= scaune numeroase, apoase, în cantitate mică acompaniate de senzaţia de defecaţie imperioasă.

 nr scaunelor variază în raport cu extensia şi severitatea bolii

Sdr diareic ⊕ produse patologice
1.  în formele extinse sau severe → prezente atât în cursul zilei, cât şi nocturn.
(mucus, puroi)
 în localizarea rectală → poate fi prezentă constipaţia ⊕ de rectoragii şi eliminare de mucus

 simptom important
 pot însoţi scaunele sau pot apărea independent
2. Rectoragii  culoarea sângelui poate sugera extensia procesului inflamator:
 sângele roşu = afectarea rectală
 sângele închis la culoare = extensia în amonte.

3. Tenesme rectale  se datorează procesului inflamator rectal cu declanşarea reflexului de defecaţie

 sunt mai puţin frecvente comparativ cu boala Crohn

 sunt localizate mai ales în fosa iliacă şi flancul stâng
4. Dureri abdominale
 apar în formele extinse sau severe de boală
 sunt intense înaintea defecaţiei şi diminuează în intensitate după eliminarea
 în formele severe sau extinse de boală pacienţii pot prezenta manifestări sistemice:
Simptome si semne de afectare  febră
5.  transpiraţii
sistemica
 greţuri şi vărsături

6. Simptome si semne datorate complicatiilor

COLITA ULCERATIVA
= proces inflamator continuu, distribuit uniform la nivelul mucoasei→ poate evolua progresiv de la nivelul rectului până la nivelul valvei ileocecale
► În forma extensivă de boală (pancolita) pot fi prezente modificări inflamatorii şi la nivelul ileonului terminal = ileită de reflux (backwash ileitis).
► Debutul bolii este de obicei insidios, dar poate fi acut în formele severe

Manifestările clinice caracteristice:

Corespunzător extensiei inflamaţiei, colita ulcerativă se clasifică în:
 reprezintă aproximativ 25-30% din totalitatea cazurilor
 se întinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul rectului
 se caracterizează în general prin evoluţie uşoară, dominată de hematochezie
1. Proctită ulcerativă  pacienţii pot acuza diaree sau constipaţie
 manifestările sistemice sunt rare.
 În marea majoritate a cazurilor, inflamaţia rămâne cantonată la nivelul rectului, dar într-o treime de
cazuri poate evolua ascendent
 reprezintă afectarea rectului şi sigmei
 se întâlneşte la 40-50% dintre cazuri
 se manifestă prin:
Proctosigmoidită  diaree
2.
ulcerativă  rectoragii
 tenesme
 eliminare de mucus
 dureri abdominale în fosa iliacă stângă.
 cuprinde aproximativ 40% din totalul cazurilor
 simptomele sunt reprezentate de:
 diaree
 rectoragii
3. Colita stângă
 tenesme
 dureri abdominale colicative în flancul şi fosa iliacă stângă
 coardă colică la palpare
 în formele severe sunt prezente semnele sistemice: paloare tegumentară, febră, greţuri, vărsături.
  este definită de extensia bolii dincolo de flexura stângă a colonului
 reprezintă 10-15% dintre cazuri
 se caracterizează prin:
 scaune diareice numeroase, inclusiv nocturne
4. Pancolita
 rectoragii
 eliminare de mucus şi puroi
 dureri abdominale difuze
 semnele sistemice sunt mai exprimate.

Colita acută fulminantă → este o formă rară de boală (1-2%), dar Examenul obiectiv în colita ulcerativă de cele mai multe ori este
severă, caracterizată prin: sărac, dar în formele extinse sau severe, se observă:
1. febră  paloarea tegumentară secundară anemiei
2. frisoane  se poate palpa coarda colică stângă
3. tahicardie  pacienţii sunt febrili sau tahicardici.
4. anemie severă care necesită administrarea de transfuzii
5. diaree cu peste 10 scaune/zi
6. rectoragii importante
7. distensie abdominală marcată.

Tabelul 15.1. SCORUL TRUELOVE-WITTS

Caracteristici FORMA UŞOARĂ FORMA SEVERĂ FORMA FULMINANTĂ
Număr scaune/zi <4 >6 > 10
Rectoragii Intermitent Frecvent Continuu
Temperatură Normala > 37,5 º C > 37,5 º C
Puls Normala > 90 > 90
Hb Normala < 75% Necesar transfuzii
VSH (mm/ora) < 30 > 30 > 30
Evoluţia  Activitatea zilnică se  Activitatea zilnică este sever influențată  Stare generală profund afectată
desfășoară normal  simptomele apar frecvent și nocturn  poate evolua spre megacolon toxic sau
perforație
  semnele sistemice sunt prezente

Sub aspect evolutiv, colita ulcerativă se împarte în:

 5-15% din cazuri

Forma fulminantă  evoluează cu un puseu sever de activitate, debut brutal cu stare generală afectată, febră, diaree cu
scaune numeroase, rectoragii;
 care este cea mai frecventă, aproximativ 60% din cazuri
Forma cronic recurentă  evoluţie sub 6 luni, cu pusee uşoare/moderate repetate, separate de perioade de remisiune;

Forma cronic continuă  care se caracterizează prin pusee uşoare cu durată de peste 6 luni

BOALA CROHN
► Se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv
► Se caracterizează prin inflamaţie transmurală la nivelul peretelui intestinal, dar care se distribuie neuniform şi lasă zone normale de mucoasă.
► Din punct de vedere simptomatic, tabloul clinic poate fi polimorf, în funcţie de localizarea şi extensia la nivelul intestinului, cât şi de prezenţa
manifestărilor extradigestive.
► Debutul bolii este cel mai frecvent insidios, prin apariţia sindromului diareic, dar poate fi şi acut prin complicaţii reprezentate de ocluzia
intestinală sau mase abdominale însoţite de dureri abdominale şi febră.

1.  diareea este simptomul principal

Sindrom diareic ± steatoree
 scaunele sunt în cantitate mai mare şi pot avea aspect steatoreic în localizarea ileală
2. Scăderea din greutate este mai semnificativă comparativ cu colita ulcerativă, mai ales în
Scădere din greutate formele extinse la nivelul intestinului subţire

3. Durerile abdominale pot fi:

 difuze (cauzate de procesul inflamator)
Dureri abdominale
 localizate (secundare unei stenoze ileale, unui abces abdominal, unei fistule digestive)
4. Sindromul de malabsorbţie apare în:
 localizarea ileală
Sindrom de malabsorbţie  în prezenţa fistulelor entero-enterale
 în cazul intestinului subţire contaminat
5. Simptome şi semne de afectare În formele severe sau extinse sunt prezente: greţuri, vărsături, febră şi alterarea stării generale
sistemică
6.
Simptome şi semne datorate complicaţiilor

În funcţie de localizare, există mai multe tipuri de boală Crohn şi anume:

1.  se poate acompania de pirozis, dureri epigastrice, greţuri, vărsături, fistule duodenale sau icter obstructiv
Pe tubul digestiv superior  se asociază în marea majoritate a cazurilor cu extensie şi la nivelul intestinului subţire sau colonului

2.  evoluează cu: diaree, dureri abdominale, malabsorbţie sau populare bacteriană, stenoze intestinale care
Intestinul subtire pot conduce la obstrucţie
3.  se caracterizează prin diaree, scădere din greutate, febră, dureri abdominale colicative, datorate adesea
Ileala sau ileo-colonică maselor abdominale rezultate din aglutinarea anselor şi stenozarea acestora
4.  este dificil de diferenţiat de colita ulcerativă, deoarece evoluează cu simptome similare, diaree, rectoragii,
Colonică tenesme, însă de obicei rectul este cruţat de procesul inflamator
5.  se manifestă prin fistule şi abcese perianale
Perianală  pacienţii acuză dureri la defecaţie, secreţii purulente sau sanguinolente

Examenul obiectiv poate evidenţia:

1. ulceraţii aftoase la nivelul cavităţii bucale
2. tegumente palide
3. mase abdominale datorate stenozelor sau abceselor
4. fistule sau abcese perianale
 Variabilă clinică/laborator Factor Scorul CDAI
variază între 0-600;
Numărul de scaune lichide/moi zilnic, timp de 7 zile x2 < 150 = remisiune
Dureri abdominale (scor de la 0-3) zilnic, timp de 7 zile x5 150-400 = boala activă
Starea generală zilnic, timp de 7 zile (0-bună, 4-proastă) x7 450 = forma severă.
Prezenţa complicaţiilor: artralgii, artrite, uveite, eritem nodos, pioderma gangrenosum, fistule sau fisuri x 20
Administrarea de opiacee sau antidiareice x 30
Prezenţa maselor abdominale (0-fară, 5-definită) x 10
Hematocrit sub 47% la bărbaţi şi 42% la femei x6
Procentul deviaţiei greutăţii corporale faţă de standard x1