1
Tema:
Tema: CARACTERIZAREA
CARACTERIZAREA GENERALĂ A DELINCVEN DELINCVENȚEI JUVENILE
Concepte definitorii
definitorii privind
privind delincvența !venil"
Fenomenul
Fenomen ul delincven
delincvenței juvenile
juvenile este abordat
abordat de un șir de științe, cum ar fi: psihologia,
psihologia, sociologia,
sociologia, psihiatria,
psihiatria, filosofia,
filosofia, criminologia
criminologia etc.
etc.
Dicționarul
ionarul explicativ române prin devian#" desemnează abatere
explicativ al limbii române abatere de la direc ția dată sau normală. Devianţa constă n orice act, conduită sau
manifestaree care violează normele scrise sau nescrise ale societă ții ori ale unui grup social particular. Devianţa
manifestar Devianţa este un tip de comportament
comportament care se opune
celuii conven
celu convențional
ional !acceptat prin tradiție", cuprinznd,
cuprinznd, pe lngă ncălcările legii, #i $orice deviere% de conduită care nu are un caracter patologic constatat constatat
medical #i reprezintă o abatere de la normele sociale, fiind percepută percepută ca atare de membrii societății.
Devianţa are un caracter relativ, realitate
realitate determinată de faptul că un act va fi condamnat numai dacă este pus ntr&o anumită situa ție #i nu va fi condamnat
n altă situație, iar n multe mprejurări
mprejurări acel act va fi sau nu deviandeviantt n func ție de statutul sau rolul autorului.
autorului. Devianţa
Devianţa va depinde de contextul
contextul normativ n
care apare, adică ceea ce este condamnat n snul unei culturi sau ntr&o anumită epocă, este tolerat n alt mediu sau n altă perioadă de timp.
'cest
'ce st proces,
proces, care este #i antisoci
antisocial,
al, cuprinde
cuprinde,, pe lngă
lngă ncălcăr
ncălcările
ile legilor
legilor,, #i ncălcăr
ncălcările
ile reg
regulilo
ulilorr stabilite
stabilite de grupurile
grupurile sociale !obiceiuri
!obiceiuri,, tradi
tradi ții",
organizaații #i instituții !de ex., reguli
organiz reguli stabilite prin regulamente,
regulamente, dar #i de cultura
cultura colectivită
colectivității".
$e con%tat" c" %fera comportamentelor deviante c!prinde !rm"toarele acte %a! cond!ite neconformi%te:
& actele sau conduitele considerate ca excentrice, cum snt:
− ținuta neobi
neobișnuită, cum
cum ar fi purtatul
purtatul pantalonilor
pantalonilor jeans
jeans rupți(
−  purtatul unor
unor bijuterii atipice,
atipice, cum ar fifi inele #i butoni
butoni prinși pe corp(
− limbaj cu expresii #i cuvinte de jargon(
− gesturi neconformiste !cum snt cele care mimează actul sexual" n timpul unor spectacole muzicale(
& acte imorale,
imorale, indecente sau obscenită
obscenități, cum snt petrecerile
petrecerile zgomotoase
zgomotoase n timpul zilei, dar #i !mai !mai des" al nopții(
& acte antisociale, criminale(
& acte asociale, cum snt cele comise de bolnavii mintal.
)e baza constatărilor
constatărilor făcute n urma investiga
investigațiilor efectuate n cadrul
cadrul societății, n general, #i n rndul minorilor #i tinerilo r, n special, %e reali(ea(" o
tinerilor,
tipolo)ie* fie ea +i apro,imativ"* a devian#ei:
& după natura devianţei:
−  pozitivă !inovativă",
!inovativă",
− negativă !infracțiune",
− neutră !excentricită
!excentricități"(
& după forma de manifestare:
− deschisă !transparentă",
− ascunsă
ascu nsă !corup
!corupția"(
& după tipul normei ncălcate:
−  penală,
− contravenţională,
−  politică,
− religioasă,
− familială,
− autoagresivă(
& după actor:
− individuală,
− de grup(
& după gravitatea actului:
− tolerată !ținută indecentă",
indecentă",
− relativ tolerată sau contravenientă,
− gravă, sanc
sancționată penal(
& după criteriul medical:
− normală,
−  patologică((
 patologică
& după vrstă:
− adultă,
−  juvenilă.
*eprezentnd o formă distinctă de devianţă, delin delincven
cvența !venil"
!venil" constituie un fenomen complexcomplex care definește ansamblul conduitelor
conduitelor aflate n conflict cu
valorile ocrotite de normele juridice. Din punct de vedere juridic, acest fenomen caracterizează caracterizează ncălcarea normelor care reflectă cerin țele oricărei forme de
conviețuire umană, limitarea
limitarea libertății personale,
personale, adaptarea adecvată
adecvată la mediul
mediul social, concordan
concordan ța la aptitudinile individuale
individuale #i la cerințele sociale.
sociale.
Dacăă no țiunii
Dac iunii de delincv
delincven
ență juvenilă
juvenilă i va fi atribuită
atribuită #i violarea normel
normelor
or morale
morale sau a unor
unor interdic
interdic ții impuse
impuse de cătrecătre adult copilului
copilului,, no țiunea
iunea de
delincvență va fi similară cu cea de devianţă.devianţă. 'ceste
'ceste două noțiuni nu snt #i nici nu pot fi identice, deoa deoarece
rece comiterea
comiterea unei deviații din partea minorului,
minorului, ca,
de ex., fuga de acasă, acasă, de și este interzisă
interzisă de părinți, de normele morale, morale, nu este o interdicție legală,
legală, nsă poate fi un $mijloc%
$mijloc%,, o $ca
$cale%,
le%, o $ocazie%
$ocazie% spre
viitoarele fapte infrac
infracționale.
444  +on
+oncept
ceptul
ul $delinc
$delincven
vență% nu este sinonim
sinonim #i deci
deci nu se confund
confundăă cu no țiunea
iunea $devianţ
$devianţă%,
ă%, deoarece
deoarece sfera
sfera concep
conceptulu
tuluii $devian
$devianţă%
ţă% este mai largă #i
cuprinde ca formăformă particulară
particulară noțiunea $delincve
$delincvenn ță%.
 oțiunea criminalitat
criminalitatea ea minorilor reprezintă totalitatea crimelor comise pe un anumit teritoriu, ntr&o perioadă determinată de timp de   persoane vinovate vinovate
de comiterea acestor
acestor fapte, și anume - totalitatea crimelor
crimelor comise de către minori. +riminalita
+riminalitatea
tea nu poate fi studiată n afara societății, care redă aspectul
social al fenomenului
fenomenului n cauză.
cauză. 'ce
'cești oameni, prinprin faptele săvr
săvr șite, snt legați de criminalitate
criminalitate #i fac parte din
din criminalitate.
criminalitate. i alcătuiesc  populația penală
asupra căreia trebuie să se ndrepte multe organe !de stat ori altele".
D!p" f"pt!itori* criminalitatea
criminalitatea %e )r!pea("
)r!pea("** 5n f!nc ție de v5r%ta lor* 5n: 
criminalitateaa minorilor !ntre /0 #i /1 de ani",
criminalitate
criminalitatea tinerilor !ntre /1 #i 2/ de ani sau /1 #i 23 ori 24 de ani",
criminalitatea majorilor !ntre /1 #i 56 de ani",
criminalitateaa vrstnicilor !peste 56 de ani".
criminalitate
6n f!ncție de %e,* criminalitatea
criminalitatea %e %e di%tin)e 5n: 
criminalitateaa bărbaților,
criminalitate
criminalitatea femeilor.
)rin criminalitate se nțelege săvr săvrșire de omoruri:
omoruri: totalitatea
totalitatea infracţiunilor
infracţiunilor săvr
săvrșite pe un anumit teritoriu
teritoriu ntr&o
ntr&o anumită
anumită perioadă.
perioadă.
)rin cuvntul minor se nțelege ființa umană ocrotită ocrotită de lege,
lege, care nu a mplinit ncă vrsta
vrsta !/1 ani"
ani" la care și poate exercita
exercita toate drepturile.
 

2
444  +onc
+onceptu
eptull $delinc
$delincven
vență juvenilă
juvenilă%% cuprinde
cuprinde două no țiuni distincte,
distincte, #i anume: no țiunea
iunea $delincven
$delincvență% #i no țiun iunea
ea $juvenil%.
$juvenil%. 7ermen
7ermenul
ul $delincven
$delincvență
 juvenilă% este o creație a doctrinei penale #i a teoriilor criminologice sau sociologice,
sociologice, n ncercările lor de a grupa o serie de infrac țiuni n func ție de criterii
de vrstă, considerndu&se,
considerndu&se, n mod justificat, că faptele penale prezintă o serie de particularități determinate de nivelul de maturitate biologică, cu precădere
mintală, a subiectului
subiectului activ al infrac
infracțiunii.
8ensul cuvntului $ !venil% nseamnă perioada
perioada din viață a omului ntre copilărie #i maturitate.
maturitate.
 oțiunea de adoadole%le%ce
cennț" este o etapă distinctă n evoluția individului care se situea
situează
ză ntre copilărie #i tinerețe, prezentnd aspecte
aspecte caracteristice
caracteristice n plan
 biologic #i psihosocia
psihosocial.l.
Limitele de v5r%t" c!prind do!" etape:
&  preadole
 preadolescen
scența !pubertatea",
!pubertatea", ntre /2 #i#i /4 de ani(
& adolesce
adolescennță propriu&zisă,
propriu&zisă, situată ntre /4 #i /1 ani.
ani.
Dicționar!l e,plicativ
e,plicativ al lim'ii rom7ne
rom7ne prin delinc
delincve
vennț" %!'5
 %!'5nnțele
ele)e
)e::
Fenomen social care constă n săvr#irea de delicte.
7o
7otalitatea
talitatea delictelor săvrșite la un moment dat, ntr&un anumit
anumit mediu sau de către persoane de o anumită vrstă.
444  +oraportul existent
existent ntre termenul $delincvență juvenilă% #i termenul $criminalitatea minorilor% evidențiază faptul că criminalitatea
criminalitatea minorilor exprimă
exprimă
totalitatea infracţiunilor comise de minori la atingerea vrstei de răspundere penală, adică se are n vedere vrsta generală de /5 ani #i, pentru unele
componennțe de infracțiune prevăzute
compone prevăzute de art.2/
art.2/ +) *9, vrsta
vrsta de /0 ani. +nd se vorbe
vorbește despre delincven
delincvența juvenilă, se are n vedere
vedere nu doar
doar infrac țiunile
comise de minori, ci toate ncălcările
ncălcările de lege, #i nu are importa
importann ță vrsta la care au fost ele comise, se vorbește despre totalitatea nc ncălcărilor
ălcărilor de norme leg
legale
ale
#i morale comise de ființe umane pnă la mplinirea
mplinirea vrstei de /1 ani.
6n concl!(ie:
 prin devian#" se n țelege orice conduită,
conduită, gest sau manifestare
manifestare care ncalcă normele
normele scrise sau nescrise ale so
societă
cietă ții sau ale grupului social particular
particular din care
face parte persoana care a avut o astfel de conduită(
 prin deli
delincve
ncvennț" !venil"
!venil" se n țelege totalitatea faptelor
faptelor ce constituie ncălcare a normelor
normelor juridice !indiferent de caracteru
caracterull penal al acestora", comise la un
moment dat, ntr&un anumit mediu de către minori, adică persoane care nu au atins vrsta de /1 ani(
 prin criminalita
criminalitatea tea minorilor se n țelege totalitatea infracţiunilor
infracţiunilor săvr
săvrșite pe un anumit teritoriu ntr&o pe
perioadă
rioadă determinată
determinată de timp, de către persoane
persoane care
n&au mplinit vrsta
vrsta la care și pot exercita toate
toate drepturile.

8art
8artic!la
ic!larit"
rit"țile delincv
delincvenenței !venile
!venile
+onform Dicționarului explicativ române, prin partic!laritate se n țelege caracter particular(
explicativ al limbii române, particular( notă distinctivă( calitate(
calitate( proprietate( caracter.
caracter. )rin
tr"%"t!r"  se n țelege semn particular al unui lucru sau al unei persoane( caracter( particula
particularitate(
ritate( proprietate(
proprietate( calitate.
7răsăt
7răsăturile
urile delincven
delincvenței juvenile
juvenile snt generale #i speciale. 7răsăturile
7răsăturile speciale i acordă delincvenței juvenile identitate proprie n aria de manifestare a
criminal
crim inalită
ității.
'ceastă identitate proprie
proprie este reflectată prin aten ția sporită acordată categoriei
categoriei de indivizi la care se referă: or, delincvența juvenilă studiază criminalitatea
criminalitatea
 prin prisma unui subiect special - minorul . 9inorul, n vizorul delincvenței juvenile, este tratat ca o personalitate n forma formare,
re, avnd trăsături genetice,
genetice,
 biologice proprii, pornind de la deziderate de prevenție prin ndepărtarea cauzelor delicven ței juvenile, protejarea minorilor #i asigurarea asigurarea unei dezvoltări
sigure a personalită
personalității lor.
 altă arie de interes a delincvenței juvenile, ce i conferă identita
identitate
te proprie, este comportamentul antisocial al minorului . Delincven Delincvența juvenilă studiază
comportamentul antisocial al minorului manifestat prin incapacitatea acestuia de a se adapta la normele de conduită din societate.
 notă distinctivă a delincvenței juvenile, ca disciplină de studiu, reprezintă #i spectrul de cercetare a unor încălcări ale normelor juridice apartenente
întregului sistem al dreptului ( or, Delincvența juvenilă studiază ncălcările minorului delincventdelincvent pornind nu doar de la periclitarea normelor juridico&penale,
juridico&penale,
dar #i ale altor norme juridice nepenale.
Tr
Tr"%"t!rile
"%"t!rile )enerale
)enerale ale delincven
delincvenței !venile snt acele caracteristici
caracteristici care,
care, de și snt aferente delincven
delincvenței juvenile, pot fi specifice
specifice #i altor discipline
discipline de
studiu, și anume:
& +aracterul social
social de masă, n sensul că are o anumită
anumită frecvență #i se dezvoltă n societate,
societate, care poate fi nfăți șată n cifre, ceea ce justifjustifică
ică utilizarea unor 
unor 
metode statistico&matematice
statistico&matematice pentru elaborarea
elaborarea concluziilor referitoare la dinamica #i structura delincve
delincvenn ței juvenile, la prognoze
prognoze #i măsuri pentru prevenirea
#i combaterea
combaterea delincven
delincvenței juvenile la scara ntregii societă
societăți.
& +aracterul istorico&evolutiv,
istorico&evolutiv, care exprimă
exprimă ideea persistenței fenomenului
fenomenului delincvență juvenilă, dar n structură #i dinamică diferită diferită,, de la o epocă la alta, de la
o țară la alta sau de la o zonă geografică
geografică la alta. +aracterul istorico&evolutiv
istorico&evolutiv nu nseamnă doar o repetiție mecanică constantă,constantă, ascendentă
ascendentă sau descendentă,
descendentă, a
fenomenului
fenomen ului delincvență juvenilă, ci producerea unor schimbări n structura #i dinamica fenomenului, fenomenului, n formele de exprimare,
exprimare, n raport de care trebuie
căutate cauzele #i remediile.
& +aracterul prejudiciabil,
prejudiciabil, exprimat n periculozitatea social
socialăă pe care o are n sine fenomenul delincvență juvenilă pentru valorile sociale #i individuale ocrotite
de normele dreptului #i ale moralei, pentru ntregul sistem de valori consacrate
consacrate de cultura #i civiliza ția umană.
& +aracterul complex
complex al delincvenței juvenile, cu valențe predominant bio&psiho&soc
bio&psiho&sociale
iale . 'ceastă
'ceastă trăsătură exprimă faptul
faptul că delincvența juvenilă nu există n
afara societății, comportamentului
comportamentului #i activității acesteia. Fenomenul
Fenomenul reflectă deci #i individualitatea
individualitatea bio&psiho&socială
bio&psiho&socială a participan
participan ților la comiterea diferitelor 
diferitelor 
ncălcări ale normelor morale #i de drept, care exprimă att caracterul complex al etiologiei comportamentului antisocial al minorilor, ct #i diversitatea
tipurilor existente.
& +aracterul variat
variat al delincven
delincvenței juvenile, care derivă din varietatea ncălcărilor de lege #i de morală comise de minori, precum #i varietatea de exprimare
concretă a minorilor prin
prin acțiunile ilicite comise.
comise. 'șa cum nu există
există doi oameni
oameni identici,
identici, tot a șa nu există nici
nici ac țiuni ilicite identice.
identice. 'cest
'cest caracter
caracter este privit
privit
#i din alt unghi de vedere, adică
adică de la o perioadă de timp la alta variază tipurile de ncălcări
ncălcări de norme juridice
juridice săvr șite de către minori, #i numărul acestor 
acestor 
ncălcări este de asemenea variabil.
& +aracteru
+ara cterull condițional
ional al delincven
delincvenței juvenile
juvenile, constnd n aceea că, fiind un fenomen cu manifestări fizico&sociale,
fizico&sociale, delincvența juvenilă nu poate exista n
afara unui proces cauzal,
cauzal, nu poate fi de natură necondiționată, acauzală.
acauzală. 7oate
7oate ncălcările de lege #i morală comise de minori snt favorizate de anumi ți
factori( totodată, este posibil de a ac ționa pentru descope
descoperirea
rirea acestor factori #i pentru combatere
combatereaa lor prin măsuri preventive #i de represiune penală.
& +aracterul preventiv
preventiv al delincven
delincvenței juvenile. +onform acestui caracter, delincven
delincvența juvenilă vizează n primul rnd prevenirea manifestărilor antisociale antisociale din
 partea minorilor.
minorilor. ;n prim obiectiv
obiectiv al societă
societății constă n ndreptare
ndreptareaa forțelor spre diminuarea
diminuarea acestui
acestui fenomen.
fenomen.

9'iect!l de %t!di! al delincvenței !venile

9'iect!l de %t!di! al Criminolo)iei incl!de:  delincvența juvenilă ca fenomen social de masă, formele de devianţă, personalitatea delincv delincventului
entului minor,
actul delincven
delincvențial, victima minoră, reac
reacția socială față de delincven
delincvența juvenilă #i prevenirea
prevenirea #i combatere
combatereaa delincven
delincven ței juvenile.
juvenile.
Delincventa !venil" ca fenomen %ocial de ma%"
biectul
bie ctul sintetic
sintetic al Delincv
Delincven
enței juvenile
juvenile  l reprezintă criminalitatea minorilor ca fenomen social. +a orice fenomen social, criminalitatea minorilor 
reprezintă un sistem cucu proprietăți #i funcții proprii, distincte calitativ de cele ale elem
elementelor
entelor compo
componente.
nente.
+onside
+on siderare
rareaa criminalită
criminalității minorilor
minorilor ca o totalitat
totalitatee a infracţi
infracţiunil
unilor
or săvrșite pe un anumit teritoriu
teritoriu și ntr&o perioadă
perioadă de timp dată este o pozi ție care
subliniază doar
doar latura cantitativă a fenomenului studiat. 7 7rebuie
rebuie făcută o distincție ntre criminalitatea reală, aparentă #i cea legală.
Criminalitatea real"  este un concept
concept cantitativ
cantitativ care presupune
presupune totalitate
totalitateaa faptelor
faptelor penale
penale săvr
săvrșite pe un anumit teritoriu,
teritoriu, ntr&o perioadă
perioadă de timp
determinată.
Criminalitatea aparent" cuprinde totalitatea infracţiunilor semnalate sistemului justiţiei penale #i nregistrate ca atare.
Criminalitatea le)al" reprezintă totalitatea faptelor
faptelor penale pentru care s&au pronunțat hotărri de condamnare rămas rămasee definitive.
 

3
Diferența dintre
Diferen dintre criminalitat
criminalitatea
ea reală #i criminalitatea aparentă este denumită cifra neagră neagră a crimina lităț ii  #i reprezintă faptele antisociale
criminalită antisociale care, din diverse
motive, rămn necunoscute organelor din sistemul justiţiei penale.
444  biectul delincven
delincvenței juvenile are n vedere
vedere criminalitatea
criminalitatea minorilor
minorilor reală, cercetarea
cercetarea știin țifică ncercnd
ncercnd să surprindă
surprindă dimensiunile
dimensiunile adevărate
adevărate ale
acestui fenomen.
ormele de devian#"
biectul
bie ctul de studiu al Delincv
Delincven
enței juvenile
juvenile constitu
constituie
ie #i formele de devianţă, adică comiterea diverselor ncălcări de legi de către minori, comiterea
diverselor tipuri de infracțiuni de către minori, delicte civile, contravenţii administrative,
administrative, precum #i a altor ncălcări de lege #i morală, manifes manifestate
tate prin
diverse modalități, prin diverse mijloace #i metode pe un teritoriu determinat, ntr&o perioadă determinată determinată de timp.
8er%onalitatea delincvent!l!i minor
8er%onalitatea
<ncercările de a surprinde
surprinde portretul unui delicvent
delicvent juvenil sugerează
sugerează existența unei personalități delincvente.
delincvente.
8trictt juridic,
8tric juridic, delincventu
delincventull minor este persoan
persoanaa care, cu vinov
vinovăăție, săvrșește o faptă sancționată
ionată de legea penală.
penală. Din punctul
punctul de vedere
vedere al delincven
delincvenței
 juvenile, conceptul
conceptul de de delincvent
delincvent minor are o semnificație complexă
complexă datorită condi
condiționărilor bio&psiho&soc
bio&psiho&socialeiale care l determină
determină pe minor să ncalce
ncalce legea.
legea.
<ntruct, pnă n prezent, nu s&a dovedit existența unor trăsături de ordin bio&antropolog
bio&antropologicic care să diferen țieze delincventul
delincventul de non&delincvent,
non&delincvent, minorul care
ncalcă legea penală
penală este considerat ca un eșec al procesului de socializ socializare.
are. Delincvența juvenilă a analizat #i continuă să studiez studiezee coordonatele
coordonatele biologice,
 psihologice,
 psihologic e, sociale,
sociale, economice,
economice, culturale etc.,
etc., care au relevan
relevanță pentru alegerea
alegerea conduitei
conduitei infracționale #i $trecerea
$trecerea la act%.
act%.
Act!
Act!ll delincve
delincvennțial  este exprimat prin ncălcarea normelor
normelor juridice dintr&o ordine de drept. ormele juridice ce intră sub inciden ța prezentului studiu
aparțin diferitelor domenii ale dreptului: contravenţion
contravenţional,al, penal, al familiei, muncii etc., de asemenea #i altor acte, cum ar fi diferite regulamente,
regulamente, ordine sau
dis
dispoz
poziiții.
Victima minor"
9inorii snt o categorie vulnerabilă
vulnerabilă din punctul de vedevederere al riscului de implicare n activităţi infracționale sau de victimizar
victimizare.e. Din perspectiva eficienței
demersurilor
demersuril or #i acțiunilor cu caracter
caracter preventiv
preventiv,, ei constituie
constituie un grup&
grup&țintă n privința cărora ne
ne putem aștepta la feedbac=
feedbac= pozitiv.
pozitiv.
Delincvența juvenilă studiază victima minoră minoră din două perspective:
ca victimă directă
directă a actului delincven
delincvențial(
ca victimă indirectă
indirectă a atitudinii negative
negative a societății.
Reac
Reacția %ocial"
%ocial" faț" de fenomen!l
fenomen!l delincven
delincventeitei !venile
!venile
rientat
rie ntatăă către
către identifi
identificare
careaa modalită
modalităților prin care fenomen
fenomenul ul infrac
infrac țional
ional poate
poate fi prevenit
prevenit #i controla
controlat,t, Delincve
Delincvenn ța juv
juvenil
enilăă nu poate exclude,
exclude, din
obiectul
obie ctul său de studiu,
studiu, reacția socială
socială formală
formală #i informală
informală asupra
asupra criminalită
criminalității minorilor
minorilor.. *eacția socială intervine
intervine att ante&factum
ante&factum > prin programe
programe #i
măsuri de prevenire, ct #i post&factum > prin nfăptuirea justiţiei, prin tratamentul, resocializarea #i reinserţia socială a infractorilor.
*eacția socială mpotriva criminalității minorilor
minorilor se realizează
realizează att prin
prin acțiu
iune
neaa asupra cauzelor
cauzelor #i condițiilor ei sociale #i individuale,
individuale, ct #i prin reac
reacția
socială
soci ală mpotriva
mpotriva crimelor
crimelor deja comise
comise de către
către minori
minori #i descop
descoperite
erite de organel
organelee de drept,
drept, n vederea
vederea curmării
curmării activită
activităților infrac ționale,
ionale, mpiedic
mpiedicării
ării
repetării acestora,
acestora, tragerii la răspundere penală a infractorilor minori #i sancționării lor sau aplicării măsurilor de constrngere constrngere cu caracter educativ,
educativ, corectării
#i reeducării lor, precum #i reintegrării post&penale.
8revenirea +i com'aterea delincventei !venile
biectul de studiu
studiu al Delincven
Delincvenței juvenile l constituie
constituie  prevenirea #i combaterea
combaterea acestui fenomen,
fenomen, care se realizează
realizează prin aplicarea ansamblului
ansamblului de măsuri
măsuri
statale #i sociale orientate
orientate spre nlăturarea, minimalizarea
minimalizarea sau neutr neutralizarea
alizarea cauzelor
cauzelor #i condi țiilor criminalității minorilor, reținerea lor de la comiterea unor 
fapte interzise de legislația n vigoare, corectarea comp comportamentulu
ortamentuluii lor n spiritul respectării normelor
normelor morale #i de drept.

$cop!l și f!ncțiile delin

$cop!l delincve
cvennței !ve
!venile
nile
juvenilă are ca %cop principal apărarea mpotriva ncălcărilor de lege comise de minori, precum #i prevenirea comiterii unor fapte interzise de
Delincvența juvenilă
legea penală.
6n ceea ce ține de ap"rarea celor celor mai importante
importante valori %ociale
%ociale ocrotite de le)i%la
le)i%la ția 5n vi)oare* 5nt5i de toate ar aree loc ap"rarea:
ap"rarea:  vieții ##ii sănă
sănătă
tății
 persoanei,i, a drepturilor
 persoane drepturilor #i libertăților omului,
omului, a proprietății omului, a mediului
mediului nconjurător
nconjurător,, a ornduirii
ornduirii constituționale, a suveranită
suveranității *9, a păcii, securită
securită ții
omenirii, precum #i a altor valori ocrotite att de legea penală, ct #i de alte acte normative.
$cop!l de prevenire
prevenire a comiterii !nor fapte inter(i%e
inter(i%e de le)i%lația 5n vi)oare %e reali(ea("
reali(ea(" prin do!" mari mari direc ții de 'a(":  prevenirea generală, care
se referă
referă la to ți minorii,
minorii, avnd ca obiectiv
obiectiv abținerea
inerea din partea
partea lor de a comite uneleunele fapte
fapte interzise
interzise de legislația n vigoare
vigoare #i  prevenire
 prevenireaa specială, aceasta
referindu&se
referindu& se doar la minorii care au ncălcat prevederile
prevederile legislației #i care se realizează prin aplicar
aplicarea
ea măsurilor de constrn
constrngere
gere fa ță de astfel de persoane.
6n alt a%pect* %cop!l
%cop!l Delincven
Delincvenței !venile poate
poate fi:
& imediat > cunoașterea fenomenului
fenomenului n toată complexitatea
complexitatea lui, prin stabilirea cauzelo
cauzelorr #i condi țiilor care l determină #i favorizează,
favorizează, precum #i a proceselor 
care l caracterizează(
& mediat > stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate n practica antidelincve
antidelincvenţială,
nţială, pentru limitarea fenomenului
fenomenului #i a consecin țelor acestuia.
6n cate)oria
cate)oria de f!ncții ale Delincvenței !venile %e 5n%cri!:
Funcția descriptivă
descriptivă, constă n studierea #i consemnarea
consemnarea datelor privind volumuvolumull criminalității minorilor, fie global, fie ntr&o țară, fie ntr&o anumită zonă
geografică,
geografic ă, ntr&o anumită
anumită unitate
unitate de timp. 'ceastă funcfuncție asigură cunoa
cunoașterea structurii
structurii criminalității minorilor,
minorilor, a felului dede crime săvrșite > pe tipuri sau sau
grupuri dede infracțiuni !de ex.: infracț iuni contra persoaneii: omoruri, vătămări corporale,
contra persoane corporale, violuri( infracț iuni contra patrimoniul
patrimoniului ui: furturi, tlhării, jafuri etc.",
 precum #i după
după locul săvr#irii
săvr#irii !criminalitatea
!criminalitatea urbană
urbană sau rurală".
rurală".
Funcția explicativ
explicativăă, are menirea de a favoriza
favoriza cunoașterea reală a fenomenulu
fenomenuluii criminalității minorilor,
minorilor, n special a etiologiei
etiologiei crimelor,
crimelor, cauzelor,
cauzelor, condi țiilor,
factorilor ce au determinat comiterea lor.
Funcția predictiv
predictivăă, se realizează n direcția anticipării unor mo modificări
dificări cantitative
cantitative #i calitative ale fenomenului
fenomenului infracțional n rndurile minorilor,
minorilor, att n
ceea ce prive
privește tipologiile infrac
infracționale, ct #i autorii
autorii implicați, pe o anumită perioadă
perioadă de timp,
timp, ntr&un spa țiu determinat,
determinat, n scopul elaborării
elaborării #i realizări
realizări unor 
măsuri adecvate pentru prevenirea #i combaterea acestuia.
Funcția profilactică
profilactică, se materializează
materializează n elaborarea
elaborarea științifică a unui sistem
sistem eficient de măsuri
măsuri de prevenire
prevenire #i combatere
combatere a criminalității minorilor n baza baza
sintetizării cuno
cunoștințelor teoretice
teoretice despre
despre fenomenul
fenomenul infrac
infracțional, crimă,
crimă, personalitatea
personalitatea infractorului
infractorului minor, cauzele,
cauzele, condițiile criminalită
criminalită ții minorilor,
minorilor, precum
#i despre minor, ca victimă a infracțiunii, despre posibilitatea core corectării
ctării lui n spiritul respectării legilor.

;etodele de cerceta
cercetare
re a delincven
delincvenței !venile
;etodolo)ia
;etodolo) ia !ridic" este definită ca un sistem al acelor factori de relativă invarianță ntr&un număr suficient de mare de metode, factori ce au de obiect
raporturile, legăturile,
legăturile, relațiile ce se stabilesc
stabilesc ntre diferite metode
metode n procesul
procesul cunoașterii fenomenului
fenomenului juridic.
juridic. +a #i oricare altă disciplină,
disciplină, Delincven
Delincven ța
 juvenilă se bazează pe folosirea
folosirea unei metodologii,
metodologii, a unui
unui ansamblu
ansamblu de metode
metode #i procedee
procedee de cercetare.
cercetare.
8rintre principalele
principalele metode
metode ale Delincvenței !venile pot fi menționate:
metoda statistică > are ca  sarcină de bază descrierea numerică
numerică a stării #i dinamicii
dinamicii criminalității minorilor după
după indicatorii absolu
absolu ți #i relativi, precum #i #i a
moda
modalilită
tățil
ilor
or de comb
combatater
eree a cr
crim
imin
inal
alit
ităății mino
minori
rilo
lorr de către
către or
orga
gane
nele
le de stat #i obșteștiti.. O altă sarcinăă  este stabilire
altă sarcin stabilireaa legături
legăturilor
lor statistic
statistice,
e,
interdep
interdepende
endennțelor #i raporturi
raporturilor
lor dintre starea #i dinamica
dinamica criminalită
criminalității minorilor
minorilor #i evolu
evoluția unor
unor sau altor procese
procese soc
sociale
iale,, ntre starea
starea #i dinamica
dinamica
criminalității minorilor #i activitatea
activitatea organelor
organelor de drept. Sarcina metodei statistice rezidă #i n a determina
determina tendin
tendințele evaluării
evaluării criminalității #i determinantele
determinantele
acesteia. 'ceastă
'ceastă sarcină se realizează prin relevarea
relevarea aspectelor pozitiv
pozitivee #i a deficiențelor din practica combaterii criminalită
criminalită ții minorilor, ceea ce va contribui
la elaborarea propunerilor #i recomandărilor privind eficientizarea acesteia(
metoda observării > constă n perceperea #i descrierea anumitor fapte, evenimente(
 

4
metoda experimentală > reprezintă observarea desfă#urată a unui fenomen sau a mai multor fenomene. ;lterior se vor stabili, pe calea experimentului,
legăturile de intercondi
intercondiționare dintre fenomenele
fenomenele care au avut loc #i vor fi elaborate ipoteze privind veridic
veridicitatea
itatea sau falsitatea lor(
metoda istorică
istorică > constă n cercetarea
cercetarea unui fenomen
fenomen axată pe apari
apariția lui, evoluția #i dispariția ulterioară a acestuia(
acestuia(
metoda comparativă
comparativă > oferă posibilitatea de a demonstra legătura cauzală dintre evenimente
evenimentele le ce au avut loc( comparndu&le,
comparndu&le, se demonstrează existența sau
inexistența lor ntr&o perioadă
perioadă determinată
determinată de timp, ntr&un
ntr&un loc determinat
determinat #i dependen
dependen ța unuia față de celălalt(
metoda
meto da de predic
predicție > oferă posibilitatea prevestirii unor evenimente care pot avea loc n viitor #i elaborării unor măsuri de prevenire a acestui fenomen.

Le)"t!rile delincvenței !venile c! alte științe !ridice și ne!ridice

Delincvența juvenilă
juvenilă este o știință autonomă,
autonomă, cu obiect de studiu propriu
propriu #i metode de cercetare
cercetare specifice,
specifice, avnd
avnd o multitudine de conexiuni
conexiuni cu alte știin țe
 juridice #i nejuridice.
nejuridice.
Delincve
Deli ncvennța !venil" < Drept!l
Drept!l penal. 'mbele
'mbele se ocupă de fenomen
fenomenul ul criminalită
criminalității: Dreptul penal
penal se ocupă de aspectu
aspectull juridic
juridic al criminal
criminalită
ității,
Delincvența juvenilă are are n acest
acest domeniu un un spectru mai
mai ngust, studiind
studiind doar infrac
infracțiunile comise
comise de minori,
minori, cauzele, condi
condițiile lor, apari
apari ția #i evoluția lor.
'tt Dreptul
Dreptul penal,
penal, ct #i Delincve
Delincvennța juvenilă
juvenilă tratează,
tratează, sub diverse
diverse aspecte,
aspecte, problema
problema privind
privind lupta cu criminal
criminalitate
itatea.
a. Dreptul
Dreptul penal, nsă, stabile ște
totalitat
totalitatea
ea sancțiunilor
iunilor aplicat
aplicatee minorilo
minorilor,
r, pe cnd Delincven
Delincvența juvenilă
juvenilă,, pe lngă
lngă faptul
faptul că studiază
studiază principalel
principalelee sancțiuni aplicate
aplicate minorilo
minorilor, r, elaborează
elaborează
măsuri adecvate de prevenire #i combatere a acestui fenomen.
Delincvența !venil" < Drept!lDrept!l proce%!al
proce%!al penal. Dreptul procesual penal studiază
studiază regulile de bază ale activită ții de descoperire a infracţiunilor comise de
minori #i de tragere a lor la răspunde
răspunderere penală, pe cnd Delincvența juvenilă este interesată de dobndir
dobndirea
ea #i prelucrarea datelor statistice deținute de organele
 judiciare, dede culegerea
culegerea celor mai
mai variate date despre fenomenul
fenomenul criminalită
criminalității minorilor din activitatea de urmărire
urmărire penală #i dede judecată.
judecată.
Delincve
Deli ncvennța !venil"
!venil" < Criminolo
Criminolo)ia)ia. +riminologia studiază
studiază fenomenul
fenomenul criminalității n general, iar Delincvența juvenilă se ocupă de studier studierea
ea doar a
criminalității n rndurile minorilor( +riminologia
+riminologia studiază personalitatea
personalitatea infractorului,
infractorului, stabilind multitudinea
multitudinea de factori #i condiții care&l determină să comită
fapte interzise de legea penală, pe cnd Delincvența juvenilă studiază persona personalitatea
litatea infractorului
infractorului minor, componentele
componentele de infrac țiune comise cel mai des de
minori, sancțiunile aplicate
aplicate lor, precum
precum #i locurile de ispășire a pedepsei
pedepsei de către minori.
+riminol
+rim inologia
ogia stabile
stabilește modalită
modalități generale
generale de prevenir
preveniree #i combate
combaterere a criminal
criminalită
ității, pe cnd Delincv
Delincven
en ța juvenilă
juvenilă enumer
enumerăă modalitățile specifice
specifice !din
cauza vrstei fragede"
fragede" de luptă cu criminalitatea n rndurile minorilor, se ocupă de elaborarea
elaborarea unor măsuri eficiente de educare a tinerei genera ții.
Delincve
Deli ncvennța !venil" < 8%i=olo)ia
8%i=olo)ia. )sihologia oferă
oferă posibilitatea
posibilitatea cunoașterii temperamentului,
temperamentului, caracterului
caracterului minorului,
minorului, factorii
factorii externi #i interni
interni care  și
 pun amprenta
amprenta pe formarea
formarea lui ca delincvent
delincvent minor.
minor.
Delincve
Deli ncvennța !venil" < 8%i=iatria
8%i=iatria. )sihiatria studiază criminalitatea
criminalitatea minorilor sub aspectul deviației penale, care este determinată nu doar de factori
exogeni !externi",
!externi", ci adesea se datorează exacerbării
exacerbării unor laturi ale personalită
personalită ții, cu dereglări la limita sau chiar n domeniul patologiei
patologiei mentale.
Delincvența !venil"
!venil" < $tati%tica. 8tatistica constituie una dintre cele mei importante surse de date referitoare la criminalitate ca fenomen social de masă,
Delincvența juvenilă fiind interesată n acest domeniu domeniu de date statistice referitoar
referitoaree la criminalitatea minorilor
minorilor,, numărul minorilor
minorilor abandona ți, numărul
minorilor
mino rilor care au comis
comis fapte
fapte interzise
interzise de legea
legea penală
penală etc. )e baza
baza datelor
datelor statistice
statistice există
există posibilit
posibilitatea
atea de a cunoa
cunoa ște starea,
starea, structu
structura,ra, dinamica
dinamica
criminalității minorilor ntr&o perioadă determinată
determinată de timp, pe un teritoriu determinat.

Tema
ma:: EV9EV9LU LUȚIA RE REGLE
GLE;EN ;ENTĂRTĂRIL9IL9R R NA
NAȚI9N I9NALEALE ȘI INTE INTERNA
RNAȚI9N I9NALEALE 8R8RIVIIVIND
ND DEL
DELINC INCVEN
VENȚA JUV JUVENIENILĂLĂ
I%toric!l apariției și de(volt"rii
de(volt"rii re)lem
re)lement"rilor
ent"rilor privind delincvența !venil"
Epoca antic"
voluția conceptului de minoritate penală relevă că minoritatea penală reprezintă un concept cunoscut cunoscut de unele popoare din timpuri străvechi
străvechi care #i&a
găsitt expresi
găsi expresiaa juridică
juridică fie n legisla
legislația scrisă,
scrisă, fie n dreptul
dreptul cutum
cutumiariar al primelor
primelor organiză
organizăriri statale.
statale. ?egislaţia babiloniană !+odul lui @ammurabi" face
răspunzător
răspunză tor pentru un prejudiciu nu pe cel care l&a cauzat, ci pe cel care este apt să dea o satisfacție materială victimei sau rudelor acesteia. acesteia. Filosofii Areciei
'ntice,
'nti ce, 'ristote
'ristotell #i )laton, susțineau
ineau ideea iresponsab
iresponsabilită
ilității penale a copilulu
copilului.i. ?a romani nsă apare cu mai multă claritate ideea de responsabilitate
determinată
determina tă de maturizarea fiziologică
fiziologică #i, implicit, psihică. ;nii jurisconsu
jurisconsull ți optau pentru vrsta de /0 ani, consider
considernd&o
nd&o drept elemen
elementt de referin ță pentru
debutul acestei
acestei perioade
perioade din dezvoltarea
dezvoltarea psihofiziologic
psihofiziologicăă a știin ței umane.
umane.
Le)ea celor >II ta'ele ?00@ 5en& reparti(a minorii 5n do!" mari )r!pe:
&  puberii !de la /0 ani băie băieții #i de la /2 ani
ani fetele"(
& impuberii !pnă !pnă la /0 ani băieții #i pnă la /2 fetele".
<n cazul comiterii unei crime de către  puberi, față de ei se aplica bătaia, bătaia, dar putea fifi aplicată #i pedeapsa
pedeapsa cu moartea
moartea de către păguba
păguba ș( impuberii, din cauza
cauza
vrstei fragede,
fragede, puteau fi numai bătuți.
Bnstituțiile juridice
juridice ale dreptului geto&dac
geto&dac snt foarte pu țin cunoscute,
cunoscute, motivul principal fiind acela că textele vechilor norme juridice nu s&au conservat conservat pnă
astăzi. *econstituirea lor se face n mod indirect, plecnd de la urmele pe care aceste norme le&au lăsat asupra dreptului din epocile mai recente.
444  <n privința dreptului penal,
penal, principalele
principalele dispozi
dispozi ții vizau apărarea
apărarea statului
statului #i a proprietății private. <n pofida
pofida faptului
faptului că atribu țiile realizării justiţiei
justiţiei au
fost preluate formal de către organeleorganele statului, totuși pentru anumite tipuri de infracțiuni !mai ales pentru vătăm vătămările
ările corporale" a continuat
continuat să fie aplicat
obiceiul gentilic al răzbunării
răzbunării sngelui. ?a capitolul infracțiuni, cel mai aspru pedepsite erau ncălc ncălcările
ările interdic țiilor religioase, ncălcări
ncălcări considerate a fi
sacrilegii.
?a geto&romani !n /65 e.n. Dacia este cucerită de Bmperiul *oman" nsă, apare cu o mult mai multă claritate ideea de responsabilitate determinată de
maturizareaa fiziologică #i, implicit, psihică. ;nii jurisconsulți considerau că vrsta constituie un element suficient
maturizare suficient pentru prezumarea
prezumarea pubertă ții, stabilind
vrsta de la /0 ani ca element de referință pentru debutul ace acestei
stei perioade din dezvoltarea
dezvoltarea psihofiziologică
psihofiziologică a fiin ței umane. <ntru susținerea acestui punct punct de
vedere, jurisconsultul
jurisconsultul Aaius !sec. BB d.@r.",
d.@r.", n lucrarea $Bnstitu
$Bnstitu țiile%, de și se referă la domeniul dreptului
dreptului privat, prezintă modu
modull n care dreptul roman pozitiv
nuanța conceptul de $impuber%,
$impuber%, prefigurnd astfelastfel ideea relativ modernă
modernă de $discernămn
$discernămnt%. t%. l făcea o distinc ție ntre $puberi% #i copii $pube
$pubertă
rtă ți proximi%
!aproape de pubertate". 8pre ex., pentru fiecare gen de furt !furtul flagrant, furtul de imobil, furtul de oameni liberi etc." se prevedea o anumită pedeapsă.
ste foarte probabil că, n multe din aceste cazuri, răspunderea impuberului era nlăturată din considerente de vrstă sau de imaturitate biologică. De ex.,
?egea +ornelia de 8icaris considera
considera că dolul !vinovăția" nu era compatibil cu nivelul de maturitate psihică #i somatică somatică a copilului ! infans" sub C ani n cazul
n care acesta săvr#ea o omucidere. l era asimilat cu alienatul mintal ! furiosus".
)otrivit $?egiuirii lui Bustinian%, minorul care nu a atins vrsta de C ani nu era supus răspunderii penale. penale. ?a vrsta de la C la /0 ani răspundea numai pentru
comiterea intenintenționată a unor infrac
infracțiuni. 9ajoratul se considera
considera mplinit
mplinit la vrsta de 24 de ani.
Ev!l ;edi!
<ncepnd cu perioada
perioada vului 9ediu, odată cu influența exercitată de iserică, reglem reglementările
entările juridice referitoare
referitoare la delincven ța juvenilă s&au modificat.
modificat.
iserica
ise rica,, precum #i juriștii timpului,
timpului, consider
considerau au că minorii
minorii afla ți sub vrsta de C ani nu au atins ncă vrsta vrsta ra țiunii,
iunii, motiv pentru
pentru care nu pot fi făcu ți
responsabili pentru $transgresiunile% lor spirituale.
<mpăratul 7heodosiu
7heodosiu !3CE&3E4
!3CE&3E4 d.@r."
d.@r." este cel care stabilește vrsta copilăriei la C ani. )entru anumite fap fapte,
te, copiii de sex masculin cu vrsta de pnă la /6,4
ani #i cei de sex feminin
feminin care nu au mplinit
mplinit E,4 ani erau asimilați cu infantes, adică cu copiii de pnă la C ani.
<mpăratul ustinian
ustinian !42C&454
!42C&454 d.@r." fixează
fixează vrsta pubertă
pubertății la /0 ani pentru băieți #i la /2 ani pentru fete. ;n studiu rela relativ
tiv recent referito
referitorr la evolu ția
răspunderii
răspunde rii penale a minorului
minorului arată că ulterior, sub sub influența obiceiurilor locale locale n care se manifestase
manifestase influen ța legisla ției romane, s&au stabilit
stabilit anumite
criterii obiective care urmau a fi luate n considerare la stabilirea vrstei minorului, care la franci #i saxoni era de /2 ani, la suabi > de /3 ani, iar la francii
burgunzi #i vizigoți > de /0 ani. 444 Bstoricul apari
tripuari, burgunzi apariției #i evolu
evoluției delincven
delincvenței juvenile
juvenile este strns
strns legat de istoricul
istoricul apariției codurilor
codurilor juridice.
juridice.
<n 9oldova #i nn Țara *omânească
*omânească ca sursă de reglementare
reglementare a comportamentului
comportamentului minorilor a servit $+artea românească de nvățătură% a lui Ga Gasile
sile ?upu
apărută n anul /505 la Bași #i a lui 9atei asarab > $<ndreptarea
$<ndreptarea legii%, apărută
apărută n anul /542 la 7rgovi#tea
7rgovi#tea 9unteniei.
 

5
444  Pravila Vasile Lupu  era primul izvor care reglementa regimul stabilit minorilor.  Legea lui Va
Pravila lui Vasile sile Lupu  prevedea sanc
Vasile sancționarea minorilor
minorilor cu pedepse
 prevăzute pentru adul ți, n special n cazurile de erezie #i paricid. )e atunci func țiile judiciare erau exercitate
exercitate fie de domnitor,
domnitor, care examina #i solu ționa
cazurile mai grave
grave #i mai complicate, fie de către boieri sau prcălabi mputernici
mputerniciți cu examinarea cazurilor
cazurilor u șoare. udecata
udecata domnească
domnească mai activa #i n
calitate de
de instanță de apel,
apel, unde puteau fi atacate sentințele pronun
pronun țate de boieri.
boieri.
;atei Ba%ara' di%tin)e 5n%" trei cate)orii de v5r%t" a minorilor*
minorilor* c! )rad diferit de pedeap%" pentr! infracți!nile comi%e:
& coconii, adică copii de pnă la C ani ale căror fapte se iertau(
& impuberii cu vrstă
vrstă ntre C #i /0 ani !băieți" #i ntre C #i /2 ani !fete"(
&  puberii cu vrstă
vrstă ntre /0 #i 26 de ani
ani !băieți" #i ntre /2 #i 24
24 de ani !fete".
!fete".

Le)i!irea Cara)ea din --* care prevedea %c"derea v5r%tei minorat!l!i la . de ani* a %ta'ilit !rm"toarele cate)orii de v5r%t" de tra)ere la
r"%p!ndere penal":
delincvenții sub C ani erau scutiți de răspundere
răspundere penală(
cei ntre C #i /0 ani ncasau
ncasau bătaia sau erau erau izolați n mănăstiri(
 pentru minori
minori de la /0 la 26 ani se aplica aplica bătaia
bătaia cu biciul, cu
cu toiagul sau
sau nchisoarea
nchisoarea n caz de de omor.
omor.
444  <n anul /561 n +ernica a apărut prima nchisoare pentru minori. ?a 26 august /151 această mănăstire a devenit mică pentru numărul mare de
delincve
deli ncvennți minori #i a fost transferată
transferată la 8chitul alamuc
alamuci,i, apoi la mănăstir
mănăstireaea +ăscioarei
+ăscioarei,, jud. Gla șca. Deoarece
Deoarece numărul
numărul minorilo
minorilorr delincv
delincvenen ți cre ștea, n
/1C2 nchisoarea
nchisoarea a trecut la *eni, jud. Bsmail, n clădirea carantinei.
carantinei. <n /1C1, din motive politice, această casă a fost mutată la mănăstirea 9islea, unde pnă
n /113 minorii au stat mpreună
mpreună cu delincvenții militari.
Epoca modern"
)rimele texte legale importante din secolul HBH, care se referă la regimul penal al minorului, le găsim n Cod!l penal penal din -1/ al l!i Bar'! Știr'ei. l
reproducee dispozițiile din +odul penal francez din /1/6 prevăzu
reproduc prevăzute te n art. 40, potrivit cărora minorul
minorul de pnă la 1 ani nu răspunde penal, fiind considerat considerat
iresponsabil.
iresponsa bil. ste vorba despre o prezumție absolută !iuris et ab iure" de iresponsabilitate care nu putea fi nlăturată n nici un fel.
'rt. 44 prevedea că minorul
minorul ntre 1 #i /4 ani nu răspunde penal penal numai dacă se dovedește că $acuzatul a lucrat fără pricepere pricepere%. %. ste n țelesul cu care acest
text se referă la noțiunea de $discernămnt%,
$discernămnt%, care nu fusese
fusese ncă adoptată ca neologism
neologism n limbajul juridic
juridic al epocii. Din con ținutul acestui
acestui articol reiese că
$priceperea%
$priceper ea% era apreciată ca fiind la nivelul la care făptuitorul dispunea dispunea de ea la momentul săvr#irii
săvr#irii faptei #i nu la momentul
momentul judecării cauzei, iar obliga ția
de a stabili această stare de fapt revenearevenea instanței de judecată.
Cod!l penal din -21 )revederile +odului penal al lui arbu Știrbei snt preluate #i introduse n +odul penal din /150, care prevede n 7itlul GB $Despre
cauzele
cau zele care apără
apără de pedeaps
pedeapsăă sau micșoreazăorează pedeapsa%
pedeapsa% că: $infrac
$infrac țiunea
iunea comisă de un copil copil de 1 ani deplini
deplini nu se pedepse
pedepsește% !art.5/"(
!art.5/"( $crimele
$crimele sau
delictele comise de un minor, ce are vrsta de la 1 ani deplini pnă la /4 ani deplini, nu se vor pedepsi, dacă se va decide de judecată că acuzatul a lucrat fără
 pricepere%% !art.52".
 pricepere
'tt minorul ntre 1 ani mplini
mpliniți #i pnă la /4 ani deplini care a acționat cu pricepere
pricepere !discernămnt",
!discernămnt", ct #i minorul care a depășit această vrstă, vrstă, beneficiază
 pnă la vrsta de 26 de ani ani deplini de de un regim sancționator mai mai blnd dect celcel aplicat adul
adulților. ?imita superioară
superioară de vrstă
vrstă a minorității penale este de 26 ani. ani.
Le)ea c! privire la re)im!l 5nc=i%orilor* adoptat" la - fe'r!arie -30 , se referea la un regim de tratament special al minorilor delincven delincven ți, stăruind
asupra necesită
necesității de separare
separare n nchisori
nchisori a condamna
condamnaților minori de de cei maturi.
maturi. )entru băieții condamna
condamna ți, cu vrstă ntre 1 #i /4 ani, erau erau prevăzute
prevăzute +ase de
educ
ed ucaație, iar pentru fete ca loc de corec corecție servea )enitencia
)enitenciarul
rul +entral de Femei 9ajore. Regulamentul general al Casei Centrale de Corecț ie pentru Minori,
 publicat la 1 mai 1!" , prevedea pentru perioada internării internării următoarele: disciplin
disciplinaa severă #i obliga ția de a munci la cmp sau n ateliere, noaptea aplicndu&
le sistemul celular.
celular. ;n institutor numit dintredintre profesori, cu cel puțin doi ani de practică, avea sa sarcina
rcina să&i nvețe pe minori să scrie, să citească #i să calculeze,
calculeze,
dndu&le noțiuni generale de geografie,
geografie, istorie etc.
Cod!l penal al Rom7niei din -@/2 <n forma sa inițială, +odul penal din /E35 conținea următoarele următoarele prevederi referitoare
referitoare la minoritatea penală:
penală: $9inor 
este acela care nu a mplinit vrsta de /E ani. +opil este minorul care nu a mplinit vrsta de /0 ani. 'dolescent este minor minorulul ntre /0 #i /E ani nemplini ți%
!art. /31".
Bnadvert
Bnad verten
ențele din redactar
redactarea ea ini țială a +odului
+odului penal din /E35 referitoare
referitoare la perioada
perioada copilărie
copilărieii !pnă
!pnă la vrsta de /0 ani" #i la limitele de vrstă ale
adolesc
ado lescen
enței !intervalul
!intervalul de vrstă de la /0 ani mplinimpliniți la /E ani nemplini
nempliniți", asociate
asociate cu o orientar
orientaree mai represiv
represivăă fa ță de minorii
minorii care au săvr#it
săvr#it fapte
 prevăzute de legea penală,
penală, au dus dus la elaborarea
elaborarea unui act
act normativ de de modificare
modificare a regimului
regimului penal al minorilor.
minorilor.
Le)ea din .0 %eptem'rie -@/ , care coincide #i cu momentul așa&numitei $dictaturi $dictaturi regale%,
regale%, modifică redactarea
redactarea inițială a art. /31 din +odul+odul penal din
/E35, prevăznd că: 444 $9inor este acela care nu a mplinit vrsta de /1 ani%. 9odificarea limitei superioare superioare de vrstă a fost motivată arătndu&se dispo dispozizi țiile
din codurile penale italian, francez, polonez #i austriac.
Bnadvertennța semnalată n privin
Bnadverte privința modelului n carecare +odul penal din /E35 /E35 stabilea perioada
perioada adolescen
adolescen ței se explică #i prin nevoia
nevoia de a fixa un interval ddee
timp din viața minorului, n care răspunderea
răspunderea sa penală să fie condiționată de doved dovedirea
irea că acesta a săvr#it fapta penală cu disc discernămnt.
ernămnt. )rin discernămnt se
nțelege
elege capacitate
capacitateaa de a n țelege
elege #i de a&#i manifesta
manifesta conștient
tient voința n raport cu un anumitanumit fapt(
fapt( el fiind deci capaci
capacitate
tateaa penală
penală mărginită
mărginită la o spe ță
concretă, iar nu generalizată la orice manifestare a unei persoane.
 oțiunea de ddiscernăm
iscernămnt nt mparte perioada
perioada minorită
minorității penale n 3 etape distincte,
distincte, #i anume:
anume:
&  perioadă n care lipsa discernăm
discernămntului
ntului constituie
constituie o prezum
prezumție absolută nlăturnd
nlăturnd răspunderea
răspunderea penală(
&  perioadă n care lipsa discernămntului
discernămntului constituie o prezumție relativă, urmnd ca instanța de judecată să hotărască pe baza dovezilor prezentate prezentate de acuzare
dacă minorul a acționat sau nu cu discernămnt, stabilind eventu eventualaala răspundere pena
penalălă a minorului(
&  perioadă n care existen
existența discernămntului
discernămntului este prezumată,
prezumată, n cursul căreia
căreia minorul beneficiaz
beneficiazăă de o răspundere
răspundere penală
penală atenuată.
atenuată.
Cod!l penal al R$$R din -@.. 'cea 'ceastă
stă lege penală
penală năspre
năsprește măsurile
măsurile n privința minorilor
minorilor !art./1".
!art./1". Față de acei cu vrsta ntre ntre /5 #i /C ani snt
aplicate toate măsurile de pedeapsă, inclusiv pedeapsa cu moartea. 'ceastă stare durează doar pnă cnd +odul penal din /E25 exclude persoanele sub /1 ani
din rndul acelora față de care putea fi aplicată pedeapsa pedeapsa capitală.
444  8chimbări esențiale n aria justiţiei sovietice se resimt #i&n anii I36. +atalizator al procesului a fost @otărrea 8ovietului +omisarilor +omisarilor arodnici de la C
aprilie /E34 privind măsurile
măsurile de combatere a criminalității n rndul minorilor. Grsta răspu răspunderii
nderii penale pentru anu anumite
mite infrac țiuni se reduce pnă la /2 ani,
admiţndu&se
admiţndu &se aplicarea
aplicarea ntregului
ntregului spectru
spectru de sanc
sancțiuni penale
penale față de copii.
copii. Din aceea
aceeași hotărre prind via via ță #i !n %ir de %c=im'"ri le)i%lative:
le)i%lative:
a fost modificat +odul de procedură penală penală al *8F8* n redacția anului /E23, din el fiind exclus art.1, care prevedea disjungerea disjungerea pricinilor cu minori #i
transmiterea acestora pentru examinare comisiilor pentru minori(
este adoptată @otărrea 8ovietului +omisarilor+omisarilor arodnici de la 26 iulie /E34 cu privire la lichidarea vagabondajului
vagabondajului #i a lipsei de supraveghere,
supraveghere, punndu&se
capăt activită
activității comisiilor pentru
pentru minori.
)e teritoriul *'889 acționează acelea aceleași acte normative
normative cu referire la minori
minori care erau aplicate
aplicate pe ntreg teritoriul
teritoriul ;*88.
444  ?a 21 decembrie /E06 apare apare Decretul )rezidiulu
)rezidiuluii 8ovietului 8uprem al ;*88 cu privire la răspunderea judiciară judiciară a minorilor > elevi ai școlilor de
meserii, care sancționa părăsirea samavolnică
samavolnică a locului de studii.
studii.
'ctele normative,
normative, care au determinat
determinat n anii I36 > 06 #i nceputul anilor I46 orientarea reprimatorie
reprimatorie a justiţiei n privin ța minorilor, au putut fi combătute
după adoptarea
adoptarea noii legislații penale #i procesual&penale
procesual&penale a ;*88 #i a republicilor unionale.
444  <n 9oldova
9oldova 8ovietic
8ovietică, ă, o reg
regleme
lementar
ntaree mai adecvată
adecvată a activită
activității procesual&p
procesual&penal
enale,
e, n general,
general, #i a celei
celei n privin ța minorilor
minorilor,, n special,
special, a putut
putut fi
obținută abia după apro aprobarea
barea +odului penalpenal a *889 la 20 martie /E5/.
Ba(ele le)i%lativ
le)i%lativee ale Cod!l!i penal din -@2-
+odul penal al *889 prevedea, prevedea, n art./6, răspunderea penală a minorilor, #i anume faptul că snt supuse răspunderii penale persoanele care la momentul
săvr#irii infracțiunii au mplinit vrsta vrsta de /5 ani.
 

6
)ersoanele cu vrsta
vrsta ntre /0 #i /5 ani, care au săvr#it o infracțiune, snt supuse răspunderii
răspunderii penale numai
numai pentru omor,omor, vătămarea intenționată a integrității
corporale,, care a dus la tulburarea
corporale tulburarea sănătății, pentru tlhărie,
tlhărie, precum #i pentru alte alte componen
componen țe de infracțiune.
'lin.!3" art.2/ +odul penal din /E5/ prevedea prevedea că dacă instan ța de judecată va considera că corectarea persoan persoanei ei cu vrsta sub /1 ani, care a săvr#it o
infracțiune ce nu prezintă pericol social, este posibilă fără aplicarea pedepse pedepseii penale, ea poate aplica acestei persoane măsuri de constrng constrngere
ere cu caracter 
educativ.
Cod!l penal din -@2- prevedea !rm"toare !rm"toarele le fel!ri de %anc ți!ni aplica'ile minorilor:
minorilor:
 privațiunea de libertate
libertate > conform prevederilor
prevederilor +odului
+odului penal din /E5/,/E5/, privațiunea de libertate
libertate se stabilea pentru minori
minori pe un termen
termen ce nu poate depăși /6
ani, iar n cazul
cazul n care minorul
minorul n vrstă de la /5&/1 ani ani a săvr#it o infrac
infrac țiune pentru care se prevede
prevede pedeapsa
pedeapsa cu deten deten țiune pe viață, termenul privapriva țiunii
de libertate nu
nu poate depă
depăși /4 ani. 9inorii
9inorii condamna
condamnați prima dată la priva privațiune de libertate,
libertate, precum #i#i minorele, și executau
executau pedeapsa
pedeapsa n colonii de de educare
 prin muncă
muncă > n colonii
colonii cu regim comun,
comun, iar minorii,
minorii, care au executat anterior
anterior o pedeapsă
pedeapsă subsub formă de privațiune de libertate
libertate > n colonii
colonii cu regim
regim năsprit(
munca corecțională fără fără priva
privațiune de libertate > se stabilea pe un termentermen de la 2 luni pnă la 2 ani #i se execu executata conform sen sentin
tin ței instanței de judecată
judecată fie la
locull de muncă al condamn
locu condamnatul atului,
ui, fie n alte locuri
locuri din raionul
raionul n care locuie
locuie ște condamnatu
condamnatul.l. Din c#tigul
c#tigul condamn
condamnatul atului
ui la munca
munca corec
corec țională
ională fără
 privațiune de libertate
libertate se reținea n folosul
folosul statului o parte
parte stabilită prin sentința instanței de judecată
judecată n limitele de la 4 la 26J(26J(
amenda > reprezenta
reprezenta o sancțiune bănească
bănească ce se aplica de instan ța de judecată n cazurile #i n limitele prevăzu prevăzute te de +od. 9ărimea amenzii se stabilea n
dependennță de caracterul
depende caracterul #i gravitatea
gravitatea infracțiunii săvrșite, lundu&se
lundu&se n considerare
considerare situația materială a celui vinovat,
vinovat, n limitele de de la 24 la 466
466 de salarii
salarii
minime, iar pentru infracțiuni cu scop de profit > n limita de pnă la 4666 de salarii minime, lundu&se ca bază mărimea salariului salariului minim la momentul
săvr#irii infracțiunii. 9inorul care deja deja lucra achita elel nsuși amenda, pentru
pentru minorul care nsă nsă nu lucra amenda
amenda o achitau părin părin ții lui(
mustrarea publică
publică > consta n pronunțarea n public de către instanța de judecată a mustrării aplicate vinova vinovatului,
tului, aducnd aceast
aceasta,a, n cazurile necesare, la
cunooștința obștimii
cun timii prin presă
presă sau prin alte mijloace
mijloace..
444  Față de mino
minoriirii condamna
condamnați la privațiune de libertalibertate
te sau la muncă
muncă coreccorec țională
ională pentru
pentru infrac
infrac țiuni,
iuni, săvrșite la vrsta
vrsta sub /1 ani, putea
putea fi aplicată
aplicată
liberarea condi
condiționată nainte de termen
termen de pedeapsă sau nloc nlocuirea
uirea părții neexecutate prin altă pedeapsă
pedeapsă mai blndă !art.42
!art.42 +) din /E5/".
+onform prevederilor
prevederilor +odului
+odului penal din /E5/, față de minori se aplicau măsuri de constrngere cu caracter educativ #i cu caracter medical.
;"%!ri de con%tr5n)ere
con%tr5n)ere c! caracter
caracter medical:  dacă minorul
minorul a comis
comis infracțiunea
iunea n stare de iresponsab
iresponsabilita
ilitate
te sau a comis infracțiunea iunea n stare
stare de
responsabilitate,
responsa bilitate, nsă pnă la pronun
pronunțarea sentinței sau n timpul executării
executării pedepsei
pedepsei s&a mbolnăvit de o boală boală mintală, ce l lipse ște de posibilitatea de a&#i a&#i da
seama de acțiunile sale sau de a le conduce,conduce, fa ță de el se aplică măsuri de constrng
constrngere
ere cu caracter medic
medical,al, cu internarea ntr&un
ntr&un spital de boli mintale cu
supraveghere
supraveg here obișnuită sau cu supraveghe
supravegherere riguroasă.
6n conformitate
conformitate c! Cod!l penal din -@2-* faț" de minori %e aplica! !rm"toarele !rm"toarele m"%!ri de con%tr5n)ere
con%tr5n)ere c! caracter ed!cativ:
obligația de a cere părții vătămate scuze n mod mod public sau sau sub o altă formă stabilită
stabilită de instanța de judecată(
judecată(
mustrarea sau mustrarea aspră(
avertismentul(
obligarea minorului,
minorului, care a mplinit
mplinit vrsta de /4 ani, să repare dau dauna
na cauzată,
cauzată, dacă minorul are un c#tig propriu propriu #i dacă daunadauna nu depă șe ște un salariu minim,
minim,
sau obligar
obligarea
ea să repare
repare prin muncă
muncă sa dauna materia
materialălă cauzată,
cauzată, dacă
dacă aceasta
aceasta nu depășe ște un salariu
salariu minim,
minim, iar n cazul cnd dauna dauna depă
depă șe ște un salariu
salariu
minim, repararea
repararea daunei se face pe calea unei acțiuni civile(
ncredințarea minorului
minorului pentru supraveghere
supraveghere severă părinților sau persoanelor
persoanelor care i nlocuiesc(
ncredințarea minorului
minorului pentru
pentru supraveghere
supraveghere unui
unui colectiv
colectiv de muncă,
muncă, unei
unei organiza
organizații obște ști, cu consimţămnt
consimţămntul ul acestora,
acestora, sau unor
unor cetățeni la cererea
cererea lor(
internarea minorului ntr&o
ntr&o instituție specială de nvăţămnt
nvăţămnt #i de educa
educa ție sau ntr&o
ntr&o instituție curativă #i de educație.

Cadr!l le) le)al

al național de re)lem
re)lementare
entare a delincven
delincvenței !venile
'ctualme
'ctu almente,
nte, cadrul
cadrul legal
legal național
ional n materia protecției drepturilor
drepturilor #i interese
intereselor
lor copiilo
copiilorr dispune
dispune de un larg spectru
spectru de acte normative
normative,, care asigură
asigură
drepturi, sanc
sancționează faptele minorilor
minorilor și apără victima minor.minor. 8rintre actele normative
normative privind protecția drept!rilor copil!l!i copil!l!i %e en!mer":
Le)ea privind drept!rile copil!l!i* nr//-@@0   > stabilește statutul juridic al copilului ca subiect independent, independent, prevede asigurarea
asigurarea sănătății fizice #i
spirituale a copilului, formarea
formarea con conștiinței lui civice pe baza valorilor
valorilor naționale #i general&uma
general&umane,ne, acordarea
acordarea unei griji deosebite
deosebite #i protecții sociale copiilor 
lipsiți temporar sau permanent
permanent de anturajul familiei
familiei sau care se află n alte condi ții nefavorabile
nefavorabile sau extreme.
Le)eaa c! privire la pro
Le)e pro'a
'ați!ne* nr.
nr.
  > regleme
reglementea
ntează
ză un statut
statut special
special al minorulu
minoruluii ca subiect al proba
proba țiunii,
iunii, care,
care, potrivit
potrivit alin.!/"
alin.!/" art.3,
art.3, snt
 persoanele
 persoane le aflate n conflict
conflict cu legea penală
penală !alin.!2": bănuite,
bănuite, nvinuite,
nvinuite, inculpate( liberate
liberate de pedeapsă
pedeapsă penală(
penală( liberate de răspundere
răspundere penală(
penală( condamnate
condamnate la
muncă
mun că neremuner
neremunerată ată n folosul comunită
comunității, precum #i cele private de dreptul dreptul de a ocupa o anumităanumită func ție sau de a exercita
exercita o anumită activitate
activitate"" sau
 persoanele
 persoane le liberate din locurile de detenție care solicită adaptare socială. ?a lit.h" art.4 este accentua accentuatătă o direc
direcție princi
principală
pală a activi
activită
tății de proba iune :
probaț iune
coordonarea
coordon area programelor
programelor sociale #i a celor terapeutice pentru mino minori.
ri. <n privin ța unui minor, referatul
referatul presentinţial de evaluare
evaluare psihosocială a personalită
personalită ții
se ntocmește n mod obligatoriu
obligatoriu !alin.!3" art.1".
art.1". xistă o procedură
procedură specială,
specială, n care se eviden
evidențiază criteriile eficiente
eficiente de studiere
studiere a personalită
personalită ții minorului,
ţinndu&se cont de obligativitatea
obligativitatea respectării interesu
interesului
lui superior al copilului #i de scopul protec ției temporare a copilului aflat n dificultate, al resocializării
#i al reintegrării lui n familia biologică sau adoptivă, n casă de copii de tip familial, precum #i n comunitate !art./3".
Cod!l familiei al R;* nr-/-2.  >> conține reglementări reglementări referitoare la minori ce vizează rela țiile juridice dintre părinți #i copii, norme privind obligația
de ntreținere dintre membrii familiei,
familiei, precum
precum #i reglementări
reglementări cu cu privire la protecția #i educa
educa ția copiilor răma și fără ocrotire
ocrotire părintească.
părintească. )rotec
)rotec ția copilului
copilului
este asigurată
asigurată prin stabilirea
stabilirea relațiilor juridice
juridice referitoar
referitoaree la rudenie
rudenie #i afinitate
afinitate(( a temeiurilor
temeiurilor apariției drepturilo
drepturilorr #i obliga țiilor reciproce
reciproce ale părin ților #i
copiilor( stabilirea
stabilirea provenien
provenienței copilului(
copilului( stabilirea paternității n instan
instan ța judecătorească(
judecătorească( contestarea
contestarea paternită
paternită ții !maternită
!maternită ții"( prin stabilirea
stabilirea drepturilor
drepturilor #i
obligaațiilor copiilor
oblig copiilor născu
născuți n afara căsătorie
căsătoriei.i. Codul familiei
familiei prevede
prevede mai multe drepturi priviteprivite ca garan ț ii pentru copil, cum ar fi : dreptul copilului la
abitaație #i educa
abit educație n fam
familie(
ilie( dreptul
dreptul copilului
copilului de a comunic
comunicaa cu părin
părin ții #i alte rude(
rude( dreptul
dreptul copilului
copilului de a fi protejat(
protejat( dreptul
dreptul copilului
copilului la exprimar
exprimarea ea
opiniei( dreptul copilului la nume de familie #i prenume( schimbarea numelui de familie #i prenumelui copilului( drepturile patrimoniale ale copilului. 'ceste
drepturi au menirea de a crea un climat normal pentru dezvolta dezvoltarea
rea copilului #i prevenirea delincve
delincvenn ței n rndul minorilor. +odul familiei pune un accent
 pronunțat #i pe reglementările
reglementările referitoare la depistarea,
depistarea, evidența #i protecția copiilor rămași fără ocrotire părintească. ;n scop principal este prevenirea
separării copiilor
copiilor de părinți. <n privin
privința copiilor rămași fără ocrotire
ocrotire părintească,
părintească, n dependen
dependen ță de vrstă,
vrstă, se instituie
instituie tutela sau curatela. 7utela se instituie la
copiii pnă la vrsta de /0 ani, iar curatela n privința minorilor - de la /0 ani pnă la /1 ani.
Cod!l contraven#ional al R;  > n art. /5 prevede răspunderea răspunderea contravenţională
contravenţională a persoanei
persoanei fizice. +onform alin.!/", este pasibilă de răspundere răspundere
contravenţională
contraven ţională persoana
persoana fizică cu capacitate de exerci exercițiu care, n momentul săvr#irii contravcontravenţiei,
enţiei, are mplinită vrsta de /1 ani. xcep ție de la această
regulă este reglementarea
reglementarea de la alin.!2" care stabilește că persoana fizică cu vrsta ntre /5 #i /1 ani este pasibilă de răspundere răspundere contravenţională
contravenţională pentru
săvr#irea faptelor prevăzute
prevăzute la art.221&2
art.221&20404 #i la art.253&3//.
art.253&3//. xcep ția se referă doar la anumite contravenţii.
contravenţii. *egimul minorului n dreptul contravenţional
este unul special.
special. <n cazul minorului
minorului care a săvr#it
săvr#it o fapfaptă
tă ce se ncadrea
ncadrează ză n dispozi
dispoziția normei
normei din )artea
)artea 8pecială
8pecială a +ăr ții nti, agentul
agentul constatat
constatator,
or,
 procurorull sau instan ța de judecată expediază materialele cauzei contravenţionale autorității administrației publice locale pentru problemele minorilor. ?a
 procuroru
demersul agentului
agentului constatator,
constatator, instanța de judecată poate aplica față de minor măsuri de constrngere cu caracter educativ educativ conform art. /60 din +odul penal.
De altfel, minorul poate fi privit nu doar n calitate de delincvent, dar #i de victimă, inclusiv n cazurile cnd această calitate i este recunoscută expres de
lege. De ex., +odul penal acceptă minorul minorul n calitate de victimă n cazul infracţiunilor de incest, de divulgare divulgare a secretului adop ției, de abuz al părin ților #i
altor persoane
persoane la adopția copiilor, traficului
traficului de copii, scoaterii
scoaterii ilegale a copiilor din țară, atragerii minorilor
minorilor la activitate criminală sau n caz de dete determinare
rminare a
lor la săvr#irea unor fapte imorale, de atragere a minorilor la consumul consumul ilegal de droguri, medicamente
medicamente #i alte substanțe cu efect narcotizant, de antrenare a
minorilor n acțiuni militare sau de propagandă
propagandă a războiului
războiului n rndurile lor.
Cod!l penal al R;* nr nr@1.
@1...  >> n ce privește regimul juridico&penal
juridico&penal al minorilor n *9, minorii care nu au mplinit vrsta de /0 ani nu răspund penal
 pentru faptele prevăzute de legea penală. 'ceasta deoarece, deoarece, n conformitate
conformitate cu art.2/ +) *9, vrsta de la care orice persoană responsabilă răspund răspundee penal
 

7
 pentru săvr#irea
săvr#irea unei fapte prejudiciabile
prejudiciabile este
este vrsta de /5 ani, iar minorii
minorii care au depășit vrsta de /0 ani, dar nu au mplinit mplinit vrsta de /5 ani, snt ppasibili
asibili de
răspundere penală numai pentru săvr#irea n stare de responsabilitate a infracţiunilor prevăzute de alin.!2" art.2/ +) *9.
?egea penală
penală a *9 stabile ște, totodată, un anumit anumit spectru al pedepselor aplicabile
aplicabile acestora:
acestora:
−  Munca neremunerată #n folosul comunităț ii ce constă n antrenarea condamnatului, n afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă,
determinată
determina tă de autoritățile administrației publice locale. 'va 'vantajul
ntajul ei n promovarea reabilitării #i resocializăr
resocializării ii minorului se resimte, n special, n raport
cu pedepsele privative de libertate care au un efect opus, dar care snt totodată #i cel mai frecvent aplicabile. Durata timpului de prestare a muncii
neremunerate
neremun erate n folosul comunită
comunității nu poate depăși 0 ore > n zilele n care condamnatul nu este ocup ocupat at la locul de muncă de bază, la serviciu sau la
studii, #i 2 ore > n zilele lucrătoare, după terminarea lucrului sau a studiilor, iar cu acordul condamnatului > 0 ore.
−  $nc%isoarea constă n privarea de libertate a persoanei persoanei vinovate de săv săvr#irea
r#irea unei infracțiuni prin izolarea impusă impusă acesteia de mediul normal normal de via ță #i
 plasarea ei, n baza hotărrii instanței de judecată, judecată, pe un anumit termen ntr&un penitenciar !alin.!/" art.C6 +) *9". ?a stabilirea pedepsei nchisorii
 pentru persoana
persoana care, la data săvr#irii infrac infrac țiunii, nu a atins vrsta de /1 ani, termenul nch nchisorii
isorii se stabile ște din maximul pedepsei,
pedepsei, prevăzute de leg legea
ea
 penală pentru
pentru infracțiunea săvrșită, reduse la jumătate jumătate !alin.!3" art.C6
art.C6 +) *9". <nchisoarea
<nchisoarea rămne
rămne #i unica pedeapsă
pedeapsă care poatepoate fi aplicată minorilor
minorilor fără
anumite restricții legale sau impedimente
impedimente de ordin obiectiv obiectiv legate de particularită
particularită țile de vrstă ale minorului,
minorului, ceea ce tocmai explică fre frecven
cven ța cu care
aceasta se aplică de către instanțele de judecată. )ersoanele care nu au atins vrsta de /1 ani execută pedeapsa cu nchisoa nchisoarea rea n penitenciare pentru
minori, ţinndu&se
ţinndu&se cont de personalitatea
personalitatea condamnatului,
condamnatului, antecedentele
antecedentele penale #i de gradul gradul prejudiciabil al infracțiunii săvr șite.
−  &menda, n conformitate cu alin.!/" art.50 +) *9, *9, este o sanc țiune pecuniară
pecuniară ce se aplică de instan ța de judecată n cazurile #i n limitele prevă prevăzute
zute de
+odul penal. 'menda este o restrngere a drepturilor patrimoniale ale condamnatului, care se manifestă n reducerea patrimoniului său. 'menda, nefiind
exclusă din sferasfera sancțiunilor delincven
delincvenților minori, rămne de o aplicabilitate
aplicabilitate restrnsă
restrnsă n acest domeniu,
domeniu, datorită posibilită
posibilită ților limitate ale persoanelor 
persoanelor 
cu vrsta de pnă la /1 ani de a fi angajate n cmpul muncii, muncii, de a avea o situa ție materială satisfăcătoare,
satisfăcătoare, de a avea o altă sursă independentă
independentă de venit.
9inorii cu vrsta ntre /5 #i /1 ani dispun practic de posibilități infim de mici de a achita o amendă, iar n cazul minorilo minorilorr avnd vrstă de /0&/4 ani
ace
această
astă pedeapsă
pedeapsă pecuniară
pecuniară n genere
genere practic
practic nu are sens. +hiar dacă judecător judecătorul ul decide
decide aplicare
aplicareaa unei
unei amenzi
amenzi fa ță de minori, aceasta aceasta poate
poate avea
avea
conseci
con secinnțe nefavo
nefavorabi
rabile
le pentru
pentru mi minor
nor n caz căcă el totu
totuși nu reu
reușe ște să o achit
achite.
e.
<n cazul minorilor, legea penală prevede #i posibilitatea liberării de răspundere penală. <n conformitate cu prevederile art.40 +) *9, liberarea minorilor de
răspundere
răspunde re penală este posibilă doar n cazul respectării următoarelor condiții cumulative:  infracțiunea iunea să fie săvr
săvrșită de o persoană
persoană cu vrsta
vrsta de pnă
pnă la /1
ani( infrac
infracțiunea
iunea să fie săvr
săvrșită pentru
pentru prima
prima oară(
oară( infracțiunea
iunea săvrșită să fie ușoară sau sau mai puțin gravă(
gravă( să fie posibilă
posibilă corec
corectare
tareaa persoane
persoaneii fără ca ea să
fie supusă răspunderii penale.
<n cazul n care snt prezente
prezente toate aceste cond condiiții, persoanele pot pot fi liberate de răspundere penală #i li se pot aplica măsuri de constrngere cu caracter 
educativ,, prevăzute de art./60 +) *9 !art.40 alin.!2" +) *9". )lenul +8, prin pct.4 din @otărrea cu privire la aplicarea n practica judiciară a principiului
educativ
individualizării
individua lizării pedepsei penale,
penale, nr./5K2660,
nr./5K2660, a stabilit că n cazurile n care snt implica ți minori, instan țele de judecată nu trebuie să admită privarea de
libertate a minorilor pentru infracțiunile ce nu prezintă gravitate sporită, dacă corect corectarea
area #i reeducarea lor poate fi realizată fără izolare de societate.
<n cazul n care instanța de judecată ajunge la concluzia că este posibilă liberare liberareaa de răspundere penală a minorului, acestuia acestuia i pot fi aplicate măsuri de
constrngere
constrnge re cu caracter educativ.
educativ. )rin aplicarea
aplicarea măsurilor cu caracter
caracter educativ se urmărește scopul de a contribui la corectarea m minorului.
inorului. Fiind ni ște măsuri
de educare, ele totodată
totodată poartă #i un caracter de constrngere,
constrngere, de executare
executare for țată ce se exprimă prin faptul că se stabilesc indif indiferent
erent de dorin ța sau acordul
minorului sau a reprezentantului
reprezentantului legal al acestuia. 'p licarea lor este asigurată prin for ța puterii de stat. 444 9ăsurile de constrngere cu caracter educativ snt
'plicarea
educative după conținut #i forțate după caracterul caracterul executării.
executării.
9ăsurile de constrngere
constrngere cu caracter educativ
educativ snt variate după con con ținut #i fiecare exercită n mod spec specific
ific influen ță educativă asupra
asupra minorului.
'rt. /60 +) *9 prevede următoarele măsuri de constrngere cu caracter educativ:
  &vertismentul  >  > măsură educativă determinată
determinată de săvr#irea de către minor a unor fapte foarte u șoare sau determinate de anumite anumite mprejurări ce constă n
dojenirea minorului,
minorului, arătarea
arătarea pericolului
pericolului social al faptei
faptei comise, n atenționare #i prentmpinare
prentmpinare că n n cazul săvr#irii
săvr#irii de noi infrac țiuni fa ță de el vor fi
luate măsuri mai severe, inclusiv prin aplicarea aplicarea pedepsei, cu toate consecințele negative prevăzute prevăzute de legea penală.
  $ncredințarea minorului pentru supraveg%ere părinț ilor, persoanelor care #i #nlocuiesc sau organelor specializate de stat   > constă n transmiterea
obligației #i mputernicirea persoanelor
persoanelor nominalizate !părinți, tutore, curator, rudă apropiată, apropiată, organele de tutelă #i curatelă etc." de a exercita contro controlul
lul
asupra comportamentulu
comportamentuluii minorului, de a ntreprinde activităţi activităţi educative n vederea ndepărtării
ndepărtării lui de la mediul criminal #i formării unei personalită ți
soc
socializ
ializate
ate.. 'ceast
'ceastăă măsură
măsură este aplicată
aplicată n cazcazul
ul n care acestor
acestor persoane
persoane #i organeorgane le snt explicate
explicate responsab
responsabilită
ilitățile #i instan
instan ța urmează
urmează să se
ncredințeze de posibilitatea reală a acestora de a asigura măsu măsurara de constrngere cu caracter educativ, educativ, n cazul n care minoru minorull este ncredin țat pentru
supraveghere
supraveg here părinților, n conformitate
conformitate cu drepturile
drepturile părinților, aceștia, ambii, snt responsabili
responsabili de minor,
minor, dacă locuiesc
locuiesc mpreună.
mpreună.
 Obligarea minorului de a repara daunele cauzate  > constă n recuperarea recuperarea prejudiciului
prejudiciului cauzat victimei sau altor persoane prin săvr#irea infracțiunii.
bligarea minorului de a repara dauna cauzată se aplică n următoarele cazuri: -& cnd minorul este obligat să ntoarcă persoanei vătămate obiectul
sustras sau alt obiect echivalent
echivalent celui dispărut, dacă persoana vătămată acceptă( .& cnd minorul poate repara n bani costul obiectului sau dauna cauzată
stabilită
stab ilită de către matemateriale
rialele
le cauze
cauzeii sau la n țelegerea ilor( /& cnd dauna cauzată urmează să fie reparată de către făptuitorul minor prin munca lui
elegerea părților(
 proprie. ?a aplicarea acestei măsuri trebuie să se ia n considerare considerare starea materială a minorului,minorului, prezența ctorva surse de venit propriu, angajarea n
cmpul muncii etc.
 Obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psi%ologică  > se aplică dacă starea psihică a minorului determină aplicarea
unui tratament medical
medical sau a unui regim special de educa ție. bligarea minorului minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psiholog psihologică
ică este
determinată
determina tă #i de dereglările de comportament
comportament al minorului,
minorului, dependente de starea familială sau de atragerea atragerea la săvr#irea infrac țiunii de către inculpa ții
adulți. 9ăsura dată nu este privativă de libertate libertate #i se aplică cnd tratamentul med medical
ical poate fi efectuat #i n condiții de aflare n libertate a minorului.
  'nternarea minorului #ntr(o institu ție specială de #nvă)ăm#nt #nvă)ăm #nt *i de reeducare sau #ntr(o institu ț ie curativă *i de reeducare . Bnternarea este cea mai aspră
măsură educativă
educativă ce se poate lua fa ță de un minor infractor #i constă n internarea acestuia ntr&un cent centruru de reeducare unde i se asigură posibilitatea de a
dobndi
dob ndi nvățătura
ătura necesară
necesară #i o pregăti
pregătirere profesiona
profesională lă potrivit
potrivit cu aptitudini
aptitudinile le sale. <n *9 există o instituinstitu ție rezidențială specială
specială !s. 8olone ț, 8oroca",
8oroca",
care este organizată
organizată ca un centru de reabilitare social&pedagog
social&pedagogică ică pentru copii #i adolescen ți, cu scopul refacerii psihologice #i reintegrări reintegrăriii sociale a
acestora.
Fiind cea mai aspră dintre măsurile educative prin ceea ce presupune executarea ei ntr&un regim cvasiprivativ de libertate, măsura internării nu poate fi
lua
luată
tă de
dect
ct față de mi mino
norul
rul n privi
privinnța cărui
căruiaa celel
celelalt
altee mă
măsur
surii ed
educa
ucativ
tivee sn
sntt ne
nend
ndest
estulă
ulăto
toare
are,, ceea
ceea ce ns nseam
eamnă nă că acesacestata pre
prezin
zintă
tă car
caren
en țe
comport
com portame
amental
ntalee ce pun n evideneviden ă o stare
ț stare de antisoci
antisociabil
abilitate
itate accentuat
accentuată, ă, nevoile
nevoile sale de reeducar
reeducaree fiind deosebite
deosebite #i imposibi
imposibill de realizat
realizat prin
intermediull unei simple mustrări sau lăsării
intermediu lăsării sale n libertate supraveg
supravegheată.
heată. )lasarea minorului
minorului n institu țiile speciale menționate este pe o perioadă
nedeterminată,
nedeterm inată, care nsă nu poate dura mai mult dect pnă la atingerea vrstei de /1 ani de către minor. minor. <n cazuri excep ționale, prelungirea
prelungirea termenului de
aflare a persoanei n aceste instituții după atingerea vrstei de /1 ani este permisă numai pnă la absolvirea unei scoli de cultură gene generală
rală sau de meserii
!alin.!2" art.E3 +)".
Cod!l de proced!r" penal" al R;* nr-.../  > n 7itlul BBB !)roceduri speciale" speciale" pentru cauzele penale n care snt implicați minorii este consacrat un
capitol separat !+apitolul B: )rocedura n cauzele privind minorii". )otrivit art.0C4 +)) *9, n cadrul urmăririi penale #i judecării cauzei penale privind
minorii, afără de circumstanţe
circumstanţele le generale prevăzute,
prevăzute, urmează
urmează a se stabili: vrstavrsta minorului !ziua,
!ziua, luna, anul nașterii"( condițiile n care trăie ște #i este educat
minorul, gradul
gradul de dezvoltare intelectuală,
intelectuală, volitivă #i psihologică
psihologică a lui, particularitățile caracterului
caracterului #i temperamentului, interesele
interesele #i necesită țile lui( influen ța
adulților sau a altor minori asupra minorului( minorului( cauzele #i condițiile care au contribuit la săvr#irea săvr#irea infracțiunii. <n contextul legii procesual
procesual penale,
penale, la audierea
 bănuitului,i, nvinuitului,
 bănuitulu nvinuitului, inculpatului
inculpatului minor participarea
participarea apărătorului
apărătorului #i a pedagogului
pedagogului sau a psihologului
psihologului este obligatorie. ;n element specific acestei
 proceduri
 procedu ri constă n c%emarea anumitor persoane la efectuarea actelor de urmărire, *i anume : a părinților sau tutorelui, curatorului curatorului sau persoanei
persoanei n ngrijirea
căreia se află minorul.
 

8
Cod!l de e,ec!tare al R;* nr00/.0   >> condamnații n vrstă de pnă la /1 ani pot executa pedeapsa #i n sectoare separate ale penitenciarelor penitenciarelor pentru
ad
adul
ulți, nsă n cocond
ndiițiile
iile penit
penitenc
enciar
iarulu
uluii pentr
pentruu minori.
minori. +ondam
+ondamna nații minori
minori snt de ținuți sepaseparat
rat de cei adul adul ți. ?or li se asigură
asigură o ra ție aliment
alimentară
ară
suplimentară, avnd dreptul de a procura nelimitat produse alimentare folosind banii de pe contul lor.
<n conformitate cu 8tatutul
8tatutul executării pedepsei
pedepsei de către condamna
condamna ți, aprobat prin @otărrea Auvernului
Auvernului nr.413K2665
nr.413K2665,, n penitenciarele pentrupentru minori  și
ispășesc pedeap
pedeapsasa condamn
condamnaații n vrst
vrstaa de pnă la /1 ani,
ani, precum
precum #i condamn
condamnaa ții adulți n vrstă
vrstă de pnă la 23 ani ani n privin
privin ța cărora
cărora instan
instan ța de judecată
judecată,, la
 prezentarea
 prezentar ea administrației penitenciare,
penitenciare, a dispus continuarea
continuarea executării
executării pedepsei n penitenciarul
penitenciarul respectiv.
respectiv. +ondamna
+ondamnatul tul care a mplinit vrsta de /1 ani este
transfer
transferat
at pentru
pentru executare
executareaa ped pedepse
epseii de mai departe
departe n penitenc
penitenciaru
iarull de tip seminch
seminchis is la condiții comune de deținere inere . 7ransferul condamnatului n
 penitenciarele
 penitencia rele de tip seminchis
seminchis l hotără
hotărăște instanța de judecată,
judecată, n baza unui
unui demers
demers al administra
administra ției penitenciare.
penitenciare.
)otrivit *egulamentului
*egulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată n folosul comunității, pedeapsa sub formă
de muncă neremunerată
neremunerată n folosul
folosul comunității se execută la obiecte
obiecte cu destinație socială de la locul de trai al condamnatu
condamnatului. lui. biectele cu destina
destina ție socială
snt determinat
determinatee de către primărie
primărie !pretură",
!pretură", de comun
comun acord cu serviciu
serviciull de executare,
executare, la orgorganiz
anizaa ții, institu
institu ții #i ntreprin
ntreprinderi
deri,, indifere
indiferent
nt de forma
organizatorico&juridică a acestora.
<n conformitate
conformitate cu același *egulament,
*egulament, condamnații la o astfel de pedeapsă pot pot exercita următoarele
următoarele lucrări:  curățarea terenului
terenului ntreprinderilor
ntreprinderilor industriale,
acordareaa de ajutor la lucrările de cmp sezoniere,
acordare sezoniere, lucrări temporare legate de ngrijirea #i pă șunarea animale animalelor,
lor, ocrotirea #i dezvoltarea
dezvoltarea gospodăriilor 
gospodăriilor 
silvice, tăierea sanitară a pădurilor,
pădurilor, colectarea plantelor
plantelor medicinale, curățarea loturilor n urma defri șărilor, lucrări lucrări auxiliare n gospodăriile silvice, crearea
zonelor
zon elor verzi,
verzi, repara
reparația obiectelor
obiectelor social&cu
social&cultura
lturale,
le, ntreținerea
inerea n stare
stare funcțională
ională a sistemul
sistemului
ui de evacuare
evacuare a apelorapelor,, cosirea ierbii
ierbii #i tăierea arbu știlor,
tilor,
curățarea de zăpadă a stațiilor de aautobuze
utobuze #i a terenurilor
terenurilor aferente,
aferente, repararea
repararea căr
căr ților, lipirea
lipirea afișelor, lucrări auxiliare
auxiliare ce țin de amenajarea
amenajarea ora șelor #i satelor 
satelor 
 pentru sărbătorile
sărbătorile oficiale
oficiale etc.
@otărrea Auvernului
Auvernului privind măsurile de ameliorareameliorare a situa ției materiale a minorilor, ai căror părin ți se eschivează de la achitarea pensiei alimenta alimentare,
re,
nr.C5EK/EE2(
@otărrea Auvernului
Auvernului cu privire la protecția copiilor #i familiilor socialmente
socialmente vulnerabile, nr./E1K/EE3(
nr./E1K/EE3(
@otărrea Auvernului
Auvernului despre
despre aprobarea +oncep
+oncepției naționale privind
privind protecția copilului #i a familiei,
familiei, nr.4/K2662(
nr.4/K2662(
@otărrea Auvernului
Auvernului despre aprobarea măsurilor speciale pentru combaterea combaterea #i profilaxia criminalității n rndurile minorilor, nr.455K2663
nr.455K2663((
@otărrea Auvernului
Auvernului despre aprobarea
aprobarea 8trategiei
8trategiei na ționale privind protec
protecția copilului #i familiei, nr.C2CK2663
nr.C2CK2663((
@otărrea Auvernului despre aprobarea *egulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată n folosul
comunității, nr./503K266
nr./503K2663. 3.

le)al interna
Cadr!l le)al internațional de re)lem
re)lementare
entare a delincven
delincvenței !venile
*eglementările
*eglemen tările internaționale obligatorii
obligatorii sau opționale !de recomandare"
recomandare" n materia delincven
delincvenței juvenile #i a justiţiei juvenile snt importa importantente n materia
drepturilor copilului.
Le)i%la#ia o'li)atorie cuprinde tratateletratatele !conven
!convenții, nțelegeri" care
care implică ni ni ște obligații pentru statele
statele care n mod
mod oficial informează
informează despre
despre acordul
acordul lor 
de a se supune prevederilor prin ratificarea lor sau aderarea la ele.
Le)i%la#ia recomandativ" cuprinde celelalte instrumente instrumente juridice interguvernamenta
interguvernamentale, le, cum ar fi declarațiile, directivele, principiile #i regulile, regulile, care snt
aprobate de un for internațional, precum este +on +onsiliul
siliul Aeneral al ;, nsă nu implică oblig obligaa ții formale cu privire la implemen
implementareatarea lor.
9ajoritatea actelor
actelor internaționale conțin niște standarde minime minime aplicabile
aplicabile tuturor persoanelor
persoanelor judecate
judecate sau private de de libertate, dar n cazul
cazul persoanelor 
persoanelor 
minore procedura
procedura trebuie
trebuie să fie de
de așa fel, nct să
să se țină cont de vrsta
vrsta lor #i de posibilită
posibilitățile de reabilitare
reabilitare a acestora.
acestora.
8rincipalele in%tr!mente
in%tr!mente internaționale 5n materia delincven delincvenței !venile* net %peciale*
%peciale* fie c! caracter )eneral*
)eneral* %5nt:
Declarația Univer%al"
Univer%al" a Drept!rilor 9m!l!i, adoptată de 'dunarea Aenerală a ; la /6 decembrie /E01(
Convenția E!ropean"
E!ropean" pentr! Ap"rarea Ap"rarea Drept!rilor
Drept!rilor +i Li'ert"ților !ndamentale
!ndamentale ale 9m!l!i* 9m!l!i* semnată la *oma, 0 noiembrie /E46( ratificată de *9 n
/EE1 > recunoa
recunoaște #i proclamă drepturidrepturi fundamentale
fundamentale tuturor persoanelor,
persoanelor, inclusiv
inclusiv minorilor.
minorilor. +onven
+onven ția nsă este completată
completată de jurisprudența +tD, care
interpretează
interpretea ză textul
textul ei conferindu
conferindu&i&i un caracter vivace, adaptabil
adaptabil condițiilor #i evoluției vieții #i particularită
particularităților unor
unor situații sau categorii
categorii de popula
popula ție.
Conv
Conven enția Interna
Internaționa ional"
l" c! privire la drept!ril
drept!rilee copil!l!i
copil!l!i, semnată la eL Mor=, Mor=, la 26 noiembrie /E1E, ratificată de *9 n /EE3 > recunoaște drepturi
speciale minorilor,
minorilor, după cum fac #i obiectul unei protecții particulare.
biectul +D
+D și a +onven+onvenției cu privire
privire la drepturile
drepturile copilului
copilului reliefează:
reliefează:  definir
 definireaea minorului
minorului delincvent,
delincvent, obiectivele
obiectivele reac
reacției sociale față de delincven
delincvența
 juvenilă, libertatea
libertatea n alegerea modelelor reacției sociale, privațiunea de libertate #i alte pedepse recomandate recomandate spre a fi aplicate minorilor delincven delincven ți. 7oate
aceste instituții nu snt expuse exhaustiv #i nu au dect ambiția de a genera dezbateri, oferind un larg spectru de interpretări, interpretări, iar uneori controverse
controverse n raport
cu legisla
legislațiile interne.
interne.
+onven
+onv enția cu privire
privire la drepturi
drepturilele copilului
copilului stabilește anumite standarde
standarde,, axate
axate fiind pe 0 principii
principii fundame
fundamentale
ntale,, formulate
formulate n art. 2, 3, 5 #i /2 ale
+onvenției care au caracter obligatoriu #i snt completate de standarde standardele le invocate n *egulile minime ale ; n materie( principiile nominalizate snt:
-&  Principiul nediscriminării > din cauza lipsei de maturitate maturitate fizică #i intelectuală,
intelectuală, minorul are nevoie nevoie de o protecție specială #i de ngrijiri
ngrijiri speciale. 8tatele părți
se angajează
angajează să garanteze
garanteze tuturor copiilor
copiilor care țin de jurisdicția lor, fără nici
nici o distincție !indiferent de rasă, rasă, culoare, sex,
sex, limbă, religie, opinie politică
politică sau
altă opinie a copilului
copilului sau a părinților, a reprezentan
reprezentanților săi legali, de originea
originea lor națională, etnică
etnică sau socială, de situasitua ția lor materială, de incapacitate
incapacitateaa lor 
sau de altă situație", protecție mpotriva discriminării.
discriminării. 'cest
'cest principiu a fost anterior
anterior confirmat n )actele BBnterna nterna ționale cu privire la drepturile
drepturile economice,
economice,
sociale
soci ale #i cultural
culturalee #i cu privire la dreptur
drepturile
ile civile #i politice
politice din /E55.
/E55. )rincipiu
)rincipiull respectiv
respectiv implică
implică obliga
obliga ția pozitiv
pozitivăă a statului
statului,, adică
adică de a preveni
preveni
discrimin
disc riminarea
area,, de a lua măsuril
măsurilee necesar
necesaree pentru
pentru asigurar
asigurarea
ea realizăr
realizării
ii principi
principiului
ului,, dar #i obliga
obligația negativă
negativă,, adică
adică abstinen
abstinența statului
statului n exercita
exercitarea
rea
dreptului.
.&  Principiul unui interes superior *i bunăstării copilului > n toate deciziile care vizează copiii, fie că snt luate de institu ții publice sau private de ocrotire
socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare superioare ale copilului trebuie să fie luate n considerare cu
 prioritate. 8tatele părți se angajează
angajează să asigure copilului protecția #i ngrijirile necesare necesare pentru bunăstarea sa, ţinnd cont de drepturile #i obliga țiile
 părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane persoane legal responsabile
responsabile pentru el, #i vor lua, n acest scop, toate măsurile legislative #i administrative administrative
corespunzătoare.
8intagma $interesul
$interesul superior
superior al copilului% se regăse
regăsește #i n alte articole ale +onv
+onven en ției, acolo unde est estee stipulată obligația de a avea n vedere interesele
interesele
superio
sup erioare
are ale copilulu
copiluluii n situații speciale:
speciale: n art.E,
art.E, n legătură
legătură cu separarea
separarea de părinpărin ți( n art. /1, care reglemente
reglementează ază responsabi
responsabilită
lită țile conjugale
conjugale ale
ambilor
amb ilor părin
părinți pentru cre creșterea
terea #i dezvoltare
dezvoltareaa copilului(
copilului( n art.26,
art.26, care stabile
stabilește că copiii
copiii privați de mediul familiafamiliall au dreptul
dreptul la protec ție #i la ajutor 
special din partea statului(
statului( n art.2/, care reglementează
reglementează asistența alternativă prin adop adop ție( n art.3C, care ține de privarea de libertate a co copiilor(
piilor( n art.06,
care ține de audierea n fața instanțelor judecătore
judecătorești a cazurilor
cazurilor de ncălcare a legii penale
penale de către minori.
minori.
;neori, chestiuni discutabile apar la determinarea faptului ce ar trebui să constituie interes superior pentru un copil. xistă cteva modele de determinare:
− modelul obiectiv > cel care ia decizia acționează din convingereaconvingerea că anumite
anumite condiții snt considerate a fi n interesul superior superior al copilului(
− modelul autodeterminismului dinamic > copilul poate să&#i exprime propriul punct de vedere n deciziile care&i afectează direct viața(
− modelul mi+t  >  > mbină att elemente obiective, ct #i cele subiective.
/&  Principiul dreptului la viață, supravieț uire *i dezvoltare > orice copil are un drept drept inerent la viață, iar statele părți vor asigura n deplină deplină măsură a posibilului
posibilului
supraviețuirea #i dezvoltarea
dezvoltarea copilului.
copilului.
Dr
Drept
eptul
ul la viață este consfințit n majoritatea actelor n materia drepturilor omu omului,
lui, inclusiv n +D, constituind obiectul obiectul art.2 al acesteia. 8tatului i
revine datoria primordială
primordială de a asigura dreptul la via ță, implementnd o legislație penală concretă care evită comiterea comiterea atingerilor aduse pers persoanei,
oanei, dar, de
asemenea,
asemene a, #i datoria de a lua n mod mod preventiv măsuri
măsuri de ordin practic
practic pentru a proteja
proteja individul
individul a cărui via ță este amenințată de ac țiunile criminale criminale ale
altei persoane.
persoane. +tD nu s&a pronunțat asupra ntrebării: cnd ncepe ncepe via ța omului #i propriu&zis copilăriaN,
copilăriaN, dar a considerat că $ţinnd cont de diversitatea
 

9
concepțiilor #i a culturilor juridice care prevalează
prevalează n uropa, determin
determinarea
area nceputului
nceputului vie ții trebuie să releve o marjă de apreciere a statelor statelor,, pe care ea o
califică, de altfel, ca fiind o amplă putere discre discreționară%.
Dreptul
Drep tul la dezvolta
dezvoltare
re reprezin
reprezintătă un drept inaliena
inalienabil
bil al omului,
omului, n virtutea
virtutea căruia orice fiin ță omeneascomenească, ă, precum
precum #i toate
toate popoarel
popoarele,e, au dreptul să
 participe, să contribuie #i să se bucure de dezvoltarea dezvoltarea economică,
economică, socială, culturală #i politică prin intermediul intermediul cărora toate drepturile #i libertă țile
fundamentale pot fi pe deplin realizate.
)entru om, asigurarea
asigurarea dreptului la dezvoltare presupune,
presupune, pe de o parte, satisfacerea nevoi nevoilor
lor #i trebuin țelor individuale !hrană,
!hrană, sănătate, educație", iar, pe
de altă parte, protejarea
protejarea demnității umane prin intermediul
intermediul drepturilor omu omuluilui #i justiţiei sociale, care reprez
reprezintă
intă baza creativită
creativită ții individuale, a contribu
contribu ției
inovatoare la progresul economic, tehnologic #i social.
0&  Principiul dreptului la libera e+primare > copilului cu discernămnt i se garantează dreptul de a&#i exprima liber opinia asupra oricărei probleme care l
 privește, opiniile copilului
copilului fiind luate n considerare,
considerare, avndu&se n vedere vrsta lui #i gradul de maturitate !art. /2 din +onvenția cu privire la drepturile
copilului".
?ibertatea de exprimare
exprimare cuprinde
cuprinde libertatea de a căuta,
căuta, a primi #i a difuza informații #i idei de orice natură, fără să se țină seama de fron frontiere,
tiere, sub formă
verbală, scrisă, tipărită sau artistică, sau prin orice alte mijloace, la alegerea copilului copilului !art./3 din +onven ția cu privire la drepturile copilului". copilului". 'cest
'cest
 principiu nu exprimă autodeterminarea
autodeterminarea copilului, ci faptul că el are dreptul să influențeze luarea deciziilor ce privesc propria&i persoană. <n ce prive ște
vrsta copilului de la care se admite exercitarea
exercitarea acestui drept, nici actele internaționale, nici jurisprudenjurispruden ța exact nu o stabilesc. Dreptul la exprimare este
asigurat chiar #i la vrsta fragedă
fragedă a copilului, chiar dacă acesta nu și poate ncă exprima atitud atitudinea,
inea, cu condiția că posedă discernămnt.
discernămnt. ;n barem etalon de
vrstă nu poate fi stabilit, deoarece fiecare copil are diferit nivel de dezvoltare. De aceea, aprecierea #i seriozitatea exprimării urmează a fi luate n
considerare
considera re n fiecare caz n parte, n dependen
dependen ță de gradul de maturitate a copilulucopilului.i.
'cest drept se manifestă #i n cazul procedurii judiciare judiciare sau administrative. u există o listă exhaustivă a cauzelor cnd copilul copilul se poate pronun ța, dar, cu
titlu de ex., ar fi: divorțul părinților, proceduri
proceduri de adopție, schimbarea
schimbarea numelui
numelui etc. u are importanță modalitatea
modalitatea pronunțării: direct sau sau prin reprezentant.
reprezentant.
+onvenția cu privire
privire la drepturile
drepturile copilului
copilului stabile
stabilește următoarele
următoarele drepturi:
drepturi:
− Dreptul
Drep tul la viață
− Dreptul la supravie
supraviețuire #i dezvoltare
dezvoltare
− Dreptul la un un nume #i o naționalitate
− Dreptul la educa
educație #i informare
informare
− Dreptul la identitate culturală #i religioasă
− Dreptul la asistență medicală
medicală
− Dreptul la joc, odihnă, recreere
− Dreptul de a avea o familie
− Dreptul de a fi protejat mpotriva oricărei forme de discriminare
− Dreptul de a&#i exprima opinia
− Dreptul de a fi protejat mpotriva
mpotriva conflictelor armate,
armate, violenței #i maltratării
− Dreptul la asociere.
Convenția E!ropean" a%!pra rec!noa rec!noașterii +i e,ec!t"rii deci(iilor privind privind %!prave)=erea
%!prave)=erea copiilor +i re%ta'ilirea
re%ta'ilirea %!prave)=erii copiilorcopiilor , semnată la
?uxemburg, la 26 mai /E16, ratificată de *9 n 2663(
Conven
Conv enția a%!pra
a%!pra protec
protecției copiilo
copiilorr +i cooper"
cooper"riirii 5n materi
materiaa adopției interna
internaționa
ionale le , semnată la @aga, la 2E mai /EE3, la care *epublica 9oldova a
aderat n /EE1(
  An%am'l!l Re)!lilorRe)!lilor minime
minime ale Nați!nilor Unite c! privire la admini%tra admini%trația !%ti#iei pentr! minori ? Regulile de la Beijing &* &* adoptate
adoptate prin
prin Re(ol!
Re(ol!ția
Ad!n"rii Generale a 9NU nr0// din .@ noiem'rie -@1   > reliefează reliefează importanța resocializării
resocializării minorilor delincven
delincven ți n comunitate,
comunitate, plecnd de la
 particularitățile bio&psiho&sociale
bio&psiho&sociale ale acestei categorii de persoane, persoane, precum #i de la impactul negativ al mediului carceral asupra personalită ții acestora. acestora.
'ceastă *ecomandare
*ecomandare prevede
prevede următoarele
următoarele măsuri de protecție #i de reintegrare n comunitate comunitate a minorilor delincven
delincven ți:
− măsuri de protecție socială #i #i juridică a minorilor
minorilor !#i a familiilor
familiilor lor", pentru
pentru ca aceștia să ducă ducă o viață utilă n comunitate(
comunitate(
−  programee de asistare #i ajutorare a minorilor pe
 program pe o anumită perioadă
perioadă din viața lor, atunci
atunci cnd sntsnt mai expu
expu și la un comportament
comportament deviant(
deviant(
− sprijinirea minorilor
minorilor pentru a&#i dezvolta personalitatea
personalitatea #i a&#i desăvr#i educa ția(
−  protejarea minorilor,
minorilor, pe ct posibil,
posibil, de toate contactele
contactele cu criminalitatea
criminalitatea #i delincven
delincven ța(
− mobilizarea tuturor resurselor existente !familie, grupări comunitare, școală, grupuri de prieteni", cu scopul de a feri minorii de contactul cu legea penală
#i de a beneficia de un tratament
tratament eficient, echitabil #i uman, dacă totuși intră n conflict cu legea penală(
− dezvoltarea
dezvolta rea #i diversificarea serviciilor
serviciilor juridice pentru minori,
minori, n vederea amelioră
ameliorăriirii #i perfec ționării personalului
personalului din aceste instituții.
Re)!lile
Re) !lile minime ale Nați!nil i!nilor
or Unite pentr! ela' ela'orar
orareaea !nor m"% m"%!ri
!ri neprivative
neprivative de li'e li'ertat
rtatee ? Regulile de la To kyo &* ado
Tokyo adopta
ptatete prin Re(ol!
Re(ol!ția
Ad!n"rii Generale a 9NU nr01F-- nr01F-- din -0 decem'rie -@@   >> snt bazate pe principiul respectării drepturilor persoanel persoaneloror aflate n conflict cu legea, pe
finalitatea pedepsei
pedepsei #i lund n considerare
considerare creșterea populației carcerale #i supraaglomerare
supraaglomerareaa penitenciarelor,
penitenciarelor, vizează
vizează ncurajarea
ncurajarea comunității de a participa
mai activ la realizarea
realizarea actului de justiţie
justiţie #i, n special, la tratamentul
tratamentul delincven
delincven ților, n vederea
vederea dezvoltării
dezvoltării sim țului de responsabilitate
responsabilitate fa ță de societate.
8rincipiil
8rinc ipiilee Na ți!nilo
i!nilorr Unite pentr! prevenire
prevenireaa delincven
delincvenței !venile ? Principiile de la Riyadh& adoptate adoptate prin Re(ol!ția 01--. 01--. din -@@  >> reliefează
importanța concentrării
concentrării acțiunilor statelor
statelor membre n vederea
vederea eficientizării
eficientizării eforturilor
eforturilor naționale n domeniul
domeniul protec
protec ției #i ocrotirii minorilor
minorilor #i tinerilor,
tinerilor, prin
diminuareaa factorilor criminogeni #i prin consolidarea intervențiilor statale n asigurarea socializăriiKreinteg
diminuare socializăriiKreintegrării
rării sociale a acestora.
acestora. ?iniile Directoare de la
*iOadh stabilesc standardele
standardele pentru prevenirea
prevenirea delincvenței juvenile. le acoperă stagiul pre&conf pre&conflict,
lict, nainte ca tinerii să intre n conflict cu legea.
?iniile Directoare apelează
apelează la o orientare centrată pe copil #i la o perspectivă de dezvoltare a copilului ce evoluează către prevenirea prevenirea delincven ței ca parte
integrantă a administra
administrației justiţiei juvenile.
juvenile. 8e acordă o atenție specială copiilorcopiilor care snt cu un un risc social ridicat,
ridicat, de ex. situa ții ce compromit
compromit dezvoltarea
dezvoltarea
copilului, măresc vulnerabilitatea
vulnerabilitatea de a cădea victime sau de a produce infrac țiuni. <n acest scop, măsurile complete, interdisciplin interdisciplinare
are #i zonale, snt conturate
 pentru a asigura
asigura tinerilor
tinerilor o viață fără crime,
crime, victime #i conflicte
conflicte cu legea,
legea, cu accent
accent pe modalită
modalită țile de interven
interven ție protectivă
protectivă #i preventivă,
preventivă, non&deranjantă
non&deranjantă..
8e face referire specială la contextul
contextul justiţiei juvenile,
juvenile, recunoscndu&se
recunoscndu&se importanța ndrumărilor de la *iOadh, *iOadh, a *egulilor de la eijing și a *ecomandării
*ecomandării
nr.* !1C" 26 a +onsiliului uropei. <n majoritatea rapoartelor rapoartelor se face referire la felul n care drepturile tinerilor pot fi apărate n timpul procedurilor, acestea acestea
incluznd: dreptul la o audiere corectă( dreptul la o reprezentare legală( dreptul de a fi prezent un părinte sau un tutore n diferite etape ale procesului( dreptul
la recurs ntr&o
ntr&o instanță superioară.
superioară.
<n pofida
pofida rec recom
omanandăr
dărilo
ilorr obișnuite
nuite,, ex
exist
istăă dif
difere
erennțe ma
major
joree n ce prive
privește fel
felul
ul n care statele
statele  și elabor
elaboreaz
eazăă pro
propri
priile
ile sisteme
sisteme de dr drep
eptt n materia
materia
delincvenței juvenile.
Normele 9NU pentr! pentr! protec
protecția minorilor
minorilor priva
privați de li'ertate
li'ertate, aprobate prin *ezoluția 40K//3 din /EE6( /EE6(
Recomandarea
Recomandarea REC ?./&. a Comitet!l!i de ;iniștri al CE c"tre c"tre %tatele mem're
mem're c! privire privire la noile modalit"
modalit"ți de tratare a delincvenței !venile
+i rol!l !%ti#iei !venile din 20 septembrie 2663.
444 Cont
Contri'!
ri'!ția cadr!l!i internațional ional de re)lem
re)lementa
entarere 5n definire
definireaa minor!l!i
minor!l!i delincvent
delincvent** incl!
incl!%iv
%iv prin a %ta'ili
%ta'ili care e%te pra)!lpra)!l de v5r%t"
determinat de ace%te acte* e%te !rm"toare:
 Natura comportamentului imputat minorului. minorului.  'rt.06 al +onven
+onvenției cu privire la drepturile copilului
copilului oferă
oferă o definiție juridică a minorulu
minoruluii delincvent.
delincvent. ste
vorba despre $orice copil suspect,suspect, acuzat sau dovedit că a comis o ncălcare a legii penale%. +aracterul $delincven $delincvent% t% depinde doar de circumstan ța conform
căreia comportamentul
comportamentul minorului
minorului este penalmente
penalmente pedepsibil,
pedepsibil, ceea ce constituie un model al reacției sociale fa ță de actul respectiv. respectiv.
 

10
+ontrar +onven
+onvenției nominalizate,
nominalizate, +D nu define definește n mod special minorul
minorul delincvent.
delincvent. Bnterpretarea
Bnterpretarea s&ar face deci deci prin referire
referire la no țiuni mai generale
generale
care se aplică adul adulților. <n aceste
aceste condiții, minorul delincvent
delincvent este, din punct
punct de vedere juridic,
juridic, cel fa ță de care există o acuzare
acuzare n materie
materie penală, n sensul
sensul
art.5 al +onven
+onvenției. )roblema este de a ști cnd minorul minorul face obiectul
obiectul unei astfel
astfel de acuza
acuza ții n lumina +onven
+onvenției cu privire la la drepturile omului.
omului.
'cesta ar fi cazul cnd dispozitivul reacției sociale fa ță de minor face obiectul ncadrării penale n dreptu dreptull intern al statului respectiv. 'ceasta este ipoteza
ipoteza
 potrivit căreia
căreia minorul, din din punct de vedere formal,
formal, este susceptibil
susceptibil de condamn
condamnare are dacă a comis
comis o infrac
infrac țiune.
'rt./ al )rincipiilor
)rincipiilor ațiunilor ;nite
;nite pentru prevenirea
prevenirea delincven
delincvenței juvenile dispune recunoa
recunoașterea necesită
necesită ții #i importan
importan ței $studierii
$studierii n mod sistematic,
sistematic,
 precum #i a elaborării
elaborării măsurilor ce trebuie recunoscute !..." pentru dezvoltarea copilului nsu și, să se evite incriminarea incriminarea #i penalizarea
penalizarea acestuia pentru un
comportament
comporta ment care nu a avut urmări grave%. 7extul 7extul indică raționamentul
ionamentul care justifică revizuirea incriminărilor
incriminărilor comportamentale
comportamentale fa ță de minori: $Garia$Garia țiile
comportamentului
comporta mentului persoanelor
persoanelor tinere sau atitudinea lor neconformă
neconformă cu normele #i valorile sociale snt o parte a procesului de maturitate #i cre ștere #i au
tendința să dispară spontan, la majoritatea indivizilor, odată cu atingere atingereaa maturită ții acestora. )rin calificarea persoanei ca fiind $deviantă%
$deviantă%,, $delincventă% sau
$predelincventă% se ajunge adeseori la dezvoltarea unui comportament sistematic nedorit al acesteia%. )roblema invocată este deci de a evita stigmatizarea
copilului care operează prin penalizarea comportamentului său. <n realitate, nu se pune sarcina modificării infracţiunilor imputate minorilor, ci de a defini
utilitatea pentru copil a criminalizării comportamentului său.
 Pragul de vîrstă. De și +onvenția cu privire la drepturile drepturile copilului
copilului se adresează
adresează tuturor
tuturor persoan
persoanelor
elor sub vrsta
vrsta de /1 ani, $cu excep
excep ția cazurilor
cazurilor cnd,
cnd, n
conformitate
conformita te cu legislația aplicabilă, majoratul
majoratul survine
survine mai curnd% !art./"
!art./" #i folosește denumirea
denumirea generică copii copii pentru P&i denumi,
denumi, n *egulile a țiunilor 
;nite privind protecția minorilor priva privați de libertate !din
!din /EE6" nu se se menționează calificarea
calificarea pentru
pentru pragul de /1 ani, iar destinatarii
destinatarii snt numi
numi ți minori. 8pre
deosebire de *egulile de la eijing, care nu stabilesc o vrstă anumită, nsă declară că, n scopurile acestui instrument, $QaR minor este un copil sau o
 persoană tnără
tnără care, n cadrul
cadrul sistemelor respective
respective de drept, poate
poate să răspundă
răspundă pentru un delictdelict conform unor modalită
modalită ți diferite de cele care snt
snt aplicate n
cazul unui adult( QbR un delict desemnează un ntreg comportament !act sau omitere" ce poate fi pedepsit de lege n virtutea unui sistem juridic considerat( QcR
un delincvent juvenil este un copil sau un tnăr, acuzat sau declarat vinovat de a fi comis un delict%. !*egula 2.2.a"
<n Directivele de la *iOadh
*iOadh de asemenea nu se conțin definiții explicite, nsă se menționează că interpretarea interpretarea #i implementarea
implementarea lor trebuie să se $ncadreze
$ncadreze
n cadrul larg% al +onven
+onvenției cu privire la drepturile copilului,
copilului, al *egulilor de la eijing #i al altor instrumeinstrumente.
nte. <n ceea ce prive ște vrsta, Directivele de la
*iOadh sugerează
sugerează aplicarea oricărui dintre standardele
standardele mai nalte ale acestora !+onven !+onven ția cu privire la drepturile copilului
copilului #i *egulile de la eijing", n
majoritatea cazurilor
cazurilor aplicndu&se
aplicndu&se formula $sub /1 ani% din cadrul +onve +onvenn ției cu privire la drepturile copilului. Definiția dată n *egulile de la eijing
rămne aplicabilă
aplicabilă țărilor n care persoanele
persoanele cu vrsta de /1 ani sau peste pot fi judecate de instanța de judecată pentru minori. minori. <n pofida denumirii lor, n
Directive mai des se folosesc termenii $copii% #i $tineri%.
7rei ntrebări
ntrebări pot forma obiectul cercetărilor
cercetărilor n ce privește pragul de vrstă:
vrsta majoratului penal(
un prag de vrstă sub care minorul nu poate fi ținut responsabil pentru fapta delincventă(
limita dc vrstă de la care subiectul poate fi responsabil.
& v#rsta maoratului penal : art.06 S3 lit.!a" din +onvenția cu privire la drepturile copilul copilului
ui dispune că statele părți vor $stabili o vrstă minimă sub care copiii
vor fi presupu
presupuși a nu avea capacitatea
capacitatea de
de a ncălca legea
legea penală%.
penală%. 'ceastă
'ceastă dispozi
dispozi ție impune statelor
statelor să introducă
introducă n legisla
legisla ția lor vrsta majorită
majorită ții penale,
adică vrsta de la care minorului i se poate imputa răspunderea penală ca #i unui adult.
'rt.0 din *egulile de la eijing stipulează:
stipulează: $n sistemele juridice care recunosc no țiunea de limită a răspunderii răspunderii penale aceasta din urmă nu trebuie să fie
fixată prea jos, ţinndu&se cont de problemele de maturitate afectivă, psihologic psihologicăă #i intelectuală%.
intelectuală%. ?imita răspunderii
răspunderii penale variază destul de mult după epoci
#i culturi. 8e pune ntrebarea dacă un copil, ţinndu&se cont de capacitatea de discernăm discernămntnt #i de n țelegere, poate fi făcut responsabil de un comportament
esențial antisocial. Dacă vrstavrsta răspunderii pena
penalele este fixată prea jos sau dacă nu exis există
tă deloc o vrstă limită, atunci no țiunea nu mai are sens. 7 7rebuie
rebuie să fie
stabilită o limită joasă rezonabilă ce ar putea fi aplicată n toate statele.
)otrivit *ecomandării
*ecomandării *+ !2663"26
!2663"26 a +omitetului
+omitetului de 9iniștri al + către statelestatele membre cu privire
privire la noile modalită
modalită ți de tratare a delincven
delincven ței juvenile
#i rolul justiţiei juvenile, din 20 septembrie 2663, minor sau juvenil nseamnă persoana care a atins vrsta răspunderii penale, dar nu #i majoratul( prezenta
*ecomandare se poate extinde asupra celor care n viitorul apropiat vor atinge sau au atins această vrstă(
&  pragul de v#rstă sub care minorul nu poate fi ț inut responsabil pentru fapta delincventă . 'par două probleme: prima > vrsta la care minorii nu răspund n
nici un caz, neavnd atinsă vrsta intermediară care este mai mică dect vrsta majoratului penal( a doua > vrsta intermediară atinsă deja de minor care i
 permite să se nfățișeze n fața unei jurisdicții care i&ar aplica unele măsuri speciale adaptate vrstei. *esponsabilitatea *esponsabilitatea se bazează pe recunoa șterea unui
minim de discernămnt
discernămnt dupădupă care minorii
minorii au conștiința celor săvr
săvrșite. ecesitatea
ecesitatea fixării unei vrste
vrste intermediare
intermediare este strns legată
legată de natura
natura măsurilor
măsurilor ce pot
fi aplicate minorului. 7eoretic, n calitate de măsuri oportune ar fi numite cele de ajutor, independent de vrstă, de aceea s&ar părea n plus stabilirea unei
vrste intermediare.
intermediare. <n realitate nsă, nu fapta comisă suscită necesitatea unui ajutor, ajutor, ci situa ția concretă trăită de către minor sau starea prin care el trece. Din
aceste considerente, fixarea unei astfel de vrste ar fi necesară, pentru că astfel s&ar justifica răspunderea imputată minorului. u există o singură măsură
aplicabilă minorului,
minorului , dar se impune un ansamblu al acestora, n dependență de personalitatea fiecărui subiect( or, un copil nu trebuie să perceapă măsura care
i se aplică doar ca o sanc sancțiune sau o ped
pedeapsă.
eapsă.
 ici +onvenția cu privire la drepturile copilului,
copilului, nici +onven
+onvenția cu privire la drepturile omuluiomului nu impun explicit
explicit statelor să stabilească
stabilească un etalon al vrstei
intermediare.
intermedia re. 'rt.06 alin.!/"
alin.!/" al +onvenției cu privire la drepturile copilului stipulea stipulează
ză doar că statele trebuie $să țină seama de vrsta lui, precum #i de
necesitateaa de a promova reintegrarea
necesitate reintegrarea copilului% n societate. 'lin.!0"
'lin.!0" al aceluiași articol dispune că orice măsuri aplicate trebuie $să asigure copiilor un
tratament corespunzăto
corespunzătorr bunăstării #i proporțional att condi condi țiilor lor, ct #i infracțiunii comise%. Din considerentel
considerentelee nominalizate,
nominalizate, se impune stabilirea unui unui
etalon de vrstă de la care să se poată aplica măsurile
măsurile de reac ție socială(
& etalonul de v#rstă de la care subiectul poate fi responsabil . u există acte internaționale sau standarde standarde care ar stabili un etalon dc vrstă exact, fix #i unic.
'ceastă sarcină
sarcină i revine statului potrivit legislației sale interne. 8tatele impun două vrst vrste:
e: una de la care survine răspunderea penală #i alta de la care pot fi
impuse unele măsuri măsuri educative. <n unele țări nu este specificată limita de jos a vrstei responsabilității penale, aceasta calculndu&se, calculndu&se, n principiu, de la
naștere. <n țările n care
care vrsta minimă a fost stabilită,
stabilită, decalajul
decalajul de la o țară la alta este uluitor.
uluitor.

Tr
Tratament!l
atament!l infractorilor
infractorilor minori 5n le)i%lația penal" comparat"
ran#a
Cadrul legal de reglementare
+odul penal al Franței, aprobat n /EE2, intrat n vigoare
vigoare la / martie /EE2, determin
determinăă doar vrsta răspunderii
răspunderii penale, iar rdonanța din 2 februarie /E04
constituie codul de justiţie al minorilor. 'cest
'cest act legislativ a cunoscut 3/ de reforme de la promulgarea sa, adăugndu&s
adăugndu&see 30 de articole la cele 00 nscrise la
origine, nelăsnd neschimbate
neschimbate față de redactarea originală doar 5 dintre ele.
 Răspunderea penală a minorilor 
+onform
+onform pct.1 art. /22 din +odul
+odul penal
penal francez
francez,, persoan
persoanelor
elor minor
minoree care au depășit vrsta de /3 ani li se aplică
aplică pedepsele
pedepsele n conform
conformitate
itate cu legile
speciale.
;inorii vor fi %!p!și r"%p!nderii penale* l!5nd!F%e 5n con%iderare
con%iderare !rm"toarele
!rm"toarele principii:
principii:
minorul care nu a mplinit vrsta de /3 ani beneficia de o prezumție absolută de iresponsabilitate pen penală,
ală, fiind judecat de un tribunal civil care dezbătea
cauzele respective
respective n camera de consiliu #i pronun ța o măsură educativă(
 pentru minorii cu vrsta cuprinsă
cuprinsă ntre /3 #i /1 ani nempliniți se punea problema dac
dacăă au ac ționat ori nu cu discernămnt,
discernămnt, iar atunci cnd acesta era dov
dovedit,
edit,
tribunalul pentru copii
copii #i adolescen
adolescenți aplica o pedeapsă privativă de libertate sau măsura nou&instr
nou&instrumentată
umentată a $libertății supravegheate%,
supravegheate%, de care nsă beneficia
doar minorul cu vrsta de pnă la /5 ani(
minorul ntre /3 #i /5 ani nempliniți care a săvr#it fapta penală cu discernămnt
discernămnt putea beneficia de o reducere de pedeapsă, care nsă nu se aplica n cazul
minorilor ntre /5 #i /1 ani, condamna
condamnați ca #i infractorii majori.
 

11
Lip%a de r"%p!ndere penal" relativ" a minorilor care a! 5mplinit -/ ani  este prevăzută de art.2 al rdonanței din 2 februarie /E04, care preciz precizează
ează că
$tribunalele
$tribunale le pentru minori pot totuși, cnd circumstanţele
circumstanţele #i personalitatea delincventu
delincventului
lui o cer, să pronunțe o condamnare
condamnare penală mpotriva minorului
minorului care a
mplinit /3 ani%.
;n alt mijloc poate fi proprotec
tecția tinerilor
tinerilor maori, pusă n funcțiune de Decretul&lege
Decretul&lege nr.C4&E5
nr.C4&E5 din 1 februarie /EC4.
/EC4. l prevede o asistență particulară
 pentru tinerii
tinerii de la /1 la 2/
2/ de ani !la cererea lor".
lor".
rdonan
rdo nanța din 2 februari
februariee /E04 a nlocuit
nlocuit no țiunea
iunea de discernămn
discernămntt cu no țiunea
iunea de  posibilitate de educare. )reocuparea permanentă
permanentă a acestei rdonanțe
este de a privilegia măsurile cu scop educativ.
 Procedura penală specială pentru minori 
'numite aspecte
aspecte specifice
specifice caracterizează
caracterizează procedura
procedura penală aplicabilă
aplicabilă minorilor
minorilor n ceea ce prive
prive ște interpelarea,
interpelarea, ancheta poli
poli ției #i re ținerea preventivă.
preventivă.
'rt. 0 al rdonanței din 2 februarie
februarie /E04 asupra
asupra copiilor delincven
delincvenți, recent modificat
modificat prin legea )erben
)erben B #i BB, rămne textul
textul de referință pentru re ținerea
 preventivăă a minorilor sau
 preventiv sau reținerea lor
lor..
nainte de /6 ani,
ani, nici o măsură de reținere preventivă
preventivă sau de reținere nu poate fi luată(
luată(
de la /6 la /3 ani,
ani, un minor
minor nu poate
poate fi plasat
plasat n reținere   tivă,, dar poate
inere preventivă
preven poate fi plasat
plasat n reținere
inere ntr&o circă
circă de poliție pentru nevoile
nevoile anchetei
anchetei,, după
autorizareaa dată de un magistrat sau sub controlul lui, n caz de crimă sau de delict pedepsit cu cel pu țin 4 ani de nchisoare. 'ce
autorizare 'ceastă
astă re ținere nu va putea
depăși o durată de /2 ore maximum,
maximum, rennoită
rennoită o dată(
 pentru minorii
minorii de la /3 la /5 ani, reținerea preventivă
preventivă este posibilă pentru
pentru o durată
durată de 20 ore,
ore, ea poate fifi prelungită cu
cu 20 de ore dacă infrac
infrac țiunea comisă
comisă este
 pedepsită cu o ntemnițare mai mare sau egală cu 4 ani. 9inorul trebuie n mod obligatoriu obligatoriu să fie prezentat n prealabil )rocurorului
)rocurorului *epublicii sau
udecătorului
udecăto rului nsărcinat
nsărcinat cu instrucția(
n privința minorilor de de la /5 la /1 ani, regulile snt identice cu cele ale majorilor,
majorilor, cu excep
excep ția faptului că minorul nu poate ieși din re ținerea preventivă
preventivă fără
un membru de familie major.
?a ieșirea din reținerea preventivă,
preventivă, )archetul poate decide
decide fie să clasifice cazul, fie să sesizeze judecă
judecătorul
torul pentru copii. udecă
udecătorul
torul pentru copii sesizat
sesizat
instrumentează
instrumen tează cazul. <ncă de la nceputul instrumen
instrumentării,
tării, magistratul trebuie să prevină părinții asupra urmărilor care decurg din aces acestt lucru, trebuie să se
asigure că minorul are un consilier, trebuie
trebuie să ia măsuri legale de investigație, să facă anchete sociale cu orientare educativă #iKsau expertiză
expertiză psihologică.
psihologică.
<nainte
<nai nte de pronun
pronunțarea sentin
sentinței #i n a șteptarea
teptarea judecă
judecății, judecător
judecătorul
ul va lua măsuri
măsuri adaptate
adaptate situației minorului
minorului:: urmărire
urmărire educati
educativă,
vă, control
control judiciar,
judiciar,
detennție provizor
dete provizorie,
ie, n funcție de vrstă.
vrstă.
 Regimul sancț ionator 
*egimul
*egi mul sancționator
ionator este reglementa
reglementatt de rdonan
rdonanța nr.04&/C0
nr.04&/C0 din 2 februari
februariee /E04 privind
privind minorii
minorii delincven
delincvenți. 9inorilor
9inorilor li se aplică
aplică un regim
regim
sancționator mixt, alcătuit
alcătuit din măsuri educative,
educative, mediere&repara
mediere&reparație #i pedepse.
pedepse.
;"%!rile provi(orii c! caracter ed!cativ. 'rt./4 al rdonanței stipulează că pentru minorul care a mplinit /3 ani tribunalul pentru minori va dispune
una din următoarele măsuri:
ncredințarea minorului
minorului părinților, tutorelui
tutorelui sau unei persoane
persoane de ncredere(
ncredere(
 plasarea ntr&o
ntr&o instituție publică sau
sau privată, dede educare
educare sau de formare
formare profesională(
profesională(
 plasarea ntr&un
ntr&un institut
institut medical sau
sau medical&educativ
medical&educativ((
ncredințarea serviciului
serviciului de asisten
asistență pentru
pentru minori(
minori(
 plasarea ntr&un
ntr&un centru
centru pentru minori
minori delincven
delincvenți de vrstă școlară.
8entr! minor!l care n! a 5mplinit v5r%ta de - ani* art-1F- art-1F- prevede c" tri'!nal!l
tri'!nal!l pentr! minori poate di%p!ne !na din !rm"toare !rm"toarele le %anc ți!ni
ed!cative:
& +onfiscareaa unui obiect deținut de minor sau aparţinnd
+onfiscare aparţinnd acestuia,
acestuia, care a servit
servit la săvr#irea infracțiunii sau care este produsul infrac
infrac țiunii(
& Bnterdic
Bnte rdicția, pe o durat
duratăă de cel mult
mult / an,
an, de a frecven
frecventa
ta loc
locul
ul unde
unde infrac
infrac țiunea
iunea a fost comis
comisă, ă, cu ex
excep
cepția locului
locului n care
care minorul
minorul și are re ședința obi șnuită(
nuită(
& Bnterdicția, pe o durată
durată de cel mult
mult / an, de a ntlni victimele
victimele infracțiunii sau de a intra n relații cu acestea(
acestea(
& Bnterdicția, pe o durată
durată de cel mult
mult / an, de P&i ntlni pe coautorii
coautorii sau complicii
complicii la săvr#irea
săvr#irea infracțiunii sau de a intra n relații cu ace știa(
& bligația de a acorda ajutor
ajutor sau reparație victimei(
victimei(
bligația de a urma, pe o durată de cel mult / an, un stagiu de formare civică, pentru P&i aminti mino minorului
rului obligația de a respecta legea.
Art .F. %ta'ile
%ta'ile te d!rata +i condi
ș condi iile de e,ec!tare
ț e,ec!tare a pedep%elor
pedep%elor aplicate
aplicate minorilor
minorilor
7ribunalul
7ribun alul pentru minori #i +urtea cu juri pentru minori nu pot pronunța mpotriva minorilor minorilor care au mplinit /3 ani o pedeapsă
pedeapsă privativă de libertate mai
mare dect jumătatea
jumătatea pedepsei
pedepsei prevăzute
prevăzute de lege pentru
pentru acea infrac
infracțiune. Dacă pedeapsa
pedeapsa prevăzută
prevăzută de lege
lege este detențiunea pe viață, nu se poate pronun
pronun ța o
 pedeapsăă cu nchisoarea
 pedeaps nchisoarea mai mare
mare de 26 de de ani.
Dacăă minorul a mplinit
Dac mplinit /5 ani, tribunalul
tribunalul pentru
pentru minori #i +urtea
+urtea cu juri pentru
pentru minori pot, cu titlu excepexcep țional,
ional, ţinnd cont de circumstan
circumstan țe #i de
 personalitatea
 personalita tea minorului,
minorului, să nu aplice
aplice dispozițiile alineatului
alineatului precedent,
precedent, cu motivarea
motivarea deciziei.
deciziei.
7ribunalul
7ribun alul pentru minori #i +urtea cu juri nu pot pronunța mpotriva minorului minorului care a mplinit
 mplinit /3 ani pedeapsa amenzii
amenzii mai mare de C466 de euro !art.26&
3".
6mpotriva minor!l!i
minor!l!i n! pot fi pron!nțate !rm"toarele
!rm"toarele pedep%e: interdicția de a se afla pe teritoriul
teritoriul Franței, zile&amendă,
zile&amendă, interzicerea drepturilor
drepturilor civice,
civice,
civile #i de familie, interzicerea de a exercita o func ție publică sau o activitate profesională !art.26&0
!art.26&0".".
Dispozițiile +odului penal penal referitoare la munca n folosul
folosul comunității snt aplicabile minorului
minorului cu vrsta cuprinsă ntre /5 #i /1 ani ani.. 9unca n folosul
comunității trebuie adaptată la particularitățile minorului #i trebuie să prezinte un caracter formator sau de natură să favorizez favorizezee reinserţia socială a acestuia
!art.26&4".
Rom7nia
Cadrul legal de reglementare
)e parcursul evoluției sale istorice, legislația
*omâniei a avut parte de o multitudine de modifică
modificări.
ri. ?a / februarie 26/0 intră n vigoare oul +od penal,
 prin ?egea nr./1CK26/2
nr./1CK26/2 pentru punerea n aplicare a ?egii nr.215K266E
nr.215K266E privind +odul penal. oul +odul penal al *omâniei, n 7itlul G denumit
$9inoritatea%, prevede regimul penal al minorului.
 Răspunderea penală a minorilor 
+odul penal instituie principi!l lip%ei a'%ol!te a r"%p!nderii penale a minorilor care n! a! 5mplinit
5 mplinit -0 ani !art. //3".
'celași articol
'cela articol preve
prevede
de lipsa relativă a răspunderii penale a minorilor ntre /0 #i /5 ani: $9inorul care are vrsta ntre /0 #i /5 ani răspunde penal, numai
dacă se dovede
dovedește că a săvr#it fapta cu discernămnt%
discernămnt% #i vrsta răspunderii penal
penalee de /5 ani.
 Regimul sancț ionator 
<n art.//0 snt stabilite con%ecințele r"%p!nderii penale, #i anume: față de minorul care,care, la data săvr#irii infracțiunii, avea vrsta cuprinsă
cuprinsă ntre /0 #i /1
ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. 'lin.!2" art.//0 prevede că faț" de minor!l
minor!l %e poate l!a o m"%!r" ed!cativ" privativ"
privativ" de li'ertate 5n
!rm"toarele ca(!ri:
dacăă a mai săvr#it
dac săvr#it o infrac
infracțiune,
iune, pentru
pentru care i s&a aplicat
aplicat o măsură
măsură educativă
educativă ce a fost executată
executată ori a cărei
cărei executar
executaree a nceput
nceput nainte
nainte de comitere
comitereaa
infracțiunii pentru care este judecat(
judecat(
atunci cnd pedeapsa
pedeapsa prevăzută
prevăzută de lege pentru
pentru infrac
infracțiunea săvr
săvrșită este nchisoarea
nchisoarea de C ani sau mai
mai mare ori deten
deten țiunea pe via ță.
;"%!rile ed!cative
ed!cative care %e pot l!a faț" de minor %5nt prev"(!te la art--1
art--1 din Cod!l penal:
& 9ăsurile educative neprivative de libertate snt:
 

12
a&  stagiul de formare civică > con constă
stă n obligația minorului
minorului de a particip
participaa la un program
program cu o durată
durată de cel mult 0 luni, luni, pentru a&/ ajuta să n țelea
eleagă
gă
consecințele legale #i sociale la care se expune n cazu cazull săvr#irii de infracțiuni #i pentru a&/ responsabiliza
responsabiliza cu privire la comportamentul
comportamentul său viitor 
!art.//C"(
'&  supraveg%erea > constă n controlarea #i ndrumarea minorului n cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă ntre 2 #i 5 luni, sub coordonarea
serviciuluii de probațiune, pentru a asigura participarea
serviciulu participarea la cursuri
cursuri școlare sau dede formare profesională
profesională #i prevenirea
prevenirea desfă
desfă șurării unor activităţi
activităţi sau intrarea
intrarea
n legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de ndreptare a acestuia !art.//1"(
c& consemnarea la sf#r*it de săptăm#nă  > constă n obligația minorului de a nu părăsi părăsi locuința n zilele de smbătă #i duminică,
duminică, pe o durată cuprinsă
cuprinsă ntre 0
#i /2 săptămni, afără de cazulcazul n care, n această perio
perioadă,
adă, are obligația de a participa la anumite programe
programe ori de a desfă șura anumite activităţi
activităţi impuse
de instan
instanță !art.//E"(
!art.//E"(
d& asistarea zilnică  > constăconstă n obligația minorului
minorului de a respecta
respecta un program
program stabilit
stabilit de serviciul
serviciul de probațiun iune,
e, care conține orarul
orarul #i condi țiile de
desfășurare a activită
activităților, precum #i interdic
interdicțiile impuse
impuse minorului
minorului !art./26".
<n conformitate cu art./2/, snt determinate obligațiunile impuse minorului n timpul executării măsurilor educative neprivative neprivative de libertate:
 să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională(
 să nu depădepășească, fără
fără acordul
acordul serviciului
serviciului de proba
probațiune, limita teritorială stabilită de
de instanță(
 să nu se afle n anumite locuri sau la anumite manifestări
manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instan ță(
 să nu se apropie #i să nu comunice
comunice cu victima sau cu membrii de fam familie
ilie ai acesteia, cu participa
participann ții la săvr#irea infracțiunii ori cu alte persoane stabstabilite
ilite
de instan
instanță(
 să se prezinte la serviciul de proba probațiune la datele fixate de acesta(
 să se supună măsurilor de control, tratament sau ngrijire medicală.
& 9ăsurile educative privative de libertate snt:
a& internarea #ntr(un centru educativ > constă n internarea minorului ntr&o instituție specializată n recuper recuperarea
area minorilor, unde
unde va urma un program de
 pregătire școlară #i formare profesională
profesională potrivit aptitudinilor
aptitudinilor sale, precum #i programe
programe de reintegrare
reintegrare socială. Bnternarea se dispune pe o perioadă
cuprinsă ntre / #i 2 ani !art./20"(
'& inter
internare centru de detenț ie  > constă
nareaa #ntr(un centru constă n internare
internareaa minorul
minorului ui ntr&o instituție specializat
specializatăă n recupera
recuperarea
rea minorilor,
minorilor, cu regim de pază pază #i
supraveghere,
supraveg here, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, socială, precum #i programe de pregătire școlară #i formare profesională potriv potrivitit
aptitudinilorr sale. Bnternarea se dispune pe o perioadă cuprinsă ntre 2 #i 4 ani, afără de cazul n care pedeapsa prev
aptitudinilo prevăzută
ăzută de lege pentru infrac țiunea
săvrșită este nchisoarea
nchisoarea de 26 de ani ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, cnd internarea
internarea se ia pe o perioadă
perioadă cuprinsă ntre
ntre 4 #i /4 ani !art./24".
'legerea măsurii
măsurii educative care urmează
urmează să fie luată față de minor se face, n condițiile art.//0, potrivit criteriilor
criteriilor generale de individualizare
individualizare a pedepsei
 penale !art.C0".
!art.C0".

Germania
 ediul materiei 
Aermania
Aerm ania este una din țările care au o legisla
legislație penală separată
separată pentru
pentru minori.
minori. *egimul
*egimul penal
penal al minorului
minorului #i al $tnărului
$tnărului adult% este prevăzut
prevăzut n
dispozițiile +odului penal care snt completate cu prev
prevederile
ederile ?egii tribunalului
tribunalului pentru tineret din /E23 !cu modificările ulterioare
ulterioare"" #i ale ?egii privind
tribunalul pentru minori din /E43.
 Răspunderea penală
V5r%ta r"%p!nderii penale coincide cu vrsta majoratului penal, adică /1 ani, dar poate fi cobortă pnă la /0 ani n anumite cazuri.
+odul penal prevede lip%a a'%ol!t" a r"%p!nderii penale  pentru minorii care nu au mplinit /0 ani: $)ersoana care la momentul săvr#irii faptei nu a
mplinit ncă vrsta de /0 ani este lipsită de răspundere penală% !art./E".
?egea privind
privind tribunalul pentru
pentru minori de asemenea
asemenea stabilește limitele de vrstă a minorilor
minorilor pasibili de răspundere
răspundere penală.
penală. <n art./ se stabilește că minori
snt persoanele
persoanele n vrstă de la /0 ani la /1 ani
ani #i tineri adulți > cele n vrstă de la /1 ani la 2/ de ani.
+nd snt responsabili penal, acestor tineri nu li se aplică +odul penal, ci dreptul penal al minorilor , prevăzut de legile legile speciale n materie.
materie. Dispozițiile
+odului penal
penal se aplică #i n cazul faptelor
faptelor săvrșite de tinerii adulți, dacă legea specială
specială pentru
pentru minori nu dispune
dispune altfel !art./6".
!art./6".
Lip%a relativ" a r"%p!nderii penale a minorilor care a! 5mplinit -0 ani  este instituită de ?egea privind tribunalul tribunalul pentru minori, care n art.3 prevede:
$9inorii snt supu
supuși răspunderii
răspunderii penale, dacă
dacă n timpul
timpul săvr#irii faptei
faptei erau conștienți de urmările
urmările ce vor surveni
surveni #i totuși au acceptat
acceptat survenirea
survenirea lor%. 'ceastă
'ceastă
lege prevede lipsa răspunderii
răspunderii penale a minorilor ntre /0 #i /1 ani, dar această prezumție este relativă #i poate fi răsturnată, dacă maturitatea
maturitatea acestora o
 justifică.
?egislaţia germană prevede po%i'ilitatea de a reporta v5r%ta maorat!l!i penal p5n" la .- de ani . 7inerii ntre /1 #i 2/ de ani răspund penal #i snt
 judecați ca adul ți de către jurisdicțiile penale de drept comun. ?or li se pot aplica dispozi țiile privitoare la minori, dacă n urma unei aprecieri globale a
 personalității autorului, ţinnd cont #i de condițiile de viață, reiese că, datorită dezvoltării morale #i intelectuale,
intelectuale, n momentul săvr#irii faptei acesta era
asemănător unui tnăr.
 Regimul sancț ionator 
8ancțiunile penale se aplică minorilor
minorilor care au mplinit /0 ani.
Le)ea privind tri'!nal!l pentr! minori cla%ific" m"%!rile aplica'ile minorilor 5n / cate)orii: 
& măsuri educative
educative > presupun
presupun obliga
obligația de a se susupune
pune anumitor
anumitor reguli de conduită,
conduită, privitoare la re ședință, la formare,
formare, la interdicția de a frecventa
frecventa anumite
anumite
 persoane #i#i locuri(
& măsuri disciplinare > aceste măsuri se iau dacă măsurile educative snt considerate insuficiente. 9ăsurile disciplinare snt:
− avertismentul(
− impunereaa de obligații !scuze personale
impunere personale adresate victimei, repararea
repararea prejudiciilor cauzate,
cauzate, vărsarea unei sume
sume de bani n contul unei organizații de interes
general"(
− nchisoarea
nchisoar ea specială pentru delincven
delincvenții minori ! -ugendarrest ",
", pedeapsă care nu este considerată sancțiune penală #i nu este nscrisă n cazierul judiciar.
'ceastă măsură
măsură se execută ntr&o instituție specializată #i mbra
mbracă că mai multe forme: detenția de Lee=&end !maxim
!maxim 2 Lee=&end&uri",
Lee=&end&uri", pe termen scurt !de la
2 la 0 zile" #i pe termen lung !/&0 săptămni".
'plicarea unor
unor măsuri de siguran
siguranță, precum #i consecin
consecințele ce decurg din
din sancțiune snt limitate. *egimul
*egimul special prevăzut
prevăzut pentru minori
minori este aplicabil #i
tinerilor
tinerilor delincven
delincvenți, dacă
dacă la data comiterii
comiterii faptei
faptei dezvolta
dezvoltarea
rea personal
personalită
ității acestora
acestora era similară
similară unui minor.
minor. dată cu aplicare
aplicareaa măsurilor
măsurilor educative,
educative,
 judecătorul
 judecător ul poate impune
impune minorului
minorului obligația de a urmaurma anumite forme
forme de asisten
asistență educativă,
educativă, care nu au
au caracter
caracter sanc ționator,
ionator, ci preponderent
preponderent educativ
educativ..
8pre deosebire de măsurile educative, măsurile disciplinare au  funcț ie sanc)ionatorie. 9inorul trebuie să devină conștient de semnificația #i urmările urmările faptei
faptei
sale, fără aplicarea pedepsei nchisorii.
9ăsurile disciplinare
disciplinare includ cau cauț iunea, impuner
iunea impunerea anumitor condiț ii  !repararea prejudiciului, scuzele adresate victimei, plata unei amenzi, munca n
ea anumitor
folosul comunită
comunității" #i de tennț ia, care poate dura de la / la 0 săptămni. 9ăsurile educative #i disciplinare pot fi dispuse simultan.
dete
8ancțiunile
iunile aplicabile
aplicabile delincv
delincven enților mino
minori
ri cu vrsta cuprinsă
cuprinsă ntre
ntre /3 #i /1 ani #i tinerilor
tinerilor adulți cu vrsta ntre /1 #i 2/ de ani au ca  scop principal 
educarea făptuitorului. )entru minori snt prioritare măsurile educative #i disciplinare, #i numai n subsidiar nchisoarea pentru tineri, cu posibilitatea
suspendării.
<nchisoarea pentru tineri este singura pedeapsă prevăzută de ?egea privind tribunalul pentru minori. <nchisoarea pentru tineri poate fi dispusă pentru o
durată cuprinsă ntre 5 luni #i /6 ani. )edeapsa nchisorii se dispune cnd măsurile educative #i disciplinare snt insuficiente, ţinnd cont de gravitatea faptei #i
de necesitățile de reeducare a delincventului.
delincventului.
 

13
&  pedeapsa
 pedeapsa nchisorii ! -ugendstrafe
 -ugendstrafe" > este dispusă cnd măsurile educative #i disciplinare
disciplinare snt considerate insuficiente,
insuficiente, ţinnd cont de gravitatea infracțiunii
săvrșite #i de comportamentul
comportamentul făptuitorului.
făptuitorului.
Durata pedepsei,
pedepsei, cuprinsă n principiu
principiu ntre 5 luni #i 4 ani, poate ajung
ajungee la /6 ani dacă legea prev
prevede
ede pentru infrac
infrac țiunea săvrșită nchisoarea mai
mai mare de
/6 ani.
)edeapsa se execută
execută n nchisori pentru minori,
minori, mai precis > n locuri de de ținere special amenajate
amenajate n nchisorile pentru
pentru adulți.
<n practică, această pedeapsă
pedeapsă nu este aplicată tinerilor sub /5 ani. udecătorii
udecătorii pronun ță din ce n ce mai des $dispensa de pedeapsă%, cnd durata nchisorii
nu depășește 2 ani. 'ceastă
'ceastă măsură
măsură este dispusă n 2K3 din cazuri #i chiar mai mai des, cnd pedeapsa
pedeapsa nchisorii
nchisorii este mai mare de un an. an.
6ncetarea proce%!l!i
)rocesul poate nceta la cererea procurorului,
procurorului, cu aprobarea
aprobarea instan ței, n conformitate
conformitate cu prevederile art.04 alin.!3" din ?egea privind tribunalul pentru
minori. <ncetarea
<ncetarea procesului
procesului poate fi dispusă din oficiu de către instaninstanță, conform art.0C
art.0C din aceeași lege.
<n plus, procurorul poate decide ncetarea procesului
procesului fără a mai nainta cauza instanței. 'ceastă decizie de ncetare a procesului, atunci cnd este luată sau
aprobată de către
către instanță, poate fi nsoțită de anumite condi
condiții sau instrucțiuni adresate făptuitorului.
făptuitorului. <n cazurile
cazurile de mică gravitate
gravitate snt suficiente
suficiente măsurile
măsurile
educative ori
ori eforturile depuse de infractor
infractor pentru acoperirea
acoperirea prejudiciului
prejudiciului sau repararea consecin
consecin țelor infracțiunii.
8istemul justiţiei pentru minori n Aermania are o trăsătură specială.specială. +onform sec țiunii 2C din ?egea privind tribunalul pentru mino minori,
ri, judecătorul poate
constata vinovă
vinovăția n cursul procesului
procesului #i dispune un termen
termen de ncercare,
ncercare, la sfr#itul căruia
căruia va pronunța soluția finală.
Dacă la sfr#itul termenului
termenului de ncercare rezultă clar din conduita
conduita minorului
minorului că este necesară aplicarea
aplicarea unei pedepse,
pedepse, judecătorul va pronun
pronun ța o sentin ță n
acest sens.
sens. <n caz contrar,
contrar, verdictul
verdictul de vinovă
vinovăție și ncetează
ncetează efectele.
?a baza sistemului justiţiei pentru minori se află  principiul subsidiarității sau al minimei interven ț ii . 'ceasta
'ceasta nseamnă că sancțiunile penale vor fi dispuse
doar dacă se dovedesc
dovedesc indispensab
indispensabile.
ile. <n plus, aceste sanc
sanc țiuni snt limitate de principiul
principiul propo
proporr ționalității. )rincipiul subsidiarită
subsidiarită ții pedepsei este consacrat
consacrat #i
din punct de vedere legislativ, prin modificările aduse n anul /EE6 ?egii privind tribunalul pentru minori.
8ancțiunile ce snt dispuse cu prioritate
prioritate de către tribunalele pen
pentru
tru minori snt măsurile educative #i disciplinare.
ed
eder
eraația R!%"
R!%"
Cadrul legal de reglementare
+odul penal al Federației *use
a fost adoptat de Duma de 8tat la 20.64./E
20.64./EE5,
E5, cu modificările #i completările
completările din /4.6/.2662.
/4.6/.2662. +onform secțiunii a G&a
G&a a
+odului penal, $*ăspunderea
$*ăspunderea penală a minorilor%, +apitolul HBG vizează particularitățile răspunderii penale #i ale pedepselor
pedepselor aplicate minorilor.
 Răspunderea penală a minorilor 
<n conformitate
conformitate cu art.1C +) al Federa
Federației *use, minor este considerată
considerată persoana care
care la momentul săvr#irii infracțiunii a mplinit /0 ani, dar nu a mplinit
/1 ani.
'rt.E5 +) al Federa
Federației *use prevede că n cazuri
cazuri excep
excepționale, avnd
avnd n vedere
vedere caracterul
caracterul acțiunii săvr
săvr șite, precum
precum #i personalitatea
personalitatea infractorului,
infractorului, instan ța
 poate să aplice prevederile capitolului
capitolului respectiv față de persoanele cu vrsta de /1&26 de ani, cu excepția internării acestora n institu ții cu caracter educativ
sau curativ&educativ, precum #i n coloniile de educare a minorului.
 Regimul sancț ionator al minorilor 
<n vederea stabilirii
stabilirii pedepsei minorului
minorului urmează a fi luate n calcul condițiile de via ță #i de educare a acestuia, nivelul nivelul dezvoltării intelectuale,
intelectuale, alte trăsături,
 precum #i influenta executată asupra lui de cei vrstnici. Grsta minimă ca circumstan circumstan ță atenuantă
atenuantă este luată n cumul cu alte circumstan
circumstan țe agravante #i
atenuante.
9inorilor care au săvr#it infracțiuni le poate fi aplicată pedeapsapedeapsa penală sau măsuri cu caracter educativ.
educativ.
aț" de minori pot fi aplicate !rm"toare!rm"toarele le pedep%e:
amenda(
interdicția de a practica o anumită
anumită activitate(
activitate(
lucrări obligatorii(
obligatorii(
arestul(
 privarea dede libertate pepe o anumită perioadă.
perioadă.
'rt.E6 +) al Federației *use prevede #i posibilitatea
posibilitatea aplicării măsurilor obligatorii cu caracter educativ.
9inorul care pentru
pentru prima datădată a săvr#it o infrac
infracțiune ușoară sau maimai puțin gravă poate
poate fi liberat de răspundere
răspundere penală
penală dacă sese constată că este
este posibilă
corijarea lui datorită aplicării măsurilor obligatorii cu caracter educativ.
;inor!l!i 5i pot fi aplicate !rm"toarele m"%!ri o'li)atorii c! caracter ed!cativ:
&  prentmpinarea
 prentmpin area > constă
constă n explicația dată minorului
minorului privind
privind paguba
paguba adusă prin acțiunile sale #i consecințele săvr#irii
săvr#irii repetate prevăzute
prevăzute de
de actualul +od(
+od(
& transmitereaa sub supraveghere
transmitere supraveghere > constă n obligativitatea
obligativitatea părinților, a persoanelor
persoanelor ce i nlocuiesc sau a unui organ organ de stat specializat de a ține sub control
comportamentul minorilor(
& obligarea acestuia de a nlătura dauna pricinuită > este aplicată avndu&se n vedere proprietatea acestuia #i capacitatea de a lucra(
& limitarea timpului liber #i stabilirea unor cerințe speciale referitor la comportame
comportamentul ntul minorului  > vizează interdicția de a vizita anumite localuri,
localuri, posibilitatea
de a merge n alte localități fără permisiunea org organului
anului de stat specializat.
specializat.
9inorului i pot fi aplicate concomitent cteva măsuri cu caracter educativ, a căror durată este stabilită de organele ce le numesc.
<n caz de neexecutare sistematică de către minor a măsurilor cu caracter educativ, acestea urmează a fi anulate, iar materialele urmează a fi transmise
 pentru tragerea
tragerea minorului
minorului la răspundere
răspundere penală.
penală.
Li'erarea de r"%p!ndere a minor!l!i:
9inorul
9ino rul condamnat
condamnat pentru infrac infracțiuni u șoare sau mai puțin grave poate fi liberat liberat de răspund
răspundere
ere penală
penală cu aplicarea
aplicarea măsurilor
măsurilor obligator
obligatorii
ii cu caracter 
caracter 
educativ, prevăzute n art.E6.
9inorul condamnat
condamnat pentru infracțiuni mai puțin grave poate fi liberat de pedeapsă, dacă se va constata că scopul pedepsei pedepsei poate fi atins prin internarea
acestuia
aces tuia ntr&o instituție educativ
educativ&cur
&curativ
ativăă pentru
pentru minori. )erioad
)erioadaa internăr
internării
ii ntr&o
ntr&o asemene
asemeneaa institu
institu ție nu poate depă
depă și termenu
termenull pedepsei
pedepsei stabilit
stabilit pentru
pentru
inf
infra
raccțiun
iunea
ea săv
săvrrșită.
ită.
'flarea n instituția respectivă poate fi ncetată pnă la expirarea termenului
termenului prevăzut de alin.!2" al articolului respectiv, dacă va exista hotărrea organuluiorganului
de stat specializat, conform căreia minorul, pentru a se corija, nu mai are nevoie de o asemenea măsură. )relungirea termenului de aflare ntr&o astfel de
instituție după expirarea termenului
termenului stabilit este posibilă doar n cazul n care se cere finalizarea studiilor
studiilor..
Li'erareaa condiționat" 5nainte de termen
Li'erare termen
?iberare
?ibe rareaa condi
condiționată
ionată nainte de termen
termen poate fi aplicată
aplicată persoanelo
persoanelorr car
caree au săvr#it
săvr#it infrac
infrac țiuni la vrsta
vrsta minoră #i au fost condam
condamnate
nate la pedeap
pedeapsa
sa
 privativă sau
sau la lucrări corec
corecționale după
după ispășirea:
a cel puțin /K3 dindin pedeaps
pedeapsaa stabilită
stabilită de
de instan
instanță pentru
pentru o infrac
infracțiune ușoară sau
sau mai pu pu țin gravă(
gravă(
a cel puțin /K2 dindin pedeapsa
pedeapsa stab
stabilită
ilită de instan
instanță pentru o infracțiune gravă(
gravă(
a cel puțin 2K3 din pedeapsa
pedeapsa stabilită
stabilită de instan
instanță pentru o infracțiune deosebit
deosebit de gravă.
gravă.

Te
Tema:
ma: CURENTE ȘI ;9DELE ;9DELE E>8LICA
E>8LICATIVETIVE ALE DELINCVE
DELINCVEN NȚEI JUVENILE
Teorii de orientare 'ioantropolo)ic"
7eoriil
7eoriilee biologic
biologicee pornesc
pornesc de la ideea
ideea că delictul
delictul !crima"
!crima" reprezin
reprezintă
tă o anormali
anormalitate
tate biologică
biologică cauzată
cauzată de mai mul ți factori
factori patogeni,
patogeni, preexist
preexisten
en ți sau
dobndiţi. 'dep
'depții acestor teorii susțin conceptul
conceptul de personalitate criminală,
criminală, care cuprin
cuprinde
de tendințe deviante de natură patologică,
patologică, deja formate
formate #i care s&ar fi
exprimat mai devreme
devreme sau mai trziu indiferent
indiferent de mprejurările care au declanșat sau au precipitat actul crimin
criminal.
al.
Teoria criminal!l!i 5nn"%c!t
 

14
*eprezentantul acestei teorii este medicul militar italian +esare ?ombroso !/134&/E6E", care a ntreprins studii de antropologie criminală bazate pe tehnica
măsurării diferitelor
diferitelor părți ale corpului omenesc,
omenesc, avnd ca ca subiecți personal militar
militar #i de ținu ți ai nchisorilor din 8icilia,
8icilia, elabornd lucrarea
lucrarea sa fundamentală
fundamentală
$Omul criminal % !/1C5", care n scurt scurt timp l face celebru. 8tudiind
8tudiind 313 cranii
cranii ale criminalilor deceda
deceda ți #i 4.E6C cranii ale un unor
or delincven
delincven ți n via ță, autorul a
concluzionat
concluzio nat existența unui tip criminal individualizat
individualizat prin anumite stigmate sau semne particulare particulare,, degenerative, care poate fi ntlnit la anumite categorii
categorii de
infractori !?ombroso, /1E4".
)entru ?ombroso !/1E/", comportamentul
comportamentul criminal constituie un $fenomen $fenomen natural% care este determinat ereditar. Crim Criminalinalii
ii 5nn"%c!
5nn"%c!ți %5nt caract
caracteri(
eri(aați
printrFo %erie de %ti)mate fi(ice* prec!m: sinusurile frontale frontale foarte pronun
pronunțate, pomeții #i maxilarele voluminoas
voluminoase, e, orbitele mari
mari #i depărtate, asimetria
asimetria feței
#i a deschiderilor nazale, urechi foarte mari sau foarte mici, frunte retrasă #i ngustă, bărbie lungă sau ngustă etc.
l a ajuns la aprecierea ca ca omul cu nclinații spre viol se caracterizează prin lungimea lungimea urechilor,
urechilor, craniul turtit, ochii oblici #i foarte apropiați, nasul turtit,
lungimea excesivă a bărbiei( hoțul se distinge printr&o printr&o remarcabilă
remarcabilă mobilitate a fe ței #i a minilor,
minilor, prin ochii
ochii săi mici, ngrijora
ngrijora ți #i n permanentă
permanentă mișcare,
 prin sprincenele
sprincenele sale dese dese #i lăsate pe ochi, prin nasul turtit, barba barba rară, fruntea
fruntea teșită #i mișcătoare( uc ucig
igaașul se evidențiază prin volumul
volumul mai mic al craniului,
craniului,
lungimea maxilarelor,
maxilarelor, pomepomeții obrazului
obrazului proeminen
proeminenți.
?a originea cercetărilor lombrosiene a stat descoperirea la craniul unui criminal, n zona occipitală medie, a unei adncituri !fosetă" accentuate, trăsătură ce
se regăsea la unele cranii primitive. 'ceastă descoperire i&P sugerat lui ?ombroso ipote(a atavi%m!l!i !oprirea n dezvoltare dezvoltare pe lanțul filogenetic".
filogenetic". ;rmărind
ideea atavismului,
atavismului, ?ombroso a studiat organismele
organismele inferioare, omul sălbatic #i copilul > n care vedea un $mic primitiv%. l a cercetat #i unele anomalii ale
creierului, ale scheletului #i ale unor organe interne !inimă, ficat".
444  xtinznd cercetările
cercetările la criminalii n via ță, ?ombroso i studiază att din punct de vedere anatomic, ct #i fiziologic.  constatare interesantă interesantă pe care o
face este n legătură cu lipsa durerii !analgezia"
!analgezia" care l apropie pe criminal de omul sălbatic. ?ombroso a efectuat nu doar studii anatomo&fiziologice, anatomo&fiziologice, dar s&a
ocupat #i de unele aspecte socioculturale:
socioculturale: tatuaj, argou, alcoolism
alcoolism,, credin ța #i practica religioasă, literatura criminalilo
criminalilorr etc.
6n af"r" de caracteri%ticile fi(ice Lom'ro%o a li%tat o %erie de caracteri%tici fi(iolo)ice +i p%i=olo)ice* prec!m:  insensibilitate la durere, cicatrizarea
rapidă a rănilor,
rănilor, lenea,
lenea, lipsa completă
completă a rușinii, neglijența, excitabilitatea,
excitabilitatea, vanitatea
vanitatea etc.
6n afara ace%tor %ti)mate* criminal!l 5nn"%c!t are o %erie de o'icei!ri* c!m ar fi:  tatuajul, utilizarea excesivă excesivă a gesturilor #i nclinația spre limbaj
colorat.
+ercetăr
+erc etările
ile lombrosien
lombrosienee au constituit
constituit punctul
punctul de plecare al unor numeroas numeroasee inv investig
estigaa ții cu caracter
caracter științific legate de fen fenome
omenul
nul criminal.
criminal. 'naliza
'naliza
minuțioasă a trăsăturilor criminalului
criminalului face din ?ombroso un precurso precursorr al biotipologiei. pera sa conține constatări deosebit deosebit de utile #i actuale ncă, cum ar fi
cele referitoare la infractorii bolnavi mintal.
Concl!(iile medic!l!i italian %5nt concreti(ateconcreti(ate a%tfel:
criminalii sntsnt la naștere un tip distinct(
ei pot fi caracteriza
caracterizați prin anumite stigmate(
stigmate(
aceste stigmate sau caracteristici fizice nu cauzează crima, dar ele ne ajută la identificarea tipurilor criminale(
numai prin intervenții sociale riguroaseriguroase poate
poate fi restrns comportame
comportamentul ntul infracțional al criminalilor
criminalilor nnăscu
nnăscu ți.
Teoria
Te oria con%tit!ției predi%po(
predi%po(ant ant delincvențiale
+ontinuatorii
+ontinuat orii lombrosianismului
lombrosianismului mențin #i continuă să dezvolte teza că la baza comiterii crimelor se află constitu ția anatomică a omului, ca o unitate
morfologicăă #i funcțională care, n anumite
morfologic anumite condiții de mediu, contribuie
contribuie ntr&o mare măsură
măsură la inadaptarea
inadaptarea socială. +ele mai mai importante concep
concep ții ce au pus
 baza acestei
acestei teorii snt lucrările
lucrările tipologice
tipologice realizate
realizate de rnst Tretschmer
Tretschmer n Aermania
Aermania #i Uiliam
Uiliam 8heldon n 8;'.
<n anul /E2/ medicul psihiatru ret%c=mer  a publicat lucrarea lucrarea $8tructura corpului
corpului #i caracterul%
caracterul% n care a formulat teoria existen existen ței unei corelații dintre
structura corpului uman #i trăsăturile sale fizice, pe de o parte, #i caracterul omului, pe de altă parte.
Doctrina lui Tretschmer ncearcă să distingă principalele $tipuri caracteriale%, ncepnd edificarea unei veritabile antropologii.
Ca elemente principale a!tor!l di%tin)e:
consti
con tuț ia > totalitatea caracteristicilor
stitu caracteristicilor individuale, derivate din ereditate(
caracterul  >  > totalitatea
totalitatea posibilită
posibilităților reacționale ale ale unui individ(
individ(
temperamentul  >  > partea psihicului ce se află n corelație cu structura corpor corporală.
ală.
8ornind de la con%tit!con%tit!ția corporal"*
corporal"* Eret%c=mer
Eret%c=mer %ta'ile %ta'ilește !rm"toarel
!rm"toarelee tip!ri con%tit!ționale di%tincte:
di%tincte:
& tipul picnic > scund, plin, vesel #i fiind predispus la săvr#irea infracţiunilor ce necesită o doză sporită de viclenie > falsuri, escrocherii, fraude #.a.
& tipull astenic
tipu astenic > caracter
caracterizat
izat prin trăsătur
trăsăturii longiline
longiline,, umeri
umeri nguști #i musculat
musculatură ură subdezvolt
subdezvoltată,ată, fiind firavi, calmi #i energic
energici,i, avnd
avnd o predispo
predispozi zi ție
delincvențială mare la săvr#irea unor unor infracțiuni din cele mai variate(
variate(
& tipul atletic > cu musculatura puternică #i o bună stabilitate psihologică, psihologică, nclina ți la comiterea infracţiunilor contra persoanelor
persoanelor #i a bunurilor(
& tipul displastic > cu dispropor
disproporționalități #i dizarmonii n dezvoltarea
dezvoltarea corporală,
corporală, nclinat
nclinat spre comiterea
comiterea unor infracțiuni grave #i spre recidivă.
recidivă.
444 xistă o corelație ntre tipul biologic #i trăsăturile psih psihice,
ice, felul de a fi #i felul de manifestare, precum #i felul de adaptar adaptaree socială ale fiecărui tip. .ipul 
 picnic este mai deschis #i #i sociabil, caută rela
rela ții sociale etc.( tipul astenic este retras,
retras, timid, puțin sociabil(
sociabil( tipul atletic este tipul omului sănătos, adaptabil,
echilibrat( tipul displastic este nchis, nesociabil, poate chiar răutăcios.
Bnvestig
Bnve stigaații analogi
analogice
ce a ntreprin
ntreprinss profesor
profesorulul $=eldon  care n anul /E0E a publicat lucrarea $Garietatea $Garietatea criminalității minore: introducere n psihiatria
constitu
con ională%. El a aplicat propria tipolo)ie* con%tit!it" 5n raport c! )rad!l de de(voltare
stituțională%. de(voltare a celor / foi țe em'rionare* fiecare fiecare tip caracteri(5nd!F%e
printrF!n temperament diferit:
& endomorf(viscerotonic, avnd o dezvoltare mai pronun pronunțată a organelor interne(
interne(
& mezomorf(stomatotonic cu o dezvoltare puternică a musculaturii #i a aparatului locomotor(
& ectomorf(cerebrotonic cu o mai mare mare dezvoltare
dezvoltare a scoar
scoarței cerebrale
cerebrale #i a inteligen
inteligen ței.
444  8heldon a stabilit pe pe cale experimentală
experimentală > n baza unui unui e șantion de 266 266 de delincven
delincven ți internați ntr&un institut de reeducare
reeducare > că celecele mai multe cazuri
cazuri
de delincven
delincvență apar n cazul tipului tipului mezomorf.
mezomorf.
)reocupări
)reocupă ri asemănătoare
asemănătoare au avut soții Alue= din 8;', 8;', care, ocupndu&se
ocupndu&se de minoritatea
minoritatea penală,
penală, au susținut existența unei legături
legături dintre particularită
particularită țile
fizice ale minorilor #i nclinațiile lor spre un anumit tip de comportam comportament ent criminal.
Teoria inadapt"rii %ociale
'ceastă teorie a fost formulată de criminologul suedez lof Tinberg !/E4E" n lucrarea sa $)roblemele fundamentale ale criminologiei%. lof Tinberg a
fost unul dintre continuatorii școlii lombrosiene.
lombrosiene. l reia ideea unei antropologii criminale ce caută să distingă caracterele fundame fundamentale
ntale ale delincventului
ntr&un complex bio&psihic.
444 )entru Tinberg,
Tinberg, omul este o fiin ță nu doar biologică, ci una psihologică psihologică #i socială, caracterizată prin $ plasticitate%
 plasticitate%,, adică prin facultatea
facultatea de a&#i
a&#i modifica
reacția nu doar n funcție de influen influențele fizice #i psihice,
psihice, dar #i#i n funcție de factorii psihologici
psihologici #i sociali. Dacă
Dacă $plasticitatea%
$plasticitatea% nu se corelează
corelează cu influen
influen țele
mediului, se creează o stare de inadaptare ntre organism #i mediu.
Bnadaptarea
Bnadapta rea poate avea surse #i forme diverse. 'ceste forme diverse de inadap inadaptare
tare conduc la o inadaptare socială #i, implicit, la infrac țiune. <n opinia lui
Tinberg,, persoana reacționează n general
Tinberg general n func ție de propria structura bio&psihică.
bio&psihică. )entru a stabili cauzele crimei, este necesară analiza analiza structurii bio&
 psihice a persoanei
persoanei implicate
implicate n cauză.
cauză.
E,i%t" do!" elemente ce tre'!ie av!te 5n vedere la anali(a %tr!ct!rii 'ioFp%i=ice:
&  ucleul constitu
constituțional > reprezintă suma tendințelor reacționale ale persoanei, persoanei, cuprinznd
cuprinznd 0 trăsături psihologice
psihologice fundamentale:
fundamentale:
 capacitatea
capacitat ea > nivelul maxim
maxim pe care poate să&/ să&/ atingă inteligen
inteligența unei persoane
persoane sub influența unor condiții optime de mediu( mediu(
 validitatea > cantitatea de energie de care dispune persoana(
 

15
 stabilitatea > facultatea
facultatea subiectului
subiectului de a dobndi comportamente
comportamente ferme,
ferme, fixată prin obiceiuri
obiceiuri durabile, n a șa fel nct să poată face acelea
acelea și lucruri n
ace
acela
lași fel,
fel, econom
economisin
isindd for
forța(
 soliditatea > trăsătură
trăsătură ce se referă
referă la coeziunea
coeziunea internă a personalită
personalită ții, n opoziție cu disociabilitatea.
disociabilitatea.
?a nivelul personalității, aceste trăsături se regăsesc n cantitate variabilă: fie excedentară,
excedentară, fie medie, fie deficitară.
 $n cazurile e+treme, apar următoarele
următoarele perec%i diametral opuse/
 supercapabil > inteligent, spiritual, adaptabil(
 subcapabil > stupid, mărginit, inert(
 supervalid > atent, expansiv, ntreprinzător, calm, sigur, tenace, responsabil(
 subvalid > precaut,
precaut, anxios, teama de acțiune #i de răspundere(
 superstabil > rece, afectiv, abil, abstract, elegant, asiduitate ideatică(
 substabil > afectiv, interesat de lucruri concrete, asiduitate practica(
 supersolid > lent, ferm, obiectiv, circumspect(
 subsolid > schimbător, subiectiv, neserios, uneori mincinos.
" Funcția moral
moralăă > reprezintă,
reprezintă, n opinia lui Tinberg, modalitatea #i profunzimea asimilării valorilor morale ce compun atmosfera atmosfera morală unde subiectul a trăit
ori trăiește. +a fenomen psihologic,
psihologic, funcția morală
morală este compusă
compusă din elemente emoționale #i #i cognitive
cognitive !de cunoaștere".
 0acă se ia #n considerare calitatea acestor elemente, se pot distinge  categorii de subiecț i/
− subiecți a căror func funcție morală se reduce
reduce la unele
unele cuno#tinţe
cuno#tinţe ale evaluărilor
evaluărilor morale general
general acceptate,
acceptate, dar cărora
cărora elementul
elementul emoțional le lipsește aproape
complet !imbecilii, debilii mintal etc."(
− subiecți care nu nu doar că posedă
posedă cuno#tinţe
cuno#tinţe despre
despre regulile
regulile morale,
morale, dar snt capabili să să reacționeze emoțional la stimuli
stimuli adecva
adecva ți !oameni
!oameni a șa&zis normali"(
normali"(
− subiec i ale căror func ii morale au suferit modificări
ț ț modificări n urma unor leziuni
leziuni patologice ale esuturilor cerebrale
ț cerebrale !traumatisme,
!traumatisme, encefalite
encefalite etc."( fiind afectate
elementele
elemente le emoționale, la această categorie
categorie se ntlnesc frecvent fapte antisociale(
− subiecți care cunosc regulile
regulile morale, răspund
răspund emoțional la stimuli, nsă au o percepție deformată a sensului sensului real al actului( snt n eroare cu priv
privire
ire la
semnificația morală a acestuia.
acestuia.
 inberg distinge 2 serii de situaț ii precriminale/
 situații specifice, sau periculoase, care se caracterizează
caracterizează prin 2 trăsături: snt ocazia de a comite fapta( tot ele constituie un impuls pentru comitere comitereaa
viitoarei fapte(
 situsituaații nespecif
nespecifice,ice, sau amorfe,
amorfe, care se caracter
caracterizea
izează
ză prin faptul că nu există
există mprejur
mprejurarea
area propice
propice pentru
pentru delict, dar act
actul
ul este pregătit,
pregătit, elaborat
elaborat
intenționat de către subiect(
subiect(
 situații mixte, n care ocazia de a comite crima există fără o conexiune conexiune ntre individ #i stimuli externi
externi !de ex., n organizații criminale".
Teoria cromo(om!l!i crimei
7eoria respectivă face parte din rndul teoriilor privind factorii biologici #i comportamentul criminal !biocriminologia". 'cestea au ncercat să explice
fenomen
feno menulul delincven
delincvenței umane pornind pornind de la idee
ideeaa eredită
eredității. 7eoriile
7eoriile biologice timpurii apreciau că structura determ determină
ină func ția, ceea ce ar nsemna că
indivizii se comportă
comportă altfel unii față de alții fiindcă fundamental
fundamental ei snt diferiți din punctul de vedere vedere al structurii.
structurii. ?a fel, aceste teorii se justificau
justificau pe factorii
moșteniți. <n contrast nsă, teoriile biologice moderne moderne prezintă argume
argumentente conform cărora factorii
factorii biologici se dezvoltă la individul crimina
criminall avnd la bază
interacțiunea dintre predispozi
predispoziția biologică a persoanei #i mediul
mediul n care se dezvoltă.
dezvoltă.
Din cadr!l teoriilor privind factorii 'iolo)ici +i comportament!l criminal fac parte:
& teoriile privind studiul gemenilor !ohannes ?ange, Tarl . +hristiansen, +hristiansen, David *oLe, Delgaard, Tringler". )rimul care a făcut o ncercare de a demonstra
comportamentul criminal al gemenilor a fost psihiatrul german  -o%annes Lange. l a prezentat rezultatul rezultatul unor studii efectuate n anul /E2E n nchisorile din
Aermania, unde, identificnd 36 de perechi de gemeni !dintre care /3 perechi monozigoţi #i /C perechi dizigoţi", a constatat /6 cazuri de comportament
criminal al gemenilor monozigoţi
monozigoţi față de numai 2 a celor dizigoţi. <n CCJ dacă un geamăn monozigot monozigot săvr#ea o crimă, atunci al doilea geamăngeamăn o repeta #i
el, pe cnd n cazurile dizigoţilor doar n //J din cazuri #i al doilea săvr#ea o crimă(
& teoriile privind studiul adoptivilor !8chulsinger, @utchings, 9ednic=". <n baza unui studiu realizat la +openhaga ntre anii /E2C&/E0/, s&a constatat că n
3/,/J
3/,/ J cazuri tinerii
tinerii aveau tați biologici
biologici cu antecedent
antecedente,e, n timp ce 3CJ dintre băie băie ți cu agresiu
agresiunini minore
minore #i 01,1J
01,1J dintre băie ți cu anteced
antecedente
ente aveau
aveau ta ți
 biologici cu asemenea
asemenea antecedente.
antecedente. Din aceste date rezultă că criminalitatea are mai multe șanse să apară n cazul unui băiat adoptat, cnd tatăl său biologic
are antecedente
antecedente penale. +nd doar unul dintre tați, fie biologic, fie adoptiv, a fost criminal, efectul nu apăre apăreaa la fel de semnificativ ca atunci cnd ambii au
fost infractori(
& teoriile privind dezechilibrul
dezechilibrul biochimic !!?ouis
?ouis erman, Tatherina Dalton". Bdeea de bază era că tulburările emo ționale crescnde, datorate dezechilibrului dezechilibrului
hormonal, creează cele mai propice ocazii pentru producerea crimei(
& teoria
teor ia privind
privind complement
complementul ul cromozo
cromozomialmial xOO. *ădăcini
*ădăcinile le acestei
acestei teorii
teorii apar n anul
anul /E66,
/E66, care este consider
consideratat anu
anull nașter
terii geneticiii. <n anul /E63
ii genetici
cercetătorul
cercetător ul danez G.Bohans
G.Bohanshen
hen a introdus termenul științific $genă%, iar n anul /E// genistul american 7ho 7homas
mas @. 9organ a elaborat teoria cromozomilor.
cromozomilor.
l a stabilit că celula organismului uman are 05 de cromozomi ce formează 23 de perechi distincte, n fiecare pereche omoloagă existnd un cromozom
matern #i unul patern.
+ercetătoarea
+ercetătoa rea scoțiană )artiția acobs a examinat
examinat din punct de vedere
vedere genetic
genetic /EC de deținu ți de la nchisoarea din din dinburgh
dinburgh #i a constatat că C dintre
dintre ei
erau purtătorii unei anomalii: n loc să dispună de un singur cromozom al sexului masculin M, ei dispuneau de un cromozom M suplimentar. ). acobs a tras
concluzia că frecven
frecvența anomaliei n nchisori se datoredatorează
ază faptului că indivizii purtă
purtători
tori de HMM snt predispuși, genetic, crimei. +romozomul
+romozomul M a fost de
altfel #i denumit cromozomul crimei.
)rofesorul erome
erome ?ejeune de la Facultatea de 9edicină din )aris a confirmat că purtătorii anomaliei HMM pre prezintă
zintă n medie năl țimea de /,16 m, devin
cheli nainte de vreme, snt miopi #i au tulburări de caracter.
+u toate că printre
printre delincven
delincvenți frecvența anomaliei
anomaliei era de pnă la 3J, iar mai bine de E4J din criminali criminali nu posedau
posedau această
această anomalie,
anomalie, totu și problema
problema
cromozomului
cromozo mului crimei
crimei a continuat
continuat să preocupe
preocupe oamenii
oamenii de știință.
 ici un cercetător nu a susținut cu fermitate că persoanelepersoanele cu anormalitate
anormalitate cromozomială
cromozomială HMM vor deveni criminali, ci doar că ei prezintă un risc mai
crescut n dezvoltarea
dezvoltarea tendințelor care să&i mpingă să devină infractori.

Teorii de orientare p%i=olo)ic"

<n evaluarea diferitelor
diferitelor manifestări
manifestări delictuale ale tinerilor trebuie
trebuie ținut cont de factorul
factorul $agresivitate% sau de cel de $fru
$frustra
stra ție%, de instabilitatea afectivă
afectivă #i
comportamentală,
comporta mentală, precum #i de egocentrismul
egocentrismul #i de impulsivitatea ce caracterize
caracterizează
ază vrsta adolescenței, factori care influen țează n mare măsură socializarea
socializarea
#i integrarea n societatea adul
adulților. Din această pe
perspectivă
rspectivă snt privite drept cauze
cauze ale delincvenței juvenile decalajul
decalajul dintre maturitatea fizică #i cea psihică,
ostilitatea sau chiar
chiar agresivitatea
agresivitatea față de generația precedentă,
precedentă, reacțiile violente la starea
starea de insecuritate,
insecuritate, anomaliile psihice,
psihice, deficiențele ereditare etc.
etc.
Ba(ele p%i=anali(ei l!i $i)m!nd re!d
9edicul psihiatru 8.Freud !/145&/E3E" a pus bazele conceptului tri(unic al psi%icului  !stabilind că are 3 niveluri" #i a conceptului de psi%analiză, cunoscut
 prin lucrările $Bnterpretarea
$Bnterpretarea viselor%,
viselor%, $?ecții de psihanaliză%
psihanaliză% etc.
8%i=anali(a  este o teorie
teorie cuprinz
cuprinzătoa
ătoare,
re, referitoare
referitoare la func
func ționarea
ionarea psihicului
psihicului uman att normal,
normal, ct #i anormal
anormal.. )rin compara
compara ție cu psiholog
psihologia
ia
experimentală,
experime ntală, ea se ocupă mai
mai mult de părţile iraționale ale activită
activită ții psihice.
+ele mai multe dintre datele folosite de cercetare
cercetareaa psihanalitică snt ob ținute n cursul tratamentului psihana
psihanalitic.
litic. 'cestea consta
constauu din relatările făcute de
 pacient despre
despre gndurile,
gndurile, fantasmele
fantasmele #i visele sale,
sale, precum #i despre amintiri
amintiri legate de
de experien
experien țe #i trăiri ale copilăriei.
copilăriei.
 

16
)sihanaliza este un concept fundamentat pe dinamica persoanei umane, privind structura #i dinamica psihicului, prin care se elaborează etiopatogenia
 bolilor psihice,
psihice, pornind de la nevroze, nevroze, ca #i metoda
metoda terapeutică
terapeutică prin explorarea
explorarea structurilor incon inconștiente !profunde"
!profunde" ale personalității.
*ădăcinile studiilor
studiilor psihanalizei le regăsim ncepnd cu )Othagor )Othagoras as #i 'lcmaeon, care au identificat creierul ca fiind organul min ții #i au precizat că bolile
mintale snt disfuncțiuni ale acestui organ. organ. mpedocle a introdus anumite anumite principii explicativ
explicativee ale personalită ții, care au fost folosite sute de ani #i care
explicau că delirul
delirul #i alte boli mintale
mintale snt aspecte ale fun funcc țiilor creierului.
creierului. Freud dezvoltă conceptele
conceptele știin ței psihologiei
psihologiei n legătură cu persoanele
persoanele bolnave.
bolnave.
re!d ia 5n con%iderare
con%iderare / elemente dinamice ale p%i=ic!l!i:
& Bncon
Bnconștie
tientu
ntull  !sau $id%"
$id%" car
caree ar fi principa
principalullul sediu al incon
incon știentulu
tientului,i, imaginat
imaginat ca un rezervorezervorr unde clocotes
clocotescc dorin
dorin țele noastre,
noastre, instinctel
instinctele.
e. Freud a
caracterizat
caracteriz at două instincte
instincte esențiale:
a3 instinctul vie vieții, tendința spre plăcere
plăcere !$?ibido%"
!$?ibido%" pe care mereu mereu a identificat&o
identificat&o cu tendin
tendințele sexuale(
sexuale(
b3 instinctul morții !$7hanatos%",
!$7hanatos%", tendința spre distrugere.
distrugere.
'mbele instincte
instincte ncearcă
ncearcă mereu să treacă la acțiune, dar snt ținute n fru de de a doua instan
instan ță(
& 8upraeul !$super
!$super ego%". 'cesta 'cesta este alcătuit din normele, imperativele
imperativele morale, din idealul eului. l se formează dato datorită
rită interven ției părin ților, care nfrnează
nfrnează
tendințele copilului neconforme
neconforme cu moralitatea(
moralitatea(
& ul !$ego%"
!$ego%" constituie
constituie cea cea de a treia instanță, principalul
principalul sediu
sediu al conștiin ței. l ține cont cont de dorin țele prezente
prezente n $sine%, de de interdic
interdic țiile supraeului,
supraeului, căutnd
căutnd
un compromis
compromis ntre ele, ele, n funcție de realitate.
realitate. 'cest
'cest compromis
compromis obligă eul să alunge alunge n inconștient !sinele" toate toate tendințele, aspirațiile care nu nu se pot realiza
realiza
!fenomen numit de Freud $ refulare%".
Concep
Conc epția p"rintel!i
p"rintel!i p%i=anali(ei
p%i=anali(ei are o 'a(" real": real": există mereu mereu confl
conflicte
icte ntre
ntre dorin
dorințele noastr
noastree #i obliga
obliga țiile morale
morale.. ul, n func
func ție de conștiința
morală
mora lă #i de realitate,
realitate, caută
caută mer
mereueu o soluție optimă.
optimă. Dar Freud
Freud susține o supremasupremație a sinelu
sinelui,i, a for țelor incon
incon știente.
tiente. l compară
compară psihicu
psihicull cu un călăre
călăre ț #i
calul său. ul este este călărețul care conduce
conduce calul,
calul, iar calul, care l poartă,
poartă, constituie for for ța principală,
principală, factorul principal
principal > putnd să să zvrle călărețul, cnd  și iese
din fire.
fire.  domnia
domnia inconinconștientului.
444 'cest raport
raport ntre eu #i inconinconștient poate fi real n cazul
cazul unor boli boli mintale, dar nu nu #i la omul
omul normal, unde unde predomină
predomină glasul conștiin ței. umai la un un mic
număr de oameni
oameni !la psihopați #i delincvenți" se poate utiliza teoria teoria freudistă.
6n prima %a concepție* re!d re!d amintea +i de !n precon+tie precon+tient: nt: zonă n care s&ar afla amintirilamintirilee #i automat
automatisme
ismelele ce pot fi evocate
evocate cu u șurință, spre
deosebire de impulsurile
impulsurile refulate. 'cestea,
'cestea, aflate n inconștient, răzbat foarte greu, fiind cenzu cenzurate
rate de supraeu. ' 'stăzi
stăzi nu se vorbe ște de precon#tient, dar se
acceptă existența unei zone zone subcon
subconștiente, o zonă limită ntre inconștient #i conștient. l argumen argumenta ta că experien
experiențele traumatice
traumatice din copilărie, care #i&au#i&au lăsat
amprentelee asupra individului, pot să justifice comportam
amprentel comportamentul,
entul, chiar #i atunci cnd acesta nu a conștientizat acele fapte.
După Freud,
Freud, individul comitecomite fapte delincvente
delincvente dindin profundul
profundul sentiment
sentiment de vinovăție, iar pedeapsapedeapsa este așteptată de el ca o ușurare.
7eoria psihanalitică nu s&a dovedit capabilă să&#i asimileze ntr&un mod satisfăcător progresele făcute n studiul sistemului nervos. ?ipsa de practicism a
acestei teorii este dovedită de succesiunea complexă de metafore care o cuprind #i care nu pot fi verificate.
Teoria comple,!l!i de inferioritate
)rintre cele mai importante
importante teorii psihanalitice
psihanalitice n analiza criminologică
criminologică a comportamentului
comportamentului deviant se numără #i teoria lui 'lfred 'dler 'dler !/1C6 > /E3C",
care este cunoscută sub denumirea de teoria comple+ului de inferioritate.
)rincipa
)rin cipala
la teză a lui '.'dler
'.'dler constă n sentime
sentimentul
ntul de inferiorit
inferioritate
ate al individulu
individului,i, care declan
declanșează dorin
dorința acestuia
acestuia de a&#i depăși condiția proprie,
proprie, n
contextu
con textull unor relații de compensare
compensare sau supracom
supracompenspensare.
are. 'cest
'cestee rela ții se pot manifes
manifesta ta fie prin ac țiuni pozitive
pozitive de depășire a delincven
delincven ței, fie prin
generarea ntr&un $complex de inferioritate% ce determină individul să comită acte antisociale. <n asemenea mod, individul compensează complexul prin
faptul situării sale n centrul
centrul atenției opiniei publice.
publice.
?a momentul cnd individul devine conștient de neajunsurile sale, el ncearcă să le compenseze, compenseze, ajungnd uneori uneori la supracompensare.
supracompensare. De ex.: Demostene,
care suferea de unele defecte ale vorbirii, orientndu&#i toată energia n lupta mpotriva acestui handicap, a devenit unul din marii oratori, iar eethoven a
creat opere muzicale nemuritoare, depă#indu&#i surzenia.
'lături de complexul de inferioritate care caracterizează caracterizează personalitatea infractorului,
infractorului, 'dler menționează lipsa de cooperare ca urmare a sentimentului de
frustrare apărut n copilărie #i ntipărit ulterior.
<n cazul n care
care deficien
deficiența nu este depă depășită, sentimentul
sentimentul de inferioritate
inferioritate poate creste n complex
complexul ul de inferioritate.
+onceptul a devenit unul dintre cele mai convenabile mecanisme de interpretare a comportamentului uman, mai ales că el poate fi atribuit oricărei
 persoane..
 persoane
Bnferioritateaa este un concept relativ #i ntotdeauna
Bnferioritate ntotdeauna va exista un dome domeniuniu n care un om se va sim ți inferior altuia.
444  +omplexu
+omplexull de inferioritate poate duce la comiterea infracţiun infracţiunilor,
ilor, deoarec
deoarecee aceasta este cea mai u șoară cale, prin care individul ar atrage asupra sa
atenția opiniei publice, n asemenea mod compensndu&#icompensndu&#i psihologic
psihologic propria inferioritate.
;nul dintre principalii
principalii critici ai lui 'lfred 'dler 'dler a fost nvă țătorul german rich Fromm !/E66 > /E16", care consideră că autorul teoriei $complexului de
inferioritate%% este nclinat să simplifice n mod exagerat problematica psihologiei
inferioritate psihologiei infractorului.
infractorului. Fromm porne ște de la ideea că omul nu poate fi comparat cu
un animal: $ mul mul se deosebe
deosebește de animal prin aceea că el este este ucigaș. 'cesta
'cesta este unicul reprezenta
reprezentant nt al mamiferelor,
mamiferelor, care,
care, fără o motivație biologică #i
economică,
economic ă, și maltratează #i omoară omoară semenii, primind
primind #i satisfacție%. l relevă #i faptul că 'dler 'dler ia n considerare
considerare doar partea rațională a fenomenelor
fenomenelor pe
care le descrie #i nu poate vedea dincolo de determinismele raționale ale comportamentului comportamentului uman.
Fromm, la rndul său, său, ncearcă explicarea
explicarea evoluției personalității n context social, social, insistnd asupra determinismulu
determinismuluii social al personalității, relevnd faptul faptul
că evoluția societăților civilizate este nesănătoasă
nesănătoasă,, cenzurată de produc produc ția de bunuri materiale #i axa axată
tă pe consumul acesacestora.
tora. <n acest context
context snt deosebit de
interesante cercetările
cercetările asupra comportamentulu
comportamentuluii animalelor n condiții de izolare a lor de mediul natural: $u există nici o dovadă că primatele ar poseda o
doză sporită de agresivitate. mul > unicul capabil de a săvr#i omucideri n masă%.
'gresivi
'gre sivitatea
tatea n regnulregnul animal
animal creste
creste nz
nzecit
ecit anume n cazurilecazurile izolării lor, iar aceastăaceastă mprejur
mprejurare
are are o importa
importantă
ntă colosală
colosală pentru n țelegerea
elegerea
comportamentului
comporta mentului agresiv
agresiv al ființelor umane.
umane. Doar, practic,
practic, n decursul ntregii istorii a civiliza civiliza ției umane, indivizii
indivizii nu au trăit n condi ții naturale. mul
civilizat trăiește n condiții de $menajerie%, lipsit de libertate. )rocese )roceselele continue ale urbaniz
urbanizării
ării contravin naturii umane:
umane: pocnitorii coliviilor
coliviilor se transformă
ntr&o masă
masă răutăcioasă,
răutăcioasă, to ți fiind haini, arătnd permanentpermanent nemulnemulțumiți. +u toate că gratiile din societate societate snt invizibile,
invizibile, ele snt foarte trainice
trainice #i n cazul
$evadării% individului acesta se va transforma ntr&un izgoi > criminal%.
'gresivitatea
'gresivita tea umană ar fi orientată
orientată n sens pozitiv atunci cnd serve serve ște evoluției individuale
individuale sau sociale.
Teoria p%i=omoral"
)rincipalii promotori ai teoriei psihomorale snt tienne de Areeff #i oel 9aillox.
+riminologul #i psihiatrul tienne de Areeff a dominat o perioadă de timp criminologia europeană de orientare psihologică. l consideră că %tr!ct!rile
afective ale individ!l!i %5nt determinate de do!" )r!p!ri f!ndamentale de in%tincte:
& de apărare,
& de simpatie.
Datorită conflictului
conflictului dintre instinctele de apărare #i cele de simpatie, n structura afectivă se creează un echilibru precar, precar, iar n aceste condiții $tulburările
de caracter #i insuficien
insuficiențele inteligenței% vor favoriza trecerea trecerea la actul criminal.
criminal. 'cest
'cest proces este numit de . de Areeff Areeff $ proces criminogen% #i explicarea lui
se poate face doar prin intermediul formării #i dezvoltării personalită personalității individului.
A!tor!l tran%p!ne 5n criminolo)iecriminolo)ie o %c=em" vala'il" pentr! evol!ția p%i=ic" a criminal!l!i* di%tin)5nd / fa(e:
&  faza asentimentului temperat  !ia  !ia naștere iideea
deea dede crimă"(
crimă"(
&  faza asentimentului formulat  !acceptă   !acceptă comiterea crimei"(
&  faza trecerii la act  cnd
 cnd acceptă eliminarea victimei #i n care individul trece printr&o stare periculoasă, denumită $criză%.
Bndividul care a parcurs aceste 3 faze capătă un $u% care consimte #i tolerează ideea crimei, prin aceasta deosebindu&se de un noninfractor. )rimul va
trece mai
mai ușor la comiterea
comiterea crimei
crimei aflndu&se
aflndu&se ntr&o
ntr&o situație favorabilă.
favorabilă.
 

17
+riminologu
+riminol ogull canadia
canadiann oel
oel 9ailloux
9ailloux a susținut, inut, n anul /E51, teza existenței unei diferen diferențe de natură ntre personali
personalitate
tateaa infractorulu
infractoruluii #i cea a
noninfractorului.
l asimilează infractorul
infractorul cu debitul
debitul mintal, arătnd că problema
problema personalită
personalității infractorului
infractorului ține de domeniul patologiei. 9ailloux a fost puternic inspirat inspirat de
 psihanalizaa freudiană,
 psihanaliz freudiană, de aceea
aceea el consideră
consideră că alături
alături de instinctul
instinctul sexual există
există un puternic
puternic instinct
instinct de conservare.
conservare.
8entr! ;aillo!, e,i%t" e,i%t" do!" momente f!ndamentale
f!ndamentale 5n de(voltarea per%onalit"
per%onalit"ții:
& apari
apa riția identită
identității autentic
autentice(e(
& consecința acesteia
acesteia asupra
asupra motiva
motivațiilor indiv
individului.
idului.
'ceste momente
momente apar n copilărie #i n adolescență #i reprezintă obiectul unei crize prin care trece individul. individul. 'tunci
'tunci cnd apare un e șec de identificare,
consecința este un dezechilibru
dezechilibru psihic, durabil care care se exprimă prin delincven
delincvența din obișnuință.
)rintre cauzele
cauzele eșecului de identitate
identitate 9ailloux situează
situează la loc de frunte
frunte atitudinea nepotrivită a părinț ilor care nu manifestă #ncredere
#ncredere #n copiii lor .
Teoria
Te oria per%onalit"
per%onalit"ții criminale
criminale
'ceastă
'ce astă teorie aparține cunoscu
cunoscutulu
tuluii pena
penalist
list #i criminol
criminolog
og francez
francez ean )inatel #i reprezintă una dintre cele mai complete teorii formulate n cadrul
orientării psihologice.
*elund elementele
elementele pozitive ale teoriilor existente, .)inatel construiește o teorie explicativă centrată n jurul conceptului de personalitate personalitate criminală. <n una
din lucrările sale autorul
autorul formulează posibilitatea
posibilitatea conturării
conturării unei astfel de $personalită
$personalită ți criminale%, un fel de portret robot al acestei perso personalită
nalită ți. )inatel
respinge teza existen
existenței unor diferențe de natură umană ntre infractoriinfractori #i noninfractori,
noninfractori, acceptnd, mai degrabă,
degrabă, o diferen ță de grad, unde gradul este nivelul nivelul
de la care impulsurile endogene
endogene #i excitațiile exogene l determină pe individ să comită fapta antisocială. 8ub aspect comparativ comparativ,, teoria lui .)inatel este ceva
mai moderată dect cele ale predecesorilor săi.
6n concepția a!tor!l!i* per%onalitatea
per%onalitatea criminal"
criminal" e%te alc"t!it" dintrF!n
dintrF!n n!cle! central
central care incl!de !n șir de tr"%"t!ri
tr"%"t!ri de 'a(":
& egocentrismul , criminalul se dovede
dovedește extrem de ind individualist
ividualist #i de egoist(
egoist(
& labilitatea, criminalul are o construcție psihică #i morală slabă, firavă, schim schimbătoare(
bătoare(
& indiferen
indife afectivă, criminalul este rece, lipsit de milă, de simpatie față de semenul său(
renț a afectivă
& agresivitatea, tendin
tendința spre violen
violență #i duritate
duritate etc.
Fiecare
Fiec are dintre aceste trăsături,
trăsături, luat
luatee izolat,
izolat, nu snt specifice
specifice doar acestei
acestei categorii
categorii de persoan
persoanee #i numai
numai reuniune
reuniuneaa lor ntr&o constela
constela ție conferă
conferă
 personalității vocația crimei.
Ace%te 0 componente ale n!cle!l!i per%onalit"ții a! !rm"toare !rm"toareaa di%tri'!ție:
agresivitatea joacă un rol de incitare, fiind o componentă activă,
egocentrismul,
egocentri smul, labilitatea #i indiferen
indiferența afectivă au rolul de a neutra neutraliza
liza inhibiția trecerii la act prin mpiedicarea
mpiedicarea subiec ților de a lua corect n considerare
considerare
apreciereaa socială ori sentimentul de compasiune
apreciere compasiune #i simpatie pentru altul. *olul lor este de a da $culoare verde verde%% agresivită ții.
 trăsătură de bază, caracteristică
caracteristică criminalului, este #i nive nivel!l
l!l %c"(!t inteli)enț". +onform datelor statistice, 30J dintre cei ce comit furturi snt debili
%c"(!t de inteli)en
#i 25J snt napoiați mintal( 0CJ dintre cei ce comit comit omoruri snt debili mintamintali
li #i 25J snt mărginiți( 46J dintre cei ce comit violurivioluri snt debili mintali #i
46J snt napoiați mintali.
mintali.
După .)inatel, aspectul psihologic
psihologic al criminalului
criminalului trebuie completat #i cu alte elemente. ivelul de cuno#tinţe, nivelul de instruire al criminalului este, n
general, scăzut.
scăzut. 'ceasta
'ceasta se exprimă prin numărulnumărul mare de an analfabe
alfabeți n rndurile criminalilor,
criminalilor, de cei care au ntrerupt
ntrerupt sau abandonat
abandonat școala. <n consecin
consecin ță > 
un nivel scăzut de cuno#tinţe referitor la normele de conduită socială, socială, un nivel scăzut de pregătire profesională etc. 7oate7oate acestea duc la inexisten ța frnelor 
care n mod obișnuit inhibă la indivizii
indivizii normali starea
starea de agresivitate.
agresivitate.
444  +on
+onform
form concept
conceptului
ului de personal
personalitate
itate criminal
criminală,ă, infracțiunea
iunea este o faptă
faptă omenească
omenească,, iar criminal
criminalii
ii snt oameni
oameni obi șnuiți, ca to ți ceilal ți( ceea ce i
de
deos
oseb
ebeește este $trecerea la act %, %, care constituie expresia $diferenței de grad%, #i ntre personalitatea
personalitatea infractorului #i cea a noninfractorului există doar o
diferență cantitativă #i nu unauna calitativă.
calitativă.
;nii autori critică cu asprime această teorie, considernd că eroarea principală principală constă n a căuta cu insisten ță autonomia criminologiei
criminologiei ntr&o personalitate
specifică, n a considera infractorul ca posesor al unui tip aparte de personalitate.
<n centrul acestor preocupări
preocupări nu se situează deci personalitatea individu individului
lui care a comis infrac țiunea, ci personalitatea crimin criminală
ală ca obiect de studiu
specific. Fără reconsiderarea critică a orientării, n opinia lui oel 9ailloux, aceasta ar duce la faptul că infractorul ar rămne $tristul necunoscut al
criminologiei contemporane%.

Teorii de orientare %ociolo)ic"

8pre deosebire de psihologi,
psihologi, care pun accentul
accentul pe particularitățile psihice de la vrsta adolescenței, acordnd prioritate
prioritate factorilor individuali,
individuali, psihosomatici
n adaptarea tnărului
tnărului la mediu, sociologii
sociologii acordă un rol determinant
determinant elementelor cu caracter
caracter sociocultural
sociocultural #i condi țiilor vie ții sociale n general. Delincven
Delincven ța
 juvenilă nu mai este privită ca o tulburare de personalitate
personalitate sau ca o incapacitate
incapacitate de adaptare la mediul ambiant, ci ca un efect direct, nemijlocit al
deficiențelor structurilor sociale #i al conflictelor din sistemul social. 'ccentul 'ccentul este pus pe tensiunea dintre devianţă #i conformit
conformitate,
ate, schimbare #i stabilitate
socială, conflict
conflict #i cooperare,
cooperare, delincvența juvenilă fiind o formăformă de protest apolitic
apolitic al tinerilor contra inegalită
inegalităților #i barierelor sociale
sociale din lumea
lumea adul ților.
Teoria
Te oria a%ocia
a%ociațiilor difer
diferen
ențiate
;na dintre cele mai cunoscute
cunoscute teorii derivat
derivatee din curentul
curentul culturali st este teoria
culturalist teoria a%oc
a%ocia
iațiil
iilor
or diferen
diferențial
ialee, elaborat
elaboratăă de dLin
dLin 8utherla
8utherland,
nd, părintel
părintelee
criminologiei americane, profesor la ;niversitatea din Bndiana.
)rincipala sa lucrare cu titlul $+riminologie% a fost publicată pentru prima dată n anul /E20. Fiind completată, lucrarea a fost publicată n anul /E30, sub
denumirea $)rincipii de criminologie%. pera lui a dominat criminologia americană vreme de mai bine de 3 decenii !/E26 > /146" #i inspiră #i astăzi
concepția apuseană a transmisiei culturale, care explică criminalitatea prin transmiterea modelelor existente n cadrul subculturilor delincvente, delincvente, ca un
fenomen de ecologie
ecologie umană $legat
$legat direct de condițiile de trai degenerat, de o viață familială destrămată
destrămată #i nesigură #i de spiritul de competiție suprasolicitat
n vălmă
vălmășagul
agul vieții ccotid
otidiene
iene%.
%.
Ideea de 'a(" a ace%tei teorii  constă n aceea că comportamentul
comportamentul criminal nu este nnăscut, ci este nvă țat, printr&un sistem de comunic comunicare are cu alte
 persoane n n cadrul unor
unor grupuri.
grupuri. 7eoria
7eoria se baz
bazează
ează pe ipoteza
ipoteza că unun act criminal
criminal se produce
produce atunci cnd
cnd există o situa ție propice pentru un individ
individ determinat.
determinat.
Acea%t" determinare are loc 5n cadr!l !n!i proce% %ocial comple, +i pre%!p!ne !rm"toarele coordonate:
comportamentul
comporta mentul criminal nu este ereditar, ci este nvățat, iar cel care nu a primit o $pregătire%
$pregătire% criminală nu poate $inventa% crima(
nvățarea se face prin contactul direct cu alte persoane, n interiorul unui grup restrns, printr&un proces proces complex de comunicare(
comunicare(
 procesul dede nvățare presupune
presupune asimilarea
asimilarea tehnicilor
tehnicilor de comitere
comitere a infracţiunilor(
infracţiunilor(
asocia
asoc iațiile difere
diferennțiate pot
pot varia
varia n privin
privința duratei,
duratei, frecve
frecvenn ței, intensi
intensită
tății etc.(
etc.( forma
forma ția criminal
criminalăă prin asocia
asociație nu se dobn
dobnde
de ște dect
dect prin imita
imitație.
8utherla
8uth erlandnd sublinia
subliniazăză elementul de prioritate, arătnd că cu ct mai timpurie este asocierea cu modelele criminale, cu att mai repede se produce
$nvăățarea%.
$nv area%.
7e
7eoria
oria asociațiilor diferențiale a avut ca punct punct de plecare
plecare teoria francezului
francezului Aabr
Aabriel
iel 7arde,
7arde, primul
primul care a susținut ideea
ideea că delincven
delincvența se nvață ca #i orice
orice
altă meserie n societate.
.8utherland considera criminalitatea ca fiind atributul unei anumite categorii > denumite $ )!lerele al'e% > care, profitnd de puterea sa economică #i
 politică, desfă
desfășoară numeroase
numeroase activităţi
activităţi ilegale, cele
cele mai multe dintre
dintre care rămn
rămn nedescoperite
nedescoperite sau nesanc
nesanc ționate. <n opinia
opinia sa, teoria asocia
asocia țiilor diferen țiale
este singura capabilă să ofere o explicație cu caracter general valabil pentru fenome fenomenul
nul criminal.
Ace%t l!cr! a devenit po%i'il datorit" !tili("rii de c"tre $!t=erland a do!" elemente p%i=olo)ice p%i=olo)ice noi:
& nvățarea comportamentulu
comportamentuluii criminal se produce n cadrul cadrul grupurilor
grupurilor neformale. 'titudinea
'titudinea formală
formală a profesorilor n școală, precum
precum #i a părin ților, care nu au
contact psihologic
psihologic cu copiii, nu dă rezultatele dorit dorite,
e, educarea avn
avndd un efect nul. 'devăra
'devăra ții educatori #i nvă țători devin membri
membri ai grupurilor neformale. Vi
 

18
dacă n aceste grupuri vor predomina valori negative, atunci #i comportamentul viitor al minorului va fi negativ. 'nume din aceste considerente lucrătorii
 practici interpretează
interpretează teoria
teoria lui 8utherland
8utherland ca fiind
fiind teoria proastei companii(
& individul va deveni criminal criminal ca rezultat al supremației viziunilor spre desconsiderarea
desconsiderarea legilor.
legilor.
8rincipalele idei ale teoriei l!i $!t=erland con%ta! 5n !rm"toarele:
+omportamentul
+omporta mentul criminal
criminal este nvănvățat.
+omportamentul
+omporta mentul criminal este nvă nvățat n interacțiunea cu alte persoane
persoane n procesul comunicării.
comunicării.
)artea cea mai importantă a nvățării comportamentului
comportamentului criminal apare n grupurile persona personalele familial.
Dacă se desfă
desfășoară procesul
procesul de nvățare a comportamentului
comportamentului criminal,
criminal, acesta include
include tehnicile de comitere
comitere a crimei
crimei #i direc ția specificată
specificată a motivelor.
motivelor.
Direcțiile specificate ale ale motivelor sau imboldurilor
imboldurilor snt nvă nvă țate din conținutul legilor,
legilor, care pot fi favorabile
favorabile sau nefavorabile.
nefavorabile.
 persoană devine devine criminal din cauza cauza unui exces de defini definiții favorabile vio
violării
lării legilor n detrimentul
detrimentul definițiilor nefavorabile
nefavorabile unei ac țiuni ilegale !acesta
!acesta este
 principiul asocierii diferenț iate".
'socierile diferen
diferențiate pot varia n frecven
frecven ță, durată, prioritate
prioritate #i intensitate.
intensitate.
)rocesul nvănvățării criminale prin prin asociere cu șabloanele criminale
criminale #i necriminale
necriminale implică toate toate mecanismele
mecanismele care snt specifice
specifice procesului
procesului de nvă țare.
+omportamentul
+omporta mentul criminal este o expresieexpresie a acelorași nevoi #i valori, doar că tot criminale.
;nii autori arată că nvă țarea comportam comportamentului
entului criminal este un element obligatoriu al marilor grupări criminale, care selectea selecteazăză din rndul minorilor 
certaați cu legea viitori
cert viitori criminal
criminalii profesioni
profesioniști.
+ătre anul
anul /EC6 n diverse reviste științifice au fost publicate publicate circa C6 de articole,
articole, n care
care era abordată teoria asocia asocia țiilor diferen
diferen țiale. 9ul ți criminologi
criminologi
consideră că teoria l!i $!t=erland e%te principal" 5n criminolo)ie,  pentru pentru că autorul a integrat studiulstudiul comportamentului
comportamentului infracțional n studiul sociologicsociologic
al oricărui tip de comportament.
)e de alt altăă pa rte,, teor
parte teoriaia l!i $!t=erlan
$!t=erlandd a fo%t criticat"
criticat" pentr!
pentr! fapt!l c" a i)norat diferen diferențele dintre indivi(i
indivi(i +i pentr!
pentr! c" n! a clarificlarificat
cat do!"
pro'leme f!ndamentale:
& care este originea
originea criminalității, ntruct aceasta trebuia trebuia să fi existat nainte
nainte să fi fost nvățatăN(
& de ce unii indivizi
indivizi nva
nvață comportamentul
comportamentul infracțional, iar alții nuN
Teoria Hconflict!l!i de c!lt!ri
)rimele cercetări
cercetări bazate pe această teorie au avut n vedere, n special, fenomenele fenomenele de migra ție. Frederic= 7hrasher 7hrasher a relevat că fenomenul
fenomenul delincvență la
+hicago
+hic ago era mult mai frecvent frecvent n comun
comunităitățile sărace
sărace de imigran
imigranți( leonor Aluec= arată că rata naltă a delincvenței nu s&ar putea explica dect printr&un
conflict de cultură(
cultură( Uilliam Bsaac 7homas 7homas #i Florian Wnaniec=i afirmă că conf conflictul
lictul de cultură are semnsemnifica
ificația contrastului dindintre
tre stilul de via ță rural #i cel
urban.
444 7e
7eoria
oria $conflictului
$conflictului de cultură% acoperă
acoperă nsă n criminologie o arie mult mai largă de investiga investiga ție dect numai aceea a imigrației.
)romovată de criminologul american 7horsten 8ellin n lucrarea sa $+onflictul cultural #i crima%, apărută n anul /E31, teoria $conflictului de culturi%
 pleacă de la teza că criminalitatea
criminalitatea  și are originea ntr&o $subcultură delincvențială% care se constituie n jurul unor norme de conduită #i valori de factură
antisocială, distincte #i opuse culturii sociale dominante. dată constituită, subcultură respectă aceste norme #i impune o conduită specifică membrilor ei.
ste absolut normal ca normele juridice penale să reprezinte expresia normelor culturii dominante n societate. Dar, ntr&o societate eterogenă, variată,
există
exis tă mari
mari diferen
diferențe cultura
culturale,
le, cum
cum ar fi cele
cele dintre
dintre bă bă știnași #i imigran
imigranți, boga
boga ți #i săraci
săraci etc.
etc.
+onflictele culturale
culturale apar fie prin introducerea unor valori, obiceiuri #i norme străine ntr&un sistem nchis, fie prin schimbările schimbările de ordin social inventabile
n interiorul sistemului. +omportamentul
+omportamentul delincv
delincvent ent apare pe fondul conflictului real sau imaginar ntre normele normele #i valorile pe care le&a nsu șit o persoană #i
normele #i valorile dominante n societate.
)rin termenul c!lt!r" autorul desemnează o totalitate de idei, concepte, tehnici #i scheme de comportament pe care un număr de indivizi l au n comun #i
 prin care ace aceștia și ajustează existen
existența lor n mediu.
mediu.
$!'c!lt!r" reprezintă faptul faptul cnd un grup trăiește n astfel de condiții, nct membrii săi elaborează elaborează valori #i scheme
scheme de comportament
comportament specifice, care vin
n dezacord
dezacord cu cultura
cultura societății.
<n așa mod apare Hconflict!l c!lt!ral, prin care se n țelege lupta dintre valori
mod apare valori morale ori norme de conduită opuse, sau aflate n dezacord. dezacord. Fiecare grup
are propriile norme de conduită care se impun a fi respectate. Din punctul de vedere al lui 8ellin, codul de conduită al criminalilor este un cod moral, n
aceeași măsură ca legea penală penală pentru societatea ne necriminală.
criminală.
<ntre comportamen
comportamentul tul $nvățat% al lui 8utherland #i cel $dobndit% al lui 8ellin nu există o deosebire calitativă, ambe ambele le teorii ocolesc cu grijă orice aluzie la
existența legăturilor dintre criminalitate #i problemeleproblemele sociale existente.
444 +riminalitate
+riminalitateaa n cadrul $conflictului
$conflictului de culturi% apare ca un comportament dobndit care este apreciat de individ, deoarece i permite să fie recunoscut
ca membru al grupului respectiv #i i asigură limbajul care exprimă specificul grupului dat.
444 7eoria conflictului de culturi face parte din cadrul teoriilor culturale *i subculturale, care, de fapt, au preluat #i au dezvoltat ideile lui 8utherland.
Te
Teoria
oria conflict!l!i de c!lt!ri %e deo%e'e ște de teoriile %!'c!lt!rilor delincvente +i cea a )r!p!rilor de la mar)inea mar)inea %tr"(ii prin !rm"toarele:
& 7e
7eoria
oria subculturilor delincvente. )rivind valorile sociale ca un important suport n determinarea comportamentului comportamentului deviant al tinerilor, tinerilor, această teorie afirmă
necesitateaa de a observa resorturile
necesitate resorturile intime ale delincvenței juvenile din perspectiva particulară particulară a $subculturilor% exis existente
tente n cadrul unei societă ți. )rincipalii
reprezentan
reprezen tanți ai acestei orientări !'bner!'bner +ohen, 9ilton Aordon #.a." consideră ca subcultură reprezintă o subdiviziune a modelelor cultural culturalee la care participă
o parte din grupurile sociale.
'ceste
'ce ste subcultur
subculturii apar ca o reacție de protest față de nomele nomele #i valorile
valorile societății, grupnd
grupnd indivizi
indivizi care au sentimentu
sentimentull că le snt blocate
blocate posibilită
posibilită țile #i
mijloacele de acces spre valorile #i bunurile sociale.
+aracter
+ara cterizn
izndu&s
du&see printr&o
printr&o serie de trăsături specifice  !nonutili !nonutilitaris
tarism,
m, mali
malițiozitate,
iozitate, versatili
versatilitate
tate,, negativ
negativismu
ismull fiind dintre cele mai semnific semnificativ
ative",
e",
subculturile
subculturi le delincvente impun membrilormembrilor lor desfășurarea unor activităţi ilicite #i delincvent delincvente. e. 9ecanismul principa
principall prin care aceste subculturi ac ționează
asupra indivizilor
indivizilor este acela de socializare n grup, prin transmiterea #i $nvățarea% diferitelor diferitelor procedee #i tehnici delincvente,
delincvente, motiv pentru care teoria sa a
mai fost denumită #i teoria #nvățării 4#nsușirii3 rea delincvente !$reaction formation theorO%".
reaccț iei delincvente
Bdentific
Bden tificnd
nd existența unor unor tipuri
tipuri #i niv
nivelur
elurii diferite
diferite de socializ
socializare,
are, +ohen eviden
eviden țiază faptul
faptul că n familie
familie copiii asimilează
asimilează prin intermediul
intermediul părin ților 
modele de valori #i norme omogene #i coerente, coerente, n timp ce prin socializarea
socializarea făcută de școală această omogenitate
omogenitate dispare. 8istemul
8istemul de valori prin care snt
apreciate performan
performanțele tinerilor n școală apar aparține claselor
claselor privilegiate
privilegiate sau care dețin puterea.
puterea. Din acest
acest motiv,
motiv, fiind supu
supu și presiunii
presiunii celor două
două forme de
socializare > familială
familială #i școlară > copiii aparţinnd claselor claselor defavoriz
defavorizate
ate reac ționează ntr&un
ntr&un mod asemănător
asemănător nevrozei, prin exteriorizarea
exteriorizarea frustrării #i
asocierea n bande #i $subculturi% delincvente.
444  8ubc
8ubcultu
ulturără delincventă
delincventă apareapare ca o reacție fa ță de valorile valorile #i normele
normele claseiclasei privilegiat
privilegiate,
e, banda de tineri delincven
delincvenți adoptn
adoptndd o conduită
conduită #i un
comportament conforme cu standardele $subculturii% din care fac parte.
& 7e
7eoria
oria grupurilor de la marginea străzii.  variantă a teoriei $subculturilor delincvent delincvente%, e%, care ncearcă să explice delincvența juvenilă ca fiind rezultatul unui
comportament
comporta ment $nvă
$nvățat%, este cea a $ grupurilor de la colț ul străzii%.
7inerii care
care fac parte din acesteaceste grupuri
grupuri simt nevoia să fie recunoscu
recunoscuți, acceptați #i stimulați de către cei de o vrstă vrstă cu ei, solu ția grupului reprezentnd
reprezentnd o
 posibilitate sigură
sigură de a&#i manifesta
manifesta #i realiza dorințele #i aspirațiile. )rin contactul
contactul cu aceste grupuri,
grupuri, tnărul  și dezvoltă limbajul,
limbajul, capacitățile #i aptitudinile,
asimilnd #i interioriznd o serie de valori #i norme specifice grupului.
 Periculozitatea deosebită a grupurilor stradale constă n aceea că ele snt alcătuite n cea mai mare parte din tineri care prezintă serioase deficite de
socializare, tineri
tiner i care au abandonat școala #i au fugit de acasă, tineri fără serviciu care au suferit deja condamnări penale.
Din acest motiv, activitatea
activitatea grupului stradal se structurează
structurează treptat #i preponderent deviant spre comitere comitereaa unor fapte deosebit de grave. . Alic= eviden ția,
n /EE2, cțiva factori
factori de risc carecare i caracterizează
caracterizează pe acești $băieți de cartier%,cartier%, cum ar fi rasismul,
rasismul, sărăcia,
sărăcia, lipsa suportului
suportului familial,
familial, influen ța televiziunii,
televiziunii,
 

19
radioului, ziarelor
ziarelor #i filmelor. +ercetătorii
+ercetătorii americani @agedom #i 9acon descriau n /E11 ctev ctevaa tipologii de mișcări de gangKcartier,
gangKcartier, n func ție de mărimea
orașului
ului,, de mișcarea
carea comunit
comunităății #i de mărim
mărimea ea cartier
cartierului
ului..
Teoria Hanomiei %ociale
 oțiunea $anomia% desemnează starea de dereglare dereglare a func ționării unui sistem sau subsistem social, social, dereglare condiționată de dezintegrarea
dezintegrarea normelor ce
reglementează comportamentul indivizilor #i asigură ordinea socială. 7ermenul a fost introdus n limbajul disciplinelor sociale de către filosoful francez
ean&9arie AuOau, AuOau, n a doua jumătate a secolului
secolului al HBH&lea, dar con ținutul sociologsociologicic #i consacrarea sa se datorează lui .Dur=heim. 7ermenul este utilizat
de Dur=heim, mai nti, n $?a Division du travail social% !/1E3", pentru a desemna una dintre cauzele proastei funcționări a diviziunii muncii n societatea
din timpul său, generată de lipsa unei reglementărireglementări satisfăcătoa
satisfăcătoare re a rela țiilor dintre diferite elemente !neatingerea
!neatingerea unei $solidarită
$solidarită ți organice%" #i apoi n $?e
8uicide% !/1EC",
!/1EC", unde anomia și găsește aplicație n cunoscuta cunoscuta clasificare
clasificare a sinuciderilor:
sinuciderilor: $egoiste%,
$egoiste%, $altruiste%,
$altruiste%, $anomice%
$anomice% #i $fataliste%.
$fataliste%.
+ea mai cunoscută dintre $teoriile tensiunilor sociologului american *obert X. 9erton #i este intitulată teoria Hanomiei %ociale, făcnd
tensiunilor sociale% aparține sociologului
 parte din rndul
rndul teoriilor stresului.
444  +onform teoriei lui 9erton, anomia este transfera transferatătă individului sub forma frustrării sociale. rdinea socială este stabilă atunci cnd există un echilibru
ntre scopurile ce urmeazăurmează a fi atinse #i mijloacele disponibile pentru a le atinge. +nd echilibrul echilibrul se rupe,  și face apari ția dezorganizarea
dezorganizarea socială.
socială. 'nomia se
naște ca rezultat
rezultat al tensiunii dintre scopuri
scopuri #i mijloace.
mijloace.
Criminalitatea   reprezin
reprezintătă reacția individ
individului
ului față de neconcord
neconcordan anța dintre
dintre scopurile
scopurile vehiculate
vehiculate #i valoriza
valorizatete la nivelul
nivelul societă
societă ții #i mijloac
mijloacele
ele permise
permise
 pentru a le realiza.
realiza. )entru
)entru a putea atinge
atinge aceste
aceste scopuri individul
individul recurge
recurge adesea
adesea la mijloace
mijloace ilicite.
Datorită idealurilor
idealurilor #i dorințelor mărețe ale tinerilor
tinerilor care doresc să dețină totul n timp scurt #i, dacă se poate, poate, cu ct maimai pu țină muncă,
muncă, ei pot cădea ușor n
această extremă
extremă a infracționalității. xistă #i o barieră n comunicarea dintre tineri #i persoanele persoanele adulte, care ngreunează
ngreunează mult apropierea
apropierea dintre cele două
generații. Dacă tinerii vor vor mpărtă
mpărtăș i #i altora
altora năzuin
năzuințele lor,
lor, vor primi cu siguranță un sfat #i poate chiar chiar #i ajutorul a șteptat.
444 După 9erton, anomia anomia este n strnsă corelare #i cu economia de piață. )otrivit lui 9erton, stresul este mult mai limitat la indivizii care provin din nalta
societate,, chiar dacă folosesc aceleași metode legale #i dispun de talen
societate talente
te mai moderate.
6ntrFo a%emenea 5mpre!rare* la an!mite )r!p!ri* %tre%!l poate ap"rea* deoarece:
cultura plasează
plasează o subliniere disproporționată n a realiza scopul de a acumula bunăstarea, chiar dacă susține că acest scop este aplicabil tuturor persoanel persoanelor(
or(
structura socială
socială limitează posibilită
posibilitățile individului
individului din cadrul claselor
claselor de jos de a realiza țelul mbogățirii prin mijloace legale. legale.
9erton
9er ton defi
definenește ca anomie  această contradcontradicicție ntre cultură
cultură #i structura
structura socială
socială a societății. amenii
amenii respectă
respectă legea
legea #i doar
doar cnd snt pu și sub o mare
 presiune recurg
recurg la crimă.
crimă. Diferența dintre scopuri
scopuri #i mijloace
mijloace mărește această presiune.
presiune.
*ichard +loLard
+loLard #i ?loOd hlin au reluat concepția lui *obert 9erton, subliniind că con conduita
duita delincven
delincven țială nu semnifică doar doar incapacitatea individului
individului de
a avea acces la mijloace
mijloace legitime, ci este un $dublu$dublu e șec%, #i anume: acela acela de a avea acces att la mijloace
mijloace legitime, ct #i nelegitim
nelegitimee #i de a e șua n ncercările
de a le utiliza, n ambele
ambele situații !astfel fundamentnd
fundamentnd teor teoria
ia eșecu
ecului colar ".
lui școlar 
Teoria %ti)mei
;na dintre teoriile curentului interacționist este Hteoria %ti)mei sau Hteoria etic=et"rii. minen
teoriile curentului minenți reprezenta
reprezentannți ai acesteia
acesteia snt rLin Aoffman, 8hlomo
8hoham, A.Tellens, Gan utrive, @ausman etc.
9ajorita
9ajo ritatea
tea acestor
acestor criminolo
criminologigi pun accentul
accentul pe rolul pe care l joacă joacă instituțiile juridice
juridice penale
penale #i atitudine
atitudineaa societății nsă și fa ță de dezvolta
dezvoltarea
rea
comportamentului deviant.
)rescrip
)res cripțiile legii
legii penale
penale !antece
!anteceden
dentul
tul penal,
penal, declarar
declararea ea persoan
persoanei ei drept
drept recidiv
recidivist
ist deosebit
deosebit de periculo
periculos",
s", care se răsfrng
răsfrng asupra
asupra condamn
condamnatul
atului,
ui,
nemaivorbind
nemaivor bind de atitudinea societăsocietății, se aplică ca o $stigmă%, adică o marcă, un nsemn asupra asupra acestuia. <n /E30 soții Aluec= Aluec=  au stabilit că faptul aducerii
unui adolescent
adolescent la poli poliție are o mai
mai mare influen
influență asupra alegerii
alegerii carierei delincven
delincvențiale dect nsă
nsă și condamnarea
condamnarea lui. *ecidiva
*ecidiva printre primii era mai mai mare
dect printre
printre ceicei judeca
judecați.
Dupăă cum afirma #i profesor
Dup profesorul
ul american
american A.@. 9ead, societatea societatea rezervă
rezervă fiecărui
fiecărui individ
individ un anumit rol, pe care n cele din urmă acesta #i&l asumă, asumă,
comportamentul său fiind determinat de stereotipuri. $7nărul delincvent devine rău, deoarece este definit ca fiind rău #i deoarece nu este crezut dacă este
 bun%. @oLard ec=er susține că, odată aplicată eticheta de criminal prin pronunțarea sentinței penale rămase definitive, ceilal ți oameni vor vedea n
 persoana respectivă
respectivă un un criminal.
Teoria %ti)mei e%te fondat" pe / 'a(e p%i=oF%ociolo)ice:
& noț iunea de rol  rol  > comportamentul fiecărui individ este asociat unor stereotipuri(
& conceptul
concept interacț iune > fiecare act
ul de interac act comis de individ
individ nu esteeste dect o reac
reacție la atitudinea
atitudinea societății(
& conceptul de personalitate > n cele din urmă, individul va deveni cel pe care l&a considerat !l&a stigmatizat" societatea.
 u este vorba despre un singur act deviant, ci despre proce%!l prin care %ocietatea aplic" marca Hdevian#" !n!i individ +i maniera 5n care ace%ta
reacționea(" la %ti)mati(area
%ti)mati(area 5n ca!("* proce% care dec!r)e prin m!ltiple nivel!ri:
aplicarea legii penale de către organele de drept(
nivelul reacțiilor interpersonale din mediul mediul apropiat !familia, prietenii" #i cel general !presa, radioul, 7G"(
elaborarea regulilor sociale de conduită, adică a normelor penale.
Teoria %ti)mei %e red!ce la !rm"toarele:
nainte ca unele persoane să fie stigmatizate, comportamentul lor trebuie observat de către societate(
observa
obse rvația va fi urm urmatăată de reac
reacția socială
socială((
 permanenta
 permane nta atitudine ostilă a societă
societății va conduce
conduce la determinarea
determinarea individului
individului de a săvr#i
săvr#i delictul.
delictul.
E%ența teoriei
teoriei %ti)mei
%ti)mei constă n evitarea dramatizării
dramatizării răului, căci contează
contează nu pedeapsa,
pedeapsa, ci modalită țile de prevenire a infracțiunii.
7eoria
7eoria stigmei
stigmei este un produs al evolu evoluției teoriei lombrosi
lombrosiene ene,, care stabile
stabilește infractorul
infractorul n depend
dependen en ță de anumite
anumite particulari
particularită
tă ți antropo
antropologi
logice
ce numite
stigmate de natură anatomice, fiziologice sau psihologice.
 tigma este o pecete socială, socială, dar care uneori
uneori poate fi aplicată
aplicată #i grație particularităților fizice ale individului.
individului.
$e eviden
evidenția(" do!" do!" modalit"
modalit"ți de aplicare
aplicare a %ti)mei:
%ti)mei:
& cea aplicată de societate nainte de săvr#irea faptei(
& cea aplicată după condamnare, cnd persoana, chiar #i reeducată fiind, nu va rezista să nu recidiveze, crendu&#i astfel $cariera criminală%. 'vea dreptate
?emert care spunea: $u devianţa devianţa conduce la control social, dar anume controlul social nsuși conduce la devianţă%.

Tema:
Te ma: 8ER$9NALITAT
8ER$ 9NALITATEA EA DELINCVENTULUI ;IN9R 
Noți!nea de per%onalitate
per%onalitate a delincvent!l!i
delincvent!l!i minor
'ctul delincvent
delincvent nu este doar un fenomen
fenomen de masă
masă legat de organizarea
organizarea #i funcționarea societă
societă ții, ci #i un  fenomen individual . 'ctul delincvent este unul
individual,l, deoarece, fiind contrar normelor legale, el este nti de toate comis de către un individ sau un mic grup de indivizi. 'ltădată
individua 'ltădată acest comportament
era perceput ca un act concret individual, #i numai abia ncepnd cu sec. HBH este tratat #i ca un fenomen colectiv.
E,i%t" la moment do!" maniere de interpretare +i e,plicare a )ene(ei delict!l!i:  
& constă n ntrebarea:
ntrebarea: de ce un anumit număr de indivizi devin delin delincven
cvențiN(
& face referire
referire la ntrebarea:
ntrebarea: de ce majoritatea
majoritatea indivizilor
indivizilor nu devin
devin totuși delincven
delincven țiN
rice act exteriorizat
exteriorizat uman este indisolubil legat de aspectul interiorizat al subiectului, adică de personalitatea
personalitatea individului. 7emeiul
7emeiul acestei legături rezidă
n faptul că solicitările externe impuse minorului,
minorului, nainte de a duce la anumite rezultate
rezultate #i de a se concretiza n anumite performan
performan țe, se răsfrng prin prisma
co
cond
ndiițiilor
iilor int
intern
ernee ale perso
personal
nalită
ității mi
mino
norul
rului,
ui, cu an ansam
samblu
blull ei de car
caract
acteri
eristi
stici
ci ind
indivi
ividu
duale
ale #i de v vrst ă. Va
rstă. Varia'ilele
ria'ilele p%i=olo)ice care media("
perform
perf orman anțele +i manife%t
manife%t"ril
"rilee %5nt n!meroa%e:
n!meroa%e:  trebuin
trebuințele #i interese
interesele,
le, disponib
disponibilită
ilitățile #i nzestră
nzestrările
rile general
generale,
e, aptitudi
aptitudinile
nile spe
specifi
cifice,
ce, structuri
structurile
le
tipologice #i temperamentale,
temperamentale, fondul
fondul emoțional, atitud
atitudinile
inile caracteriale,
caracteriale, nsușirile intelectuale,
intelectuale, achizi
achizi țiile anterioare.
anterioare. le ac ționează ca un filtru, ca o grilă de
 

20
recepție selectivă, imprimnd
imprimnd o notă de specificitate individuală
individuală proceselor
proceselor de nvă țare #i conduitelor infantile.
infantile. Dar, concomitent
concomitent cu fenomenul
fenomenul variabilită ții #i
dispersiei, generat
generat de particularită
particularitățile psihoindividuale
psihoindividuale ale copiilor, ac ționează #i le)ea aderen
copiilor, ac aderenței per%onalit"
per%onalit"ții individ!ale la ta'lo!l de valori valori medii ale ale
caracteri%ticilor
caracter i%ticilor p%i=ice
p%i=ice ind!%e de apartenen
apartenența mai m!ltor copii la acela acela și %tadi! de de(voltare
de(voltare p%i=ic"* c! 5n%! 5n%! șirile l!i )enerale* repeta'ile .
)enerale* com!ne* repeta'ile
+onceptu
+onc eptull de personalita
personalitatete a individului
individului este
este centrat
centrat pe faptul identită
identității de sine, ceea
ceea ce deosebe
deosebe ște un individ
individ de to ți ceilalți. 9ul ți autori au legat
legat apariția
identității de sine de de momentul
momentul n care copilul
copilul se recunoa
recunoaște n oglindă.
oglindă. DarLin considera că acest fenomen are loc la /C ani, )aOer > la /E luni, Aesell > la 2
ani, iar *ene Wazzo > la 3 ani. Fiecare avea dreptate, pentru că identitatea de sine este un proces complex, n mai multe etape, care nu se realizează brusc.
 oțiunea de ppersonalitate
ersonalitate aparține primordial
primordial psihologiei,
psihologiei, fiind cercetată
cercetată sub mai
mai multe aspecte
aspecte #i invocată
invocată #i de alte știin țe.
 oțiunea de per%onalitate are n vedere individualitatea umană unică, irepetabilă, anticipativ modificatoare a mediului, deci creatoare, n integralitatea
determinărilor
determină rilor sale bio&psiho&socio&culturale.
bio&psiho&socio&culturale. 7recerea
7recerea de la o stare la alta a sistemului de personalitate este o permanentă devenire devenire,, ea fiind determinată nu
doar de ceea ce este sistemul
sistemul actual, fizic, psihic sau social, nu doa doarr de ceea ce a fost experiența complexă a persoaneipersoanei #i societă ții, ea este determinată #i de
ceea ce vrea, persoana #i societatea, să fie acea personalitate n viitor.
444  oțiunea de personalitate
personalitate nu trebuie confundată
confundată cu cea de persoană sau individ( or, personalitatea
personalitatea mereu presupune aspectul social intrinsec, fiind
nțeleasă
eleasă caca %omo sapiens, %omo faber , %omo valeur .
)ersonalitatea
)ersonalita tea este o construcție elaborată n psihologie
psihologie n scopul explicării
explicării modalității de creare #i func ționare psihofiziologică
psihofiziologică a organismului
organismului uman. uman.
Concept!l de per%onalitate
per%onalitate po%ed" / partic!larit"ți ce o caracteri(ea
caracteri(ea(": (":
&  globalitatea > personalitatea individului
individului este constituită din ansamblul de caracteristic
caracteristicii care permit descrierea sa, identificarea printre
printre al ții, făcnd din om un
exemplu unic(
& coer
coerenenț a  > exprimă
exprimă existe
existennța unei
unei anumite
anumite orga
organiză
nizări
ri #i interdep
interdepend
endenențe ntre
ntre toate
toate elemente
elementele le ce compun
compun personalita
personalitatea,
tea, asigurnd
asigurnd astfel un sistem
funcțional
ional din elemente
elemente interdep
interdepend
endente
ente !unui individ
individ i snt caracteristi
caracteristicece 2&3 trăsături
trăsături principa
principale,
le, predomin
predominante
ante,, celelalte
celelalte,, care pot fi mii, au naturănatură
secundară"(
&  stabilitatea temporală > fiind un sistem coerent, personalitatea
personalitatea trebuie să&#i păstreze pe o anumită perioadă perioadă unitatea componentelor
componentelor la influen ța factorilor 
externi, asigurndu&#i astfel identitatea de sine.
$Fa! form!lat orient"ri
orient"ri diferite mai lar)i 5n implicații de cadr! a%!pra concept!l!i de per%onalitate per%onalitate** printre ace%tea fiind identificate 0 c!rente: c!rente:
& curentul tipologic
tipologic !aparţinnd lui 8heldon n special", după care personalitate
personalitateaa depinde de constituția fizică, de temperament #i de caracter(
& curentul psihanalitic !Freud", care percepe personalitatea ca fiind rezultatul conflictului dintre cele 3 niveluri ale psihicului: Bd, go #i 8uper ego(
& curentul factorial !+attel", care consideră personalitatea
personalitatea ca o construc ție factorială, dinamică #i antagonistă, exprimată n modalitatea răspun răspunsurilor
surilor date la
situații !de ex.,
ex., forța eului #i opusul ei > emoemoționalitatea nevrotică(
nevrotică( dominan
dominan ța #i opusul
opusul ei > supunerea
supunerea etc."(
& curentul culturalist
culturalist !Tardiner", după care membrii societății au n comun elemente elemente asemănătoare
asemănătoare ale personalității care formează $personalitatea
$personalitatea de bază%.
Concept!l de per%onalitate poate fi privit %!' d!'l! a%pect: 
&  static > personalitatea constituie suma calităților persoanei, sinteza aces acestora(
tora(
& dinamic > personalitatea este facultatea de a se comporta ntr&o manieră manieră sau alta, de a alege o conduită sau alta n situa țiile cele mai diverse n care se află
individul. 'nume
'nume cea din urmă #i interesează
interesează mai mult n cadrul delincven
delincven ței juvenile, fiind determi
determinată
nată de conjuncturile
conjuncturile #i factorii delincvențiali #i de
mecanismul trecerii la act.
<n cadrul orient"rii 'iolo)ice cla%ice , termenul de personalitate a devenit sinonim cu individualitatea fizică #i patologică, sumă a unor stigmate care,
mpreună, configurau portretul unui tip distinct de comportament uman, caracterizat prin predestinare ereditară #i nebunie morală. <n orientarea %ociolo)ic",
conceptull de personalitate a delincventului este considerat o variantă a viziunii, potrivit căreia personalitatea este rezultatul
conceptu rezultatul influen țelor determinante ale
factorilor socioculturali. <n orientar
orientareaea p%i=olo)ic", personalitatea delincventului este o sinteză a tuturor trăsăturilor bio&psiho&sociale, cu un nalt grad de
stabilitate #i care atribuie o identitate de sine inconfundabilă individului delincvent, prin atitudinea sa de antisociabilitate.
7o
7oate
ate orientările snt corecte din punctul lor de vedere, vedere, #i anume > pornind de la criteriile care au importan ță la analiza conceptului de personalitate a
infractorului.
Din punct de vederevedere criminologie
criminologie #i al delincvenței juvenile, se poate distinge personalitatea
personalitatea minorului n momentul trecerii la actul delincv delincven en țial ! factori
declanșanț i" #i factori carecare anterior au influențat formarea personalită
personalității delincventului
delincventului ! factori predispozanț i".
Dezvoltarea
Dezvoltar ea personalității este determinată
determinată #i de influența celor 4 crize de vrstă prin care trec trecee omul n vrsta minoră #i care la fiec fiecare
are se manifestă mai
mult sau mai mai puțin accentuat.
accentuat.
'ctualmente,
'ctualmen te, n studiul personalității delincvenților minori se pune accentulaccentul mai curnd nu pe criteriul biolog biologic
ic #i psihologic, dar pe cel social, care poate
modela personalitatea n sens pozitiv sau negativ.
)rin
)rin noțiu neaa de per%onalitate a delincvent!l!i minor  se n țelege totalitatea trăsăturilor
iune trăsăturilor specifice individului,
individului, totalitatea
totalitatea factorilor att interni, ct #i
externi, precum #i elementele
elementele bio&psih
bio&psiho&sociale
o&sociale,, dar #i influen țarea altor condiții impersonale care duc duc la determinarea comiterii
comiterii unei fapte delincven
delincven țiale.
)ersonal
)ers onalitate
itateaa delincv
delincventu
entului
lui min
minoror constitu
constituie
ie rezultatu
rezultatull unor
unor permanen
permanente te #i multiple
multiple raporturi
raporturi de condi
condi ționare
ionare recipro
reciprocăcă #i de interdep
interdependendenen ță ntre
ntre
trăsătur
trăs ăturile
ile definitorii
definitorii ale persona
personalită
lității ace
acelui
lui minor care a comiscomis o infrac
infrac țiune sau delict aflate n plin procesproces de structur
structurare
are > sub presiunea
presiunea factorilor 
factorilor 
individuali
individua li #i sociali care&/ fac să se manifeste specific att n personalitatea sa ca sistem, ct #i n condi țiile concrete de mediu n care minorul minorul se dezvoltă, se
formează
form ează #i trăie
trăiește.

Coordona
Coordonatele tele 'ioFp%i=oF%ociale
'ioFp%i=oF%ociale ale per%onalit"ții delincvent!l!i minor
444  Din definiție, personalitatea cuprinde
cuprinde un ansamblu de dimensiuni
dimensiuni bio&psiho&sociale,
bio&psiho&sociale, care n decursul vie ții snt supuse unor transformări de ordin
cantitativ sau calitativ, care mpreună asigură dezvoltarea. 6n f!ncție de nivel!l la care a! loc a%emenea
a%emenea modific"ri*
modific"ri* %e de%prind / dimen%i!ni:
dimen%i!ni:
dezvoltarea biologică, transpusă n modificările fizice, morfologice #i biochimice ale organismului(
dezvoltarea
dezvoltar ea psihică, ce constă n apari
apariția, instalarea #i transformarea
transformarea proceselor,
proceselor, funcțiilor #i nsușirilor psihice(
psihice(
dezvolta
dezv oltarea
rea socială, concretizată
concretizată n reglarea
reglarea conduitei
conduitei individul
individului,
ui, n conform
conformitate
itate cu normele
normele #i cer
cerin
in țele impuse
impuse de colectiv
colectivitate
itate,, de mediul
mediul social
social
existen
existențial.
Elementele 'iolo)ice
V5r%ta  constituie o coordonată morfologică
morfologică care pune n evidență dezvoltarea psihică,
psihică, fizică #i plasamentul
plasamentul individului n societate.
Fiecare vrstă reprezintă o etapă calitativ nouă a dezvoltării psihice #i se caracterizează printr&o multitudine de schimbări care, luate n ansamblu, formează
specificul structurii
structurii personalității minorului la etapa dată a dezvoltării. )erioadele de vrstă ale dezvoltării psihice depind ntr&ntr&oo anumită măsură de numărul
de ani trăiți #i de gradul de maturizare a organismului
organismului minorului,
minorului, nsă ele pot să nu coincidă cu vrsta lui cronologică.
cronologică. 8eri
8erioade
oadele le de v5r%t"
v5r%t" a! cel p!țin 0
a%pecte:
cronologic > de la naștere pnă n prezent(
prezent(
biologic > se determină prin gradul de maturizare sau de dezintegrare a organismului, prin starea sistemului nervos(
 psi%ologic > este determinat de modificările calitative n dezvoltarea psihică(
 sociologic > se caracterizează prin maturitate socială, rolurile pe care le are individul n societate.
6n conformitate
conformitate c! le)i%lația penal" 5n vi)oare* pentr! R; %e di%tin) c5teva cate cate)orii
)orii de minori:
 pnă la vrsta de /0 ani
ani > minori care nu snt responsabili,
responsabili, chiar
chiar dacă comit
comit infracțiuni(
ntre /0 #i /5 ani > responsabilitatea juridică
juridică este limitată, prevăzută doar pentru o categorie anumită
anumită de infrac țiuni(
ntre /5 #i /1 ani > minorii
minorii răspund
răspund n fața legii, dar n cazul
cazul unor infracțiuni care nu prezintă
prezintă pericol
pericol soc
social
ial nsemnat
nsemnat pedeapsa
pedeapsa penală poate poate să nu fie
aplicată. 'rt.43
'rt.43 +) *9 prevede
prevede că $persoana care
care a săvr#it o faptă ce conține semnele componen
componenței de infrac țiune poate fi liberată de răspundere
răspundere penală
penală de
către instanța de judecată n cazurile: a" minorilor..
minorilor...%
.%
 

21
444 Deosebit de importantă pentru criminologie este categoria minorilor pnă la vrsta de /0 ani, adică a copiilor.
Copil"ria este perioada de vrstă vrstă de la nașterea omului #i pnă la pubertate. pubertate. +opilăria este este etapa de creștere, de transformare
transformare a nou&născutului
nou&născutului n adult.
Bndividul uman are cea mai mai lungă copilărie n raport cu alte fiin țe vii, ca fiind marcată de o dezvoltare intensă intelectu intelectualăală #i socială. 8&a constatat că la vrsta
de 0 ani copilul acumulează
acumulează 46J din capitalul logic nece sar, deținut la /1 ani #i 16J din cel de la 1&/6 ani. 6n copil"rie %e di%tin) / %tadii mari:
necesar,
& de la nanaștere pnă
pnă la 3 ani(
& de la 3 pnă la 5&C ani(
& de la 5&C ani pnă la pubertate.
)e lngă joc, la dezvoltarea psihică a copilului contribuie nvățarea socială, pe parcursul căreia se acumulează patrimon patrimoniul iul sociocultural al grupului #i
nvățarea didactică, n special
special n anii de de școală.
criminologia este interesată de studiul ado
După copilărie, criminologia adole%le%ce
cennței, care este trecerea de la copilărie la vrsta adultă. <n special n perioada perioada pubertății !//&
/4 ani" are loc definitivare
definitivareaa identificării sociale
sociale a individului.
individului. ste conștientizată apartenen apartenența culturală #i sexuală,
sexuală, necesitatea
necesitatea de cunoacunoa ștere manifestndu&se
manifestndu&se
n continuare nu doar doar n plan didactic, ci #i social. )uberii
)uberii se asociază frecv frecvent
ent n grupuri, cărora le dau dau preferin ță n raport cu părin ții, deoarece grupul grupul le
satisfac
satisfacee cerin
cerințele de auto
autoafirm
afirmare,
are, de distracție, de realizar
realizare.e. +irca 5CJ din grupurilegrupurile de minori
minori s&au constitu
constituit
it pe principi
principiulul interesului
interesului dintre
dintre ace știa,
neavnd inten
intenții criminale. 9embrii
9embrii grupului se cunosccunosc bine ntre ei, ei, au aceleași simpatii #i preferințe, cu timpul formndu&se formndu&se un adevărat
adevărat nucleu.
nucleu.
*eferitor la vrste, ri=son propune ipoteza conform căreia căreia oamenii trec prin 1 stadii pe parcursul ntregii vieți. <n fiecare stadiu are loc o criză, ori un
moment critic, de a cărui rezolvare depinde cursul dezvoltări dezvoltăriii ulterioare !crizele de vrstă". 9ajoritatea oamenilor rezolvă aceste crize satisfăcător #i efectele
acestora snt ndepărtate
ndepărtate pentru a se mișca spre alte provocări dictate de ritmu ritmull vie ții, dar există persoane care nu rezolvă rezolvă complet aceste crize #i efectele lor 
continu
con tinuăă să pună probleme
probleme mai trziu trziu pe parcursul
parcursul vieții. De ex., se considerăconsideră că mulți adulți au ncă de rezolvat rezolvat probleme
probleme ce țin de criza identităidentită ții
manifest
man ifestată
ată n adolesce
adolescennță. +ele 1 stadii stadii ale vieții, după ri=son,
ri=son, se identific
identificăă cu o criză majoră ce trebuie rezolva rezolvată tă pentru a ntruni
ntruni condi
condi țiile unei
 personalități sănătoase.
sănătoase. +inci dintre acestea snt snt specifice minoratului.
minoratului.
$tadiile de(volt"rii p%i=o%ociale
p%i=o%ociale %a! cele 1 cri(e de v5r%t" 5n perioada minorat!l!i* d!p" E Eri%on* ar fi:
& 8tadiul de la naștere pnă la / an, intitulat criza: ncredere versus nencredere. <n acest prim stadiu se formează sentimentul de ncredere versus nencredere n
ceilalți, n funcție de ngrijirea #i dragostea acordatăacordată copilului, cnd acesta este nev nevoit oit să aibă ncredere absolută n cei care&/ ngrije ngrijesc.
sc. esatisfacerea
esatisfacerea acestor 
nevoi existențiale ntr&un mod favorabil va conduce conduce n viitor la dezvoltarea
dezvoltarea sentimentului
sentimentului de nencredere, insecuritate,
insecuritate, suspiciune #i la teama de viitor n
general.
& 8tadiul /&3 ani !copilăria
!copilăria mică", intitulat
intitulat criza: autonomie
autonomie versus ndoială,ndoială, rușine. <n acest stadiu se dezvoltă sentimentul de autonomie, ncredere n sine,
cnd copilul
copilul vrea să se apuce apuce #i să facă anumite
anumite lucruri,
lucruri, cu riscul
riscul de a gre și. <ncurajare
<ncurajareaa din partea
partea părinților n această etapă etapă va dezvolta
dezvolta copilului
copilului
sentimentull de siguranță #i ncredere n sine absolut necesare n viitoarele situa
sentimentu situa ții&problemă
ii&problemă pe care le poate ntmpina n viitor !n stadiile următoare". Dacă,
dimpotrivă,, părinții manifestă dezaprobare
dimpotrivă dezaprobare n tot ceea ce face copilul, mai ales prin ridiculiz ridiculizarea
area unei fapte, acesta
acesta din urmă va ncepe să se ru șineze de
 propriile acțiuni, dar va pierde #i ncrederea
ncrederea n propriile
propriile decizii.
decizii.
& 8tadiul 3&5 ani !copilăria mijlocie",
mijlocie", intitulat criza: inițiativa versus culpabilitate
culpabilitate. <n această perioadă a vieții copilul ncepe să exploreze exploreze lucruri noi, să&#i
descopere
descope re abilități motorii, să interac
interacționeze mai mai mult cu cei din jur, jur, ncepe să să aibă inițiativa multor activităţi
activităţi imitnd de de obicei adul
adul ții( frecvent va ncălca
ncălca
interdic
inte rdicțiile impuse
impuse de părinți, fapt penalizat
penalizat verbal
verbal sau mai mult. mult. Bnterven
Bntervenția educati
educativă vă necorespun
necorespunzăto zătoare
are va dezvolta
dezvolta copilului
copilului o teamă
teamă de pedeapsa
pedeapsa
exagerată(( acesta va considera
exagerată considera pe viitor că orice ini ini țiativă personală
personală este greșită( dacă anumite anumite ac țiuni nu au fost finalizate
finalizate corespunzător,
corespunzător, se se va dezvolta
sentimentull de vinovăție.
sentimentu
& 8tadiul 5&/2 ani !copilăria mare", mare", intitulat criza: competențăK hărnicie versus inferioritate inferioritate . <n acest stadiu copilul achizi achiziționează cuno#tinţe
cuno#tinţe #i deprinderi
deprinderi n
special prin intermediu
intermediull școlii, specifice
specifice culturii din carecare face parte.
parte. dată cu nceperea
nceperea școlii, apare prima prima compara
compara ție socială.  abordare
abordare corespunzăto
corespunzătoare are
din partea
partea părinților,
ilor, dar #i a nvățătorilor
ătorilor va dezvolta
dezvolta un sim ț al competencompetenței sau, dimpotrivă
dimpotrivă,, o atitudine
atitudine necores
necorespunpunzăto
zătoare
are din partea
partea lor va dezvolta
dezvolta
sentimentull de inferioritate.
sentimentu
& 8tadiul
8tad iul /2&/1 ani !adolesc
!adolescen ența", criza: identitate de sine versus confuzie de rol. <n această perioadă adolescentul caută să&#i formeze #i să&#i dezvolte o
identitat
iden titatee personal
personalăă #i vocavocațională,
ională, ncearcă
ncearcă să se identific
identificee cu un rol profesiona
profesional.l. <n ace acest
st stadiu
stadiu apare
apare confuzi
confuziaa de roluri #i ntrebar
ntrebarea
ea frecventă
frecventă a
adolescentului:
adolesce ntului: $+ine snt euN%( adolescentul
adolescentul manifestă
manifestă totodată #i un comportament
comportament indezirabil,
indezirabil, prin nsu și conflictul interior prin care trece. trece.  șecul n
dobndireaa unei identități clare, durabile
dobndire durabile are ca rezultat
rezultat difuziunea rolului,
rolului, confuzia
confuzia dintre ceea ce ce este #i ceea ce doredore ște să fie. 8copul educaeduca țional n această
această
etapă este de formare a copilului autonom prin acordarea acordarea unei anumite independen
independen țe controlate.
ri=son, ca de altfel majoritatea psihologilor,
psihologilor, considera că adolescența reprezintă criza centrală a ntregii dezvoltări. dezvoltări.
$e,!l ?)en!l&  exprimă un ansamblu ansamblu de trăsături morfologice,
morfologice, psihologice #i sociale prin care indivizii se disting n femei #i bărba ți. Bndiferent de sex,
 persoana carecare a comis o faptă prejudiciabilă este trasă la răspund răspundere.
ere. )entru unele infracțiuni calită ții de subiect activ i este specific doar un anumit sex( de
ex., autor al pruncuciderii poate fi doar mama biologică.
8tudiul raporturilor dintre sex #i delincvență este o ntrebare clasică, clasică, pe care o aborda ncă unul dintre ntemeietorii criminologiei, criminologiei, +esare ?ombroso, care a
descris portretul bărbatului delincvent #i al femeii delincvente. Bnteresul pentru subiectul abordat se manifestă ncepnd cu anii 56 ai sec. HH, odată cu
mișcarea de liberare a femeii,femeii, care nu putea să nu lase amprenteamprente asupra criminalității feminine. <n paralel, dezvoltarea dezvoltarea criminologiei
criminologiei a determinat
determinat examinarea
 problemelor
 probleme lor ce țin de acest
acest fenomen nu nu doar sub aspectul criminalită
criminalității feminine, dar dar #i sun aspectul
aspectul reacției sociale fa fa ță de femeile delincven
delincvente.
te.
9ai mulți criminologi #i psihologi psihologi susțin că, biologic #i social,social, femeia esteeste mai puțin predispusă
predispusă spre delicte dect dect bărbatul,
bărbatul, deoarece constitu
constitu ția sa fizică
este la general mai puțin compatibcompatibilă ilă cu forța musculară pe care o solicită solicită faptele de violență. <nsă, actualmente
actualmente spectrul faptelor
faptelor s&a extins mult mai mult
dect la agresiuni,
agresiuni, astfel nct femeia
femeia poate comite
comite infracțiuni ce nu necesitănecesită forță fizică. 444  u u se poate vorbi despre superioritatea
superioritatea unui
unui sex asupra celuilalt.
Bnferioritateaa unor caractere
Bnferioritate caractere sau nsușiri se compensează
compensează cu superioritatea
superioritatea altor caractere
caractere sau nsunsu șiri.
8tudiul
8tud iul diferen
diferențiat al delincven
delincvenței fetelor
fetelor de cel al băieților minori minori se determi
determină nă de prezența unor caracteris
caracteristici
tici intrinsec
intrinsecii de volum #i de structură
structură
calitative". Do!" cate)orii
!cantitative #i calitative". cate)orii de con%tat"ri pot fi f"c!te f"c!te 5n privința vol!m!l!i:
& există mereu o disproporție foarte importantă ntre delincv delincven ența feminină #i cea masculină, prima fiind mai slabă dect cea din urmă, la general constituind constituind C&
/6 la sută din aceasta(
& ex
exist
istăă o varia
variație a nivnivelu
elului
lui deli
delincv
ncven enței femini
femininene,, anume
anume:: v#rsta  femeil
femeiloror la aceea
aceeași categ
categori
oriee de delicte
delicte este
este mai naltă
naltă dect
dect a bă bărba
rbațilo
ilor(
r( va
vari
riaaț ia
 geografică, potrivit căreia propor proporția femeilor condamnate
condamnate n diferite state este fie joasă !Franța, 'nglia, 'nglia, 8;', *9", fie ridicată !elgia, )ortugalia"( )ortugalia"( nivelul
delincve
deli ncvennței feminine
feminine #n spa urban este mult
spaț iul urban mult mai nalt dectdect n spațiul rural
rural n compara
comparație cu cea a bărba bărbaților( o varia istorică poate fi atestată cnd
variaț ie istorică
nivelul delincven
delincvenței feminine crește n timpul tulburărilor
tulburărilor sociale, războaielor
războaielor,, răscoalelor.
răscoalelor.
444  Faptele fetelor
fetelor reprezintă /6J dintre dintre faptele constitutive
constitutive ale delincven
delincven ței juvenile. FactoriiFactorii determinanți ai delincvenței fetelor fac ca acestea acestea să devină
mai curnd victime, de ex. n cazul prostituției, n mare parte al violurilor, traficului de persoan persoanee etc. <n conformitate cu datele literaturii de special specialitate,
itate,
cazuri de suicid realizat printreprintre sexul masculin, față de cel feminin, s&au nregistrat mult mai des, inclusiv la vrsta copilului #i adolescentului, adolescentului, ceea ce
subestimează
subestime ază afirmațiile unor autori precum precum că rata mare a suicidului
suicidului masculin este este legată de condi
condi țiile nefavorabile
nefavorabile de via ță #i de activitate ale bărba bărba ților.
)rin numărul mare de suicid masculin, masculin, cu folosirea modalităților mai agresive #i sigure, se evidențiază caracterul caracterul determinativ al acestui sex. )entru suicidu suicidull
realizat semnificativă este predominarea de 4 ori a sexului masculin, iar pentru tentativele suicidale > de 5 ori a sexului feminin.
Elementele p%i=olo)ice
De(voltarea p%i=ic" este procesul de formare formare #i restructurare continuă
continuă a unor nsușiri, procese, funcții #i structuri psihocomportamenta
psihocomportamentale le prin valorificarea
subiectivă a experien
experienței social&istorice, n vederea amplificării
amplificării posibilităților adaptative ale organismului.organismului. mul nu este aproape nicio niciodată
dată identic cu sine
nsuși, datorită permanentei
permanentei schimbări
schimbări #i prefaceri
prefaceri a vieții sale psihice, a nsușirilor, funcțiilor #i proceselor proceselor psihice.
Dezvoltarea
Dezvoltar ea psihică are un caracter complex, multifuncmultifunc țional, ea nu este uniformă, dar  poliformă #i continuă.
Din p!nct!l de vedere al delincvenței !venile ar intere% intere%aa primordial / a%pecte ale de(volt"rii de(volt"rii p%i=ice:
 

22
& Temperament!l este dimensiunea
dimensiunea energetico&dinam
energetico&dinamică ică a personalității, exprimată att n particularită
particularită țile activității psihice, afective,
afective, ct #i n comportamentul
comportamentul
exteriorizat.
7e
7emperame
mperamentul ntul individului arată capacitatea
capacitatea acestuia de a răspunde la diver și stimuli externi sau interni, respectiv capacitatea de concentrare concentrare nervoasă, de
ncordare #i de autocontrol, care evoluează de la susceptibilitate #i impulsivitate pnă la calm #i stăpnire de sine.
7empe
7e mperame
ramentul
ntul este considerat
considerat ca repreze
reprezentnntndd latura
latura dinamică
dinamică a activită
activității #i a comport
comportame amentul
ntului,
ui, adică
adică baza psihofiziol
psihofiziologiogicăcă a aptitudi
aptitudinilo
nilorr #i
caracterului, fiind propriu #i distinct pentru fiecare individ.
+lasificarea temperamentelor
temperamentelor ncepe cu @ipocrate n antichitate, antichitate, care a stabilit categoriile
categoriile temperamentale n raportarea lor la cele 0 elemente ale naturii:
aer, pămnt, foc #i apă. 9ult mai trziu, psihologul rus )avlov constată că temperamentul are la bază tipurile de sistem nervos.
8nt recunoscute 0 tipuri temperamentale:
 colericul  >  > energic, impulsiv, agitat,
agitat, plin de ini țiativă, avnt, nestăpnit, predispus
predispus spre agresivitate, exager
exagerare,
are, crize nervoase, iritare(
  sangvinicul   > > activ, echilibrat
echilibrat n sentimente, expresiv,
expresiv, plastic, comunicativ,
comunicativ, adaptiv,
adaptiv, rezistent, echilibrat psihic n situa ții dificile, dar are dificultă ți n
fixarea scopurilor
scopurilor,, menținerea intereselor
intereselor #i persistența n acțiuni #i sentimente(
sentimente(
  flegmaticul  >  > calm, cu un echilibru afectiv,
afectiv, sentimente dura durabile,
bile, răbdător,
răbdător, capacități de muncă cu migală, atenție, prudență, nclinat spre rutină, indiferent indiferent
la cele ce se ntmplă n jur, are o voință slabă, predispus spre lene lenevie(
vie(
 melancolicul   > capacitacapacitatete redusă de muncă,muncă, lipsit de rezistență, emotiv emotiv,, foarte
foarte prudent,
prudent, depende
dependent nt de grup, ordonat,
ordonat, capabil
capabil de a realiza
realiza activităţi
activităţi
migăloase,, profund #i temeinic n sentimente, n anumite circumstanțe nefavorabile poate deveni
migăloase deveni retras #i tensionat.
ste important a cunoaște temperame
temperamentul ntul unui minor pentru a determina
determina măsurile comportamentale
comportamentale aplicate
aplicate fa ță de el, pentru P&i orienta corect activitatea,
activitatea,
a interveni pozitiv n evoluția sa socială. Dacă un copil este hiperactiv, urm urmează
ează a i se valoriza activitatea
activitatea pentru a evita deciziile pripite, erorile, pentru P&i
doza #i P&i ordona programul de lucru.
& Caracter!l  este o totalitate
totalitate a nsușirilor psihice #i morale ale individului
individului uman manifestate
manifestate n comportame
comportamentul ntul #i acțiunile sale,
sale, n atitudinile #i #i pozi ția sa fa ță
de sine,
sine, față de alții, față de societate #i față de valorile unanim recunoscute recunoscute ale acesteia.
acesteia.
+aracterul exprimă un ansamblu de atitudini&valori, stabile, generalizate, determinante pentru o persoană, care se ntemeiază pe convingeri puternice. 8pre
deosebire de temperament,
temperament, caracterul
caracterul se formează pe parcursul vie ții.
+aracter
+ara cterul
ul este o sumă
sumă de particular
particularită
ități individuale
individuale n raport cu rela țiile pe care subiec subiectul
tul le ntreține cu lumea exterioar
exterioară. ă. ?a aceacest
st conglomera
conglomeratt de
 particularități contribuie:
contribuie: motivația, trebuințele, sentimentele
sentimentele superioare,
superioare, convingerile
convingerile morale,
morale, aspirațiile, idealurile,
idealurile, concepțiile despre lume lume #i viață etc.
+aracter
+ara cterul
ul este nucleul
nucleul persona
personalită
lității unde se concent
concentreaz
reazăă ntreaga
ntreaga individuali
individualitate
tate psihică
psihică #i morală
morală a persoan
persoanei,
ei, iar după
după modul
modul n care trăsăturile
trăsăturile
caracterului
caracteru lui se manifestă fa ță de lumea nconjurătoare se disting caractere: caractere:
 e+travertit 4e+teriorizat3 > deschideschiși, comunicativi
comunicativi #i #i sociabili(
sociabili(
 introvertit 4interiorizat3 > nu foarte deschiși, cu o fire retrasă, retrasă, tăcută.
tăcută.
<n structura caracterului
caracterului se disting trăsături volitive:
volitive: perseveren
perseverență, hotărre, independe
independenn ță, curaj, insisten
insisten ță sau nehotărre,
nehotărre, dependen
dependență, ncăpăținare etc. etc.
8e disting următoarele trăsături:
 afective > pasionare, sentimentalism,
sentimentalism, indiferență, inexpresivitate
inexpresivitate etc.(
 intelectuale > curiozitate,
curiozitate, inventivitate,
inventivitate, experiență, nvățare etc.(
  sociale > altruism, comunicativitate,
comunicativitate, inițiativă sau egoism, nencrederenencredere etc.
7o
7oate
ate aceste trăsături se află n strnsă concordan
concordanță, determinnd prof profilul
ilul irepetabil #i unic al omului. +aract+aracterul
erul este influen țat de condi țiile socio&istorice
socio&istorice
de formare a personalită
personalității, de modelele culturale acceptateacceptate n societate
societate,, de grupul de apartenență al persoanei etc.
444  <ntre temperament
temperament #i caracter există o strnsă legătură legătură.. 7emperamentu
7emperamentull cuprinde manifestările
manifestările dinamice ale personalită
personalită ții, iar caracterul > rela ția cu
lumeaa interioar
lume interioarăă #i cu ambian
ambianța. 7empe
7emperameramentul
ntul determină
determină anumite
anumite trăsături
trăsături ale caracter
caracterului
ului,, care se fun
fundam
damente
entează
ază pe calită
calită țile neurofiz
neurofiziolo
iologice
gice ale
individuluii uman, suportnd n permanen
individulu permanență un control social. )ot fi evidențiate mai multe tipuri de caracter: caracter:
 tipul armonios > adaptabil la mediu, pozitiv față de cerin țele sociale, cu autoapreciere autoapreciere reală, sociabil,
sociabil, optimist, principial etc.(
 tipul conflictu
conflictualal cu ambianț a > impulsiv, nere nereținut, se supraapreciază,
supraapreciază, cu capacități atrofiate de comunicare,
comunicare, egoist, lipsit de compasiune
compasiune etc.(
 tipul cu conflicte interne > nu poate armoniza raportul dintre social #i personal, se subapreciază, afectat de nevroze sau chiar de stări patologice grave(
 influennț abil  > lipsit de opinii,
tipul influe opinii, principii, dependent
dependent de grup,
grup, ușor influen
influențabil, fără dede inițiativă.
+oordonatele
+oordon atele personalității minorului predispun spre formarea #i aplicarea unor reguli procedurale procedurale n interogarea delincventului
delincventului minor, cum ar fi:
 cunoașterea preventivă
preventivă a personalită
personalității delincventulu
delincventului,i, condi
condițiilor #i modului de via via ță > ajută la stabilirea
stabilirea rela ției(
 audierea copilului
copilului se recomandă să fie promovată n formă de discuție, convorbire cu durata nu mai mult de o oră(
 invitarea minorului
minorului la audiere se face ct mai rapid pentru a exclude posibilitatea influe influenn țării persoanelor $com
$competente%(
petente%(
 audierea inculpatului
inculpatului minor,
minor, de regulă, se recomandă să se facă n institu ția oficială, pentru a sublinia caracte caracterul
rul oficial #i sever al situa ției. <n unele
cazuri se permite promovarea
promovarea audierii n condiții neformale !depinde de personalitatea personalitatea minorului"(
 tonul, ritmul
ritmul discuției, limbajul utilizat
utilizat trebuie să corespundă
corespundă particularită
particularităților individuale
individuale ale minorului.
minorului. 8e evită situa
situa țiile de amenin
amenin țare, intimidare
intimidare #i
etichetare a minorului.
)articularitățile psihologice
psihologice de vrstă snt următoarele:
  predispu
 predispunerea
nerea de a face fantezii,
fantezii, de a exagera
exagera lucrurile(
lucrurile(
 sugestibilitatea
sugestibilit atea naltă(
 volumul atenției #i memoriei de lungă durată redus( redus(
 n procesul
procesul mărturiilor pot pot greși n descrierea
descrierea obiectelor
obiectelor și circumstanțelor, n reproduce
reproducerearea consecutivită
consecutivității evenimentelor,
evenimentelor, n identificare
identificareaa intervalelor
intervalelor de
timp(
 atenția este selectivă și orientată
orientată spre evenimentele
evenimentele extraordinare
extraordinare,, neobișnuite, interesante(
interesante(
  prezența conformării
conformării condiționează tendin tendința de a vorbi
vorbi $așa cum trebuieKcum
trebuieKcum se cere%
cere% !comportament
!comportament social social acceptat"(
acceptat"(
  predispunerea
 predispu nerea de a&#i
a &#i asuma vina
vina altora.
444  <n fiecare caz de delincven
delincvență a minorulu
minoruluii este necesară
necesară efectuarea
efectuarea unei expertize
expertize psihiatrico
psihiatrico&leg
&legale
ale n vederea
vederea studierii
studierii persona
personalită
lită ții minorul
minorului,ui, a
modelului său comportamental care poate fi sau nu determinat de unele tulburări psihice. )entru nțelegerea acestui fenomen este necesară concretizarea unor 
elemente
elem ente de psiholog
psihologie ie a minorul
minorului,ui, n calitatea
calitatea procesua
procesuală lă a ace
acestuia
stuia,, experti
expertiza
za fiind
fiind determin
determinată ată n funcție de gradul participa
participa ției minorul
minorului ui la fap
fapta
ta
imputată. Bndiferent
Bndiferent de calitatea minorului, n timpul examinării, acesta are tendin ța de a prezenta faptele faptele ntr&o anumită culoare. <n calitate de martor  are  are
tendința de a fabula sau de a omite unele detalii, detalii, tendință mai accentuată atunci atunci cnd minorul
minorul este parte vătămată. De aceea, aceea, este indicat să fie ascultaascultatt n
 prezența unei persoane de ncredere. ncredere. +a #nvinuit   sau sau inculpat   minorul
minorul va avea tendin tendința de a diminua
diminua gravitate
gravitateaa faptei
faptei prin omisiune
omisiuneaa unor aspecteaspecte
nefavorabile
nefavora bile lui. <n anumite cazuri patologice,
patologice, poate să apară situația de autoinculpare
autoinculpare sau de agravare a propriei situații.
& Aptit!dinile  repr reprezin
ezintă
tă categor
categoriaia nsușirilo
irilorr psihice
psihice care determină
determină capacit
capacitatea
atea omului de a realiza realiza anumite
anumite performan
performan țe n activitate
activitateaa profesio
profesională
nală..
'ptitudinile pot fi:
  #nnăscute5
 dob#ndite pe parcursu
parcursull vieții.
+hiar la naștere omul posedă un anumit
anumit capital ereditar, care,
care, nsă se află n germene #i nu determină complet profilul personalită
personalită ții. )entru dezvoltarea
dezvoltarea
acestor aptitudini
aptitudini este nevoie de nvă
nvățarea #i dobndirea
dobndirea deprinderilor
deprinderilor de realizare a activită
activită ților psihice, lucru ce po
poate
ate fi ob ținut pe parcursul
parcursul maturizării
organismului #i a sistemului psihic.
 altă clasificare a aptitudinilor ar fi cea n:
 

23
 aptitudini elementare 4simple3, ce țin de formarea reprezentărilor
reprezentărilor ale
ale gndirii,
gndirii, imagina
imaginației, voinței, aten
aten ției etc.(
etc.(
 aptitudini comple+e > reuniuni
reuniuni ale celor
celor elementare:
elementare: capacitatea
capacitatea de acumulare
acumulare a cunoștin țelor, inteligen
inteligența, spiritul de observație. 'ptitudinile
'ptitudinile muzicale
muzicale
ntrunes
ntrunescc capacit
capacitatea
atea auditiv
auditivăă inclusiv
inclusiv auzul muzical
muzical,, armonic,
armonic, intern, sim țul ritmului
ritmului,, memoria
memoria #i imagina
imaginația muzical
muzicală.
ă. 'ptitud
'ptitudinile
inile simple pot fi
 generale sau de grup.
 #nteligenț a este singura aptitudine
aptitudine generală
generală admisă din cadrul
cadrul aptitudinilor simple.
simple. Bnteligența este o aptitudine care care evoluează și se dezvoltă prin nvă
nvă țare
 pe parcursul
parcursul vieții. a poate fi caracterizată prin 3 dimensiuni:
  profunzime > operație a gndirii ce permite
permite identificarea,
identificarea, memorizarea,
memorizarea, evaluarea,
evaluarea, diferențierea etc.(
 amplitudine > produs al gndirii ce implică posibilitățile omului de a examina totul n ansamb
ansamblu,lu, precum #i de a analiza detaliile, a clasifica
clasifica,, sistematiza, a
transforma raporturile(
 volum > sau conținut al gndirii: simbolic, semantic,
semantic, comportam
comportamental
ental etc.
Bnteligența joacă un mare rol n procesul
procesul de afirmație profesională
profesională #i socială. +onduita criminală
criminală la fel depinde de mprmprejurările
ejurările de viață, de capacitatea de
gndire, de prevederea
prevederea consecin
consecințelor ce apar n cazul
cazul săvrșirii unei infracțiuni. +riminalul
+riminalul nu se gnde#te,
gnde#te, ori se gnde#te
gnde#te prea pu țin la pedeapsa
pedeapsa ce urmează
urmează
comiterii infracțiunii #i la alte consecințe. 8tudiile psihologice
psihologice au dovedit că majoritatea criminalilor
criminalilor n&au prevedere,
prevedere, n&au gndire,
gndire, fiindcă n&au nivelul de
inteligență necesar cuprinderii
cuprinderii mintale a faptei ce o săvr#esc
săvr#esc..
criminal!l!i  $e di%tin) 1 tr"%"t!ri p%i=olo)ice %pecifice*
Tr"%"t!ri p%i=olo)ice %pecifice criminal!l!i %pecifice* caracteri(ate
caracteri(ate prin an!mite tendințe* +i an!me:
& egocentrismul > este o trăsătură a persoanei ce se caracteriz
egocentrismul caracterizează
ează prin tendința de a raporta totul la propria persoană. persoană. +riminalul  și face o imagine pozitivă
despre sine, considerndu&#i
considerndu&#i propria persoană
persoană ca $centru al universului%, punct de reper pentru toate sentimentele sentimentele #i emo țiile sale. l se rupe de realitatea
nconjurătoare
nconjură toare #i cade n subiectivism,
subiectivism, dezvolt
dezvoltndu&#i
ndu&#i sentimentul
sentimentul exagerat
exagerat de afirmare proprie,
proprie, iar cnd acesta nu reușe ște, se dezvoltă mnia mnia #i invidia
 pentru cei din jur. 'șa se ajunge la sentimente
sentimente de frustrare,
frustrare, disperare,
disperare, orgoliu, vanitate
vanitate care l mping la izolare
izolare sau la conflicte
conflicte cu semenii(
& labilitatea > structura psihică labilă este o structură slabă #i nestatornică. 8pecific pentru labilitate este că:
 criminalul are o prevedere redusă #i nesigură(
  posedă o influențabilitate #i sugestivitate
sugestivitate pronun
pronunțată(
  poate lua hotărri pripite,
pripite, ulterior abandonate
abandonate((
 relațiile de tovărășie #i prietenie
prietenie cu alți oameni
oameni snt schimbăto
schimbătoareare #i trecătoare(
trecătoare(
 criminalul labil este ca un lichid fără formă care va lua forma vasului n care se toarnă.
& agresivitateaa > este o formă de manifestare a unei tendințe existente n lumea animală #i cea umană, anum
agresivitate anume: e: a tendin ței combatitive, de nlăturare
nlăturare a piedicilor 
#i obstacolelor ce intervin n momentulmomentul satisfacerii unor trebuințe. <n situa ția cnd se satisface nevoia de foame, sete, apărare de un pericol, pericol, agresivitatea este
utilă n limitele necesare.
necesare. <n cazul
cazul comiterii de crime,
crime, nsă, agresivitatea
agresivitatea depășe ște toate limitele, utilizndu&se
utilizndu&se n scopuri
scopuri antisociale(
antisociale(
& indiferen
indif erența afectivă
afectivă > stare fizico&p
fizico&psihi
sihică
că ce con
constă
stă n absen
absența unor emo emoții #i sentimen
sentimente te de prietenie
prietenie,, tovără
tovără șie, simpatie
simpatie față de al ți oameni.
oameni. 8e subn
subn țeleg
sentimentele
sentimente le #i emo țiile de participare la bucuria #i durerea altuia, dar mai ales o sensibilitate morală ce ar permite distingerea ntre ceea ce este bine sau rău
 pentru altul.
altul.
'ceastă trăsătură importantă a criminalului, de lipsă a stărilor afective, a fost dezvăluită de criminologia clinică. ste o trăsătură care generează sau
favorize
favo rizează
ază comitere
comitereaa de infrac
infracțiuni.
iuni. +nd lipsește sentimen
sentimentultul de milă fa ță de victimă,
victimă, fa ță de durerea #i suferin
suferințele ei, criminalu
criminalull nu mai ntlne#te
ntlne#te nici o
 piedică emotiv&mora
emotiv&morală lă #i trece la săvr#irea
săvr#irea infracțiunii.
riginile indiferen
indiferenței afective pot fifi att un deficit bio&constitu
bio&constituțional moștenit, ct #i de ordin educativ educativ #i de mediu
mediu social. Fie că perversiu
perversiunea
nea criminalului
criminalului
izvorăște din plăcerea
plăcerea morbidă
morbidă ce i&Y provoacă
provoacă suferin
suferința altuia, fie că că n familia luilui biologică părinții au avut aptitudini
aptitudini #i comportam
comportamenteente dure, violente
violente față
de copii sau sau alți membri ai fam familiei(
iliei(
& indiferența morală sau insensibilitatea
insensibilitatea morală
morală  > este o problemă discutată din cele mai vechi timpuri. 'nume, s&a discutat mult că un criminal nu se poate
opri de la comiterea crimei de teama pedepsei prevăzute de lege. 7eama de legi este salutabilă, dar fatale #i fertile pentru crimă snt temerile unui om sau
altui.
+riminal
+rim inalul,
ul, dacă ar prevede
prevedeaa că pedeapedeapsa
psa implică
implică un rău mai mare dect avantajul avantajul ob ținut din crimă, dacă ar acorda acorda aten ție evitării
evitării pedepsei
pedepsei care l
așteaptă,
teaptă, el s&ar opri, posibil
posibil,, de la crimă,
crimă, dar aceste
aceste elemente
elemente snt slab dezvo dezvoltate
ltate la crim
criminal
inal.. +el care săvrșe ște infrac
infrac țiunea
iunea este preocupa
preocupatt mai mult de
aspectele concrete ale comiterii ei: de ștergerea urmelor #i de luarea măsurilor ntru a ascunde bunurile etc.
Elementele %ociale
)ersonalitatea
)ersonalita tea copiilor
copiilor delincven
delincvenți este mai amorfă #i #i lipsită de ambiție n fața exigențelor vieții, normele lor de comportam comportament ent snt mai
mai pu țin numeroase
numeroase #i
lipsite
lips ite de conținut.inut. +el mai adesea ei snt stresa stresați din cauza coeziuni
coeziuniii reduse
reduse a familiilo
familiilorr lor
lor,, stării
stării de ncordar
ncordaree dintre părinți, atmosferei
atmosferei familiale
familiale
nefavorabile,
nefavora bile, lipsei de supraveghe
supraveghere re #i de interes din din partea părin
părinților. ?a copiii
copiii delincven
delincven ți se remarcă o atitudine
atitudine de ostilitate
ostilitate #i indiferen
indiferen ță fa ță de familia
din care fac parte,
parte, precum #i față de societate.
societate.
+oordonatele
+oordon atele sociale demonstrează
demonstrează că orice individ este născut născut pentru a trăi n societate, n afara societății fiin ța umană va deveni un ins, un biped, identic
cu orice alt reprezentant al regnului animal. Infl! Infl!enența formativ"
formativ" a %ociet"
%ociet"ții a%!pra per%onal
per%onalit" it"ții individ!l!i*
individ!l!i* prec!m
prec!m +i impa impact!l
ct!l de modificar
modificare* e* 5n
dec!r%!l vieții* a %tr!ct!rii ace%t!iaace%t!ia are loc la / nivel!ri:
macromediu, societatea
societatea n ansamblu,
ansamblu, civilizația(
micromediu, grupurile sociale mici: școala, colectivul(
antura, imediat din apropierea minorului !familia, rudele, prietenii, strada".
Vo
Vor'ind
r'ind de%pre coordonatele
coordonatele %ociale
%ociale care infl!ențea(" a%!pra form"rii form"rii per%onalit"
per%onalit"ții delincvent!l!i minor* minor* %e evidenția(" !rm"toarele:
!rm"toarele:
& un copil cu psihic labil, bolnav > nu este o cauză a delincvenței juvenile, dect dacă anumite cauze de mediu favorizează acest lucru(
& un copil cu un psihicpsihic sănătos, normal
normal > ajunge n mod sigur sigur la delincven
delincvență dacă mediul social social n care trăiește este negativ.
negativ.
6ntree ca!(ele
6ntr ca!(ele de ordin %ocial %ocial care
care )enerea
)enerea(" (" delincven
delincvența !venil"
!venil" %e de%prind
de%prind c5teva care %5nt 5n )eneral )eneral %e%i(ate*
%e%i(ate* accepta
acceptate te +i anali(at
anali(atee de
maoritatea
maoritat ea %ociolo)ilor
%ociolo)ilor +i a oamenilor
oamenilor de științ"* c!m ar fi:
disfunc
disf uncții ale mediului
mediului familial
familial   > acest
acestaa este
este o forma
formațiuniunee psi
psiho
hoso
socia
cială
lă co
compmplex
lexăă ce cucupri
prind
ndee anansam
samblu
blull de stăstări
ri psi
psihic
hice,
e, modur
modurii de relrelaa țion
ionare
are
interpersonală, atitudini ce caracterizează grupul familial o perioadă de timp. 'cest climat, care poate fi pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru ntre
influențele educaeducaționale exercitate
exercitate de părin
părinți #i achizițiile comportamentale
comportamentale realizate
realizate la nivelul personalită
personalității copiilor.
copiilor. +adrul
+adrul ideal n carecare un copil
copil se poate
dezvolta
dezv olta normal
normal este
este format
format din părin i n elegător
ț țelegători,i, calmi,
calmi, afectuo
afectuo i, maleabili
ș maleabili dar fermi
fermi n acela i timp.
ș
<n familie copilul
copilul și petrece cea mai mai mare parte din timp. timp. )ersonalitatea n formare
formare a copilului
copilului este strict influențată de modelulmodelul oferit de părin ți. Familia
și pregăte
pregătește copilul
copilul pentru viață, ea poate fi mediu educativ educativ sau,
sau, dimpotrivă
dimpotrivă,, guvernator
guvernator de devia
devia ții comportam
comportamenta entale
le pnă la forma gravă
gravă a delincv
delincvenen ței
 juvenile. Familia și exercită influența asupra copilului prin structura sa #i nivelul de trai material #i cultural, prin stilul de via ță ce o caracterizează. caracterizează.
Delincvența juvenilă apare de cele mai multe ori atunci atunci cnd copilul sau adolescen
adolescentul tul normal psihic, aflat sub influeinfluenn ța attor factori, este frustrat de suportul
formativ #i de ambianța afectiv&matur
afectiv&maturizantă
izantă a unei familii armonioase.
armonioase. Disfunc țiile sistemului familial constituie constituie cauza principală
principală a comportamentului
comportamentului
deviant
dev iant la copii. *econstit
*econstituire
uireaa unei familii din văduvivăduvi sau divordivorța ți, cu copii
copii rezultați din familii
familii anterioare
anterioare poate
poate exercita
exercita o influen
influen ță negativă
negativă asupra
copilulu
cop ilului.i. ;n copil crescut
crescut ntr&un
ntr&un asemenea
asemenea mediu
mediu va fi cu u șurință expus influen influențelor nocive
nocive antisocia
antisocialele ale mediului
mediului #i va trece u șor la săvr#irea
săvr#irea de
delicte. )entru o dezvoltare psihică normală, normală, minorul trebuie să aibă un sentiment sentiment de siguran ță, necesar dezvoltării sale echilibrate.echilibrate.  &cest sentiment depinde
de urm
următoa
ătoarerele condiț ii: protec
le condi protecție mpotriv
mpotrivaa lovituri
loviturilor
lor din afără,
afără, satisfac
satisfacerea
erea trebui
trebuinnțelor elementar
elementare, e, coeren
coerența #i stabilita
stabilitatea
tea cadrului
cadrului de dezvoltare
dezvoltare,,
sentimentull de a fi acceptat de ai săi. +arențele educaționale manifestate
sentimentu manifestate la nivelul familiei
familiei pot fi cauze ale delincven
delincven ței juvenile.  &stfel de carenț e s#nt : lipsa
unui climat de calm #i n țelegere n familie, nivelul profesional profesional sau cultural scăzut al părin ților, schimbarea
schimbarea frecventă a mediului familial, regim regimulul educativ
familial deficitar(
 

24
eșecul
ecul școlar
colar #i inadapta
inadaptarea
rea școlară
colară > este o cauzcauzăă a delincven
delincvenței juvenile
juvenile,, o condi
condiție care n prezen
prezența unor factori
factori face posibil
posibilăă apariția fenomenul
fenomenului ui de
delincve
deli ncvennță, dar este #i un efect efect al disfunc
disfuncțiilor psihoso
psihosociale
ciale ale familiil
familiilor
or din care provin
provin minorii.
minorii.  șecul
ecul școlar
colar poate fi determinat
determinat #i de faptul că unele
cadre didactice nu găsesc ntotdeauna metodele cele mai bune pentru educarea elevului.
 'ntrarea #n mediul școlar , trecerea de la comunitateacomunitatea afectivă a familiei la com comunitatea
unitatea de disciplinare
disciplinare a școlii are adesea pentru pentru copil semnifica
semnifica ția #i
 proporțiile unei adevărate
adevărate crize.
crize. Depinde de familie #i de de cadrele didactice,
didactice, de felul n care
care copilul depă
depă șe ște această criză.
 'nsuficienta școlarizare a minorilor  este o altă cauză cauză a inadaptabilit
inadaptabilităă ții minorului.
minorului. 'ceasta
'ceasta este
este condi
condi ționată fie de atitudinea
atitudinea indiferentă
indiferentă față de școală !a
lor sau a părinților",
ilor", fie de situația materială
materială grea
grea sau de faptul că snt atrași n grupuri
grupuri de prieteni
prieteni cu preocupăr
preocupării negative.
negative. ecunoa
ecunoa șterea
terea de către cadrele
cadrele
didactic
dida cticee a situației familial
familialee a elevilor
elevilor slabi,
slabi, indife
indiferen
rența față da aceștia, comitere
comitereaa unor
unor greșeli grave
grave n aprecie
aprecierea
rea activi
activită
tă ții lor favoriz
favorizeaz
eazăă e șecul școlar
colar #i
inadaptarea școlară(
inadaptarea
inadaptar ea #i neintegrarea socioprofesională
socioprofesională > cauza este educația primită la locul de muncă, aceasta putnd exercita asupra individului individului influențe negative,
nu prin sine nsăși, ci prin ansamblul de elemente elemente materiale #i socio&umane
socio&umane pe care le cuprindcuprinde.e. 6n rol negativ #l au: nivelul școlar #i profesionaprofesionall scăzut al
unora
uno ra dintre colegii
colegii de muncă,
muncă, disprețul acestora
acestora fa ță de legi, indisciplin
indisciplinaa la locul
locul de muncă,
muncă, absenteism
absenteismul,ul, rela țiile conflictu
conflictualeale cu colegii
colegii de muncă,
muncă,
consumull de alcool la locul de muncă. rganizarea
consumu rganizarea necorespunzătoare
necorespunzătoare a procesului muncii, neacord neacordareaarea unei aten ții suficiente tinerilor pentru rezolvarea
unor probleme
probleme !cazare,
!cazare, alimentație" snt greșeli ale celor care care au atribuţii n acest
acest sens, ale celor
celor cu funcții de conducere
conducere #i organizare
organizare a produc
produc ției. 'ceste
'ceste
insuficiențe pot determina lipsa de interes al tnărului pentru muncă, pentru activitatea produ productivă,
ctivă, el obţinnd rezultate slabe(
insuficiențe ale grupului de prieteni #i ale modului de petrecere a timpului liber  > prietenii, ca #i grupurile stradale, au reprezentat n multe cazuri grupuri de
socializare $negativă%,
$negativă%, chiar
chiar de delincvență, pentru unii minori #i tineri. 'ceste 'ceste grupuri snt constit
constituite
uite cel mai adesea din tineri prov proveni
eni ți din familii cu
disfuncții, tineri ce prezintă
prezintă deficit
deficit de școlarizare,
colarizare, e șec școlar, inadaptare
inadaptare profesională,
profesională, parazitism.
parazitism. 'semenea
'semenea grupuri
grupuri se orientează
orientează spre comiterea
comiterea unor 
activităţi ce tangenţiază
tangenţiază cu devianţa socială, ajungnd frecvent frecvent la a comite infrac țiuni. Din cercetările efectuate efectuate rezultă că grupul de prieteni n care este
integrat minorul
minorul delincvent este constituit,
constituit, de obicei, din indivizi de aceeași vrstă #i sex cu al minorului cercetat. De cele mai multe ori n grupul de prieteni
apar infractori minori
minori sau majori, care de obicei snt liderii grupului. *eferindu *eferindu&se &se la grupul de prieteni #i la modul n care acesta influen țează negativ
comportamentul
comporta mentul minorului,
minorului, unii autori consideră că aceste grupuri grupuri ac ționează n virtutea unor unor $mecanisme de apărare%.
apărare%. ste cazul cnd $supraviețuirea% #i
coeziun
coe ziunea
ea grupului
grupului este amenin
amenințată, astfel
astfel de mecanism
mecanismee fiind:
fiind: glo
glorific
rificarea
area delincv
delincventu
entului,
lui, $imuniz
$imunizarea
area%% treptată
treptată #i progresiv
progresivăă mpotriv
mpotrivaa tuturor 
tuturor 
sentimentelor
sentimente lor tipic umane,
umane, consolidarea imaginii
imaginii negative
negative pe care delincven
delincven ții #i&au făcut&o despre
despre ei n și și. 9inorul trebuie ndrumatndrumat cum să&#i să&#i petreacă
timpul liber. )ărinții trebuie să&l orienteze nu doar spre activ activităţi
ităţi sportive #i distractive, ci #i spre lectura unor cărți bune #i instructive, spre a frecventa
spectacole,
spectaco le, expoziții etc. 9inorului urmează să i se impună o oră fixă, la care el trebuie să vină seara acasă, pentru a nu i se da posibilitatea să folosească n
detrimentull său timpul de odihnă.
detrimentu odihnă. Școala are un rol rol foarte important
important n ce privește modul de petrecerepetrecere a timpului liber,
liber, prin acțiunile pe care le organizea
organizează,
ză,
 pe care le propune elevilor.
elevilor. 8&a constatat
constatat o legătură
legătură dintre nivelul
nivelul de instruire
instruire #i educație al elevilor
elevilor #i modul de petrecere a timpului liber( liber(
alte cauze de natură social:
− 8&a constatat că trecerea de la un mod de via ță la altul, de la cel rural la cel urban poate determina determina comportamente
comportamente deviante. 8&a relevat faptul că n
condi
con dițiile de industriali
industrializare
zare #i urban
urbaniza
izare
re accelerată
accelerată unele
unele grupuri
grupuri sociale nu reu șesc să se adaptezadaptezee rapid la noua situa ție, ceea ce conduce conduce la apari
apari ția
unor disfunc
disfunc ii n procesul de socializare.
ț socializare.
− <n condițiile actuale de industrializare,
industrializare, de dezvoltare
dezvoltare continuă
continuă a tehnologiilor,
tehnologiilor, specializare,
specializare, urbanizare,
urbanizare, de birocratizare
birocratizare a organizațiilor #i institu țiilor, are
loc o maturizare psihică timpurie a minorului, aflată adeseori n conflict cu ntrzierea maturizării sociale, ceea ce presupune ntrzierea studiilor,
ntrzierea lansării
lansării n via ța socială activă. De multe ori, minorul, adolescentuladolescentul considerndu&se
considerndu&se la vrsta de /0, /4, /5 ani mare, dorind să pară matur,
ncercn
nce rcndd să imite comporta
comportamenmentul
tul unor adul
adulți pentru a fi considera
considerați ei n și și adulți, ajung să comită
comită acte antisoc
antisociale
iale,, infracțiuni,
iuni, considern
considerndd că n felul
acesta și dovedesc
dovedesc curajul
curajul #i maturitatea.
maturitatea.
−  altă cauză ar fi constituconstituit&o
it&o deficien
deficiențele n activitat
activitatea
ea unor instan
instanțe de control social
social #i ndrumare
ndrumare educativ
educativă, ă, cum snt: organele
organele judiciare
judiciare #i
reprezentan
reprezen tanții autorității tutelare. ?ipsa de operativitate,
operativitate, nenregistrarea
nenregistrarea tuturor situațiilor care impuneau
impuneau luarea unor măsuri măsuri de ocrotire socială, creeazăcreează
condi
con diții favorizant
favorizantee pentru devianţ
devianţaa penală a minorului.
minorului. <n cazurile
cazurile n care se dovede
dovede ște că familia
familia este un mediu nociv nociv pentru cre ștereaterea #i educare
educareaa
copilului, autoritatea
autoritatea tutelară
tutelară trebuie să acționeze pentru
pentru a&/ scoate din acest acest mediu #i a&/ ncredin
ncredin ța unei instituții de ocrotire a minorilor.
minorilor.
− 8&a pus problema dacă televiziunea
televiziunea #i cinematograful
cinematograful pot genera delincven
delincven ța juvenilă, ntruct s&a constat
constatat
at că minorii  și petrec o mare parte din timpul
liber n fața televizorului
televizorului sau la cinematograf.
cinematograf. ste vorba n special despre emis emisiunile
iunile #i filmele care includ sce scene
ne de violen ță, acestea constituind
constituind un
 pericol pentru
pentru copii, cu unele
unele perturbări
perturbări afective
afective #i caracteriale,
caracteriale, putnd favoriza
favoriza delincven
delincven ța. 7eleviziunea
7eleviziunea #i cinematograful
cinematograful nu snt cauze cauze ale delincven
delincven ței
 juvenile, nsă
nsă ele pot crea
crea premise care pot influen
influența sau alimenta
alimenta starea infrac
infrac țională, incitnd
incitnd la săvr#irea
săvr#irea unor fapte
fapte antisociale.
antisociale.

ormar
ormarea ea per%onalit"
per%onalit"ții delincvent!l!i
delincvent!l!i minor
De(voltarea
De(volta rea per%onalit"ții
 u există o modalitate unică de formare #i de transformare transformare a unei personalită ți n una delincventă. <n formarea delincventului
delincventului se pot pune n eviden ță
cteva conflicte existente
existente ntre persoana delincventului
delincventului #i mediul social, ntre persoana sa proprie #i unele colectivități restrnse sau ntre sine #i eul propriu.
9ajoritatea psihopedag
psihopedagogilor
ogilor consideră
consideră că factorii
factorii dezvoltării
dezvoltării #i formării ființei umane snt zestrea
zestrea sa ereditară,
ereditară, mediul n care trăie
trăie ște #i educa ția pe care o
 primește.
Te
Teoriile
oriile ed!ca'ilit"ții:
7e
7eoriile
oriile ereditariste
ereditariste susțin rolul determinant
determinant al eredită
eredității n evoluția ființei umane !)laton,
!)laton, +onfucius,
+onfucius, 8chopenhauer
8chopenhauer,, @erbert 8pencer #.a."( #.a."(
7e
7eoriile
oriile ambientaliste
ambientaliste susțin rolul determinant
determinant al mediului, ndeosebi al celui soc sociocultural,
iocultural, n care este inclus
inclusăă #i educa ția !?oc=e, *ousseau
*ousseau #.a."(
7e
7eoriile
oriile triplei determinări
determinări susțin rolul eredității, mediului, cel social ndeosebi ndeosebi #i al educației, aceasta din urmă avnd avnd un rol determinant n dezvoltarea
dezvoltarea
 personalității. *olul important
important n dezvoltarea
dezvoltarea personalită
personalității l are interacțiunea ereditate&mediu
ereditate&mediu,, manifestată n realism pedagogic
pedagogic !Democrit, Diderot Diderot #.a".
reditatea este ntr&adevă
ntr&adevărr un factor al dezvoltării ființei umane, dar teoriile ereditariste exage  exagerează
rează rolul eredității, nlăturnd rolul moderator
moderator al celorlal
celorlalți
factori. 'ceste
'ceste teorii snt
snt pesimiste, nn opoziție cu concep
concepția educabilită
educabilită ții, fapt ce conduce
conduce la diminuarea
diminuarea rolului
rolului educa
educa ției #i al mediului
mediului social.
Teoriile am$ientaliste  susțin ndeosebi
ndeosebi puterea
puterea educa
educației #i reprezintă
reprezintă poziții pedagogic
pedagogicee constructiv
constructivee ce au contribui
contribuitt la dezvolta
dezvoltarea rea educa
educa ției #i a
nvățămntului. 'ceste
'ceste teorii snt nsă unilaterale,
unilaterale, deoarece neglijează ntr&o oarecare
oarecare măsură mediul social #i ereditatea,
ereditatea, care snt factori reali ai dezvoltării
 personalității.
Teoriile triplei determinări , sau ale interacinteracțiunii
iunii fac
factoril
torilor
or dezvoltăr
dezvoltării ii personalită
personalității sus țin faptul că dimensiun
dimensiunileile personali
personalită tă ții care s&au dezvoltat
dezvoltat n
decursul vie
vie ii individuale
ț individuale ale omului
omului snt rezultatul
rezultatul interferen
interferen ei influen elor celor 3 factori: ereditate,
ț ț ereditate, mediu
mediu social #i educa
educa ie. 'ceastă
ț 'ceastă teorie eviden țiază
adevărul
adev ărul că personal
personalitate
itateaa este o unitate
unitate biopsihos
biopsihosociaocială,
lă, rezultat
rezultat al interac
interacțiunii
iunii celor
celor 3 factori.
factori. a constitui
constituiee concep
concep ția pedagogică
pedagogică știin țific ificăă optimistă
optimistă
despre dezvoltarea
dezvoltarea personalită
personalității.
Din per%pectiva vi(i!nii epi)enetice*
epi)enetice* %e di%tin) 0 factori ai de(volt"rii +i form form"rii
"rii !mane at5t 5n teoria* c5t +i 5n practica ed!ca ției:
ereditate(
mediu(
ed
educa
ucație(
homeorhesis&ul epigenetic.
 %omeorhesis&ul epigenetic  este mecanismul structural&orga
structural&organic
nic care reglează procesele
procesele de creștere #i dezvoltare la nivelul
nivelul interac țiunilor dintre individ
individ #i
mediu. l stabile
stabilește nu doar căile,
căile, ci #i limitele
limitele dezvoltării.
dezvoltării.
+aracteristicile
+aracteristic ile de vrstă #i stadiile de dezvoltare intelectuală
intelectuală trebuie respectate cu strictețe n procesul formării. rice sfidare a normelornormelor homeorhetice este
 primejdioasă
 primejdioa să #i are drept
drept consecință apariția unor efecte efecte secundare
secundare nescontate
nescontate care,
care, de regulă,
regulă, antrenează
antrenează maladii imposibil
imposibil de tratat.
tratat.
 

25
)ersonalitatea se formează pe parcursul
)ersonalitatea parcursul dezvoltării individu
individuale,
ale, n rela ția dintre persoană #i mediul complex, complex, pe baza disponibilităților native specificespecifice ale
fiecărei individualită
individualități. 'tt persoana,
persoana, ct #i #i mediul pot fifi concepute
concepute fie ca participan
participanți activi, fie ca participanți pasivi n dezvoltarea
dezvoltarea personalității.
<n formarea personalității un rol important are nivelul de moralitate #i dezvoltare a acesteia. <n opinia lui Tohlberg Tohlberg,, se disting 3 niveluri de dezvoltare
morală, subdivizate,
subdivizate, la rndul
rndul lor, n cte 2 stadii. rdinea
rdinea stadiilor esteeste invariabilă, dar dar acestea nu snt parcurse
parcurse de toți oamenii la aceeași vrstă. 9ul ți oameni
continuă să gndescă
gndescă n termenii moralității primitive, orientndu&seorientndu&se fie spre evitarea pedeps pedepsei, recompenselor.. Nivel!rile de(volt"rii
ei, fie spre ob ținerea recompenselor de(volt"rii
moralit"
mor alit"ții %%5nt:
5nt:
Nivel!l I:  9oralitatea reconvențională !0&/6 ani". ?a acest nivel copilul răspunde opunnd etichetele culturale $bun% sau $rău%, pe care le interpretează
 prin prisma unor consecinconsecințe ale emoțiilor plăcute sau sau neplăcute:
neplăcute:
 stadiul 1. rientarea spre obedien obediență #i pedeapsă. 9inorul
9inorul acceptă necondi
necondiționat autoritatea
autoritatea părinților, moralitatea
moralitatea faptelor sale avndavnd drept criterii
criterii supunerea
la cerin
cerințele fformu
ormulate
late de ace
aceștia(
 stadiul 7. rientarea spre predispozi
predispozițiile native. 9inorul se conformează
conformează la normă pentru a fi recomp recompensat.
ensat. *eciprocitatea
*eciprocitatea dintre actele sale dorite
dorite #i a șteptate
de ceilal
ceilalți #i beneficiile
beneficiile ce pot pot fi astfe
astfell obținute reprezintă
reprezintă principala
principala regulă a moralității.
Nivel!l II: 9oralitate
 9oralitateaa conven
convențională a rolurilor #i #i conformită
conformității  !/6&/3 ani". ?a acest nivel, nivel, minorul
minorul și construie
construiește raționamentul
ionamentul moral
moral pe baza
baza asumării
asumării
rolului de $copil model%,
model%, așa cum l percepe el din experimentele
experimentele familiei #i ale altor grupuri social sociale:e:
 stadiul 2. 9oralitatea conformismulu
conformismuluii interpersonal
interpersonal #i a bunelor relații. +omportamentul
+omportamentul copilului copilului se orientează sprespre menținerea aprobării
aprobării #i a bunelor relații
cu ceilalți. 'probarea
'probarea sau dezaprobarea n cadrul grupurilor grupurilor din care face parte minorul reprezintă, la moment, principalele principalele criterii ale ra ționamentului
ionamentului moral(
 stadiul . 9oralitatea autorității #i ordinii sociale. )readolescentul de acum nu se mai raportează doar la grupul său restrns, dar la ntreaga comunitate
socială. ormele #i valorile sociale ncep să fie interiorizate.
interiorizate. 8e conturează
conturează sentimentul datoriei datoriei #i al responsabilității.
Nivel!l III:  9oralitatea postconvenţională
postconvenţională sau acceptarea personală personală a principiilor morale. 8e caracterizeazăcaracterizează prin maturitatea ra ționamentului
ionamentului moral,
concretizată
concretiza tă prin tendința individului de a&#i defini n termeni proprii valorile morale. udecata morală devine devine ra țională #i interiorizată. Giolarea
Giolarea normelor 
normelor 
 proprii are drept
drept rezultat
rezultat apariția sentimentului
sentimentului de vinovăvinovăție #i autocondamnare
autocondamnare::
 stadiul 8. 9oralitatea contractuală sau acceptarea acceptarea democratică a legii. Bndividul observă existența unui contract implicit de reciprocitate ntre el #i societate,
n perspectiva
perspectiva căruia el trebuie să se conformeze
conformeze la normă pen pentru
tru că societatea,
societatea, la rndul său,  și face datoria fa ță de membrii săi, respectndu&i
respectndu&i #i oferindu&le
oferindu&le
 protecție(
 stadiul 9 . 9oralitatea principiilor
principiilor individuale de dreptate
dreptate.. 'devăra
'devărata ta sursă a recompensei
recompensei morale o va constitui propria con știin ță. +onformarea la normă este
orientată spre evitarea
evitarea autoblamării #i menținerea respectului
respectului de sine.
$pecialiștii de%cri! !n concept concept tri!nic 5n )ene(a
)ene(a comportament!l!i
comportament!l!i deviant* deviant* concept ce re!nește / elemente: elemente: 
& mediul de formare a personalită
personalității > este vorba n special de personalitatea agresivă. )entru că agresivitatea nu este nnăscută, ea se formează n rezultatul
mai multor factori de mediu, inclusiv starea de anomie macrosocială, macrosocială, microsocială,
microsocială, institu țională(
&  personalita
 personalitatea tea delincventă
delincventă > este vorba
vorba de o personalitate
personalitate anomică
anomică rezultată prin prin suprapunerea
suprapunerea unor unor valori negative
negative de personalitate,
personalitate, manifestată
manifestată predominan
predominantt
 prin inafectivitate,
inafectivitate, insensibilitate,
insensibilitate, impulsivitate,
impulsivitate, egofilie(
egofilie(
& situațiile ce favorizează
favorizează trecerea la actul antisocial
antisocial  > consumul de alcool alcool sau droguri,
droguri, intoleranța la frustrații, impulsivitatea scăpată scăpată de sub control.
control.
9inorilor,, n special, le este caracteristică apariția unor tulburări generate de lipsa de afectivitate din partea cadrului familial, ndeosebi n primii ani de
9inorilor
viață, cnd se pun bazele bazele personalității omului. 'bsen 'bsența mamei sau lipsa de afe afectivitate
ctivitate a acesteia,
acesteia, manifestată
manifestată n special n primele 5 luni luni de via ță, i conferă
copilului un sentiment de insecuritate afectivă manifestată ulterior prin dezvoltarea treptată a unui comporta comportamentment agresiv sau prin autism infantil. 'utismul'utismul
debuteazăă n jurul vrstei de 3 ani prin tulburări
debuteaz tulburări de comunicare
comunicare afectivă, dificultate
dificultate de interacțiune, tulburări de limbaj limbaj cu evolu ție n 3 faze: triste țe, disperare
#i deta
detașarare.
e.
8rincipalele m modele
odele de formare
formare a per%onalit"ții delincvent!l!i minor
8rincipalele modelemodele de formare a per%onalit"
per%onalit"ții delincvent!l!i minor %5nt:
alienarea(
frustrarea(
inadaptarea(
nv
nvăățare
area.
a.
I Alienar
Alienarea ea ?5n%tr"inare
?5n%tr"inarea& a&  este un fenomen tipic de manifestare negativă a acestor raporturi de contradicție cnd individul se ndepărtează de modelul
normativ recunoscut
recunoscut ca normal,
normal, din cauza unor unor dificultăți de integrare n sfera rela rela țiilor sociale.
'lienarea sau nstrăinarea
nstrăinarea reprezintă manifesta
manifestarearea !stabilirea" unor astfel de rela ții de conflict dintre subiect #i societate !lume" prin care rezultatele
activită
activ ității sale snt conștientiza
tientizate
te de el persona
personal,l, precum #i de al ți indivizi
indivizi #i grupuri
grupuri sociale,
sociale, purtătoar
purtătoaree ale anumitor
anumitor norme,
norme, dispozi
dispozi ții #i valori,
valori, ca fiind
contrare
con trare lui nsuși. Fenomen
Fenomenul ul de nstrăin
nstrăinareare este rez
rezulta
ultatul
tul unor dificult
dificultăă ți de integrare
integrare n sfera
sfera relațiilo
iilorr sociale.
sociale. 'ceasta
'ceasta se manifest
manifestăă prin frămntăr
frămntările
ile
respective ale subiectului: sentimentele de izolare, singurătate, respingere !părăsire", de pierdere a u&lui propriu etc.
)entru
)ent ru prima dată no țiunea iunea de aliena
alienare re a fost folosită
folosită de 8.Freud
8.Freud n scopul
scopul explicării
explicării dezvoltării
dezvoltării patologi
patologice ce a persona
personalită
lității n mediul
mediul social străin #i
dușmămănonoss ei. Fenom
Fenomen enolo
ologi
gic,
c, ns
nstră
trăin
inare
areaa se exprim
exprimăă prinprin pie
pierd
rdere
ereaa de căt către
re subiec
subiectt a simțulu uluii pri
privi
vind
nd dedesfă
sfășura
urarea
rea rea
reală
lă a eveven
enime
imente
ntelor
lor sau
depersonalizarea
deperson alizarea lui !pierderea individualită
individualității subiectului".
'lienarea este o consecință a influen țelor sociale negative care intervin intervin pe parcursul socializării, prin efecte generic genericee de convertire spre devianţă #i se
manifestă ca un factor general de perturbare a comportamentului uman.
'lienarea poatepoate fi #i efectul contrareac
contrareacției la stigmatizare > din partea societății > #i poate produce, la rndul ei, efecte de inadaptare n zona conflictelor 
dintre individul stigmatizat #i societate, conflictele putnd fi de natură economică, socială sau culturală.
444 'lienarea reprezintă
reprezintă principala condicondiție a conduitei antisociale.
+aracteristic alienării,
alienării, nstrăinării este că aici ac ționează prep preponderent
onderent factorii
factorii externi !exogeni". Bndivizii
Bndivizii căzu ți victime alienării nu se deosebesc cu nimic
de ceilalți #i nu n ei se află cauza respingerii
respingerii lor.
Fiind principala purtătoare
purtătoare #i condiție a conduitei antisociale
antisociale propriu&zise,
propriu&zise, alienarea reprezintă
reprezintă nu doar principala
principala ei componen
componen ță, dar #i etapa de tranzi ție
de la comportamentul
comportamentul social spre cel antisocial, treptele sale putnd fi regăsite ntr&un proces proces de nuan țe cu tendin țe continue de radicalizare,
radicalizare, ce ncep prin
atitudini de indiferen
indiferență, contestare,
contestare, opoziție #i se termină prin contrareac
contrareacție, etapă ultimă care care nseamnă #i intrarea
intrarea n sfera antisocialului
antisocialului propriu&zis.
propriu&zis.
444 +onduita antisocială,
antisocială, ca formă de exprimare a stării de alienare a individului, se caracterize caracterizeazăază prin faptul că l ndreaptă pe individ mpotriva
mpotriva societă ții
#i a valorilor ocrotite prin sisteme normative,
normative, pe calea convin convingerii,
gerii, deprinderii
deprinderii #i op țiunii contrare societăsocietă ții.
II r!%trare  > drept cauză majoră de ordin psihosocial psihosocial a generării stării de antisociabilitate,
antisociabilitate, care se formează nsă numai sub impactul unor cauze
exogene de de excepție #i nu se rezumă doar doar la condiționarea infracţiunilor
infracţiunilor de corup
corup ție, parazitism social,
social, sustrageri
sustrageri de bunuri sau chiar chiar violen ță, exprimarea
exprimarea sa
fiind destul de ridicată, resimţindu&se
resimţindu&se #i n situația unei vieți sociale normale. normale.
Frustrare
Frus trarea,a, ca reacție genera
generală lă de nemul
nemulțumire
umire a unor unor largi
largi categori
categoriii de persoane,
persoane, devine
devine intensă
intensă n condi
condi țiile unor schimbări
schimbări politice,
politice, economice
economice #i
culturale, care au un efect traumatizant
traumatizant #i pot conduce la modificare
modificareaa personalității indivizilor.
8rintre ca!(ele cele mai frecvente ale fr!%tr"rii apar:
eșecul
ecul,,
dezamăgirea,
izolarea,
anonimatul,
lipsa de răspuns afectiv, toate ca urmare a fenomenelor de respingere, de marginalizare socială, profesională sau chiar familială.
Frustrarea are ca sursă importantă
importantă de proven
provenien
iență distribuirea inegală
inegală a șanselor de realizare
realizare individuală n cadrul
cadrul ofertei sociale.
 

26
Frustrarea este considerată o formă a stresului psihologic. 8e deosebesc  factorul frustrant , situaț ia de frustrare #i rea frustrare.
reaccț ia de frustrare
r!%trareaa e%te 5n%o
r!%trare 5n%oțit"* de re)!l"*
re)!l"* de !n an%am'l! de emoții ne)ative: ne)ative: 
mnie,
iritare,
sentimentull vinovăției,
sentimentu
sentimentull inferiorită
sentimentu inferiorității etc.
III Inadaptare  >> reprezintă o incapacitate a individului de a reacționa armonios la stimulii mediului social, precum #i de a&#i satisface propriile cerin țe,
neces
necesită
ități, aspira
aspirații. ?a baza baza acestor
acestor inc incap
apaci
acită
tăți sta
stauu mai mult
multee dif
dificu
icultă
ltăți de ordin
ordin pspsiho
ihofiz
fizic
ic pe
perso
rsona
nal:
l: car
caren
ențe !d!defi
eficie
cienn țe", insufic
insuficien
iențe, infinfirm
irmită
ități,
incapacități de ordin individual, inclusiv caracteriale.
caracteriale. Bnadaptarea este generată de cauze preponder preponderent ent interne. ormele inadapt"rii %5nt:
& dezadaptarea fizică(
& dezadaptarea psihologică(
& dezadaptarea psihopatologică.
)rezen
)rez ența deficien
deficiențelor de natură fizică fizică sau psihică doar doar n unele
unele condiții, sub influența factorilor
factorilor exogeni,
exogeni, poate
poate predetermin
predeterminaa delincven
delincven ța, dar prin sine
nseși ele nu constituie determinante
determinante intrinseci
intrinseci ale delincven juvenile. 8rintre ace%tea %e en!mer" a fi:
delincvenței juvenile.
nevrozele, se exprimă prin conflicte interpsihice !isterie, psihastenie".  Regula generală gen erală este că nevrozele inhibă activitatea, dar uneori ele pot determina #i
trecerea la actul delincvent. )rintre psihasteniei se regăsesc vagabonzi, prostituate. 9itimanii, organizatori de mici isterii, fiind inventivi, pot simula
agresiuni.
 evrozele reprezintă un grup de afecțiuni reactive sau de dezvoltare dezvoltare patologică,
patologică, determinate
determinate psihogen,
psihogen, exprimate
exprimate clinic printr&un complex de tulburări
 psihice cu răsunet somatic, care snt trăite n mod conștient #i penibil de bolnav. bolnav. xistă o strnsă legătură ntre nevroze nevroze #i personalitate.
personalitate. ;nii psihiatri
germani,
germ ani, n special
special arspers
arspers #i 8chneider
8chneider,, au conside
consideratrat nevrozele
nevrozele ca reacții la stres stres ce se produc
produc la subiec
subiec ți cu persona
personalită
lită ți anormal
anormale. e. evrozele
evrozele ar fi o
reacție emoțională anormală,
anormală, care din copilărie poate forma forma o nevroză sau o tulburare dep depresivă
resivă n vrsta adultă(
 psihopatiile constituie
constituie categoria poliformă
poliformă de dezvoltări patologice
patologice ale personalității, prin dizarmonii care se exprimă constan constant,t, dar cu intensitate diferită, n
atitudinile față de sine sine #i ambian
ambianță. Deși funcțiile de cunoa cunoaștere pot avea o normală dezvoltare,
dezvoltare, prin ansamblul trăsăturilor de caracter caracter persistă
persistă incapacitatea
incapacitatea
 personalității de integrare
integrare n relațiile de viață #i activitate,
activitate, cu păstrarea,
păstrarea, de regulă, a discernămn
discernămntului
tului asupra acestora.
acestora. Din analiza clinică clinică a cazurilor
cazurilor se degajă
degajă
o simptoma
simptomatologtologie ie variată #i deseori
deseori bogat ilustrată
ilustrată de tensiuni
tensiuni emotive,
emotive, ini țiative
iative #i ac țiuni contradi
contradictor
ctorii,
ii, care decurg n mod esențial din dificult dificultatea
atea
 permanentă
 permane ntă a unei integrări n relațiile obișnuite de viață #i de activitate. 'ceastă 'ceastă dificultate de integrare prive ște cadrul familial, rela țiile de grup
caracter
cara cteristic
isticee oricărei
oricărei etape de vrstă,vrstă, n școală,
coală, profesiun
profesiunee sau contact
contactele
ele obișnuite
nuite de existen
existență. 9odalită
9odalită țile sale de exprimare
exprimare cuprind
cuprind tendin
tendin ța de
 justificare #i explicații plauzibile,
plauzibile, dar cu un conținut de imaginație vie, mitomanii, confabula confabula ții, susceptibilitate
susceptibilitate crescută,
crescută, reac ții explozive,
explozive, impulsive,
impulsive,
 psihoplasticitate
 psihoplas ticitate cu instabilitatea
instabilitatea conduitei, nem nemul ulțumiri permanente.
permanente. )entru ei conflictul uneori uneori poate constitui o sursă a plăcerii, nu se pot adap adaptata la mediul
familial, de grup. De regulă, ei nu se percep ca fiind cu defecte #i nu se consideră bolnavi bolnavi psihic. Faptele comise de psiho psihopa pa ți snt pasibile de răspundere
 penală(
 psihozele snt afecțiuni psihice grave, n care discernămntul discernămntul #i responsabilitatea
responsabilitatea se exclud. ?a acestea se atribuie schizofreniile,schizofreniile, psihozele maniaco&
depresive, epilepsia, delirurile sistematice, paranoia etc(
 perverșii, anomalii determinate de instinctele de bază ale omului !reproducere, asociere, conservare".
+opilul cu tulburări comportamentale se manifestă printr&o simptomatologie simptomatologie poliformă ce cuprinde o gamă largă de manifestări: manifestări: de la o simplă minciună
cu caracter inofensiv poate ajunge la omor. 8rintre ace%te ace%te %imptome
%imptome %e evidenția(":
minciuna > este o manifestare
manifestare a fantasmag
fantasmagoniei
oniei #i lăudăro
lăudăroșeniei #i devine
devine periculoasă
periculoasă prin tendin
tendin ța de a se salva,
salva, de a nșela, a trezi compasiun
compasiune( e(
instabilitatea > incapacitatea
incapacitatea de a păstra
păstra o atitudine,
atitudine, de a fixa atenatenția, de a reacționa n mod conștient(
irascibilitatea > nestăpnire, o reac reacție de descărcare
descărcare a mniei(
impulsivitatea > o trecere directă la actul de satisfacere a apetitului agresiv, comisă brusc(
 furtul , ndeosebi al bunurilor din familie, ncepnd cu valori mici spre mari(
vagabondaul  exprimat
 exprimat prin erupția din mediul familial ca expresie a unei stări conflictuale. De obicei, vagabondajul vagabondajul apare după fuga de cteva ori de acasă.
'sociindu&se
'sociindu& se cu alalți copii, eiei pot comite
comite infracțiuni(
eșec
ecul
ul școl ar , caracteristic
colar  caracteristic la E6J delincven
delincvenților mino
minori.ri. șecul induce
induce o stare de de tensiune
tensiune tocmai
tocmai la momentul
momentul cnd copilul
copilul și formează
formează concon știin ța de sine(
ismul *i dependenț a de droguri > pe lngă faptul că constituie vicii sociale, ele snt ndeosebi dăunătoare devenirii sănătoase #i integre a minorului.
alcoolismul
alcool
Dependennța la această vrstă se creează mult
Depende mult mai repede. <n 56J dintre cazuri, cop copiii
iii la care unul dintre părin ți a avut viciul alcoolului sau drog drogurilor
urilor vor 
ncerca
nce rca aceea
aceeași soartă(
soartă(
devierile se+uale apar n special n mediile de subcultură #i dezorganizare socială, unde moralitatea are un grad de permisibilitate cobort.
?a general,
general, psihologi
psihologiaa copilului
copilului vorbește despre normalitate, subnormalitate
subnormalitate #i supranormalitate
supranormalitate psihică. 'tribuirea copilului la una dintre aceste 3
categorii depinde de mai multe conjuncturi: vrstă, nivel de dezvoltare genetică.
8ubiectul apreciat ca normal  este  este raportat la caracteristicile
caracteristicile medii #i dominante
dominante ale grupului
grupului de aceeași vrstă.  'normalitatea cuprinde att copiii cu unele
insufici
insu ficien
ențe n dezvoltare
dezvoltare,, ct #i pe cei cu handicapur
handicapurii comport
comportameamental
ntale.
e. +onceptu
+onceptull de su$normalitate  se aplică aplică acelor subiec subiecți care din cauza unor 
handicapuri
handicap uri nu au o dezvoltare #i o evoluție normale. *eferitor *eferitor la supranormalitate, copiii copiii aprecia
apreciați ca suprad
supradota
otați pot deven
devenii ngmfaţ
ngmfaţi,i, egoi
egoiști, izola
izolați.
)ractica psihiatriei
psihiatriei copilului diferă de cea a adultului sub cteva aspe aspecte
cte importante.
importante. Foarte multe lucruri depind de atitudinea atitudinea #i toleran ța adul ților #i de
felul n care ei percep comportamentul
comportamentul copilului. ;n factor corela corelatt este reprezentat de faptul că problema psihia psihiatrică
trică a unui copil poate fi o reac ție fa ță de
tulburările altui membru al familiei. Șapte mari )r!pe de t!l'!r"ri p%i=ice 5n copil"rie %5nt 5n )eneral rec!no%c!te de clinici+ti:
& reacțiile de
de adaptare(
adaptare(
& tulburări de dezvoltare globale !psihozele copilăriei"(
& tulburări de dezvoltare specifice(
& tulburări de conduită(
& tulburări hiper=inetice
hiper=inetice !cu deficit
deficit al atenției"(
& tulburări emoționale !nevrotice
!nevrotice sau de interiorizare"(
interiorizare"(
& tulburări simptomatice.
Ge
Gerificnd
rificnd ntregul potențial al copiilor #i coordonatele lor bio&psiho&sociale,
bio&psiho&sociale, adulții urmează să aleagă justa cale de educare.
IV 6nv"
6nv"țar areaea conduitei deviante
deviante n cursul experien
experienței de viață a individului, cu ajutorul, ajutorul, mai mare sau mai mic, al alienăr alienării,ii, frustrării sau inadap
inadaptării,
tării,
constituie poate
poate cea mai importantă
importantă cale de de formare a personalită
personalității delincventului
delincventului n general #i a delincventu
delincventuluilui minor n special.
special. <nvă țarea  și are originea n
teoria asocia
asociațiilor diferențiate a lui dLin dLin 8utherland sau n legea legea imitației a lui Aabriel
Aabriel 7ard.
7ard.
<nvățarea comportamentu
comportamentului lui infracțional poate aveaavea loc n mod progresiv
progresiv,, sub influen
influen ța negativă a unor
unor factori sociali
sociali #i educaționali care acționează fie n
cadrul microgrupului
microgrupului sau macrogrupului,
macrogrupului, fie prin abaterea treptată de la modelul social acceptat, datorită acelor aceloraa și factori. 're loc o determinare antisocială a
 personalității printr&un fenomen de integrare integrare negativă !adaptare negativă".
8nt cunoscute
cunoscute mai multe căi de nvă nvățare a comportamentului
comportamentului deviant,deviant, punndu&se
punndu&se accentul pe calitatea
calitatea negativă
negativă a vie ții de familie, a mediuluimediului școlar #i
stradal, a grupului de anturaj, pe calitatea slabă a locului de muncă, pe influen ța negativă a unor factori din mediul social.
Cele mai de %eam" forme forme de 5nv" țare a comportament!l!i
comportament!l!i criminal %5nt:
influen
influența familiei(
familiei(
influen
influența școlii(
colii(
 

27
influența mediului
mediului socioprofesional(
socioprofesional(
influența micromediului
micromediului social imediat #i, mai ales, a grupului care formează anturaju anturajul(
l(
influența mediului socialsocial la nivel global
Infl!
Infl!enența famili
familiei
ei. *eferitor la familie
familie #i rolul acesteia
acesteia n formarea
formarea personalității se disting ntre copiicopii crescuți n familie #i copii
copii crescu ți n afara familiei.
familiei.
ducația primită n familiefamilie este cunoscută
cunoscută prin sintagma $cei $cei șapte ani de acasă%. De modul n care care părinții se preocupă
preocupă de creșterea #i educarea
educarea copiilor 
copiilor 
depinde n mare măsură conduita lor ulterioară n societate.
Familia are o influență formativă asupra asupra copilului,
copilului, fiind considerată
considerată pe drept cuvnt
cuvnt ca prima școală a omenirii
omenirii #i prima școală a copilului.
copilului. 'ceasta
'ceasta nu
neapăra
nea păratt este cea care dezvoltă
dezvoltă anume
anume o persona
personalitat
litatee delincv
delincventă
entă,, dar ea poate,
poate, prin atitudinea
atitudinea sa, liberalis
liberalismm excesiv
excesiv,, rigiditat
rigiditate,
e, atitudine
atitudine naivă,
dezorganizare
dezorg anizare sau conflicte, să predispună spre delincvență prin crearea unor conjuncturi conjuncturi favorizante.
)rintre indicii ce potpot influența negativ o familie
familie ar fi:
stabilitatea familiei,
familiei, n sensul rezisten
rezistenței acesteia la mumutările
tările spațiale dintr&o zonă
zonă n alta(
calitate
cali tateaa vieții(
situaația economică(
situ economică(
structura familiei, numărul de persoane din cadrul acesteia(
caracteristicile
caracteristic ile comportamentale,
comportamentale, obișnuințele familiale(
disciplina familială.
 umeroase
 umeroa se studii indică o corelație ntre modelul educativ #i clasa socială. +lasele superioare practică n general un model educativ lejer, care permite
dezvoltarea
dezvoltar ea liberă a personalită
personalității copiilor #i manifestarea
manifestarea autonomiei lor, iar constrngerile educative educative snt slabe. 'flate la polul opus, clasele populare populare
 practică un model educativ caracterizat printr&o atitudine aparent similară celei din clasele superioare, superioare, nsă diferă de acesta prin faptul că exprimă mai
degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative. educative. +ele mai multe constrngeri se exercită asupra copiilor din familiile aparţin aparţinnd
nd claselor mijlocii,
care snt prin excelen
excelență adeptel
adeptelee unui
unui $rig
$rigoris
orism%
m% educativ
educativ.. <n cadrul
cadrul ace
acestor
stor familii copilul
copilul este supus de timpuriu
timpuriu presiunilo
presiunilor,r, pentru a i se inocula
inocula
conștiinciozitatea,
tiinciozitatea, ordinea,
ordinea, responsabilitate
responsabilitatea,a, deprinderile
deprinderile legate de de curățenie, ținută, maniere.
maniere.
*olul familiei trebuie studiat
studiat n toată complexitatea
complexitatea influențelor pe care climatul familial l produce produce asupra minorilor,
minorilor, fără a se ignora faptul că influen ța
familiei n formarea comportamentului
comportamentului este precumpănitoare,
precumpănitoare, intervenind ntr&o perioadă de extremă plasticitate a personalită ții, avnd un caracter aproape
 permanent
 permane nt #i venind de de la persoane
persoane cu maximă
maximă autoritate
autoritate morală #i afectivă.
afectivă.
Inf
Infl!e
l!ennța școlii
colii. Școală continuă
continuă #i completează
completează procesul
procesul educativ al copilului
copilului #i al adolescentului.
adolescentului. )ersonalitatea
)ersonalitatea viitorului
viitorului cetă țean adult depinde
depinde puternic
puternic
de modul de organizare
organizare a procesului
procesului educativ n scoli, dar importanța acestui factor educativeducativ este #i mai evidentă n cazul lipsei proc procesului
esului de școlarizare.
colarizare.
<n formarea uneiunei personalități școala a fost #i este considerată
considerată ca cel mai imp important
ortant instrument
instrument social de integrare a tinerei
tinerei generații, ca factor primordial de
educație, cultură #i civiliza
civilizație. <n lipsa unei asemenea
asemenea culturi decade
decade valoarea
valoarea vieții #i apare o dependen
dependen ță directă ntre cealaltă
cealaltă valoare,
valoare, care este crima.
crima.
Infl!ența medi!l!i
medi!l!i %ocioprofe
%ocioprofe%ional
%ional. rice eșec profesional
profesional poate deveni
deveni o cauză de dezechilibru
dezechilibru pentru
pentru indivizi slabi. *eușita profesională
profesională depinde de
foarte mulți factori, printre care gradul de pregătire profesională, alegere alegereaa corectă a profesiei, aptitudinile specifice
specifice profesiei, capacitatea de adaptare la
regimul
regi mul de discipli
disciplină
nă #i efort. <n cazul
cazul lipsei unei
unei profesii
profesii ființele mai slabe
slabe aleg calea
calea cea mai u șoarăoară de a ob ține sursă
sursă de existen
existen ță #i pornesc pe cale
cale
criminală.
Infl!ența micromedi!l!i
micromedi!l!i %ocial am'iant imediat +i* mai ale%* a )r!p!l!i care formea(" formea(" ant!ra!l  de ține un rol importanimportantt n formarea
formarea personalită
personalității
delincventului
delincven tului minor. steste foarte ușor de a ncepe să te ocupi cu ceea ce se ocupă #i prietenii, colegii tăi, mai ales că ocupația lor este fascinantă #i aduce o
sursăă bună de existen
surs existență( a șa pare a fi totul
totul la prima vedere.
vedere. 8ă cazi sub inciden
inciden ța legii penale
penale este u șor, cu att mai mult
mult cnd snt persoan
persoanee $pozitive%
$pozitive% să te
ajute de a călca pe calea criminală.
Infl!ența medi!l!i %ocial la nivel nivel )lo'al ?%ocioc!lt!ral&
?%ocioc!lt!ral& asupra formării
formării personalității criminalului minorminor este una puternică,
puternică, mai ales datorită existenței
facultă
facu ltății delincv
delincventu
entuluilui de a asimila
asimila tot ceea ce&i stimulează
stimulează convingeri
convingerile le #i atitudini
atitudinile
le antisoci
antisociale
ale din multitud
multitudinea
inea de informa
informații care i parvin
parvin prin
intermediul tuturor mijloacelor de informare&instruire&educar
informare&ins truire&educaree !familie, școală, carte, film, radio etc."
'dolescennții nu reprezintă un
'dolesce un sistem care se dezvoltă
dezvoltă de sine stătător.
stătător. Făcnd
Făcnd parte din societate,
societate, ei snt incluși n totalitatea relațiilor #i legăturilor,
legăturilor, realiznd
totodată funcțiile lor specifice, #i anume > de reproduc reproducție, de inovare #i de transmite
transmitere.
re. Dezvoltarea
Dezvoltarea socială a tineretului
tineretului #i influen ța lui asupra dezvoltării
dezvoltării
normale a statului au un rol preponderent.
444  )ersonalitate
)ersonalitateaa omului care respectă
respectă legea, ca #i a celui care o ncalcă,
ncalcă, se formează ap aparent
arent n aceleași sfere ale vie ții sociale #i este supusă,
supusă, la nivel
macrosocial,
macrosoc ial, acelorași canale de influență, numai că nici mediul mediul social #i nici natura inform
informaa țiilor sau a căilor de difuza
difuzarere nu snt omogene de de la un individ la
altul.
Delincventul minor este o personalitate dezarmonică, dezechilibrată, rău formată, dar nu este un om pierdut, există n el ncă, sau pot fi create premise
 pentru restructurarea
restructurarea personalită
personalității #i recuperarea
recuperarea abaterilor
abaterilor comportamenta
comportamentale. le.

Tipolo)ia delincvenților minori

Bnvestigarea
Bnvestiga rea personalității delincventului
delincventului minor #i conturarea unei tipologii
tipologii presupune cunoașterea aspectelor
aspectelor generale #i speciale ale acesteia
acesteia !anatomice,
fiziologice,, psihologice, sociologice,
fiziologice sociologice, economice
economice,, culturale etc." care implicit influen țează sau determină comitecomiterea
rea infrac țiunii.
)rin tip, ca no țiune generală,
generală, se n țelege o totalitate de trăsături caracteristice,
caracteristice, distinctive
distinctive ale unui grup social. 'ceste
'ceste trăsături distinctive
distinctive ar trebui să ofere
o imagine sintetică asupra infractorului.
Delincve
Deli ncvennții !venili*
!venili* la fel ca +i delincve
delincvennții ad!l
ad!lți* pot fifi cla%ific
cla%ificaa ți 5n f!ncție de o %erie
%erie de criter
criterii:
ii:
 prezența sau absența intenției: acte delincvente
delincvente spontan&inten
spontan&intenționate( acte premeditate(
premeditate( absența intenției(
n funcție de numărul infracţiunilor
infracţiunilor comise
comise: prima infracțiune( maimai multe infracțiuni !recidivism"(
!recidivism"(
n funcție de gradul de normalitate
normalitate psihică
psihică: anormal !bolnav mintal", normal(
gradul de responsabilitate: perfect responsabil,
responsabil, intelect redus, intoxicație, dezorganiza
dezorganizarere psihică(
n funcție de motiva
motivația care stă la baza conduitei
conduitei delincvente
delincvente: predominant
predominant extrinsecă !interesul principal orientat spre atingerea unor scopuri"( predominant
predominant
intrinsecă !interesul
!interesul este orientat predominant
predominant spre aspecte
aspecte de con ținut ale activității antisociale".
8entr! cla%ificarea
cla%ificarea ampl" a delincven
delincvenților minori e%te
e%te nece%ar de eviden
evidențiat !rm"toarele
!rm"toarele elemente:
elemente:
necesită
nec esită ile, interesel
ț interesele,
e, aspira iile delincve
ț delincvenn ilor minori(
ț minori(
caracteristica lor social&demografică(
circumstanţele săvr#irii faptelor interzise de legea penală(
motivul comiterii infracțiunii.

6n dependenț" de vol!m!l deform"r

deform"riiii per%onalit"
per%onalit"ții delincvent!l!i
delincvent!l!i minor*
minor* %e evidenția(" !rm"toare
!rm"toarele le )r!pe de delincven
delincven ți minori:
care au
au comis
comis infrac
infracțiuni ca rezultat
rezultat al
al circu
circumsta
mstannțelor ntmp
ntmplăto
lătoare(
are( pe
pe neașteptate
teptate pentru
pentru ei
ei n și și(
care au comis
comis infrac
infracțiunea
iunea datorită
datorită situației pozitive
pozitive pentru comiter
comiterea
ea ei( personal
personalitat
itatea
ea delincve
delincventul
ntului
ui minor
minor era predispu
predispusă
să spre comiterea
comiterea faptelor 
faptelor 
antisociale #i,
#i, datorită situației favorabile apărute
apărute la moment,
moment, tendința ascunsă a răbufnit
răbufnit #i a determinat
determinat actul infracțional(
care au comis fapte interzise
interzise de legea penală din cauz
cauzaa predispunerii nenegative
gative a personalită
personalită ții lor, dar pozi ția lor antisocială ncă n&a ajuns
ajuns la un nivel stabil(
care au comis
comis infracțiuni de nenumărate
nenumărate ori datorită pozi
poziției lor antisociale formate.
formate.
Delincve
Delincvennții minori
minori mai
mai pot fi cla%i
cla%ifica
ficați:
 

28
& După starea
starea socială #i ocupa
ocupație:
 elevi
 stustude
dennți
 ncadrați n cmpulcmpul muncii
muncii
 fără ocupa
ocupație
& După gradul de instruire:
 neșcola colari
riza
zați
 care au absolvit școala profesională
 care au absolvit liceul
& După starea persoanei
persoanei n momentul
momentul comiterii infracțiunii:
 n stare de ebrietate alcoolică sau narcotică
 n componen
componența unui unui grup de delincven
delincvenți
 n timpul
timpul ispă
ispășirii pedepsei
pedepsei #.a.
& După sexul lor:
 delincve
delincvennți minori
minori fete
 deli
delincv
ncvenenți minori
minori băieți.
'spectele juridice
juridice ale infracţiunilor nu se limitează numai la definirea, identificareaidentificarea #i explicarea no țiunii #i structurii acestora, ci se extind #i asupra găsirii
unor criterii certe de clasificare, n vederea depistării caracteristicilor lor generale #i specifice.
<n criminologia contemporană predomină ncă tipologia lui E$eeli) !/E45" #i tipologia lui J8inatel !/E53", după care se deosebesc:
Delincvent!l a)re%iv %a! violent   >> este autorul unor fapte violente, violente, brutale, cu consecințe individuale #i sociale deosebite !vătămare corpora corporală,lă, tentativă
de omor, lovitură cauzatoare de moarte, omor". 'cest infractor se caracterizează prin agresivitate, emotivitate puternică, descărcări reactive, stări de mnie,
ostilitate, autocontrol foarte scăzut etc.
Delincvent!l ac=i(itiv  >> se caracterizează
caracterizează prin tendința de achiziționare, de luare #i nsușire de bunuri #i valori n scop pe personal,
rsonal, n scop de c#tig
c#tig,, n scop
de ntre
ntreținere,
inere, de mbog
mbogăățire etc.
etc.
Delincvent!l caractecaracterial
rial  > prezintă unele tulburări de ansamblu ale caracterului,caracterului, unele deficien țe n capacitatea de organizare organizare #i ierarhizare a valorilor 
sociale. 'cest
'cest tip de delincvent se caracterizează prin: orgoliu orgoliu,, vanitate, trufie, ambi ție, individualism, dominație, ncredere excesivă n sine, suspiciune,
instabilitate comportamenta
comportamentală, lă, inadaptare socială, desconsiderarea
desconsiderarea celorl celorlal
al ți, lipsa emo țiilor #i a sentimentelor
sentimentelor superioare etc. ste foarte revendicativ
revendicativ #i
deseori intră n conflict interregional.
Delincvent!l %e,!al  >> se caracterizează
caracterizează prin: impulsivitate,
impulsivitate, brutalitate,
brutalitate, violență, indiferen ță afectivă, autocontrol scăzut, impuls sexual puternic, devieri
ale instinctului sexual, perversitate,
perversitate, afectarea simțului moral, sadism sau masochism etc. ?a acest tip de delincvent se produce o regresie comportamentală, comportamentală,
evidențiată prin dezinhibi
dezinhibiția unor modalități primare n satisfacerea
satisfacerea unor impulsuri
impulsuri imediate.
imediate.
Delincvent!l oca(ional >  > comite o faptă
faptă penală datorită unorunor incitații exterioare,
exterioare, a unor ocaziiocazii speciale.
speciale. 8e pune problema
problema dacă
dacă la acest tip de infractor
infractor snt
decisivi factorii externi !ocazia l face pe individ infractor" sau factorii interni, personali !ocazia descoperă infractorul din individ". Delincventul ocazional se
caracterizează prin: sugestibilitate, sensibilitate, impresionabilitate, autocontrol psihocomportamental scăzut, luarea rapidă a deciziilor etc.
6n f!ncție de conte,t!l
conte,t!l %it!ațional +i )en!l)en!l infrac#i!nilor*
infrac#i!nilor* ace%t tip de delincvent ar ar %"v5r+i
%"v5r+i faptele %!' infl!ența diver%elor
diver%elor circ!m%tan
circ!m%tanțe* c!m ar fi:
& delincventul
delincven tul ocazional comun
comun care, sub presiunea unor unor trebuințe imediate #i n prezența unor circumstan circumstan țe defavorabile, comitecomite furturi din magazine,
magazine, ncalcă
ordinea publică sau, pentrupentru obținerea unorunor beneficii
beneficii ilegale, săvr
săvrșește activităţi
activităţi frauduloase(
frauduloase(
& delincventul
delincven tul care săvrșește fapte penale sub sub presiunea unorunor stări emotive puternice
puternice !mnie,
!mnie, furie, ură, jignire etc.",
etc.", pe care nu le poate stăstăpni(
pni(
& delincventul
delincven tul care sub influența unor condiții personale critice #i defavorabile defavorabile !situație materială precară, precară, criză financiară momentană
momentană etc."
etc." poate comite o
infrac
infr acțiune(
iune(
& delincventul
delincven tul care comite un delict din impruden
imprudență, din neprevedere
neprevedere !automobilistul
!automobilistul care ncalcă regulile de circula circula ție".
Delincvent!l profe%ional %a! de Hcarier"   > este este foforma
rmatt #i socia
socializ
lizat
at n direcția co comi
miter
terii
ii inf
infrac
racțiun
iunii.
ii. ;nica
;nica lui sursă
sursă de existen
existență o co const
nstitu
ituie
ie
infracțiunea. *efuzul
*efuzul muncii
muncii cinstite #i legale
legale apare ca o trăsătură
trăsătură esen
esen țială a acestui tip de infractor.
infractor. biectul
biectul principal
principal al activităților sale infrac ționale l
constituie c#tigurile
c#tigurile financiare,
financiare, neimplicndu&se
neimplicndu&se n infracțiuni cu violență, n afără de cazul n care violenta este $spec $specialitatea%
ialitatea% sa !tlhăria"
!tlhăria"..
6n cadr!l ace%tei %pecialit"ți infracționale %e 5nt5lne%c do!" do!" cate)orii:
cate)orii:
& delincve
deli ncventul
ntul profesion
profesional al pasiv,
pasiv, care nu desfădesfășoară o activita
activitate
te socială
socială utilă, c#tigndu&
c#tigndu&#i#i existen
existența din săvr#irea
săvr#irea unor infracțiuni,iuni, din practicare
practicareaa unor 
activităţi parazitare
parazitare !cer etoria, vagabondajul,
ș vagabondajul, prostitu ia, jocurile de noroc etc.". Delincventul
ț Delincventul profesional
profesional pasiv se caracterizează prin: nivel nivel scăzut att al
inteligenței, ct #i al pregătirii
pregătirii școlare, capacitate
capacitate redusă
redusă de rezolvare
rezolvare a dificultăților zilnice,
zilnice, structură caracterială
caracterială labilă,
labilă, sugestibilitate,
sugestibilitate, tendin ță de supunere,
supunere,
motivație scăzută, autocontrol
autocontrol comportamental
comportamental oscilant etc.(
& delincventul
delincven tul profesional
profesional activ, dinamic #i organizat,
organizat, și c#tigă existen
existența din infracțiuni mai complexe complexe !furt din buzunare,
buzunare, fals #i uz de fals,
fals, proxenetism etc.".
etc.".
Delincvent!l recidivi%
recidivi%tt  >> comite infracțiunea n mod repetat, din obișnuință. După comiterea unei unei infrac țiuni, fiind descoperit #i pedepsit,
pedepsit, comite din nou
alte infracțiuni. 'cesta
'cesta se caracterizează
caracterizează prin:
prin: imaturitate intelectuală
intelectuală,, impulsivitate, agresivitate,
agresivitate, egocentrism,
egocentrism, scepticism,
scepticism, tendin
tendin ță de opozi ție, indiferen ță
afectivă etc.
Delincvent!l ideolo)ic %a! politic   > nu se confundă confundă cu infractorul
infractorul de drept comun. Delincventul ideologi ideologicc este persoana care, avnd anumite idei #i
convingeri
conving eri politice, economice,
economice, științifice sau religioase, comite comite,, datorită acestor idei, fapte care aduc atingere legilor penale penale existente ntr&un anumit
anumit stat,
motiv pentru care este considerat adversar adversar #i, implicit, este sanc ționat. De regulă, delincventul
delincventul ideologic este un militant pentru reforme #i schimbări sociale,
economice,
economic e, științifice etc. l nu este determinat
determinat n faptele
faptele sale de scopuri
scopuri personale,
personale, ci de dorindorin ța de a face bine altora,
altora, de a nlătura suferin țe sau nedreptă
nedreptă ți.
Delincvent!l de'il mintal  > are o gndire infantilă, concretă. concretă. )redomină
)redomină doar achizi ția de cuno#tinţe, fără a putea prelucra #i elabora solu ții proprii n
diferite situații. 'tenția #i memoria funcționează limitat, iar autocontrolul autocontrolul este foarte scăzut. scăzut. ste credul, sugestibil, instabil em emotiv,
otiv, egocentric,
egocentric, iar empatia
lipsește cu desăvr#ire.
desăvr#ire. +onștiința de sine sine este slab dezvoltată,
dezvoltată, nu și dă seama
seama de limitele restrnse
restrnse ale propriei judecă
judecăți. 'preciază
'preciază realitatea după nivelul
nivelul său
de nțelegere. <i lipsește capacitatea
capacitatea de a prevedea
prevedea #i, implicit,
implicit, consecin
consecin țele faptelor
faptelor sale. ?a deficien
deficiențele mintale se adaugă
adaugă #i carențele caracteriale,
caracteriale, ceea
ceea ce l
face #i mai mult un inadaptat
inadaptat social.
social. Bnsuficiența capacității mintale generează
generează un comportament
comportament infrac
infrac țional cu att mai periculos,
periculos, cu ct defectivitatea
defectivitatea sa este
mai accentuată.
accentuată. Delincventul
Delincventul debil mintal este este lipsit de posibilitățile de adaptare
adaptare adecvată,
adecvată, suplă, la situațiile nou&intervenite
nou&intervenite n ambianță.
Delincvent!l alienat  >> se caracterizează
caracterizează printr&o dizarmonie
dizarmonie structurală
structurală a personalită
personalită ții, care afectează func func țiile cognitive, afective,
afective, motivaționale, volitive
#i terminnd cu ac iunile, activitatea
ț activitatea #i conduita socială.
socială. 'cesta are o gndire
gndire haotică, stăpnită
stăpnită de idei fixe, de tendin e #i ac iuni străine de realitatea
ț ț realitatea n care
trăiește. ste stăpnit
stăpnit de frică sau mnie pronun
pronunțată, de emoemoții #i stări afective
afective puternice,
puternice, explozive,
explozive, necontrolate.
necontrolate.
8ub raport social, acesta pierde legătura cu familia, prietenii, profesia, ajungnd la un pronun țat proces de nstrăinare #i nsingurare. Bnfractorul alienat
comite fapte brutale, crude,crude, fără motiv, atacnd prin surprinde
surprindere,re, pe nea șteptate, din $senin% !omor deosebit deosebit de grav, distrugere
distrugere prin incendiere etc.".

Te
Tema:
ma: ;IN9RUL
;IN9RUL < VICTI;Ă
VICTI;Ă A INRACȚIUNII
Concept!l de victim"
Gictima este individul care se nscrie ntr&o dimensiune personală, socială #i politică.
8tudiul raportului
raportului dintre victimă #i autorul actului delincven criminologiei: victimolo)ia . 'cest concept al
delincvențial a dat temei creării unei ramuri speciale a criminologiei:
victimologiei,
victimolog criminal,l, nu trebuie confundat cu criminolo)i
iei, care se nscrie n studiul explicațiilor actului crimina criminolo)iaa victimolo)ic"
victimolo)ic", care cercetează victimele sub
 

29
aspectul reacției sociale
aspectul sociale #i  și centrea
centrează
ză obiectul
obiectul de studiu n vederea
vederea satisf
satisfacer
aceriiii revendic
revendicărilo
ărilorr solicitate
solicitate de victime.
victime. +elei
+elei din urmă i se mai zice zice
victimolo)ia %ec!ndar", pentru a o deosebi de prima > victimologia primară.
Victimolo)ia   reprezin
reprezintă
tă știința desp
despre
re personalita
personalitatete #i comport
comportameamentul
ntul victimei
victimei raportată
raportată la concepe
conceperea,
rea, realizare
realizareaa #i consecin
consecin țele directe
directe ale actului
actului
infracțional asupra victimei.
victimei. Gictimologia
Gictimologia relevă cauzalitatea
cauzalitatea #i efectele agresiunii asupra vic victimei.
timei. 9odul n care victima percepe, n țelege, acceptă sau
respinge violen
violența actului agresiv are are importanță pentru stabilirea lanțului cauzelor #i efectelor efectelor fenomenului
fenomenului victimal. Gictimolog
Gictimologia ia trebuie să reprezinte un
sistem de concepte, principii, reguli, constituit pentru apărarea drepturilor victimei din care să decurgă decurgă măsurile de natură social&morală
social&morală #i juridică, pentru a
restabil
rest abilii situa
situația anterioară
anterioară declan
declanșării agresivită
agresivității. <n antichi
antichitate,
tate, preocup
preocupărileările fa ță de victimă
victimă vizau compen
compensa sa țiile #i despăg
despăgubir
ubirile
ile exercitate
exercitate pentru
pentru a
readuce părţile
părţile pe poziții de egalitate.
 oțiunea de victimologie este recentă. a debuteaz debuteazăă nainte de al doilea război mondial, mondial, dar prinde amploare după acesta. acesta. enjamin 9endelsohn, avocat
 penalist, este primul care a ridicat interesul față de victime !/E3C". Concept Conceptul ul de victimologie
victimologie oscilea
oscilează e+tremităț i/ una umanistă de origine
ză #ntre două e+tremită
europeană, alta nord&americană tipologică !tinde a defini variate tipuri de victime".
Te
Tendin
ndințele victimolo)iei
victimolo)iei moldovene
moldovenești %5nt mai mai c!r5nd c! r"d"cini
r"d"cini ce plonea(" 5n 5n victimolo)ia !mani%t"* ai c"rei prec!r%ori %5nt:  @ans von @entig
!/E01", zzat Faltah !/EC/", 9icheline aril !/E10". !/E10". De&a lungul timpului, cercetările criminologicecriminologice se concentrau pe actul #i autorul infrac țiunii, ignornd
victima. <n anii I16 ai sec. HH cercetătorii au nceput să&#i focalizeze focalizeze aten ția n mod egal #i asupra victimei #i, primordial, asupra ajutoru ajutorului
lui care i se poate
oferi acesteia.
<n sens restrns, victimolo)ia   reprezintă studiul studiul victimelor delictelor
delictelor sau crimelor,
crimelor, a statutului lor psihosocial
psihosocial #i a rela țiilor lor eventuale cu delincven
delincven ții.
Dar ea tinde a explora #i alte domenii: factorii care pot predispune o persoană să devină devină victimă( particularitățile fizionomice( aparte apartenen
nen ța la o minoritate
culturală etc. 8rintre %arcinile victimolo)iei %e en!mer":
+ercetarea victimizării #i victimităţii(
)ronosticul victimologic(
)revenția victimologică(
victimologică(
*ecuperarea daunelor cauzate(
Gictimioterapia.
444 C=int
C=inte%en e%ența victimol
victimolo)ie
o)ieii o constituie conceptul
conceptul de victimă nțeles n dimensiune
dimensiune personală, socială socială #i politică.
<n sens extins, victima este cea recunoscută n această calitate de către ea #i de către organele organele competente din stat. )otrivit art./ al Declara ției principiilor 
fundamentale
fundame ntale de justiţie, referitoare
referitoare la victimele criminalității #i la victimele abuzului de putere !/E1 4", definiția victimei  ar fi: $persoana care, individual sau
!/E14",
colectiv
cole ctiv,, a suferit
suferit un prejudic
prejudiciu,
iu, mai exact > o atingere
atingere a integrită
integrită ții fizice sau morale, o sufe suferin
rin ță morală, o pierdere
pierdere materială
materială sau o atingere
atingere gravă
gravă a
drepturilor fundamentale,
fundamentale, din cauza ac țiunilor sau omisiunilor, contrare legilor legilor penale n vigoare ntr&un stat membru( reprezintă ncălca ncălcarea
rea normelor 
dreptului interna
internațional n materia drepturilor
drepturilor omului%.
omului%. )otrivit art.2 al aceleiași Declarații, $o persoană poate poate fi considerată
considerată victimă indiferent
indiferent dacă autorul
faptei a fost sau nu identificat,
identificat, arestat, urmăr
urmăritit sau declarat vinovat%.
vinovat%. $+alitatea% de victimă se dobnde dobndește simultan cu com comiterea
iterea faptei, anterior
anterior declanșării
formale a procesului penal #i independent de aceasta. Gictima poate dobndi, ulterior, #i calitatea de parte vătămată ori de parte civilă.
*ecunoașterea acestor acestor calități procesuale nu exclud,
exclud, dar nici nu condi
condiționează,
ionează, statutul de victimă.
victimă. *ezoluția ; recomandărecomandă statelor
statelor membre crearea
crearea #i
dezvoltarea
dezvoltar ea unei ntregi rețele de servicii, prin intermediul
intermediul cărora victimele trebuie să primea primească
scă asistența materială, medicală,
medicală, psihologică #i socială de care
au nevoie.
<n sens restrns, victima este o persoană care suferă de pe urma unui agent victimizator, care poate fi o persoană sau un factor natural.
<n sens mai larg, att victima, ct #i agentul victimizator
victimizator pot fi mai multe persoane, grupuri grupuri sau organizații.
)otrivit *ecomandării
*ecomandării *ec!2665"1
*ec!2665"1 a +omitetului de 9iniștri al +onsiliului uropei către statele mem membre
bre privind asistența victimelor infracţiunilor,
infracţiunilor, prin
victim"  se nțelege elege orice persoană
persoană fizică care a suferit un prejudiciu
prejudiciu,, inclusiv
inclusiv o atingere
atingere integrită
integrită ții sale fizice sau mentale,
mentale, o sufsuferin
erin ță morală sau un
 prejudiciu economic, cauzat de acțiuni sau inacțiuni prevăzute de dreptul penal dintr&un stat. 7e 7ermenul
rmenul de victimă include n mod egal, dacă este cazul,
familia imediată sau persoanele
persoanele aflate la ntreținerea victime
victimeii directe.
<n conformitate cu proiectul
proiectul Bnstrucțiunii privind mecanismul
mecanismul intersectorial de cooperare cooperare pentru asisten
asistența #i monitorizar
monitorizarea ea copiilor
copiilor victime
victime #i poten
poten țiale
victime ale abuzului, neglijării, exploatării, traficului, copilFvictim" este copilul căruia, căruia, prin acțiuni sau inacțiuni, i&au fost aduse daune daune morale,
morale, fizice sau
materiale.
)ersoane
)ers oanele le nevrstn
nevrstnice
ice snt mai lejer supuse
supuse riscului
riscului de a deveni victime.. iind
deveni victime iind f"r" e,perie
e,periennț" +i c! !n fi( fi(ic
ic mai %la%la'*
'* inc
incl!%
l!%iv
iv !n p%ip%i=ic
=ic 5nc"
ne%tatornicit*
ne%tatornic it* minorii fac parte din cate)oria per%o per%oanelor
anelor c! victimita
victimitate te %porit"* )rație !rm"toarelor partic!larit" ți:  
!rm"toarelor partic!larit"
capacitate redusă de nțelegere a actelor actelor #i a previzibilită
previzibilității lor,
capacitate redusă de discernămnt,
grad mai nalt de sinceritate.
i pot fi nu doar instigați sau determina
determinați la comiterea
comiterea unor
unor fapte, dardar n acela
acela și timp manevra
manevrați sau ademeni
ademeniți la comiterea
comiterea unorunor ac țiuni n care
care tot ei vor fi
victime.
vict ime. De obicei,obicei, minorii nu ncearcă
ncearcă să se apere de agresoriagresori,, iar psihicul
psihicul lor rămne trauma după infracțiune. iune. 7o
7oate
ate acestea
acestea le pot distorsiona
distorsiona
comportamentul,
comporta mentul, evoluția normală a personalită
personalității lor, le pot crea anumite
anumite complexe,
complexe, fobii.
+opilul $se obi obișnuiește% cu agresiunea
agresiunea fizică,
fizică, mai ales dacă aceasta
aceasta are o anumită $justificare%,
$justificare%, ca o reac ție fa ță de un faptfapt anormal al copilului
copilului #i dacă
dacă ea
se apli
aplică
că n limitlimitele
ele unei anume
anume $griji% de a nu produceproduce vătămări
vătămări irecuperab
irecuperabile ile !bătăi domestice
domestice aplicate
aplicate $cu dragoste%
dragoste% de cătrecătre părin
părin ți". +u abuzul
abuzul
 psihologic,, nsă, nu se poate obișnui nici o fiin ță sensibilă. 7raiul
 psihologic 7raiul ntr&o veșnică teroare, izolareaizolarea de către cei care ar trebui să se apropie de el cu dragoste #i
grijă, respingerea
respingerea lui continuă sau coruperea lui forțată de a comite infrac țiuni ori de a deveni partener sexual, toate aceste acesteaa ngrozesc copilul
copilul,, i creează o
stare de $insularitate%, din care nu poate scăpa dect la o vrstă suficient de matură pentru a putea fugi din mediul n care se află. )e de altă parte, această fugă
din mediul respectiv
respectiv este privită
privită cu severita
severitate
te de către
către autorită
autoritățile judiciar
judiciare, e, ntruct
ntruct este conside
considerată
rată o anticam
anticameră eră a delincv
delincvenen ței, ceea ce corespu
corespundende
realității. +onstatarea existenexistenței unui abuz psihologic
psihologic din partea părintelui
părintelui sau a celor care au n grijă copilul ori locu locuiesc
iesc cu el este o sarcină dificilă. <n
asemenea situații, ar fi indicate nu doar schimbarea
schimbarea mediului educativ
educativ,, ci #i redresarea
redresarea afectivă, evident #i somatică, a copilului victimizat.
Gi
Gictim
ctimele
ele minore ale actelor antisocia
antisocialele ce constitu
constituie
ie infracțiuni pot fi clasifica
clasificatete de o a șa manieră
manieră,, nct
nct investig
investigator
atorul
ul să aibă n vedere
vedere traumele
traumele
 psihologicee #i cele fizice ce se reverberează n fiecare dintre cazuri. Gictimele
 psihologic Gictimele abuzurilor fizice #i emo ționale la care au fost supuse n cadrul intrafamilial
snt, n general,
general, apatice, stăpnite
stăpnite de frică, cu o maremare instabilitate
instabilitate emoțională #i o empatie empatie redusă față de adulți. Gictimele
Gictimele infracţiunilor
infracţiunilor privitoare
privitoare la via ța
sexuală
sexu ală snt, n general
general,, afe
afectate
ctate pe plan fizic, dar mai ales psihic pe termen lung, cont contactu
actull cu ele făcndu&
făcndu&sese cu maremare greutate
greutate din cauza că  și pierd pierd
ncredereaa n orice adult pe care l substituie
ncredere substituie agresoru
agresorull lor. i snt rușinați, se autoculpabilizează,
autoculpabilizează, nsă foarte rar se resemneaz
resemneazăă #i au tendin țe autoagresive
autoagresive #i
chiar suicidare.
suicidare. )ercepția lor asupra vieții este total deformată,deformată, sexualitatea invazivă invazivă la vrste foarte fragede avnd avnd efectul distorsionării
distorsionării rela țiilor normale
dintre adulți #i dintre ei #i adulți. Gictimele
Gictimele celorlalte acte antisociale
antisociale ce pot să apară n fața autorităților judiciare n calitate calitate de persoane
persoane vătămate
vătămate nu prezintă
 particularități diferite din punct de vedere psihologic fa ță de al ți copii, fiind u șor abordabile. 'ceste trăsături psihologice psihologice necesită a fi cunoscute
cunoscute de către
 persoanele
 persoane le care audiază
audiază minori
minori pentru a&#i putea structura
structura interviul
interviul ţinnd seama
seama de aceste
aceste caracteristici.
caracteristici.
)rin victim"  se nțelege elege orice persoană
persoană umană
umană care suferă
suferă direct sau indirect
indirect consecin
consecințele fizice,
fizice, materiale
materiale sau morale ale unei ac țiuni sau inac țiuni
criminale. Gictimă
Gictimă este ntotdeauna
ntotdeauna ființa umană, deci nu pot fi admise n calitate de victimă obie obiectele
ctele distruse sau instituțiile prejudiciate.
prejudiciate.
)rin victim"  se n țelege individul
individul care recunoaște atinse interesele sale personale personale de către un agent cauz cauzal
al extern care i&P antrenat
antrenat o daună evidentă, fiind
de asemenea identificat
identificat n această calitate de către majoritatea corpului social. Definiția exclude persoana juridică juridică n calitate de victimă.

9 per%oan" poate fi con%iderat" victim" 5n !rma:

 

30
recunoașterii de către victimă a daunei
daunei pricinuite
pricinuite > victima de obicei
obicei se consideră a fifi un caz izolat, ieșit din comun #i nențeles de cei din jur.
jur. <n alte cazuri,
cazuri,
de ex. pentru minori,
minori, victima
victima nsăși poate să nu se perceap
perceapăă ca atare,
atare, dar există o ter ță persoană
persoană care o tratează
tratează n calitate de victimă,
victimă, de ex. > părin ții
minorului(
recunoa
recu noașterii n calitate
calitate de vic
victimă
timă de către anturaj
anturaj  > se atribuie
atribuie recu
recunoa
noașterea
terea din partea corpului social  !aceasta
  !aceasta este evolutivă, modificndu&se de la o
 perioadă la alta, determinată
determinată de mentalita
mentalitate",
te", din punct de vedere sociopolitic  !recunoașterea socială trebuie
trebuie să conducă la modificarea
modificarea legii, aici un mare rol
l au #i organizațiile nonguvernamentale"
nonguvernamentale",, ntr&o dimensiune transculturală !modificări ce survin ca urmare a presiunilor culturale sau a culturii"(
 prezenței agentului
agentului cauzal extern
extern care poate provoca 3 tipuri de daune: fizice, materiale sau morale.
+onceptull de victimă urmează a fi deosebit din punctul de vedere al legisla ției procedural penale.
+onceptu penale. +onform art.41 din +)) *9, $se consideră victim"
orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infrac țiune, i&au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. G Gictima
ictima are un interes n cadrul procesului
procesului penal
rezultatele acestuia%. 'rt.4E +)) *9 stipulează că $ parte v"t"mat" este considerată
#i este interesată n rezultatele considerată persoana fizică sau juridică căreia i s&a cauzat prin
infracțiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută n această calitate, conform legii, cu acordul victimei. 9inorul căruia i s&a cauzat prejudiciu
 prin infracțiune va fi considerat
considerat parte
parte vătămată
vătămată fără acordul
acordul său%.
Din punct de vedere psihologic,
psihologic, victima declanșează reacții afective intense. a alimentează
alimentează sentimentul
sentimentul de insecuritate, larg fundamentat
fundamentat pe impresia
subiectivă de
de a fi potențiale victime.
victime.

Comporta
Comportament!l
ment!l victimei minore
minore 5n mecani%m!l act!l!i infracțional
6n vederea caracteri("r
caracteri("riiii raport!l!i dintre victim" +i delincvent*
delincvent* %5nt !tili(ate do!" no ți!ni:
& Victimitatea   semn
semnific
ificăă gradul
gradul de vul
vulnera
nerabili
bilitate
tate !trăsături,
!trăsături, capacită
capacități, nsușiri etc." a unei
unei persoan
persoanee concret
concrete,
e, determin
determinatat de existen
existen ța fenomen
fenomenului
ului de
delincvență, care se manifestă prin probabilitatea obiectivă
obiectivă de a deveni victimă a crimei. Gictimitatea
Gictimitatea poate fi generală, specială
specială,, individuală #i de masă.
Gictimitatea este determinată att de factori endogeni, ct #i de cei exogeni.
Gictimitatea este:
capacitateaa naltă a unui individ de a deveni $ținta% atentatelor
capacitate atentatelor criminale(
investigareaa cauzelor #i condițiilor ce favorizează pe unele persoane
investigare persoane să devină victime ale infracţiunilor(
caracteristicaa individuală a persoanei,
caracteristic persoanei, care constă n predispoziția ei de a deveni victimă(
caracteristicaa comportamentului
caracteristic comportamentului persoanei,
persoanei, care n anumite mprejurări,
mprejurări, prin ac țiunile sale, riscă să devină victimă
victimă a infrac țiunii.
Aradul de predispozi
predispoziție a persoanei
persoanei de a deveni victimă se numește v!lnera'ilitate victimal".
deveni victimă
& Victimi(area reprezintă procesul
procesul de transformare
transformare a unei persoane concrete
concrete !a unei comun
comunită
ită ți umane" n victimă a unei infracțiuni !sau a unui delictKcrime".
delictKcrime".
După o anchetă efectuată
efectuată de criminologul
criminologul francez 9orange pe un e șantion de 466 de persoanpersoanee cu vrsta mai mare de /C ani s&a dovedit
dovedit că n 31,1J dintre
cazuri victima
victima nsăși determină comiterea faptei.
 ivelul de criminalitate sau de delincven
delincvență n societate depinde #i de gradul de victimizare a societății respective. De aceea, se vorbe ște despre nivelul de
victimi(are  sau rata victimi("rii, adică totalitatea victimelor existente
existente la un moment dat pe un anumit teritoriu, raportat la numărul general al populației #i
calculat la un număr concret de persoane. ivelulivelul de victimizare poate fi calculat pentru fiecare categorie de infrac țiuni sau pentru fiecare grup social:
V 
 Rv =  x E
minori, femei etc., după următoarea formulă:  P
, unde: *v > rata victimiz
victimizării(
ării( G > numărul
numărul de victime(
victime( ) > numărul
numărul de popula
popula ție(  > 

unitatea de măsură egală cu /66, /.666, /6.666.

+onceptele
+oncepte le de victimitate #i victimizare
victimizare dovedesc că minorii
minorii sau tinerii snt mult mai expuexpuși spre a deveni victim
victimee dect adulții #i vrstnicii. <ntrebarea
<ntrebarea ce se
impune este dacă victimele pot sau nu să mpartă responsabilitatea cu infractorii ce comit acte asupra lor.
Bntroducndd noțiunea de $victim" activant"%, prin care se nțelege rolul pe care&/
Bntroducn care&/ joacă victima n declanșarea mecani mecanismelor
smelor latente ale infractorilor,
infractorilor, von
von
@enting ajunge
ajunge la concluzia
concluzia că,
că, direct sau indirect,
indirect, #i victima
victima poartă o parte din vină n desfădesfă șurarea acțiunii infracționale. )e linia
linia sus ținerii ideii că victima
 poartă o anumită răspundere
răspundere n desfă șurarea acțiunii infracționale, a apărut conceptul de $ potențial de receptivitate victimal"%, propus de . 9endelsohn,
receptivitate victimal"
care nseamnă gradul
gradul de vulnerabilitate victimală a individului, condiționat de o multitudine de factori, precum: vrsta, sexul, aspectul bio&constitu bio&constitu țional,
 pregătirea socioculturală,
socioculturală, caracteristicile
caracteristicile psihocomporta
psihocomportamentale.
mentale.
Copil!l face parte din cate)oria per%oanelor c! o v!lnera'ilitate victimal" victimal" cre%c!t"* datorit" partic!larit"
partic!larit" ților p%i=ocomportamentale
p%i=ocomportamentale +i de v5r%t"
%pecifice:
lipsit aproape complet
complet de posibilități fizice #i psihice de apărare(
capacitate redusă
redusă de anticipare a unor acte comportamentale
comportamentale proprii sau ale altora, n special ale adulților(
capacitate redusă de a nțelege efe efectele,
ctele, consecin
consecințele unor acțiuni proprii
proprii sau ale altor
altor persoane(
incapacitatea
incapacita tea de a discerne ntre intențiile bune #i cele rele ale altor persoan
persoane(e(
nivelul nalt de sugestibilitate #i credulitate,
credulitate, sinceritate #i puritatea sentimentelo
sentimentelor,r, gndurilor #i inten țiilor etc.
Datorită acestor
acestor caracteristici,
caracteristici, copilul poate fi ușor antrenat n acțiuni victimizante
victimizante pentru el, poate fi manevrat,
manevrat, mințit, determinat să comităcomită acte ale căror 
consecin e negative pentru al ii #i pentru el nu poate să le prevadă. Forme foarte grave de victimizare
ț ț victimizare a copilului se ntlnesc
ntlnesc #i n cadrul familiei, cum ar fi
 bătaia #i incestul,
incestul, cu consecin
consecințe extrem de nefavorabile
nefavorabile asupra procesului
procesului de dezvoltare
dezvoltare #i maturizare
maturizare psiho&comportam
psiho&comportamentalăentală a acestuia.
acestuia.
Devictimi(area  este procesul prin care se ncearcă repunerearepunerea victimei n situa ția anterioară. ;n astfel de demers nu este deloc simplu #i nu se poate rezuma
prejudiciului. Recoma
doar la repararea materială a prejudiciului. Recomandarea
ndarea ?3&.-
?3&.- a Comitet!l!i
Comitet!l!i de ;iniștri al %tatelor
%tatelor mem're
mem're ale UE privind a%i%ten a%i%tența victimelor
victimelor +i
prevenirea
prevenir ea victimi("rii*
victimi("rii* la p!nct!l 0 en!mer" +i alte modalit"ți de devictimi(are: 
acordareaa unui ajutor de urgen
acordare urgență pentru a face față nevoilor imediate(
imediate(
 protejarea dede o eventuală
eventuală răzbunare
răzbunare a agresorului,
agresorului, un ajutor
ajutor medical,
medical, psihologic,
psihologic, social #i material,
material, consilierea
consilierea pentru evitarea victimizărilor
victimizărilor multiple(
multiple(
informarea cu privire la drepturile victimei(
asistența n cursul procesului
procesului penal(
penal(
asistența pentru repararea prejudiciului
prejudiciului #i, n măsura posibilului, suportarea de către stat a despăgubirilor.
despăgubirilor.
)rin +onvenția europeană cu privire la despăgubirea
despăgubirea victimelor infracţiunilor violente
violente s&au stabilit principiile fundamentale
fundamentale n materie de despăgubire. ;n
 prim pas este
este suportarea
suportarea de către comunitate
comunitate a cheltuielilor
cheltuielilor legate de repararea prejudiciului,
prejudiciului, mprejurare
mprejurare care conferă
conferă victimei
victimei o siguranță economică.
economică. )entru
ca procesul
procesul de devictim
devictimizar
izaree să aibă șanse reale
reale de reușită, este
este necesară
necesară implicar
implicareaea mai multor
multor intervenie
intervenienn ți, dintre care
care cei mai importan
importan ți snt: justi ția,
 poliția, protecția socială, asociațiile neguvernamentale
neguvernamentale ale victimelor infracţiunilor,
infracţiunilor, medicii #i psihologii. ici unul dintre ace ști intervenien ți nu poate juca
un rol decisiv, de aceea efortul trebuie să fie conjugat.
Devictimi(area tre'!ie reali(at" prin !rm"toarele metode:
Acompaniament!l !diciar. usti ustiția poate
poate să intervin
intervinăă prin stabilirea
stabilirea unor regreguli
uli de procedură
procedură care să protejez
protejezee identitat
identitatea
ea vic
victime
timei,i, să asigure
asigure
confiden
conf idențialitatea
ialitatea procesul
procesului,
ui, să realizez
realizezee actul de justiţie
justiţie ţinnd cont #i de interese
interesele
le victime
victimei.i. De ex., se pot dispune
dispune măsuri
măsuri de siguran
siguran ță ce țin de
interzicereaa impusă infractorului de a se apropia de victimă sau de a intra ntr&un anumit spa țiu, sau de a se afla ntr&un anumit loc. 9edierea penală se poate
interzicere
realiza n cazul
cazul infracţiunilor
infracţiunilor mai puțin grave. )osibilitățile de intervenție a justiţiei snt multiple,
multiple, fiind prezentate cteva
cteva dintre acestea
acestea cu titlu exemplificativ
exemplificativ..
)oliția are un rol important n asigurarea
asigurarea siguran
siguranței victimei de&a lungul
lungul procesului #i după
după condamnarea
condamnarea infractorului
infractorului atunci cnd este necesar.
necesar. )oli ția trebuie
să manifeste răbdare
răbdare #i grijă pentru situația victimei atunci cnd este ch chemată
emată la audieri.
Acompania
Acompaniament!lment!l %ocial. )rotec
)rotecția socială are un rol important
important prin preluarea
preluarea sarcinilor
sarcinilor sociale
sociale ale victimei
victimei atunci
atunci cnd aceasta
aceasta nu #i le mai poate
poate
ndeplini urmare
urmare a victimizării sale. 7rebuie asigurate
asigurate servicii sociale victimelo
victimelorr infracţiunilor
infracţiunilor.. 'sociațiile neguvernamentale
neguvernamentale pot desfă șura o activitate de