Experimentul pedagogic-metoda utilizata cu success in dezvoltarea

inclinatiilor si aptitudinilor manuale ale prescolarilor .

In contextul obisnuit al activitatii didactice, experimentul
pedagogic, inseamna o inovatie, o modalitate noua, menita sa
optimizeze procesul educational, deoarece acesta se organizeaza
pentru a proba sau testa ipoteza (ideea ) propusa. In acelasi timp
experimentul presupine controlul situatiei nu in forma globala, ci intro maniera analitica precisa, fiind vorba de fapt de controlul factorilor
care participa la actul pedagogic si de inregistrare obiectiva a
rezultatelor.
,, Metoda experimentala consta in primul rand, in introducerea sau
suprimarea unuia sau mai multor factori bine determinati intr-o
situatie cunoscuta, in vederea verificarii rezultatului acestei interventii.
( Planchard,E.,, Cercetarea pedagogica. E.D. P).
Metoda experimentarii, spre deosebire de metoda observatiei
produce datele, furnizeaza date provocate special pentru
experimentulcercetarii. In lucrarile de specialitate intalnim adesea
aceasta metoda definita astfel : experimentul este ,, cercetarea unui
fenomen modificat de cercetator el ,,nu reprezinta de fapt decat o
observatie provocata, ,,experimentul se mai numeste si metoda
observatiei provocate. ( Didilescu, I. Pavelcu, V. ,,Logica)
Interventia cercetatorului se intemeiaza pe presupunerea(ipoteza)
ca inovatia ne va conduce in mod inevitabil la obtinera unui
randament mai bun in urma desfasurarii actiunii respective.
,, Observatorul asculta natura, experimentatorul o interogheaza si o
forteaza sa se descopere( Cuvier ).
Experimentarea pedagogica se desfasoara de regula, in trei etape :
o prima etapa cu caracter de constatare, urmeaza o faza fundamentala
care cuprinde experimentul propriu-zis si apoi o etapa finala de
control. De retinut ca personalitatea educatoarei isi pune amprenta
asupra metodei de cercetare. Totodata experimentarea pe teme
educative este destul de dificila tocmai datorita faptului ca nu se poate

separa exact variabila principala si efectele ei, care sunt intotdeauna

intr-un context mai larg.
Ca metoda de investigatie stiintifica, experimentul pedagogic l-am
utilizat in vederea depistarii nivelului si particularitatilor inclinatiilor
si aptitudinilor de care dispun copiii din grupa de lucru, Din aceasta
perspectiva, interventia stimulativa pe care am organizat-o la nivelul
grupei si-a fixat ca obiectiv principal depistarea nivelului fondului de
inclinatii si aptitudini atat de necesare integrarii prescolarilor in clasa
intai.
Pentru realizarea optima a tuturor dezideratelor subliniate am tinut
seama de particularitatile obtinute de prescolari, precum si de unele
dificultati intampinate de anumiti copii pe aceeasi linie, organizand in
etapa initiala a experimentului cateva activitati manuale. In finalul
activitatilor organizate au fost testati toti copiii din grupa, tocmai
pentru a surprinde nivelul general al dezvoltarii inclinatiilor si
deprinderilor respective, precum si anumite particularitati ale
creativitatii specifice varstei prescolare.
Deci in etapa pregatitoare sunt studiate conditiile in care se va
desfasura experimentul, se stabileste inovatia ce se va introduce
( factorul experimental) si se precizeaza strategia aplicarii lui.
Cea de-a doua etapa-etapa de efectuare- consta in desfasurarea
propriu-zisa a experimentului. Temporal este mai lunga, avand in
vedere ca intr-un experiment, inovatia nu poate fi aplicata instantaneu,
iar aparitia rezultatelor nu este o consecinta inedita.
In etapa de experimentare propriu-zisa in cocordanta deplina cu
obiectivele formulate, am introdus la inceputul activitatii manuale ca
element stimulativ jocul, considerandu-l ca factor determinant in ceea
ce priveste imbogatirea si dezvoltarea inclinatiilor si aptitudinilor
specifice, consolidarii si perfectionarii acestora. Continutul acestor
activitati este mult mai elastic si mai variat. Cu toate ca el cuprinde
cea mai mare parte din sarcinile activitatilor manuale obligatorii el se
poate extinde prin folosirea unui material foarte variat si prin
stabilirea unei tematici bogate. Caracterul elastic al acestui continut
rezulta si din faptul ca prescolarii din grupele mari, intervin cu
experienta lor proprie la imbogatirea temelor pe care le realizeaza
depasind uneori prevederile programei.

Prin aceasta metoda care include si observatia am facut observatii in

cadrul activitatii cercului de ,,Cusaturi-tapeserie, urmarind cum
modalitatile, procedeele folosite inlesnesc depisstarea si dezvoltarea
unor inclinatii si aptitudini specifice.
Problemele fiind atat de multiple si complexe, in experimetrul
intreprins am urmarit ca obiective de baza in dezvoltarea inclinatiilor
si aptitudinilor manuale ale copiilor urmatoarele elemente :
-alegerea si denumirea uneltelor folosite in cadrul acestor activitati
manuale(ac,ata,foarfeca, razboi de cusut furculita, masina de cusut).
-separarea uneltelor pe actiuni si denumirea fiecarei actiuni in parte
(ac, ata, panza-coasere) : razboi, fire de lana, furculita-tesut).
-rolul exercitiului si al materialului intuitiv in dezvoltarea acestor
operatii.
Experimentul l-am organizat cu intreg colectivul cuprinzand 16
subiecti. Am impartit grupa in doua subgrupe egale cantitativ deci 8
subiecti in fiecare grupa. Pentru subiectii din subgrupa A am creat
conditii specifice de pregatire a copiilor, iar subiectii din subgrupa B
au ramas sa lucreze in conditii obisnuite. Astfel pentru subiectii din
subgrupa A am organizat desfasurarea experimentului in sala cercului
unde sa aiba la indemana toate uneltele necesare si unde sunt expuse
toate obiectele confectionate cu aceste unelte.Subiectii di subgrupa B
au ramas intr-o sala de clasa obisnuita avand la indemana doar jetoane
cu imaginile uneltelor, actiunilor si obiectelor rezultate in urma acestor
actiuni. Ambelor subgrupe le-am propus san e jucam de-a ,,Micii
croitori, ,,Micii tesatori, sau pur si simplu sa lucram. Copiii din
subgrupa A si-au ales fiecare uneltele necesare, le-au denumit, au spus
ce actiune pot desfasura cu ele si s-au grupat in functie de actiunile
respective. Exemplu : ,,Eu am ales un razboi de tesut, o furculita, fire
de lana lba, rosie si verde, cu care vreau sa tes covoare pentru camera
papusii sau ,, Eu am ales un ac, ata rosie si o bucatica de etamina, pe
care vreau sa cos un servetel pentru papusa mea sau ,,Eu as vrea sa-i
fac o fustita papusii mele si de aceea am luat o bucatica de material cu
flori, o foarfeca, ata, ,acetc. Fiind expuse in fata lor obiectele
executate cu cu aceste unelte ( servetele, cusute, covoroase tesute,
fustite, rochite, sortulete, pantalonasi, bluzite, etc.) copiilor le-a fost
mai usor sa se decida ce anume vor lucra si ce model sa-si aleaga
realizandu-si sarcina in procent de 90%.

Cei din subgrupa B au mers mai incet. Au denumit si ei uneltele de

pe jetoanele alese si actiunile din imaginile cu subiectii in actiune, dar
au intampinat totusi greutati. Unii nu au stiut sa le denumeasca deloc,
altii le-au confundat cu alte obiecte sau actiuni. Pana la terminarea
experimentului s-au descurcat totusi bine evidentiindu-se in procent de
60%. In incheiere am folosit cateva probe de evaluare. Li s-a cerut
copiilor sa denumeasca nu numai uneltele si actiunile desfasurate cu
acestea dar si cum se numesc subiectii acestor actiuni, cei care cu
ajutorul acestor unelte executa obiectele atat de necesare noua
(tesatoare, croitorese, brodeze )
In etapa de evaluare se inregistreaza si se masoara rezultatele
experimentului. Pe baza lor se stabilesc diferentele dintre esantioane
( experimental si de control ) intre datele inregistrate in etapa
pregatitoare si cele consemnate in finalul experimentului.