Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Proiectare A Doua Parte
Proiect Proiectare A Doua Parte
7. Metoda integral-grafic..........................................................................15
Capitolul VIII. Injectia de apa
ANEXE
Concluzii
Bibliografie
2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p
q t= ;
Rc
μt ∙ bt ∙ ln
r rs
Unde :
kt - permeabilitatea efectiva pentru faza titei ;
k t=( 0,6 ÷ 0,8 ) ∙ k|¿|;¿
k|¿|=k medz =553,46mD ;¿
k t=0,72 ∙ 553,46=398,49 mD ;
Δp - caderea de presiune strat-sonda :
∆ p=p strat −p sonda ;
ht - Grosimea efectiva a stratului saturata cu titei ;
ht 743 =30 m;
ht 750 =38 m;
ht 753 =50 m;
ht 3250=48 m;
μt - Vascozitatea titeiului la presiunea initiala de zacamant :
μt =2,9 cP ;
bt - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant :
b t=1,0923 ;
Sonda 743 :
Δp=1 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 30∙ 1 3 3
q t 1= = =20,4133 m /zi=236,265 c m /s ;
Rc 265
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=1,5 ¯;
Δp=2 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 30∙ 2 3 3
q t 2= = =40,8265m / zi=472,529 c m /s ;
Rc 265
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=2 , 5 ¯;
Sonda 750 :
Δp=1 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 38∙ 1 3 3
q t 1= = =26,54 m / zi=307,124 c m /s ;
Rc 205
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=1,5 ¯;
Δp=2 ¯;
3
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 38∙ 2 3 3
q t 2= = =53,07 m / zi=614,248 c m / s ;
Rc 205
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=2 , 5 ¯;
Sonda 753 :
Δp=1 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙50 ∙ 1
q t 1= = =34,08 m3 /zi=394,523 c m3 / s ;
Rc 260
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=1,5 ¯;
Δp=2 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙50 ∙ 2
q t 2= = =68,17 m 3 / zi=789,046 c m3 /s ;
Rc 260
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=2 , 5 ¯;
Sonda 520 :
Δp=1 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙ 48∙ 1 3 3
q t 1= = =34,87 m / zi=403,688 c m / s ;
Rc 140
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=1,5 ¯;
4
2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 48 ∙1,5 3 3
q t 1,5= = =52,318 m / zi=605,533 c m / s ;
Rc 140
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=2 ¯;
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙ 48∙ 2 3 3
q t 2= = =69,75 m / zi=807,377 c m /s ;
Rc 140
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Δp=2 , 5 ¯;
2 ∙ π ∙ kt ∙ h ∙ ∆ p 2∙ π ∙398,49 ∙ 48 ∙2,5 3 3
q t 2,5 = = =87,19m / zi=1009,22 c m / s ;
Rc 140
μt ∙ b t ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116
Debitul total produs de cele patru sonde la aceeasi presiune diferentiala se caluleaza cu
relatia :
n
Q t =∑ q t ; i
i=1
Qt ¿ ¿
Qt ¿ ¿
Qt ¿ ¿
Qt ¿ ¿
Sonda Nr . kt ht Rc Δp qt
mD cm cm bar cm3/s m3/zo
398,4912 3000 26500 1 236,265 20,4133
743 398,4912 3000 26500 1,5 354,397 30,6199
398,4912 3000 26500 2 472,529 40,8265
398,4912 3000 26500 2,5 590,661 51,0331
398,4912 3800 20500 1 307,124 26,54
750 398,4912 3800 20500 1,5 460,686 39,80
398,4912 3800 20500 2 614,248 53,07
398,4912 3800 20500 2,5 767,811 66,33
398,4912 5000 26000 1 394,523 34,08
753 398,4912 5000 26000 1,5 591,784 51,13
5
398,4912 5000 26000 2 789,046 68,17
398,4912 5000 26000 2,5 986,307 85,217
398,4912 4800 14000 1 403,688 34,87
520 398,4912 4800 14000 1,5 605,533 52,318
398,4912 4800 14000 2 807,377 69,75
398,4912 4800 14000 2,5 1009,22 87,19
Tabel 15. Calculul debitelor potentiale ;
1
N= A p ∙ h ∙ m∙ ( 1−Sai ) ∙;
bt0
1 3
N=675300 ∙ 46,55 ∙ 0,2038∙ ( 1−0,38 ) ∙ =3 636 389,295 m ;
1,0923
∆ N an =Qt ∙365 ;
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an
ε= ;
N
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿
Δp Qt ΔNan Ɛan
bar m3/zi m3 %
1 115,914 42 308,7 1,16
1,5 173,871 63 463,1 1,74
6
2 231,829 84 617,4 2,32
2,5 289,786 105 772 2,90
Tabel 16. Valorile factorului de recuperare ;
Factorul de recuperare trebuie sa fie cuprins intre (2-3) %, iar din acest motiv se alege :
{
Qt=289,786 m3 / zi ;
ε an=2,90 % ;
∆ p=2,5 ¯;
In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curegera apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime finita
7
sau infinita. Presiunea de zacamant, este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si
de compresibilitate ai zonei productive si acvifrul adiacent au marimi insemnate.
Calculul de prevedere al comportării în exploatare în regim elastic se face în două
variante:
μa ∙ L a n
p0 − p n = ∙ ∑ ( Q −Q aj−1 ) ∙ F ( t j−t j −1 ) ;
k a ∙h ∙ S j=1 aj
F ( t )= functie de timp adimensional (o cadere de presiune adimensionala), functie care se
poate determina cu ajutorul diagramei :
8
ᴂaq
t= 2
∙t ;
La
Unde :
t - Timp adimensional ;
ᴂ aq - Piezoconductibilitatea acviferului ;
La - Lungimea acviferului ;
Date initiale :
Coeficientul de piezoconductibilitate, ᴂ aq :
ka 5,5346∙ 10
−13
2
ᴂ aq= ¿ = =3,0929 m /s ;
μ a ∙ β aq ∙ m 0,00036∙ 2,439 ∙10−9 ∙ 0,2038
Etapa I
9
Se da treapta de timp, ∆ t 1=t 1−t 0 , ∆t 1=1 an . Se calculeaza timpul t1 adimensional:
ᴂaq 3,0929
t 1=365 zile ; t 1 = 2
∙ t 1= 2
∙ 365=3,15 ;
L a 5565
Din figura 6.3, rezulta ca F ( t 1 )=1 ;
Se impune Q a 1=60 m 3 / zi .
10
Etapa II
ᴂaq 3,0929
t 2=730 zile ;t 2= 2
∙ t 2= 2
∙ 730=6,30;
L a 5565
Se impune Q a 2=95 m3 / zi .
p1 − p2 =
0,00036 ∙ 5 565
∙
60
5,5346 ∙ 10 ∙ 46.55 ∙ 840 86 400
−13
∙ 1+
[
95−60
86 400
∙1 ; ( ) ]
p1− p2=2 443 000 Pa=24,43 ¯;
p2=134,57−24,43=110,14 ¯;
11
Factorul de recuperare :
∆ N 2 85 599,95
ε 2= = =2,35 % ;
N 3 636 389,3
μa L a 0,00036 ∙5 565
=92572 599,5 kg/ ( s ∙ m ) ;
4
C L= ∙ =
k a ∙ h S 5,5346∙ 10−13 ∙ 46.55 ∙840
- se dă pasul de timp ;
- se impune căderea de presiune ;
- se calculează cumulativul de apă ;
- se calculează cumulativul de țiței ;
- se calculează debitul de țiței extras ;
- se calculează factorul de recuperare ;
- se determină lungimea frontului de inundare ;
- toate sunt variabile până când presiunea atinge valoarea psat .
Date initiale :
12
Permeabilitatea efectiva fata de apa, k a=553,46 mD ;
Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant, b t 0=1,0923 ;
Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, b tsat=1,0923 ;
Saturatia in apa interstitiala, Sai =0,38;
Saturatia initiala in titei, St 0=0,62 ;
Coeficientul de compresibilitate al titeiului, β t =0,00022ba r −1 ;
Coeficientul de compresibilitate al apei, β a=0,00005046 ba r −1 ;
Coeficientul de compresibilitate al rocii, β r=0,000018 bar −1 ;
Porozitatea medie a colectorului, m=0,2038 ;
Vascozitatea apei de zacamant, μa =0,00036 N ∙ s/m2 ;
Coeficientul de piezoconductibilitate, ᴂ aq :
ka 5,5346∙ 10
−13
2
ᴂ aq= = =3,0929 m /s ;
μ a ∙ β ¿aq ∙ m 0,00036∙ 2,439 ∙10−9 ∙ 0,2038
Etapa I
ᴂaq 3,0929
t 1=365 zile ; t 1 = 2
∙ t 1= 2
∙ 365=3,15 ;
L a 5565
Din figura 6.3, rezulta ca F ( t 1 )=1 ;
Se impune Δ p1 =15 .̄
p1= p0 −Δp=150−15=135 ¯;
Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva :
¿
W 1= ( La ∙ S ∙h ∙ m ) ∙ β aq ∙ ∆ p2 ∙ F ( t 1 ) ;
W 1= (5 565 ∙ 840 ∙ 46.55∙ 0,2038 ) ∙2,439 ∙ 10−9 ∙15 ∙ 105 ∙ 1=162 242,82 m3 ;
13
Factorul de volum al titeiului la presiunea p1=135 ¯¿ , va fi :
b t 1=1,1286−0,0002425∙ 135=1,0958;
(b¿¿ t ∙ ∆ N )1 185 420,36 3
∆ N1= = =169200,39 m ; ¿
bt 1 1,0958
Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 1 169 200,391
Qt 1 = = =463,56 m3 / zi;
t! 365
Numarul de sonde necesar va fi :
Q t 1 463,56
n s 1= = =6,39⟹ 6 sonde ;
qT 72,4464
Factorul de recuperare :
∆ N 1 169 200,39
ε 1= = =4,65 % ;
N 3 636 389,3
Etapa II
Se da treapta de timp, ∆ t 2=t 2−t 1 , ∆ t 2=1 an . Se calculeaza timpul t2 adimensional:
ᴂaq 3,0929
t 2=730 zile ;t 2= 2
∙ t 2= 2
∙ 730=6,30;
L a 5565
14
Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 2−∆ N 1 280 435,16−169200,39 3
Qt 2 = = =304,75 m / zi;
t 2−t 1 730−365
Numarul de sonde necesar va fi :
Q t 2 304,75
n s 2= = =4,21 ⟹ 4 sonde ;
qT 72,4464
Factorul de recuperare :
∆ N 2 280 435,16
ε 1= = =7,72 % ;
N 3 636 389,3
In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea
gazelor iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul
poros, catre talpile sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane
invariabil in timp de-a lungul intregului proces de exploatare.
Metodele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze
simplificatoare, fara de care modelele ar deveni de neutilizat.
Ipoteze simplificatoare:
Metoda integral-grafica
∆ N ∙b t 0 ( N −∆ N ) ∙ ( bt 0 −bt )
N r 0 =∆ M + ( N−∆ N ) ∙ r + + ;
bg bg
Rezulta urmatorul cumulativ de gaze :
15
∆ M =N ∙
[( ) (
bt
bg
b
bg
b
−r − t 0 −r 0 −∆ N ∙ t −r ;
bg )] ( )
Ecuatia de bilant material pentru faza titei este :
N=∆ N ( t ) + N ( t ) ;
Unde :
St0
N=V 0 ∙ ;
bt 0
Similar, resura de titeti la momentul “t” al exploatarii este :
St
N ( t ) =V 0 ∙ ;
bt
Cumulativul de titei extras :
∆ N =V 0 ∙
( St 0 St
− ;
bt 0 bt )
Aceasta metoda presupune rezolvarea unui sistem de doua ecuatii pe cale grafica :
{ ( ) ( )
r0 1 r 1
∆(∆ M ' )nn−1=S t 0 ∙ − −Stn ∙ n − −∆ M 'n−1 (1)
bt 0 b gn b tn b gn
;
1 S
(
S
)
∆( ∆ M )n−1= ∙ [ ( r + φ ∙Ψ )n−1 + ( r + φ ∙Ψ )n ] ∙ t 0 − tn −∆ N n−1(2)
' n
2 b t 0 b tn
'
Unde :
' n
∆ (∆ M )n−1 - Cantitatea de gaze extrase de la tn-1 la tn pentru un metru cub de pori
corespunzator unei trepte de presiune ;
St 0 ; Stn - Saturatiile in titei pentru momentul initial, respectiv cea de referinta ;
b t 0 ; btn - Factorul de volum al titeiului, in momentul initial si la momentul de referinta;
b g 0 ; bgn - Factorul de volum al gazelor, in momentul initial si la momentul de referinta;
r 0 ; r n - Ratia de solutie la momentul intial, respectiv la momentul de referinta ;
16
[ ] ( ) k rt
1 μt ∙ bt n
∆ (∆ M )n−1= ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )n−1+ ( r +φ ∙ Ψ )n ] ∙ Qtn−1 ∙ 1+
' n '
∙ ( t n−t n−1 ) ;
( )
4 k rt
μ t ∙b t n −1
∆ N el
t el= ;
Q tel
Algoritmul de lucru
- Plecand de la momentul „tn-1” , pentru care se cunosc toti parametrii exploatarii, se impune
treapta de presiune „pn-1 - pn” ( de regula 10 bar, sau daca psat>100 bar, 20 de bar);
- Se citesc din diagrama pVT parametrii r, bt, bg, μt, μg ;
- Se trece la rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii (1) si (2). Pentru constructia
dreptei sunt suficiente doua puncte, iar pentru constructia curbei sunt necesare minim trei
puncte. Se aleg, astfel, doua valori pentru saturatie in ecuatia dreptei, respectiv, trei valori
pentru ecuatia curbei, mai mici decat saturatia in titei corespunzatoare momentului „tn-1” .
Punctul de intersectie al dreptei cu curba, da soluatia sistemlui, respectiv valoarea
saturatiei in titei si cantitatea de gaze corespunzatoare treptei de presiune „pn-1 - pn” .
- Se determina permeabilitatile relative in functie de „St”, fie din curbele permeabilitatilor
relative in functie de saturatie obtinute in laborator (Fig. 7.1), fie pe baza unor relatii
empirice (Tabelul 17) ;
17
Fig. 7.1. Diagrama permeabilitatilor relative in functie de saturatie ;
'
∆ N n=V 0 ∙ ( )
St 0 St
− ;
bt 0 bt
- Se calculeaza cumulativul de gaze cu relatia :
∆ M =N ∙
[( ) ( ) ] ( )
bt
bg
b b
−r − t 0 −r 0 −∆ N ∙ t −r ;
bg bg
∆ M ' =St 0 ∙
( r0
−
1
b g 0 b gn) ( r 1
−S t ∙ −
bt b g )
;
18
- Se calculeaza debitul de titei la momentul „tn” :
[ ] ( )
k rt
μt ∙ bt n
Qtn =Qtn−1 ∙ 1+ ;
( )
k rt
μ t ∙ bt n−1
- Pentru valorile reale ale parametrilor de exploatare, se vor multiplica toate valorile
obtinute cu volumul intial de pori, Vp0 ;
- Se calculeaza :
μ t ∙b t
φ= ;
μ g ∙b g
k rg
Ψ= ;
k rt
- Pentru functia „Ψ” se iau trei valori, Ψ’, Ψ’’, Ψ’’’ ;
- Pentru „Stn” se iau tot trei valori, St’ , St’’, St’’’ ;
- Pentru a calcula „krg” si „krt” se folosesc formulele din Tabelul 17, functie de litologia
zacamantului ;
Date initiale :
Nr. p rs bt bg μt μg ϕ
19
Crt. bar m3N/m3 - - Pa∙s Pa∙s -
0. 110 39,5 1,102 0,00995 0,0026 1,4799∙10-5 19464,1
1. 90 32,775 1,089 0,02133 0,00274 1,41405∙10-5 9885,12
2. 70 26,075 1,0761 0,0327 0,00287 1,34815∙10-5 7013,64
3. 50 19,375 1,0631 0,04408 0,00301 1,28225∙10-5 5661,32
4. 30 12,675 1,0502 0,05545 0,00315 1,21635∙10-5 4898,03
5. 22 9,995 1,045 0,06 0,0032 1,189∙10-5 4683,77
Tabel 18. Parametrii titeiului la diferite presiuni ;
1,3024−88 ∙ μ g=0,319−0,0029 ∙ p ⇒
μ g=0,011175+0,000329 ∙ p ;
St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
'
St 1 0,61
S1 = = =0,98 ;
1−S ai 1−0,38
20
μt 0 ∙ b t 0 0,0026 ∙1,102
φ o= = =19 464,1 ;
μg 0 ∙ bg 0 1,4799 ∙10−5 ∙ 0,00995
μ t 1 ∙ bt 1 0,00274 ∙ 1,089
φ 1= = =9885,12 ;
μ g 1 ∙ b g 1 1,41405 ∙10−5 ∙ 0,02133
3 3 3 3 −6
k rt 1=S 1=0,98 =0,95 ; k rg 1=( 1−S1 ) =( 1−0,98 ) =4,2 ∙10 ;
3 3 3 3 −6
k rt 2=S 2=0,97 =0,91 ; k rg 2=( 1−S 2) =( 1−0,97 ) =3,4 ∙ 10 ;
Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,61:
'1
(
∆ ( ∆ M ) 0=S t 0 ∙
r0
−
1
) (
bt 0 b g 1
−S t 1 ∙
r1
−
1
bt 1 bg1 ) '
−∆ M 0 ;
Pentru St 2=0,6 :
'1
(
∆ ( ∆ M ) 0=S t 0 ∙
r0
−
1
) (
bt 0 b g 1
−S t 2 ∙
r1
−
1
)
b t 1 bg 1
'
−∆ M 0 ;
Pentru St 3 =0,59 :
1
( r
∆ ( ∆ M ' ) 0=S t 0 ∙ 0 −
1
) (
bt 0 b g 1
r
−S t 3 ∙ 1 −
1
)
b t 1 bg 1
−∆ M '0 ;
Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,61:
21
'1 1
(
∆ ( ∆ M ) 0= ∙ [ ( r + φ ∙Ψ )0 + ( r + φ ∙Ψ )1 ] ∙
2
−
)
St 0 St 1
bt 0 bt 1
'
−∆ N 0 ;
'1 1
(
∆ ( ∆ M ) 0= ∙ [ ( r + φ ∙Ψ )0 + ( r + φ ∙Ψ )1 ] ∙
2
−
)
St 0 St 2
bt 0 bt 1
'
−∆ N 0 ;
'
'1 1
2 (
∆ ( ∆ M ) 0= ∙ [ ( r + φ ∙Ψ )0 + ( r + φ ∙Ψ )1 ] ∙ −
)
St 0 St 2
bt 0 bt 1
'
−∆ N 0 ;
Dar ∆ N =0 ,rezulta :
0
1 1
∆ ( ∆ M ' ) 0= ∙ [ ( 39,5 ∙30 676,01 ∙ 0 ) + ( 32,775+14 312,13 ∙0,01382 ) ] ∙
2
0,62
(−
0,59
1,102 1,089
; )
'1
∆ ( ∆ M ) 0=1,40 ;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :
6.00
5.00
4.00
1.00
0.00
0.585 0.59 0.595 0.6 0.605 0.61 0.615
Fig.7.2. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (110 bar -90 bar) ;
22
1
∆ ( ∆ M )0 =5 ;
St 1 =0,599 ;
Se recalculeaza :
St 1 0,599
S= = =0,97 ;
1−S ai 1−0,38
3 3
k rt 1=S =0,97 =0,90179 ;
k r g = (1−S )3=( 1−0,97 )3=3,9 ∙ 10−5 ;
1
3 3
Q¿ =72,45 m /zi=0,00084 m /s ;
[ ] [ ( )
]
k rt 0,90179
μt ∙ b t 1 0,00274 ∙ 1,08904
Qt 1 =Q t 0 ∙ 1+ =72,45 ∙ 1+ =62,82 m3 / zi ;
( )
k rt 1
μt ∙ bt 0,0026 ∙ 1,102
0
St 0 St 1 0,62 0,599
∆ N '1 = − = − =0,01759 m 3 titei /1 m3 pori ;
bt 0 bt 1 1,102 1,08904
23
' ' 3 3
∆ M 1=∆ N 1 ∙ r 0=0,01759∙ 39,5=0,69 m gaze / 1 m pori;
' 3
∆ M 1=∆ M 1 ∙V p 0=0,69 ∙6 406 500=4 447 297 m N ;
Factorul de recuperare :
∆ N 1 11 2661,1
ε 1= = =0,03=3 % ;
N 3 636 389
S t '2 =0,535 ;
''
S t 2 =0,531 ;
S t '2' ' =0,525 ;
St −Str S
S= = tn ;
St 0−Str 1−Sai
S't 2 0,535
S1= = =0,86 ;
1−S ai 1−0,38
''
St 2 0,531
S2 = = =0,85 ;
1−S ai 1−0,38
S 't'2' 0,525
S3= = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38
μ t 1 ∙ bt 1 0,00274 ∙ 1,089
φ 1= = =9 885,12 ;
μ g 1 ∙ b g 1 1,41405 ∙10−5 ∙ 0,02133
μ t 2 ∙ bt 2 0,00287 ∙1,076
φ 2= = =7 013,64 ;
μ g 2 ∙ b g 2 1,348 ∙ 10−5 ∙ 0,0327
24
3 3 3 3
k rt 1=S 1=0,86 =0,64 ; k rg1=( 1−S 1 ) =( 1−0,86 ) =0,00258 ;
3 3 3 3
k rt 2=S 2=0,85 =0,63 ;k rg 2=( 1−S 2) =( 1−0,85 ) =0,00296 ;
3 3 3 3
k rt 3=S 3=0,84 =0,61 ; k rg3=( 1−S 3 ) =( 1−0,84 ) =0,0036 ;
k rg1 0,00258
Ψ 1= = =0,00401;
k rt 1 0,64
k 0,00296
Ψ 2= rg2 = =0,00471;
k rt 2 0,63
k rg 3 0,0036
Ψ 3= = =0,00593 ;
k rt 3 0,61
Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,535 :
' 2
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙ (
r0
−
1
bt 0 b g 2 ) (
−St 1 ∙
r2
−
1
bt 2 b g 2 ) '
−∆ M 1 ;
Pentru St 2=0,531:
'2
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙
(
r0
−
1
bt 0 b g 2 ) (
−St 2 ∙
r2
−
1
bt 2 bg 2 )'
−∆ M 1 ;
Pentru St 3 =0,525 :
' 2
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙ (
r0
−
1
bt 0 b g 2 ) (
−St 3 ∙
r2
−
1
bt 2 bg2 )
'
−∆ M 1 ;
Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,535 :
'2 1
(
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙
2
St 0 S t 1
−
bt 0 bt 2 ) '
−∆ N 1 ;
25
' 2
∆ ( ∆ M )1 =6,81;
Pentru St 2=0,531:
'2 1
(
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙
2
−
bt 0 bt 2)
St 0 S t 2 '
−∆ N 1 ;
' 2 1
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( 32,775 ∙9 885,12 ∙ 0,00471 )+ (26,075+ 7 013,64 ∙0,00471 ) ] ∙
2
0,62 0,531
−
1,102 1,076 (
−0,01759 ; )
2
∆ ( ∆ M ' )1 =7,95;
Pentru St 3 =0,525 :
2 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' )1 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙ t 0 − t 3 −∆ N '1 ;
2 bt 0 b t 2
Dar ∆ N '1 =0,01759 ,rezulta :
2 1
∆ ( ∆ M ' )1 = ∙ [ ( 32,775 ∙9 885,12 ∙ 0,00593 ) + ( 26,075+7 013,64 ∙ 0,00593 ) ] ∙
2
− (
0,62 0,525
1,102 1,089
−0,01759; )
' 2
∆ ( ∆ M )1 =10,01;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :
12.00
10.00
8.00
2.00
0.00
0.524 0.526 0.528 0.53 0.532 0.534 0.536
Fig.7.3. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (90 bar -70 bar) ;
Se recalculeaza :
26
St 2 0,5307
S= = =0,86 ;
1−S ai 1−0,38
k rt 2=S 3=0,86 3=0,86 ;
3 3
k r g = (1−S ) =( 1−0,86 ) =0,003 ;
2
k rg2 0,003
Ψ= = =0,00476 ;
k rt 2 0,86
Ratia instantanee gaze-titei va fi :
[ ] [ ( )
]
k rt 0,63
μ t ∙ bt 2 0,00287∙ 1,076 3
Qt 2 =Qt 1 ∙ 1+ =62,82∙ 1+ =42,12m / zi;
( )
k rt 0,90179
μ t ∙ bt 1
0,00247∙ 1,08904
27
'
S t 3 =0,53 ;
S t '3' =0,52 ;
'''
S t 3 =0,518 ;
St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
'
St3 0,53
S1= = =0,85;
1−S ai 1−0,38
''
St 3 0,52
S2= = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38
'' '
St 3 0,518
S3 = = =0,83 ;
1−S ai 1−0,38
μ t 2 ∙ bt 2 0,00287 ∙1,076
φ 2= = =7 013,64 ;
μ g 2 ∙ b g 2 1,348 ∙ 10−5 ∙ 0,0327
μt 3 ∙ bt 3 0,00301 ∙1,063
φ 3= = =5 661,32 ;
μ g 3 ∙ b g 3 1,282 ∙ 10−5 ∙ 0,04408
3 3 3 3
k rt 1=S 1=0,85 =0,62 ; k rg 1 =( 1−S1 ) = (1−0,85 ) =0,00306;
3 3 3 3
k rt 2=S 2=0,84 =0,59 ; k rg2=( 1−S 2 ) =( 1−0,84 ) =0,0042;
3 3 3 3
k rt 3=S 3=0,83 =0,58 ; k rg 3=( 1−S 3 ) =( 1−0,83 ) =0,00445 ;
k rg1 0,00306
Ψ 1= = =0,0049 ;
k rt 1 0,62
k rg2 0,0042
Ψ 2= = =0,00711;
k rt 2 0,59
k rg3 0,00445
Ψ 3= = =0,00764 ;
k rt 3 0,58
Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,53 :
'
'3
∆ ( ∆ M )2 =S t 0 ∙
(
r0
−
1
bt 0 b g 3 ) (
−S t 1 ∙
r3
−
1
)
b t 3 bg 3
'
−∆ M 2 ;
Pentru St 2=0,52:
'
3
( r
∆ ( ∆ M ' )2 =S t 0 ∙ 0 −
1
bt 0 b g 3 ) ( r
−S t 2 ∙ 3 −
1
)
b t 3 bg 3
−∆ M '2 ;
28
3
∆ ( ∆ M ' )2 =0,62∙ ( 1,102
39,5
−
1
0,04408 )−0,52∙ (
1,063 0,04408 )
19,375
−
1
−2,28=9,61 ;
Pentru St 3 =0,518 :
'
'3
∆ ( ∆ M )2 =S t 0 ∙(r0
−
1
bt 0 b g 3 ) (
−S t 3 ∙
r3
−
1
b t 3 bg 3 ) '
−∆ M 2 ;
3
∆ ( ∆ M ' )2 =0,62∙ ( 39,5
−
1
1,102 0,04408 )
−0,518∙
19,375
−( 1
1,063 0,04408
−2,28=9,60; )
Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,53 :
3 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r + φ∙ Ψ )3 ] ∙ t 0 − t 1 −∆ N '2 ;
2 bt 0 b t 3
Dar ∆ N '2 =0,07 ,rezulta :
3 1
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( 26,075 ∙7 013,64 ∙ 0,0049 ) + ( 19,375+5 661,32 ∙0,0049 ) ] ∙
2
0,62
(−
0,53
1,102 1,063 )
−0,07 ;
' 3
∆ ( ∆ M )2 =5,64 ;
Pentru St 2=0,52:
3 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r + φ∙ Ψ )3 ] ∙ t 0 − t 2 −∆ N '2 ;
2 bt 0 b t 3
Dar ∆ N '2 =0,07 ,rezulta :
3 1
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( 26,075 ∙7 013,64 ∙ 0,00711 ) + ( 19,375+5 661,32∙ 0,00711 ) ] ∙
2
0,62
−
1,102 1,063(
0,52
)
−0,07 ;
' 3
∆ ( ∆ M )2 =12,09;
Pentru St 3 =0,518 :
' 3 1
(
∆ ( ∆ M )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r + φ∙ Ψ )3 ] ∙
2
St 0 St 3
−
bt 0 bt 3 ) '
−∆ N 2 ;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :
29
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00 Ecuatia
dreptei
4.00
Ecuatia
curbei
2.00
0.00
0.516 0.518 0.52 0.522 0.524 0.526 0.528 0.53 0.532
Fig.7.4. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (70 bar -50 bar) ;
Se recalculeaza :
St 3 0,538
S= = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38
3 3
k rt 3=S =0,84 =0,6 ;
k r g = (1−S )3=( 1−0,84 )3=0,00374
3
k rg 3 0,00374
Ψ= = =0,00619 ;
k rt 3 0,84
Ratia instantanee gaze-titei va fi :
[ ] [ ( )
]
k rt 0,6
μt ∙ bt 3 0,003017 ∙1,063 3
Qt 3 =Q t 2 ∙ 1+ =42,12 ∙ 1+ =39,13 m / zi;
( )
k rt 0,63
μt ∙ bt 2
0,00327 ∙1,076
30
' St 0 S t 3 0,62 0,522 3 3
∆ N3= − = − =0,08 m titei /1 m pori ;
bt 0 bt 3 1,102 1,063
Factorul de recuperare :
∆ N 3 485 937,6
ε 3= = =0,1336=13,36 % ;
N 3 636 389
S ''t 4 0,512
S2= = =0,83 ;
1−S ai 1−0,38
'' '
St4 0,504
S3= = =0,81;
1−S ai 1−0,38
μt 3 ∙ bt 3 0,00301 ∙1,063
φ 3= = =5 661,32 ;
μ g 3 ∙ b g 3 1,282 ∙ 10−5 ∙ 0,04408
31
μt 4 ∙ b t 4 0,00315 ∙1,050
φ 4= = =4 898,03 ;
μ g 4 ∙ b g 4 1,216 ∙10−5 ∙ 0,05545
3 3 3 3
k rt 1=S 1=0,84 =0,59 ; k rg1=( 1−S 1 ) =( 1−0,84 ) =0,00445;
k rg1 0,00445
Ψ 1= = =0,00764 ;
k rt 1 0,59
k rg2 0,00529
Ψ 2= = =0,00939;
k rt 2 0,56
k 0,00655
Ψ 3= rg3 = =0,01219 ;
k rt 3 0,53
Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,518 :
'
4
(
r
∆ ( ∆ M ' )3 =St 0 ∙ 0 −
1
b t 0 bg 4 ) ( r
−S t 1 ∙ 4 −
1
bt 4 bg 4 )
−∆ M '3 ;
' 4
∆ ( ∆ M )3 =0,620 ∙ ( 1,102
39,5
−
0,05545 )
1
−0,53 ∙ (
19,375
1,05
−
0,05545 )
1
−1,98=9,89 ;
Pentru St 2=0,512:
'
4
(
r
∆ ( ∆ M ' )3 =St 0 ∙ 0 −
1
b t 0 bg 4 ) ( r
−S t 2 ∙ 4 −
1
bt 4 bg 4 )
−∆ M '3 ;
' 4
∆ ( ∆ M )3 =0,62 ∙ ( 1,102
39,5
−
0,05545 )
1
−0,52 ∙ (
19,375
1,05
−
0,05545 )
1
−1,98=9,85 ;
Pentru St 3 =0,508 :
' 4
∆ ( ∆ M )3 =St 0 ∙
r0
( −
1
b t 0 bg 4 ) (
−S t 3 ∙
r4
−
1
bt 4 bg 4 ) '
−∆ M 3 ;
Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,518 :
' 4 1
(
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )3+ ( r +φ ∙ Ψ )4 ] ∙
2
St 0 St 1
−
bt 0 bt 4 ) '
−∆ N 3 ;
32
4 1
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,00764 )+ ( 19,375+ 4 898,03 ∙ 0,00764 ) ] ∙
2
− (
0,62 0,53
1,102 1,05
−0,08 ; )
' 4
∆ ( ∆ M )3 =6,5 ;
Pentru St 2=0,512:
' 4 1
(
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )3+ ( r +φ ∙ Ψ )4 ] ∙
2
St 0 St 2
−
bt 0 bt 4) '
−∆ N 3 ;
' 4 1
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,00939 ) + ( 19,375+4 898,03∙ 0,00939 ) ] ∙
2
0,62 0,52
−
1,102 1,05(−0,08 ; )
4
∆ ( ∆ M ' )3 =8,32 ;
Pentru St 3 =0,508 :
'
4 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )3+ ( r +φ ∙ Ψ )4 ] ∙ t 0 − t 3 −∆ N '3 ;
2 bt 0 bt 4
Dar ∆ N =0,08 ,rezulta :
3
4 1
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,01219 ) + ( 19,375+4 898,03∙ 0,01219 ) ] ∙
2
− (
0,62 0,518
1,102 1,05
−0,08 ; )
' 4
∆ ( ∆ M )3 =11,4 ;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :
12.00
11.00
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00 Ecuatia
5.00 dreptei
4.00 Ecuatia
3.00 curbei
2.00
1.00
0.00
0.502 0.504 0.506 0.508 0.51 0.512 0.514 0.516 0.518 0.52
Fig.7.5. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (50 bar -30 bar) ;
33
Se recalculeaza :
St 4 0,5082
S= = =0,82;
1−S ai 1−0,38
3 3
k rt 4=S =0,82 =0,55 ;
k rg4 0,00586
Ψ= = =0,01065;
k rt 4 0,82
Ratia instantanee gaze-titei va fi :
[ ] [ ( )
]
k rt 0,55
μ t ∙ bt 4 0,00315∙ 1,05 3
Qt 4=Q t 3 ∙ 1+ =39,13 ∙ 1+ =36,9 m /zi ;
( )
k rt 0,60
μt ∙ bt 3
0,00301∙ 1,063
μt 4 ∙ b t 4 0,00315 ∙1,050
φ 4= = =4 898,03 ;
μ g 4 ∙ b g 4 1,216 ∙10−5 ∙ 0,05545
μt5∙ bt5 0,0032∙ 1,045
φ 5= = =4 683,77 ;
μ g 5 ∙ b g 5 1,19 ∙ 10−5 ∙0,06
3 3 3 3
k rt 1=S 1=0,81 =0,54 ; k rg 1=( 1−S 1) =( 1−0,81 ) =0,00638 ;
k rg1 0,00638
Ψ 1= = =0,01181;
k rt 1 0,54
k rg2 0,00762
Ψ 2= = =0,0147;
k rt 2 0,518
k rg3 0,00839
Ψ 3= = =0,01659 ;
k rt 3 0,505
Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,505 :
5 r
(
∆ ( ∆ M ' ) 4=St 0 ∙ 0 −
1
b t 0 bg 5 ) ( r
−St 1 ∙ 5 −
1
bt 5 b g 5 )
−∆ M '4 ;
Pentru St 2=0,498 :
5 r
(
∆ ( ∆ M ' ) 4=St 0 ∙ 0 −
1
b t 0 bg 5 ) ( r
−St 2 ∙ 5 −
1
bt 5 b g 5 )
−∆ M '4 ;
35
Pentru St 3 =0,494 :
'
5
( r
∆ ( ∆ M ' ) 4=St 0 ∙ 0 −
1
b t 0 bg 5) ( r
−St 3 ∙ 5 −
1
bt 5 b g 5 )
−∆ M '4 ;
' 5
∆ ( ∆ M ) 4=0,62 ∙ ( 1,102
39,5
−
0,06 )
1
−0,494 ∙ (
1,045 0,06 )
10
−
1
−1,64=14,14 ;
Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,505 :
5 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙ t 0 − t 1 −∆ N '4 ;
2 bt 0 bt 5
Dar ∆ N '4=0,085 ,rezulta :
' 5 1
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ (12,675 ∙ 4 898,03∙ 0,01181 ) + ( 10+4 683,77 ∙0,01181 ) ] ∙
2
0,62 0,505
−
1,102 1,045 (
−0,085 ; )
5
∆ ( ∆ M ' ) 4=10,98 ;
Pentru St 2=0,498 :
5 1
( S S
)
∆ ( ∆ M ' ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙ t 0 − t 2 −∆ N '4 ;
2 bt 0 bt 5
Dar ∆ N '4=0,085 ,rezulta :
' 5 1
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ (12,675 ∙ 4 898,03∙ 0,0147 ) + ( 10+ 4 683,77 ∙ 0,0147 ) ] ∙
2
− (
0,62 0,498
1,102 1,045 )
−0,085 ;
' 5
∆ ( ∆ M ) 4=14,35 ;
Pentru St 3 =0,494 :
' 5 1
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙
2 (St 0 St 3
−
bt 0 bt 5) '
−∆ N 4 ;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :
36
18.00
17.00
16.00
15.00
14.00
13.00
12.00
11.00
Ecuatia
10.00 curbei
9.00
8.00
7.00 Ecuatia
6.00 dreptei
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0.492 0.494 0.496 0.498 0.5 0.502 0.504 0.506
Fig.7.6. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (50 bar -30 bar) ;
Se recalculeaza :
St 5 0,4982
S= = =0,80 ;
1−S ai 1−0,38
3 3
k rt 5=S =0,80 =0,52 ;
3 3
k r g = (1−S ) =( 1−0,80 ) =0,0075 ;
5
k rg 5 0,0075
Ψ= = =0,0146 ;
k rt 5 0,80
[ ] [ ( )
]
k rt 0,4984
μt ∙ bt 5 0,0032∙ 1,045 3
Qt 5 =Q t 4 ∙ 1+ =36,9 ∙ 1+ =27,98 m /zi ;
( )
k rt 0,55
μ t ∙ bt 0,0315∙ 1,05
4
37
St 0 S t 5 0,62 0,4984
∆ N '5 = − = − =0,088 m3 titei/1 m3 pori;
bt 0 bt 5 1,102 1,05
Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :
' 3
∆ N 5 =∆ N 5 ∙V p 0 =0,088 ∙6 406 500=565 175,1 m ;
Factorul de recuperare :
∆ N 5 565 175,1
ε 5= = =0,155=15,5 % ;
N 3 636 389
38
Fig. 8.1. Prevederea comportarii in exploatare ;
xf =
Qinj
∙ ( )
S ∙ h ∙m d S a
dfa
∙t ;
Unde : x f =L ;
Algoritmul de calcul :
- Se construiesc curbele :
f a=f ( S a ) ;
dfa
=f ( Sa ) ;
d Sa
39
dfa
- Din curba fa=f(Sa) se citeste saturatia in apa la front, Saf, iar de pe curba =f (S a) ,
d Sa
valoarea pantei corespunzatoare ;
- Cu ajutorul ecuatiei timpului, se calculeaza timpul de patrundere al frontului de dezlocuire
in galeria de extractie ;
- Se calculeaza debitul de titei cu relatia :
Q t =QT ∙ ( 1−f a ) ;
Dupa patrunderea apei in galleria de extractive, calculul continua astfel :
- Se dau valori lui Sa1>Saf, unde Sa1 este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se
calculeaza cu relatia :
1
f a= ;
μ a ∙ k rt
1+
μ t ∙k ra
- Se calculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractie cu relatia :
1−f a 1
Sa 1=S a 1+ ;
( )
dfa
d Sa 1
1
∆ N =S ∙ L ∙h ∙ m∙ ( Saf −S ai ) ∙ ;
bt
Pentru t < tp
Cumulativul de titei extras se calculeaza cu relatia :
1
∆ N =Qt ∙t sau ∆ N =S ∙ L ∙ h∙ m ∙ ( S af −Sai ) ∙
;
bt
Sa1 – este saturatia medie in apa in spatele frontului de dezlocuire pana la patrunderea acestuia
in galeria de extractie si se calculeaza cu relatia :
1−f af
Sa 1=S af + ;
( )
dfa
d Sa f
X S af −Sai
ε= ∙ , pentrut <t p ;
L 1−S ai
S −S ai
ε = af , pentru t >t p ;
1−Sai
Cand exploatarea are loc cu doua siruri de extractie , prevederea cuprinde trei etape,
respectiv :
40
S ∙ h ∙m ∙ L1
t p 1= ;
Qinj ∙
dfa
d Sa f ( )
L1 – Distanta dintre galeria de injectie si primul sir de extractie .
Fractiile de apa pe sirul 1 (fa1) si respectiv 2 (fa2) sunt egale cu 0 .
- Debitul de titei al primului sir va fi :
Qex 1=n s 1 ∙ q t 1 ;
Qex 2=ns 2 ∙ q t 2 ;
Qt 1 =Qex 1 ;
Qt 2 =Qex 2 ;
- Cumulativul de titei extras :
∆ N 1 =Qex ∙ t p 1 ;
S ∙ h∙ m∙ L2
t p 2=t p1 + ;
Qex 2 ∙
( )
dfa
d Sa f
Qt 1 =Qex 1 ∙ ( 1−f a 1 ) ;
Qt 2 =Qex 2 ;
- Cumulativul de titei extras :
Sa 1 – saturatia in apa intre sirul de injectie si primul sir de extractie, cand saturatia in apa la
nivelul sirului intai este Sa 1 .
( )
Sa 1 f a1 dfa Sa 1 tj
d Sa 1
( )
Saf f af dfa Saf t p1
1−S tr d Sa f
Tabelul 20. Prevederea comportarii in exploatare ;
f a 1=
( )dfa
d Sa 1
si Sa 1 ;
41
- Se calculeaza timpul cu relatia :
S ∙ h ∙ m∙ L2
t j=t p 1 + ;
( )
Q ex 2 ∙
dfa
d Sa f
Etapa 3, t >t p 2 :
Ambele siruri produc cu apa, deci vom avea :
f a1≠ 0 ; f a2≠ 0 ;
- Debitul primului sir :
Qt 1 =Qex 1 ∙ ( 1−f a 1 ) ;
- Debitul celui de-al doilea sir :
Qt 2 =Qex 2 ∙ ( 1−f a 2 ) ;
- Cumulativul de titei :
S ∙ h ∙ m∙ L2
t p 1=t p 2 = ;
( )
d
Qex 2 ∙ fa
d Sa 2
1
f a= ;
μ a ∙ k rt
1+
μ t ∙k ra
S a−S ai
S= ;
St 0−Str
k rt =( 1−S )3 ;
3
k ra=S ;
42
Fig. 8.2. Graficul fractiei de apa in functie de saturatia in apa ;
Saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie , rezultata din graficul din figura 8.2. :
Sa 1=0,23;
Saf =0,55 ;
Saf =0,75 ;
dfa
Fig.8.3.Graficul functiei =f ( Sa ) ;
d Sa
Din grafic rezulta ca :
( )
dfa
=
f aj+ 1−f aj−1
d S a f S af +1 + Saj−1
=3 ;
43
Lungimea primului sir de extractie :
L1=835 m ;
Lungimea celui de-al doilea sir de extractie :
L2=840 m ;
Stabilim :
3
Q ex 1=n s 1 ∙ q t=3 ∙ 72,45=217,35 m / zi;
Qex 2=ns 2 ∙ q t=5 ∙ 72,45=362,25 m3 / zi;
3
Q inj =Qex 2+ Q ex 1=217,35+362,25=579,6 m / zi ;
( )
Sa S’ krt kra fa dfa
d Sa f
t=365 zile ;
S ∙ h ∙m ∙ L1 795∙ 46,55 ∙ 0,2038 ∙835
t p 1= = =1 780 zile ;
( )
dfa 579,6 ∙ 3
Qinj ∙
d Sa f
( )
dfa 362,25 ∙3
Qex 2 ∙
d Sa f
44
( )
Sa1 fa1 dfa Sa 1 tp2
d Sa (zile)
1
( )
Sa2 fa2 dfa Sa 2 tp3
d Sa (zile)
2
Etapa 3, t >t p 2 :
Timpul de patrundere al apei:
S ∙ h ∙m ∙ L2
t p 3=t p 2+ =4280+2500=6 780 zile ;
( )
Qex 2 ∙
dfa
d Sa 2
45
Concluzii
Proiectul se compune din mai multe capitol, menite sa indrume atent studentii catre
realizarea unei exploatari cat mai optime a zacamantului, exploatare menita sa duca la
obtinerea unor debite rezonabile, si la consumarea rationala a presiunii, astfel incat , la sfarsit,
sa se obtina factori de recuperare cat mai mari. Primele capitole propun realizarea unei “bune
cunoasteri” a zacamantului din punct de vedere geologic, si din punct de vedere al
proprietatilor fizice, atat ale rocilor ce alcatuiesc zacamantul, dar ,la fel de important, si ale
proprietatilor hidrocarburilor ce ulterior vor fi extrase din acesta .
Ultimul capitol propune o metoda de recuparare a titeiului, care duce la cresterea
semnificativa a factorului de recuperare, prin dezlocuirea nemiscibila a titeiului din porii roci
de catre apa.
Bibliografie
46
1. Nistor, I. : Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1999 ;
47