Metafizica.

O scurtă introducere
curs 1

1
 Cuprins

1. Ce este metafizica?
2. Tipuri de metafizică
• Parmenide. Heraclit. Platon
3. Critica metafizicii
4. Un exercițiu metafizic: Ce este timpul?

!2
 1. Ce este metafizica?
• Metafizica (MF): domeniul filosofic care se ocupă cu explorarea
celor mai generale caracteristici ale lumii.
• Etimologie: ‘ta meta ta phusica’ (gr.) - referire la cărțile care veneau
după cele despre natură.
• Lumea: structurată în spațiu și timp, conține materie și minți, lucruri
și proprietăți ale lucrurilor, necesitate și posibilitate, evenimente,
cauzalitate, creație, schimbare, valori, fapte și stări de lucruri.
• MF încearcă să înțeleagă mai bine aceste trăsături ale lumii și
modul lor de relaționare unul cu celălalt.
• Ontologia (O): ramură a filosofiei care se ocupă cu interogația
asupra ființei în sine și a relației acesteia cu gândirea.

!3
 Ființă și existență
• Limbajul comun
• “a fi”=”a exista”=”a trăi”
• “Eu sunt”=”Eu exist”=”Eu trăiesc”
• Logica termenilor
• “Socrate este om” - S este P
• “este” = legătura dintre subiectul logic (S) și
predicatul logic (P)
• “Toți câinii sunt animale” - adevărul propoziției nu
depinde de existența subiectului propoziției
• “Unii oameni sunt studenți” - adevărul propoziției
depinde de existența subiectului propoziției
• există cel puțin un om care este student
!4
 Întrebări
• Întrebare: “CE ESTE?”
• Răspuns: FIINȚA
• Întrebare: “CUM ESTE?”
• Răspuns: EXISTENȚA
• “Expresia «existență» (derivată din existere) indică faptul de a fi provenit
din ceva și existența este ființa care a provenit din temei” (Hegel)
• existere (gr.) = a ieși în, a se manifesta în afară.
• Observație: “Trăim într-o lume în care totul se schimbă fără încetare”:
buturugă→flacără→cenușă→nimic
• CE ANUME PERSISTĂ DE-A LUNGUL TUTUROR
SCHIMBĂRILOR?
• căci trebuie să fie ceva ce dăinuie în toate câte sunt, altfel de mult
nu ar mai fi existat nimic.

!5
 2. Tipuri de metafizică
• Strawson (1959):
• MF pur descriptivă (MFD)
• MF ce caută să își revizuiască perspectiva asupra
lumii (MFR) - Platon, Descartes, Berkeley
• MF: știința despre Ființă (cf. unor autori)
• Ce motivează studiul MF?
• timpul (Zenon din Elea - paradoxurile mișcării)
• interacțiunea minții cu materia

!6
 Relații între entități
• entități ‘familiare’, ‘privilegiate’
• entități ‘exotice’
• MF încearcă să explice entitățile ‘exotice’ cu ajutorul celor
‘familiare’
• în construcția unei MF sunt necesare 3 alegeri posibile
(Blackburn 2003, 63):
• alegerea clasei entităților ‘familiare’
• alegerea relației satisfăcătoare între clasa entităților
‘familiare’ și a celor ‘exotice’
• atitudinea față de clasa entităților ‘exotice’ (idealism,
materialism ...)

!7
 Enunțurile metafizice

• distincția aparență-realitate
• exemple: mișcarea soarelui, mișcarea pământului, iluziile
optice, auditive, etc.
• Ce condiții ar trebui să îndeplinească un enunț pentru a
putea fi catalogat drept ‘metafizic’:
• enunțul să nu aibă restricții de interpretare
• enunțul să reprezinte o incercare serioasă a
vorbitorului de a descrie adevărul strict și literal
• enunțul să fie suficient de general

!8
 Exemple de MF
• Platon

• Aristotel

• Toma din Aquino

• Spinoza

• Leibniz

• ......

!9
 Platon
EYBY0P12N
[H FIEPI 02IOT, nEIPA2TIKO2]

St . I. TA TOY AIAAOrOY IIPO2OIIA

,
2HKPATH2

A 1 ETer*pnN. Tt vewrepov, a)
'Zw/epares, yeyovev,
on &v ra<j ev Avtceiq) tcaraXiTroov SiaTpiftas evQdbe
vvv Siarpifleis Trepl rrjv rov ySacriXeo)? GTOCLV; ov
yap TTOV KOI croi <ye biter) rt? ovcra rvy^dvei TT/JO?
rov fta(Ti\,ea wcnrep e/tot.
2HKPATH2. OVTOL $7] 'AOrjvaioi ye, a) HLv0v(f>pov,
&[/cr)v avrijv Ka\ovcnv, aXXa ypa^ijv.
ETT*pnN. Tt <f?79; vpa^rjv ere rt?, &><? eot/ce,
B yeypcLiTTai; ov yap e/ceivo ye tcarayvtocrofJLai,
o*u erepov.
2nKPATH2. Ov yap ovv.
ET0T*pnN. 'AXXa ere aXXo?;
2QKPATH2. Hdvv ye.
ET0Tt>PflN. t9 OUTO?;
2HKPATH2. OuS' auro? irdvv n
yiyvwo-fco), a>

T&v0v(})pov, TOV avBpa' veos yap rt? poi

KOI dyi>u)S' QvoiiaCpvai /jLevroi avrov,
ecrrt 8e ra>v &rjL(DV Ylndev<>, et nva
HiT0ea MeX^roi/ olov reravorpi^a real

ov irdvv evyeveiov, eTTLypvirov Be.

10
Aristotel - Metafizica

11
 Parmenide
(510 a. Hr. - ?)

•filosofia lui Parmenide se

axează pe două concepte
fundamentale:

•gândirea

• ființa: ceea ce este în sine,

c e e a c e s e a fl ă î n
permanență identitate cu
sine însăși, este esența.

!12
effective argumentation flourished. Chief Under the rule of Pericles, 5th-ce
 Problema lui Parmenide
• Gândirea noastră funcționează cu exigența identității:
• Ecuația matematică: “7x+4=32”
• Logica:
• “Toți oamenii sunt muritori. Socrate este om.
Deci, Socrate este muritor.”
• Principiul identității: “A este A, în același timp și
sub același raport”
• Discurs: cel care se contrazice în discurs pierde
încrederea auditoriului.
• În ce măsură ființa în sine este accesibilă
gândirii?
!13
 Răspunsul lui Parmenide
•Există două căi de cercetare a Ființei:
• calea opiniei:
• este cercetarea după părere
• aparține muritorilor, oamenilor neștiutori
• este departe Adevăr
• admite contrariile
• identifică Ființa cu Neființa, “a fi” cu “a nu fi”
• nu are ca obiect Ființa în sine, ci conduce la lumea
simțurilor
• calea rațiunii:
• este cercetarea după Adevăr
• afirmă identitatea Ființei cu sine însăși - A=A
• afirmă identitatea dintre Gândire și Ființă - Ființa este
gândire (inteligibilul)
• “căci e tot una a gândi și a fi”

!14
 Ființa lui Parmenide
• “E tot una a gândi și gândul că «ceva» este; doar, fără ființa în
care este exprimat, nu vei găsi niciodată gândul. Căci nimic nu
este, nici nu va fi, afară de ființă” (Despre natură. Parmenide)
• Pot să spun: “Ființa este”, dar nu pot să spun: “neființa este”
• De ce? Pentru că este o contradicție
• Deci, Ființa=Gândire
• Imposibilitățile logice = imposibilități ontologice
• Paradoxurile mișcării - Zenon

!15
 Heraclit
(? - 480 a.Hr.)

• se opune gândirii lui Parmenide

• susține o teorie a ființei înțeleasă ca principiu al schimbărilor permanente
• Ființa care persistă de-a lungul tuturor schimbărilor este schimbarea
însăși.
• Problema lui Heraclit:
• în experiență avem de-a face cu schimbarea
• schimbarea înfrânge principiul identității:
• “nu te poți scălda de două ori în același râu”
• Deci, Schimbarea este modul de a fi al lucrurilor
• Tema de discuție pentru seminar: identitatea persoanei în timp

!16
 Ființa (Heraclit)

• Ființa este combinația contrariilor

• Ființa este Devenire: “Totul curge”
• Focul este principiul ordonator, principiul de echilibru
al Ființei: Focul este Rațiunea, Legea ce veghează ca
lupta contrariilor să fie în echilibru.

!17
 Platon

• Răspunsul lui Platon: Ideile sunt cele care rămân

de-a lungul tuturor schimbărilor

• Ideile sunt adevărata realitate, din care derivă

ființa lucrurilor din această lume

• Ideile nu sunt reale în sensul în care sunt reale

lucrurile. Ele sunt sursa ființei și izvorul binelui.

!18
 Lumea lui Platon

doxa (opinie) schimbătoare

efemeră
compusă
relativă
Lumea senzațiilor Aparența

Lumea Ideilor Realitate

eternă
simplă
absolută
episteme (cunoaștere)

!19
 3. Critica metafizicii
• Hume - “Cercetare asupra intelectului
omenesc”

• “Când parcurgem, pătrunși de aceste

principii, bibliotecile, ce prăpăd ar trebui
să facem? Dacâ luăm în mână orice
volum de teologie sau de metafizică și de
școală, bunăoară, să ne întrebăm:
Conține el oare vreun raționament
abstract privitor la cantitate sau număr?
Nu. Conține el oare vreun raționament
întemeiat pe experiență cu privire la
fapte și existență? Nu. Încredințați-l
atunci focului, căci nu poate conține
n i m i c a l t c e v a d e c â t s o fi s m e și
iluzii” (Hume 1987, 225)

David Hume (1711-1776)

20
 3. Critica metafizicii
• Kant - “Critica rațiunii pure” -
1781/1787
• “Dacă Metafizica a rămas până acum
într-o stare atât de șovăitoare de
incertitudine și contradicții, trebuie
să atribuim faptul pur și simplu
cauzei că această problemă și poate
chiar diferența dintre judecâțile
analitice și judecățile sintetice nu i-a
trecut nimănui mai devreme prin
minte. Salvarea și ruina Metafizicii
depinde de soluționarea acestei
probleme sau de o dovadă suficientă
că posibilitatea, pe care vrea s-o știe
explicată, nu există în realitate.”

21
Immanuel Kant (1724-1804)
 3. Critica metafizicii

• Cercul de la Viena - R. Carnap -

“Depășirea metafizicii prin analiza
logică a limbajului” (1932)

Rudolf Carnap (1891-1970)

22
Die alte und die neue Logik (Carnap 1930-31, 12-26)

!23
“Prin dezvoltarea logicii moderne a devenit posibil un răspuns nou şi mai categoric
la chestiunea privind valabilitatea şi legitimitatea metafizicii. Cercetările de
«logică aplicată» sau de «teoria cunoaşterii», care-şi pun ca sarcină să clarifice prin
analiză logică conţinutul cognitiv al propoziţiilor ştiinţifice, şi cu aceasta semnificaţia
cuvintelor ("conceptelor") ce figurează în enunţuri, conduc atât la un rezultat pozitiv,
cât şi la unul negativ. Rezultatul pozitiv este dobândit pe terenul ştiinţei empirice:
sunt clarificate conceptele particulare utilizate în diferite ramuri ale cunoaşterii;
este dovedită totodată conexiunea lor formal-logică şi teoretico-gnoseologică. Pe
terenul metafizicii (inclusiv al oricărei filosofii a valorii şi oricărei ştiinţe a
normei) analiza logică conduce însă la un rezultat negativ, anume că aşa-zise
propoziţii ale acestui domeniu sunt cu totul lipsite de sens (sinnlos). Cu aceasta
s-a obţinut o eliminare (Uberwindung) radicală a metafizicii, ceea ce nu era
nicicum posibil numai pornind de la punctele de vedere antimctafizicc mai timpurii.
Desigur, idei înrudite se găsesc deja în unele consideraţii anterioare, de pildă în cele
de manieră nominalistă; realizarea decisivă însă este posibilă abia astăzi, după ce
logica, prin dezvoltarea pe care ca a luat-o în ultimele decenii, a devenit o unealtă de
o rigurozitate cu totul aparte.” (Carnap 1932, Depășirea metafizicii prin analiza logică a
limbajului)

!24
 Lucrări contemporane CONTENTS

4 Causation 51

C
Introduction 53
Preliminary questions 54
1222
2
The constitutive question: what is causation? 57
3
Hume 58
CONTENTS
4
5
6 The regularity theory 61
7
8 The counterfactual theory 64
9
10222 A simpler theory 65
1
2
3
Concluding remarks 66
4
5222 Preface xi
6222 Introduction xiii
7
8
5 Time: the fundamental issue 69
9
1 God 1
20
1 Introduction 2 Introduction 71
The ontological argument 4
2
3 The cosmological argument 7
The teleological argument 11
Setting up the debate: A series and B series 72
4
5 The argument from evil 13
Concluding remarks 16
The A series is fundamental to time 73
6
7
8 2 Existence
Russell’s 19reply 75
9
30222
Introduction 21
The great sweep of being 22
McTaggart’s paradox 76

2006 2007 2007

1
2
Why does our world exist? 23
Modal realism assessed 25
Diagnosis 78
3
4
Non-existent objects 27
What is existence? 31 A theory or B theory? 81
Concluding remarks 33
5
6 Concluding remarks 82
7 3 Universals and particulars 35
8 Introduction 37
9 Property realism 38

6 Time: three puzzles 85

40 Objections to traditional property realism
41
1 Russell’s bundle theory 42
2 Varieties of nominalism 43 CONTENTS
3222 Concluding remarks 48
Introduction
■ vii
87 1222
2
What is it for a person to persist? 125
The complex view defended 128

Prior’s puzzle 88 3
4
Does identity matter? 131
The simple view 132
Concluding remarks 134
Time without change 90
5
6
7 9 Realism and anti-realism 137

Time travel 94 8
9
Introduction 138
Delineating the realist/anti-realist dispute 140

Concluding remarks 9910222

1
2
Case study I: character 142
Case study II: the past 144
Anti-realism: motivation and assessment 146
3 Anti-realism disproved? 148
4 Concluding remarks 150
5222

7 Free will 6222

7 Glossary 153 101
8 Notes 163
9 Index 173
Introduction 103 20
1
2
Fatalism 104 3
4

A more sophisticated fatalist argument 107

5
6
7
Theological fatalism 110
8

2000
9

Free will and determinism 111

30222
1

The case for incompatibilism 112

2
3
4

A compatibilist reply 114

5
6

Is the notion of free will incoherent? 115

7
8
9

Concluding remarks 116

40

2009
1
2
3222

■ ix
8 Personal identity 119

2009 !25 Introduction 121

Theories of personal identity 122
What is a person? 123
 4. Ce este timpul?
• Presocraticii

• Platon

• Aristotel

• Newton

• Leibniz

• Kant

• McTaggart

• Bergson

• ...

!26
Presocraticii despre timp
• Anaximandru:

• apeiron - nelimitat -
substrat-sursă a tuturor
lucrurilor

• Parmenide:

• “ființa este negenerată,

indestructibilă, unitară,
nemișcată și echilibrată ...
nimic nu este sau va fi altfel
decât este”

• Heracit:
Parmenide

• toate lucrurile se află într-o

permanentă curgere

• timpul - fără început

27
 Platon

• “...a făcut [Universul} după

modelul eternității ... o copie
care veșnic se mișcă potrivit
numărului - adică ceea ce noi am
d e nu m i t t i m p. ” ( T i m a i o s ,
37c-39e)

• Platon identifică timpul cu

procesul

28
 Aristotel
• “Mai întâi este bine să arătăm
greutățile cu privire la timp ...,
dacă timpul face parte dintre
existențe sau dintre ne-existențe,
apoi care este natura lui. Că
timpul nu există în chip absolut
sau că nu există decât cu greu și
obscur, s-ar putea dovedi din cele ce
urmează.” (Fizica, IV, 10, 217b-218a)

• schimbare, mișcare, proces, timp

• Timpul este infinit; nu există o

primă clipă

• Timpul este legat de schimbare

Aristotel (384-322 îHr)
29
 Isaac Newton

• spațiul e infinit în mărime, are

trei dimensiuni, euclidean,
izotrop și continuu
• Timpul e infinit,
unidimensional, liniar,
ainzotrop și continuu
• Există un singur spațiu și un
singur timp
• Timpul și spațiul sunt absolute
- nu sunt afectate de prezența,
absența sau distribuția
lucrurilor
30
Isaac Newton (1643-1727)
 G. W. F. Leibniz

• “... susțin ideea că spațiul nu

este decât ceva relativ, așa cum
este și timpul; ... susțin că el
este o ordine a coexistențelor,
așa cum timpul este o ordine a
succesiunilor” (Corespondența
Leibniz-Clarke)

31
GWF Leibniz (1646-1716)
 I. Kant
• Critica rațiunii pure
(1781)
• Timpul nu este un
concept empiric.....
• Timpul este o
reprezentare necesară
care se află la baza
tuturor intuițiilor....
• Timpul ... e o formă pură
a intuiției sensibile
• Timpul e infinit

32
 J. M. E. McTaggart

• Seria A: “trecut”, “prezent”,

“viitor” - prezentism
• Seria B: “simultan cu”, “mai
devreme decât”, “mai târziu
decât” - eternalism
• A și B nu sunt independente
• enunturile din seria B sunt
intotdeauna adevărate: “Kant s-a
născut la 8 ani după moartea lui
Leibniz”
• enunțurile din seria A nu sunt
întotdeauna adevărate: “Mai sunt
34 de zile până la Crăciun”
JME McTaggart(1866-1925)
33
 Este timpul real?

• Nu observăm timpul decât ca formând ambele

serii A (dinamică) si B (statică)

• Dacă seria A nu există, timpul nu există

• Seria A este incoerentă metafizic, și deci nu există

• Deci, timpul nu există

!34
 H. Bergson

• 1859-1941

• durată - ceva imaterial,

calitativ și opus timpului
spațializat (spațiu-timp)
canttativ

• Care este conținutul timpului

pur?

35
 Lecturi recomandate
•Aristotel, Metafizica, Cartea IV, cap. 1 şi 2, București: Editura IRI, 1996,
117-126.
•Aristotel. Categoriile. București: Humanitas, 1994, 5-60.
•Carnap, R. Vechea și Noua Logică. București: Paideia, 2001, 41-59.
•Noica,C. Cum e cu putinţă ceva nou, București: Humanitas, 1995, 57-71.
•Kant, I. Prolegomene. București: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987,
57-75.
•Kant, I. Introducere la Critica rațiunii pure. București: Univers Enciclopedic,
2009, 49-72.
•Kant, I. “Despre timp”. Estetica transcendentală. CRP. București: Univers
Enciclopedic, 2009, 80-103.
•Platon, “Sofistul”. În Opere,VI, București: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1989, 361-365.

!36
Intrebări pentru discuții
A. Cum este metafizica posibilă?

B. De ce este metafizica preocupată de propria ei posibilitate?

C. Este metafizica “știința despre Ființă”?

D. Sunt propozițiile metafizicii lipsite de sens?

E. Trebuie să identificăm timpul cu schimbarea?

F. Sunt trecutul, prezentul și viitorul la fel de reale?

G. Metafizica este situată în continuitate cu știința?

!37
 Bibliografie
• Blackburn, S. “Metaphysics”. In The Blackwell Companion to Philosophy, Second Ed.,
edited by N. Bunnin and E. P. Tsui-James, 61-89. Malden, MA: Blackwell Publishing,
2003.

• Loux, J. Michael, and Dean W. Zimmerman. “Introduction”. In The Oxford

Handbook of Metaphysics. 1-10. Oxford: Oxford University Press, 2005.

• van Inwagen, P., and Dean W. Zimmerman (ed.). “Introduction: What is

Metaphysics?”. In Metaphysics: The Big Questions, 1-13. Malden, MA: Blackwell
Publishing, 1998.

• Turetzky, Ph. Time. Routledge: London and New York, 1998.

• van Inwagen. P. “Introduction”. In Metaphysics. Third Edition, 1-22. Boulder:

Westview Press, 2009.

!38