media, Parchetul General de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Ministerul de Interne cu unităţile lor teritoriale, instanţele
judecătoreşti, alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control, persoane fizice şi
alte persoane juridice, instituţii similare CIP din străinătate, cărora CIP le-a luat în evidenţă o
cerere de consultare a informaţiilor deţinute.
CIP organizează şi gestionează un fişier de interes general, numit Fişierul Naţional de
incidente de plată (FNIB), care va fi structurat astfel:
• Fişierul naţional de cecuri (FNC)
• Fişierul naţional de cambia (FNCb)
• Fişierul naţional de bilete de ordin (FNBo)

CIP nu are calitatea de a aprecia veridicitatea informaţiilor privind incidentele de plăţi pe

care nu le poate anula sau modifică. Anularea incidenţelor de plată intervine la solicitare –
persoane declarante/instanţe judecătoreşti.

3.7. Procedura de închidere conturilor bancare

Conturile pot fi închise la 31 decembrie, dacă la deschidere nu s-a stabilit astfel, în cazul
decesului titularului de cont sau în cazul în care în termen de 30 de zile de la deschidere nu s-au
primit sau depus anumite sume, din oficiu, la cererea scrisă a titularului, sau dacă persoana
respectivă nu mai doreşte să efectuezi operaţiuni cu banca respectivă.
Închiderea unui cont bancar se poate dispune de către client voluntar sau poate interveni
atunci când modul în care este folosit acel cont devine nesatisfăcător din punct de vedere al
băncii.
Diferitele tipuri de conturi se închid astfel:
35
 Contul de credit se închide la termenul prevăzut în contractul de de credite prin
debitarea contului de disponibilităţi băneşti. În cazul lipsei de disponibilitaţi, contul de credite
curente se închide la scadenţă prin debitarea contului de credite restante, care se închide la
rambursarea efectivă a creditelor restante. Contul de credite restant poate fi închis şi înainte de
termenul final stabilit pentru rambursarea creditului.
Contul curent pentru persoanele juridice se închide la solicitarea clientului prin
completarea unei cereri de închidere de cont sau din iniţiativa băncii.
Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit
prin contractul de depozit, la cererea titularului.
Conturile cu destinaţe specială se închid de către bancă la expirarea termenului de
valabilitate sau la data încetării funcţiunii pentru care s-au deschis.
Conturile în valută se închid în următoarele cazuri:
• la cererea scrisă a titularului de cont;
• în caz de deces al titularului de cont;
• din oficiu după expirarea termenului de 6 luni, când soldul contului în valută scade
sub 25$ sau echivalentul acestuia.

CAPITOLUL 4. PLASAMENTE BANCARE ŞI NON-BANCARE

4.1. Plasamente bancare

Plasamentele bancare sunt operaţiuni pasive de constituire a resurselor. Se evidenţiază în

pasivul bilanţului sub forma următoarelor costuri:
36
  depozite la termen şi la vedere;
 împrumuturi de la Banca Centrală şi alte instituţii bancare;
 capital propriu.
Depozitele bancare reprezintă pentru băncile comerciale principala resursă financiară şi se
formează din depozite la vedere şi depozite la termen.
Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilităţi depuse în toate conturile deschise
la bănci, din care se pot face plăţi la cerere şi pentru care banca nu-şi rezerva dreptul de a
solicita înştiinţarea scrisă asupra unei viitoare retrageri de numerar14. Deţinatorii pot dispune
oricând de utilizarea lor. Perioada de păstrare a banilor nu este determinată cu exactitate, regula
de bază fiind aceea că trebuie să dureze cel puţin o zi lucrătoare. Dobânda este variabilă,
modificându-se în funcţie de condiţiile de piaţă. Comisionul de deschidere al unui cont se
percepe o singură dată, iar pentru operaţiile de alimentare de cont nu se percep comisioane.
Depozite la termen au scadenţă prestabilită, eventualele retrageri înainte de a ajunge la
maturitate fiind supuse unor penalizări prin dobânzi. Se caracterizează printr-o stabilitate mai
mare în timp, În principiu, în contul respectiv nu se pot efectua alte operaţiuni decât cele de
constituire si lichidare
Depozitele reprezintă următoarele caracteristici: pot fi în lei sau în valută, dobânda pot fi
prevazută cu capitalizare sau fară precum şi fixă sau variabilă.

Tipuri de depozite oferite de Raiffeisen Bank

Depozitul CONT ACCES PLUS pentru persoane fizice: Termenul de constituire a contului
este nelimitat. Îmbină flexibilitatea unui cont curent cu avantajele unui depozit.Alimentarea
acestui cont se poate face prin depuneri de numerar sau prin transferuri de sume
planificate/automate sau ocazionale din alte conturi. Sunt permise doar transferuri din Contul
Acces Plus către alte conturi ale titularului sau ale unei terţe persoane, deschise la Raiffeisen
Bank. Banca stabileşte un sold minim de deschidere a contului de 400 RON,deoarece acestea
sunt create doar în lei.Rata dobânzii este fluctuantă şi este diferenţiată pe tranşe valorice. Dacă
soldul trece în altă tranşă valorică, rata dobânzii se aplică pentru întregul sold, pentru perioada în
care soldul s-a încadrat în tranşa valorică respectivă. Dobânda se calculează pentru luna şi anul
calendaristic şi se va plăti lunar, capitalizându-se în contul constituit. Acest depozit permite
depuneri ulterioare precum şi retrageri până într-o anumită limită de 50 RON sub care nu se va
face decţt o retragere totală şi lichidarea contului.
Depozit cont Eveniment15 pentru persoane fizice: Termenul de constituire a depozitului se
stabileşte de către titular la data încheierii contractului, putând fi orice număr de zile cuprins între
91 şi 365 de zile calendaristice. Rata anuală a dobânzii este variabilă, putând fi modificată
oricând de bancă în funcţie de evoluţia ratelor de dobândă pe piaţa financiar-bancară. Suma
minimă de deschidere a acestui tip de depozit este de 50RON. Dobânda se calculează pe luna
calendaristică şi anul de 365 de zile. Dobânda se calculează la soldul zilnic şi se capitalizează
lunar în contul Eveniment.depozitul este fără reînnoire astfel încât la data scadenţei el trebuie
lichidat. Clienţii au posibilitatea de a face noi depuneri în cont în valoare minimă de 10 RON/
depunere cu până la 30 de zile înainte de ziua scadenţei. Există posibilitatea de a se opta pentru
tansferuri automate, la date fixe, din alt cont curent în lei deschis la Raiffeisen Bank către contul
Eveniment. În cazul în care se solicită retrageri înainte de scadenţă, nu se primeşte dobândă.
Depozitul Contul Bonus acesta este costituit pentru a asigura clienţilor săi persoane fizice
un maximum de profit, deoarece ofera un plus de dobândă de 2% pentru fiecare a treia lună de
existenţă a depozitului. Rata dobânzii este stabilită în funcţie de mărimea depozitului. De
exemplu pentru depozite mai mari de 4000 RON, rata dobânzii este mai mare cu un punct
14
Vasile, Cocriş, Dan, Chirleşan, Economie bancară, Ed.Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007, p.289
15
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
37
procentual. Dobânda se poate plăti direct în contul curent sau de card al titularului sau al unei
alte persoane. Pentru depozitul de o lună rata dobânzii este fixă. În cazul în care are loc
retragerea sumelor înainte de scadenţă, clientului i se va plăti dobânda la vedere. Acest deposit
prevede şi următoarele comosioane: comision de retragere 0,50%, minim 0,5 RON şi un
comision de întretinere cont curent - 0.2 USD /luna sau echivalentul în lei. Un avantaj al acestui
tip de depozit este că se reînnoieşte automat la scadenţă. Suma minimă pentru deschiderea
contului este de 100 RON.
Depozit la termen clasice pentru persoane fizice:clientul are posibilitatea de aşi alege
depozitul care i se potriveşte, în lei sau în valută, cu sau fără capitalizarea dobânzii, pe termenul
dorit16. Nu sunt permise depuneri ulterioare. Are loc reînnoirea automată a depozitului la sfârşitul
perioadei. Se poate deschide în Lei,EUR sau USD pe perioade stabile de 1, 3, 6, 9,12 luni. Rata
dobânzii pentru depozitele în valută sunt fixe, însă pentru depozitele în lei clientul are
posibilitatea de a opta între rate fixe şi rate variabile. Clientul poate opta între depozite cu
capitalizarea dobânzii (în EUR sau USD) şi depozite cu încasarea dobânzii în contul curent (în
lei, EUR sau USD).
Depozit negociabil la termen pentru persoane fizice şi juridice: cu o perioadă ce variază
de la o zi până la 365 zile, iar suma minimă necesară pentru negociere este de 50.000 EUR sau
echivalentul în RON sau USD. Banca deschide fiecărui client un cont curent, care va colecta
toate sumele din dobânzi şi unde va fi virat şi capitalul depozitului la scadenţă. Dobânda se
calculează pentru un număr de zile efective ale lunii în raport cu un an de 360 zile. În cazul
lichidării depozitului înainte de expirarea termenului pentru care a fost constituit, se va acorda
dobânda la vedere practicată de bancă la momentul lichidării, astfel banca va recupera din
depozit eventualele diferenţe de dobândă plătite în plus. Asupra sumelor aflate în contul curent
au drept să dispună titularul contului şi împuterniciţii desemnaţi de acesta.
Depozitele structurate: Raiffeisen Bank este prima bancă din România care oferă astfel de
depozite, ca o alternativă la soluţiile clasice de investire. O soluţie inovativă sunt depozitele
structurate Diamond. Ele reprezintă o combinaţie între depozitele standard şi opţiunile pe cursul
de schimb valutar.
Depozitele overnight automat: oferă clienţilor persoane fizice şi juridice posibilitatea
obţinerii unor nivele superioare de dobândă faţă de dobânda de cont curent. Părţile implicate
acestui produs sunt pe de o parte bănca Raffeisen, prin unităţile sale, iar pe de altă parte clienţii
persoane fizice şi juridice care formează clientela nebancară.
Avantajele depozitelor Raiffeisen Bank: Clientul are accesul la cont indiferent unde este
deschis depozitul. Raiffeisen Direct este un serviciu prin care cu un simplu apel telefonic gratuit
la Raiffeisen Direct, clientul poate deschide şi închide depozite la termen şi poate obţine
informaţii despre conturile sale. Prin intermediul myBanking-ului: clientul poate afla informaţii
privind contul său. Serviciul myBanking este accesibil oriunde există acoperire Vodafone, inclusiv
în roaming. SmartTel: serviciul oferă acces clientului 24 de ore din 24 la orice informaţie despre
contul său, prin intermediul telefonului mobil. Indiferent de reţeaua de telefonie mobilă, poate
primi sub forma unor mesaje SMS informaţiile financiare care îl interesează (sold, lista ultimelor 5
tranzacţii, etc).
Toate deciziile privind plasamentele au la bază următoarele principii: respectarea
legalităţii, siguranţa plasamentelor, asiguratea lichidităţii si profitabilitatea.

Plasamente pe piaţa interbancară şi în titluri financiare

În vederea fructificării tuturor fondurilor de care banca dispune, aceasta poate face
plasamente la alte bănci, iar rata dobâzii pe această piaţă este determinată de cererea şi oferta
de bani. Plasamentele pe această piaţă prezintă risc. În perioada de recesiune şi instabilitate
16
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
38
economică, atunci când cererea de credite este scăzută, băncile dispun de fonduri pe care le
plasează în titluri financiare.
În perioadele de boom economic, când cererea de credite este mare, băncile pot fi forţate
să-şi vândă o parte din titlurile financiare achiziţionate pentru a face faţă cererii de credite.
Titlurile financiare şi plasamentele pe piaţa interbancară joacă un rol important. Acestea
permit băncii să utilizeze toate sumele de care dispune la un moment dat, pot ajuta banca cu
resurse lichide care se potrivesc nevoilor de lichiditate, contribuie la diversificarea portofoliului de
plasamente şi deci la protejarea băncii împotriva riscurilor financiare.
Prin realizarea de plasamente în titluri financiare bacare, banca urmăreşte următoarele
obiective:
• obţinerea unui venit sub diferite forme, dividente, cupoane,
• realizarea unui portofoliu de plasamente financiare de calitate,
• utilizarea completă a resurelor,
• asigurarea lichiditaţii prin corelarea scadenţelor titlurilor cu nevoile de lichiditate ale băncii.

4.2. PLASAMENTE MONETARE NON-BANCARE

Grupul Raiffeisen Bank a intrat într-un număr de tranzacţii bancare din ţară şi străinătate prin
tranzacţii care s-au desfăşurat în termeni comerciali şi la ratele pieţei, constând în plasamente la
bănci, credite şi avansuri către bănci şi conturi curente, cărora li s-au adăugat creanţe ce au
condus la datorii la vedere şi depozite la termen. Trebuie menţionat că investiţiile de capital al
grupului Raiffeisen sunt raportate la valoarea justă, determinată pe baza preţurilor de piaţă de la
data bilanţului, fără deducerea cheltuielilor de tranzacţionare, iar investiţiile de capital care nu
sunt cotate la bursă sunt prezentate la costul de achiziţie reevaluat, deoarece conducerea
Grupului nu consideră că valoarea justă a acestor investiţii înregistrate la cost este diferită în
mod semnificativ faţă de valoarea contabilă.

Produse de asigurări
În colaborare cu AIG Life Asigurări România S.A., Raiffeisen Bank “vinde” un produs de
asigurare. Programul propune o asigurare de viaţă tuturor celor care au conturi curente în lei
deschise la Raiffeisen Bank. Aceasta acoperă decesul şi invaliditatea totală sau permanentă din
accident, 24/24 ore, oriunde în lume. Programul Asigurarea ta în caz de accident oferă protecţie
împotriva accidentelor cu consecinţe grave: în caz de pierdere şi de invaliditate totală
permanentă. Acoperirile pentru pierderile menţionate vor fi în conformitate cu termenii, condiţiile
şi excluderile poliţei de asigurare de grup nr. 2004/3 încheiată de Raiffeisen Bank S.A. şi AIG Life
Asigurări România S.A. Pentru cei ce optează la acest program vor beneficia de o gratuitate de
2 luni,dupa terminarea celor 2 luni titularul va plati echivalentul în lei a valoarii primei lunare de 1
euro. Beneficiile pentru Asigurarea de Accident este de 6000 euro. Plata primei de asigurare se
face lunar, anticipat, cu excepţia primelor două luni de asigurare gratuită, la data scadenţei, la
cursul de schimb RON/EUR. Plata despăgubirii de către Societatea de Asigurări se face în RON,
la cursul de schimb RON/EURO în cazul în care riscul asigurat se produce după expirarea celor
2 luni de asigurare gratuită.
Pentru a putea beneficia de asigurare, solicitatorul trebuie să fie titular al unui cont curent
în lei şi să aibă vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Se poate renunşa oricând la asigurare fără a
justifica acest lucru, iar primele plătite până în acel moment nu vor fi returnate.(Anexa nr.3)

4.3. Plasamente financiare

39
 Fondurile Deschise de Investiţii reprezintă modalităţi de plasare a resurselor financiare
disponibile, foarte populare în ţările dezvoltate şi care au dobândit o importantă din ce în ce mai
mare şi în ţările Europei Centrale şi de Est. Sunt organisme care colectează bani de la investitori
şi investesc în diferite tipuri de instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, depozite, certificate de
trezorerie) după reguli care sunt stabilite în strânsă legătură cu obiectivele fondului.
După obiectivele fondului, acestea se clasifică în:
• Fonduri monetare: investesc în instrumente de piaţă monetară (certificate de depozit, titluri
de trezorerie, depozite bancare).
• Fonduri de obligaţiuni: investesc în instrumente cu venit fix (titluri de stat, corporatiste,
municipale, etc.) cu scadenţă de cel puţin pe 1 an. Principala sursă de creştere a activelor
fondului este dobanda.
• Fonduri de acţiuni: investesc preponderent în acţiuni cotate pe o piaţă reglementată.
Principala sursa de creştere a activului fondului este aprecierea valorii acţiunilor deţinute de
fond.
• Fonduri mixte/echilibrate: investesc într-un mix de acţiuni şi instrumente de piaţă monetară
(certificate de depozit, titluri de trezorerie, depozite bancare).
Raiffeisen Asset Management reprezintă subsidiara grupului Raiffeisen în România ce
are ca obiect de activitate administrarea investiţiilor.
Totodată este parte a unui grup financiar integrat si se bazează atât pe pregătirea
specialiştilor lor în domeniu, cât si pe expertiza Raiffeisen Capital Management (RCM), centrul
de competenţă al grupului în domeniul administrarii investiţiilor.
Această organizaţie oferă clienţilor săi o alternativă viabilă de plasare a disponibilităţilor
financiare şi administrarea profesionistă a fondurilor. Pune la dispoziţia clienţilor o gamă largă de
produse pentru a satisface diferitele opţiuni ale investiţiilor pentru randament şi risc.
Obiectivul lor este de a avea un aport substanţial la dezvoltarea industriei fondurilor
deschise de investiţii în România şi asumarea unui rol activ în asigurarea unor standarde înalte
de profesionalism în acest domeniu şi actualizează în permanenţă gama de produse şi servicii
pentru a răspunde aşteptărilor şi solicitărilor investitorilor.
Echipa acestei organizaţii este una de excepţie prin abilităţile personale şi performanţele
profesionale şi este formată din persoane cu iniţiative înclinate spre dezvoltarea continuă a
competenţelor şi se identifică cu compania.
Raiffeisen Asset Management, compania de administrare a investiţiilor a Grupului
Raiffeisen în România a fost înfiinţată în decembrie 2005 şi a lansat în prima parte a anului 2006
două fonduri de investiţii - Raiffeisen Benefit si Raiffeisen Prosper.

 Fondul deschis de investiţii Raiffeisen PROSPER

Va fi orientat preponderent spre investiţii în acţiuni, într-o proporţie de maxim 90%, celelalte
active fiind reprezentate de instrumente financiare cu venit fix. Obiectivul acestui fond este
creşterea capitalului pe termen mediu şi lung. Raiffeisen Prosper se adreseaza clienţilor care
doresc să beneficieze de avantajele investiţiilor pe pieţele de capital ale României şi ale altor ţări
având o creştere economica susţinuta.
Având în vedere obiectivul de creştere a capitalului pe termen mediu şi lung al Fondului şi
faptul că pe termen scurt factorii conjuncturali pot influenţa valoarea activelor şi deci valoarea
unităţii de fond, se recomandă ca durata investiţiei să fie de cel putin 5 ani. Cu toate acestea,
unităţile de fond pot fi răscumpărate în orice moment. Pe masură ce piaţa locală a obligaţiunilor
va oferi o gama mai largă de instrumente cu maturităţi mai mari, durata recomandată de
investiţie va creşte în consecinţă.
Sistemul informatic: societatea de administrare a Fondului foloseşte un sistem informatic
capabil să monitorizeze limitele de investiţii în timp real, precum şi prin simularea modificării
40
structurii portofoliului ca urmare a efectuării unor tranzacţii. Utilizarea sistemului informatic
permite totodată reducerea la minim a riscului operaţional. Cu ajutorul sistemului se verifică în
permanenţă corectitudinea datelor introduse şi conformitatea datelor primite cu cele trimise.
Categoriile de instrumente financiare în care Fondul investeşte sunt în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Principalele categorii de instrumente financiare în care se va investi17:
 Acţiuni cotate, tranzacţionate pe pieţele reglementate;
 Certificate de trezorerie;
 Obligaţiuni – guvernamentale, corporatiste, municipale etc, pe diferite maturităţi;
 Depozite bancare;
 Titluri de participare ale fondurilor de investitii, inclusiv cele administrate de Raiffeisen
Kapitalanlage Gmbh Viena, care respectă caracteristicile prevăzute la art. 76 alin (1) lit. a si
b din Legea nr.297/2004 şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 101 alin (1) lit.d) din
Regulamentul nr.15/2004;
 Instrumente financiare derivate: futures, forward, opţiuni, swap, etc. – atât pentru
realizarea obiectivelor de investiţii cât şi pentru acoperirea riscului poziţiilor existente;
 Alte instrumente financiare, în condiţiile legii.

Comisioane suportate de investitorii Fondului

La subscrierea de unităţi de fond, nu se percepe comision de cumpărare. Investitorii
Fondului care solicită răscumpărarea de unităţi de fond vor plăti următoarele comisioane de
răscumpărare:
• 5% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 91 de zile de la data achiziţiei;
• 3% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 365 de zile şi mai mare de 91 de zile de la data achiziţiei;
• 0 % dacă retragerea se realizează după mai mult de 365 zile de la data achizi]iei.
• comisioanele de răscumpărare vor fi încasate de către Fond, intrând în activul acestuia, şi
nu de către societatea de administrare.
• pentru răscumpărările în numerar efectuate la distribuitorul Raiffeisen Bank S.A., acesta
va percepe investitorilor un comision bancar de retragere de numerar din suma netă
primită.
• pentru deţinerile de unitaţi de fond ale entităţilor membre ale Grupului Raiffeisen, precum
şi ale angajaţiilor acestora nu se percep comisioane de răscumpărare.

 Fondul deschis de investiţii Raiffeisen BENEFIT

Este un fond orientat preponderent spre investiţii în obligaţiuni, dar se pot face investiţii şi în
acţiuni pâna la 30% din active, având ca obiectiv un randament relativ stabil combinat cu un
potenţial de creştere moderat. Fondul se adreseaza clienţilor preocupaţi de nivelul actual al
dobânzilor şi care preferă investiţiile cu grad de risc relativ scăzut.
Fondul are ca politică de investiţii plasarea resurselor preponderent în obligaţiuni de stat,
municipale, corporative. În vederea asigurării unei lichidităţi corespunzătoare, o parte din activele
fondului va fi investită în instrumente ale pieţei monetare.

17
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper-Prospect de emisiune.
41
 Având în vedere obiectivul de creştere pe termen mediu şi lung al capitalului Fondului şi
faptul că pe termen scurt factorii conjuncturali pot influenţa valoarea activelor şi deci valarea
unităţii de fond, se recomandă ca durata investiţiei să fie de cel puţin 3 ani, deşi unităţile de fond
pot fi răscumpărate în orice moment. Pe masură ce piata obligaţiunilor în care fondul işi poate
investi resursele va oferi instrumente cu maturitaţi mai lungi, durata recomandata de investiţie va
creşte în consecinţă.
De regulă, fluctuaţia preţului titlurilor cu venit fix este mai redusă decât a altor instrumente
financiare pe termen mediu şi lung. Fiind un fond care investeşte preponderent în titluri cu venit
fix, principalele categorii de riscuri la care sunt expuse investiţiile în Fond sunt riscul de emitent si
riscul de piaţă.
Comisioane suportate de investitorii Fondului:
 la subscrierea de unităţi de fond, nu se percepe comision de cumpărare.
 investitorii Fondului care solicită răscumpărarea de unităţi de fond vor plăti următoarele
comisioane de răscumpărare:
 2,5% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 91 de zile de la data achiziţiei;
 1,5% din valoarea la zi a unităţilor răscumpărate în cazul în care retragerea se realizează
într-un interval mai mic de 365 de zile şi mai mare de 91 de zile de la data achiziţiei;
 0 % dacă retragerea se realizează după mai mult de 365 zile de la data achiziţiei.
Comisioanele de răscumpărare vor fi încasate de către Fond, intrând în activul acestuia, şi nu de
către societatea de administrare.
Pentru răscumpărările în numerar efectuate la distribuitorul Raiffeisen Bank S.A., acesta va
percepe investitorilor un comision bancar de retragere de numerar din suma netă primită.
Pentru deţinerile de unităţi de fond ale entităţilor membre ale Grupului Raiffeisen, precum şi ale
angajaţilor acestora nu se percep comisioane de răscumpărare.

Unităţile emise de către Fond prezintă următoarele caracteristici:

 Sunt emise în formă dematerializată, de un singur tip, fiind înregistrate în
contul investitorului şi denominate în lei;
 Sunt emise în formă nominativă;
 Nu sunt tranzacţionate pe o piaţa reglementată sau sistem alternativ de tranzacţionare;
 Sunt plătite integral în momentul subscrierii, conferind deţinătorilor drepturi şi obligaţii
egale;
 Unităţile de fond sunt răscumpărabile continuu din activele Fondului, la cererea
deţinătorilor;
 Valoarea iniţială a unităţii de fond este de 100 RON (1,000,000 ROL).
 Cantitatea minimă la investiţia iniţială este de 10 unităţi de fond, orice subscriere ulterioară
fiind de minim o unitate de fond.
Evidenţa fracţiunilor de unităţi se face prin rotunjirea la 4 zecimale. Valoarea unei unităţi
de fond se rotunjeşte la 4 zecimale.
Fondul este deschis în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor de investitori, români sau
străini. Orice persoană poate deveni investitor după ce a luat la cunoştinţă de conţinutul
Prospectului de emisiune al Fondului.

Investitorii Fondului au următoarele DREPTURI:

- Să solicite Fondului răscumpărarea unităţilor de fond deţinute, integral sau parţial, cu
condiţia ca în cazul în care în urma unei răscumpărări va deţine mai puţin de o unitate, să
răscumpere şi fracţiunea respectivă. Cererea de răscumpărare, o dată depusă, este
irevocabilă;

42
 - Să beneficieze, în condiţiile legii, de confidenţialitatea datelor;
- Să obţină, la cerere, informaţii privitoare la valoarea la zi a unităţilor de fond şi politica de
utilizare a resurselor Fondului, rezultate din raportările periodice prevăzute de lege;
- Să obţină la cerere confirmarea valorii soldului şi a extrasului de cont cu operaţiunile
efectuate într-o anumită perioadă.

Investitorii Fondului au următoarle OBLIGAŢII:

- Să achite comisioanele de răscumparare, după caz;
- Să verifice corectitudinea înscrierii operaţiunilor de cumpărare/răscumpărare a unităţilor
de fond;
- Să-şi însuşească prevederile Prospectului de emisiune.

Modalităţi de cumpărare/răscumpărare

1. Subscrierea în numerar
Investitorul (sau împuternicitul acestuia) va plăti la casieria băncii, în contul Fondului, suma
reprezentând contravaloarea unităţilor de fond achiziţionate de acesta.
După achitarea sumei de bani la casierie, investitorul se va prezenta la ofiţerul de cont
pentru procesarea formularului de subscriere.
2. Subscrierea prin ordin de plată din contul clientului deschis la Raiffeisen Bank
Clientul se va prezenta la ofiţerul de cont, care va procesa ordinul de plată realizat de client,
asigurandu-se că explicaţia ordinului începe cu CNP-ul sau CUI-ul investitorului.
3. Subscrierea de unităţi de fond prin S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A.
În momentul în care investitorul se prezintă la ofiţerul de cont pentru prima subscriere, în cazul în
care acesta este deja client S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A., poate opta pentru
realizarea de subscrieri de unitaţi ale fondului prin intermediul contului deschis la societatea de
servicii de investiţii financiare. Astfel, aceştia vor putea transmite telefonic ordinele ulterioare de
subscriere de unităţi de fond către S.S.I.F. Raiffeisen Capital & Investment S.A., convorbirile fiind
înregistrate.

4. Subscrierea de unităţi de fond prin Raiffeisen Direct

Clientul poate alege această opţiune în momentul în care se prezintă la ofiţerul de cont pentru a
realiza prima subscriere de unităţi de fond şi semnează formularul de adeziune ce atestă
calitatea acestuia de investitor al fondului.
După procedurile specifice de identificarea clientului, se va verifica dacă acesta a optat
pentru posibilitatea de a realiza subscrieri de unităţi ale fondului prin intermediul Raiffeisen
Direct.
Dacă a optat pentru utilizarea Raiffeisen Direct, telebankerul va procesa ordinul de plată
din contul clientului către contul fondului ale cărui unităţi investitorul intenţioneaza să le subscrie.

5. Subscrierea prin ordin de plată din contul clientului deschis la altă bancă
În cazul subscrierii prin ordin de plată realizat de către client dintr-o altă bancă, există
urmatoarele posibilităţi:
 În momentul prezentării investitorului la ofiţerul de cont din cadrul agenţiei suma virată a
intrat în contul fondului. Se va emite formularul de subscriere în aceeaşi manieră ca în
cazul sumelor virate din Raiffeisen Bank.
 În momentul prezentării investitorului la ofiţerul de cont din cadrul agenţiei suma virată nu
a intrat în contul fondului.

43
 Se va genera doar un ordin de subscriere care va fi completat numai cu suma virată de
investitor (declarată de acesta sau care rezultă din prezentarea unui ordin de plată realizat la altă
bancă) şi care va fi semnat de investitor/imputernicitul acestuia. Validarea subscrierii se va
realiza de către SAI Raiffeisen Asset Management SA în momentul în care suma virată de
investitor intra in contul fondului. SAI Raiffeisen Asset Management SA va remite investitorului un
certificat care atestă investiţia facută.
Răscumpărarea unităţilor de fond
Răscumpărarea unităţilor de fond se realizează în două etape: realizarea cererii de
răscumpărare (ordinul de răscumpărare) şi onorarea acesteia.
În cazul în care investitorul a optat pentru onorarea cererii de răscumpărare prin virament
intr-un cont bancar indicat de acesta, plata va fi realizată de către SAI Raiffeisen Asset
Management SA în contul indicat de acesta, în conformitate cu prevederile prospectului de
emisiune al fondului.
În cazul în care investitorul a optat pentru onorarea cererii de răscumpărare în numerar,
aceasta se va putea realiza numai în sucursalele şi agenţiile Raiffeisen Bank care sunt
desemnate pentru a distribui unităţi de fond ale S.A.I Raiffeisen Asset Management S.A.

CAPITOLUL 5. DECONTAREA INTRA ŞI INTERBANCARĂ.

OPERAŢIUNILE CU NUMERAR.

În activitatea de decontare, Raiffeisen Bank S.A. utilizează:

44
  Decontarea pe baza ordinului de plată;
 Decontarea pe baza cecului;
 Decontarea pe baza cambiei;
 Decontarea pe baza biletului la ordin.

5.1 Instrumente de decontare

5.1.1 Decontarea pe baza ordinul de plată

Ordinul de plată este instrumentul de decontare prin care plătitorul dă ordin băncii sale
să pună la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani la o anumită dată.
Elementele specifice18 privind operarea bancară a ordinului de plată sunt:
- recepţia ordinului de plată ;
- autentificarea;
- acceptarea sau refuzul ordinului de plată ;
- executarea ordinului de plată.
Autentificarea este procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului
de plată le autorizează să semneze autentic, prin confirmarea semnăturilor înscrise în ordinul de
plată cu cele din fişele specimenilor de semnături .
Acceptarea reprezintă recunoaşterea de către unitatea bancară a valabilităţii ordinului de
plată după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului. Banca se obligă să transfere
fondurile băneşti , după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului, la termenele şi în
condiţiile impuse de emitent.
Refuzul. În cazul în care ordinul de plată este refuzat se comunică refuzul acestuia care
are următoarele specificaţii:
- date care să permită identificarea ordinului de plată refuzat;
- detalii privind motivul refuzului care să se încadreze în prevederile de mai sus;
- data zilei comunicării de refuz;
- semnăturile autorizate ale unităţii băncii care a întocmit refuzul.
Comunicarea refuzului se face cel târziu în ziua bancară următoare zilei în care a fost
recepţionat ordinul de plată, întocmindu-se 2 exemplare:
- primul se transmite emitentului;
- celălalt rămâne la unitatea băncii.
Ordinul de plată refuzat se restituie emitentului pe circuit intra sau interbancar şi debitarea
contului său se anulează.
Executarea reprezintă prelucrarea ordinului de plată în vederea transferării fondurilor
băneşti la banca destinatară de către administratorul de cont al plătitorului. Etape:
• se generează operaţiunea de plată, se remite validatorului exemplarul roz al ordinului de plată
şi se arhivează exemplarul alb al ordinului de plată.;
• exemplarul roz al ordinului de plată este transmis prin poştă la unitatea băncii beneficiarului
care îl va preda clientului beneficiar ca dovadă a creditării contului său cu suma respectivă;
• exemplarul vernil este anexat de către administratorul de cont de la unitatea bancară
iniţiatoare la extrasul de cont al clientului plătitor;
• în situaţia în care nu este indicată data plăţii, executarea are loc în ziua acceptării, cel mai
târziu a doua zi.

Obligaţiile participanţilor privind circuitul unui ordin de plată sunt:

18
GIURGIU, Aurel-Ioan ,UNGUREAN, Pavel A. Banking: Produse si operatiuni bancare, Ed. Dacia
Cluj-Napoca, , 2001, p.197

45
1. BANCA INIŢIATOARE

Recepţia
• se întocmesc 3 exemplare ale ordinului de plată care au următoarele destinaţii:
- exemplarul 1(alb) serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele zilei;
- exemplarul 2 (roz) serveşte pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară şi
se anexează la extrasul de cont al acestuia;
- exemplarul 3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont;
• dacă există borderou, acesta se întocmeşte de către plătitor în 2 exemplare (1 exemplar
pentru bancă şi 1 exemplar pentru plătitor);
• se verifică dacă ordinul de plată este complet şi corect din punctul de vedere al formei şi
conţinutului.

Autentificarea
• se efectuează de referentul de ghişeu şi urmează recepţiei;
• se verifică corespondenţa standardelor în vigoare;
• conţinutul elementelor obligatorii ale ordinului de plată;
• urmează procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le
autorizează să semneze autentic;
• se efectuează confruntarea semnăturilor şi a ştampilei înscrise în ordinul de plată cu cele din
fişele specimenelor de semnături.

Acceptarea
• recunoaşterea de către unitatea bancară a valabilităţii ordinului de plată după verificarea
existenţei disponibilului în contul plătitorului;
• se aplică ştampila, data şi semnătura referentului de ghişeu pe toate exemplarele ordinului de
plată;
• dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiţii de formă sau de fond, ordinul de
plată se restituie clientului.

Refuzul
• în cazul în care ordinul de plată este refuzat se comunică refuzul acestuia care are
următoarele specificaţii:
- date care să permită identificarea ordinului de plată refuzat;
- detalii privind motivul refuzului care să se încadreze în prevederile de mai sus;
- data zilei comunicării de refuz;
- semnăturile autorizate ale unităţii băncii care a întocmit refuzul.
• comunicarea refuzului se face cel târziu în ziua bancară următoare zilei în care a fost
recepţionat ordinul de plată, întocmindu-se 2 exemplare:
- primul se transmite emitentului;
- celălalt rămâne la unitatea băncii.
• ordinul de plată refuzat se restituie emitentului pe circuit intra sau interbancar şi debitarea
contului său se anulează.

Executarea
• se prelucrează ordinul de plată în vederea transferării fondurilor băneşti la banca destinatară
de către administratorul de cont al plătitorului;
• se generează operaţiunea de plată, se remite validatorului exemplarul roz al ordinului de plată
şi se arhivează exemplarul alb al ordinului de plată.;

46
• exemplarul roz al ordinului de plată este transmis prin poştă la unitatea băncii beneficiarului
care îl va preda clientului beneficiar ca dovadă a creditării contului său cu suma respectivă;
• exemplarul vernil este anexat de către administratorul de cont de la unitatea bancară
iniţiatoare la extrasul de cont al clientului plătitor;
• în situaţia în care este indicată data plăţii, executarea are loc în ziua acceptării, cel mai târziu
a doua zi.

2. BANCA INTERMEDIARĂ
• intervin numai în decontările interbancare;
• exemplarul 2 ale ORDINELOR DE PLATĂ primite de la unităţile subordonate din judeţ sau de
la unităţi RAIFFEISEN din teritoriu se remit prin agenţii de compensare societăţilor bancare
destinatare;

3. BANCA DESTINATARĂ
• acceptarea sau refuzul executării ordinului de plată;
• în cazul acceptării ordinului de plată se creditează contul beneficiarului în aceeaşi zi sau cel
mai târziu în ziua următoare, iar exemplarul 2 al ordinului de plată se predă beneficiarului ca
anexă la extrasul de con;
• se consideră moment al acceptării ordinului de plată unul din următoarele:
- data recepţiei ordinului de plată de la emitent, în situaţia în care între emitent şi societatea
bancară există un acord în acest sens;
- data la care emitentul a fost înştiinţat de bancă privind acceptarea;
- data la care un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară a fost debitat;
- data când a avut loc creditarea contului beneficiarului;
- data la care beneficiarul a primit confirmarea că are dreptul să utilizeze sumele provenite în
urma acceptării ordinului de plată respectiv;
- data la care societatea bancară destinatară a folosit sumele primite prin ordinul de plată
pentru acoperirea unor datorii ale beneficiarului faţă de ea însăşi, le-a folosit în
conformitatea cu hotărârea unor instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi competente;
• banca destinatară este obligată să prezinte în scris beneficiarului sumei modalitatea în care i
s-au pus la dispoziţie sau i-au fost folosite disponibilităţile de către bancă
• în cazul refuzului executării unui ordin de plată din cauza lipsei anumitor menţiuni obligatorii
sau
suplimentare (necesare), a inconsecvenţei datelor pe care acesta le conţine, banca
destinatară va trimite emitentului o comunicare de refuz la executare, cel mai târziu în ziua
imediat următoare recepţiei ordinului de plată.

4. CLIENTUL PLĂTITOR
• să prezinte băncii numai formulare aprobate de Banca Naţională a României;
• să întocmească ordinul de plată în minim 3 exemplare prin dactilografiere, cu cerneală sau
pix cu pastă de culoare albastră sau neagră; să prezinte ordinele de plată completate
cu toate menţiunile obligatorii;
• să completeze, dacă este cazul, pe faţa ordinului de plată, menţiuni suplimentare în
corespondenţă cu situaţia de plată existentă;
• să emită ordine de plată numai în limita disponibilului existent în cont;
• ordinele de plată să fie semnate de persoane autorizate şi ştampilate în cazul persoanelor
juridice;
• ordinele de plată se depun la bancă cu sau fără borderou, care, se întocmeşte în 2
exemplare, semnat şi ştampilat de persoane autorizate;
• să respecte programul de ghişeu pentru depunerea actelor şi ridicarea extrasului de cont;

47
5. CLIENTUL BENEFICIAR
• să aducă la cunoştinţa băncii, în cel mai scurt timp posibil de la ridicarea extrasului de cont,
orice neconcordanţă apărută între sumele anexate;
• nerespectarea procedurilor amintite anterior atrage după sine plata oricăror dobânzi sau
penalităţi suportate de bancă începând cu cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea
extrasului de cont;

CIRCUITUL SCHEMATIC
De cele mai multe ori circuitul schematic al unui ordin plată se prezintă astfel:

(1)

PLĂTITOR BENEFICIAR
(5)

(2) (4)

BANCA
BANCA (3)
BENEFICIARULU
PLĂTITORULUI
I
Legendă:
(1) – tranzacţia comercială;
(2) – emitere ordinului de plată;
(3) – transferarea ordinului de plată pe circuit bancar;
(4) – transferarea sumei la dispoziţia beneficiarului;
(5) – stingerea creanţei.

5.1.2. Decontarea pe baza cecului

Cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil creat în
prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras,
să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului
emitent, aflat în poziţie de beneficiar.
Unitatea băncii în calitate de tras, efectuează serviciul de casă pentru trăgător. În acest
scop, unitatea băncii eliberează clientului- trăgător, mai multe formulare necompletate, pe care
acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele disponibilitatilor proprii ce le are in cont. Cecul
trebuie să fie completat, în întregime, prin dactilografiere sau de mână cu cerneală sau pix, de
culoare neagră sau albastră.
Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii, prevăzute de lege
şi normele BNR. Menţiunile obligatorii ale unui cec sunt:
- denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului;
- ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
- denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească;
- locul unde trebuie făcută plata;
- data şi locul emiterii;

48
 - numele sau denumirea, după caz, adresa şi codul fiscal al celui care a emis cecul
(trăgătorul);
- semnătura celui ce a emis cecul;
- numărul contului tragatorului şi codul unităţii băncii trase;
- numărul contului beneficiarului, ultimul posesor al cecului, unitatea societăţii bancare unde
acesta are deschis contul şi codul acestuia în cazul în care plata se face într-un cont bancar.
Ordinul de plată dat trasului unităţii băncii, în cec, trebuie să fie clar, precis şi
necondiţionat, folosindu-se forma imperativă „plătiţi” şi trebuie să se refere la plata unei sume de
bani, exprimată în cifre şi litere.
Persoana aflată în poziţia de tras într-un cec poate fi numai o societate bancară în caz
contrar cecul este nul. Indicarea numelui trasului - unităţii băncii plătitoare, este de asemenea
obligatorie.
Indicarea adresei exacte unde urmează să se facă plata este obligatorie, aceasta
conţinând locul geografic încadrat într-o unitate administrativ - teritorială existentă în prezent,
judeţ, municipiu, oraş, comună, identificată prin denumirea acesteia, denumirea exactă a străzii
şi a numărului, eventual codul poştal sau alte elemente care să permită localizarea.
Reguli privind prezentarea la plată a cecului:
• Cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare);
• Cecul care are inscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată
(cec postdatat) este plătibil în ziua prezentării, data meţionată ca dată a emiterii
considerându-se ca şi cum nu ar fi scrisă;
• În cazul în care cecul este prezentat unei case de compensaţii, prin intermediul unităţii
bancare unde îşi are contul, operaţiunea respectivă este echivalentă cu o prezentare la
plată;
• Daca cecul este reţinut de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate cere
plata, în baza unei dispoziţii a autorităţii judecătoreşti respective;
• Între trăgător şi unitatea bancară poate interveni o inţelegere conform căreia trasul va plăti
cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv.
• Cecul emis trebuie să fie prezentat la plata în termen de 3 zile, dacă este plătibil chiar în
localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în 15 zile;
• Ordinul dat de trăgător trasului, de a nu plăti suma înscrisă pe cec nu este valabil decât
după expirarea termenului de prezentare. Un cec va putea fi revocat în interiorul
termenului de prezentare la plată numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului
respectiv;
• Cecul fiind un instrument de plată plătibil la vedere, cu termen de prezentare foarte scurt,
înscrierea pe el a unor menţiuni privind dobânda, nu sunt luate în considerare.

Plata cecului :
1. Unităţile băncii primesc cecurile la ghişeu şi le plătesc posesorilor lor dacă, în urma
verificării, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de plată prevăzute mai sus. Plata se
efectuează din conturile de disponibilităţi băneşti sau de credite ale trăgătorului, după caz,
menţionate pe cec. Odata cu aceasta se operează în cont şi comisionul perceput de bancă
pentru astfel de operaţiuni.
În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, suma care se
plăteşte este suma cea mai mică. În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă pe cec în
litere şi cea în cifre, suma de plată va fi considerată cea înscrisa în litere.
2. La cererea unităţii băncii, odată cu primirea plăţii, posesorul cecului predă cecul plătit.
Unitatea băncii solicită înscrierea pe cec de către posesor a menţiunii „achitat”, după efectuarea
plăţii, sub semnătură şi dată.

49
 3. Posesorul este obligat să primească orice plată parţială care i se oferă atâta timp cât
cecul nu a fost protestat. Acesta este obligat să elibereze băncii o chitanţă separată pentru plata
facută.

Din punct de vedere al beneficiarului, cecul poate fi:

- cec cu clauză nu la ordin: în textul cecului este menţionat numele beneficiarului şi clauza
nu la ordin, iar cecul este achitat numai acestuia. Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci
numai pe calea cesiunii ordinare;
- cecul cu clauza la ordin: în textul cecului este menţionat numele beneficiarului care poate să
transmită cecul, prin gir, altor persoane. Acest tip de cec are cea mai largă utilizare;
- cecul la purtător este acela care în textul înscrisului are menţiunea expresă la purtător sau
plătiţi purtătorului, sau, nu are nimic precizat. Acest tip de cec este plătit oricărei persoane
care-l prezintă la bancă, ceea ce reprezintă un dezavantaj în cazul în care beneficiarul de
drept pierde cecul sau acesta îi este furat. Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere
a titlului de la un purtător la altul.

După modul de încasare, cecurile pot fi:

- cecuri simple – se poate plăti în numerar sau în cont, fără nici o restricţie, potrivit solicitării
beneficiarului;
- cecuri barate – sunt utilizare numai pentru plăţile efectuate pe bază de monedă scripturală,
neputând fi plătite în numerar. Bararea presupune existenţa a două linii paralele verticale sau
oblice, aceasta la rândul său fiind de două tipuri: generală – fără vreo menţiune între cele
două linii, şi specială – în acest caz între cele două linii este menţionat expres numele băncii
care va efectua plata.

După forma punerii în circulaţie:

- cecuri în alb – cecuri care cuprind doar semnătura trăgătorului, numele ultimului posesor
urmând să fie completat ulterior, în funcţie de înţelegerile iniţiale dintre semnatarii cecului.

5.1.3. Decontarea pe baza cambiei şi a biletului la ordin

Cambia este un titlu de credit, sub semnatură privată, care pune în legatură în procesul
creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor, care dă ordin debitorului sau numit tras să
plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urmă. Pentru a fi valabilă, cambia trebuie să conţină menţiunile obligatorii cuprinse în Legea
Nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin modificată prin Legea Nr. 83/1994.
Repezintă angajamentul luat de către tras, faţă de orice posesor legitim de a plăti cambia
la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar dacă acceptă, el devine
debitorul(obligatul) principal.

(1)
Fig. 3 Circuitul ceculuiBENEFICIAR
TRĂGĂTOR
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
(2)
a) facultativă, putând fi făcută oricând la scadenţă;
b) obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un termen
pentru prezentare sau atunci
(7) când cambia este plătibilă la un anume(3)
timp la vedere,
(6) în termen de
un an de la data emiterii.

50
(4)
BANCA BANCA
TRĂGĂTORULUI
(5)
 Cambia poate fi transmisă în următoarele condiţii:
- prin gir - act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite
giratar toate drepturile rezultate din cambie;
- prin cesiune de creanţă ordinară - act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul
său de creanţă unei alte persoane numită cesionar.

Avalizarea
Angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decât
trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co-obligat faţă de o cambie
(avalizatul).

Scadenţa
Termenul la care cambia trebuie plătită. Ea trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul
maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu
precizie din textul cambiei.
Scadenţa poate fi:
 la vedere ;
 la un anume timp de la vedere;
 la un anume timp de la data emiterii;
 la o dată fixă.

Plata
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenţei
sale sau cel mult două zile de la data aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul
desemnat pe cambie.

Scontul
O formă de credit acordată de către banca posesorului cambiei. La prezentarea pentru scontare,
banca ii achită contravaloarea, înainte de scadenţă, percepându-i un comision (taxa scontului).

Protestul
În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul cambiei trebuie să facă un protest înainte
de a putea face recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă este „încasată” de către
bancă, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.
Pe orice cambie trebuie să se înscrie:
 suma de plată:
 în cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în litere, suma de plată va fi
considerată cea în litere;
 în cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, fie în cifre,
fie în litere, suma care se plăteşte este suma cea mai mică;
moneda în care se face plata:
 de regulă cambia trebuie plătită în moneda locului plăţii, respectiv în LEI pentru
cambiile plătibile în România.
Menţiuni obligatorii înscrise în cambie:
1) denumirea de cambie înscrisă în textul titlului
2) ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată
3) numele aceluia care trebuie să plătească – TRASUL
4) indicarea scadenţei
5) indicarea locului unde trebuie să se efectueze plata
6) semnătura aceluia care emite cecul TRĂGĂTORUL
51
 7) indicarea datei şi locului unde a fost emisă cambia
8) semnătura aceluia care a emis cambia TRĂGĂTORULUI.
Numărul de exemplare
Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie
numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie
distinctă.
Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar,
poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie să se
adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul său girant; se
va urma astfel, până la trăgător.
În cazul cambiei circuitul schematic se prezintă în felul următor:

CREDITOR
(TRĂGĂTOR)

(2) (3) (5) (1) (4) (5)

DEBITOR BANCA X
(TRAS) (5) (BENEFICIAR)

Fig. 4 Circuitul cambiei

Legendă:
(1) – banca X acordă credit trăgătorului;
(2) – încheierea contractului de vânzare-cumpărare;
(3) – trăgătorul trage o cambie asupra trasului;
(4) – trăgătorul remite cambia trasă asupra trasului;
(5) – se sting creanţele şi la scadenţă se achită suma.

Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnatură privată, prin care subscriitorul sau
emitentul, în calitate de debitor, se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit
termen sau la prezentare, unei alte persoane denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.
Biletul la ordin, pentru a fi valabil, trebuie să îndeplineasca condiţiile de formă şi să
cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de lege si normele BNR:
- denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului;
- obligaţiunea necondiţionată de a plăti o sumă de bani determinată „ voi plăti…”;
- scadenţa de plată;
- locul unde trebuie făcută plata;
- numele celui care sau la ordinul căruia trebuie făcută plata;
- data şi locul emiterii;
- numele şi adresa celui care trebuie să efectueze plata;
- codul fiscal al emitentului.

52
 Banca nu va accepta în cadrul operaţiunilor bilete la ordin cărora le lipsesc una sau mai
multe din menţiunile obligatorii prevăzute mai sus, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) dacă indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe titlu, se va considera biletul la
ordin plătibil la vedere;
b) dacă locul de plată nu este menţionat în mod expres pe titlu, se va considera ca loc de
plată, locul emiterii titlului;
c) dacă nu este menţionat locul unde biletul a fost emis, se consideră locul indicat lângă
numele emitentului.
În cazul biletului la ordin circuitul este mult mai simplu, motiv pentru care este mai des folosit
decât cambia pentru contractarea de credite:
(1)

(2)
FIRMA X FIRMA Y
(EMITENT) (BENEFICIAR)
(3)

(4)

Fig. 5 Circuitul Biletului la Ordin

Legendă:
(1) – încheierea contractul de vânzare cumpărare;
(2) – emiterea biletului la ordin;
(3) – prezentarea la plată a biletului la ordin;
(4) – achitarea sumei la scadenţă (se stinge creanţa);

5.1.4.Acreditivul documentar

Acreditivul documentar reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă la ordinul

şi în contul clientului său (importatorul), de a plăti o anumită sumă de bani (reprezentând
contravaloarea importului) contra documentelor atestând efectuarea obligaţiei (livrarea mărfii)
pe care exportatorul se obligă să le emită şi să le prezinte în condiţiile şi termenele stabilite de
ordonatorul acreditivului, pentru a încasa contravaloarea mărfurilor livrate (exportate).
Acreditivul documentar este momentan cel mai folosit instrument de plată în comerţul
internaţional şi cu ponderea cea mai mare în cadrul clienţilor de import/export Raiffeisen Bank.

Participanţi:
- ordonatorul acreditivului (importatorul), care solicită băncii sale deschiderea acreditivului
documentar, formulează în ordinul de deschidere al acestuia exigenţele asupra documentelor
pe care trebuie să le depună beneficiarul la banca sa ţinând cont de clauzele stabilite în
contractul de vânzare-cumpărare, precum şi de normele acceptate pe plan internaţional, care
reglementează conţinutul acreditivului;
- banca emitentă (banca importatorului), care la solicitarea importatorului îşi asumă
angajamentul de plată;
- beneficiarul acreditivului (exportatorul), în favoarea căruia a fost deschis acreditivul şi care

53
 prezintă setul de documente la bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate;
- banca avizatoare (banca exportatorului, notificatoare, plătitoare, negociatoare), care îl
deserveşte pe beneficiarul acreditivului.

Particularităţi:
În afara plăţii în avans, acreditivul documentar este probabil cea mai sigură formă de obţinere a
plăţilor pentru export, mai ales dacă este irevocabil si confirmat.
Acest instrument oferă vânzătorului un angajament irevocabil de plată din partea băncii şi, în
acelaşi timp, îi oferă cumpărătorului siguranţa că plata se va efectua numai contra prezentării de
documente care atestă livrarea mărfurilor.

Tipuri principale de acreditive:

1. revocabil – poate fi anulat sau modificat în orice moment, fără notificarea prealabilă a
beneficiarului. Această formă este foarte rar utilizată întrucât nu oferă beneficiarului
siguranţa încasării sumelor cuvenite;
2. irevocabil – nu poate fi anulat sau modificat fără acordul expres al tuturor părţilor din acord.
Astfel, beneficiarul se asigură că plata se va face conform prevederilor, în termenii şi
condiţiile prevăzute;
3. irevocabil, neconfirmat de banca corespondentă – banca emitentă poate da dispoziţii băncii
corespondente să informeze beneficiarul de deschiderea acreditivului documentar, fără să
adauge propria confirmare;
4. irevocabil, confirmat de banca corespondentă – din punctul de vedere al beneficiarului,
aceasta este cea mai sigură formă de acreditiv documentar, deoarece include angajamentul
irevocabil al băncii corespondente de a onora documentele prezentate, bineînţeles, dacă
aceste documente îndeplinesc termenii şi condiţiile stabilite.
Alte forme ale acreditivului sunt:
• acreditivul transferabil: beneficiarul poate solicita ca banca corespondentă să transfere
acreditivul, în întregime sau parţial, către o terţă parte (numită al doilea beneficiar) în
concordanţă cu prevederile conţinute in UCP. Beneficiarul poate solicita, dar nu impune,
ca un acreditiv să fie transferat, decizia rămânând la latitudinea băncii;
• scrisoarea de credit stand-by: prevede o perioadă mai extinsă pentru efectuarea plăţii.
Conform înţelegerii, banca importatorului se obligă să onoreze plata dacă exportatorul
poate dovedi că firma importatoare nu şi-a îndeplinit obligaţiile;
• acreditivul cu clauză roşie şi clauză verde: efectuarea plăţii parţiale în avans dacă se
respectă anumite condiţii;
• acreditivul subsidiar (back to back): implică două scrisori de credit separate. Prima este în
favoarea societăţii exportatoare, care dă dispoziţie băncii sale să emită o a doua scrisoare
de credit în favoarea unui furnizor al exportatorului (care furnizează materiile prime
necesare producerii bunurilor).

Etapele deschiderii şi plăţii acreditivului documentar

1. vânzătorul negociază cu cumpărătorul condiţiile contractului de vânzare. Cele două părţi se
pun de acord cu privire la detaliile acreditivului documentar care urmează a fi deschis de
către cumpărător în favoarea vânzătorului;
2. cumpărătorul dă dispoziţie băncii sale să deschidă acreditivul în favoarea vânzătorului, în
concordanţă cu termenii asupra cărora s-a convenit. Banca care deschide acreditivul
documentar se numeşte banca emitentă, iar vânzătorul este beneficiarul acreditivului
documentar;
3. banca cumpărătorului deschide acreditivul documentar, conform dispoziţiei primite, şi
transmite băncii vânzătorului cererea ca acesta să fie anunţat de deschiderea acreditivului.
54
 Banca vânzătorului este banca corespondentă (confirmătoare), iar vânzătorul este
beneficiarul;
4. bunurile sunt expediate de către exportator în maniera convenită de cele doua părţi;
5. exportatorul prezintă băncii confirmătoare documentele specificate în acreditivul
documentar. Documentele sunt onorate de către această bancă şi trimise băncii emitente,
care la rândul ei le transmite importatorului.
Modalitatea de încheiere a contractelor:
Între părţile mai sus amintite se încheie contracte separate după cum urmează:
• între importator şi exportator se încheie un contract de vânzare-cumpărare;
• între importator şi banca sa se încheie un contract pentru emiterea acreditivului documentar;
• între banca emitentă şi beneficiar se încheie de asemenea un contract.
Trebuie precizat faptul că cele trei contracte sunt distincte dar practic se referă la una şi aceeaşi
tranzacţie comercială.

Termenii de plată
-plata la vedere este făcută de banca confirmătoare la prezentarea documentelor de
confirmare. Se pot include şi bilete la ordin;
-amânarea la plata este făcută la o anumită dată în viitor (specificată), de exemplu 30
de zile după prezentarea documentelor sau după data conosamentului;
-acceptarea – poliţele emise după cum s-a stipulat în acreditivul documentar sunt
acceptate de banca confirmătoare şi returnate beneficiarului (de exemplu, poliţa este
scadentă la 60 de zile de la data conosamentului);
-negocierea – creditul este plătit de către banca emitentă la primirea documentelor;
Beneficiarul va prezenta documentele băncii corespondente stipulate în acreditivul
documentar, această bancă va înainta la rândul ei documentele băncii emitente
solicitând plata, şi va plăti beneficiarului la primirea plăţii din partea băncii emitente. O
bancă intermediara (negociatoare) va negocia documentele, plătind beneficiarului
valoarea acestora minus un comision, iar apoi va aştepta plata din partea băncii
emitente.

CIRCUITUL SCHEMATIC
În cadrul încheierii unui acreditiv sunt identificabile următoarele etape:
(1)

(5)
SOLICITANT BENEFICIAR
(IMPORTATOR) (EXPORTATOR)

(2) (10) (11) (9) (6) (4)

(8)
BANCA
BANCA (7) AVIZATOARE
EMITENTĂ
(3)
55
 Fig. 6 Circuitul acreditivului
Legendă:
(1) – se încheie contractul comercial între parteneri;
(2) – solicitarea emiterii unui acreditiv;
(3) – emiterea acreditivului/transmiterea lui la banca avizatoare;
(4) – avizarea acreditivului la beneficiar;
(5) – livrarea mărfii/prestarea serviciilor conform contractului comercial;
(6) – prezentarea documentelor la plată;
(7) – remiterea documentelor la banca emitentă pentru plată;
(8) – plata documentelor – transferul fondurilor la banca beneficiarului;
(9) – creditarea contului curent al exportatorului/furnizorului;
(10) – eliberarea documentelor la importator;
(11) – recuperarea fondurilor de la importator.

Sisteme de plăţi electronice

Odată cu dezvoltarea tot mai trepidantă a activităţilor economice şi prin urmare a activităţii
băncilor, piaţa bancară de astăzi oferă soluţii din ce în ce mai performante pentru efectuarea
plăţilor din conturile curente. Raiffeisen Bank este din acest punct de vedere unul din liderii pieţei,
integrând în activitatea sa sisteme informaţionale de ultimă generaţie, în primul rând pentru
diversificarea ofertei serviciilor disponibile şi implicit a creşterii calităţii acestora, şi nu în ultimul
rând pentru a prezenta un grad ridicat de competitivitate pe piaţă.
Scopul final al acestor eforturi este indubitabil oferirea clienţilor posibilitatea de a face un efort cât
mai mic posibil în desfăşurarea operaţiunilor sale bancare.
În cele ce urmează vor fi prezentate cele mai noi servicii de plăţi electronice oferite de Raiffeisen
Bank.

RAIFFEISEN ONLINE
Acest serviciu este de fapt un serviciu complet de Internet banking care pare să contureze viitorul
relaţiilor client-bancă. Astfel, principalul avantaj pentru client este accesarea contului său şi
efectuarea de plăţi de pe orice calculator conectat la Internet cu costurile relativ mai mici decât în
cazul unor transferuri/plăţi clasice, iar pentru bancă este vorba de costuri mici de administrare şi
procesare a operaţiunilor, cât şi timpul câştigat din automatizarea operaţiunilor.

Serviciile oferite de Raiffeisen Online sunt:

• acces 24 / 7 online, securizat, la conturile clienţilor oriunde în lume;
• posibilitatea consultării soldurilor conturilor şi istoricului tranzacţiilor. Toate tranzacţiile se
realizează în timp real şi soldurile conturilor sunt permanent actualizate;
• ordonarea plăţii intra sau interbancare în lei (şi/sau programarea efectuării acestora în
regim automat în viitor) către conturile clienţilor sau altor titulari;
• ordonarea plăţii intrabancare în valută (şi/sau programarea efectuării acestora în regim
automat în viitor);
• posibilitatea ordonării plăţilor către trezoreria statului;
• plata facturilor către furnizorii de utilităţi agreaţi de bancă şi, mai mult, posibilitatea de a
împuternici banca să le plătească automat;

56
 • predefinirea beneficiarilor pentru plăţi intra şi interbancare;
• posibilitatea constituirii şi lichidării depozitelor;
• efectuarea schimburilor valutare între conturile clienţilor, precum si "cross currency" între
valute;
• efectuarea transferurilor între conturile proprii;
• posibilitatea alegerii şi definirii codului de utilizator, precum şi parola de acces la Raiffeisen
Online;
• posibilitatea alegerii de pseudonime pentru conturile clienţilor pentru a le putea identifica
mai uşor;
• vizualizarea întregului istoric, propriu fiecărui client, al operaţiunilor online (maxim 6
luni). De asemenea, există posibilitatea salvării pe propriul computer a istoricului
tranzacţiilor.

Principalele servicii de plăţi electronice incluse sunt:

1. Plăţi intrabancare sau Plăţi interbancare

Pentru a plăti facturi către furnizorii care nu figurează în listele precedente, se poate utiliza din
meniul Transferuri / Plăţi, opţiunea:
• plăţi intrabancare – în cazul furnizorilor care au conturi deschise la Raiffeisen Bank;
• plăţi interbancare – în cazul furnizorilor care au conturi deschise la alte bănci din România

2. Serviciul Plăţi Directe Furnizori

Prin acest serviciu clientul mandatează banca să plătească automat din contul său facturile de
utilităţi, cu condiţia ca la data efectuării plăţii să aibă suficiente disponibilităţi în cont.

Furnizorii sunt:

• Aviva • Orange • Vodafone

• Distrigaz • Romtelecom • Zapp
• Electrica • UPC

3. Serviciul Plăţi facturi

Prin această opţiune clientul decide când efectuează plata; poate plăti facturile emise de
furnizorii de utilităţi care au conturi deschise la Raiffeisen Bank şi figurează în următoarea listă:
• AIG asigurare • Generali asigurare non- viata
• Allianz asigurare viaţă • Grawe asigurare
• Anevar taxe • Interamerican viaţă
• Aviva asigurare • Interamerican non-viaţă
• Carpatair bilete de avion • Interamerican sănătate
• Distrigaz • Interamerican asigunit- linked
• Generali asigurare accidente • KD Life asigurare
• Generali asigurare viaţă • Orange convorbiri mobil
• Orange garanţii • Raiffeisen Leasing

57
• Sanoma
NationalGeographic
• Vodafone convorbiri
mobil

58
 5.2. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar

Compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul a obligaţiilor şi

creanţelor fiecărei societăţi bancare faţă de toate celelalte societăţi bancare participante la
compensare.
Compartimentele organizatorice din cadrul BNR competente să efectueze compensarea
multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hârtie sunt Direcţia Plăţi şi Decontări
din centrala BNR şi serviciile de plăţi şi decontări din sucursalele BNR.
Pentru efectuarea operaţiunilor de compensare, fiecare societate bancară va fi reprezentată de
o singură unitate bancară şi va avea deschis un singur cont în fiecare loc de desfăşurare a
compensării din cadrul BNR, conform principiului “un cont – o bancă”.
Obiectul compensării multilaterale îl constituie plăţile interbancare fără numerar pe suport hârtie
care au o valoare mai mică de 10 milioane lei exclusiv, denumite plăţi interbancare de valoare
mică.
Termenele şi intervalele de timp stabilite prin regulamentul de compensare pentru
efectuarea, compensarea şi decontarea plăţilor interbancare de mică valoare sunt obligatorii şi
se calculează în funcţie de ziua de compensare. În cazul ordinelor de plată care au indicată o
anumită zi a plăţii, ziua de compensare se stabileşte în funcţie de aceasta. Termenele şi
intervalele sunt exprimate în zile lucrătoare şi sunt maximale.
Societăţile bancare vor introduce şi accepta din compensarea multilaterală următoarele
instrumente de plată pe suport hârtie, denumite instrumente de plată compensabile: ordinul de
plată şi cecul barat.
În fiecare zi lucrătoare se ţine o şedinţă obligatorie de compensare a plăţilor interbancare
de mică valoare, în sucursalele şi centrala BNR, în săli special amenajate şi echipate în acest
scop. Şedinţa zilnică se încheie prin obţinerea unui rezultat unic privind poziţia debitoare sau
poziţia creditoare a fiecărei unităţi bancare care participă la compensare.
În fiecare sucursală şi centrala BNR, şedinţa de compensare este condusă de un
inspector de compensare sau de înlocuitorul acestuia.
Conducerea Direcţiei Plăţi şi Decontări Bancare a BNR şi inspectorii de compensare au
dreptul să modifice, fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea societăţilor, respectiv unităţilor
bancare, orarul şedinţei de compensare, în situaţii justificate. Modificarea orarului trebuie
anunţată din timp tuturor unităţilor bancare.
Fiecare societate bancară este obligată să delege, dintre angajaţii săi, pentru şedinţele
de compensare, câte un reprezentant pentru fiecare unitate bancară proprie care participă la
compensare, numit agent de compensare. Odată cu numirea acestuia se va stabili şi câte un
înlocuitor pentru aceştia.
Pregătirea şedinţei de compensare se desfăşoară în afara sucursalelor şi a centralei
BNR şi se realizează prin efectuarea a patru grupe de operaţiuni.

1. GRUPA DE OPERAŢIUNI 1
Instrumentele de plată sunt grupate de către unităţile bancare iniţiatoare, pe unităţi bancare
destinatare şi, în cadrul acestora, pe instrumente de plată compensabile, de debit şi de credit.
Instrumentele astfel grupate alcătuiesc pachete.

2. GRUPA DE OPERAŢIUNI 2
Pe baza dispoziţiilor centralizatoare, unitatea bancară iniţiatoare completează câte un borderou
al dispoziţiilor centralizatoare pentru fiecare unitate bancară destinatară. Borderoul se
întocmeşte în trei exemplare (alb, roz, vernil). Exemplarul vernil este păstrat de unitatea
bancară iniţiatoare, cel roz este remis unităţii bancare destinatare, iar cel alb este remis
inspectorului de compensare.

3. GRUPA DE OPERAŢIUNI 3
Instrumentele de plată compensabile primite de la celelalte unităţi bancare participante sunt
analizate de către unitatea bancară destinatară în vederea acceptării sau refuzării lor.
Acceptarea unui instrument de plată compensabil nu poate fi parţială, decât cu acordul
societăţilor bancare iniţiatoare si destinatare.
Refuzul unor instrumente de plată se consemnează în formulare denumite refuz la plată şi refuz
la încasare şi apare în unul din cazurile:
• unitatea bancară respectivă nu este destinatara instrumentului de plată
• situaţii diverse legate de natura plăţii sau încasării
• inexistenţa disponibilului în contul clientului plătitor.
4. GRUPA DE OPERAŢIUNI 4
După pregătirea instrumentelor de plată şi a refuzurilor, unităţile bancare iniţiatoare
completează formularul de compensare. Acesta se întocmeşte în două exemplare (alb şi vernil).
Exemplarul vernil este păstrat de unitatea bancară, iar cel alb este remis inspectorului de
compensare.
Formularul de compensare al fiecărei unităţi bancare participante este semnat de agentul
de compensare şi certificat de inspectorul de compensare.
După certificarea rezultatelor compensării pe formularele de compensare ale unităţilor bancare,
inspectorul de compensare declară închisă şedinţa de compensare.
Toata documentaţia folosită în procesul compensării multilaterale interbancare se
arhivează obligatoriu de către Direcţia Plăţi şi Decontări Bancare a BNR, sucursalele BNR şi
unităţile bancare participante, la sediile acestora, pe o perioada de 4 ani.

TRANSFONDUL

Activităţile de compensare a plăţilor şi încasărilor interbancare, de transfer de fonduri între bănci

(inclusiv băncile în regim special de decontare şi băncile aflate în procedura de faliment), între
bănci şi BNR (numai pentru plăţile şi încasările administrative ale băncii centrale), între bănci şi
casele de compensaţie interbancare şi/sau titularii conturilor de decontare autorizaţi de BNR, se
efectuează de către centrala şi sucursalele Societăţii Naţionale de Transfer de Fonduri şi
Decontări – TransFond – SA, în calitatea sa de agent al BNR.
TransFond asigură băncilor şi unităţilor caselor centrale ale organizaţiilor cooperatiste de
credit care nu au organizate propriile structuri interbancare/intrareţea procesarea plăţilor de
mare valoare în relaţia cu Trezoreria Statului prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate
oraşele reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
În categoria plaţilor de mare valoare sunt incluse următoarele tipuri de operaţiuni:
- instrucţiunile de transfer-credit între participanţi, efectuate în nume proprii sau în numele
şi pe conturile clienţilor (persoane fizice, persoane juridice sau unităţi subparticipante), in
sumă de min 500 milioane lei sau indiferent de valoare, în cazul în care iniţiatorul
acestora decide să utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, denumite în
continuare plăţi de mare valoare proprii sau ale clienţilor;
- instrucţiunile de transfer - credit între participanţi, aferente pieţelor valutară şi monetară,
inclusiv cele aferente facilităţlor permanente acordate de BNR.
Nu sunt acceptate în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare instrucţiunile de
transfer - credit între diferite trezorerii participante, efectuate în nume propriu sau în numele şi
pe conturile clienţilor (persoane fizice, peroane juridice sau unităţi subparticipante), indiferent de
valoarea acestora, cu excepţia cazurilor speciale definite în convenţia încheiată între BNR şi
Ministerul Finanţelor Publice. Pentru procesarea transferurilor de fonduri intertrezorerii,
Trezoreria statului va utiliza sistemul de transfer de fonduri de mică valoare.
În situaţia insuficienţei disponibilităţilor în conturile băncilor sau caselor centrale ale
cooperativelor de credit, TransFond este autorizat să refuze procesarea plăţilor de mare valoare
recepţionate, în ordinea priorităţii la refuz atribuit acestora de către fiecare participant plătitor.
Plăţile de mare valoare refuzate sunt restituite participanţilor plătitori însoţite de comunicări de
 refuz la executare semnate de persoanele autorizate să angajeze TransFond, în cadrul
intervalelor de eliberare a extraselor de cont.

5.3 OPERAŢIUNI CU NUMERAR

Raiffeisen Bank îşi va consolida poziţia pe piaţa bancară română prin creşterea volumului şi
calităţii tranzacţiilor şi printr-o diversificare a ofertei de instrumente de trezorerie adresat
clienţilor săi.
De asemenea, Raiffeisen Bank doreşte să-şi reafirme implicarea activă pe piaţa şi prin
intermediul departamentului de trezorerie, în sensul promovării unor soluţii şi structuri financiare
de credit, dobânzi şi schimburi valutare aflate la înălţimea cerinţelor sale şi a unei pieţe
financiare în continuă dezvoltare. Departamentul trezorerie va continua să ofere cele mai bune
servicii de specialitate încadrându-se în acelaşi timp într-un climat profesional şi prudenţial.
Operaţii cu numerar:
Prin intermediul operaţiilor cu numerar au loc:
- primirea şi transmiterea de ordine de plată în lei şi în valută
- retrageri de numerar în lei şi în valută
- retragerile numerar pe carduri
- depozite în lei şi in valută
- servicii Western Union – transferuri rapide de fonduri din şi în străinătate între persoanele
- fizice care nu au cont deschis în bănci
- vânzarea de cecuri bancare în valută
- vânzarea de cecuri de călătorie
- acceptarea de cecuri de călătorie
- emiterea de cecuri bancare în valută

5.3.1. Moneda electronică

Cardul este un instrument modern, universal şi simplu de plată, de acces la un cont bancar.
Prin intermediul cardului, banii clienţilor sunt în siguranţă, şi aceştia din urmă au acces la ei 24
de ore din 24, 7 zile din 7. În cele ce urmează vom prezenta modul de utilizare a cardului şi a
serviciilor oferite de către bancă prin intermediul cardului, precum şi regulile de securitate ce
trebuie respectate în vederea protejării banilor clienţilor.

PROTEJAREA CLIENŢILOR
La primirea şi semnarea cardului clientul trebuie să prezinte buletinul, cartea de identitate sau
paşaportul la unitatea Raiffeisen Bank la care a depus cererea de emitere a cardului. Clientul
trebuie să verifice dacă numele şi prenumele sunt corect scrise pe card, în caz contrar, cardul
se returnează pentru corectare. Cardul se semnează pe verso în faţa consilierului bancar.

PROTEJAREA CARDULUI
În vederea garantării unei bune funcţionări a cardului, clientul trebuie să evite să-l lase în apropierea
calculatoarelor, telefoanelor mobile sau a altor surse de câmpuri magnetice. Cardul este un obiect
personal, nu se împrumută altor persoane.
PIN-ul (Numărul Personal de Identificare)
PIN-ul este un număr unic din patru cifre, de care clientul are nevoie în cazul cumpărăturilor plătite cu
cardul sau al retragerilor de la bancomat sau de la ghişeele băncilor. PIN-ul este confidenţial şi nu se
divulgă sub nici o formă şi sub nici un pretext unei alte persoane, nici personalul comerciantului acceptat
sau al băncii şi nici poliţia nu au dreptul de a vi-l cere.

ATM-urile şi POS-urile.
- ATM sau bancomat în româneşte, se foloseşte ca un utilaj electronic – mecanic, care permite
ridicarea numerarului cu ajutorul cardului plastic. În afară de acesta, bancomatul poate să
 îndeplinească un şir de funcţii suplimentare – oferirea soldului contului, introducerea banilor pe
cont, oferirea soldului contului, introducerea banilor pe cont, obţinerea listei ultimelor câteva
operaţiuni sau extrasul de cont complet. Oferta serviciilor suplimentare, numărul şi tipul lor
depind de completaţia bancomatului şi software. Pentru efectuarea oricăror operaţiuni în
bancomat este necesar PIN-ul (codul).
- POS (Point Of Sale terminal – terminalul punctului de comerţ). Este un echipament electronic
care permite citirea informaţiei de pe banda magnetică sau microcipul cardului şi care
efectuează legătura cu banca pentru a solicita autorizaţia de realizări operaţiuni pe cardul
bancar. Legătura cu banca se realizează prin intermediul reţelei telefonice. Spre deosebire de
bancomate, care funcţionează de sine-stătătoare. POS-ul este deservit de vânzător.

TIPURI DE CARDURI EMISE DE RAIFFEISEN BANK

• În funcţie de nevoile fiecărui client şi de moneda preferată, persoanele fizice şi juridice

pot avea carduri, în LEI sau în valută:
Carduri în LEI pentru persoane fizice:
 MasterCard (utilizare internaţională)
 Visa Electron (utilizare internaţională)
 Maestro (utilizare internaţională)
 Visa Classic (utilizare exclusiv naţională)
Carduri în valută pentru persoane fizice:
 Eurocard/Mastercard în EURO
 Eurocard/Mastercard în USD
Carduri în LEI pentru persoane juridice:
 Visa Business cu utilizare internaţională
 Visa Business cu utilizare naţională
Carduri în valuta pentru persoane juridice:
 Visa Business în EURO
 Visa Business în USD

• În funcţie de modalităţile de funcţionare cardurile pot fi:

• carduri de debit – sunt acele carduri care permit plăţi sau retrageri de numerar în limita
fondurilor proprii depuse în cont. În această categorie există şi un caz special care apare mai
ales în cazul în care cardul în care cardul este folosit pentru salarii : cardul cu overdraft
(descoperit de cont). Posesorul cardului are acces, pe lângă fondurile proprii (salariul virat
lunar), la un credit egal cu un anumit procent din salariu;
Dintre cele peste 4 milioane de carduri în circulaţie, cele mai multe sunt cele de debit,
instrumente electronice de plată prin care tranzacţiile sunt debitate direct din contul posesorului
de card. Posesorul unui card de debit poate folosi această carte electronică fie pentru
retragerea unei anumite sume de la bancomate, fie pentru plata cumpărăturilor efectuate la
magazin.

• carduri de credit - posesorul cardului are aprobată o limită de credit şi utilizează fonduri
puse la dispoziţie de către bancă.
Pentru acest tip de card se poate utiliza următoarea schemă de decontări : clientul
depune mijloacele băneşti în contul de card şi în procesul de utilizare al cardului are dreptul să
dispună numai de soldul din contul de card.
Acesta este tot o carte electronică de plată, prin care banca oferă titularului o limită de credit. În
fapt, cardurile de credit sunt alternative la creditele obişnuite. Prin acest instrument, clientul are
posibilitatea să cheltuiască pe card până la plafonul maxim stabilit, iar în fiecare lună va primi o
factură cu detalierea cheltuielilor lunii precedente. Astfel, posesorul de card află care este suma
minimă pe care trebuie să o plătească în fiecare lună şi data la care trebuie să efectueze plata.
Suma minimă pe care o are de plătit este, în general, echivalentă cu 10-20%din valoarea
creditului. Banii pot fi returnaţi integral sau se poate depune suma minimă, sau o sumă
intermediară, la care se va adăuga comisionul băncii.
Dacă posesorul de card alege să returneze integral suma pe care a împrumutat-o, nu i
se va percepe nici o dobândă. În cazul în care suma împrumutată este plătită integral în
perioada de graţie (până la 56 de zile), clientul băncii va avea din nou întregul credit la
dispoziţie. În caz contrar, dacă nu se plăteşte integral sumă, atunci dobânda va fi percepută
asupra sumei restante de plată.

Carduri PERSOANE FIZICE

1. Cardul de credit Raiffeisen Bank - Standard

Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 700 şi 20.000 RON;
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
• se aplică pentru acest card o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioada
nelimitată: banca acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la
care au acces, din ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la
ATM-uri şi ghişee bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
• clienţii beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă: pentru plăţile
efectuate la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank se beneficiază de o perioadă
de graţie de până la 56 de zile în care nu se plăteşte dobânda pentru suma rambursată;
• se percepe 0% comision pe tranzacţie la achitarea cumpărăturilor cu ajutorul cardului:
dacă se plăteşte cu cardul la comercianţi, banii vor trece din contul clientului în cel al
comerciantului fără costuri suplimentare pentru acesta.

2. Cardul de credit Raiffeisen Bank – Vodafone

Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 700 si 20.000 RON;
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
  se aplică o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioada nelimitată: banca
acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la care au acces, din
ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la ATM-uri şi ghişee
bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
 se beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă: pentru plăţile efectuate
la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank se beneficiază de o perioadă de graţie
de până la 56 de zile în care nu se plăteşte dobândă pentru suma rambursată iar
comisionul pe tranzacţie pentru plăţile la comercianţi este 0%;
 se primesc telefoane mobile şi minute de convorbiri naţionale: folosind cardul de credit
Raiffeisen Bank - Vodafone pentru plăţi la comercianţi se acumulează puncte de loialitate
în programul Vodafone. La prima utilizare a cardului se primesc 500 de puncte de
loialitate; Aceste puncte pot fi folosite pentru a obţine telefoane mobile cu discount,
minute de convorbiri, reduceri la abonamente, extraopţiuni gratuite sau alte produse
Vodafone;
 obţinerea de reduceri garantate sub forma unor Puncte de Colecţie la fiecare
cumpărătură care se relizează la partenerii băncii;
 rambursarea sumelor se face întrun mod flexibil: în funcţie de banii pe care îi are clientul
la dispoziţie poate rambursa în fiecare lună orice sumă între suma minimă de plată (5%
din creditul utilizat) şi întreaga sumă utilizată.

3. Cardul de credit Raiffeisen Bank GOLD

Caracteristici:
• card de credit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizare naţională şi internaţională (în străinătate se face
automat conversia în moneda ţării respective);
• limita de credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator, între 2.500 şi 6.000 de
Euro (echivalent lei);
• rambursare lunară minimă: 5% din valoarea creditului utilizat;
• până la 4 carduri ataşate contului de credit, în afară de cardul principal;
• limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăţi la comercianţi,
40% pentru retrageri de numerar;
• nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Avantaje:
• se aplică o singură dată şi clienţii au acces la credit pe o perioadă nelimitată: banca
acordă o linie de credit care stă la dispoziţia clienţilor toată viaţa şi la care au acces, din
ţară sau străinătate, plătind la comercianţi sau retrăgând numerar la ATM-uri şi ghişee
bancare, 24 ore din 24 şi 7 zile din 7;
• se beneficiază de o perioadă de până la 56 de zile fără dobândă : pentru plăţile efectuate
la comercianţi cu cardul de credit Raiffeisen Bank clienţii beneficiază de o perioadă de
graţie de până la 56 de zile în care nu plăteşte dobândă pentru suma rambursată. În
plus, comisionul pe tranzacţie pentru plăţile la comercianţi este 0%;
• când clienţii călătoresc în străinătate, beneficiază gratuit de un pachet de servicii
speciale tip asigurare: asigurare de accident, bagaje / documente pierdute etc.

4. Cardul de debit Visa Electron

Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• card de plată a salariilor pentru angajatori;
• utilizare domestică şi internaţională;
• suma minimă de deschide a contului de card trebuie să fie 5 RON.
Avantaje:
• până la 5 carduri pe cont;
• posibilitatea de a efectua tranzacţii comerciale directe şi extrageri de numerar nu numai în ţară, dar şi
în străinătate (cardul este alimentat cu lei; în străinătate realizându-se conversia automata în moneda
ţării respective);
• se pot încasa dobânzile oferite de bancă la depozite fără capitalizarea dobânzii;
• se pot face plăţi directe către furnizorii de utilităţi, fără a fi necesară deplasarea la bancă, datorită
contului curent ataşat cardului clienţilor;
• în cazul în care cardul este folosit pentru încasarea lunară a salariului, clienţii pot beneficia, la cerere,
de facilitatea de descoperit de cont (overdraft), în valoare de unul până la trei salarii nete. Aceasta
reprezintă o linie de credit ataşată la cardurile de salariu ale clienţilor.

5. Cardul de debit Maestro

Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• card de plată a salariilor pentru angajatori;
• utilizare domestică şi internaţională;
• suma minimă de deschide a contului de card trebuie sa fie 5 RON.
Avantaje:
• până la 5 carduri pe cont;
• posibilitatea de a efectua tranzacţii comerciale directe şi extrageri de numerar nu numai în
ţară, dar şi în străinătate (cardul este alimentat cu lei; în străinătate realizându-se conversia
automată în moneda ţării respective);
• se pot încasa dobânzile oferite de bancă la depozite fără capitalizarea dobânzii;
• se pot efectua plăţi directe către furnizorii de utilităţi, fără a fi necesară deplasarea la bancă,
datorită contului curent ataşat la cardurile clienţilor;
• în cazul în care cardul este folosit pentru încasarea lunară a salariului, clienţii pot beneficia,
la cerere, de facilitatea de descoperire de cont (overdraft), în valoare de unul până la trei
salarii nete.

6. Cardul de debit Visa Classic

Caracteristici:
• card de debit, în lei, pentru persoane fizice;
• utilizabil numai în România;
• suma minimă de deschidere a contului este de 10 RON/cont.

Avantaje:
• permite efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de numerar pe întreg teritoriul ţării;
• permite ataşarea a două carduri (un card principal şi un card suplimentar) unui singur cont.

7. Eurocard / Mastercard în USD sau EURO

Caracteristici:
 carduri de debit, în USD/EURO, pentru persoane fizice
cetăţeni români, precum şi pentru cetăţenii străini care lucrează în cadrul ambasadelor,
consulatelor şi reprezentanţelor altor ţări în România sau în
cadrul unor organizaţii internaţionale cu sediul în România;
  utilizare naţională şi internaţională;
 suma minimă de deschidere a contului este de 50 USD/EURO.
Avantaje:
 permit ataşarea mai multor carduri la acelaşi cont, putând stabili o limită zilnică de
cheltuială pentru fiecare card;
 posibilitatea de a rezerva camere la hoteluri din străinătate;
 înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut sau furat şi eliberarea de
numerar în regim de urgenţă până la emiterea cardului înlocuitor;
 Eurocard/Mastercard în EURO este deosebit de util pentru călătorii în ţările care
utilizează ca monedă naţională EURO – pentru tranzacţiile făcute cu acest card în zona
EURO nu sunt percepute taxe de conversie valutară.

Carduri PERSOANE JURIDICE

1. VISA Business – USD şi EURO

Cardurile în USD şi Euro de tipul VISA Business Raiffeisen Bank este

sunt produse de tip debit care se adresează persoanelor juridice
române ai căror salariaţi efectuează deplasări în străinătate şi în ţară în interesul firmei.

Caracteristici:
• permit efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de
numerar în orice colţ al lumii;
• oferă posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajaţi la
nivelul fiecărui card în parte;
• asigură înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut sau furat şi
eliberarea de numerar în regim de urgenţă până la emiterea cardului înlocuitor.
Avantaje:
• asistenţă medicală de urgenţă şi referinţe medicale;
• serviciul de asistenţă juridică;
• asigurare pentru cazuri de întârziere în timpul călătoriei;
• asigurare pentru bagajele sosite cu întârziere sau pierdute;
• asigurare în cazuri de deturnare;
• rezervarea camerelor de hotel;
• în cazul cardului cu utilizare în Euro, acesta permite efectuarea de tranzacţii pe teritoriul
zonei Euro fără a se percepe taxe de conversie valutară.
Serviciile de Asistenţă VISA în caz de urgenţă sunt disponibile numai atunci când cardul a fost
folosit pentru a achita costul călătoriei (cazare, transport, etc.) în întregime sau doar parţial,
călătorie pe parcursul căreia a apărut necesitatea unui serviciu în regim de urgenţă.

2. Visa Business Card în Lei – utilizare exclusiv naţională

Caracteristici
• bonifică dobânda la vedere la soldul creditor, calculate prin
acumularea zilnică, iar plata se face în ultima zi a lunii,
dobânda capitalizându-se;
• permite plăţi prin Epos şi Imprinter la toţi comercianţii
acceptanţi VISA, pe teritoriul României;
• nu permite ieşiri autorizate în descoperiri (overdraft)-card de debit;
 •pentru ieşiri în descoperiri accidentale (neautorizate)se percepe dobânda de overdraft
neautorizat;
• este un card de debit.
Avantaje
• eliminarea utilizării de numerar pentru diverse plăţ;
• independenţa faţă de programul de lucru al băncii;
• posibilitatea efectuării de plăţi în orice colţ al ţării;
• posibilitatea rezervării de camere la hotelele din România.

3. Visa Business în Lei – utilizare internaţională

Caracteristici
• bonifică dobânda la vedere la soldul creditor, calculate prin
acumularea zilnică, iar plata se face în ultima zi a lunii,
dobânda capitalizându-se;
• permite plăţi prin Epos şi Imprinter la toţi comercianţii acceptanţi VISA atât pe teritoriul
României, cât şi în străinătate;
• contul de card permite şi operaţiuni de cont curent la ghişeul băncii fără utilizarea
cardului;
• nu permite ieşiri autorizate în descoperit (overdraft) – card de debit;
• pentru ieşiri în descoperit accidentale (neautorizate) se percepe dobânda de overdraft
neautorizat;
• valuta de referinţă pentru decontarea operaţiunilor prin card este ROL, în România şi
EUR în străinătate.
Avantaje
• permite operaţiuni fără numerar, atât în România cât şi în străinătate;
• pentru tranzacţiile efectuate în ţările având ca monedă locala EUR nu se percepe
comision de schimb valutar (valuta tranzacţiei şi valuta de cont fiind identice);
• permite realizarea plăţilor şi ridicării de numerar în moneda locală a ţării în care se
efectuează operaţiunea;
• asistenţă medicală de urgenţă şi referinţele medicale, numai în străinătate;
• serviciu de asistenţă juridică, numai în străinătate;
• asigurarea pentru cazuri de întârziere în timpul călătoriei, numai în străinătate;
• asigurare pentru bagajele sosite cu întârziere sau pierdute, numai în străinătate.
 CAPITOLUL 6. MARKETINGUL BANCAR

“Marketingul nu este arta de a vinde. Este arta creării condiţiilor în care

cumpărătorul se convinge singur să cumpere.” JOHN FERGUSSON

Banca, acţionând intr-un mediu dinamic, în care piaţa şi ceilalţi factori (componente ale
mediului politic, juridic, social, cultural, demografic) îi ridică frecvent probleme, obligând-o la
eforturi suplimentare sau îi ofera oportunităţi ce ar trebui fructificate mai bine, trebuie să-şi
integreze acţiunile curente, obiectivelor pe termen lung, obiective determinate în prealabil prin
politica de marketing. Adaptarea activităţii instituţiei bancare la mediu necesită cunoaşterea
cerinţelor acestuia, o urmărire continuă a schimbărilor cantitative şi calitative, structurale pe
care acesta le înregistrează sau le va înregistra.
În momentul de faţă marketingul serviciilor bancare este o ramură destul de clar
conturată, atât în teoria marketingului, cât şi în practica economică. Constituirea sa într-un
domeniu distinct are la bază specificul serviciilor bancare.
Calitatea serviciilor bancare depinde în mare măsură de interacţiunea eficientă a
personalului de contact cu clienţii. Aceasta la rândul ei este în strânsă corelaţie cu calitătile
personale ale angajaţilor, cu nivelul lor de instruire, cu ajutorul pe care aceştia îl găsesc în
activitatea de prestare pe care aceştia o desfăşoară.
Raiffeisen Bank a intrat pe piaţa bancară din România, speculând dorinţa oamenilor de
certitudine în gestiunea resurselor financiare proprii, cu sloganul:

- „Banca ta de încredere”

Angajamentul luat de Raiffeisen Bank prin sloganul „Banca ta de încredere” cu rolul de a

informa publicul cu privire la politica internă a băncii şi de a-l asigura împotriva eventualelor
riscuri, poate conduce la atragerea unui număr considerabil de clienţi, care nu apreciază
facilitatea serviciilor bancare (BRD-GSG „Tot mai simplu”) sau puterea celor care le realizează
(BCR-ERSTE: „E în puterea noastră”), înaintea siguranţei.
Ziua de 24 septembrie 2007 marchează începutul unei campanii de comunicare externă
şi internă pentru brandul Raiffeisen Bank sub sloganul „Reuşim împreună”.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, subliniază : ” Cred că noul nostru
slogan exprimă clar ceea ce vrem să fim: o echipa unită, care cooperează pentru a oferi
clienţilor cea mai bună soluţie financiară şi o relaţie bazată pe parteneriat. Esenţa brandului
Raiffeisen este spiritul de echipă. ”
Campania de imagine prezintă o succesiune de situaţii în care numitorul comun este
partenerul invizibil - acesta este ajutorul pe care clienţii noştri îl primesc atunci când au nevoie.
“Partenerul invizibil” arată implicarea băncii în visele, proiectele de viitor şi dorinţele fiecăruia
dintre clienţii Raiffeisen Bank, sporindu-le succesul ori făcând pur şi simplu lucrurile să se
întâmple mai repede.

6.1 Politica de produs

Pe piaţa bancară, concurenţa se intensifică tot mai tare şi tot mai multe bănci pătrund cu
un portofoliu de produse noi şi cu o atitudine diferită faţă de client. Scăderea dobânzilor şi
nivelarea acestora pe piaţă nu va mai permite câştiguri spectaculoase şi facile pentru bancă,
aşa cum s-a întâmplat în trecut.
Diferenţele de atractivitate sau calitate sunt foarte mici între produsele concurente. De
aceea soluţia o reprezintă realizarea unei oferte şi imagini diferenţiate.
Într-un mediu competitiv, politica de marketing a băncii trebuie în permanenţă adaptată,
oferta de produse trebuie îmbunătăţită, pentru a preîntâmpina efectul de „migrare” a clienţilor
spre bănci ce le satisfac mai bine cerinţele (legate, în general, de cele mai performante
tehnologii în materie de produse şi servicii bancare pe piaţă).
Raiffeisen Bank acordă o deosebită importanţă calităţii serviciilor oferite, dată mai ales
de percepţia clienţilor cu privire la acestea. Atitudinea clienţilor faţă de serviciul bancar respectiv
se formează în funcţie de discrepanţa care există între aşteptările sale şi performanţele reale
ale serviciului. De aceea, Raiffeisen Bank încearcă să asigure o „infirmare pozitivă”, altfel spus,
satisfacţia clienţilor săi care doresc ca serviciile la care apelează să fie prestate corect şi
prompt, să fie trataţi cu profesionalism când intră în contact cu personalul bancar şi ca orice
greşeală să fie corectată rapid şi eficient.
Pentru ca serviciile oferite să fie de cea mai înaltă calitate, Raiffesen Bank se
concentrează asupra următorului ansamblu de factori:
a) Accesibilitatea produselor şi serviciilor: de exemplu, serviciul Raiffeisen Direct poate fi
utilizat de persoane fizice şi IMM-uri pentru a obţine informaţii despre conturile deţinute la
Raiffeisen Bank şi pentru a efectua tranzacţii intra şi interbancare. Call center-ul Raiffeisen
Direct şi serviciul de mobile banking myBanking, lansate în 2003 şi, respectiv 2004, s-au
dezvoltat şi au înregistrat rezultate excepţionale.
b) Întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-urile) : IMM-urile beneficiază de o echipă dedicată de
profesionişti, care poate oferi consultanţa necesară găsirii celei mai bune soluţii financiare.
Accesarea serviciilor şi produselor se poate face şi prin canalele alternative: call center-ul
Raiffeisen Direct, mobile banking myBanking, Multicash. În octombrie 2005, Banca a semnat
un acord de împrumut în valoare de 30 de milioane de EUR, în cadrul Programului de sprijin
a! IMM-urilor iniţiat de Uniunea Europeană, prin Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW) în
cooperare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Împrumutul este destinat stimulării
 activităţii de creditare pe termen mediu şi lung a Băncii pentru IMM-urile care îşi desfăşoară
activitatea în zonele rurale (localităţi care au mai puţin de 50.000 de locuitori).
Pana la 31 decembrie 2007, creditele pe termen mediu si lung acordate intreprinderilor
mici si mijlocii cu cifra de afaceri pana la 1 mil EUR, beneficiaza de 3 luni perioada de gratie
si 0 comisioane de acordare. Astfel, in primele trei luni de la acordare, nu se platesc rate din
credit ci doar dobanda la sold. Lipsa comisioanelor de acordare inseamna reduceri de pana
la 3.000 RON.

c) Cash Management: inovaţie şi performanţă: Raiffeisen Bank este una din ceie mai bune
bănci de cash management din România. Succesul lor se bazează pe sistemul de
tranzacţionare în timp real, produse inovatoare şi sistemul de parteneriate strategice, toate
acestea contribuind la asigurarea unui timp minim de transfer şi procesare a plăţilor şi
încasărilor.
d) Dezvoltarea Activităţii Corporatiste
Misiunea Direcţiei Dezvoltarea Activităţii Corporatiste este căutarea continuă a inovaţiilor
pentru furnizarea unor soluţii de finanţare de cea mai bună calitate într-un mediu din ce în ce
mai sofisticat, evidenţiat atât de cerinţele clienţilor, cât şi de produsele cerute. În scopul creşterii
performanţei, echipa Raiffeisen combină cunoaşterea, competenţa şi experienţa din diverse
zone ale Băncii.
Caz particular – campanie de marketing pentru promovarea creditului Flexicredit Plus
„Flexicredit Plus până la 100% din valoarea garanţiei aduse”
Mesajul noului produs – mesajul campaniei de marketing: „Flexicredit Plus până la 100%
din valoarea garanţiei aduse”

Avantaje
• Finanţare de până la 100% din valoarea imobilului
• Consiliere din partea consilierului specializat
• Fără carte de muncă.
• Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, comisioane, chirii,
dividende)
• Vechime in muncă: minimum 3 luni la actualul angajator
• Analiza documentaţie de credit gratuită.

6.2 Politica de marketing instituţional

Politica de marketing promovată de Raiffeisen Bank la nivel instituţional reflectă

principalele aspecte pe care le vizează comunicarea atât în interiorul băncii, cât şi în relaţiile cu
exteriorul (clienţi, acţionari, furnizori), în scopul definirii identitaţii acesteia.
Pentru a-şi păstra clienţii, banca vine mereu în întâmpinarea nevoilor lor şi, conştientă de
importanţa calităţii serviciilor oferite, aspiră să depăşească un nivel minim de satisfacţie şi să
asigure clienţilor mai mult decât aceştia solicită.
Raiffesen Bank ştie că relaţia dintre bancă şi client e foarte importantă. Scopul principal
şi, de altfel, cheia fidelizării clienţilor îl constituie păstrarea unui grad mare de mulţumire din
partea clienţilor. S-a demonstrat faptul că o dată ce un client a ales o bancă, e puţin probabil că
o va schimba dacă e satisfăcut de serviciile ce i se oferă. Pe de altă parte, un client satisfăcut şi
mulţumit va recomanda serviciul şi altor persoane. Menţinerea unor clienţi este mult mai puţin
costisitoare decât atragerea unor clienţi noi. Pentru a-şi păstra clienţii, banca vine mereu în
întâmpinarea nevoilor lor şi, conştientă de importanţa calităţii serviciilor oferite, aspiră să
depăşească un nivel minim de satisfacţie şi să asigure clienţilor mai mult decât aceştia solicita.
Având în vedere complexitatea acestor factori Christian Gronroos elaborează în 1984 un
model care reprezintă una din cele mai importante contribuţii la strategia de marketing a
serviciilor, model perfect aplicabil şi în domeniul bancar. Conform acestui model, optica de
marketing nu constă doar într-o abordare exterioară ci şi una interioară, între cele două existând
o relaţie de interacţiune.
Marketingul extern19 are în vedere activitatea obişnuită a băncii, de a investiga nevoia
consumatorului, de a oferi un serviciu sub formă de ofertă potenţială (serviciu promis).
Marketingul intern se referă la activitatea băncii de pregătire şi motivare a propriilor
angajaţi cu scopul de a presta consumatorilor servicii de calitate 20. El are la bază un sistem de
comunicaţie internă, care la rândul lui cuprinde un mix corespunzător.
Practica a demonstrat că cele mai bune rezultate se obţin atunci când şi personalul este
abordat într-o optică de marketing, banca realizând, mai întâi, cunoaşterea (investigarea
nevoilor) personalului, iar apoi utilizarea sa prin alcătuirea unui mix specific, în cadrul căruia,
componenta centrală o reprezintă comunicaţia internă (promovarea), corelată cu postul
proiectat conform pregătirii, aspiraţiilor şi nevoilor băncii (produs), salariu şi alte recompense
(preţ), precum şi managementul aferent (distribuţia).Banca trebuie să instruiască permanent şi
să motiveze propriul personal pentru a lucra ca o echipă în scopul satisfacerii clienţilor. Pentru
ca să existe o calitate ridicată a serviciilor în permanenţă, banca trebuie să impună tuturor
angajaţiilor o orientare de marketing spre satisfacerea clienţilor. Marketingul intern trebuie să
devanseze marketingul extern.
La nivel instituţional, Raiffeisen Bank asigură controlul calităţii ofertei prin diverse căi:
• selectarea unui personal bun şi asigurarea efectivă a antrenării şi instruirii acestuia; se
investesc sume mari pentru pregătirea unui personal care să ofere servicii de calitate
superioară;
• personalul bancar trebuie să fie foarte activ, să răspundă prompt şi în cunoştinţă de
cauză la orice întrebare pusă de client şi să fie în număr suficient de mare, în anumite
intervale de timp, pentru a face faţă volumului de servicii solicitat;
• monitorizarea (inventarierea) satisfacţiei clienţilor prin supravegherea comportamentului
acestora şi stabilirea unor proceduri privind sugestiile sau eventualele reclamaţii;
• asigurarea unor metode de distribuţie care să prezinte un nivel consistent şi acceptabil al
serviciului.
• ambianţa băncii trebuie să denote rapiditatea servirii; ghişeele trebuie amplasate în aşa
fel încât circulaţia persoanelor să fie înlesnită şi să nu se creeze cozi prea lungi.
În acest sens, banca se asigură că personalul de vânzare iniţiază şi dezvoltă relaţii bune cu
clienţii. O metodă foarte bună este oferirea de programe de pregătire înaintea lansării unui
produs, punerea la dispoziţia personalului de vânzare a tuturor suporturilor de comunicare
internă şi asigurarea că fiecare a înţeles exact cum se transformă caracteristicile produsului
respectiv în avantaje pentru client.
Personalul este motivat pentru a putea presta în condiţii foarte bune, deoarece succesul
unei bănci depinde de personalul angajat: atât a celor din „front office”, cât şi celor care
lucrează „în bucătăria internă” şi care asigură buna funcţionare a întregului sistem.

MANOLESCU, Gheorghe ,SIRBEA DIACONESCU, Adriana,Management bancar Editura Fundatiei

19

Romania de Maine ,Bucuresti, 2001, p. 166

20
BASNO, Cezar ,DARDAC, Nicolae, Management bancar, Editura Economica Ro, Bucuresti, 2002,
p.321.
 Managerii băncii creează un asemenea climat în interior încât angajaţii care servesc
consumatorii să aibă un comportament şi o atitudine pozitivă. Lipsa unei culturi într-o companie
în care sistemul de valori şi normele sunt insuficiente sau inexistente creează angajaţilor un
sentiment de nesiguranţă în privinţa modului de a se comporta cu consumatorii, de a face faţă
situaţiilor dificile.
În acelaşi timp, departamentul de marketing Raiffeisen Bank dezvoltă un program propriu
de reclamă şi publicitate, care să ofere informaţii sistematizate asupra capacităţii lor de lucru,
privind produsele şi serviciile oferite, cu referire la cele mai interesante modalităţi de legătură cu
clienţii şi la avantajele acestora în urma colaborării lor cu banca. Obiectivele generale sunt :
• informarea clienţilor;
• determinarea acestora să achiziţioneze servicii;
• reamintirea ofertei;
• repoziţionarea serviciului faţă de concurenţi;
• promovarea imaginii de marcă.

Abordările cu privire la marketing bancar pot fi sintetizate schematic, după cum urmează:

publicitate şi promovarea
vânzărilor

zâmbet şi atmosferă poziţionare

cordială MARKETING în piaţă
INSTITUŢIONAL

segmentare şi abordare
înnoire strategică

Fig 1. Abordări instituţionale ale marketingului bancar

Permanenta preocupare din partea celor ce se ocupă de marketing în bancă rămâne

aceea de a oferi o gamă cât mai largă de produse şi servicii clienţilor lor, fiind justificată de
faptul că însăşi existenţa şi succesul băncii depind de modul în care ea este percepută de
clienţi ca fiind o instituţie care le satisface nevoile financiare. Din acest motiv, un obiectiv al
politicii de marketing îl constituie realizarea unor cercetări de marketing şi studii de piaţă, care
să ofere date concrete cu privire la evoluţia comportamentului clientelei, a nevoilor şi
preferinţelor acestora şi să fundamenteze, astfel, deciziile la nivelul instituţiei bancare.
 CAPITOLUL 7. CREDITAREA BANCARĂ
Creditarea bancară este o operaţiune a unei instituţii autorizate, prin care aceasta
încheie un contract cu un client, obligându-se să îi pună la dispoziţie pe o durată limitată de
timp, suma necesară, având dreptul şi beneficiind de contraprestaţia dobânzii precum şi de
rambursarea creditului, în condiţiile prestabilite.
Produsele de creditare bancară Raiffeisen Bank pot fi structurate după mai multe criterii:
 perioada de rambursare (credite pe termen scurt, mediu sau lung);
 natura debitorului (persoane fizice, juridice, alte bănci, statul);
 destinaţia (productive - pentru activitate curentă sau investiţii, pentru
 consum);
 calitatea creditului (performante, neperformante).
Alte criterii privind detalierea creditelor pot fi: moneda de acordare, numărul creditorilor
(sindicalizări, finanţări structurate), sistemul de garantare (credit personal sau real), modalitatea
de acordare (scontare, leasing, factoring), transferabilitate ş.a.
Sursele de informaţii utilizate în procesul de fundamentare a programelor de creditare
provin din:
 programele prioritare vizând dezvoltarea macroeconomică;
 prognozele instituţiilor specializate şi ale sistemului bancar;
 tendinţele în materia solicitărilor de credit, bazate pe istoricul, structura şi factorii
previzibili de influenţă;
 politica autorităţii de reglementare şi supraveghere în materie;
 strategia de dezvoltare şi priorităţile instituţiei de credit.

Aspecte privind creditarea bancară. Definirea termenilor

Prudenţa bancară vizează, în primul rând, capacitatea de plată a solicitanţilor de credit,

în strânsă legătură cu dimensiunea şi calitatea afacerilor pe care aceştia le desfăşoară21.
Avantajul părţilor în relaţia de credit presupune dimensionarea parametrilor contractuali
de o manieră care să permită derularea în condiţii normale a raporturilor bancă-client.
Angajamentul de restituire a creditului vizează un întreg set de proceduri referitoare la
acoperirea riscului şi de evaluare, ante şi post-factum, a sistemului de garanţii de care dispune
debitorul. Posibilitatea de restituire a creditelor trebuie analizată şi din perspectiva trendului de
evoluţie a economiei, în ansamblul său.
Garanţiile pot fi reale (dreptul la reţinere de către creditor a bunurilor ce au făcut obiectul
creditului, până la rambursarea integrală ; gajul, cu sau fără deposedare ; ipoteca asupra
bunului imobiliar al debitorului ; privilegiul – general (mobiliar) sau special (imobiliar) - conferit
prin lege unor creditori, de a avea prioritate la plată, dacă deţin o garanţie asupra patrimoniului
debitorului) sau personale (simple sau solidare), constând în angajamente de plată, în situaţia
de incapacitate a debitorului, luate de către terţi.
Termenul de rambursare este nu doar un principiu de bază al creditării, ci şi un criteriu
de clasificare a creditelor şi, în egală măsură, un reper de analiză al serviciului datoriei. Mai
21
MIHAESCU, Sorin, V.,Controlul financiar in banci, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2004, p. 89.
mult, băncile utilizează acest indicator în vederea asigurării corespondenţei dintre durata
creditului şi termenele depunerilor pe seama cărora se constituie resursele aferente.

Dobânda, numită şi „preţul creditului”, este modalitatea de remunerare a fondurilor

plasate de bănci sub formă de credit şi reprezintă o prevedere obligatorie în orice contract de
împrumut. Negocierea dobânzii priveşte nivelul acesteia, periodicitatea (de obicei lunară) şi
data plăţii, dar şi modalitatea de stabilire (fixă, variabilă)

7.1 Decizia de creditare

Creditele acordate persoanelor fizice au o procedură relativ simplă de analiză,

bazată pe estimarea siguranţei veniturilor curente, de natură preponderent salarială şi pe
încadrarea obligaţiilor de plată aferente împrumutului solicitat într-un cuantum de venituri
prevăzut de normele bancare sau de reglementările interne.
Creditele acordate persoanelor juridice sunt acordate pe baza analizei economico-
financiară a activităţii solicitantului de credit constituie o primă etapă de identificare a capacităţii
de rambursare, privită din punct de vedere istoric. Se vor avea în vedere, în acest sens, trei
paliere de evaluare şi anume:

 Analiza bilanţului contabil presupune existenţa unei serii de raportări financiare

întinse pe minim trei ani, de preferinţă auditate şi a balanţelor de verificare din
ultima sau ultimele luni, în vederea obţinerii unor situaţii comparative şi a sesizării
tendinţelor de evoluţie a indicatorilor relevanţi.
Fac obiectul analizei următoarele categorii de indicatori:
- imobilizările corporale şi necorporale, în raport cu sursele lor de acoperire;
- decontările, vărsămintele, datoriile şi obligaţiile faţă de terţi;
- costurile şi structura acestora pe categorii.

 Analiza profitabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierdere, care permite

detalierea veniturilor, cheltuielilor, în general a rezultatelor aferente celor trei fluxuri
economice de bază:
- fluxurile de exploatare;
- fluxurile financiare;
- fluxurile extraordinare.
La nivel global, profitabilitatea se determină prin agregarea indicatorilor aferenţi celor trei
categorii de activităţi.

 Analiza bonităţii solicitanţilor de credite se bazează tot pe informaţii din situaţiile

financiare, la care se adaugă date privind investiţiile în curs de realizare.
Structurarea analizei privind bonitatea se face pe trei categorii de indicatori:
- indicatori privind dimensiunea şi structura afacerilor derulate;
- indicatori privind performanţele economico-financiare;
- indicatori privind investiţile solicitantului.

Indicatorii privind performanţele economico-financiare, care stau la baza analizei şi

evaluării bonităţii clienţilor se prezintă astfel:
Solvabilitatea are în vedere capacitatea firmei de a transforma în disponibilităţi băneşti
în termen de 90 zile stocurile de materii prime şi producţie neterminată, pentru a face faţă
plăţilor devenite scadente în aceeaşi perioadă (salarii, aprovizionări, obligaţii financiare,
rambursări de credite, etc.)
Lichiditatea reprezintă capacitatea unui client de a face faţă datoriilor sale, pe termen
scurt, prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilităţi.
 Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii şi capitaluri proprii, respectiv limita
până la care agentul economic este finanţat din alte surse decât fondurile sale proprii.
Rentabilitatea exprimă eficienţa activităţii unui agent economic, în sensul capacităţii
acestuia de a obţine profit din activitatea desfaşurată.
Analiza planului de afaceri şi a cash-flow-ului previzionat nu se rezumă la
extrapolarea trendurilor determinate în urma analizei istoricului firmei, ci ia în considerare şi
posibilităţile de dezvoltare a afacerii pe seama creditului solicitat.
O primă informaţie relevantă în acest sens priveşte necesarul de finanţare, în orizontul
de timp ce va constitui perioada de rambursare a creditului:
Finanţare totală = active/vânzări x modificarea vânzărlior (previzionată) - pasive/vânzări x
x modificarea vânzărlior (previzionată) - (marjă de profit - vânzări previzionate) x (1 - indicele
dividendului plătit)
Planul de afaceri trebuie să conţină o serie de elemente obligatorii, cum sunt: obiectivele
strategice ale afacerii, analiza SWOT a istoricului şi planurilor de dezvoltare, detalierea
coordonatelor specifice: nişă de piaţă, tehnologie, tehnici de marketing, modalitatea de
acoperire a necesarului de finanţare, sistemul de monitorizare şi de corecţie a abaterilor.
El trebuie să fie însoţit de un buget previzionat de venituri şi cheltuieli, pentru fiecare an din
orizontul de timp considerat.
Fluxul de numerar (cash-flow) este documentul sintetic de evidenţiere a evoluţiei încasărilor
şi plăţilor, care au ca rezultat variaţia soldului de lichidităţi de la o perioadă la alta. Analiza
fluxului de numerar se realizează pe urmatoarele coordonate principale:
- identificarea principalelor surse generatoare de lichidităţi;
- identificarea factorilor de influenţă a capacităţii activităţii clientului de a genera lichidităţi;
- evaluarea capacităţii de rambursare a creditului, de plată a dobâzilor şi comisioanelor
aferente;
- elaborarea unor variante de previziune a fluxului de numerar, pornind de la ipoteze de
lucru diferite (pesimiste - optimiste - medii).
Analiza aspectelor nefinanciare privind solicitanţii de credite, deseori ignorată în
fundamentarea deciziei de creditare, reprezintă o etapă complementară analizelor cantitative,
prin care se întregeşte viziunea băncii asupra riscurilor la care se expune în relaţia cu clienţii
săi.
Componenta internă a factorilor de natură calitativă priveşte calitatea managementului
firmei, specificul activităţilor şi modalitatea de abordare strategică a afacerilor derulate.
Componenta externă a factorilor calitativi are în vedere, în primul rând, segmentul de
piaţă vizat şi nivelul de concurenţă, dar şi racordarea la circuitul economic extern. Nu pot fi
omise aspectele referitoare la politica generală a statului în domeniul specific de activitate sau
în privinţa fiscalităţii, nivelul de reglementare al activităţilor desfăşurate, influenţele derivând din
poziţia geografică şi alte repere de acest gen.
Decizia de creditare este o opţiune unilaterală a băncii, bazată pe evaluarea
multicriterială a clientului-solicitant în funcţie de o serie de parametri stabiliţi de legislaţia în
vigoare, de reglementările băncii centrale şi, în ultimă instanţă, de normele interne în materie.
Credit-scoring-ul, utilizat mai ales în creditarea persoanelor fizice, reprezintă un
instrument de evaluare automată, utilizat atât în aprecierea a cererilor de creditare, cât şi a
riscului ce poate apărea în derularea creditelor în curs. Evaluarea şi notarea creditului
reprezintă un raport detaliat asupra utilizării fiecărui credit personal. Credit-scoring-ul se
bazează pe date şi statistici reale şi este, de obicei, mult mai de încredere decât alte metode
subiective de judecată.

7.2 Reperele procesului de creditare

În activitatea de acordare a creditului se iau în considerare următoarele repere:

 1. Negocierea creditului
În această etapă are loc o discuţie cu caracter informativ, în care se va urmări obţinerea de
informaţii cu privire la caracteristici ale clientului:
- generale (nivelul local, regional, naţional sau internaţional al firmei ; dacă este sau nu în
sistemul de cotare la bursă);
- financiare (auditare, cifra de afaceri, rentabilitate, solvabilitate);
- managementul (experienţa şi stabilitatea conducerii, obiectivele strategice);
- ramura de activitate (perspective, protecţie).
Dacă în urma discuţiei se constată că solicitantul are un plan de afaceri bun, că prezintă
suficiente garanţii asiguratorii, acesta se va putea prezenta cu documentaţia necesară pentru
întocmirea dosarului de credit.

2. Întocmirea documentaţiei de credit

Documentaţia necesară contractării unui credit de către un agent economic cuprinde:
- Documente care atestă legalitatea înfiinţării firmei;
- Cererea de credite semnată de persoanele autorizate din întreprindere;
- Contul de profit şi pierderi;
- Ultimul bilanţ contabil;
- Balanţa de verificare pe ultima lună
- Situaţia stocurilor şi cheltuielilor pentru care se solicită creditarea (cantităţi, valori, cauze,
termene de valorificare);
- Situaţia contractelor de livrare;
- Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs şi/sau Planul de afaceri;
- Grafic de rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor;
- Lista bunurilor materiale şi a valorilor ce constituie garanţii asiguratorii pentru creditul
solicitat;
- Alte documente necesare analizei.

3. Analiza şi evaluarea performanţelor agentului economic

Pentru acceptarea cererii de credite, rolul hotărâtor îl au performanţele economice şi
financiare realizate de întreprinderea solicitatoare în perioada imediat precedentă (uneori se cer
indicatori şi pentru o perioadă mai mare - de circa trei ani) şi cele estimate pentru perioada de
angajare a creditului.
Luarea în calcul a cererii de credit presupune o analiză concretă a tututor indicatorilor privind
bonitatea agentului economic. În acest scop, banca prelucrează datele din Bilanţul înaintat de
client.
Ratingul de credit reprezintă un calificativ exprimat numeric, aferent calităţii portofoliului de
împrumutaţi al fiecărei unităţi bancare teritoriale. A fost introdus pentru evitarea grupării
creditelor cu risc major, determinarea trend-ului calităţii portofoliului şi pentru asigurarea
managementului riscului de credite.

4. Analiza afacerii finanţate

Urmăreşte analiza afacerii după acordarea creditului. Se au în vedere aspecte ca:
posibilitatea menţinerii pieţei de desfacere, menţinerea solvabilităţii agentului economic.

5. Analiza garanţiilor propuse şi constituirea legală a acestora

La acordarea creditelor, ofiţerii de credite solicită clienţilor, în mod obligatoriu, constituirea
de garanţii asiguratorii. Pentru aplicarea permanentă a prudenţei bancare, banca acceptă
constituirea uneia sau mai multor garanţii:
- garanţia bancară dată de altă bancă decât cea care dă creditul negociat;
- depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral);
 - garanţii reale mobiliare cu sau fără deposedare;
- contract de asigurare pentru rate şi dobânzi;
- ipoteca;
- cesiunea de creanţe;
- fidejusiunea (cauţiunea);
- garanţia de firmă ;
Garanţia este supusă unei analize privind valoarea sa reală şi autenticitatea dreptului
solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj.
Astfel, garanţia bancară dată de o altă bancă în favoarea băncii creditoare se verifică în
privinţa valabilităţii documentului bancar, în privinţa valorii, a valabilităţii în timp şi a bonităţii
băncii emitente.
Ipoteca are în vedere bunurile imobiliare ale firmei, iar cesiunea creanţele solicitantului
de credite asupra altor agenţi economici.
Pentru a fi acceptate de bancă, garanţiile trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe
condiţii:
 să poată fi transformate rapid în lichidităţi;
 bunurile să fie în circuit civil;
 bunurile gajate să fie în stare bună;
 să existe piaţă pentru valorificarea bunurilor ce constituie garanţie.
Pentru majoritatea garanţiilor, banca încheie cu solicitantul de credite contracte de gaj,
de depozit bancar, de cesiune sau de garanţie imobiliară, specificându-se baza legală şi
obligaţiile firmelor creditate de a păstra în bune condiţii bunurile gajate şi de a le folosi, în caz
de producerea riscului, la rambursarea creditului primit. Contractele respective însoţesc în final
contractul de credit ce se încheie cu agentul economic după adoptarea deciziei de creditare.
În scopul diminuării riscului de nerambursare a creditului, băncile comerciale solicită
beneficiarului de credite şi de scrisori de garanţie bancară sau să asigure la societăţi de
asigurare-reasigurare bunurile aduse drept garanţie.

6. Întocmirea referatului cu rezulatele analizei efectuate

Referatul de credite este format din trei părţi:
• Partea I – elemente privind creditul;
• Partea a II-a – detalii semnificative privind situaţia economico-financiară, riscul băncii fată
de acestea;
• Partea a III-a – riscul si distribuţia lui în cazul debitorului unic.
După verificarea lui de către şeful compartimentelor de credite, referatul se prezintă spre
examinare comitetului director al unităţii bancare. În urma verificării, rezultatul poate fi o „Fişă
de analiză pentru aprobarea creditului” sau un „Referat cu prezentarea motivelor de
respingere”..

7. Aprobarea creditului
În această etapă se încheie contractul de credit, care va fi întocmit în 4 exemplare şi
semnat pe fiecare foaie, de către ambele părţi (debitorul şi creditorul).

7.3 Principiile de creditare

Acestea permit reducerea gradului de incertitudine şi prin urmare, a riscului implicat în

creditare.
• Beneficiază de credite persoanele fizice şi juridice care au deschise conturi la unităţile
băncii;
• Sucursalele, filialele şi agenţiile acordă credite clienţilor care au sediul social sau domiciliul,
după caz, pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea;
• Banca verifică împrumutaţii de la acordarea creditului şi până la rambursarea integrală a
acestuia, prin urmărirea situaţiei patrimoniale, rezultatelor economico-financiare ale clienţilor
şi a altor elemente care să permită evaluarea potenţialului economic şi financiar curent şi în
perspectivă;
• Creditele solicitate, indiferent de valoare şi durată, se acordă cu destinaţii precise pe bază
de contracte din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile, şi dacă solicitanţii
prezintă credibilitate pentru rambursarea creditului şi a dobânzilor la termenele stabilite;
• Cererile de credite, indiferent de competenţa de aprobare, se analizează şi se însuşesc de
către unităţile băncii, pe baza documentelor prezentate de solicitanţi; creditele se aprobă
potrivit competenţelor stabilite de Consiliul de Administraţie;
• Volumul creditelor, destinaţia, duratele de creditare, garanţiile necesare, dobânzile, condiţiile
de rambursare a creditelor, precum şi alte clauze se stabilesc prin contractele de credit
încheiate în baza negocierii între bancă şi clienţii săi;
• Volumul total al angajamentelor băncii (credite şi scrisori de garanţie) faţă de un singur client
nu poate depăşi 20% din fondurile proprii ale băncii;
• După aprobare, creditele se pun la dispoziţia clienţilor în condiţiile negociate prin contractele
de credit încheiate, înregistrând concomitent angajamentul în evidenţa extrabilanţieră a
băncii, la data, pe durata şi valoarea prevăzute în contract;
• Pe măsura utilizării creditului, se diminuează angajamentul din evidenţa extrabilanţieră şi se
urmăreşte derularea acestuia, până la rambursare;
• Pentru a putea urmări destinaţia creditului acordat, acesta nu se eliberează în numerar
decât în cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unităţii băncii;
• Banca verifică la toţi clienţii utilizarea creditelor portivit destinaţiei, existenţa garanţiilor şi
respectarea celorlalte clauze din contractele de credit;
• După aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decât în
cazuri justificate, determinate de constatarea furnizării de catre client a unor date nereale şi
numai după expirarea unui termen de minimum cinci zile calendaristice, care va fi comunicat
în scris acestuia. Banca poate întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea de către client a unui
credit aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condiţiile contractului de credit sau în cazul
în care acesta a încălcat condiţiile contractului de credit sau în cazul în care situaţia
economică şi financiară a acestuia nu mai asigură condiţii de garanţie şi rambursare;
• Banca nu acordă credite pentru rambursarea altor credite scadente.

7.4 Repere legislative

Activitatea de creditare este reglementată prin lege. Principalele repere legislative ale creditării
bancare sunt:
• Legea privind activitatea bancară nr.33/1991;
• Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi
comerciale nr.15/1990;
• Legea privind regimul investiţiilor străine nr.35/1991;
• Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor nr.50/1991;
• Decret-Lege privind organizarea si desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei
iniţiative nr.54/1990;
• Norma BNR nr. 5/1992 privind împrumuturile mari acordate clienţilor de cătresocietăţile
bancare;
• Legea 289/2004 referitoare la afişarea dobânzii anuale efective (DAE). Legea permite un
nivel de informare minim necesar, pentru a alege creditul potrivit necesităţilor şi exigenţelor
proprii.

7.5 Creditarea persoanelor fizice

 Raiffeisen poate acorda credite pe termen scurt, mediu şi lung clienţilor săi care
îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele interne ale băncii şi în conformitate cu Regulamentul
emis de BNR. Pentru persoanele fizice, Raiffeisen acordă credite pentru nevoi personale, de
consum, de trezorerie, imobiliare şi ipotecar.
În portofoliul de produse de creditare Raiffeisen Bank pentru persoane fizice sunt
incluse: creditul imobiliar Casa ta, creditul ipotecar – Proiecte ANL, creditul pentru nevoi
personale nenominalizate Flexicredit şi Flexicredit Plus, creditul auto Maşina Ta şi creditul
pentru bunuri de consum. Sintetic, aceste tipuri de credite pot fi încadrate în două mari
categorii: credit imobiliar pentru achiziţia, construcţia sau modernizarea de imobile, cu ipotecă
asupra obiectului–destinaţie a creditului şi credit de consum.

7.5.1 . Credite pentru nevoi personale

1. FLEXICREDIT - credit pentru nevoi personale nenominalizate; banii se acordă în

numerar, fără să fie nevoie să se facă dovada cumpărării unui anumit bun.
Valuta: LEI sau EUR
Valoare: între 300 şi 10.000 de EUR (sau echivalentul în lei)
Perioada: între 6 luni şi 10 ani
Avantaje:
• Se acordă în maxim 24 de ore;
• Nu este necesară justificarea modului de utilizare a sumei primite;
• Nu este solicitat avans sau girant;
• Plata automată a ratelor lunare din contul curent, fără să mai fie necesară deplasarea
la bancă;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului, partiţală sau integrală;
• Posibilitatea de a beneficia, la cerere, de asigurare de viaţă în condiţii avantajoase.
2. FLEXICREDIT PLUS - credit pentru nevoi personale nenominalizate; banii se acordă în
numerar, fără să fie nevoie să se facă dovada cumpărării unui anumit bun.
Valuta: LEI, EUR, USD sau CHF
Valoare: între 5 000 şi 75 000 de EUR (sau echivalentul în LEI, USD sau CHF)
Perioada: între 6 luni şi 20 ani
Garanţii: ipoteca de rang I constituită în favoarea băncii asupra unuia sau mai multor imobile
aflate în proprietatea solicitanţilor de credite sau a unor terti.
Avantaje:
• Nu este necesară justificarea modului de utilizare a sumei primite;
• Fără avans, fără girant;
• Fără carte de muncă;
• Comision inclus, finanţat de către bancă;
• Nu este necesară asigurarea de viaţă;
• Plata automată a ratelor lunare din contul curent, fără să mai fie necesară deplasarea
la bancă;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului, parţială sau integrală;
• Evaluarea gratuită a imobilului/ imobilelor aduse în garanţie.

7.5.2 Credite pentru bunuri de consum

1. HIPER IEFTIN - clienţii au posibilitatea de a contracta creditul în magazin.

Valuta: lei
Valoare: între 250 şi 5.000 de EUR (echivalentul în lei)
Perioada: între 18 luni şi 5 ani
Dobanda fixă
Avantaje:
• Fără carte de muncă;
• Nu necesită avans sau giranţi;
• Rată lunară scazută;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.

2. CREDITUL PE LOC
Valuta: lei, EUR sau USD
Valoare: între 150 şi 3.000 de EUR (sau echivalentul în lei)
Perioada: între 6 luni şi 5 ani
Dobanda: pentru creditele în lei, clienţii au posibilitatea de a opta între dobandă fixă şi dobandă
variabilă; pentru creditele în valută, dobânda este variabilă.
Avantaje:
• Creditul în lei se acordă pe loc;
• Doar cu buletin şi adeverinţă de salariu;
• Fără avans, fără girant;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.

3. CREDITUL MAŞINA TA- credit pentru cumpărărea de maşini sau moto-scutere noi
Valuta: LEI, EURO sau USD
Valoarea: între 2.000 şi 75.000 de EURO (sau echivalentul în USD/LEI)
Perioada: între 6 luni şi 7 ani
Avans: minim 15% din valoarea autoturismului achiziţionat
Garanţii: gaj pe maşină şi asigurare Full-Casco cesională în favoarea băncii
Avantaje
• Fără girant;
• Aprobare rapidă, în maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului;
• Documentaţie simplă şi suport în obţinerea creditului la sediul dealer-ului auto;
• Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal;
• Plata automată ratei lunare din contul curent;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.

7.5.3 Creditul imobiliar

1. CASA TA : credit pentru cumpărarea, construcţia, extinderea, modernizarea de locuinţe

sau pentru achiziţionarea de terenuri.
Valuta: LEI, EUR, USD sau CHF
Valoare: între 5.000 şi 200.000 de EUR (sau echivalentul în LEI/USD/CHF)
Perioada: între 3 si 25 de ani
Avans: 25% din valoarea investiţiei
Garanţie: ipotecă pe locuinţa cumpărată (în cazul creditului pentru achiziţionarea de locuinţe)
sau ipotecă asupra unor imobile aduse în garanţie (pentru celelalte tipuri de credite Casa Ta).
Asigurare: asigurare de viaţă şi asigurarea imobilelor aduse în garanţie.
Avantaje:
• Fără girant;
• Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal;
• Flexibilitate în acceptarea diferitelor categorii de venituri (salarii, comisioane, pensii,
venituri din chirii, dividende etc.);
 • Ratele lunare sunt fixe pe toată durata creditului; în cazul creditelor pentru construire,
extindere sau modernizare, ratele lunare şi graficele de rambursare se modifică conform
utilizării creditului.
• Plata automată a ratelor lunare din contul curent, fără să mai fie necesară deplasarea la
bancă;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului, parţială sau integrală;
• Evaluarea gratuită a imobilelor sau terenurilor care urmează a fi achiziţionate sau depuse
drept garanţie;
• Posibilitatea alegerii notarului public.

7.5.4 Creditul ipotecar

2. PROIECTE ANL - credit pentru construcţia unui imobil în cadrul proiectelor desfăşurate
de ANL
Valuta: LEI, EUR sau USD
Valoare: între 5.000 şi 200.000 de EUR
Perioada: între 5 şi 20 de ani
Avans: minimum 25% din valoarea proiectului
Garanţii: ipoteca de rang I constituită în favoarea băncii asupra imobilului care urmează să fie
construit şi asupra terenului aferent
Asigurare: asigurarea imobilului cesionată în favoarea băncii
Avantaje
• Fără girant;
• Fără asigurare de viaţă;
• Fără comision de administrare a creditului;
• Fără comision de evaluare a imobilului/proiectului;
• Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal;
• Plata automată a ratelor lunare din contul curent;
• Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului.

Politica de risc pentru creditele acordate persoanelor fizice

Parametri minimi ai produsului credit (Flexicredit) au rol de criteriu general de preselecţie şi

sunt aduşi la cunoştinţa clientului, iar orice neconcordanţă cu aceştia conduce la respingerea
solicitării de credit.
Condiţii:
 Cetăţenie română;
 Domiciliu stabil în acelaşi judeţ cu sucursala băncii la care a depus cererea de credit (în
cazul în care domiciliul se dovedeşte prin viza de flotant aplicată pe Cartea de Identitate,
aceasta trebuie să fie valabilă la data depunerii cererii)
 Vârsta: minim 21 ani; maxim (62-N) ani pentru femei şi (65-N) ani pentru bărbaţi, unde
N-perioada de acordare a creditului;
 Venituri şi vechime:
• Solicitantul-angajat trebuie să fie angajat pe o prioadă nedeterminată sau determinată
cel puţin egală cu perioada de acordare a creditului
• Vechimea la actualul loc de muncă – minim 6 luni; în cazul unei vechimi de mai puţin de
6 luni, vechimea la locul anterior de muncă să fi fost de minim 1 an, iar perioada dintre
cele 2 locuri de muncă să nu fi fost mai mare de 30 de zile calendaristice, indiferent de
motive;
 • În cazul în care solicitantul este persoană fizică ce desfăşoară activităţi independente în
baza unor legi speciale, el trebuie să aibă minim 2 ani de desfăşurare a activităţii;
• Limita minimă a veniturilor pe familie – 100 EUR;
• Limita expunerii pe familie – 10 000 EUR (echivalent în RON) pentru credite în RON; 5
000 EUR pentru credite în EUR;
• Clienţii care solicită un credit cu valoare mai mare de 3 000 EUR (echivalent în RON) va
trebui să aibă un venit pe familie mai mare de 250 EUR (echivalent în RON).
Pentru limitarea expunerii băncii pentru fiecare client este necesară respectarea
următoarei condiţii: pentru acordarea unui credit cu valoare mai mare de 5 000 se cesionează
în favoarea băncii veniturile şi creanţele realizate/ce vor fi realizate de către solicitant pe durata
de valabilitate a contractului.
 Documente necesare:
 cu privire la identitatea sa:
- Act de identitate, original şi copie Copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul)
 care atestă realizarea de venituri:
a) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de salariaţi:
- Adeverinţa de salariu tip (pentru debitor şi co-debitor, semnată şi ştampilată de către
angajator);
b) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de persoane fizice autorizate sau
exercită o profesie liberală în baza unor legi speciale:
-autorizarea valabilă emisă de către forul care guvernează tipul respectiv de activitate
profesională;
-deciziile de impunere pe ultimii doi ani;
-copie (certificată conform cu originalul) a Registrului de Încasări şi Plăţi pentru ultimele
3 luni;
c) pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor:
-documentele de proprietate asupra imobilului;
-contractele de închiriere, înregistrate la Administraţia Financiară.
d) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de pensionari:
-ultimul talon de pensie;
-decizia de pensionare;
-decizia comisiei medicale (numai în cazul pensiilor de invaliditate);
e) pentru persoanele care realizează venituri din cesiunea drepturilor de autor:
-contractul încheiat;
f) pentru persoanele care realizează venituri din participarea la capitalul societăţilor
comerciale (dividende):
-bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite la sfârşitul exerciţiului financiar,
depuse la organul fiscal competent (cu viza Administraţiei Financiare) pentru ultimii 3
ani consecutivi de activitate ai societăţii comerciale;
-hotărârile AGA privind repartizarea profitului în dividende pentru ultimele 3 exerciţii
financiare consecutive încheiate;
-balanţele de verificare la 31.12 pentru ultimele 3 exerciţii financiare consecutive
încheiate, ultima balanţă de verificare lunară pentru anul în curs (aferent datei cererii de
credit) nu mai veche de 2 luni faţă de data cererii de credit, însoţită de declaraţia lunară
privind impozitul pe profit pentru aceeaşi lună;
-certificat constatator eliberat de ONRC pentru societatea comercială distribuitoare de
dividende, care trebuie emis cu maxim 30 zile calendaristice înaintea datei depunerii
cererii de credit de către solicitant şi care trebuie să conţină cel puţin următoarele
informaţii despre: datele de identificare ale societăţii comerciale, perioada de valabilitate
a sediului, capitalul social, asociaţi, administratori, domeniu de activitate, înscrieri şi
comunicări la Registrul Comerţului;
 -actul de constituire şi eventualele acte adiţionale ulterioare la acesta, care se referă la
modificarea acţionariatului pe ultimii 3 ani consecutivi pentru societatea comercială
distribuitoare de dividende;
-contractele de credit ale societăţii comerciale cu instituţiile finanţatoare sau adresa
scrisă din partea instituţiilor financiare ale societăţii comerciale, în care să se precizeze
dacă respectivele facilităţi implică interdicţii pentru distribuirea de dividende către
acţionari/asociaţi;
 cu privire la angajamentele de plată din declaraţia pe propria răspundere (rate
credite bancare, rate leasing, rate credit carduri, descoprit de cont, rate
cumpărare de bunuri în rate, C.A.R., pensii alimentare, chirii, extase de cont,
dovada ultimei rambursări) pentru membrii familiei (solicitant şi soţul/soţia
acestuia) şi, dacă este cazul, co-debitor;
De asemenea, solicitantul trebuie sa completeze şi să semneze Acordul de Consultare a
bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.

Centrala Riscurilor Bancare

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi

centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei instituţii de credit din sistemul bancar
românesc faţă de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau angajamente al căror nivel
cumulat depăşeşte suma limită de raportare sau restanţele mai mari de 30 zile, indiferent de
suma, înregistrate în restituirea creditelor de către persoanele fizice faţă de care instituţiile de
credit înregistrează o expunere mai mică de 20 000 RON, precum şi a informaţiilor referitoare la
fraudele cu carduri produse de către posesori.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizată în patru registre:
1. Registrul central al creditelor (RCC) conţine informaţii de risc bancar raportate de
instituţiile de credit şi este actualizat lunar;
2. Registrul creditelor restante (RCR) conţine informaţii de risc bancar referitoare la
abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii şapte ani şi este alimentat lunar de
Registrul central al creditelor;
3. Registrul grupurilor de debitori (RGD) conţine informaţii despre grupurile de persoane
fizice si/sau juridice care reprezintă un singur debitor si este alimentat lunar de Registrul
central al creditelor;
4. Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conţine informaţii despre fraudele cu carduri
produse de către posesori raportate de instituţiile de credit si este actualizat on-line.
După întocmirea documentaţiei de credit, persoana delegată de Banca Naţională a
României pentru consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare (căreia i se acordă
un nume de utilizator şi un cod unic de acces), verifică situaţia creditelor contractate de
solicitant şi emite 5 Procese-verbale cu privire la Istoricul Sintetic şi Istoricul Analitic al creditelor
contractate şi încheiate şi/sau active şi de valoare mai mică de 20 000 RON, Riscul Global
Sintetic şi Riscul Global Analitic al creditelor active şi de valoare mai mare de 20 000 RON,
precum şi o evidenţă privind Fraudele cu carduri.
În cazul în care, în urma consultării CRB, s-a constatat că:
 solicitantul este înregistrat cu credite pe care nu le-a declarat, ori
 solicitantul este înregistrat cu credite pe care le-a declarat, dar cu o restanţă mai veche
de 60 de zile în ultimele 6 luni sau cu o restanţă mai veche de 90 de zile în ultimele 12
luni,
– cererea de credit va fi respinsă şi solicitantul va fi înscris în Lista Neagră a băncii.
Se iau In considerare doar restanţele cu valori mai mari de 10 RON.

Calcularea SCORING-ULUI
Banca va calcula pentru solicitantul de credit un punctaj care reflectă gardul de risc al acestuia.
În funcţie de punctajul obţinut de client, banca poate limita valoarea maximă a creditului (limita
creditului este stabilită şi calculată automat de aplicaţia LoanApp).

Analiza bonităţii solicitantului de credit

Ponderea tuturor ratelor la creditele de consum în venitul total net al solicitantului/familiei poate
fi de cel mult 30% din venitul net lunar al solicitantululi/familiei.
Gradul de îndatorare a solicitantului, reprezentat de ponderea angajamentelor totale de plată
lunare (rata la creditul solicitat + alte contracte de credite, contracte de leasing, contracte de
cumpărare de bunuri în rate), nu poate depăşi 40% din venitul net lunar al solicitantului/familiei.

Politica de asigurare

Asigurarea de viaţă şi şomaj a solicitantului este opţională şi va acoperi întreaga

perioadă de creditare şi suma creditului. Prima de asigurare nu va fi inclusă în creditul acordat.
Asigurarea acoperă riscul de deces cauzat de îmbolnăviri sau accidente precum şi riscul
pierderii involuntare a locului de muncă.
Partenerul de asigurări de viaţă şi somaj al Raiffeisen Bank este Societatea de Asigurări
AIG Life România S.A.
Informaţiile cerute de Societatea de Asigurări sunt cuprinse în Formularul de înscriere în
poliţa de grup. În cazul în care doreste încheierea unei asigurări de viaţă şi şomaj, clientul va
completa şi semna Formularul de înscriere, aceasta echivalând cu acordul de includere în
planul de asigurare de grup. Clientul va primi un certificat de asigurare. (master policy)
Formularul de înscriere în asigurare cuprinde şi mandatul acordat băncii în vederea
debitării contului curent cu valoarea primei unice de asigurare.
Încasarea primei de asigurare se efectuează după acordarea efectivă a creditului, prin
creditarea contului colector al băncii, în cuantumul calculat prin formula: 0,081% x suma
aprobata x nr.luni creditare

Dobânda Anuală Efectivă (DAE)

În conformitate cu Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru
consum destinate consumatorilor persoane fizice, banca are obligaţia de a calcula şi a face
publică, pentru toate creditele, Dobânda Anuală Efectivă (DAE), reprezentând costul total al
creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat
DAE ia în considerare totalul plăţilor efectuate aferente unui credit, respectiv credit,
dobânzi şi comisioane plătite, ţinând cont şi de momentul în care are loc plata.
DAE face echivalenţa, la nivelul unui an, între valoarea curentă a tuturor angajamentelor
sub forma unor împrumuturi, rambursări şi cheltuieli existente sau viitoare, acceptate de către
creditor şi de beneficiarul creditului şi se calculează în momentul incheierii contractului de
credit.

7.6. Creditarea persoanelor juridice

Raiffeisen Bank include în oferta sa de produse şi servicii bancare şi produse de creditare

adresate agenţilor economici. Acestea se ajustează cerinţelor acestora în ceea ce priveste:
scopul finanţării, durata finanţării şi valuta - fiecare produs de finanţare este disponibil în LEI
sau în valută (EURO, USD).
Principalele tipuri de întreprinderi care pot beneficia de credite Raiffeisen Bank se
clasifică astfel:
 întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) - societăţi cu cifra de afaceri pe ultimul an de
activitate mai mică de 5 000 000 EUR (echivalent LEI) care se împart în:
 clienţi IMM Micro - societăţi cu cifra de afaceri pe ultimul an de activitate mai mică
de 1 000 000 EUR (echivalent LEI), indiferent de numărul de angajaţi;
 clienţi IMM Medii - societăţi cu cifra de afaceri pe ultimul an de activitate între

1.000.000 şi 5.000.000 EUR (echivalent LEI), indiferent de numărul de angajaţi;
 corporaţiile medii si mari (cu cifra de afaceri de peste 5 milioane EUR) care îşi
desfăşoară activitatea în România.

7.6.1 Credite pentru clienţi IMM Micro

1. CREDITUL LA TERMEN
Scopul creditului: capital de lucru şi/sau investitii
Valoare: între 3.000 şi 100.000 EUR (echivalent LEI)
Valuta: LEI si EUR
Rambursare:
- în rate lunare egale;
- 6 luni - 12 luni pentru capital de lucru;
- 6 luni - 60 luni pentru investiţii: achiziţie autoturisme, imobile/terenuri.
Avans: 20% numai pentru creditul de investiţii
Perioadă de graţie: maxim 6 luni, disponibilă pentru creditul de investiţii

2. STANDARD OVERDRAFT
Scopul creditului: finanţarea activităţii curente a companiei
Valoare: între 3.000 şi 100.000 EUR (echivalent LEI), nu mai mult de 30% din Cifra de Afaceri a
companiei pe ultimul an
Valuta: LEI şi EUR
Perioada: 6 luni - 12 luni, cu posibilitate de prelungire

3. EMITEREA DE SCRISORI DE GARANŢIE BANCARĂ

Garanţia bancară reprezintă o obligaţie fermă, irevocabilă şi necondiţionată a băncii de a plăti o
anumită sumă Beneficiarului în cazul neîndeplinirii de către clientul băncii (Ordonator) a
obligaţiilor contractuale (de a onora o plată sau de a presta un serviciu).
Scopul: Scrisori de Garanţie Bancară
Valoare: maxim 100.000 EUR (echivalent LEI)
Valuta: LEI şi EUR
Perioada: maxim 1 an, cu posibilitate de reînnoire

4. CREDIT FLEXI
Clienţi ţintă: IMM Micro înfiinţate în România
Scopul creditului: finanţarea nevoilor nenominalizate
Valoare: până la 200.000 RON
Moneda: RON
Rambursare:
- în rate lunare egale;
- perioada de rambursare – 10 ani;
Comisionul: platit din credit
Notă: Nu este necesar rulaj prelabil cu banca.
Creditul poate fi folosit şi pentru plata datoriilor la bugetul de stat.

5. OVERDRAFT FĂRĂ GARANŢII MATERIALE

Scopul creditului: finanţarea activităţii curente a companiei
Valoare: între 3.500 şi 70.000 RON, nu mai mult de 10% din Cifra de Afaceri a companiei
declarată la închiderea ultimului exerciţiu financiar
Valuta: RON
Perioada: maxim 12 luni, cu posibilitate de prelungire pe perioade succesive de cel mult 12 luni
Garanţii: Garant fidejusor (asociatul majoritar sau unul din administratorii companiei)

6. ÎMPRUMUT LA TERMEN KfW* (facilitate de credit din surse Kredinstalt fur

Wiederaufbau în cadrul Programului pentru localităţi rurale din România, dezvoltat cu
sprijinul Uniunii Europene)- se acordă IMM-urilor care sunt înregistrate şi îşi desfăşoară
activitatea în localităţi cu mai puţin de 50.000 locuitori
Scopul creditului: pentru investiţii sau pentru capital de lucru
Valuta: RON
Valoare: între 3.000 şi 100.000 EUR (echivalent în RON)
1. Credit pentru investiţii
- Destinaţia creditului o reprezintă investiţiile pentru activitatea companiei (achiziţii de:
echipamente, utilaje, construcţii, sedii, etc.);
- Contribuţia clientului la proiectul de investiţii trebuie să fie de minimum 15% din costul
total al proiectului de investiţii (fără TVA);
- Perioada de creditare : până la 60 de luni;
2. Credit pentru capital de lucru
- Se acordă doar clienţilor care au în derulare o facilitate de tip împrumut la termen
KfW pentru investiţii;
- Suma maximă ce se poate acorda este 35% din facilitatea/soldul facilităţii pentru
investiţii la momentul cererii de credit;
- Perioada de creditare: până la 12 luni;
- Poate fi folosit pentru plata TVA aferent proiectului de investiţii;

7.6.2 Credite pentru clienţi IMM Medii

1. CREDIT CAPITAL
Moneda: RON, EUR, USD
Utilizare:- finanţarea nevoilor pe termen scurt rezultate din diminuarea capitalului circulant sau
pentru acoperirea nevoii de finanţare pe termen scurt apărută datorită ciclului de exploatare sau
a sezonalităţii

Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 24 luni
- Perioada de tragere este de maxim 2 luni
- Perioada de graţie este de maxim 2 luni
- Rambursarea se realizează în rate egale, care pot fi lunare sau trimestriale
- Facilitatea foloseşte un cont de credit separat
- Tragerile din credit se vor aproba în baza unei cereri a clientului şi a documentelor care
certifică utilizarea fondurilor conform înţelegerii contractuale (trageri controlate)
Avantaje
- Acoperire deficit temporar de lichidităţi
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de pănă la 2 luni
- Grafic de rambursare pliat pe activitatea societăţii (rate lunare sau trimestriale)

2. CREDIT INVEST
Moneda: RON, EUR, USD.
Utilizare: - finanţarea investiţiilor pe termen mediu necesare susţinerii nevoilor de
dezvoltare/extindere ale afacerii
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 60 luni
- Perioada de tragere este de maxim 6 luni
- Perioada de graţie este de maxim 6 luni
 - Rambursarea se realizează în rate egale, care pot fi lunare sau trimestriale
- Contribuţia clientului la proiectul de investiţii (cash sau în natură) - minim 20% din costul
total al proiectului de investiţii (fără TVA)
- Facilitatea foloseşte un cont de credit separat, tragerile din credit se vor aproba în baza
unei cereri a clientului şi a documentelor care certifică utilizarea fondurilor conform
întelegerii contractuale (trageri controlate)

Avantaje
- Perioada de rambursare corelată cu timpul de amortizare a investitiei
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de până la 6 luni
- Grafic de rambursare pliat pe activitatea societăţii (rate lunare sau trimestriale)
- Contribuţia clientului poate consta în natură

3. CREDIT REVOLVING
Moneda: RON, EUR, USD
Utilizare: - finanţarea nevoii de capital de lucru (în special deficitul de capital de lucru)
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 12 luni; la data scadenţei creditul trebuie să fie
rambursat în totalitate;
- Se pot efectua mai multe trageri în cadrul limitei;
- După efectuarea rambursării tranşelor, creditul poate fi utilizat din nou;
- Creditul va fi rambursat conform graficului de rambursare; duratele standard pentru
tranşe sunt 30/60/90/120 de zile în funcţie de nevoile clientului;
Avantaje
- Acoperire deficit de capital de lucru
- Graficul de rambursare este corelat cu perioadele de încasare stabilite cu partenerii.
- Dupa rambursarea tranşelor, creditul poate fi utilizat din nou

4. CREDIT IMOBILIAR
Moneda: RON, EUR, USD.
Utilizare: destinat achiziţiei, renovării, extinderii sau reconstrucţiei de imobile utilizate în
activitatea de bază a investiţiilor pe termen mediu necesare susţinerii nevoilor de
dezvoltare/extindere ale afacerii
Caracteristici:
- Perioada maximă de acordare este de 120 luni;
- Perioada de tragere este de maxim 6 luni – pentru extindere/modernizare;
- Perioada de graţie este de maxim 6 luni – pentru extindere/modernizare;
- Rambursarea se realizează în rate egale;
- Contribuţia clientului la proiectul de investiţii (cash sau în natură) - minim 20% din costul
total al proiectului de investiţii (fără TVA);

Avantaje
- Termen de rambursare de până la 120 luni
- Posibilitate acordare perioadă de graţie de până la 6 luni pentru extinderi
- Contribuţia clientului poate consta în natură
- Susţinerea22 extinderii bazei materiale a societăţii
Notă:;
Grad de acoperire cu garanţii a capitalului împrumutat (fără dobânzi şi comisioane):
100% (există şi produse de credit de investiţii pentru care gradul de acoperire cu garanţii poate
fi cuprins între 50% şi 85%).

7.6.3 Credite corporaţii

22
Înregistrarea de pierderi la sfârşitul exerciţiului financiar de către solicitant nu este un criteriu eliminatoriu
 1. OVERDRAFT
Caracteristici:
- Facilitatea este destinată finanţării activităţii curente a clientului
- Este o linie de credit cu o limita aprobată şi este acordată clientului în contul său
curent
- Valabilitatea facilităţii este de 364 zile, cu posibilitatea de reînnoire cu acordul părţilor
- Facilitatea are o structură foarte flexibilă
- Utilizarea din limita aprobată se poate realiza oricând pe perioada de valabilitate a
facilităţii
- Rambursarea se face direct prin sumele încasate în contul curent al clientului.
Sumele odată rambursate pot fi reutilizate pe perioada de valabilitate a facilităţii;
- Facilitatea poate avea caracter angajant sau neangajant.

2. AVANSUL ÎN CONT CURENT

Caracteristici
 Facilitatea este destinată finanţării activităţii curente a clientului;
 Valabilitatea facilităţii este de 364 zile, cu posibilitatea de reînnoire cu acordul
părţilor;.
 Este similară facilităţii de descoperit de cont ("overdraft") , diferenţele fiind acelea că:
- banca monitorizează modalitatea de utilizare a facilităţii;
- creditul se derulează printr-un cont separat de contul curent al clientului.
 Utilizarea din limita aprobată se poate realiza oricând pe perioada de valabilitate a
facilităţii. Tragerea nu trebuie notificată în avans băncii, dar trebuie justificată cu
documente astfel încât sa fie în concordanţă cu scopul facilităţii;
 Rambursarea totală sau parţială se poate realiza în orice moment pe perioada de
valabilitate a facilităţii. Sumele odată rambursate pot fi reutilizate;
 Facilitatea poate avea caracter angajant sau neangajant.

3. LINIA DE CREDIT REVOVLVING PE TERMEN SCURT

Caracteristici
 Facilitatea este o linie de credit cu o limită aprobată şi este destinată finanţării unor
tranzacţii specifice de comerţ;
 Valabilitatea facilităţii este de max. 364 zile, cu posibilitatea de reînnoire cu acordul
părţilor;
 Se utilizează în mod curent în situaţiile în care ieşirile şi intrările de numerar sunt
previzibile (de exemplu pentru a acoperi perioada dintre momentul livrării şi momentul
încasării creanţelor);
 Clientul poate trage sume fixe, până la o limită de sumă şi o scadenţă agreată, pentru
perioade fixe de timp (1, 3 sau 6 luni), la rate de dobandă fixe. Odată rambursată,
suma respectivă poate fi trasă din nou (facilitate revolving);
 Facilitatea poate avea caracter angajant sau neangajant.

4. FINANŢĂRI STRUCTURALE

4.1 Creditul de prefinanţare a exportului

 Creditul de prefinanţare a exportului este un produs cu ajutorul căruia clientul poate
beneficia, în calitate de exportator, de finanţarea capitalului de lucru necesar pentru a îndeplini
obligaţiile de livrare asumate prin contractele comerciale încheiate cu partenerii externi.
În anumite situaţii, riscul de performanţă aferent exportatorului este preluat de către
Eximbank România, în baza unui contract încheiat cu Raiffeisen Bank. Diligenţele necesare
obţinerii poliţei Eximbank fiind în sarcina băncii, se economisesc timp şi resurse.

4.2 Factoring
Factoring-ul, produs utilizat în mediile de afaceri dinamice din întreaga lume, reprezintă
o soluţie rapidă de eliberare a capitalului de lucru blocat în creditul furnizor, asigurând o utilizare
productivă a resurselor financiare.
Ca alternativă la creditele standard, factoring-ul este o modalitate de finanţare cu risc
scăzut din ce în ce mai solicitată de societăţile comerciale româneşti.
Avantaje:
- Accelerarea ciclului de plată;
- Acces nelimitat la capitalul de lucru prin finanţare imediată în baza creanţelor;
- Nu necesită garanţii materiale;
- Asigurare împotriva riscului de neplată (pentru factoring-ul fără recurs).
Raiffeisen Bank oferă acest produs în mai multe variante:
 Factoring cu/fără recurs;
 Factoring intern/extern;

4.3 Finanţarea comerţului cu bunuri fungibile ("commodities financing")

Raiffeisen Bank oferă acest gen de finanţare pentru achiziţionarea, procesarea şi
vânzarea de bunuri fungibile (cotate sau necotate la bursă). Prin oferirea acestui gen de produs,
Raiffeisen Bank urmăreşte ca garantarea creditului să se facă cu tranzacţia comercială în sine,
cu un control atent al fluxului de mărfuri şi fluxurilor de numerar rezultate din vânzarea
mărfurilor.
Domeniile de excelenţă pentru care se pot acorda finanţările Raiffeisen Bank sunt:
- ţiţei şi produse petroliere;
- cereale si produse agricole;
- metale feroase si neferoase;
- altele (chimicale, minereuri etc.).

4.4 Forfetarea (forfaiting-ul)

Forfetarea (forfaiting) reprezintă unul dintre domeniile de excelenţă ale Raiffeisen Bank.
Dezvoltarea si implementarea acestui produs au fost generate de creditul furnizor, perfectat
între un furnizor şi un cumpărător - prin care furnizorul acceptă ca pentru bunurile livrate sau
serviciile prestate să fie plătit de cumpărător ulterior, de regulă într-o perioadă de timp de până
la 5 ani.
Forfetarea se referă la cumpărarea/ vânzarea creanţelor materializate în bilete la ordin
sau cambii, rezultate din livrarea de bunuri si servicii, cu scadenţe la date fixe.
Raiffeisen Bank S.A. cumpără aceste efecte de comerţ de la furnizor sau deţinătorul lor,
de regula fără recurs către vânzător, contra reţinerii unei taxe de forfetare şi perceperii unui
comision.
În prezent, Raiffeisen Bank forfetează (cumpără) bilete la ordin:
- garantate de către stat;
- garantate sau avalizate de către o bancă comercială (al cărei risc trebuie să fie
acceptat de către Raiffeisen Bank);
- emise de municipalitate;
- emise de companii/entităţi acceptate de către bancă.
Avantaje
 • crearea de lichidităţi - respectiv îmbunătăţirea cashflow-ului prin încasarea imediată a
valorii rezultate din vânzarea efectelor de comerţ;
• eliminarea riscului de neplată la scadenţa efectelor de comerţ - acest risc fiind preluat de
bancă.

4.5 Credite cumpărător pe termen mediu

Raiffeisen Bank oferă acest gen de finanţare structurată într-o paletă largă ce include:
• finanţarea exporturilor româneşti pe termen mediu;
• finanţarea/ garantarea importurilor româneşti pe termen mediu;
Ambele tipuri de finanţare se realizează prin intermediul structurilor de tip "credit
cumpărător", în care sunt implicate Agenţii de Export Credit (E.C.A.).
În cazul finanţării exportului, Raiffeisen Bank poate credita cumpărătorii agenţilor
economici-clienţi în tranzacţii eligibile Eximbank care asigură/garantează riscul cumpărătorului.
În finanţarea/garantarea importurilor de echipamente şi tehnologie în România,
Raiffeisen Bank emite scrisori de garanţie pentru creditele externe acordate clienţilor săi cu
asigurarea Agenţiei de Export Credit din ţara furnizorului.
În ambele cazuri, prezenţa unei Agenţii de Export Credit în tranzacţie presupune un nivel
general mai scăzut al costurilor de finanţare. Raiffeisen Bank deţine o expertiză fără egal în
piaţa românească, în cooperarea cu Agenţiile de Export Credit locale - Eximbank România, cât
şi cu cele globale - US Eximbank, Hermes - Germania, OeKB - Austria, SERG - Elveţia, NCM -
Olanda, Coface - Franţa etc.

4.6 Acreditivul documentar

Acreditivul documentar este cel mai folosit instrument de plata în comerţul internaţional.
Acest instrument oferă vânzătorului un angajament irevocabil de plată din partea băncii şi, în
acelaşi timp, îi oferă cumpărătorului siguranţa că plata se va efectua numai contra prezentării
de documente care atestă livrarea mărfurilor.
Acreditivele documentare sunt autonome faţă de contractele comerciale care stau la
baza lor; băncile negociază documente şi plătesc contra prezentării documentelor stipulate in
L/C, şi nu contra marfă.
În mod obligatoriu, acreditivele documentare sunt supuse Publicaţiei 500 a Camerei
Internaţionale de Comerţ, Paris.
Acreditivul Standby îndeplineşte funcţiile unei garanţii bancare.

4.7 Scontarea documentelor în cadrul acreditivului

Produsul este utilizat în cazul contractelor comerciale care prevăd ca modalitate de
decontare acreditivul documentar cu plata la termen.
Scontarea se va efectua la primirea confirmării de plată de la banca emitentă.
Avantaje
• Imediat după efectuarea livrării, compania exportatoare primeşte contravaloarea în
numerar a mărfurilor sau serviciilor furnizate, diminuate cu cheltuielile de scontare, astfel
încât, prin creşterea lichidităţii, îşi poate asigura continuitatea procesului de producţie;
• Se eliberează resurse financiare în vederea abordării de noi tranzacţii;
• Compania nu mai este nevoită să apeleze la împrumuturi bancare;
• Riscurile care apar ca urmare a fluctuaţiei ratei de schimb valutar sunt asumate de
bancă.

4.8 Garanţia bancară

Este un instrument de garantare emis de o bancă sub forma unui angajament
irevocabil şi necondiţionat de a plăti o sumă de bani la cererea beneficiarului garanţiei.
Tipuri de garanţii utilizate:
• garanţii de participare la licitaţie;
• garanţii pentru buna execuţie a contractului;
 • garanţii pentru restituirea avansului;
• garanţii de plată;
În funcţie de specificul anumitor tranzacţii, pot apărea alte tipuri de garanţii precum:
• garanţii de vamă;
• garanţii pentru securizarea unui credit;
• contra-garanţii.

4.9. Incasso-ul
Incasso-ul, ca modalitate de plată, înseamnă tratarea de către bănci a documentelor
comerciale sau financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) în conformitate cu instrucţiunile primite
de la exportator, cu scopul de a:
• Obţine plata si/sau acceptarea;
• Remite documentele contra plată şi/sau acceptare;
• Remite documentele în baza altor termeni şi condiţii.
De regulă, incasso-urile sunt supuse URC 522 (Uniform rules for collections) ale Camerei
Internaţionale de Comerţ, Paris.

4.10. Finanţarea proiectelor de investiţii

Reprezintă o structură de finanţare a unei activităţi economice, a cărei rambursare
depinde de fluxurile de lichidităţi generate de proiectul finanţat şi care este garantată cu activele
acestuia. În majoritatea cazurilor, acest tip de finanţare este caracterizat printr-un recurs limitat
asupra investitorilor, limita fiind definită în timp şi valoric. În acest fel, banca are un drept limitat
de regres asupra altor surse de lichidităţi sau asupra altor active deţinute de investitori. În mod
uzual, recursul asupra investitorilor se manifestă în situaţia în care proiectul finanţat nu poate fi
finalizat sau în care nu generează suficiente lichidităţi pentru rambursarea finanţării.

Avantaje
• Asigură identificarea corectă a riscurilor aferente unui proiect, alocarea acestor
riscuri între participanţi pe principiul competenţelor specifice fiecăruia, prin urmare,
creşterea şanselor de reuşită a proiectului;
• Permite finanţarea pe termen lung a unor investiţii de mare valoare în diferite
sectoare industriale, în infrastructura şi în dezvoltarea serviciilor publice;
• Protejează activele existente ale investitorilor de riscurile aferente noului proiect.
 CAPITOLUL 8. RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA – BANCĂ
UNIVERSALĂ

O eventuală privire sintetică asupra activităţii instituţiilor bancare, atât din România cât
şi din străinătate, va releva două trenduri esenţiale în configurarea activităţii acestora: banca
specializată şi banca universală.
Astfel, în timp ce banca specializată îşi focalizează atenţia şi eforturile financiare, de
logistică şi de marketing asupra unui segment restrâns de piaţă, profitând de omogenitatea
clientelei şi de relativa lipsă a concurenţei, banca de tip universal îşi dispersează activităţile în
toate domeniile de interes din sfera economicului, profitând de pe urma numărului potenţial
mare de clienţi, precum şi de adaptabilitatea crescută la noile provocări şi oportunităţi din
mediu.
Se poate afirma, şi acest fapt este susţinut de evoluţia instituţiilor bancare din toată
lumea, că în faţa unui număr tot mai mare de ameninţări/oportunintăţi ce apar atât pe pieţele
financiare, cât şi în economia reală, universalitatea reprezintă nu doar un mijloc de îmbunătăţire
a rentabilităţii şi de creştere a profitului, cat şi – sau mai ales – de dispersare a riscurilor
financiare.

Raiffeisen Bank România se înscrie în acest trend, efectuând activităţi destinate atât
persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice, de la IMM-uri la corporaţii.

Totodată, Raiffeisen Bank România, ca subsidiară a RZB Austria, deţine participaţii la

capitalul unor companii specializate din domeniul financiar sau conexe.
Astfel în Grupul RZB, în ceea ce priveşte România, sun membre, alături de, şi relativ
subordonate acesteia, următoarele companii:

• Raiffeisen Leasing;
• Raiffeisen Capital & Investment;
• Raiffeisen Investment;
• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe;
• Raiffeisen Asset Management;

1. Raiffeisen Leasing

Raiffeisen Leasing IFN S.A., membra a grupului bancar austriac Raiffeisen, activeaza
pe piata romaneasca din 2002.
Structura acţionariatului este următoarea:
• Raiffeisen Leasing International GmbH Austria: 50%;
 • Raiffeisen Bank România – 50%.
Operaţiunile desfăşurate cuprind:
• Leasing pentru autovehicule şi flote;
• Leasing pentru echipamente;
• Leasing imobiliar.

2. Raiffeisen Investment

Consultanţa investiţională în domeniul financiar efectuată de o companie membră a

Grupului RZB îşi are orginile în România în anul 1996, când Raiffeisen Investment AG (RIAG),
divizia de investment banking a grupului Raiffeisen, a oferit consultanţă Guvernului Roman intr-
un numar de vanzări strategice multi-sectoriale. In iulie 1998 a fost infiinţată Raiffeisen Financial
Advisors România, ca filială aflată 100% in proprietatea RIAG.
In aprilie 2005, Raiffeisen Financial Advisors România a devenit Raiffeisen Investment
România (RIR), cu scopul de a alinia filiala din România la strategia de comunicare a grupului
Raiffeisen Investment.
Raiffeisen Investment România beneficiază de o importantă expertiză şi cunoaştere a
pieţei, ca rezultat al puternicei prezenţe a Grupului Raiffeisen in România.
Echipa Raiffeisen Investment România este alcatuită din experţi cu o inaltă pregatire
profesională, familiarizaţ atat cu pieţele financiare internaţionale, cat şi cu organizaţiile
guvernamentale şi companiile din România. Prin activitatea sa, Raiffeisen Investment România
si-a dovedit abilitatea de a structura tranzacţii şi de a propune soluţii financiare creative pentru
companiile interesate în obţinerea de fonduri pe pieţele româneşi si internaţionale.
In anul 2002, revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Investment AG premiul
pentru cea mai bună firmă de consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii din Romania, ca
recunoaştere a calităţii serviciilor de consultanţă oferite in cadrul privatizării Sidex Galati in
2001.
In prezent, RIR are capacitatea de a derula simultan un număr important de tranzacţii
de vânzare sau achiziţie pe piaţa românească şi regională, având suportul RIAG prin echipele
specializate sectorial de la Viena şi echipele locale din ţările Europei Centrale şi de Est.

3. Raiffeisen Capital & Investment

Acestă companie reprezintă atât o bancă de investiţii, cat mai ales un intermediar – în
sensul de broker – pe piaţa de capital.
Efectuează astfel atât operaţiuni de consultanţă financiară pentru proiecte din domeniul
investitiilor directe de capital, prin Departamentul de Proiecte Speciale. Acesta efectuează
analiza financiara si servicii de evaluare pentru proiecte de investitii si plasament privat,
consultanta cu privire la dezvoltarea de noi activitati sau linii de business, atat in cadrul grupului
Raiffeisen cat si pentru clienti externi, consultanta pentru fuziuni, achizitii si finantare de
proiecte.
Membrii echipei Departamentului de Proiecte Speciale activeaza in cadrul grupului
Raiffeisen - ca parte a unor diferite entitati - incepand din 1998 si au o experienta indelungata in
sectorul de fuziuni si achizitii, concepand si coordonand de-a lungul timpului proiecte de afaceri,
studii de fezabilitate, memorandumuri de informare si proiecte de investitii.
Echipa Departamentului de Proiecte Speciale este formata din opt specialisti, care au
condus sau au fost implicati in tranzactii de prim rang in tara si in regiune.
Echipa de profesionisti a departamentului de Oferte Primare beneficiaza de o vasta
experienta in structurarea si intermedierea tranzactiilor, acumulata prin perfectarea unor
importante operatiuni pe piata de capital:
• Cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste, emise de Raiffeisen Bank (in valoare
de 138 mil. RON);
 • A treia mare emisiune de obligatiuni pana in prezent (in valoare de 41 mil. RON), emise
de Finansbank;
• Cea mai mare emisiune de obligatiuni municipale de pe piata romaneasca (20 mil. RON),
emise de catre Consiliul local al Municipiului Timisoara;
• Cea mai mare oferta primara de vanzare de actiuni intermediata pana acum pe piata
romaneasca, derulata de catre Flamingo International (12,5 mil. EUR).

Totodată, Raiffeisen Capital&Investemnt a efectuat şi o serie de proiecte 'speciale',

constand in peste 20 de Oferte Publice de Preluare (OPP) in ultimii cinci ani, cu o valoare
cumulata de peste 60 milioane EUR. Aceste oferte au fost urmate, in unele cazuri, de
retragerea de la tranzactionare a emitentilor respectivi, ca urmare a solicitarii exprese a
actionarilor majoritari ai acestor societati.
Raiffeisen Capital & Investment oferă şi produse structurate, instrumente financiare
sintetice cu obiective de investitii definite in functie de profilurile de risc specifice investitorilor,
cerintele de castig si asteptarile privind evolutia pietei, care nu ar putea fi atinse utilizand
instrumente financiare clasice. Un produs structurat este in general o strategie de investire
prestabilita, bazata pe o combinatie de produse derivate (optiuni, contracte forward, swap-uri) si
instrumente financiare simple ca actiuni, obligatiuni, indici sau marfuri si poate fi utilizat ca
alternativa de investitie, pentru a reduce expunerea la risc a unui portofoliu sau pentru a
beneficia de trendul curent al pietei. Produsele structurate pot avea un risc mai mic/mai mare
decat sau egal cu riscul pietei.
Produse cu risc mai mic decat riscul pietei:
• Certificate cu garantie (garantarea capitalului in procent de 100%)
• Certificate cu bonus (garantarea partiala a capitalului)
• Certificate cu discount (limitarea riscului)
Produse cu risc egal cu riscul pietei (certificate de investitie):
• Certificate pe indici
• Certificate pe mai multe active suport
Produse cu risc mai mare decat riscul pietei (efect de levier):
• Certificate Turbo long
• Certificate Turbo short
• Warante call
• Warante put

Totodată, această companie efectuează şi activităţi specifice de brokeraj, oferind

gama vasta de servicii de vanzari si tranzactionare disponibile pe piata locala, inclusiv
tranzactionare de actiuni si instrumente cu venit fix, oferte publice de vanzare si preluare,
precum si servicii de colectare de dividende.
În acest sens, Raiffeisen Capital&Investment a fost ales ca intermediar unic pentru
Oferta Publica Primara Initiala si listarea la Bursa de Valori din Bucuresti a unui pachet de 10%
din actiunile TRANSGAZ SA - compania nationala de transport a gazelor naturale.
4. Raiffeisen Banca pentru Locuinţe

RBL Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. a fost constituită prin asocierea dintre
Raiffeisen Bank România, Bausparkasse Schwaebisch Hall Germania şi Raiffeisen
Bausparkasse Austria, iar investiţia iniţială, făcută în cote egale, a fost de 15 milioane Euro. Din
momentul înfiiţării până în prezent capitalul a fost majorat, ajungând la 25 milioane Euro.23
Cadrul legal este asigurat de O.U.G. 99/2006 - Bănci de economisire şi creditare în
domeniul Locativ (Titlul II).
Scopul RBL este de a asigura posibilitatea contractării de credite imobiliare destinate
persoanelor fizice la un cost scazut, printr-un mecanism de economisire – creditare.

23
http://www.railoc.ro/DespreNoi/Default_html.aspx#
 5. Raiffeisen Asset Management

RAM reprezintă o companie de gestionare a activelor financiare nebancare ale

clienţilor, efectuând, alături de RCI şi cu sprijinul Raiffeisen Investment, operaţiuni pe piaţa de
capital, prin care RAM gestionează aceste active, materializate în următoarele fonduri de
investiţii financiare:

• Raiffeisen Prosper;
• Raiffeisein Confort;
• Raiffeisen România Acţiuni;
• Raiffeisen Benefit;

Fiecare dintre acestea se identifică printr-o configuraţie diferită a riscului asumat şi a

beneficiului sperat, astfel:
 Fig. 7 Evoluţia Fondurilor de investiţii ale Raiffeisen Asset Management24

Astfel, Grupul Raiffeisen urmează în România trendul general mondial, cat şi cel împus
de către Grupul RZB, faţă de care se află în raporturi de subordonare. Universalitatea băncii nu
vine însă cu dificultate, adaptabilitatea şi orientarea spre client fiind încă de la început atribute
ale băncilor din Grupul RZB.

24
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper.html
 BIBLIOGRAFIE

1.BASNO, Cezar ,DARDAC, Nicolae, Management bancar, Editura Economica Ro,

Bucuresti, 2002
2.COCRIS ,Vasile ,TURLIUC ,Vasile ,BOARIU ,Angela, Dan,Chirlesan, Valeriu, Dornescu,
Ovidiu, Stoica, Moneda si credit, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2007

3.Cocriş,Vasile, Chirleşan, Dan, Economie bancară, Ed.Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007

4.GIURGIU, Aurel-Ioan ,UNGUREAN, Pavel A. Banking: Produse si operatiuni bancare,

Ed. Dacia
Cluj-Napoca, , 2001

5.MANOLESCU, Gheorghe ,SIRBEA DIACONESCU, Adriana,Management bancar

Editura Fundatiei Romania de Maine ,Bucuresti, 2001

6.TURCU, Ion, Operatiuni si contracte bancare. Tratat de drept bancar.Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2004

WEBOGRAFIE

http://www.bnro.ro
http://ec.europa.eu/internal_market/bank/regcapital/index_en.htm
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper.html
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/
http://www.raiffeisenfonduri.ro/prosper-Prospect de emisiune
http://www.railoc.ro/DespreNoi/Default_html.aspx#
http://www.raiffeisen.ro/wps/PA_1_0_2B3/download.jsp?id=1347 Raportul anual 2006 a
Raiffeisen Bank România
http://www.rzb.at/eBusiness/rzb_template1/1026359884948-1026359885014_1026067924320-
1033775651360-NA-NA-EN.html
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKL
N443NggBSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP2C3NCIckdHRQDKd1F-/delta/ba
se64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?
actiune=internetcontent_ViewAction&internetcontent_ID=96&idTata=96

97