Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

BAZELE PSIHOLOGICE SI PEDAGOGICE ALE PREDARII ACTIVITATILOR

PRACTICE
In procesul predarii activitatilor practice, prescolarii si scolarii isi insusesc unele
cunostinte si isi formeaza priceperi si deprinderi simple de munca, de la notiuni
elementare privind felurite materiale de lucru si proprietatile acestora pana la
instrumente de lucru si modul lor de intrebuintare
A) Procesul formarii priceperilor si deprinderilor de lucru.
a) Priceperea este capacitatea de a efectua in mod constient diferite actiuni, cu o
anumita usurinta, in conditii variabile. Activitatea se desfasoara astfel constient,
gandirea si atentia participand activ. Ceea ce caracterizeaza

priceperea, este

posibilitatea realizarii unei actiuni, in conditii variabile, in functie de scopul propus, in

cazul abilitatilor practice, de obiectul ce se executa.
b) Deprinderile sunt elemete automatizate ale activitatii. La aceste lectii, prescolarii si
scolarii isi formeaza deprinderi ca: indoirea, decuparea, impletirea etc. Aceste actiuni
presupun un complex de miscari, efectuate intr-o anumita succesiune. In formarea
deprinderilor exista mai multe etape:
- unificarea actiunilor partiale in actiuni globale. Ex.: luarea coltului hartiei, ridicarea lui si
asezarea peste coltul opus. Aceste actiuni se executa de elevi separat, apoi prin
exercitii, se realizeaza unificarea acestor miscari intr-o actiune unitara, ce se
desfasoara uniform.
- Eliminarea miscarilor si actiunilor de prisos. Astfel, datorita unificarii miscarilor partiale
intr-o actiune globala si inlaturarea miscarii de prisos, operatiunea de executie devine
mai ordonata, mai rapida si cu un consum mic de energie.
- Inlocuirea controlului vizual cu cel tactil. Pentru a facilita procesul formarii
deprinderilor, este necesar sa se respecte anumite conditii:
- Necesitatea de a trezi interesul pentru deprinderea ce urmeaza a fi invatata de catre
elevi, de a motiva importanta si necesitatea insusirii ei;
- necesitatea de cunoastere deplina a actiunii, a modului de executii;
- Necesitatea sesizarii la timp a
deprinderilor.

complicatiilor pentru evitarea formarii gresite a

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

c) Relatia dintre priceperi si deprinderi ia forme variate. Priceperea este
premergatoare deprinderii : deprinderile se realizeaza pe baza priceperilor pe care le
au prescolarii; acestea se intrepatrund si se influenteaza reciproc.
B. Principii didactice specifice abilitatilor practice.
a) Principiul legarii teoriei cu practica il intalnim in lectiile in care ii determinam pe
copii sa lege cele mai simple procese de munca cu diferite cunostinte insusite la
celelalte obiecte de invatamant. Un aspect specific al realizarii acestui principiu il
constituie legarea lui cu practica de zi cu zi a prescolarii invatatura multe dintre
obiectele executate de copii se folosesc ca material didactic in predarea unor lectii.
Activitatea practica ofera posibilitatea imbogatirii experientei prescolarilor
Priceperile si deprinderile insusite la finalul temei Lucrari din hartie si carton, pot fi
folosite la repararea cartilor, confectionarea diferitelor jucarii, necesare in diferite ocazii,
iar manuirea diferitelor unelte ( foarfeca, rigla, acul etc. ) devin indispensabele in viata
practica
b) Principiul intuitiei. Conform acestuia si prin aplicarea lui, se imbina explicatiile
educatorului cu mijloacele intuitive folosite la lectii. Discutiile purtate cu copiii despre
proprietatile, forma, marimea, culoarea si provenienta materialului din care se va
executa obiectul propus, prezentarea modelului, alcatuirea unor

schite simple cu

conturul si elementele esentiele ale obiectului, cu dimensiunile acestuia, sunt cai ptin
care acest principiu se aplica in cadrul lectiilor de abilitati practice
c) Principiul insusirii constiente si active. Aplicarea acestui principiu implica cerinta
ca intregul volum de cunostinte, priceperi si deprinderi prevazute de programa, sa se
transmita si sa fie insusit de catre copii printr-o participare constienta si activa, astfel
incit ei sa poata aplica in mod creator cele invatate la lectiile de lucru manual. In acest
scop, trebuie sa obtinem de la copii, aplicarea constienta a cunostintelor dobindite,
observatii atente asupra materialelor, uneltelor si
interventia permanenta si vie a gandirii in

procedeelor de lucru, precum si

procesul de invatamant. In efectuarea

diferitelor lucrari trebuie sa-i facem pe copii sa inteleaga de ce e mai bine sa procedeze
intr-un anumit mod si

nu altfel. In formarea deprinderior de munca independenta,

pentru asigurarea caracterului activ si constient, invatatorul trebuie sa se convinga

permanent ca ei au inteles si pot explica operatiile de munca pe care le executa.

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

d) Principiul sistematizarii si al succesiunii. Conform acestui principiu, se vor avea in
vedere in primul rand priceperile si deprinderile practice formate copiilor in familie. De
aceea, lucrarile care se vor executa cu copiii, sa inceapa cu confectionarea unor
obiecte destinate jocului ( coiful, barcuta, morisca, etc.), ceea ce ne ajuta sa facem
neobservata trecerea de la joc la munca. Invatatorul trebuie sa organizeze aceste
activitati in asa fel, incit ceea ce urmeaza sa se predea, sa se bazeze pe cunostintele si
priceperile formate anterior.
e) Principiul accesibilitatii. Aplicarea acestui principiu cere ca temele alese pentru
executarea in clasa sa nu depaseasca nivelul de intelegere si posibilitatile de realizare
ale

copiilor. O lucrare prea dificila ii demobilizeaza pe copii, in timp ce una

corespunzatoare puterii lor de realizare le dezvolta increderea in posibilitatile proprii.

Atit teoretic cat si practic, principiul accesibilitatii ne cere sa parcurgem cu prescolarii
etapele de la usor la greu si de la simplu la complex. Astfel, pornind de la lucrari usoare
din hartie sau plastilina, sa ajungem la executarea unor lucrari mai pretentioase din
lemn sau alte materiale. In acelasi sens sa tinem seama de trecerea de la cunoscut la
necunoscut ( pornind de la hirtia simpla de caiet si ajungindu-se la carton,

hartie

glasanta, autocolanta, etc.)

f) Principiul insusirii temeinice a cunostintelor. Aplicarea acestui principiu cere ca
orice pricepere sau deprindere sa fie exersata sistematic de catre prescolari astfel incat
acestia sa fie capabili sa le aplice in activitatea creatoare. Importanta acestei insusiri o
constituie modul expunerii si demonstrarii initiale; prezentarea procedeelor de lucru sa
se faca clar, simplu, intuitiv, astfel incit sa se asigure temeinicia celor invatate de elevi
inca de la inceput.
g) Principiul luarii in considerare a particularitatilor de varsta si individuale ale
elevilor. E vorba de doua principii ale didacticii, dar ele sunt tratate inpreuna, datorita
legaturii strinse dintre ele. Respectarea particularitatilor de virsta obliga invatatorul sa ia
in considerare si specificul dezvoltarii individuale a fiecarui copil. Ca si la alte discipline,
la pregatirea practica, dascalul,

cunoscind particularitatile dezvoltarii psihofizice ale

copiilor din clasa, trebuie sa gaseasca o valorificare maxima a capacitatilor, aptitudinilor

si

talentul fiecaruia dintre ei. Un aspect al tratarii individuale a copiilor in

cadrul

procesului de predare este si acela al organizarii unor actiuni pe grupe. In fiecare grupa

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

sa fie introdusi copii diferiti ca posibilitati si care pot contribui pe masura puterilor proprii
la realizarea obiectivului propus
C. Metode specifice abilitatilor practice.
a) Conversatia, in predarea abilitatilor practice se foloseste in mai multe momente:
-in etapa introductiva, pentru activarea copiilor si pentru a-i

familiariza cu natura

activitatii pe care urmeaza sa o desfasoare in cadrul orei. De fapt, etapa premergatoare

anuntarii temei noi este cea de reactualizare a cunostintelor. Acest lucru se face cu
ajutorul dialogului intre invatator si prescolar.
- in momentul in care vrem sa ne convingem ca ei au inteles cele demonstrate de
propunator. In acest mod se produce verificarea si fixarea cunostintelor.
- in timpul evaluarii, cand copiii trebuie sa analizeze lucrarile efectuate, de catre ei
sau de catre alti colegi de-ai lor, motivand cele afirmate pro sau contra.
b) Explicatia se foloseste pentru a prezenta importanta si utilitatea diferitelor materiale,
pentru a sistematiza cunostintele prescolarilor, a le completa si largi cat e necesar,
astfel incat copiii sa poata desfasura

activitatea propusa. Explicatia e insotita de

materialul intuitiv. Copiii pot fi ajutati sa inteleaga modul de lucru, regulile care trebuiesc
respectate, atat in confectionarea obiectului cat si in prevenirea accidentelor care pot
surveni pe parcursul lucrului. Metodei explicatiei i se rezerva o mica parte din timpul
lectiei, timpul majoritar fiind acordat actiunii practice propriu-zise. De cele mai multe ori,
in predarea abilitatilor practice, explicatia ia forma instructajului.
c) Demonstratia este legata organic de explicatie. Este aproape imposibil sa explicam
procesul confectionarii, chiar si a celui mai simplu obiect prevazut in programa scolara,
numai descriindu-le verbal copiii cum trebuie procedat. Demonstratia trebuie facuta
intr-un loc de unde poate fi urmarita de intreaga clasa. Demonstrarea procedeului de
lucru si manuirea instrumentelor utilizate se face in doua etape:
- demonstrarea in ansamblu, cand se executa in fata clasei obiectul in intregime;
- demonstrarea pe parti, cand se reia parte cu parte si se dau explicatii in ritm incetinit
de lucru, lucrindu-se simultan cu copiii. In acest caz, se retin toate miscarile ce compun
procedeul de lucru si succesiunea operatiilor ce compun activitatea.

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

d) Exercitiul practic, este calea care ne ajuta sa rezolvam cu succes sarcina formarii
priceperilor si deprinderilor de lucru. Se cunosc mai

multe forme ale metodei

exercitiului folosite in predarea activitatilor practice:

- exercitii introductive sau pregatitoare;

exercitii de baza;
exercitii paralele care mai sunt cunoscute si sub numele de

exercitii

independente, de creatie personala. In acest caz, se antreneaza imaginatia,

gindirea creatoare, educarea perseverentei. In folosirea acestei metode trebuie

sa se respecte citeva conditii:

Asigurarea cresterii gradate a dificultatilor, solicitarea crescanda a eforturulor in

cadrul fiecarui capitol.

Alaturi de efortul fizic, trebuie sa se urmareasca si dezvoltarea
educarea gustului estetic si sporirea gradului de

gandirii,

independenta al elevilor in

executarea lucrarii.
Sa se inteleaga regula sau principiul theoretic ce sta la baza exercitiului;
Sa se asigure cunoasterea si respectarea regulilor de igiena si protectie a

muncii;
Sa se preintimpine aparitia oboselii si a plictiselii.

D.

Lectia forma principala, de baza, folosita in desfasurarea orelor de abilitati

plastice la ciclul prescolar.

a) Cerinte de baza in pregatirea si desfasurarea lectiilor de abilitati practice.
Stimularea capacitatilor creatoare ale copiilor corolar al asociatieidintre activitatile
libere cu cele obligatorii.
Sporirea randamentului in cadrul activitatii, prin imbinarea muncii colective cu cea
independenta, a fiecarui copil, ca urmare a gradarii

Stimularea capacitatilor creatoare ale copiilor corolar al asociatiei dintre

activitatile libere cu cele obligatorii;

Sporirea randamentului in cadrul activitatii, prin imbinarea muncii collective cu
cea independent, a fiecarui copil, ca urmare a gradarii dificultatilor;

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

b) Realizarea sarcinilor didactice la lectiile de abilitati practice. Sarcina didactica
fundamentala care trebuie realizata, este formarea deprinderilor de munca. Aceasta
sarcina se poate realiza numai dupa parcurgerea unor faze:
Comunicarea si invatarea unor cunostinte noi;
Repetarea si sistematizarea cunostintelor;
Formarea priceperilor si deprinderilor;
Verificarea si evaluarea cunostintelor.
Concluzie: in desfasurarea lectiilor de abilitati practice, se realizeaza in mod armonios
alte sarcini mai mici. In functie de felul in care se impletesc fazele si diferitele sarcini
didactice, se contureaza tipologiile lectiilor de pregatire practica ale copiilor
Organizarea si desfasurarea orelor de abilitati practice
1. Pregatirea copiilor pentru lucru:
Explicarea scopului lucrarii ce urmeaza sa se execute, a valorii practice, a

operatiilor ce urmeaza sa fie invatate, precum si a obiectivelor operationale;

Prezentarea materialelor de lucru;
Cunoasterea procesului de confectionare a unui anumit obiect, a operatiilor de
munca necesare, a fazelor prin care trece intregul process de executie a

obiectului respectiv;
Verificarea masurii in care copiii si-au insusit elementele teoretice in vederea

2.

3.

desfasurarii activitatii practice;

Efectuarea lucrarii de catre copii
Parte fundamentala a oricarei lectii;
In timpul lucrului, invatatorul supravegheaza, urmareste, indruma acolo unde
Analiza lucrarilor.
Analiza lucrarilor e ultima etapa a unei lectii de activitati practice;
E necesar sa se faca la sfarsitul fiecarei lectii;
Se analizeaza 2-3 lucrari din cele mai reusite si 2-3 lucrari mai putin reusite, prin

comparatie;
Se noteaza;

BIBLIOGRAFIE:
AMABILE,T.M,
Bucuresti 1997

Creativitatea

ca

mod

de

viata,

Ed.

Stiintifica

si

Tehnica,

Metodica predarii activititatilor practice la prescolari

BARTA, Andrei, DRAGOMIR, P, Deprinderi motrice la prescolari, Ed. V&I Integral,
Bucuresti, 1995
BADULESCU,S.M, Formarea formatorilor ca educatori ai creativitatii, EDP, Bucuresti
1998
BADEA, E, Semantica psihologica pentru copii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1995
BARBU,H,

POPESCU,E, Activitati

de

joc

recreativ-

distractive,

EDP,

Bucuresti,1994
BEJAT,M, Talent, inteligenta, creativitate, Ed. Meridiane, Bucuresti 1975
BONCHIS,E, Teorii ale dezvoltarii copilului, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2006
CONSTANTIN,P, Culoare, arta, ambient Editura Meridiane, 1979
DEBESSE,M, Etapele educatiei - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
GOLU,M,

DICU,A, Culoare

si

comportament

Editura

Scrisul

Romnesc,

Craiova, 1972
LANDAN, E, Psihologia creativitatii, EDP, Bucuresti 1979
NICHOLSON,S., ROBINS,D, Cartea micului artist, Ed. Teora 2007
NICOLA,G,

Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamnt, E.D.P

Bucuresti, 1981
POPA, Valerica, Activitatile de educatie plastica in gradinita , Ed. V&I Integral,
Bucuresti, 2000
ROCO,M, Creativitatea individuala si de grup, Ed.Academiei, Bucuresti 1979
STAN,L,

STAN,

I, Abilitati

practice. Ghid

metodologic

clasele

I-IV

Aramis, Bucuresti, 2002

STOICA, A, Creativitatea elevilor, E.D.P, Bucuresti, 1983
SUSALA,I, Dictionar de arta. Termeni de atelier, Ed. Sigma, Bucuresti, 2000
SUSALA,I, Estetica si psihopedagogia desenului, culorii, compozitiei, Ed.
Sigma, Bucuresti, 2000

Ed.