INDICATORI DE APRECIERE A

CALITĂŢII VIEŢII.
(INDICATORI SOCIO-DENTARI)
 Calitatea vieţii este dată de percepţiile indivizilor asupra
situaţiilor lor sociale în contextul sistemelor de valori culturale
în care trăiesc şi în dependenţă de propriile standarde şi
aspiraţii.
 Există trei mari categorii de metode de cercetare a calităţii
vieţii :
1. Metode generale - care descriu resursele disponibile pentru
întreaga populaţie
2. Metode individuale - care studiază indivizi sau populaţii mici
3. Metode specifice bolii - care sunt folosite pentru evaluarea
persoanelor cu anumite boli sau intervenţii medicale.
 Indicatorii clinici pot fi îmbunătăţiţi prin introducerea
unei dimensiuni care să evalueze impactul social

S-a încercat dezvoltarea de indicatori care să urmărească

efectele determinate de starea de sănătate sau de boală
asupra următoarelor aspecte :
 durere, disconfort, limitare funcţională
 insatisfacţii de ordin estetic
 limitare şi restricţii alimentare
 comunicarea şi integrarea socială
 relaţii personale
 activităţi cotidiene
 Există trei categorii de instrument ce permit măsurarea
calităţii vieţii :
1. Instrumente ce se adresează unei singure dimensiuni :
 Dental Functional Status
 Mental Health Inventory

2. Instrumente care măsoară sănătatea multidimensional :

 specifice unei boli : Shelby Questionnaire (cancer)
 nespecifice: OHIP- Oral Health Impact Profil

3. Instrumente care sunt destinate unor populaţii specifice :

 Indicatorul destinat evaluării statusului oral şi calităţii vieţii la persoanele
vârstnice : GOHAI – Geriatric Oral health Index
 Indicator destinat evaluării statusului oral şi calităţii vieţii la copii :
OIDP- child- Oral Impact on Daily Performance for Child
 Indicatorii socio-dentari sunt esenţiali pentru evaluarea
gradului de afectare a cavităţii orale.

O determinare a necesităţilor stomatologice trebuie să cuprindă

următoarele elemente:
1. o dimensiune clinică bazată pe istoricul afecţiunilor
2. o evaluare a disfuncţiei, care include determinări funcţionale
3. determinări privind disfuncţionalitatea socială
4. pretenţii individuale: percepţia asupra propriilor necesităţi
stomatologice
5. evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni
preventive şi eventualele obstacole în calea prevenţiei
6. recomandarea unui tratament/ îngrijiri eficiente şi acceptabile
 Indicatorii socio-dentari reprezintă o determinare a măsurii în
care afecţiunile orale au impact asupra activităţilor obişnuite sau o
determinare a măsurii în care afecţiunile dentare şi orale au impact
asupra activităţilor sociale normale şi produc modificări
comportamentale majore

Cushing propune stabilirea indicatorilor socio-dentari prin

evaluarea efectelor subiective ale stării de sănătate dentară asupra
individului

Au fost împărţite în
 efecte de ordin funcţional (dificultate la masticaţie),
 efecte de ordin social (dificultăţi de comunicare),
 efecte asupra stării de confort (existenţa durerii şi a disconfortului )
 efecte asupra percepţiei propriei imagini (insatisfacţii de ordin
estetic).
 Slade şi Spencer propun un profil al impactului sănătăţii orale
(OHIP- oral health profile impact), primul indicator dentar care a utilizat
un indice gradat al impactului social al afecţiunilor orale. Această
determinare cuprinde 49 de elemente grupate în 7 subscale, referitoare
la:
- limitare funcţională (reducerea capacităţii masticatorii)
- durere fizică (durerea dentară)
- disconfortul psihologic (conştiinţa)
- incapacitatea fizică (evitarea anumitor alimente)
- incapacitatea psihologică (scăderea atenţiei)
- incapacitatea socială (evitarea contactelor sociale)
- handicapul (incapacitatea de muncă)
 Deşi permite efectuarea unor analize statistice relevante,
permiţând realizarea unei bune baze teoretice, indicele OHIP
prezintă dezavantajul de a nu fi succint, motiv pentru care a
fost propusă o versiune simplificată a sa, care cuprinde 14
elemente componente.
 RĂSPUNSURI:
0= niciodată
Nr ÎNTREBĂRI CHESTIONAR 1= foarte rar
crt ORAL HEALTH IMPACT PROFILE 2= ocazional
3= destul de des
4= foarte des
1 Aveţi dificultăţi de vorbire?
2 Aveţi modificări ale gustului?
3 Suferiţi de dureri la nivelul cavităţii orale?
4 Aveţi o stare de disconfort sau durere în timpul masticaţiei?

5 Vă consideraţi vinovat de situaţia existentă în cavitatea orală?

6 Aveţi o stare de încordare datorată problemelor stomatologice?

7 Consideraţi că dieta este nesatisfăcătoare din cauza problemelor dentare?

8 Aţi fost nevoit să întrerupeţi masa din cauza problemelor dentare?

9 Din cauza dificultăţilor stomatologice aveţi dificultăţi de a vă relaxa?

10 Vă simţiţi jenaţi şi evitaţi compania altor persoane?

11 Problemele stomatologice vă determină o stare de iritabilitate?

12 Aveţi dificultăţi în efectuarea anumitor activităţi zilnice?

13 Din aceleaşi motive consideraţi că viaţa vă este mai puţin satisfăcătoare?

14 Au fost situaţii când problemele bucale nu v-au permis să desfăşuraţi nici o activitate?
 AVANTAJELE OHIP :

- permite explorarea dimensiunilor multiple ale calităţii vieţii

- urmăreşte efectele sănătăţii orale în termeni de incapacitate
socială
- este singurul instrument de măsurare pentru infirmitate,
incapacitate, handicap
- este succint şi uşor de utilizat în context clinic
- permite efectuarea unor analize statistice performante ştiinţific
- prezintă o bază teoretică demonstrată ştiinţific
- evaluează eficiența programelor de sănătate orală în comunități