- CRISTINA VASILE I}ENISA ENE

METOIITCA $r H,VALUAREA
PENTRU EXAMENELE DE TITULARIZARE $I
DEFrNrrrvARE in iNvArAnnANr
 CTJPRINS

CAPITOLUL T; METODICA 7

I" a. Predares pe scurt 7

I. b. Rezalvarea subiectului de metodici 10

I. c. Teoriile invd1[rii - cercetflri psiho-pedagogice care sprijinfl activitatea didacticb -jz

I. d. Metodici aprofundatd 36
1. Curriculum 36
1.1. Definilie 36
1 .2. Curriculum-ul Nalional JI
1.3. Tipuri de curriculum 38
1.4. Tipuri de CD$ (oplional) 38
1.5. Ciclurile curir:ulare 38
1 .6. De:rvoltarea pregcolarului/elevului 38
2. Programn gcclarf; 39
2. 1. Cuniculumul preqcolar 40
3. Lecfia 43
3.1. Cadrul E.R.R 43
3.2. Exemple de leclii dupd sh'uctura E"R.R 43

3.3. Metode de predare - inv6{are utilizate in fiecare etapd din H,.R.R. 44

4. Obiectivele 45
4. 1 . Operalionalizarea obiectivelor 46
5. Mijloacele de invitimflnt 49
5.1. Funcfiile mijloacelor de inv5l6m6nt 49
6. Forme de organizare 50
7. Metode 54
7.1. Definilii 54
7.2. Funcliile metodelor didactice 55

?.3. Ciasifi carea tnetodelor 55

A. Metodele de cornunicare orald (expozitive qi conversative) 55

B. Metode de explorare a realitdlii (directe gi indirecte) 56

C. Metode bazate pe ac{iune (rea16, simulati) 57

D. Metode interactive 57
1. Brainstonning-ul 57
.s8
2. Bulgdrele de zdpadd
3. Cubui 59
4. Ciorchinele 61

5. Diagrama Venn 63

6. Eseul de cinci minute: 63

T.ExpLazia stelarX 63

8. Mozaicul 64
9. T'ehnica 613/5 67

10. Cvintetul 68
11. Jurnalul clubiu 69
12. $tiu/Vreau s[ $tiu/Arn aflat 7A
13. Lectura cu prediclii 71
14. Teimeni in avans 72
15. T.r.M v2
16" Cadranele t5
I7. Turul galeriei 73
I lJ. Fr"edarea-invd{area reciprocd 74
CAPITOLUL AL II-LEA: EVALUAREA 76
II.a. Evaluarea...pe scurt 76
II.b. trvaluarea aprofundati 106
2. t. Conceptul de evaluare 106
2.2. Evaluare tradilionaid-Evaluare modernd li0
2.3. Rela{ia curriculum - evaluare 110
2.4. Sisteme de notare/apreciere 110
2.5. Operaliile evaludrii 111
2.6. Func{iile evaludrii 113
2.7. Shategii cle evaluare 114
2.8. Metnde de evaluare r17
a. Obserr,'area curentd a comportamentului elevilor 117
b. Metodelebazate pe verific5rile orale 119
c. Examinarea prin probe scrise 119
2.8. c. l" Testul na
?.8. c.2. trtemul na
2. 8. c.3. Descriptorii de performanf& r24
2. 8. c. 4. Pagii de urmat in elaborarea qi aplicarea unui test de evaiuare 125
2. 8. c. 5. Matricea de specifica{ii 126
2" 9" Tehnici de evaluare moderne 127
a) Studiul de caz 127
b) Firya pentru activitatea personald t27
c) Investigalia 127
d) Observ'area curentd a comporfamentului 128
e) Proiectul 128
S Portofoliul 129
g) Autoevaluarea 130
h) Interevaluarea 130
i) Alte metode 130
2. 10. Notarea elevilor 131
Concluzii t34
CAPITOLUL AL III-LEA: Prez€ntarea unor modele de rezolvare a
snhiectelor de titularizare/ definitivare in invi{firnf,nt 136
lll.n 2014 136
l. ].[ivel pregcolar 136
2. Nivel prirnar t43
3. Limba pi literatura rom6n5 151
4. Biologie 155
5. Matematicd 159
ul.b" 20r5 r62
1. Nivel pregcolar 162
2. Nivel prirnar t66
3" CAPITOLUL AL IV-LEA: Noi programe gcolareo nni nhorddri 171

R.eferinfe 177
 CAPITOLUL I
I.a Predarea...pe scurt

*
Autoevaluarea inainte de parcurge'rea volumului
Metadicct evaluarea pentru examenele de titularizare. pi definitittare tn fn,*dldmdnt
gi

La.1.O posibild releti de succes....

Pentru a trece fhrd emotii de examenul de titularizare sau de detjnitivat, este nevoie, pe
l6ngd preg6tire temeinicd, de multi, multd originaiitate. De aceea trebuie sd st[p&neqti qi sd te
" joci" cu noliunile specifice disciplinei tale, dar gi cu nofiunile generale de metodic6.

Astfel, trebuie sd qtii c6te ceva t e ; despre curriculum, programd gcolard qi componentele

acesteia, rnetocle pe care le alegi pentru forma/ dezvclta competenfeie, Ii:rme de organizare a clasei,

materiale qi mijloace didactice, dar trebuie sX fii expefi gi in opera{ionalizarea competenlelor

specifice, evaluare, tipuri de itemi, barem de coreotaJe qi notare. Evident c[ gi competengele
generale srmt extrem de importante, aga cd este bine sd le acorzi o importan!5 deosebitd!

Nu uita, de asemenea, cd rolul tdu, ca facilitator al inv6!6rii este acela de a crea valori pi

atitudini Ia elevii tdi!

Bine! Asta gine de pregdtirea ta, dar originalitatea vine din prezentarea subiectului...
altfel....( cred cd aici intervenirn noi)....aqa cX te sfEtuiesc sd ai grj[ de :

* Alegerea unor metode mai pufin cuncscute ( Mozaicul, Predicfiile, $riu-Descopdr-Aplic,

s.I.N.8.L.G......)
r Justilicarea alegerii metodelor gi a mijloacelor didactice prin argurnente psihopedagogice.
in acest sens, de ajutor ili sunt teoriile invirl6rii gi cercet[rile {bcurte de Piaget, Gardner,
Chomsky, Vlgotshi sau al1ii oare au linut cont de dezvoltarea cognitivd a copiilor.
n Folosirea cadrului de inv&fare E.I{"R., folosirea T.I.M, stimularea 7".n.P.
* Operalionalizarea competenfelor specifice conform teoriei Landsheere
r Respectarea celor 3 ,, C" : coerent, o*rect qi complet"

-....836?ffi9* *# arU Ci-;*t

-,4$*fftrlr+ss #mfl $##E??#-,$;sl: mmt $feq:*{}rft
7. *sasp ssssstc(.: L'l
:"#E va.rsas6&*E"deeiF-}*
$"499 tu$'aE 4;4:rr
:
irn$lrtrflEs$#
' -l #rx:aseEall (.Krff {4ffi## $*+ gtta**x|is.}cis$*-&1*t $* a}$tz #bEErR{{ d{* r*.'{*q,"*'q
rueC*q*fi* g{ #* ffi#.**ffiK\fr ysr*'yaxe$* a$,e"#.8?k6#nffi$ trH*e"#{q.a$ mp$$*ma{r.r
J!21
 ff,#sN.N,Nlll
:Kfl:
"r' $91

!!!!!Dac[ aceastd ntetodi nu i1i este cunoscuti, citeqte pr"ezentarea ei, apoi aplic-n!

1.4"2. METODA STNELG (Sistemul lnteractiv de l,lotare penfru Hficientizarea

Lecturii gi a Gflndirii)
Hste o metod6 de menlinere a implic[rii active a gAndirii elevilor in citirea unui text gi cle
monitorizare a gradului de inlelegere a acestuia.
Htapele Metodei SINELG:
^
o trnainte de a ?ncepe lecfura textului, elevilor li se cere sd noteze tot ceea ce ptiu despre
tem#problerna ce va fi abordat[ in text. Este important sd scrie tot ceea ce le vine in minte
retbritor la subiectul respectiv, indiferent clacd este corect sau rul. Ideile produse de elevi sunt
inventariate gi scrise pe tabl[.
t Elevii sunt invitali sb citeasc6 textul cu mare atenlie. tn timpul citirii textului elevii nrarcheazfl
in text sau pe marginea lui urmfttoarele semne:

t:
v- acclo unde conlinutul de idei confirmb ceea ce ei
iii*i sti.au deial
acolo unde inforrnalia contrazice sau este diftritd de
ceea ce gtiau;
in cazul in care informatia cititd este noud pentru ei:
Ct
in dreptul ideilor care 1i se par confuze, neclare sau
in cazul in care doresc mai multe infcrrmatii despre -u
un anumit aspect.

in annmite cazuri se recomand[ simplificarea procesului de mar"care prin utilizarea doar a doud
semne (de ex. semnul ,,*" iRformaliile nai ;i semnul ,,?" inf.nrmafiile neclare. problemf,), pentm ca
atengia cititorului s[ se f,ocalizeze pe informaliile noi ryi nu pe ceea ce el qtia deja.
Ilupd marcarea sernnelor putem oferi elevilor un rnoment pentru reflecfie cu privire la
cele citite in tex{.
n Elel.ii fcrrmeazE perechi qi timp de 5 minute discutd despre convingerile personale, cars s-au
canfirrnat sau nu, compa:'frnd lista de idei proprii cu textul studiat qi rnarcat.

' Elevii luoreazd individual gi grupeazh informa{iitre din text pe categorii intr-un tabel, avf,nd
urmdtoarea structurd:

.rj.
ut .t

* in final are loc o disculie cu intreaga clasd rxrde se puncteaz$ infarma{iile cu care au fost toli de
acord, se discutd dezacordurile. se r:larificd anumite aspecte gi sunt indicate resursele
bibliogratlce pentru completdri "
 Autoevalueazd-te, acum, din punct de vedere metodic gi lb-!i.....

PROPRIA ANALIZA SWOT O

,i.].!,triii':ln::,:,::.:;:,,,,-- :::'.Fta{CTmi-. il|l .F-,i:i!.i,..

''L
i. IPru,,ffiSL&.E.E

,,€. AMENII{TARr I

Conclurii: Metodele pe eare le-ai deseoperit aici potti aplicate ca sacces de tine, Ia clasd-
Nu ezita sd o faci!

q
 vv
(n

P.
q.)
t{
63
O
d)
a

ur

V'F
l-
()
6g

ti

)d
O
)G .H

o.E

c.9
t'i -s
.E t*
WW W
a )CS WW
Mffiffi
W,
QA WW
w.wffi w
W
M
W
W
ffi
lad$,ffi'li ffi
N{
ocs
Fi c5
L
;+j

{)

s)
)lg
.A
0)
ii(c
i4r X
'd*
qd)
,- .J
l

L'I CiJ

Ftw
\iW
<H
ki
.N avv&FM.

{r
\UJ S^
L'! ii HP-:l:w
"74 {kffiffi
rlq )d
Ald

F 'lu
. V)
AR
*
c,"}

10
I.h.z. Interpretarea organizatorului grafic:

Subiectul de metodicd presupune, agadar, trei direclii pe care trebuie sI le studiezi, sd 1e

inlelegi gi sa le aplici:
* Frograma $colard a disciplinei de examen
r Operafionalizarea obiectivelor (competenfele derivate sau actit'it[file de ?nvEfare )
* Cadrul de invfl{are E,.R.R.
Acesta din urmd se dezvolti prin alegerea unor:
* metode adecvate formdrii/ dezvoltdrii competen{ei specifice prirnite
r materiale gi mijloace didactice care sprijind inlelegerea confinufurilor
r farme de organizare a clasei in timpul activitdfii didactice prezentate

r.h.z.r. PROGRAMA $COLARA

Reprezintd detalierea planului de inv[fdmdnt, pe fiecare obiect de invdflmdnt, in func]ie de ani
de studiu pi clase. Programa geolari prevede cuno$tintele, priceperile gi deprinderile ce trebuie
insugite intr-o perioad[ determinatl de timp.
Hlemente constitutive a1e programelor qcolare :
m Nota de prezentnre descrie filozofia disciplinei, finalitfiile acesteia, parcursul
obiectului de studiu; argumenteazd structura didactic5 adoptatfl.
I Valori gi atitudini - orienteazd dimensiunile axiologicd gi afectiv-atitudinald specifice
formdrii personalitdlii din perspectiva fieclrei discipline. De6i constituie un implicit al
activitilii didactice permanente a profesorului, ele au o importanli egal[ cu aceea a
competentelor in reglarea procesului educativ, dar se supun altor criterii de organizare
didactici qi de evaluare
I Competen{e generale - sunt definite pentru un ciclu qcolar pi au un grad ridicat de
generalitate qi complexitate; au rolul de a orienta demersul didactic cdtre achjziliile finale
ale elevului.
r Competen{e specifice * $unt <lerivate din fiecare campetenld generald gi specilicE
rezultatele aqteptate ale inv*fdrii (pe dimensiunea cognitiv&) pentru fiecare an de str:diu.
f Con{inuturi - reprezint[ mijloacele specifice disciplinei (grupate pe domenii specifice:
literaturd, lirnbd Ei camunicare) prin care se pot fbrma ryi dezvolta competenlele specifice
c[rora ie sunt asociate.
I Sugestii mefodclogiee recomandiri generale privind metodologia de apiicare a
programei.
f litandarde curriculare de performan{i (pentru sf$r;itul gimnaziului) - enunfuri sintetice,
reprezentAnd specificfiri ale performanlelor aqteptate vizf,.nd cunoqtinpele, capacit6lile qi
comportamentele stabilite prin curriculum. Standardele reprezintd un sistem de referinlE
comun pentru evaluarea elevilar l.a sfflrqitul unei trepte de qcolaritate.

Indiferent de discipiina predat6, Programa $colard are ca punct de plecare Competenlele

Clzeie, care determinh, Contpetenlefe Genersle ale fiecf,rei discipiine, iar acestea subordoneaz*
Competen{ele Specifice qi Confinuturile.

Competen(e ckeie

"Recomandarea Parlamentului European qi a Consiliului Unirmii Europene privind

competenfele-cheie din perspectiva inv*fdrii pe p*rcursul intregii viefi (2fi06/962lEc)

1l
 cCIntul'eaz[, pentru absoiven]ii invfilsmAntului obligatoriu, un ,,prafil qle formare europesn" L
structurat pe opt domenii de competenli cheie: t-
il C$muniaare tn limba maternd
i
ot
il Comunicare tn lirnbi strdine
E ('ompefenle mutematite gi competenle de bazd fn, gfiinle gi tehnologie
f Competen[d digi{ald
! A tnvdfa sd inve{i
m Compelenle sodale gi civice
n ,Spirit de inipiativd gi antreprenoriut
tr Sensibilizare Si exprimare culturald"

{Prograrna pco/ard de limba g literatura romilnd aprobati prin ordinul ministrului nr"
5099i0s.09.?009)
Aceste Campetenfe Cheie sunt comune tuturor disciplinelor gi reprezintl punct de plecare
pentru realizalea Competenlelor Generale (specitice iiecdrei discipline). Un bun profesor tretuie s[
aib* in vedere, ca fintfl pe termen lung. acest "prnfil de formare european".

Competen{ele Generale
Fiecare disciplind are propriile Competenfe Generale, care se dezvoltf, de la Competen{eie
Cheie qi care se pliazd pe lista de confinuturi specifici fiecfirei materii. Ele se caracterizeuidpnntt-
un grad ridicat de generalitate gi complexitate. Competenfele Generale vizeazd, for"marea unor
capacit[1i pi atitudini pe parcl]rsul mai multor ani de studiu.
Competen{ele Specffice .,
Derir.ate din Campetewlele Generale, Competenlele Specifice identifica atifudini, abilitdli pi
SI
cunogtinfe realizabile de la un an ia altul. Acestea se formeazb prin Conlinuturi care lin cont de
fl
experienla de invd{are a elevilor, dezvoltarea lor cognitivd qi presupun integrare& unor strategii
didactice in care profesorul trebuie s*-qi asume rolul de facilitator al inr'aldrii.
De &ceea, metodele, materialele didactice pi fonnele de organizare a olasei nu trebuie alese
Ia intAmplare, ci trehuie alese urm6rind Valorile si Atitudinile pe care le Programa $colard le
amiirtegte, dar qi linfind cant de contextul in care profesorul pi elevii s6i iryi desfbpoar6 activitatea"

Acest context se referd i.a:

- J,
a
t experienfele personaie ale elevilor,
G
r profilul cognitiv al acestora,
* stilul lor de inv*$are,
* stilul de prectare al profesorului,
* pr:ofilul lui pedagogic,
* factorii saciali care pot influenla procesul didactic.
C
Agadar, dacd SE acordd irnportanffi contextulili, prolbsorul pote atinge lintele pe care pi le p
propune at$t pe termen lung (fbrmarea "profilului europsan" la elevii s6i), c6t gi pe teirnen scurt
(fomrare# dezvoltarea campeten{eior specifice)

Cl$Fil'h,X'f {DIJX) : concurs de imprejurdri in care se prnduce un fenomen ; cond.ilie;

conj unctur6; circumstanlE
: ansamblu de imprejurdri ce insofesc un eveniment

1n
IL
trntrebdri R6spunsuri
1. Care pot fi acesfe
imprejurdri( acest
context)'l

ELEV PROFESOR
-experienfe perst
\
-stil de inr'Ilare J -rtif de predare
, -profil cognitiv profilul profesorului
Context

Metode

Mijloace gi materiale didacti

Ilorme de organizzare a claq

2. De ce este irnportant s[
se acorde impofianfd
acestui context?
Dacd toate aceste alegeri nu sunt bine fbcute, ln concordan{d cu
profilul cognitiv al elevilor, cu experienlele pe care le au, nu pot
fi formate/ dezvoltate ccmpetenleie specifice.
Aceasti variabil6 a contextului impune o atenlie deosebitb care
kebuie acordath:

3. Cum trebuie s6 se Frin alegeri bine fhcute.

acorde importanld acestui
contsxt? de vdrsta elevilor)

cognitiv al elevilor)

inv6{are al elevilor.

Contextul este generat, aqiadar,de trei variabile care pot indeplini (sau nu) obiectil'ril pe cars un
prafesor ryi-l propune :

Va{iabilc,: Obic.Clly

metode, fornee de organizare a clasei

13
 Cu cAt este mai strAnsa aceasti
variabilfi cu atdt infelegerea
conlinuturilor este mai bine realizatd

Materiale didactice
Metode

F'orme de organizae

a clasei

r Yariabila ELEV:
ELEV
/\
fil 1"" \um
""r"r{ race,u

Stil de invdtare

\T.r*"tiu ,n rnterese specifice( TrM)

/ I \
/ | U*^\f,*ea cognitivd (Jean piager) \
Cunoagterfa
t\ \atitodioi fap de gcoald
limbii
tI

Cunoaqterea asupra lumii (cultura generald)

r variabitn PROFESOR:

PROFESOR

,*2 (ce este?) Cum fhce?

'/ Stilul "/\

de Metodele
Autoritar/ nondirectiv predare alese (care
lin cont
de operagiile gf;ndirii)

14
 r variabila a III-a este completa/A de celelalte doud variabile, un rol important avdndu-l
profesorul qi capacitatea acestuia de a fi maleabil qi de a se plia pe contextul pe care tl oferd
elevul.

Completeazd acest organizator grafic pentru Programa $colard!

Concluzii:
* Cite\te ca atenyie Progrnma $colard!
* Tine cont, tn activitatea ta didacticd, de uPilonii edacugiei" ( Jack Delors) :
1.A invdla sd qtii

2.A invala sd faci

3.A invdla regulile conviefuirii /A invdla sE trdieqti impreund cu ceilalli

4.A inv[fa sa fii rpi s[ devii

i5
r.b.z "2 OFERATTONALIZAREA OBTECTIVELOR (COMPE TENTLE DER IVATE)

Obiectivele pedagogice sunt enunluri cu caracter finalist care definesc schimbdrile pe care
intenfionfirn sd le producem in persoualitatea elevului, prin integrarea acestuia intr"-n situalie
educativd.
Mult6 vreme enun{urile erau generale qi exprimau mai mult ce pi uutt va preda profesorul qi
mai pufin competenfa care trebuie dobfindit[ de elev. Cu timpul, lbrmularea acestor enunlrlri a avut
in vedere trei domenii t'undamentale: cognitir'. afectiv gi psihomotor.
I)e aceea. obiectivele operafionale sunt componenle ale preddrii, formuiate in termeni
comportamentali, a c*ror atitrgere poate fi controlat6 printr-o performan{fi observabild, pe cAt se
poate mftsurabil6. Pe baza criteriului comportamental (al perfbrmangei) s-au elaborat mai rnulte
tehnici de operafionalizare, cele mai cunoscute fiind cele ale 1ui Mager, D'Hainaut, f)e Landsheere:

R.F.i\'trager:
1. Specificarea comportarnentului final,
2. Descrierea condiliilor de realizare.
3. Specificarea nivelului minim de reugit6.

Exemplu: elevul tretruie s5 identifice intr-un interval de 5 minute cel pufin 3 substantir.'e din
textul dat.

Procedura de ogreralianalizare propus5 de Gilbert Delalclsheere, presupune cinci paqi:

1. Cine va proctuce compr:rtamentul dorit?
2. Ce comportament observabii va dovedi ci obiectivul este atins?
3. Care va fi produsul acestui comportament (pertarmanfa)? $
4. In ce conditii trebuie sh aibd loc comportamenhrl? fi
5" Fe temeiul cdror criterii ajungem la concluzia cb produsul este satisfhchtor?

Formularea propusd de noi va fi de ferrma {Tehnica Landsheere):

r Lirnba rnm*nb

CINE: Elevii
CE FAC: identificd
CE ANUME: tr6s6lurile tizice qi morale ale personajelor din textul
suport,.Prirna cartfr cu secret" de lona Pdrvulescu (antologia de t
texte ,.Care-i faza cu cititul?") t
CT]M: folosind metoda,,Mozaicul"
CKIT-ERiU: competenla considerAndu-se atinsd dacd toli elevii vor enumera x
minimum doud trasdturi fizicel morale ale personajului stucliat.
I
* Geografig

CINE: Elevii (
CE FAC: vor descrie I
CE AN|.lMff: pozi{ia ge*graficE a Greciei (
CUM: in baza studierii h8rlii
CMTEMU: coinpetenga consider&ndu-se atinsd dacd 100% dintre elevi
vErr descde core*t

16