CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A.

1.1. Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut

Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău;
Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37;
Forma juridică : societate pe acţiuni;
Codul fiscal : RO1145077;
Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;
Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP
Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău;
Durata de funcţionare : nelimitată;
Pagina de internet : www.boromir.ro;
Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;
Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro
SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza
legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău.
Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin
Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii.
La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC
BOROMIR PROD SA.
Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte şi
următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC
Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL.
Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de
vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind
pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie.
Istoric Grup Boromir
1994 : Ia fiinţă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de
activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor
prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie.

3
 1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului
2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori
performante ce procesează grâu moale, grâu dur şi porumb.
2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare,
putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit şi panificaţie.
1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi de
tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelor.
2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău
şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iaşi,
Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă
să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de
măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de morărit şi
panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi
prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu
suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-
branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul 1996.
In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20
de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat.
Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea
Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de
dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul
activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri.
Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţelor
clienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să
ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă.
Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client care se
reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încât să
răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

4
1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului
(nomenclatura produselor)
Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către acţionari,
respectiv:
a) producerea şi comercializarea produselor de morărit;
b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie;
c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor;
d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management)
e) fabricarea şi comercializarea de furnire şi panouri.
Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:
- produse de morărit;
- produse de panificaţie;
- mărfuri diverse (dulciuri, cafea);
- prestări servicii ( morărit, transport).
 Cozonaci
o Cozonac de sarbatori
o Cozonac de Paste
o Cozonac de zi cu zi
 Croissante
o Croissant
o Piccolina
o Tortina
 Cornulete
o Cornulete fragede
 Covrigi
o Covrigei buzoieni
o Saleuri
 Panificatie
o Paine si specialitati
 Paste fainoase
o Paste
 Piscoturi
o Blaturi de tort
5
 o Piscoturi
 Morarit
o Faina industriala
o Faina retail

6
 ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

1.3.Organizarea structurală CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

COMPARTIMENT DIRECTOR DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL

JURIDIC, CONSILIERI, CFI,
ARHIVA
SERVICIUL
INTERN DE PREVENIRE SI
PRODUCTIE
DEPARTAMENT COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII
INTRETINERE, REPARATII,
DEPARTAMENT MODERNIZARI
PRODUCTIE MORARIT INFRASTRUCTURA TEHNICA DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SEF DEPARTAMENT
PROTECTIE

APROVIZIONARE
SERVICIU Punct de lucru RUSETU
DEPARTAMENT DEPARTAMENT APROVIZIONARE
SERVICIUL PRODUCTIE EXPLOATARE INFRASTRUCTURA MORARIT, PANIFICATIE, Punct de lucru OGOANELE
PENTRU SITUATII DE PANIFICATIE TEHNICA PATISERII,COFETARII
URGENTA

DEPARTAMENT Directia tehnica SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

PRODUCTIE
COMPARTIMENT PATISERII-COFETARII
ADMINISTRATIV, PROTOCOL,
SECRETARIAT, PAZA

Directia productie DEPARTAMENT VANZARI

COMPARTIMENT
MANAGEMENTUL CALITATII DIRECTOR ECONOMIC SERVICIU VANZARI MORARIT

SEF DEPARTAMENT VANZARI

SI PROTECTIEI MEDIULUI
SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE

COMPARTIMENT SERVICIU SERVICIU SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP

RESURSE UMANE, FINANCIAR CONTABILITATE
SALARIZARE DEPOZIT PRODUSE
GRUP
CASIERIE
SERVICIU VANZARI MARKET
COMPARTIMENT

SEF SERVICIU VANZARI MARKET

SISTEME INFORMATICE DIRECTOR TRANSPORTURI DIRECTIA ECONOMICA MAGAZIN
23 BUZAU
MAGAZIN
31 BUZAU
MAGAZIN
60 BUZAU
MAGAZIN
62 BUZAU
MAGAZIN
99 BUZAU

MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN

COMPARTIMENT AUTOCOLOANE ATELIER 107 BUZAU 114 BUZAU 121 BUZAU 47 BUZAU B90
CTC - LABORATOARE INTRETINERE BUZAU
REPARATI
MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN 28 MAGAZIN 24
AUTO BAZAR CRANG SUD BUZAU RM. SARAT RM. SARAT
BUZAU
DIRECTIA GENERALA
DIRECTIA TRANSPORTURI MAGAZIN P.
LACTATE
MAGAZIN P.
HALELOR 67
MAGAZIN MAGAZIN MAGAZIN 21
RM. SARAT
BUZAU RM. SARAT
12 BUZAU 23 BUZAU
BUZAU

SERVICIU MARKETING

DIRECTIA COMERCIALA

7
1.4. Capitalul social si structura acestuia
Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin
11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu “amontele” (furnizorii de materii prime) si cu “avalul” (beneficiarii

produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

8
 CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ŞI MANAGERIALĂ A
S.C. BOROMIR PROD S.A.

Analiza activităţii economico-financiare constituie o etapă de mare importanţă şi complexitate

în procesul de fundamentare şi elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul că, prin intermediul său, se
realizează o ’’radiografie’’ completă a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor
slabe şi a cauzelor care le generează. În cadrul său, diagnosticul economic-financiar este o etapă
deosebit de importantă care permite managerilor formularea unor judecăţi de valoare calitative şi/sau
cantitative privind starea, dinamica şi perspectivele societăţii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Necesitatea cunoaşterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. în vederea elaborării
unor masuri de eficientizare a activităţii implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei
economic-financiare.
Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de pierderi
din anii 2008-2011.

Tabel nr.1
Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011
- lei -

Soldul la sfarsitul anului

Denumirea elementului bilantier
2008 2009 2010 2011
I. ACTIVE IMOBILIZATE 95.323.940 94.277.221 93.389.688 129.786.144
Imobilizari necorporale 68.550 31.000 227.183 13.505.373
Imobilizari corporale 89.075.190 87.958.120 86.881.291 97.552.402
Imobilizari financiare 6.180.200 6.288.101 6.281.214 18.728.369
II. ACTIVE CIRCULANTE 47.716.929 53.179.059 44.592.242 44.128.347
Stocuri 11.541.806 9.720.889 9.077.181 17.845.624
Creante 32.622.705 40.617.331 34.030.225 23.132.351
Lichiditati 3.552.418 2.840.839 1.484.836 3.150.372
III. CHELTUIELI IN AVANS 23.012 124. 119 93.939 159.470
TOTAL ACTIVE 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

9
 IV. CAPITALURI PROPRII 91.052.084 97.781.873 105.225.115 130.775.179
Capital social 12.358.950 12.358.950 12.358.950 23.306.374
Rezerve din reevaluare 60.861.031 61.871.023 63.150.980 68.737.851
Rezerve 15.242.032 19.429.030 23.008.042 35.580.109
Rezultatul exercitiului 2.590.071 4.122.870 6.707.143 3.150.845
V. DATORII PE TERMEN SCURT 28.787.785 27.413.165 14.664.053 22.678.247
Credite pe termen scurt 3.046.000 2.073.000 2.070.000 2.000.000
Datorii comerciale 1.600.785 3.940.165 3.940.165 3.940.165
Salarii 24.141.000 21.400.000 8.500.000 16.738.082
VI. DATORII PE TERMEN LUNG 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262
Credite pe termen lung 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262
DATORII TOTALE 51.988.785 49.566.165 32.628.650 43.260.509
VII. VENITURI IN AVANS 23.012 57.242 48.014 38.273
VIII. PROVIZOANE - 51.000 174.090 -
TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961
Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro
Extinderea reţelei de distribuţie a dus şi la menţinerea unui trend ascendent în ceea ce priveşte
creanţele, acestea însă înregistrând o rată mai redusă de creştere comparativ cu cifra de afaceri.
În totalul imobilizărilor financiare, ponderea majoritară este dată de titlurile de participare
deţinute la alte societăţi din cadrul grupului (entităţi afiliate), precum şi la Bursa Monetar- Financiară şi
de Mărfuri Sibiu (BMFMS).
Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMIR
S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupa cum
urmeaza:
Tabel nr. 2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI întocmit pentru perioada 2008-2011
- lei -

Denumire 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

CIFRA DE AFACERI 120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959
Venituri din exploatare 170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495
Cheltuieli din exploatare 164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600
REZULTATUL EXPLOATARII 5.802.000 3.721.000 5.078.912 2.138.895
Venituri financiare 1.112.686 72.402.093 5.860.954 1.235.149

10
 Cheltuieli financiare 3.171.795 80.440.758 6.792.100 1.727.431
REZULTATUL FINANCIAR -2.059.109 -8.038.665 - 931.146 - 492.282
REZULTATUL CURENT 7.861.109 11.759.665 4.147.766 1.646.613
Venituri extraordinare 716.687 52.402.092 - -
Cheltuieli extraordinare 1.171.795 40.440.757 - -
REZULTATUL EXTRAORDINAR -455.108 11.961.335 - -
VENITURI TOTALE 172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644
CHELTUIELI TOTALE 169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031
Profit brut 3.287.783 7.643.670 4.147.766 1.646.613
Profit net 2.748.440 6.707.173 3.150.845 507.082
Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net
a cheltuielilor totale (lei)
300,000,000

250,000,000 6,707,173
200,000,000
LEI

150,000,000
Venituri totale
100,000,000 3,150,845
Cheltuieli totale 2,748,440
50,000,000

0
507,082

2008 2009 2010 2011

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii nu au

avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime în anul 2009 de 253.342.185 lei, îin
cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest an se
inregistreaza şi ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011.
Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistreaza
valoarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic
decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea
marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea
acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

11
 Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul
indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul
respectiv fata de anul de baza.

Tabelul nr. 3
Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile
inregistrate in anul 2008
-%-
Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
ACTIVE IMOBILIZATE 98,90 97,97 136,15
Imobilizari necorporale 45,22 331,41 19701,49
Imobilizari corporale 98,75 97,54 109,52
Imobilizari financiare 101,75 101,63 303,04
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 111,45 93,45 92,48
Stocuri 84,22 78,65 154,62
Creante 124,51 104,31 70,91
Disponibilitati 79,97 41,80 88,68
CHELTUIELI IN AVANS 539,37 408,22 692,99
TOTAL ACTIV 103,07 96,51 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S.A.
pentru perioada 2008-2011, care reflectă compoziţia patrimoniului economic al societăţii, nivelul
thnologiilor utilizate în procesul productiv, constrângerile de ordin tehnic şi juridic.

Tabel nr. 4
Principalele rate de structura ale activului
-%-
Anul
Denumirea Modul de calcul
2008 2009 2010 2011

Rata activelor imobilizate 100 66,63 63,94 67,64 74,56

Rata imobilizarilor necorporale 100 0,05 0,02 0,16 7,76

Rata imobilozarilor coporale 100 62,26 59,65 62,92 56,04

Rata imobilizarilor financiare 100 4,32 4,26 4,55 10,76

Rata activelor circulante 100 33,35 36,06 32,30 25,35

Rata stocurilor 100 8,07 6,59 6,57 10,25

Rata creantelor 100 22,80 27,55 24,65 13,29

Rata disponibilitatilor 100 2,48 1,93 1,08 1,81

12
 Fig. 2.1.3. Evoluţia principalelor rate de structură ale
activului
70

62.26 62.92
60 59.65
56.04
Rata imobilizarilor
50 necorporale
Rata imobilizarilor
corporale
40
Rata imobilizarilor
financiare
Rata stocurilor
30
27.55
24.65 Rata creantelor
22.8
20
Rata disponibilitatilor
13.29
10 10.76
10.25
8.07 7.76
6.59 6.57
4.32 4.26 4.55
2.48 1.93 1.81
0 0.05 0.02 1.08
0.16
2008 2009 2010 2011

In figura 2.1.3. se poate vedea că ponderea cea mai mare o au imobilizările corporale, valoarea
mximă de 62,92% în anul 2010, asta însemnand că societatea beneficiază de o infrastructură importantă
în vederea realizării obiectului de activitate (morărit, panificaţie), iar cele necorporale cea mai mică
(societatea nu utilizează intens aceste categorii de activ-retete). Scăderea ratei imobilizărilor corporale
în anul 2011 reflectă fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare
(accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai bun barometru al relaţiilor financiare pe care societatea le
are cu alte societăţi (investiţii de portofoliu, participarea la capitalul altor societăţi) îl reprezintă Rata
imobilizărilor financiare. De aceea mărimea ratei variază în funcţie de intensitatea relaţiilor financiare
ale societăţii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pentru
caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.

13
 Tabel nr. 5
Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile
inregistrate in anul 2008
-%-
Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
IV. CAPITALURI PROPRII 107,39 115,57 143,63
Capital social 100,00 100,00 188,58
Rezerve din reevaluare 101,66 103,76 112,94
Rezerve 127,47 150,95 233,43
Rezultatul exercitiului 159,18 258,96 121,65
V. DATORII PE TERMEN SCURT 95,22 50,94 78,78
Credite pe termen scurt 68,06 67,96 65,66
Datorii comerciale 246,14 246,14 246,14
Salarii 88,65 35,21 69,33
VI. DATORII PE TERMEN LUNG 95,48 77,43 88,71
Credite pe termen lung 95,48 77,43 88,71
DATORII TOTALE 95,34 62,76 83,21
VII. VENITURI IN AVANS 248,75 208,65 166,32
VIII. PROVIZOANE - - -
TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 103,07 96,51 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului
societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflectă evoluţia structurii finanţărilor
firmei, gradul de autonomie şi de stabilitate al acesteia.

Tabel nr. 6
Principalele rate de structura ale pasivului
-%-
Anul
Denumirea Modul de calcul
2008 2009 2010 2011
Rata stabilitatii
100 79,88 81,41 89,38 86,97
financiare
Rata autonomiei
100 63,64 66,31 76,21 75,13
financiare globale
Rata autonomiei 100 79,68 81,46 85,26 86,38
financiare la termen
Rata de indatorare
100 36,34 33,61 23,63 24,85
globala

Rata de indatorare la 100 20,30 18,45 14,56 13,60

termen 100 25,48 22,66 17,07 15,74

14
 Fig. 2.1.4. Evoluţia principalelor rate de structură ale
pasivului

89.38 86.97
85.26 86.38
79.88
79.68 81.46
81.41 Rata stabilitatii financiare
76.21 75.13
63.64 66.31 Rata autonomiei financiare
globale
Rata autonomiei financiare la
termen
36.34 33.61 Rata de indatorare globala
23.63 24.85
20.3 18.45 Rata de indatorare la termen
14.56 13.6

2008 2009 2010 2011

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indică faptul că societatea are un grad de
independenţă financiară mare, dată de valorile 79,68% din anul 2008 ce creşte până la 86,38% în anul
2011, dar şi o stabilitate financiară mare. Celalte rate, ratele de îndatorare, înregistrează valori mai
mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode ca si
cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura.
Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pentru
fiecare categorie de venituri, indicii.
a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor
Tabel nr. 7
Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%-
Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
Venituri din exploatare 75,28 117,62 94,01
Venituri financiare 6506,97 526,74 111,01
Venituri extraordinare 7311,71 - -
VENITURI TOTALE 146,80 119,77 93,73

15
 Tabel nr. 8
Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%-
Anul
Denumirea
2008 2009 2010 2011
Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24
Venituri financiare 0,64 28,58 2,84 0,76
Venituri extraordinare 0,42 20,68 - -
TOTAL VENITURI 100 100 100 100

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in

anul 2008 anul 2011
99% 1%
Venituri din
Venituri din
exploatare
exploatare
Venituri
Venituri
financiare
financiare
Venituri
Venituri
extraordinare 99%
extraordinare

0% 1%

Aceste grafice reflectă ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa că
ponderea cea mai mare, în toţi anii analizaţi, o au veniturile din exploatare, însă ponderea acestora nu
este aceeaşi. Scăderea se înregistreză în anul 2009, an în care capătă proporţii veniturile extraordinare,
care, în ceilalţi ani, aproape că nu există. Pondere mică au şi veniturile financiare.

Tabel nr. 9
Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.
BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%-

Indicele fata de anul 2008 in anul:

Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
CIFRA DE AFACERI, din care:
Venituri din vanzarea marfurilor
Productia vanduta
Venituri din productia stocata

16
 Venituri din productia de imobilizari
Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10
Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.
BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%-

Anul
Denumirea elementului bilantier
2008 2009 2010 2011
CIFRA DE AFACERI, din care:
Venituri din vanzarea marfurilor
Productia vanduta
Venituri din productia stocata
Venituri din productia de imobilizari
Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11
Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.
in perioada 2008-2011
-%-
Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
Cheltuieli din exploatare 75,67 118,68 96,02
Cheltuieli financiare 2536,13 214,14 54,46
Cheltuieli extraordinare 3451,18 - -
CHELTUIELI TOTALE 145,13 119,64 94,58

Tabel nr. 12

17
 Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.
in perioada 2008-2011
-%-

Anul
Denumirea
2008 2009 2010 2011
Cheltuieli din exploatare 97,43 50,80 96,65 98,92
Cheltuieli financiare 1,87 32,74 3,35 1,08
Cheltuieli extraordinare 0,69 16,46 - -
TOTAL CHELTUIELI 100 100 100 100

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in

anul 2008 anul 2011
2%
1% 1%

Cheltuieli din Cheltuieli din

exploatare exploatare
Cheltuieli Cheltuieli
financiare financiare
Cheltuieli Cheltuieli
97% extraordinare 99% extraordinare

Ca şi în cazul veniturilor, cheltuielile comportă aproape aceeaşi structură. Din aceste grafice
putem observa că din anul 2008 până în anul 2011, structura este aproximativ aceeaşi, excepţie, şi în
acest caz, face anul 2009, an în care se înregistrează cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,46% .
Pondere mică, dar deloc neînsemnată, o au şi cheltuielile financiare, datorate diferenţelor de schimb
valutar.

Tabel nr. 13
Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%-

18
 Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2009 2010 2011
Cheltuieli privind marfurile
Cheltuieli materiale, din care:
- Cu materii prime
- Cu materiale consumabile
- Cu energia si apa
- Altele
Alte cheltuieli din exploatare
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14
Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%-
Indicele fata de anul 2008 in anul:
Denumirea elementului bilantier
2008 2009 2010 2011
Cheltuieli privind marfurile
Cheltuieli materiale, din care:
- Cu materii prime
- Cu materiale consumabile
- Cu energia si apa
- Altele
Alte cheltuieli din exploatare
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea
activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor circulante. De
asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea
obligaţiilor pe termen scurt.
Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie finanţate
din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nevoii
de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizată in
disponibilităţi băneşti, în conturi bancare şi în casa.
Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele
folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezoreriei
nete pentru intervalul 2008-2011.

19
 Tabel nr. 15
Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a FR, a NFR şi a TN
- lei -
Anul
Indicator
2008 2009 2010 2011
Fondul de rulment 18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570
Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728
Trezoreria neta 529.430 767.839 -491.225 1.309.842

Fig. 2.1.3.1. Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a Fondului

de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment şi a Trezoreriei Nete
35,000,000
30,000,000
25,000,000
20,000,000
FR
Lei

15,000,000
NFR
10,000,000
TN
5,000,000
0
2008 2009 2010 2011
-5,000,000
Anul

Conform graficului, anul 2010 este anul în care fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment înregistrează cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. Însă, nevoia de
fond de rulment, activele circulanete ce trebuie să fie finanţate din fondul de rulment, nu este acoperită.
În ceilalţi ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regăseşte sub forma trezoreriei nete.
Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se înregistrează ăn anul 2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare grad de
mobilitate. Utilizarea eficientă a acestora constă în eliberarea fondurilor imobilzate de acestea şi
replasarea acestor sume, în scopul obţinerii de noi câştiguri.
Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotaţie,
indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii (Dz) sau prin număr de rotaţii (n). Calculul
acestora presupune:

20
 a) n = ; b) Dz = , T=360 zile ;

Tabel nr. 16
Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante
- zile -
Anul
Durata de rotatie pentru:
2008 2009 2010 2011
ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117
Stocuri 35 22 24 51
Creante 98 90 92 66

Fig. 2.1.4.1. Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor

circulante
- zile -
120
100 98
90 92
80
66 Stocuri
60
51
40 Creante
35
20 22 24

0
2008 2009 2010 2011

Conform graficului, cele două durate de rotaţie, viteza de rotaţie a stocurilor, respectiv viteza de
rotaţie a creanţelor, exprimate în durata în zile, au evoluţii opuse. Astfel, viteza de rotaţie a creanţelor
este mai mare decât cea a stocurilor şi scade de la 98 de zile, în anul 2008, la 66 de zile în anul 2011,
în timp ce viteza de rotaţie a stocurilor, mai mică în mărime, în toată perioada, creşte de la 35 de zile în
2008, la 51 de zile în 2011.

2.1.5. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, iar
solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora
plăţile la termen.
Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 2008-
2011 sunt reprezentaţi în tabelul nr. 17.
21
 Tabel nr. 17
Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate
-%-
Anul
Indicatori Formula de calcul
2008 2009 2010 2011
Rata autonomiei
63,64 66,31 76,21 75,13
financiare globale

Rata solvabilitatii la
392,45 441,39 585,74 635,38
termen

Rata lichiditatii
165,75 193,99 304,09 194,58
generale

Rata lichiditatii
125,66 158,53 242,19 115,89
partiale

Rata lichiditatii
12,34 10,36 10,13 13,89
imediate

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

635.38
585.74 Rata autonomiei
financiare globale
Rata solvabilitatii la
441.39 termen
392.45
Rata lichiditatii generale
304.09
242.19 Rata lichiditatii partiale
193.99 194.58
165.75 158.53
125.66 115.89 Rata lichiditatii imediate
63.64 66.31 76.21 75.13
12.34 10.36 10.13 13.89
2008 2009 2010 2011

În urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti,
respectiv de a-şi onora plăţile la termen este singurul indicator a cărui mărime este într-o ascensiune
vizibil mai mare decât a celorlalţi indicatori analizaţi, de la 392,45%, la 635,38%.

22
2.1.6. Analiza rentabilităţii

Indicatorii de profitabilitate reflectă eficienţa economică a firmei, sub diferite aspecte: al

consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie,
al comercializarii productiei fabricate, al gradului în care capitalul propriu aduce profit, dar şi la nivel
global sub aspectul performanţelor economice ale firmei şi, implicit, al interesului investitorilor.

 Marja de profit =

 Rata rentabilităţii resurselor consumate =

 Rata profitului =

 Randamentul activelor =

 Rentabilitatea economică =

 Rata rentabilităţii financiare =

Anul
Indicatori de rentabilitate
2008 2009 2010 2011
Marja de profit 2,29 4,13 2,36 0,40
Rata rentabilităţii resurselor consumate 1,62 2,73 1,56 0,32
Rezerva de profit net 2,73 4,71 3,10 1,30
Randamentul activelor 2,30 5,18 3,00 0,95
Rentabilitatea economică 1,92 4,55 2,28 0,29
Rata rentabilităţii financiare 3,61 7,82 3,94 1,26

23
 Evoluţia indicatorilor de rentabilitate
9

8 Marja de profit
7.82
7
Rata rentabilităţii
6 resurselor consumate

5 5.18 Rezerva de profit net

4.71
4.55
4 4.13 3.94
3.61 Randamentul activelor
3 3.1
3 3.1
2.73 2.73
2.3
2.29 2.36
2.28 Rentabilitatea economică
2 1.92
1.62 1.56
1.3
1.26
1 0.95 Rata rentabilităţii
0.4
0.29 financiare
0
2008 2009 2010 2011

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE CAUZE

Structura bine dimensionata a activului
Cresterea capitalurilor proprii
Cresterea ponderii cifrei de afaceri in - cresterea vanzarilor de marfuri
totalul veniturilor
Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu - reducerea consumului de materii prime si utilitati
evolutia veniturilor
PUNCTE SLABE
Scaderea activelor
Cresterea datoriilor pe termen lung
Cresterea capitalurilor proprii
Rata datoriilor peste 35%
- politica financiara a societatii
- efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea
utilajelor de productie
- corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale
societatii
Cresterea surselor de finantare
- diminuarea veniturilor din productia stocata
- redresarea volumului vanzarilor de produse proprii
- cererea constantă
- modernizarea utilajelor
- existenta unor bune relatii cu furnizorii
- restructurarea personalului
CAUZE
Evolutia descrescatoare a creantelor
Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii
si utilaje folosite in procesul de productie
Cresterea surselor de finantare
- capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe

24
 seama activelor
Scaderea profitului şi a rentabilităţii
- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri
firmei
- deprecierea valorii cladirilor
Scăderea valorii patrimoniulu
- nerealizarea unor investitii sustinute
Scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor - cresterea numarului de facturi neincasate
- Cresterea datoriilor pe termen scurt
Scăderea lichidităţii firmei
- Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica
prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste
informatii se refera la:
- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea;
- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati
economice;
- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;
- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale

Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si
pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in
zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei.
Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe
urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi
magazine.
Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar
diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor.
Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar
pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

25
2.2.2. Produsele
Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă diversificată de
produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din
totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jumătate
din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului.
Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi echipamente moderne, dar care
păstrează caracterul tradiţional al procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi bucuria
specifice sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea ingredientelor, cât şi de timpul
dedicat preparării.
Croissantul Boromir este o gustare ideală pe toată durata zilei: la micul dejun, la scoală, la
serviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire naturală, aceasta îi conferă produsului o calitate
deosebită pe care o regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasă de
ciocolată, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire naturală, ce ii
conferă garantia unei calităţi deosebite. Tortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cu
ciocolată, cu cremă de lapte sau gem de caise.
Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acasă este acum completat cu
arome noi şi surprinzătoare: umpluturi de nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dulce,
cornuletele Boromir cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într-o cutie specială, sunt ideale pentru
momente speciale.
Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi adăugând cu pricepere
savoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea
retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se comercializează şi
în cutii de 3 şi 5 kg.
Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan
Panificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută din diverse tipuri de faina
Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de produse: pâine, painici, baghete, specialitati, paine
ambalata, pâine traditionala.
Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului.
Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar sub
marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc,
păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos. Pastele făinoase Boromir se comercializează şi în
ambalaje pentru consum colectiv.

26
 Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de ingredientele 100% naturale şi
proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosi
oaspeti piscoturi delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau
la cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante şi catering.
Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit.
Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă diversificată de făină superioară şi
integrală, atât pentru consumul industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pentru
patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pâine şi produse de
panificatie, făină integrală. Produsele ambalate sunt oferite în saci şi vrac.

2.2.3. Preţul
Preţul reprezintă o variabilă complexă de marketing, cu ajutorul căreia se pot concretiza
obiectivele strategice ale firmei.
Preţul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte
elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale
mixului de marketing. Spre deosebire de produs şi canalele de distributie, preţul poate fi modificat
rapid.
Costurile constituie elemental de bază al preţului pe care compania îl cere pentru un produs.
Firma doreşte să stabilească un preţ care, pe de-o parte, să acopere toate costurile de producţie,
distribuţie, vânzare, iar pe de altă parte să aducă un profit pe măsura eforturilor şi riscurilor asumate.
Compania trebuie să urmărească foarte atent costurile cu care operează. Dacă producerea şi
vânzarea produsului costă mai mult decât pe concurenţi, ea va trebui să practice un preţ mai mare sau
să se mulţumească cu profituri mai mici.
În cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activităţii de stabilire a preţurilor este
realizată de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de
la directorii de produs. Pe pieţele industriale, agenţilor comerciali li se permite să negocieze cu clienţii
între anumite limite de preţ. Chiar şi aşa conducerea este cea care stabileşte obiectivele şi politicile de
preţ, aprobând preţurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenţii de vânzări.
Când stabilesc preţurile, companiile trebuie să ţină seama de modul în care consumatorii percep
aceste preţuri şi de influenţa pe care o exercită percepţiile respective asupra comportamentului de
cumpărare. Deciziile legate de preţ trebuie să fie orientate spre consumator.
Un alt factor extern care influenţează deciziile referitoare la stabilirea preţurilor le constituie
costurile şi preţurile concurenţilor.
27
 Ştiind care sunt preţurile şi ofertele concurenţilor firma le poate utilize ca punct de plecare în
stabilirea propriilor preţuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apelează la serviciile unei firme specializate,
McCann Erickson, pentru a afla informaţii referitoare la ofertele concurentilor, preţurile practicate de
aceştia, cotele de piaţă ala concurenţilor. De asemenea, această firmă efectuează pentru societatea
Boromir :cercetări, sondaje, studii de piaţă pentru a putea analiza evoluţia cererii de produse de morărit
şi panificaţie cât şi pentru a cunoaşte notorietatea mărcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaţa
comparative cu ale concurenţilor.
Când stabileşte preţul, compania trebuie să ia în considerare şi condiţiile economice, având în
vedere că România trece printr-o perioadă de criză economică. Factorii economici precum inflaţia, rata
dobânzii influenţează deciziile de preţ prin aceea că ei produc efecte asupra mărimii costurilor de
producţie şi a modului în care consumatorii percep valoarea şi preţul produsului. Statul reprezintă alt
factor extern important care influenţează deciziile legate de preţ. De asemenea trebuie luate in
considerare şi aspectele sociale. Atunci când se stabilesc preţurile, obiectivele imediate referitoare la
volumul desfacerilor, cota de piaţă şi mărimea profitului trebuie să ţină seama de contextul social
general.
Modul de calcul al preţurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A.
Preţurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obţine profit, dar nici prea mari,
pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producţie marchează limita minimă a preţului, iar
valoarea produsului, aşa cum este ea percepută de consummator, reprezintă limita maximă. Pentru a
putea determina preţul optim, firma trebuie să ia în calcul preţurile concurenţilor, precum şi alţi factori
interni şi externi.
Compania işi stabileşte preţurile utilizând o metodă bazată pe costuri, dar totodată, ţinând cont
de preţurile concurenţilor şi de percepţiile consumatorilor.
În tabelul urmator vom prezenta preţurile la următoarele produse:

Tabel nr.12
Denumire produs Gramaj (grame/kg) Pret (ron)
Paste scurte Giani filini 400 4,33
Paste scurte cu ou 200 3,60
Spaghete Giani 500 2,19
Spaghete Boromir 400 2,00
Fidea 200 1,59
Faina tip 650 1 1,83

28
 Faina tip 000 1 2,45
Graham 650 4,94
Covrigi 400 3,00
Cozonac cu nuca 500 6,84
Malai 1 2,9

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizori
Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:
- Graul pentru sectorul morarit,
- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme
pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital
SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International
SRL, SC Acvila SRL.
Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt,
SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom
Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.
Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron
SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.
Clienti
In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de
panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarandu-
se: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC
Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.
Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can
Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct
SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoţională

29
 În sistemul relaţiilor cu mediul economico-social, cu piaţa, eforturile de marketing ale
întreprinderii moderne nu se pot limita la producerea şi distribuţia de bunuri şi servicii; ele implică
totodată o permanentă şi complexă comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare
atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a
comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste
activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a
intreprinderii.
In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si
serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor
economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu
consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de
cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile
moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o
permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte.
Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i
informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu
grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod
corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor
publice.
Publicitatea este o variabilă importantă a politicii promoţionale a S.C. BOROMIR PROD S.A.,
ea reprezentând unul din mijloacele cele mai utilizate în activităţile de piaţă.
S.C. BOROMIR PROD S.A. foloseşte publicitatea pentru a transmite publicului mesaje
referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea
acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie
specializata de publicitate -McCann Erickson.
BOROMIR este o marcă din domeniul morăritului şi panificatiei susţinută puternic prin
campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin
campanii TV.
Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe
termen scurt, în plus faţă de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja
achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a
actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul
mediului sau socio-economic in cadrul pietei.
30
 Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt:
-Intarirea loialitatii fata de marca;
-Cresterea vanzarilor la unele produse;
-Atragerea de noi clienti;
-Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre:

-Clientii existenti ai firmei
-Clientii firmelor concurente
-Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir
Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea
vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia.
Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri
si altele.
Promovarea comercială include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite,
instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea
returnarii marfii cat si prime de fidelitate.
Promovarea orientată spre forţa de vânzare cuprinde prime, comisioane.
In general, actiunile de promovare a vânzarilor trebuie să fie orientate spre atragerea
preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si
sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte
crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la
alta.
Relatiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a produselor. Ea presupune
stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din
partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea
zvonurilor si a stirilor nefavorabile.
S.C. BOROMIR PROD S.A.foloseşte mai multe instrumente specific relaţiilor publice:
 Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu
scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu
 Reclama produselor. Promovarea anumitor produse
 Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face
cunoscuta firma.
31
  Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea
promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor
 Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si
imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic

2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A.
Sediul societatii se afla în Buzău pe strada Şantierului, Numărul 37. Sediul cuprinde structura
de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea
administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru în următoarele localităţi:
Ramnicu Sărat, Pogoanele, Ruşeţu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera.

2.3.3. Resursele energetice şi utilităţile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse
energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati
economice.
Alimentarea cu apa se realizează din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD
S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat,
montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A..
Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.
Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare;
Evacuarea apelor uzate
Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C.
BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua
de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate).
Utilizarea eficienta a energiei electrice
Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al
contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR
PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei
32
electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q
sp = 63 kwh/t.
Energia termica
Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C.
BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007.
Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua
cazane „Metalica”, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si
alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport
Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este
achizitionat de la S.C. „Petrom” S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.
Serviciile de telefonie si internet
Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. „Romtelecom” S.A.
si de conectare la reteaua Internet;
Serviciile de salubrizare
Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de
salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie

2.3.4.1. Organizarea productiei
Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde :
-precuratirea graului ;
-curatirea graului ;
-conditionarea graului ;
-macinarea propriu-zisa ;
-depozitarea si ambalarea produselor de morarit.
Principalele faze si operatii tehnologice sunt :
- precuratirea graului – se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de
aspiratie si magneti ;
- curatarea graului – capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de
masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor,
separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

33
 - conditionarea graului – se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa
in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind
astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin
sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ;
- macinarea graului ;
- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :
- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite
- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 – 3 kg
- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la
nivelul performantelor din Europa.
1.Sectia de paste fainoase
Capacitatea de productie:60 tone/24 ore
Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii
de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de
avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste
avantaje sunt:
 Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din
otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena
 Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si
conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere
 Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea
microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte:
-pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza
-mentinerea formei si stabilitatea culorii
-se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor
-textura placuta la masticatie
-lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele
-gust placut
 Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza
obtinerea unor produse finite de calitate constanta
34
 In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor
Boromir mai contribuie si:
 Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea
obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere;
 Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine,
tomate, spanac;
 Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea
greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena;
 Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora
in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant;
 Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii
corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare;
 Echipa tânară şi bine pregatită profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de producţie

Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt:
- In judetul Buzau:
- Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de
200tone/24h –Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau;
- Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau;
- Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau;
- Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau;
- Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau;
- Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele;
- Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau;
- Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h
pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie;
- Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si
5 tone produse simigerie, situate in Buzau;
- Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat;
- Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau;
- Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

35
 Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2
supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor

Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare
ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat
si produsul finit.
Societatea este certificată ISO 22000 , conform certificatului înregistrat la data de 20.05. 2008,
din august 2006. De asemenea, deţine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul
mediului, precum şi SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sănătatea şi siguranţa ocupaţională în
muncă, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007,
certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificării:
 Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;
 Vânzare produse petroliere;
 Comercializare produse alimentare şi nealimentare.
Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU
/08/10984 - Scopul certificării:
 Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti:

 Determinari pentru GRAU:
-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate
-Continutul de corpuri straine
-Masa hectolitrica
-Umiditatea
-Continutul de gluten umed si indicele de deformare
-Indicele de cadere
-Continutul de substante proteice
-Caracteristicile alveografice

 Determinari pentru FAINA:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus
-Continutul de corpuri straine
36
 -Umiditatea
-Aciditatea
-Continutul de gluten umed si indicele de deformare
-Continutul de substante proteice
-Caracteristicile alveografice
-Continutul de cenusa
-Granulozitatea
-Absorbtia apei si proprietatile reologice
-Indicele de cadere
 Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE:
-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus
-Umiditatea
-Aciditatea
-Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

 Determinari pentru PASTE FAINOASE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate
-Umiditatea
-Aciditatea
-Continutul de substante proteice
-Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin
revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din
sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si
la serviciile altor firme specializate.
Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care
pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine
urmatoarei oferte de servicii:
-Proiectare si engineering
-Reparatii curente, accidentale, capitale masini –unelte si agregate
-Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.
37
-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale
- Executie piese de schimb echipamente si componente
-Diagnoza pentru echipamente tehnice
La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii:
- Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la
fierastraie alternative
- Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci
electromecanic
-Reparatie freza "MARGHITA’’
-Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice
-Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc.
-Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protecţia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt
prevazute urmatoarele masuri:
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si
buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura
previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in
prezenta unei surse de caldura de 800-900oC;
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de
electricitate statica;
- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;
- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de
carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;
- predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu
permite accesul in spatiul utilajelor in miscare;
- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,
stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE CAUZE
38

Posibilitati de aprovizionare cu cantitati
mari de materii prime
Stabilitate in realizarea productiei curente - existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie
Flexibilitate relative mare a liniilor de
fabricatie
Activitate organizata de intretinere a
echipamentelor de lucru
Calitate superioara a produselor fabricate
- amplasament pe platforma industriala
- capacitate mare de stocare
- racordare la retea feroviara
- furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii
- asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii
independente intre ele
- conditii bune de munca
- proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie
- automatizarea partiala a liniilor de productie
- buna specializare a personalului care lucreaza in productie
- modernizarea utilajelor
- preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare
buna de functionare utilajele existente
- dependenta firmei de activitatea de produ ctie
-modernizarea utilajelor
- folosirea framantarii intensive
- conditii optime de depozitare
- continutul bogat in elemente nutritive al produselor
- testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul
laboratorului C.T.C.

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si
instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea
sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care
cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir
Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la
imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua,
pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o
parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte,
dezvoltarea lor sub diverse aspecte.
Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale
intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate,
poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in
competitia in care se afla cu intreprinderi similare.
39
 Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca,
pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a
personalului.
In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au
modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective:
scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea
productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform
tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul
2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de
sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator
in urmatoarele 30 de zile.
Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice.
In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare:
- sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;
- sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru
muncitorii indirect productivi;
Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele:
- participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie:
- sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea
cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani;
- sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca „in perimetrul
carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi
nocive”. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat
persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii;
- sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care
lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru.
O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a
unei ratii zilnice nominale de 2 paini.
40
2.4.3. Productivitatea muncii
In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu
evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si
numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si
protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:
- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
- in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in
caz de accidente;
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu
surse deschise de foc;
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate
statica;
- dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon
rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;
- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,
stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE

Conditii corespunzatoare de munca
Structura corespunzatoare a personalului pe
activitati
Valoare subunitara a indicelui de corelatie a
salariului cu productivitatea muncii
Cresterea productivitatii muncii
- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului
tehnologic
- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator
- restructurarea societatii
- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic
- conditii bune de munca
- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor
- sporirea productiei
- scaderea influentei factorului uman in procesul de productie
- evitarea cresterii exagerate a salariilor
- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a
spatiilor de productie
- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea

41
 personalului
- cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de
Angajarea de specialisti economisti
produse proprii si marfuri
PUNCTE SLABE CAUZE
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile
Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat
- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
cel mediu pe economie
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile
Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat
- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
cel mediu pe economie
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului

2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica bine definita
Sistem informational bine organizat
Eficienta sistemului decizional
Stil de management participativ
Autonomie in obtinerea informatiilor
despre piata
Preocuparea pentru promovarea
produselor
- structura de tip ierarhic-functional
- procesul de restructurare a societatii a
fost efectuat in mod rational
- utilizarea calculatorului pentru
prelucrarea datelor
- stil de conducere participativ
- folosirea coordonarii bilaterale
- centrala interna de telefonie
- utilizarea comunicarii verbale
- folosirea coordonarii bilaterale
- structura organizatorica de tip
ierarhic-functional
- stilul de management participativ
- atragerea personalului
tehnicoadministrativ si in procesul de
adoptare a deciziilor
- relatii neconflictuale intre conducere
si ceilalti salariati
- compartiment de marketing puternic
dezvoltat
- compartiment de marketing puternic
dezvoltat
- un nivel ridicat al productivitatii
muncii
- respectarea principiului unitatii de
decizie si actiune
- prelucrarea rapida a datelor
- acces rapid la informatii si rapoarte
- adoptare rapida a deciziilor
- adoptarea rapida a deciziilor
- cresterea cifrei de afaceri
- satisfacerea comenzilor clientilor
- asigurarea aprovizionarii continue
cu materii prime si marfuri
- cresterea productivitatii muncii
- cresterea cifrei de afaceri
- echilibrarea stocurilor
- satisfacerea cererii clientilor
- asigurarea unor conditii
corespunzatoare de munca
- avantaj concurential
- reducerea timpului de adoptare a
deciziilor
- avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT

42
 Puncte tari: Puncte slabe:
• Apartenenta la un grup insemnat din industria • Marje de profitabilitate reduse;
alimentara; • Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod
• Detine o cota de piata insemnata in special la semnificativ rezultatul net al companiei;
nivel local;
• Derularea unor programe investitionale de
modernizare;
• Mentinerea marimii activelor circulante chiar
in conditiile cresterii insemnate a cifrei de
afaceri;
• Societatea fiind cotata la BVB poate atrage
surse de finantare care comporta cheltuieli mai
reduse.
• Cresterea gamei de produse de panificatie in
ultimii ani.
Oportunitati: Amenintari:
• Rata de crestere a sectorului se mentine la un • Tendinta descendenta a consumului de paine la
nivel ridicat; nivel national;
• Numar redus de competitori insemnati la • Deprecierea monedei nationale ar putea aduce
nivelul sectorului; scumpiri ale materiei prime folosite.
• Risc sectorial redus; • Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

43