GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”MICUL PRINȚ”

BAIA MARE, STR. CUZA VODA, NR. 8B

PRO. ÎNV. PREȘCOLAR SOMOTYUK ANDA BIANCA

Experimentul pedagogic-metodă utilizată în dezvoltarea

înclinațiilor și aptitudinilor manuale ale preșcolarilor.
În contextul obișnuit al activității didactice, experimentul pedagogic, înseamnă o
inovație, o modalitate nouă, menită să optimizeze procesul educațional, deoarece acesta se
organizează pentru a proba sau testa ipoteza propusă. În același timp experimentul presupune
controlul situației nu în forma globală, ci într-o maniera analitică precisă, fiind vorba de fapt
de controlul factorilor care participa la actul pedagogic și de înregistrare obiectivă a
rezultatelor.
,,Metoda experimentală constă în primul rând, în introducerea sau suprimarea unuia sau
mai multor factori bine determinati într-o situație cunoscută, în vederea verificării rezultatului
acestei intervenții. ( Planchard,E.,, Cercetarea pedagogica’’. E.D.P).
Metoda experimentării, spre deosebire de metoda observației produce datele, furnizează
date provocate special pentru experimentul cercetării. În lucrările de specialitate întâlnim
adesea această metoda definită astfel: experimentul este ,,cercetarea unui fenomen modificat
de cercetator’’ el ,,nu reprezintă de fapt decât o observație provocată’’, ,,experimentul se mai
numește și metoda observației provocate. ( Didilescu, I. Pavelcu, V. ,,Logica’’)
Inrvenția cercetătorului se intemeiază pe presupunerea (ipoteza) că inovația ne va conduce
în mod inevitabil la obținera unui randament mai bun în urma desfașurării acțiunii respective.
Experimentarea pedagogică se desfașoară în trei etape: o prima etapă cu caracter de
constatare, urmeaza o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu-zis și apoi o
etapa finală de control. De reținut că personalitatea educatoarei își pune amprenta asupra
metodei de cercetare.
Ca metoda de investigatie științifică, experimentul pedagogic l-am utilizat în vederea
depistării nivelului și particularităților înclinațiilor și aptitudinilor de care dispun copiii din
grupa de lucru, din această perspectivă, intervenția stimulativă pe care am organizat-o la
nivelul grupei și-a fixat ca obiectiv principal depistarea nivelului fondului de înclinații și
aptitudini atât de necesare integrării preșcolarilor în clasa întâi.
Pentru realizarea optimă a tuturor dezideratelor subliniate am ținut seama de
particularitățile obținute de preșcolari, precum și de unele dificultăți întâmpinate de anumiți
copii pe aceeași linie, organizând în etapa inițială a experimentului câteva activități manuale.
În finalul activităților organizate au fost testași toți copiii din grupă, tocmai pentru a surprinde
nivelul general al dezvoltării înclinațiilor și deprinderilor respective, precum și anumite
particularități ale creativității specifice vârstei preșcolare.
Deci în etapa pregătitoare sunt studiate condițiile în care se va desfășura experimentul, se
stabilește inovația ce se va introduce (factorul experimental) și se precizează strategia aplicării
lui.
Cea de-a doua etapă-etapa de efectuare -constă în desfășurarea propriu-zisă a
experimentului. Temporal este mai lungă, având în vedere că într-un experiment, inovația nu
poate fi aplicată instantaneu, iar apariția rezultatelor nu este o consecință inedită.

1
 În etapa de experimentare propriu-zisă în cocordanța deplină cu obiectivele formulate, am
introdus la începutul activității manuale ca element stimulativ jocul, considerându-l ca factor
determinant în ceea ce privește îmbogățirea și dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor
specifice, consolidării și perfecționării acestora. Conținutul acestor activități este mult mai
elastic și mai variat. Cu toate că el cuprinde cea mai mare parte din sarcinile activităților
manuale obligatorii el se poate extinde prin folosirea unui material foarte variat și prin
stabilirea unei tematici bogate.
Pentru că am avut zăpadă din belșug, m-am gândit să profităm  de lucru acesta pentru
a învăța câteva lucruri practice. Tuturor copiilor le place zăpada, așa că n-am întâmpinat
probleme în a ne realiza sarcinile. Am luat un păharel de zăpadă ( nu trebuie foarte multă,
pentru că cei mici sunt tentați să stea cu mânuțele în ea) și câteva eprubete (de ceva timp
așteptau ele să fie folosite).

Am vorbit despre zăpadă și am constatat următoarele:

-zăpada e albă; -zăpada e pufoasă, -zapada e rece .
.

2
 Am pus zăpadă în câteva eprubete

După aceea, am vorbit despre schimbările ce apar atunci când zăpada ia contact cu
căldura.Cei mici mi-au spus că se topește , dar a trebuit să demonstrăm acest lucru.Am pus
câteva eprubete pe calorifer ,iar pe cateva le-am oprit in clasa . Am verificat-o și pe cea de pe
măsuțe După aproximativ o oră, am verificat zăpada ( cei mici nu au rezistat tentației și au
mai tras cu ochiul din când în când).
Și surpriză…….zăpada se topise.

Apoi, am vorbit
despre schimbările pe care le
suferă zăpada topită în
contact cu frigul. Am băgat
două eprubete în frigider și
trei în congelator.

3
 Pentru ca in congeletor era mai
frig ,apa a inghetat.
Cei mai mici au avut parte de o lecție interactivă tare frumoasă.Toți s-au implicat în
realizarea experimentului nostru.