AN ȘCOLAR : 2022-2023

GRUPA ,,URSULEȚILOR,,-MIJLOCIE

PROF.ÎNV. PREȘC. - STOICA VIORICA

1
ARGUMENT
Experimentarea şi observarea nemijlocită a realităţii constituie cei doi stâlpi de susţinere
ai unei metodologii active în predarea ştiinţelor. Ştiinţele, ca disciplină de învăţământ vizează
observarea şi perceperea lumii în întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele
caracteristice, ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. Prin intermediul acestui obiect
preşcolarul trece din lumea poveştilor în lumea faptelor reale şi a lucrurilor concrete, începe să
cunoască mediul în care trăieşte şi procesele din jurul său.
Lumea fascinantă a naturii va fi descoperită de copil numai dacă acestuia i se vor pregăti
scenarii de învăţare prin descoperire şi experimentare. De aceea, demersul didactic trebuie
deplasat de la „ce se învaţă” la „de ce se învaţă”. Procesul de predare a disciplinei Ştiinţe are la
bază experimentul, atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare
Lucrările experimentale specifice activităţii didactice constau în observarea, verificarea
şi/sau măsurarea unor mărimi caracteristice unor fenomene provocate sau nu, şi dirijate într-o
măsură mai mare sau mai mică. Ele sunt specifice Ştiinţelor Naturale pentru care reprezintă o
metodă de învăţare şi au un pronunţat caracter activ-participativ stârnind, în primul rând,
curiozitatea elevilor în timpul desfăşurării experimentului de către profesor, apoi implicarea, prin
propriile lor acţiuni, la realizarea acestuia. Experimentul este definit de către psihologi „ca un
procedeu de cercetare în ştiinţă, care constă în provocarea intenţionată a unor fenomene în
condiţiile cele mai propice pentru studierea lor şi a legilor care le guvernează; observaţie
provocată; experienţă
Metoda experimentală are mai multă forţă de convingere decât oricare altă metodă şi, în
acest fel, posibilităţi sporite asupra formării concepţiei ştiinţifice la copii. Dirijându-i pe copii să
observe lumea înconjurătoare, să mânuiască materialul biologic şi să interpreteze ştiinţific
fenomenele naturii, îi învăţăm să cunoască natura, s-o preţuiască şi s-o ocrotească.
Preşcolarii învaţă şi înţeleg cel mai bine ştiinţele naturii prin experiment şi investigaţie.

DOMENII DE DEZVOLTARE:
 DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gamă
largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la
mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea
senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală,
nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii personale.
 CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la modul în care copilul
se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de
învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în
afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
 DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost definită în
termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi
persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire

2
 logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele
referitoare la lume şi mediul înconjurător.

DIMENSIUNI DE DEZVOLTARE
DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

1.Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării

COMPORTAMENTE:
* Explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș,
plastic, burete etc.)
2.Conduită senzorio-motorie,
COMPORTAMENTE :
*Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul
apropiat.

CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

1.Curiozitate, interes și inițiativă în învățare

COMPORTAMENTE:
* Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte noi ;
* Încearcă/inițiază acțiuni noi și începe să își asume riscuri;

2. Activare și manifestare a potențialului creativ

COMPORTAMENTE:
*Se preface că este ceva sau cineva, își folosește imaginația în joc ;
*Găsește utilizări noi ale obiectelor, cu/ fără îndrumarea adultului;

3 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare

COMPORTAMENTE:
*Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
* Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat;

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

1.Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat

COMPORTAMENTE:
*Experimentează pentru a observa efectele propriilor acțiuni asupra obiectelor și asupra
celorlalți;
*Utilizează explorarea prin încercare și eroare pentru a rezolva problem;

2. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare

COMPORTAMENTE:
*Sesizează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când
le examinează ;
*Întreține (ordonează) mediul apropiat, asistat de un adult.
3
3.Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
COMPORTAMENTE:
*Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat;
* Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii din mediul apropiat ;
* Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe trecute ;
*Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa
proprie şi a grupului de colegi;
* Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi
metode specific.

CONTINUTURI

I. „Întâlniri interesante cu apa”

II. „Semințele și viața plantelor”
III. „Puterea aerului”
IV. Evaluare

FORME DE ORGANIZARE
*Activități frontale
*Activități pe grupuri mici
*Activități indivduale

METODE SI MIJLOACE DE REALIZARE

METODE DIDACTICE: observatia, conversatia, explicatia, demonstrația,

MIJLOC DE REALIZARE : experimentul
MODALITĂȚI DE EVALUARE : aprecieri verbale, analiza produselor activității, realizarea
unui cd cu fotografii sau mici filmulețe, realizarea unui PPT, expoziții cu produsele finite.

BIBLIOGRAFIE:
*Curriculum pentru educaţia timpurie,, -2019
*Bernadette Theulet-Luzie și Valerie Barthe, „1001 Activități pentru grădiniță de-a lungul unui
an”, Editura Aramis,2010;
* DeAgostini, „Marea carte despre experimente”, Editura Litera, 2008;
* „150 de Mari experimente ştiinţifice”, Editura Aquila, 2008;
*Auxiliar didactic ( stepbystep.ro) -,,100 de experimente pentru copii”

4
 TEMATICA ORIENTATIVA

1.Bule de aer
2.Căutătorii de aer
3.Pământ și apă
4.Gheață și apă
5.Apa și fasolea
6.Zăpada artificial
7.Curcubeul de bomboane
8.Laptele magic
9.Explorarea culorilor
10.Dansul popcornului
11.Minioceanul
12.Stafide dansatoare
13. 3 straturi de lichid
14. Frunze colorate
15. Mierea, aliment sănătos
16. Absorbția apei
17. Nivelul apei – congelare
18. Desenul care plutește
19.Mai mult pământ, mai multă apă
20. Baloane jucăușe
21. Paharul zburător
22.Culorile
23.Plutirea corpurilor în apă
24. Curcubeul din grădină
25. Flacăra invizibilă
26. Baloane de săpun
27. Plutirea
28. Formarea norilor de ploaie
29. Norul din borcan
30. Apă dulce. apă sărată
31. Lichid sau solid
32. Cum se varsă râul în mare
33. Uleiul și apa. Prieten sau dușman
34. Pictăm cu cretă

5
 1.Bule de aer

Număr de copii participanți: 6 preșcolari

Scop:Îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre aer și cum acționează acesta în interiorul unui
lichid. Mijloace și materiale necesare: • Pahare plastic • Paie plastic • Apa

Descrierea experimentului și a modului de lucru: Pentru un copil de 3 ani posibilitatea de a

percepe aerul ca pe un corp gazos este o provocare. O activitate plăcută prin care copiii sesizează
prezența aerului, este de a sufla într-un pai care se află în paharul cu apa, observând bulele care
se ridică.

Ce vor învăța copiii ?- Copiii vor sesiza că aerul e mai ușor ca apa.

2.Căutătorii de aer

Scop: Îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre existența aerului peste tot. Stârnirea dorinţei
copiilor de a se juca de-a „oamenii de ştiinţă'';

Mijloace și materiale necesare: • Pahar transparent • Apa • Pământ

Descrierea experimentului și a modului de lucru: Intr-un pahar transparent cu apă preșcolarii vor
pune un bulgare de pământ. Privind paharul vor observa că din pământ ies bule mici de aer, care
se ridică la suprafață.

Ce vor învăța copiii?- … că există aer și în pământ. Aerul este mai ușor decât apa.

3. Pământ si apă

Scop: Îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre obținerea apei potabile; Dezvoltare spiritului de
observare, investigare, a capacităţii de a înţelege esenţa obiectelor şi fenomenelor.

Mijloace și materiale necesare: • Flacoane de plastic cu capac (0,5 l) • Pământ • Apa

Descrierea experimentului și a modului de lucru: Pentru a înțelege mai bine modul de obținere a
apei potabile în stațiile de tratare copiii vor putea experimenta la scară redusă un procedeu folosit
de acestea: decantarea. Preșcolarii vor pune în flaconul cu apa pământ, apoi vor agita compoziția.

6
Vor observa ca apa nu mai este curată. Așază flaconul pe măsuță și privesc fără să-l mai atingă.
Încet particulele de pământ se depun pe fundul flaconului și apa devine din ce în ce mai limpede.

Ce vor învăța copiii?

Particulele de pământ amestecate cu apa în timp se separă. Pământul este mai greu decât apa.

4. Gheața si apa

Scop: Îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor cu informații referitoare la topirea gheții

determinată de temperatura apei.

Mijloace și materiale necesare: • Un bol cu apă rece • Un bol cu apă caldă • Cuburi de gheață

Descrierea experimentului și a modului de lucru: Se pregătesc bolurile cu apă. Copiii vor testa
temperatura apei prin introducerea mâinii în aceasta, dar și temperatura cuburilor de gheață. Se
adaugă simultan câte un cub de gheată în fiecare bol cu apă. Se observă că în bolul cu apă caldă,
cubul de gheață se topește mai repede transformându-se în apă.

Ce vor învăța copiii?

Gheța se topește în contact cu apa, la o temperatură mai mare de 0 grade. Apa caldă topește
gheața mai repede decât apa rece. Se poate aduce în discuție topirea zăpezii la apariția soarelui
primăvara, care transformă zăpada (apa înghețată) în apă.