Analfabetismul funcţional

Analfabetismul funcţional este o noţiune care se referă la persoanele care ştiu să

citească, dar nu înţeleg suficient ceea ce au lecturat.
Conceptul de analfabetism funcțional a apărut în anii 80 ai secolului trecut ca un fenomen
complex și neadecvat la tot ceea ce cunoaștem despre analfabetismul tradițional. Această
problemă socială a început, în timp scurt, să afecteze toate domeniile de activitate: culturale,
economice, de educație, financiare.
În 1978 pentru prima dată UNESCO vorbește despre: ,,Persoana care nu are ştiinţă de
carte pentru a demara acele activităţi care să îi asigure funcţionarea efectivă în grupul sau
comunitatea din care face parte în scopul dezvoltării personale şi sociale” [2, p.5].
În linii mari, noțiunea de analfabetism funcțional a apărut ca o nevoie de a defini o
categorie care e, de fapt, un produs eșuat al sistemului de educație, dar si a societății – o
categorie diferită de cei care n-au pășit niciodată pragul școlii. Analfabetismul funcțional apare
atunci când cineva poate reproduce verbal sau în scris un text, însă nu are capacitatea de a-l
înțelege suficient de bine, încât să îl poată utiliza ulterior, în alte situații specifice de viață. Care
au fost premisele ce au dus la analfabetismul funcțional?
Cel mai argumentat răspuns, indiferent de orice țară a lumii, de condițiile sociale sau
economice este - criza lecturii. Doar citind, demonstrezi capacitatea de a înțelege texte complexe,
de a evalua critic informațiile prezentate, de a formula ipoteze și concluzii.
Elevii zilelor noastre înregistrează automat cuvinte şi structuri lingvistice, fără a fi obişnuiţi
să îşi pună întrebări, să caute deosebiri de nuanţă, sau chiar de sens. Cauzele se află şi în
parcursul nostru educaţional. Folosind de multe ori o structura predată, elevul ajunge la
concluzia că a înţeles, dar, în situaţia în care este scos din context nu mai poate aplica cele
memorate. In această situaţie mulţi dintre elevii astfel formaţi se dovedesc incapabili de a fi
recalificaţi în ciuda tututor efoturilor şi mai ales convinşi să muncească!
Opinia specialiștilor este că România are această situație dezastruoasă deoarece principala
metodă de învățare a elevilor români este memorarea cerută elevilor de un sistem educațional
axat predominant pe memorare în defavoarea înțelegerii conceptelor prezentate de programele
didactice. Ca urmare, elevii nu au capacitatea de a face corelații între secvențele de informație
cuprinse într-un text.
 Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea
materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui sistem
de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.
O altă cauză este reprezentată de factorii sociali si familiari joaca un rol important:
greutatile sociale din sanul familiei, parinti dezinteresati sau epuizati, neglijenta, o stare de boala
prelungita, toate acestea contribuie la incapacitatea copilului de a deprinde citirea si scrierea in
primii ani de scoala. Citirea incepe sa aiba o conotatie negativa, atunci cand cei mici sunt
demotivati, pedepsiti sau delimitati social de ceilalti.

Ce masuri pot fi luate pentru a preveni analfabetismul functional?

Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un Instrument de
informație sau de contemplație. (Mircea Eliade)
Lectura este nucleul de cultură şi civilizaţie dintr-o comunitate umană. O societate fără
dragoste de carte este o societate care încet, dar sigur, se autodesfiinţează, deoarece fără cultură
şi educaţie nu este posibil progresul individului şi al societăţii. Anume lipsa de lectură, care
presupune și cunoaștere, și învățare, și gândire critică a fost germenele care a dat roadele
analfabetismului funcțional.
Este indicat ca, în fiecare lecţie, să existe un moment de citire, inţial în gând, de către
fiecare elev, apoi frontal, urmat de un moment de decodificare a segmentului de text, gradual, în
funcţie de capacităţile intelectuale ale elevului.

1. Promovarea lecturii textului în contexte cât mai variate.

2. Stimularea însuşirii de cuvinte noi (neologizarea limbajului curent).
3. Impunerea ca act fundamental de învăţare a gândirii logice şi diminuarea concomitentă a
învăţării reproductive
4. Sporirea gradului de aplicabilitate a achiziţiilor didactice pentru o mai bună
funcţionalitate practică.
5. Conştientizarea elevilor în legătură cu utilitatea imediată şi pe termen lung a achiziţiilor
informaţionale, transferul imediat în sistemul anterior de cunoştinţe şi reactivarea informaţiei la
intervale regulate, dar nu mai mari de două săptămâni.
 Eliminarea analfabetismului funțional
Opusul noțiunii de analfabetism funcțional este un nou concept, cel de alfabetizare
funcțională. Spre deosebire de alfabetizare, care se referă strict la obținerea abilității
(capacității) de a scrie și de a citi, conceptul de alfabetizare funcțională se referă, între altele,
la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale
infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine
de circulație internațională.