Relativismul moral si consecintele sale in plan politic

Capitolul 1.CE ESTE RELATIVISMUL MORAL?

1.1.Etica si morala. Diferente terminoloice.


Etica repre!inta teoria sau stu"iul filo!ofic al moralei# calitate in care se ocupa "e
stu"iul principiilor# normelor si $alorilor morale# si# toto"ata# "e stu"iul oriinii#
"e!$oltarii si %ustificarii continutului lor. Raspunsul pe care&l cauta etica este cum
ar tre'ui sa actione!e in"i$i"ul in raport cu el insusi# cu societatea si rupul uman
"in care face parte.
(umele "isciplinei $ine "e la cu$antul rec et)os care inseamna o'icei# caracter#
comportament si "e la loos# care inseamna stiinta.Asa"ar# etica este stiinta
"espre comportamentul uman# luat toto"eauna in raport cu ceilalti.
In literatura contemporana termenul "e morala apare "in ce in ce mai putin#
acesta fiin" inlocuit cu cel "e etica. Insa cele "oua elemente comporta "iferente
terminoloice si "e "efinitie specifice. *entru ca# "aca etica face referire la
uni$ersul semnificatiilor# al sensurilor sau al comportamentului uman# morala in
sc)im' se raportea!a la un ansam'lu "e %u"ecati ce pri$esc notiuni precum 'ine
si rau# "estinate sa "etermine un anumit tipar comportamental. Asa"ar# cele
"oua notiuni nu pot fi puse su' acelasi raport terminoloic. Etica ne in$ata sa ne
asumam li'ertatea "e a aprecia coerenta acestui uni$ers normati$ "esemnat "e
morala in functie "e $alorile noastre. Deci# putem spune ca morala este o punere
in practica a eticii# intr&un conte+t particular# social# politic si istoric.
Leile moralei nu sunt unele fi+e# pentru ca ceea ce a fost $ala'il ieri nu mai este
$ala'il maine. Morala e$oluea!a o "ata cu sc)im'arile pro"use in societate# iar
ea se aplica "iferit# in functie "e $arsta# clasa sociala# cultura sau ci$ili!atie.
Morala este# a"esea# un su'iect "e conflict si ne o'lia la un "ialo permanent#
ca sa ne punem in acor" trasaturile etice# care sunt a"esea "iferite. ,iin" un loc
"e afront continuu# morala este astfel un factor "e prores uman. Ea ne in$ata sa
coe+istam# sa ne respectam# sa traim in armonie. Acestea se pot reali!a pe 'a!a
unei etici ce are ca pi$ot# ca a+a# $alorile noastre.
Deci# cum ar putea fi "efinita morala?. Dar etica?. Ele sunt ceea ce nu se poate
fon"a pe stiinta# nici pe ratiune. *entru ca etica si morala sa e+iste# tre'uie sa
e+iste elanul interior# emotia# pasiunea# "raostea "e a"e$ar# care ne pot face pe
noi# oamenii# sa iesim "in noi insine# "easupra eoismului# sa a%unem acolo
un"e "omnesc altruismul si "raostea.
A'or"area pro'lemei normelor morale la ni$elul contemporan al e$olutiei sociale
reclama luarea in consi"eratie a cator$a enunturi si anume-
a. (atura moralei. Morala este un prim factor "e ec)ili'ru in raporturile "intre
oameni. Ea tin"e sa inlature /leea %unlei/# leea suprematiei celui mai tare# in
prima instanta a celui mai tare "in punct "e $e"ere fi!ic. Oamenii sunt ineali asa
cum i&a lasat natura. In lumea animala a supra$ietui este cel mai important lucru.
Cei sla'i pier". Morala umana s&a rasculat impotri$a leii celui mai tare. In mo"
i"eal morala proclama "reptul la e+istenta al fiecarui in"i$i" iar norma %uri"ica a
preluat acest principiu. In mo" special morala ii apara pe cei mai putin fa$ori!ati#
pe cei mai $ulnera'ili in fata fortei.
Morala apelea!a nu numai la ratiune "ar si la sensi'ilitatea umana# la resorturile
"e soli"aritate cu cei aflati in suferinta si "ificultate.
'. (ormele morale. In"eplinirea functiilor morale "e relementare a raporturilor
"intre in"i$i!i# "intre in"i$i!i si comunitate pentru a se reali!a ec)ili'rul "intre
aceste entitati pe 'a!a in"atoririlor si "repturilor eale presupune norme.
(ormele morale constau in recoman"ari si0sau imperati$e. Unele norme morale
sunt cateorice# sunt /porunci/. De e+emplu norma & / or"in/- / Sa nu furi/
Spre "eose'ire "e leea "in stiinte sau "e leea "in "omeniul "reptului leea
morala este mai la+a# aparent mai ina"uitoare. Ea apelea!a la simtul moral al
"estinatarului# la responsa'ilitatea sa. Lasa sa se inteleaa ca este facultati$a#
ca ramane la latitu"inea in"i$i"ului 1colecti$itatii. "aca sa se sesi!e!e si sa
raspun"a sau nu la c)emarea normei. Acest mo" "e functionare a normei morale
permite interpretarea sa nu ca o constrinere e+terioara# ci ca posi'ilitate "e
optiune personala# ca e+presie a li'ertatii omului. Ceea ce este li'er asumat ca
optiune incetea!a "e a mai fi constranere. Se insinuea!a insa aici# in pro'lema
optiunii# a aleerii intre posi'ilitati# inca o "ata /$iclenia/ ratiunii. Daca li'ertatea
consta in "reptul aleerii atunci si aici este implicata si ascunsa o constrinere-
constrinerea aleerii# "isconfortul "eci!iei. De aceea multi prefera sa se
calau!easca "upa "ispo!itii# "upa or"ine ce li s&au "at "in afara "ecat sa fie in
situatia incomo"a "e a lua ei insisi )otariri. Optiunea morala este un "omeniu
prin e+celenta re!er$at acestei "ificultati. *entru o a e$ita nu sunt putini aceia
care se lasa la $oia intimplarii# a %ocului sanselor si renunta# "in como"itate la
efortul "e a opera intre mai multe solutii.
Morala si norma morala a'or"ea!a $iata nu numai "in perspecti$a esturilor
po!iti$e# autentic morale ale oamenilor# "ar si "in cea neati$a# a actelor imorale.
Imoralitatea este re$ersul moralei. Imoralitatea este pri$ita ca o /'oala/ sociala
"aca pri$im moralitatea ca in"icator "e sanatate a societatii. Mai intalnim in
$oca'ular in aceiasi familie "e cu$inte# termenii /amoral/ si /amoralitate/. Ele
"efinesc# la urma urmei# o stare patoloica# psi)opatoloica# a unor in"i$i!i
i!olati. /Amoralul/ nu este nici imoral# nici moral. El nu poate fi nici una nici alta#
este lipsit "e etaloanele morale ale comportamentului.
E+ista si o alta mala"ie in sfera moralei# pro'a'il# cu mult mai periculoasa "ecat
imoralitatea insasi. Este ipocri!ia. Ipocri!ia este forma tipica a tra$estirii morale# a
inselaciunii# a in"ucerii in eroare. Ipocri!a este a"$ersarul cel mai re"uta'il al
moralei pentru ca ea este "uplicitatea insasi# este tra"area personificata. De
ceea suntem in "rept sa calificam ipocri!ia "rept cel mai re"uta'il si prime%"ios
a"$ersar al moralitatii.
c. Distinctii si "i$ersitati in sfera moralei. Morala si mora$uri. Intre morala si
mora$uri aentul "e leatura sunt normele morale. Ele e+prima in forma
concentrata /oferta/ si / poruncile/ "octrinei pentru comportamentul
"estinatarilor.
In timp# mora$urile sunt mai mo'ile# mai li'ere in miscari. Doctrinele sunt mai
sta'ile si mai conser$atoare. Cu cat "iferenta "e ritm intre e$olutia mora$urilor si
e$olutia conceptiei morale in $ioare se accentuea!a tot cu atat se a"anceste
conflictul "intre morala si mora$uri. Aceasta il "etermina pe ilustrul orator roman
Cicero sa e+clame# scar'it "e mora$urile "in $remea sa / O tempora2 O mores2 /.
Atunci can" atine apoeul incompati'ilitatea "intre principiile etice aflate inca
"easupra ori!ontului si mora$urile in putrefactie incep ra$ele si tul'uratoarele
cri!e morale. Reformele morale se petrec in asemenea epoci "e cri!a "e
i"entitate morala a"anca.
O alta impartire# con$entionala# fireste# a "omeniului moralei este in "oua
sectiuni- /etica/ si /metaetica/. Etica se ocupa "e normele morale# metaetica "e
principiile si "octrinele morale.
". Caracterul istoric al normelor morale. (ormele morale nu se situea!a in afara
timpului. Ele "epin" "e parametrii care "etermina si confiurea!a colecti$itatile
umane "in punct "e $e"ere cultural# economic# al structurilor sociale# etnic#
reliios# "emorafic# al contactelor cu alte comunitati# a orani!arii a"ministrati$e#
al puterii militare# al mo"ului in care o comunitate sau alta pri$este pro'lemele
li'ertatii# "in punct "e $e"ere al pon"erii "iferitelor eneratii in structura
comunitatii etc. In fapt# toate articulatiile# "e orice en# al societatii sunt implicate.
In profilul ei moral si toate aceste articulatii sunt mo'ile istoric# trec prin prefaceri
mai mult sau mai putin lente# isi mo"ifica implicarile reciproce si# ca re!ultat final#
influentea!a continutul si "imensiunile pro'lemelor etice ale comunitatii.
e. Accesul normei morale la pu'lic. Morala se a"resea!a oamenilor pe "i$erse
cai- proprii sau prin alte canale ale culturii. Artele# reliia# "reptul sunt $e)icule "e
prim or"in# "e prima importanta ale mesa%ului moral.
E+perienta "e $iata# e+perienta traita este un factor "ecisi$ pentru receptarea#
refu!ul sau corectarea mesa%ului moral. Aceasta e+perienta ii con"uce pe
oameni sa faca "eose'ire intre comportamente "etesta'ile si comportamente
accepta'ile# intre scopurile si strateiile care satisfac simultan ne$oile in"i$i!ilor
si pe acele ale e+perientei "e $iata# pro$er' cu statut tipic "e norma morala.
3unul simt este mo"ul "e a"aptare sociala si comportament prin care morala si&a
e+primat forta si $italitatea "e&a lunul timpurilor. El este un prototip "e
comportament moral si# toto"ata# este factor "e acumulare si conser$are a
normelor morale perene. Tot 'unul simt este unul "intre filtrele care impie"ica
inra"acinarea mo"elelor "e $iata noci$e pentru in"i$i" si pentru societate.
Dupa aceasta trece in re$ista a enunturilor care stau la 'a!a "e!'aterilor asupra
moralei in filosofia contemporana# propun mai "eparte o clasificare a tipurilor "e
morala facuta "e catre Mi)ai Ralea1-
a. Morala simpatiei. *rincipalele elemente care sunt incluse in acet tip "e morala
sunt# in $i!iunea filosofului roman# mila# compasiunea# altruismul si
"e$otamentul. /In"iferent si pe "easupra oricarui sentiment# se poate a%une la
purtari filantropice# pe 'a!a conformarii la o reula care prescrie ca o "atorie
mecanica astfel "e actiuni/4# spune autorul.
'. Morala eu"emonista. ,inalitatea acestui tip "e morala sta in pre!entarea
placerii sau utilitatii ca reper ultim# si recure la un in"i$i"ualism foarte pronuntat#
astfel incat ceea ce&mi poate fi mie util "e$ine un imperati$ al moralei
eu"emoniste. Aristip "in Cirene este cel care a lasat cea mai pronuntata forma a
acestei morale# prin formularea acelui imperati$ )e"onic care ne in"ruma sa ne
traim clipa si sa o facem cat mai placuta si utila cu putinta. *entru aceasta
morala eu"emonista# 'inele inseamna placere iar raul nu este altce$a "ecat
"urerea. /Orice apreciere morala# e urmata "e o stare area'ila ori "e!area'ila.
3inele e insotit "e o stare "e constiinta placuta. Raul# "in contra# se masoara
"upa un sentiment peni'il/5.
c. Morala $italista. *oate fi consi"erata cea mai interesanta forma "e morala. Si
asta pentru ca ea propune a'roarea oricarei forme "e "atorie# fie ea si morala.
Asa"ar# pentru $italisti o anumita fapta morala nu este "eterminata nici "e $reun
impuls altruist nici "e $reunul eu"emonist# care sa comporte placerea. Aceasta
morala $italista are ca fun"ament "orinta "e a trai# elanul $ital# care "ispune "e
foarte multa enerie si care tre'uie trait.
". Morala riorista. A fost propusa "e catre 6ant care a consi"erat ca orice fapta
morala tre'uie sa ai'a la 'a!a o "atorie altfel ea isi pier"e $ala'ilitatea si
calitatea. /Toata preocuparea lui 6ant a fost "e a eli'era )otararea noastra
morala "e orice "epen"enta e+terioara# naturala...Lucran" "upa or"inele ratiunii#
$ointa se eli'erea!a "e tirania continuturilor materiei. Ea nu poate asculta "e
imperati$e ipotetice# ci numai "e cele cateorice# care im'raca forma unei lei
uni$ersale- lucrea!a astfel incat ma+ima $ointei tale sa poata fi $ala'ila pentru o
lee uni$ersala/7. Aceasta este morala 8antiana menita sa lupte impotri$a
oricarei forme "e morala su'iecti$a# 'a!ata pe atractia afecti$a# fie ea simpatie
sau placere.
e. Morala $alorilor. A fost sustinuta "e catre Ma+ Sc)eler si (. 9artmann si se
impotri$este in special formalismului 8antian. *rincipala sa asumptie arata ca
continutul unei $alori morale este "eterminat "e e+istenta o'iecti$a# realista a
acesteia. /Ca sa pot face o fapta 'una# tre'uie ca 'inele ca $aloare etica sa
pree+iste...Valoarea nu o'lia# ci atrae/:.
In inc)eierea acestei "e!'ateri cu pri$ire la "elimitarea ce tre'uie facuta intre
morala si etica a"uc in prim plan $i!iunea lui *aul Ricoeur $i!a$i "e acest
su'iect- /Morala tine "e or"inea imperati$ului# etica "e cea a optati$ului. Etica
e+ista in limitele posi'ilitatii "e optiune# si nu in$ers# optiunea corecta sa
"elimite!e spatiul moralitatii/;.
1.4. Relati$ismul moral si relati$ismul filosofic. Ce este relati$ismul moral?
Recunosterea relati$itatii unei i"ei# a unui enunt nu inseamna relati$ism.
Relati$ismul se refera la o asertiune care nu poate fi %u"ecata in sens propriu si
o'iecti$ "ecat in cone+iune cu realitatea pe care incearca sa o e+plice.
Relati$ismul apare apoi "eterminat "e trei elemente esentiale# si anume- $alorile
la care se raportea!a sunt plurale si incompara'ile< rational noi nu putem "istine
intre $alori "iferite si# pentru ca nu putem alee o $aloare sau alta# tre'uie sa
aleem intre in"iferenta si saltul "e la o $aloare catre o alta. Si asta pentru ca cei
mai multi "intre oameni consi"era ca "iferentele "e opinie si atitu"ine sunt firesti
si nu le iau in "iscutie=.
Cati "intre noi nu am folosit e+presia /e relati$/# sau# mai mult# /totul e relati$/# cu
pre"ilectie in momentul in care in arumentatia partenerului "e "ialo nu mai
puteam "epista $reun "efect. Este un mo" facil "e a re"uce impactul asupra
propriei persoane si al mo"elului nostru mun"an al acceptarii $ali"itatii unui punct
"e $e"ere ce nu se interea!a satisfacator acestui mo"el. Daca totul "epin"e "e
relatia o'ser$atorului cu o'iectul o'ser$at# cum ar mai putea fi posi'ila o teorie
interatoare# fie ea si in"i$i"uala# cu atat mai putin enerala.
In lucrarea /Relati$itatea morala/ 11>?7. Da$i" @on $or'este "espre
incapacitatea teoriilor a'solutiste "e a e+plica anumite "e!acor"uri intre
con$inerile morale. El spune ca- /Relati$itatea morala este un in"iciu al
plasticitatii naturii umane# al puterii cailor $ietii "e a "etermina ceea ce constituie
o re!ol$are satisfacatoare a conflictelor "e moralitate care se intentionea!a sa fie
re!ol$ate/?. *rincipala te!a a lui @on este urmatoarea- /...recunoasterea
relati$itatii morale poate fi o parte a unei etici normati$e mai lari si a filosofiei
sociale# in asa fel incat# o "ata recunoscuta relati$itatea morala# ea poate fi
interata in restul intereselor noastre morale/>.
*entru o mai 'una ilustrare a relati$itatii morale# @on face o "istinctie intre intre
urmatorii termeni- /ri)t centere" moralitA/# care plasea!a pe acelasi loc ceea ce
fiecare in"i$i" uman pretin"e "e la celalalt# si /$irtue centere" moralitA/# care are
ca si element central termenul "e /'ine comun/# specific tuturor mem'rilor unei
comunitati umane1B.
Asa"ar# relati$ismul moral pretin"e o pluralitate "e optiuni in"i$i"uale. Omul
supus relati$ismului moral consi"era ca o actiune este in"reptatita pentru ca asa
consi"era el ca tre'uie sa fie.
*entru 3ernar" MaAo relati$ismul moral este o teorie cu pri$ire la natura
moralitatii insasi. /Relati$ismul este o teorie re"uctionista# aproape tot atat "e
pro$ocatoare ca si emoti$ismul# "ar mult mai usor "e aparat./11. Ma%oritatea
in"itorilor $a" relati$ismul ca o neare a realitatii# a /moralitatii su'iecti$e/# pe
care MaAo o "efineste in urmatorii termeni- /Moralitatea asa cum e practicata
efecti$ "e persoane particulare/14. Dar# continua autorul# ceea ce neaa intr&
a"e$ar relati$ismul este a'solutismul sau realismul. A nea ca e+ista $alori
a'solute o'lia relati$istul ce fel "e lucruri sunt# in acest ca!# $alorile relati$i!ate &
sunt ele con$entii# atitu"ini emotionale# raspunsuri con"itionate# elemente ale
unei morale po!iti$e sau altce$a&# "ar nu&l o'lia sa spuna "e ce sau cum sunt
ele ceea ce sunt# sa "ea o e+plicatie cau!ala. El poate lua toate aceste elemente
ca fapte ultime cu pri$ire la starea sociala a omului# fara sa caute nici o alta
e+plicatie. Este cel mai le%er lucru pentru acesta.
Cil'ert 9arman incearca o clasificare a relati$ismului moral. El spune ca- /*rintre
$ariatele conceptii care au fost calificate "rept relati$ism moral# e+ista trei
$ersiuni plau!i'ile# pe care le $oi numi relati$ism moral normati$# relati$ism al
%u"ecatii morale si relati$ism metaetic/15.
Sa $e"em mai "eparte ce inseamna fiecare "intre aceste trei concepte enuntate
"e autor.
Relati$ismul moral normati$ spune ca "iferiti oameni# ca aenti# pot fi supusi unor
$ariate e+iente morale ultime# e+iente consi"erante rele$ante# "eoarece
acestea sunt pro"usul $ietii omului. In acest sens Ric)ar" 3ran"t afirma ca-
/Relati$ismul normati$ este acea conceptie care asertea!a ca ce$a este rau sau
"emn "e a fi 'lamat "aca o anumita persoana & sau rup & cre"e ca e rau sau
"emn "e a fi 'lamat/17.
Relati$ismul %u"ecatii morale afirma ca %u"ecatile morale contin o referinta
implicita la $or'itor sau la alta persoana# sau la un anume rup# sau la anumite
stan"ar"e morale. Cu alte cu$inte relati$ismul %u"ecatii morale spune ca
%u"ecatile morale sunt intot"eauna eocentice# in sensul ca sunt mereu
ec)i$alente cu %u"ecati care contin esentialmente termeni eocentrici. O alta
forma "e relati$ism al %u"ecatii morale spune ca %u"ecatile morale au sens numai
in relatie "irecta cu o multime oarecare "e e+iente sau cerinte morale. C).
Ste$enson foloseste cu$antul /relati$ism/ pentru a e+plica acest lucru.1: *e o
po!itie contrara lui Ste$enson se afla R. ,irt) care consi"era o anali!a ca
/relati$ista/ "aca e o $ersiune a relati$ismului %u"ecatii morale "e tip
eocentric1;.
Relati$ismul metaetic repre!inta pentru C. 9arman1= acea teorie care neaa ca
e+ista intot"eauna o sinura e$aluare morala corecta a unei pro'leme "ate.
Acest tip "e relati$ism sustine ca# in ca!ul %u"ecatilor etice fun"amentale# nu
e+ista o cale o'iecti$ $ali"a# rationala "e a "a "reptate# uneia# si nu celeilalte<
prin urmare# "oua %u"ecati fun"amentale conflictuale pot fi la fel "e $ali"e.
Mai "eparte C. 9arman trece la o trecere in re$ista a unei comparatii a celor trei
$ersiuni "e relati$ism propuse "e el. Astfel el cre"e ca un emoti$ist# aparator al
teoriei emoti$iste in morala# ar putea accepta relati$ismul metaetic pe moti$ul ca
oamenii pot "iferi in ceea ce pri$este atitu"inile lor morale# fara a a$ea con$ineri
semnificati$ "iferite# fara a fi rationat incorect# fara a fi fost pre%u"iciati sau
fa$ori!ati.
Un e+istentialist poate accepta relati$ismul moral normati$ pe i"eea ca fiecare
persoana e supusa numai principiilor pe care le accepta.
In sfarsit# un teoretician care este un o'ser$ator relati$ist i"eal poate accepta
relati$ismul %u"ecatii morale fara a accepta relati$ismul metaetic# si asta pentru
ca el poate presupune ca "oua %u"ecati morale realmente conflictuale nu pot fi
am'ele corecte.
Conclu!ionan"# afirma C. 9arman# e posi'il sa acceptam ca oricare "intre cele
trei $ersiuni este corecta# fara a fi ana%ati fata "e ele. /E "e asemenea posi'il sa
acceptam mai multe "intre aceste $ersiuni# fara a ca"ea in contra"ictie. Si# intr&
a"e$ar# eu sunt inclinat sa le accept pe toate trei/1?.
In ceea ce pri$este relati$ismul filosofic se poate spune ca forma ultima a
acestuia este cea repre!entata "e po!itia su'iecti$ista a persoanei intii sinular#
corespun!ator careia eu sint sinurul stan"ar" posi'il pentru rationalitatea 1sau
accepta'ilitatea morala# sau orice alta $irtute normati$a. con$inerilor# actiunilor
mele. Aceasta este# fara in"oiala# o posi'ilitate. Si este leata "e inca un
e+emplu# mai "era'a mo"ern "ecit premo"ern# care ar putea sa e$i"entie!e
rele$anta filosofica# nestiintifica a unor ca"re "e in"ire# anume cautarea unei
e+istente autentice# autenticitate pe scurt ca fiin" constituti$a $ietii fiecaruia.
Aceasta cautare# insepara'il conectata cu e+perienta mortii si cu e+perienta
$ino$atiei a fost e+tensi$ "iscutata in ca"rul tra"itiei e+istentialiste# in lucrari
literare sau filosofice ale unor in"itori precum 6ier8eaar"# (iet!sc)e#
9ei"eer# Sartre si Camus. .
Daca este a"e$arat ca noi insine suntem cei care /ne cream propria
autenticitate/# si ca /nu este nimeni in afara "e noi insine care sa con"amne sau
sa aprecie!e purtarea noastra/ in procesul constituirii acestei autenticitati 1>
atunci nu ar tre'ui sa neli%am pericolul ce se intre$e"e & cel al solipsismului.
Daca eu sint masura propriei mele $ieti & a autenticitatii sale# a calitatii sale
morale# sau orice altce$a & atunci sunt# intr&o anumita masura# sinur in lume.
Lumea este lumea mea. Din nou# si o astfel "e opinie poate fi sustinuta. A
arumenta in a"e$aratul sens al cu$intului impotri$a solipsismului nu e posi'il
"oar pe 'a!e teoretice. In sc)im'# un arument serios ar tre'ui sa $ina "intr&o
"eci!ie etica care sa )i"e!e $iata cui$a# care sa e+puna opiniile in"i$i"uale ale
cui$a criteriilor normati$e pu'lice. Solipsismul este pasi'il "e a fi pro$ocat la o
"e!'atere si c)iar respins "aca $alorile umane eneral acceptate incalca acest
su'iecti$ism propus "e solipsism. Daca lumea o'iecti$a este $a!uta "in prisma
acestor $alori si nu prin constiinta in"i$i"ului atunci solipsismul nu&si mai aseste
arumente "e sustinere.
In lucrarea /Relati$ismul moral si consecintele sale/ An"rei Mara4B e+pune
"oua puncte "e $e"ere cu pri$ire la relati$ismul filosofic. Este $or'a "e po!itia
afisata "e catre *aul ,eAera'en" si Ric)ar" RortA.
In lucrarea sa /Cunoastere pentru oamenii li'eri/ *aul ,eAera'en" "esfasoara o
filosofie relati$ista enerala. /Relati$ismul lui *rotaoras & scrie autorul & este
rational# caci ia in consi"eratie multimea tra"itiilor si $alorilor. El este ci$ili!at#
caci nu a"mite ca mucil sat in care locuieste este 'uricul pamantului si ca morala
sa particulara ofera criterii pentru intreaa umanitate....../41. Societatea li'era#
care sa asiure cetatenilor sai toleranta $i!a$i "e principiile lor# este posi'ila
numai prin relati$ism. Aceasta este po!itia lui *aul ,eAera'en" care conc)i"e ca
li'ertatea nu este compati'ila "ecat cu relati$ismul asumat.
*ramatismul lui Ric)ar" RortA 1/,ilosofia si olin"a naturii/. $ine "in i"eea
conform careia a"e$arul nu este acea corespon"enta cu o realitate neplau!i'ila
si reu "e "escifrat# ci ca pe un aspect con$ena'il satisfacerii intereselor noastre.
Toto"ata# RortA "oreste sa clarifice ceea ce intelee el prin relati$ism# si anume-
fiecare con$inere este la fel "e 'una ca oricare alta si a"e$arul este un termen
ec)i$oc si are atatea semnificatii cate proce"uri "e %ustificare e+ista44.
In continuare $oi mere pe linia istorico&filosofica pentru a "elimita un"e incepe si
cum s&a "e!$oltat "e&a lunul acesteia conceptul "e relati$ism moral. Si $oi
incepe in acest sens cu an"irea antica receasca si cu un principal e+ponent al
ei# cu *rotaoras.
,ilosoful rec# *rotaoras "efineste sofistica "rept arta "e a "uca oamenii.
*ro'lema morala s&a 'ucurat "e un interes "eose'it "in partea lui *rotaoras. El
isi incepe cartea sa# /Despre !ei/# cu urmatoarea propo!itie- /Omul este masura
tuturor lucrurilor- a celor ce sunt ca sunt# a celor ce nu sunt# ca nu sunt. ,iinta
este i"entica cu ceea ce apare cui$a/45. Asa"ar# are loc o trecere "e la omul
)omeric# u$ernat "e !ei si cu o morala 'a!ata pe acceptarea "estinului# la omul
atenian# care isi asuma raspun"erea actiunilor sale. *rotaoras se aratase
"ispus sa pre"ea pru"enta si 'unele sfaturi cu pri$ire la $iata "e familie si in
cetate. Lui *rotaoras# care se autointitulase un profesor "e $irtute# *laton i&l
opune pe Socrate# care $a!use in $irtutea lui *rotaoras o multitu"ine "e a'ilitati
care nu pot fi insa pre"ate "e la un om la altul# ele fiiin" inconsistente. Intre'area
care se pune in leatura "irecta cu posi'ilitatea in$atarii $irtutii este urmatoarea-
e+ista o sinura $irtute uni$ersala capa'ila sa a"une toti oamenii su' aceleasi
sentimente si principii sau e+ista o "i$ersitate "e $irtuti particulare? *rotaoras#
o'ser$a Socrate# $or'ea "e $irtuti ca "reptatea# intelepciunea# stapanirea#
sfintenia# ca fiin" un tot# care constituie $irtutea ca atare.
*ro'lema ar fi insa urmatoarea- $irtutea este ce$a unic# ale carei parti
constituti$e sunt $irtutile particulare sau aceste $irtuti particulare nu sunt "ecat
nume "iferite "ate aceluiasi lucru# care este $irtutea insasi. *rotaoras cre"e ca
$irtutile sunt ca partile unei fete in raport cu fata intreaa# ele sunt mai multe si
caracteristice fiecarui in"i$i" in parte47.
,oarte multi oameni "esi cunosc "efinitia 'inelui# prefera sa faca raul /
cunoscan" cele 'une# nu $or sa le faca "esi le e cu putinta# ci fac pe celelalte/4:.
Omul se lasa a'atut "e la 'ine "e frica /celor neplacute/ sau se lasa antrenat la
rau "in "orinta "upa /cele placute/. Dar omul supus unei astfel meto"e "e
an"ire este supus unei inorante# si anume- ii lipseste stiinta masurarii. Aceasta
este o te)nica a masuratorii# sau# "upa cum o numeste Socrate# o /aritmetica/ a
placerilor# metretica4;. Metretica are la 'a!a princpiul conforma caruia- sal$area
$ietii consta in a face o aleere %usta intre placre si neplacere# intre /prea mult/ si
/prea putin/# intre /mare/ si Dmic/# intre ceea ce este mai apropiat si ceea ce este
mai "epartat.
Sofistii# si in principal *rotaoras# sunt primii filosofi care a"uc in ceea ce pri$este
notiunea "e morala primele perspecti$e relati$iste# prin constatarea "eose'irilor
"e mora$uri si pareri# "e la o cetate la alta sau "e la o societate la alta.
*rotaoras o'ser$a in acest sens "eose'irile "intre %u"ecatile morale impuse "e
catre tra"itie sau "e catre popor# si reflectiile in"i$i"uale# rationale si critice
"espre ceea ce este 'ine.
El spune clar ca morala tra"itionala si implicit morala i!$orata "in popor este o
con$entie utilitara# menita sa "uca la o ase!are a societatii# la un ec)ili'ru social.
Si orice lee umana are un caracater con$entional- ea este opera celor ne$oiasi#
"usmani ai superioritatii.
Asa"ar# principiul sofist "upa care omul este masura tututror lucrurilor scoate la
i$eala "oua conclu!ii# si anume-
a. omul ca masura ne"iferentiata $aloric a lucrurilor# actiunilor si optiunilor# un"e
simplul sau 'un plac "e$ine "eo"ata unitatea "e masura# si
'. omul pus# an"it si resimtit ca scop in sine# el insusi "e$enit $aloare suprema-
'inele.
*entru a iesi "in acest impas in care sofistii a"usesera morala si posi'ilitatea
formarii morale a omului# *laton ela'orea!a un mo"el "e e"ucatie inteles ca o
reatie "irecta# "e la om la om# in afara "e orice te)nica "i"actica "e tip sofist.
Contrapunerea lui Socrate in fata lui *rotaoras a a"us in prim plan
"e!acor"urile in care se !'ateau sofistii. Insa# in "ialoul /Menon/ *laton reia
intreaa pro'lema iar intre'area care se i$este este "aca $irtutea este un anume
en "e cunoastere si ce fel "e cunoastere este aceasta. ,ara sa $rea *laton
a%une sa ca"a in plasa relati$ismului# ela'oran" conceptul "e /presupunere
a"e$arata/. Sa $e"em mai "eparte ce este aceasta si ce e+prima ea. Elementele
cu care operea!a *laton sunt in esenta "oua# si anume- specia cunoasterii etice
se manifesta ca si cunoastere si cunoasterea se "iferentia!a "upa mo"ul "e a se
afla ce$a# "eci tine "e o'iectul sau materia "e cunoscut4=.
In "ialoul /Menon/ *laton ii atri'uie lui Socrate# cel mai in$ersunat a"$ersar al
sofistilor# urmatoarea o'ser$atie-.../am uitat# ca niste cara)iosi# ca oamenii pot
i!'uti foarte 'ine in ce fel si altfel "ecat calau!iti "e stiinta. De 'una seama# pe
aceasta cale ne scapa noua felul in care oamenii a%un oameni "e 'ine/4?.
Acest /altfel "ecat calau!iti "e stiinta/ consta in ceea ce *aton afirmase ca este
presupunerea a"e$arata4>. El spune asa- /....intre'an"u&ne care este natura
$irtutii# spunem ca pentru a actiona asa cum tre'uie# ratiunea este sinura
calau!a.......pentru 'una in"eplinire a unei actiuni# presupunerea a"e$arata nu e
cu nimic mai pre%os "ecat cunoasterea rationala.../5B. Mai "eparte *laton
"emonstrea!a ca presupunerile a"e$arate oscilea!a# sunt malea'ile si
sc)im'atoare si nu au nici o $aloare pana nu sunt leate printr&o /cantarire a
cau!elor/ care sa le transforme in cunoastinte rationale statornicite cu caracter
"e stiinta. Asa"ar# presupunerea a"e$araa nu este altce$a "ecat un sir "e i"ei
care# "aca nu sunt sustinute printr&o relatie "e cau!alitate# isi pier"e $ala'ilitatea#
raman fara acoperire# ca un pro"us al su'iecti$itatii.
Asa cum se stie ma%oritatea "ialourilor platoniciene il au ca persona% principal
pe Socrate# al carui "iscipol a fost *laton. Mai "eparte $oi mere pe po!itia lui
9eel51 care scoate in e$i"enta trei momente principale "in an"irea lui
Socrate# si anume-
*rin Socrate# su'iecti$itatea an"irii a "e$enit constienta intr&un mo" mai
"eterminat- /Dar Socrate n&a rasarit 'rusc ca o ciuperca# ci el se aseste in
continuitate "eterminata "e epoca sa....El este punctul "e cotitura a spiritului in
sine insusi.../54. /A$em aici "oua puteri opuse- una "intre puteri este "reptul
"i$in# moralitatea o'iecti$a nai$a & $irtutea# reliia# care sunt i"entice cu $ointa &
traiul li'er urman" leile in c)ip moral. Celalalt princpiu este# "impotri$a# "reptul
tot atat "e "i$in al constiintei# "reptul cunoasterii# al li'ertatii su'iecti$e- aceasta
etse ro"ul pomului cunoasterii 'inelui si raului# fructul cunoasterii prin sine# a"ica
al ratiunii... Si astfel# su'iecti$itatea infinita & li'ertatea constiintei "e sine & si&a
facut aparitia o "ata cu Socrate. /Eu tre'uie sa fiu a'solut pre!ent in tot ceea ce
an"esc.../55.
*e "e alta parte# Socrate este cel care a re"us a"e$arul a ceea ce este o'iecti$
la constiinta# la an"irea su'iectului- /*rincipiul lui Socrate este ca omul tre'uie
sa "escopere in sine insusi "estinatia sa# scopul ultim al lumii# a"e$arul ceea ce
este in sine si pentru sine.....Este reintoarcerea constiintei in sine# care e
"eterminata ca iesire "in su'iecti$itatea sa particulara< tocmai prin aceatsa sunt
inlaturate caracaterul acci"ental al constiintei# capriciul# ar'itrariul#
particularitatea.....O'iecti$itatea este e+primata ca si sens al uni$ersalitatii< astfel
a"e$arul este afirmat ca mi%loc# ca pro"us# sta'ilit prin an"ire/57.
In ultimul ran" 9eel cre"e ca atunci can" este $or'a "espre morala /momentul
principal este %u"ecata mea# intentia mea- latura su'iecti$a# opinia mea "espre
'ine este aici elementul precumpanitor. Morala inseamna ca su'iectul# in
li'ertatea sa# instituie "in sine insusi "eterminatiile 'inelui# eticului# "reptului si#
afirman" "in sine aceste "eterminatii# suprima toto"ata aceatsa "eterminatie a
afirmarii "e sine# astfel incat ele sunt $esnice# fiintan" in sine si pentru sine.
Moraliatea o'iecti$a# ca atare# consta mai mult in faptul ca 'inele in sine si pentru
sine era cunoscut si infaptuit....Morala su'iecti$a a"aua la aceasta reflectia#
faptul "e a "a seama ca 'inele este acesta si nu altul. Moralitatea o'iecti$a e
nai$a< insotita "e refle+ie# ea este morala su'iecti$a.../5:.
In ceea ce pri$este spiritul politic si cetatea Socrate# prin $ocea lui *laton#
"efineste "reptatea ca si arta "e a oferi fiecaruia ceea ce ii este necesar
sufletului sau# "ar si "rept arta "e a reali!a 'inele comun al tuturor mem'rilor
unei comunitati5;. Dat fiin" comple+itatea infaptuirii unui asemenea lucru#
Socrate e "e parere ca tre'uie pornit "e la infaptuirea unei noi cetati in care
practicarea "reptatii sa poata fi posi'ila. Daca 'inele comun ar fi i"entic cu 'inele
particular aceasta reconstructie nu ar mai fi necesara# pentru ca in ca"rul unei
cetati nu ar e+ista o "elimitare intre in"i$i" si cetate. Dar cum acest lucru este
imposi'il "e reali!at# Socrate e "e parere ca e mai util# mai 'ine sa merem pe
i"eea reconstructiei unei cetati noi# in care 'inele comun sa fie compati'il cu cel
particular. Intemeierea unei cetati are in $i!iunea lui Socrate trei fa!e ma%ore "e
e$olutie# si anume- intemeierea cetatii sanatoase# numita si /cetatea porcilor/#
intemeierea unei cetati purificate# numita si /cetatea ta'erei inarmate/# si & in final
& intemeierea Cetatii ,rumusetii# a"ica intemeierea cetatii con"use "e filosofi5=.
*entru filosof# la oriinea cetatii stau ne$oile umane# pentru ca fiecare om# fie el
"rept sau ne"rept# are "i$erse ne$oi si are ne$oie toto"ata "e compania altor
fiinte asemenea lui. Meran" pe linia interesului personal al fiecarui om# a%unem
rapi" la i"eea necesitatii unei cetati si implicit a 'inelui comun ca si factor
"eterminant al 'inelui personal al fiecarui in"i$i". Con"ucerea unei astfel "e
cetati nu&si mai are un sens "e e+istenta si asta pentru ca# afirma Socrate#
fiecare cetatean al ei isi alee arta sau profesia pentru care are cea mai mare
in!estrare# "e$enin" astfel si foarte util cetatii. O astfel "e cetate este fericita
pentru ca este "reapta si este "reapta pentru ca este fericita. Ea este "reapta
fara macar ca $reunul "intre cetatenii sai sa fie interesat "e a practica "reptatea#
si asta pentru ca "reptatea pro$ine c)iar "in insasi natura cetatii.
Meran" pe urmele i"eilor marelui sau maestru# *laton arumentea!a ca omul
nu este "rept "e 'una$oie# ci "oar silit "e leile cetatii iar i!$orul "reptatii nu se
afla in natura umana# ci in con$entie# sta'ilita "e cei multi. *entru ca nu e+ista un
'ine propriu al "reptatii care sa&i oriente!e pe oameni# apare ne"reptatea.
Moti$ul esential ar fi acela ca toti oamenii consi"era in sinea lor ca este mult mai
profita'ila practicarea ne"reptatii "ecat a "reptatii 1are loc aici o insiruire "e
arumente pramatice in fa$oarea "reptatii ca $irtute.. Toto"ata# filosoful este "e
parere ca temeiul leilor pre!ente la un moment "at intr&o cetate tre'uie sa fie
natura. A%unan" in acest punct al "iscutiei "espre "reptate interesant este ca
*laton se apropie "e sofisti atunci can" a%une sa crea"a ca natura# ca temei al
e+istentei leilor# inra"acinea!a "reptul celui mai puternic "e a&l carmui pe cel
mai sla'.
De la aceasta i"ee ,rie"ric) (iet!sc)e isi $a /inalta/ intre sistemul sau filosofic
'a!at pe conceptul central "e Supraom. ,ilosofia neati$a a lui (ietsc)e a
"estramat orice fel "e leatura cu instanta la care participa toti# in"iferent "aca
aceasta instanta se numeste Dumne!eu# morala sau ratiune. (ean" moralitatea
el nea insasi capacitatea omului "e a promo$a si "e a sustine "reptatea#
a"e$arul# etc. sau orice alta $aloare uni$ersala. *entru filosof# morala este cea
care a fasificat raporturile "intre 'ine si rau# rasturnan" $alorile si e+clu!an"
no'letea# inclusi$ a sufletului< filosofia crestina este "e fapt# sustine (iet!sc)e#
rasturnarea $alorilor in sensul ca cei sla'i au a%uns sa&i con"uca pe cei puternici<
omul tre'uie sa "e$ina supraom# iar ca mo"el filosoful ni&l propune pe
Earat)ustra< stiinta este incapa'ila "e un prores real# in folosul umanitatii iar
filosofii tre'uie sa inteleaa ca "emersurile lor sfi"ea!a pro'itatea & acestea sunt
cate$a "in i"eile esentiale ale filosofiei nit!sc)eniene5?.
Sa $e"em insa ce insemna pentru filosoful erman Supraom- el este /...un tip "e
suprema reusita in contra"ictie cu omul mo"ern# omul 'un# cu crestinii si cu
ceilalti ni)ilisti......El este un tip relati$ uman# o noua formatie./5>. Asa"ar#
Supraomul niet!sc)enian este o neare a omului mo"ern# $a!ut ca e+ponent al
omului "e la *laton si pana in epoca mo"erna. Este# spune (iet!sc)e# un mo"el
al Vointei "e putere# este o Eterna Reintoarcere a I"enticului.
*entru ,rie"ric) (iet!sc)e in"ifirent ca este $or'a "espre $alori morale sau
"espre %u"ecata asupra istoriei nu e+ista "ecatio sinura reula si anume-
afirmarea $ietii. Aceasta afirmare a $ietii presupune ca proresul $ietii nu poate fi
asiurat "ecat "e catre o casta superioara# un"e Supraomul este elementul
primor"ial# in timp ce castei inferioare# repre!entata "e cei cu $ointa "e scla$i# ii
re$ine munca fi!ica si "aruirea fata "e cei superiori. E+ista aici un antaonism
e$i"ent- pe "e o parte este $or'a "e acea casta superioara# cu $ointa "e putere#
ce tre'uie pri$ita mereu ca si scop in sine si# pe "e alta parte# acea clasa
inferioara# e+ponentii careia sunt oamenii cu $irtuti me"iocre# carora le sunt
"e"icate toate acti$itatile muncii fi!ice7B.
Intr&un uni$ers in care /Dumne!eu a murit/# omenirea sinura poate sa se
reali!e!e "upa $oia ei# sinura reula pe care o aplica filosoful este afirmarea
$ietii. Asa cum reiese "in lucrarea /Dincolo "e 'ine si "e rau/ mem'rii acestei
lumi fara Dumne!eu intrupea!a toate $irtutile# "etin toate pri$ileiile# sunt unii
pentru altii "oar scopuri. In aceasta lume sunt respectate toate reulile "e 'una
cu$iinta intre in"i$i!i# se pot a'tine reciproc "e la practicarea ofensei# a $iolentei#
a %afului pot recunoaste $ointa semenului eala cu a lor. Asa"ar# aceasta este
lumea in care Dumne!eu nu e+ista si pe care (iet!sc)e a $a!ut&o perfecta. Dar#
spune autorul# fata "e cei cu /$oita sla'a/ cei cu $oita "e putere se poarta
/"incolo "e 'ine si "e rau/# in afara oricariei morale. Insusi (iet!sc)e si&a propus
suprimarea oricarei morale# "orin" o morala a fortei $itale# a 'ucuriei "e a trai# si
asta in paralel cu nimicirea moralei scla$ilor.
*entru a lamuri mai 'ine "e ce Dumne!eu a murit# "e ce este necesar a'an"onul
transcen"entei "i$ine si a moralei isipirate "e ea# (iet!sc)e scrie lucrarile
/Amurul i"olilor/71 si /Antic)rist/74. *rin acestea "oua el $rea sa "arame acea
tenace ilu!ie care I&a impie"icat pe oameni sa ramana cre"inciosi pamantului#
amaiti cu faa"uinte false "espre )imerica lume "e "incolo# pe care
crestinismul o promo$a. In aceasta incercare filosoful $a a%une sa apostrofe!e
casta preotilor# otra$itorii ai $ietii si otra$iti ei insisi# "upa cum ii numeste el.
Acesti preoti au a%uns sa prin"a# ca intr&o men)ina# sufletul omenesc si sa&l
supuna resemnarii# l&au o'liat sa inenun)e!e in fata mortii. Tot ei sunt si cei
care au in$entat conceptul "e li'er ar'itru# pe care (iet!sc)e il $e"e ca cel mai
ticalos "intre toate artificiile teoloilor# menit sa faca omenirea raspun!atoare in
sensul lor# a"ica "epen"enta "e ei. *reotii sunt cei care au initiat /$ec)ea
psi)oloie/ prin care "oreau sa o'tina# fie pentru ei# fie pentru Dumne!eu# "reptul
"e a pe"epsi# "e a asi $ino$ati printre oameni.
In locul acestei psi)oloii $ec)i# (iet!sc)e $a propune o alta# si anume pe cea a
Supraomului. *remisa acestei noi psi)oloii era c)iar postulatul mortii lui
Dumne!eu- "aca Dumne!eu este mort# atunci orice este posi'il iar li'erul ar'itru
nu&si mai are nici o ratiune "e e+istenta. Si asta pentru ca Supraomul# omul
superior isi este siesi Dumne!eu# este li'er la mo"ul a'solut# in"epen"ent "in
toate punctele "e $e"ere# puternic si fericit.
/Intrucat# nu mai e+ista o pro$i"enta care sa con"uca "estinele# iar omul nu se
mai poate incre"inta nici unei alte puteri a altcui$a# omul tre'uie sa&si ia intreul
"estin in propriile maini. Ce este# asa"ar# "e facut? Luati )otarari "e luna "urata
in pri$inta meto"elor# pe secole inainte2 & caci con"ucerea $iitorului omenirii
tre'uie sa incapa o"ata si o"ata pe mana noastra2/75. Asa"ar# se anunta o lume
a Supraoamenilor un"e $ointa "e putere este sinura ratiune "e a trai.
Aceasta morala $italista# "upa cum o numea Mi)ai Ralea77# nu este altce$a in
fon" "ecat o atitu"ine "e in"iferenta fata "e orice fel "e "atorie- /este o morala
fara o'liatie si fara "atorie/7:. (iet!sc)e $e"e in centrul acestei morala $italiste
omul plin "e $iata care strane putere pentru a instaura o noua or"ine "ura# fara
crutare# care nu "uce la enero!itate# ci la cucerire# la imperialism. De"ucti'il#
apare o noua scala a $alorilor# cele $ec)i# sunt inlouite cu altele care
promo$ea!a "uritatea# suprimarea# e+ploatarea# cultul fortei si cura%ul in con"itiile
luptei "ure.
(o'letea# in"epen"enta sau "emnitatea sunt cate$a "in $alorile proclamate "e
catre filosoful erman. /Dar toate acestea capata un sesn straniu# antiuman#
atunci can" in fun"amentarea lor se porneste "e la te!a preconceputa a
conflictului "intre in"i$i" si societatea# "intre cei /tari/ si cei /sla'i/# "intre /eu/ si
/umanitate/....Umanitatea este leea fun"amentala a naturii noastre# norma
morala# ce se impune mai presus "e orice. Acel /Eu/ unic si su$eran "e care
$or'ea (iet!sc)e nu e "ecat un mit# o formula retorica# ran"iloc$enta# "ar care
nu corespun"e realitatii si aspiratiilor noastre profun"e.../7;.
Asa"ar# i!$orul $ietii si moralitatii umane sta in natura# iar morala Supraomului nu
este "ecat o fortare a naturii# o a'"icare "e la sensurile profun"e ale e+istentei.
(iet!sc)e respine moral crestina# intemeierea metafi!ica a moralei propusa "e
6ant# el respine toto"ata si morala simtului comun# ce a$ea la 'a!a e+istenta
unor principii morale uni$ersal $ala'ile. El a fost si un a"$ersar acer' al
"emocratiei- "repturile eale si in"atoririle eale a tuturor oamenilor era o
fantasma e+aerata pentru (iet!sc)e. Omul no'il# puternic isi faueste propria sa
reula morala# i"ee contrara "emocratiei. Si asta in timp ce ceilalti# oamenii sla'i#
tre'uie sa se conforme!e unor norme morale propuse "e cei cu $oita "e putere.
*rincipiul ealitatii in "repturi a oamenilor precum si i"eea soli"aritatii sunt $a!ute
"e filosoful erman ca niste pro"use noci$e ale crestinismului. Miscarile politice
"emocratice nu sunt "ecat e+presia spiritului crestinismului# este "e parere el.
Dar care au fost consecintele unei astfel "e po!itii# a acestei suprimari a
"emocratiei? /De fapt# intre'area leitima este urmatoarea- se leaa fascismul
"e filosofia lui (iet!sc)e sau & mai curan" & "e filosofia lui 9eel? ....C)iar "aca
fascismul erman are in C)am'erlain# *aul "e Laar"e si @aner personalitati
care ser$esc in mo" i"eal cunoscuta sa a"miratie fata "e sine insusi# (iet!sc)e &
"esi strain "e po!itiile acestora & nu a fost nici el scutit "e incercari c$asi&oficiale
"e a fi acomo"at spiritului totalitar/7=.
Asa"ar# fascismul era un /striat "isperat al milioanelor "e oameni oprimati/7?
iar opera lui (iet!sc)e era /incarnarea/ acestui fel "e a an"i. Rasa superioara
ermanica era un sinonim pentru Supraomul niet!sc)enian. Insa spre "eose'ire
"e filosoful care sustinea un anti&crestinism cateoric# "i$i!an" eneriile $itale#
natioanl&socialismul erman "eclara ca sinura reliie este rasa. Dat fiin" ca
fascismul implica un cult real si o aser$ire fata "e trecut# esenta omului numai
este li'ertatea# ci un fel "e inro'ire si o supunere oar'a# iar opera lui (iet!sc)e
promo$a o reintorcere spre trecut si suprimarea $alorilor crestine. (umitorul
comun al celor "oua puncte "e $e"ere# cel niet!scnian si cel fascist este i"eea
/recuperarii unei lumi pier"ute/7>.
In conclu!ie# se poate afirma ca o"ata cu filosofia lui (iet!sc)e se sfarseste pe
"eplin era "ominatiei moralei crestinismului si incepe# toto"ata# o noua era- cea a
afirmarii omului ca propria lui $aloare# renuntarea la $alorile un"e "reptatea si
ealitatea au un loc "e frunte. Afirmarea $ietii este in"emnul noii epoci initiate "e
filosoful erman. Si# "aca in secolul al&FIF&lea acest tip "e an"ire era o 'a!a
soli"a a filosofiei occi"entale# pentru secolul al&FF&lea apare o noua an"ire- cea
relati$ista# i!$orata "in su'iecti$ism# pramatism si in"i$i"ualism.
1.5. Amploarea conceptului in filosofia americana a secolului al&FF&lea.
Sa $e"em mai "eparte cum a e$oluat aceasta noua perspecti$a asupra lumii-
perspecti$a relati$ista# si care au fost cei mai importanti e+ponenti ai sai.
Dupa cum afirmam in inceputul acestui capitol# relati$ismul a fost "efinit "in
prisma a trei elemente primor"iale# si anume- pluralitatea $alorilor#
incomensura'ile si incompara'ile< nu e+ista o cale rationala "e a "istine intre
"oua $alori "iferite si# cea "e&al treilea element este incapacitatea omului "e a
"eci"e rational 8intre $alori care pornesc "e la premisa ri$alitatii lor.
*entru Maurice Man"el'aum relati$ismul este acea conceptie "upa care
/asertiunile nu pot fi %u"ecate "rept a"e$arate sau false in ele insele# ci tre'uie
%u"ecate astfel cu referire la unul sau mai multe aspecte ale situatiei totale in
care ele au fost facute/:B.
An"rei Mara consi"era ca relati$ismul a a$ut cea mai mare si profun"a
amploare in ultimele "oua "eca"e in filosofia americana. Relati$ismul ca
para"ima filosofica a pornit "e la intuitionismul si situationismul lui @illiam
Games # meran" mai "eparte in emoti$ism si in pramatism# asin"u&si forma
"efiniti$a in filosofia coniti$a a lui @ittenstein.
*entru a $e"ea cum a e$oluat acest relati$ism# tre'uie inainte "e toate sa
e+plicitam fiecare curent filosofic "in care acesta a luat nastere si sa&i inteleem
sensurile.
Utilitarismul este acel reper filosofic care sustine ca %u"ecatile prin care
surprin"em calitatea unui lucru "e a fi 'un $or'esc "e fapt "espre proprietatea
acelui lucru "e a pro"uce un 'ine. Asa"ar# 'inele este asimilat in conceptul "e
util iar functia %u"ecatilor morale este "e a enunta ra"ul "e utilitate al unui
anumit lucru:1.
Utilitarismul a plecat "e la )e"onismul lui Epicur enuntat in propo!itia /placerea
este scopul $ietii/. *entru a a%une la fericire tre'uie mai intai "e toate sa traiesti
atara+ia# a"ica acea stare "e liniste sufleteasca# "e seninatate ca i"eal moral.
*ornin" "e la aceste lucruri enuntate "e catre Epicur# un alt e+ponent al
utilitarismului# Go)n Stuart Mill# afirma ca principiul celei mai mari fericiri tre'uie
sa fie utilitatea. *otri$it acestui enunt actiunile oamenilor sunt 'une "aca a"uc
fericire si# sunt rele "aca pro$oc nefericire.
Atunci can" "efineste fericirea Mill este in asentimentul anticilor- fericirea consta
in placere sau in a'senta "urerii iar nefericirea in "urere sau a'senta placerii# iar
omul are un sinur scop# acela "e a o'tine placerea si "e a e$ita suferinta.
Asa"ar# pentru utilitarism si a"eptii sai fericirea consta in e$itarea suferintei si in
satisfacerea placerilor. Suma acestor placeri# in"iferent "e natura acestora#
"etermina fericirea.
*ramatismul a "o'an"it importanta "eose'ita# "e$enin" c)iar popular# prin
scrierile lui @illiams Games. /Restranerea semnificatiei termenilor la
consecintele in e+perienta sen!oriala# a a"e$arului la utilitatea ime"iata./:4 a
acti$at critici in filosofia americana "e sfarsit "e secol FIF. *otri$it filosofiei lui
Games# utilitatea unui lucru sau a unui fenomen "e$ine criteriu "e e$aluare al
oricarei acti$itati umane. Un lucru este a"e$arat "aca el se "o$e"este a fi util#
a$anta%os unui anumit in"i$i" "intr&o anumita comunitate# asta ar fi principiul ultim
"e la care pleaca pramatismul.
Emoti$ismul# o alta sursa importanta a relati$ismului# afirma ca# intrucat $alorile
morale nu pot fi $erificate e+perimental# ele nu sunt nici a"e$arate si nici false si
nu au o semnificatie o'iecti$a# e+terioara in"i$i"ului. ,un"amentul acestor
%u"ecati morale nu poate fi "ecat unul emoti$# e+primat "e intentiile si "orintele
celui care le enunta:5.
Toto"ata relati$ismul si&a tras se$a "in pluralism "ar nu poate fi confun"at cu
acesta si asta pentru ca pluralismul# asa cum a fost $a!ut el "e catre initiatorul
acestui curent# Io)annes Alt)usius# este o /communitas communitarum/# a"ica o
comunitate "e comunitati# un"e multitu"inea "e $alori si "e perspecti$e# uneori
ri$ale# sunt elemente importante:7.
,ilosofia analitica# lin$istica si coniti$a a lui @ittenstein# premeratoare "e
asemenea a relati$ismului# nu propune teorii sau e+plicatii filosofice# ci mai
"era'a a"una laolalta o'ser$atii care amintesc "e folosirea efecti$a a lim'ii#
"upa cum afirma insusi autorul /Tractatus&ului loico&p)ilosop)icus::.
,ilosofia# este "e parere filosoful# implica folosirea lim'ii in feluri "iferite "e cele
o'isnuite# astfel incat se a%une la conclu!ia ca folosirea filosofica a lim'ii este
ra"ical "iferita "e folosirea sa o'isnuita. La fel stau lucrurile si in ca!ul moralei#
spune el.
/@ittestein era incre"intat ca sistemul lim'ii# ce contine cunoasterea noastra#
este structurat "e o seama "e optiuni profun" filosofice# ce nu se lasa
rationali!ate complet.....El pleaca "e la premisa conform careia realitatea $ietii
umane este mi%locita "e lim'a../:;. Dar aceasta lim'a nu este altce$a "ecat un
%oc ce are la 'a!a niste reuli# este /un %oc "e $or'ire/# specificat "e reuli
ramaticale# care ne trimit spre un plan un"e se intersectea!a cu reula "e
interactiune "intre $or'itor si ascultator. Asa"ar# orice e+primare $er'ala face
parte "in acest %oc al $or'irii# iar reulile acestuia tin "e /forma "e $iata/. /,orma
"e $iata/ con"itionea!a /realitatea/ pe care oamenii o recunosc si se inca"rea!a
intr&un sistem "e ipote!e in functie "e care ei isi procura %ustificari# iau "eci!ii#
etc./:=.
Asa cum spuneam relati$ismul si&a asit "esa$arsirea in filosofia americana a
secolului al&FF&lea. Mai precis# in opera unor e+ponenti "e seama ai curentului#
printre care amintesc- *)ilippa ,oot# Cil'ert 9arman# Da$i" @on si Ric)ar"
RortA. A$an" 'a!e teoretice suficient "e puternice# si alaturat unei culturi li'erale
'ine "eterminate# relati$ismul a capatat o amploare "esa$arsita mai ales "upa
anii D;B# in Statele Unite.
*entru *)ilippa ,oot principala asumptie a relati$ismului este- /E+ista %u"ecati
morale care sunt consi"erate a"e$arate intr&un conte+t si false in alt conte+t/:?.
Relati$ismul pentru ,oot nu este altce$a "ecat o i"ee a filosofiei naturale# un"e
oamenii consi"era ca "i$ersitatea opiniilor este un lucru natural si nu mai tre'uie
"iscutat.
Cine$a ar putea an"i ca a spune "espre un anumit o'iect ca /are culoarea
rosie/ inseamna "e fapt a spune ca o'iectul in cau!a /este $a!ut ca a$an"
culoarea rosie "e catre cei mai multi/# uitan" ca atunci can" suntem intre'ati
"espre culoarea unui o'iect pri$im o'iectul respecti$ pentru a $e"ea ce culoare
are# si nu pentru a estima reactia celorlalti# felul in care ei ar putea $e"ea o'iectul
in cau!a ,aptul ca cine$a nu "escrie in fapt propria reactie "e a"miratie atunci
can" afirma ca o anumita persoana este frumoasa este rele$at prin aceea ca cel
care face afirmatia poate a"mite la un moment ca el insusi e suscepti'il "e a
comite o reseala in %u"ecata# iar ca afirmatia sa nu "escrie reactia comunitatii
se poate "emonstra "eoarece el poate acu!a la un moment "at comunitatea in
cau!a ca reseste. Lim'a%ul acestui tip "e %u"ecati nu este atat "e saracacios
incat sa cuprin"a numai "escrierea unor reactii. El lasa loc suficient pentru i"eea
"e a arata ce$a# c)iar "aca nu pentru a con$ine sau a "emonstra. O persoana
care a%une sa emita anumite %u"ecati prea ciu"ate poate fi inorata sau i se
poate spune ca este "eplasata# sau ca si&a pier"ut mintile. *e "e alta parte insa
unele "in afirmatiile sale# insotite sau nu "e e+plicatii# pot fi consi"erate
instructi$e "e catre semeni. Relati$ismul unei %u"ecati consta in faptul ca pentru
a putea sa operam cu conceptele&c)eie ca si concepte# a"ica atri'uin"u&le un
ni$el "e o'iecti$itate si "e reflectare a a"e$arului e ne$oie "e o perceptie sau
reactie impartasita cu pri$ire la acestea. Daca aceasta con"itie nu este
in"eplinita este imposi'il sa $or'im "e /rau/ si /'un/# /resit/ si /corect/ cum o
facem "e o'icei# si prin urmare este lipsit "e temei sa spunem ca %u"ecatile si
opiniile mem'rilor altui rup care au reactii mult "iferite "e ale noastre sunt
resite.
Daca insa facem referire la alta societate atunci tre'uie sa $or'im "espre ce este
/a"e$arat/ "upa stan"ar"ele lor sau "upa ale noastre# fara a a$ea nici cea mai
mica pretentie ca stan"ar"ele noastre sunt cele corecte. relati$ismul poate
functiona# este %ustificat intr&o anumita !ona "aca toate a"e$arurile su'stantiale
"in !ona respecti$a "epin" "e un set sau altul "e stan"ar"e posi'ile. (e putem
"a astfel seama ca si su'iecti$ismul in"i$i"ual poate fi o forma a relati$ismului
moral 1pro'a'il insa il putem consi"era un ca!&limita.. C)iar "aca a"e$arul
%u"ecatilor morale nu este "epen"ent "e stan"ar"ele comunitatii locale# acesta
1a"e$arul su'stantial. poate "epin"e "e stan"ar"ele in"i$i"ului.
In acelasi fel stau in fapt lucrurile si in teoriile emoti$iste si prescripti$iste# "in
moment ce acestea neaa e+istenta unor criterii o'iecti$e# sau al oricarei meto"e
o'iecti$e prin care "iferentele ra"icale intre principiile morale "e 'a!a ale
in"i$i!ilor ar putea fi solutionate. Se poate trae "e aici conclu!ia ca atunci can"
se "iscuta "espre implicatiile relati$ismului propo!itiile /Daca cine$a cre"e ca
face raul atunci el face un lucru rau/ si /Daca cine$a cre"e ca face 'inele atunci
el face un lucru 'un/ tre'uie tratate separat.
,aptul ca cine$a care ipso facto actionea!a impotri$a propriei constiinte face raul
nu poate fi# cre"# neat. Cine$a ar putea spune ca nu e+ista o a'atere mai
e$i"enta "e la morala "ecat aceea ca cine$a sa se preateasca sa faca ceea ce
consi"era ca este rau. Un asemenea om este ca un arcas care nici macar nu
incearca sa nimereasca tinta# el are cele mai sla'e sanse sa faca ceea ce este
'ine comportan"u&se intr&un mo" pe care il consi"era ca fiin" rau. Vointa sa
urmea!a raul si este prin urmare o rea $ointa. Aceasta te!a nu are in fapt nimic
"e a face cu relati$ismul si tre'uie sa fie acceptata "e non&relati$isti si "e
relati$isti "eopotri$a.
Daca un relati$ist 13. are principii conform carora actiunea F este resita0rea# "ar
actiunea F este ceruta "e conceptia "espre morala a unui alt in"i$i" 1A.# ce $a
putea spune 3 "espre actiunea F intreprinsa "e catre A? *utem presupune ca in
afara "e faptul ca A consi"era ca F se %ustifica0este ceruta pentru el nu e+ista
alte moti$e care sa&l faca pe 3 sa afirme ca F intreprinsa "e A este ce$a corect si
nu ce$a resit# ce$a 'un si nu ce$a rau. Cum ar putea constiinta lui A sa
influente!e %u"ecata lui 3 intr&un asemenea ca!?. DDAHuino ne&ar putea spune ca
A a facut raul "atorita faptei pe care a comis&o# "ar poate un relati$ist sa spuna
acelasi lucru?
Raspunsul "epin"e# cre"# "e pro'lema inocentei sau a culpa'ilitatii cui$a care
are con$ineri morale "istincte "e ale celorlalti. DDAHuino# ca si Aristotel# face
"iferenta intre inoranta in sine# ca necunoastere a faptelor concrete care
a"esea nu&l in$ino$ateste pe cel in cau!a# si inoranta in "omeniul leii morale#
care&l in$ino$ateste intot"eauna. Sta in puterea fiecaruia sa se impotri$easca
unei constiinte aflate in eroare# si "aca nu o face aceasta e pentru ca nu $rea sa
urme!e a"e$arul. In"i$i"ul poate "eci sa fie 'lamat c)iar atunci can" urmea!a
lasul constiintei# el fiin" $ino$at pentru ca are acea constiinta. Acum sa pri$im si
"in perspecti$a relati$istului. Spre "eose'ire "e "DAHuino el nu poate spune ca
a"e$arul poate fi $a!ut "e catre toti cei care "oresc sa&l $a"a# pentru ca el ca
relati$ist neaa e+istenta unor criterii o'iecti$e uni$ersale in pri$inta a"e$arului
moral. Deci "aca $a spune ca A face raul can" intreprin"e actiunea F# "upa ce a
a"mis "e%a ca A ar resi "aca s&ar impotri$i propriei constiinte si nu ar
intreprin"e&o atunci $a tre'ui sa recunoasca faptul ca "esi orice ar face A este
rau acesta nu a ca!ut in aceasta capcana morala "in $ina sa. Am putea
presupune ca A ar fi putut sa&si sc)im'e opiniile leate "e morala si poate ca ar
fi in continuare posi'il sa si le mo"ifice# "ar 3 nu poate spune lucrul acesta. Spre
"eose'ire "e "DAHuino el nu poate sa afirme ca cine$a care are asemenea opinii
e $ino$at ca nu a "orit sa cunoasca a"e$arul sau ca nu a facut suficient "e mult
ca sa&l "escopere. *rin urmare A nu este culpa'il pentru ca si&a pastrat opiniile si
"in acest moti$ nu este $ino$at "e "ilema morala in care se afla.
*utem conc)i"e spunan" ca# "in ratiuni "e or"in practic# ar fi mai 'ine ca cel
putin pentru moment sa nu ne propunem sa "eci"em "aca relati$ismul moral
este sau nu intemeiat# ci sa reluam anali!a lucrurilor "e la inceput:># o rean"ire
a sistemului "e an"ire a intreii umanitati. Aceasta este# succint# po!itia lui
*)ilippa ,oot in ceea ce pri$este relati$ismul moral.
Un alt interpret important al relati$ismului este Cil'ert 9arman care isi
arumentea!a po!itia prin "oua cerinte esentiale# si anume- nu e+ista principii
morale uni$ersale si# cea "e&a "oua cerinta# se cu$ine sa actionam in acor" cu
principiile rupului la care am a"erat & "ar am'ele po!itii spune el tre'uie
re$i!uite cu alternati$e mai 'une in ca"rul relati$ismului;B. *entru 9arman
relati$ismul moral inseamna o recunoastere a unei anumite impre%urari sociale ca
%u"ecata morala este a"optata in functie "e un anumit acor" inauntrul unei
anumite comunitati umane# iar acest tip "e relati$ism# continua autorul# nu
e+clu"e recunoasterea impre%urarii ca unele principii morale "intr&o anumita
comunitate sunt mai 'une "ecat altele si ca e+ista stan"ar"e o'iecti$e pentru
e$aluarea moralitatilor;1.
9arman este cel care intro"uce pentru a e+prima acest lucru si notiunea "e
/%u"ecata interioara/# $a!uta ca o relatie ce se sta'ileste in mo" "irect si o'iecti$
intre aent si actul sau# actul "eterminat "e el- /Eu $reau sa "istin folosirea
cu$antului resit pentru a spune ca o situatie sau actiune particulara este resita#
"e folosirea cu$antului pentru a spune ca este resit ca cine$a sa faca ce$a
anume. In primul ca!# cu$antul resit este folosit pentru a e$alua un act sau o
situatie. In ca!ul al "oilea el este folosit pentru a "escrie o relatie "intre un aent
si un act.../;4# numai acest tip "e %u"ecata# cea "in urma# este o %u"ecata
interioara# o %u"ecata care este relati$a la un set "e principii impartasite "e o
anumita comunitate "e in"i$i"ualitati.
Da$i" @on trece in filosofia sa la relati$i!area 'inelui moral# arumentan" ca
teoriile a'solutiste nu sunt capa'ile "e a e+plica anumite feluri "e "e!acor"uri si
"i$ersitatea %u"ecatilor morale. El afirma ca- /,iintele umane au ne$oi "e a
re!ol$a conflictele interne "intre cerinte si "e a re!ol$a conflictele interpersonale#
"e interese. Moralitatea este o creatie sociala care se constituie in raspuns la
acele ne$oi.;5/
Asa"ar# relati$itatea %u"ecatilor morale este pentru @on un in"ice al plasticitatii
naturii umane si este aparatorul sustinut al relati$ismului moral 'a!at pe teoria
a"e$arului coerenta care afirma ca -/ A"e$arul unei propo!itii consta in suportul
intre al restului teoriei care il contine/;7. *entru @on morala se spri%ina pe
acor"ul intern con$enit "e mem'rii unei comunitati "e in"i$i"ualitati# "ar permite
totusi si e$aluari o'iecti$e ale moralei# situate "incolo "e aceasta comunitate# si#
implicit# "e acor"ul con$enit "e mem'rii ei.
*entru ilustarea mai e+acta a relati$itatii morale @on intro"uce "oi termeni cu
care operea!a# si anume- morala 'a!ata pe /'inele comun/ al mem'rilor unei
comunitati "ate# si# cel "e&al "oilea termen# este acea ten"inta a fiecarui in"i$i"
"e a pretin"e "in partea altui in"i$i" un anumit lucru.
Te!ele enerale ale e+punerii lui @on sunt urmatoarele-
I (u e+ista o sinura moralitate a"e$arata<
I ,ilosofia morala tra"itionala sufera "e necunoasterea normelor morale ale
culturilor estice<
I Domeniul e+pansi$ al eticii normati$e are ne$oie "e cone+iuni cu o meta&etica
re$iorata.
@on $rea sa uneasca meta&etica si te!a relati$itatii moralei# trecan" astfel la
ela'orarea unei arumentari in fa$oarea relati$itatii morale. El proce"ea!a mai
intai la respinerea setului "e asertiuni ale /o'iecti$ismului moral/# in"ican"
"i$ersitatea cre"intelor si con$inerilor morale ce stra'at societatile prin apel la
cunostintele "e etica comparata# socioloie si antropoloie. Autorul face apoi o
"istinctie intre moralitatea a+ata pe $irtute 1$irtue&centere" moralitA. si
moralitatea a+ata pe "repturi 1ri)ts&centere" moralitA.. Moralitatea a+ata pe
$irtute acor"a un loc central conceptului "e 'ine comun al tuturor mem'rilor
comunitatii. 3inele comun este cu putinta si este partial "efinit "e un mo" "e
$iata in care toti mem'rii comunitatii cooperea!a pentru o'tinerea lui. Viata in
comun 1t)e s)are" life. este este "efinita "e un sistem "e roluri care specifica ce
contri'utie a a$ut fiecare mem'ru la sustinerea acelei $ieti. Virtutile sunt
i"entificate in calitatile necesare pentru in"eplinirea rolului in"i$i"ual# respecti$
pentru contri'utia la succesul 'inelui comun. Moralitatea a+ata pe "repturi nu
acor"a un loc central 'inelui comun si $ietii in comun. Mai "era'a ea
e$i"entia!a notiunea "e "rept pe care fiecare mem'ru al comunitatii este
in"reptatit sa&l pretin"a "e la ceilalti. Leaturile morale ale comunitatii sunt
fon"ate pe respect reciproc# "emonstrat prin recunoasterea "repturilor
in"i$i"uale# "repturi precum cel la li'ertate# proprietate si 'unastare. *rima "e
moralitate o ilustrea!a $ec)ii reci# a "oua o ilustrea!a europenii mo"erni.
A"ucan" in "iscutie cele "oua tipuri "e moralitate & cea a+ata pe $irtute si a+ata
pe "repturi & @on arumentea!a te!a "upa care /e+ista "iferente intre con"itiile
a"e$arului ce pot fi atri'uite preceptelor morale intemeiate pe moralitatea $irtutii
si cele care pot fi atri'uite preceptelor morale intemeiate pe moralitatea
"repturilor. Cu alte cu$inte# sustin ca putem $or'i "e relati$itate morala atunci
can" pri$im in interiorul fiecarui tip "e moralitate ca si atunci can" comparam
cele "oua tipuri./
Conclu!ia la care a%une Da$i" @on este urmatoarea- /De&a lunul acestui
capitol am incercat sa relatione! esecul teoriilor a'solutiste in e+plicarea unui
anumit tip "e "e!acor"uri si aparenta "i$ersitate a cre"intelor morale cu
"ificultatile enerale pe care le&am i"entificat ... Ceea ce $reau sa spun este ca
acest esec este pro'a'il sa fie unul incura'il. ,iintele umane simt ne$oia "e a
re!ol$a conflictele interne aparute intre ceea ce li se solicita si ne$oia "e a
re!ol$a conflictele interpersonale "e interese. Moralitatea este o creatie sociala
care s&a "e!$oltat ca raspuns la aceste ne$oi. E+ista constraneri in pri$inta
formei pe care ar putea&o lua moralitatea# continuan" totuusi sa ser$easca
aceste ne$oile amintite. Aceste constraneri pro$in "in me"iul incon%urator# "in
natura umana si "in stan"ar"ele rationalitatii# "ar nu sunt suficiente sa elimine
toate moralitatile cu e+ceptia uneia sinure ca raspun!an" acestor ne$oi.
Relati$itatea morala este un in"icator al comple+itatii si mo'ilitatii naturii umane#
al puterii pe care o au mo"uri "e $iata "iferite sa "etermine ceea ce repre!inta o
re!ol$are satisfacatoare a conflictelor pe care ar tre'ui sa le re!ol$e
moralitatea.;:/
Am $a!ut mai sus care sunt po!itiile e+primate asupra relati$ismului a
unor filosofi importanti ai secolului trecut. Sa $e"em mai "eparte po!itia
e+primata "e cel mai apri sustinator al relati$ismului si cel mai important
teoretician al sau# Ric)ar" RortA.
In primul ran" autorul porneste "e la contestarea mo"ului cum a fost conceputa
filosofia incepan" cu *laton si Aristotel. *otri$it acestei filosofii clasice# /e+ista o
or"ine intelii'ila esentiala# profun"a si eterna# ascunsa pri$irilor noastre/;;.
I"eea esentiala a luarii acestui punct "e $e"ere# antimetafi!ic# este cea a
continentei lim'a%ului# pornin" "e la (iet!sc)e# pramatistii americani si
culminan" cu @ittenstein. /Lim'a%/ inseamna pentru RortA un ca"ru cateorial
sau o sc)ema conceptula in care se misca si se "e!$olta cunoasterea umana;=.
Aceste sc)eme conceptuale nu sunt# cum s&a cre!ut $reme "e multe secole
"escoperite# ci# spune autorul # sunt /create/# "eci continente. Drept pentru care
nu e+ista o or"ine uni$ersala# fie ea apartinan" uni$ersului sau naturii umane
care sa nu poate fi cunoscuta. Iar ca"rul cateorial este pro"us "e om# "eci
cunoasterea este posi'ila fara o raportare la un sistem "e norme sau "e con"uite
/impuse/. Asa"ar# arumentea!a mai "eparte RortA# intran" in acest spirit
relati$ist promo$at "e Lu"Jin @ittestein a%unem sa $e"em ca acele ca"re
cateoriale ale lim'a%ului# care sunt amprenta unei comunitati umane# nu mai
apar ca si me"iu uni$ersal# ci sunt mi%loace a"ec$ate# continente.
/Oricine spune# asa cum spun eu# ca a"e$arul nu este /in afara/ $a fi suspectat
"e relati$ism si irationalism. Oricine arunca o in"oiala asupra "istinctiei "intre
moralitate si intelepciune practica# asa cum am proce"at eu# $a fi suspectat "e
imoralitate. *entru a in"eparta astfel "e suspiciuni e ne$oie sa arumente! ca
"istinctiile "intre a'solutism si relati$ism# "intre rationalitate si irationalitate si
"intre moralitate si oportunitate sunt niste unelte in$ec)ite si reoaie &
reminiscente ale unui $oca'ular pe care ar tre'ui sa incercam sa&l inlocuim.;?/
Asa"ar# RortA nu cre"e in a'soluti!area notiunii "e /a"e$ar/ si# cu atat mai putin#
in po!itia 8antiana fata "e moralitate.
*entru a e+plica "e ce cre"e autorul cu tarie in "iferenta "intre moralitate si
intelepciune practica# el pleaca "e la un citat "in Mic)ael Oa8es)ott care
afirmase ca- /O moralitate nu nici un sistem "e principii enerale# nici un co" "e
reuli# ci o lim'a $ernaculara. *rincipiile enerale si c)iar reulile pot fi enerate
"in ea# "are a nu e creatia ramaticienilor- ea e creata "e catre $or'itori....../;>#
in esenta "e catre fiecare in"i$i"ualitat su'iecti$a in parte.
*ornin" "e aici RortA cre"e ca "istinctia "intre moralitate si intelepciune practica
nu mai sunt utile. Si asta pentru ca /principiile morale/ 1in sensul 8antian "e
impoerati$ cateoric si principiu utilitarist. au sens "oar in masura in care
/incorporea!a referinta tacita la un sir intre "e institutii# practici si $oca'ulare "e
"eli'erare morala si politica/=B. Totusi# acestea sunt e$ocari ale unor asemenea
practici si nu %ustificari pentru ele iar moralitatea poate fi pastrata in a"e$aratul ei
sens "aca o concepem nu ca pe o $oce a unei "i$initati ci ca pe o forma leitima
a unei comunitati umane# a unor in"i$i"ualitati $or'itoare "e un anume lim'a%
comun=1.
In pri$inta proresului moral# si in pri$inta posi'ilitatii ca acesta sa poata fi facut si
sa "e$ina cat mai $i!i'il# RortA cre"e ca /e+ista ce$a "e felul proresului moral# si
ca acest prores este itra&a"e$ar pe "irectia unei mari soli"aritati umane/=4.
Un"e aceasta soli"aritate este $a!uta "e acelasi autor ca a'ilitate "e a $e"ea tot
mai multe "iferente tra"itionale ca neimportante# atunci can" sunt comparate cu
apropierile in ceea ce pri$este "urerea si umilinta & capacitatea "e a te an"i la
oameni e+trem "e "iferiti fata "e noi insine ca fiin" inclusi in "omeniul lui /noi/.
Tot RortA este si cel care face "istinctia intre "oua linii ma%ore "e an"ire in
tra"itia culturii occi"entale. Este $or'a# pe "e o parte# "e apararea $alorii
/o'iecti$itate/ care se enunta astfel- /.....tre'uie sa pasim in afara comunitatii
noastre suficient "e "eparte pentru a o e+amina in lumina a ce$a ce o transce"e#
a"ica a ceea ce are ea in comun cu orice alta actuala si posi'ila comunitate
umana/=5. Aceasta o'iecti$itate este pusa in "e!acor" cu pramatismul# un"e
are loc o punere .../atat " emult in acor" intersu'iecti$ cat este posi'il../=7.
*rin urmare conotatia relati$ismului capata pentru autorul american noi sensuri
e+primate prin prisma a trei enunturi# si anume- fiecare con$inere este la fel "e
'una ca oricare alta< /a"e$arul/ este un termn ec)i$oc si are atatea semnificatii
cate proce"uri "e a&l %ustifica e+ista si# ultima# nu e+ista nimic "e spus in ceea ce
pri$este a"e$arul in afara proce"urilor "e %ustificare pe care le foloseste o
societate anume intr&o sfera sau ala a stiintei. Acest a"e$ar# c)iar "aca el are
aceeasi semnificatie in"iferent "e cultura asupra careia se aplica# nu are o natura
interioara# nu&si este siesi suficient# si# "eci# nu poate con"uce la ela'orarea unei
teorii $aste a a"e$arului=:.
Statele Unite# a carei cultura filosofica# spuneam a permis cea mai 'una
"e!$oltare si amploare a relati$ismului# au stat mereu su' semnul cautarii
a"e$arului si a cautarii celei mai 'une cai "e a reusi in $iata# reasin"u&si astfel
autenticitatea. *oate "e aceea spiritualitatea americana /a luat "e la inceput
calea cone+iunii oranice cu practica $ietii/=;. ,ilosofia americana a repre!entat
o alternati$a la an"irea "e tip european faurin" insa impreuna ceea ce se
numeste acum filosofia occi"entala. Unul "in elementele importante ale istoriei
mo"erne este marea re!istenta in timp a "emocratiei americane. Incepan" cu
T)omas Gefferson# care $e"ea statul ca o orani!are umana 'a!ata pe $alori si
principii morale# trecan" apoi la reliia protestanta# care a "e$enit foarte rapi"
fun"amentul structurii intelectuale a cre"intei americane in "emocratie# meran"
prin puritanismul initiat "e catre 3en%amin ,ran8lin care cele'ra o noua sc)ema a
$alorilor# un"e temperanta# mo"estia# toleranta si respectul erau la loc "e cinste
si# culminan"# cu pramatismul initiat "e *eirce si DeJeA# toate acestea# corelate
cu $alorile li'eralismului inteles in cea mai profun"a semnificatie a sa# au alcatuit
c)intesenta "emocratiei americane.
/Democratie americana nu este o simpla institutie a $ietii politice si# cu atat mai
putin# o te)nica "e "eci!ie# ci o a"e$arata conceptie "espre om si "estinul sau pe
pamant. In"i$i"ul uman este $aloarea suprema# "ar in mentalitatea americana el
isi articulea!a sfera sa pri$ata ca treapta catre fiinta uni$ersala./==.
Relati$ismul# ca si consecinta a acestui fel "e an"i lumea# este unul
inconfun"a'il. El nu are la 'a!a o "i)otomie# ci este fun"amentat pe o noua
ela'orare a cateoriilor "e in"i$i"# societate si uni$ers.
In conclu!ie# $oi re"a un citat "in (icolai 9artmann care spunea- /Omul mo"ern
nu este numai un ra'it neo'osit# el este toto"ata si un apatic# un 'la!at# pe care
nimic nu&l mai inalta# nimic nu&l mai !u"uie "in interior. In cele "in urma# el mai
are pentru toate "oar un !am'et ironic cam o'osit. El face# in fine# c)iar o $irtute
"in a"anca sa stare morala......Ceea ce $rea si tre'uie sa fie noua etica nu este
"e nesocotit. Viitorul ne $a arata "aca ea este si poate in enere sa fie. De un
lucru este siura# in functie "e intreaa ei atitu"ine- constituie ea insasi un nou
etos. Ea inseamna un fel "e pasiune pentru fapte# o noua "aruire# un nou respect
in fata a ceea ce este maret.......Atitu"inea ei este "in nou cea a afectului filosofic
oriinar# patorul socratic al uimirii/=?.
Capitolul 4 & RELATIVISMUL SI *RO3LEMELE DEMOCRATIEI.
4.1. Democratia- "efinirea si e+plicarea termenului.
Democratia este un termen antic semnifican" la oriine carmuirea "e catre
popor# "e catre "emos. /In u!ul curent se poate referi la carmuirea populara sau
la su$eranitatea populara# la u$ernamantul repre!entati$ sau la o u$ernare
participati$a "irecta# 'a c)iar si la u$ernamantul repu'lican sau constitutional#
a"ica la u$ernamantul conform leii.=>/ Aceasta este "efinitia pe care
Enciclope"ia 3lac8Jell o ofera pentru "emocratie.
O "efinitie la fel "e te)nici!ata asim si in Dictionarul politic al autorului Seriu
Tamas# care afirma- /Democratia este acea or"ine politica si mo" "e functionare
a sistemului politic in care se reali!ea!a "reptul poporului "e a se u$erna pe
sine insusi. (ucleul "emocratiei este principiul su$eranitatii poporului# ceea ce
insemna ca u$ernarea poate fi leitimata "oar prin $ointa celor u$ernati/?B.
Dar "emocratia nu este la fel in toate societatile si a suferit mo"ificari in "ecursul
istoriei umanitatii. Ea nu a fost la fel in Crecia Antica si in Roma# iar asta!i
"emocratia americana "ifera "e cea europeana. De aceea este ne$oie "e o
anali!a profun"a a conceptului "e "emocratie pornin" c)iar "e la initiatorii
acestuia.
Democratia ca si concept si "emocratia ca forma empirica a $ietii politice incepe
o "ata cu Crecia Antica< termenul pro$ine "e la com'inarea su'stanti$ului
/"emos/ # care inseamna oameni# popor# cu $er'ul /8ratein/# care inseamna a
stapani# a con"uce. Asa"ar# intr&un enunt simplist "emocratia inseamna
con"ucerea poporului "e catre popor.
*entru initiatorii conceptului# pentru reci# "emocratia nu era altce$a "ecat
u$ernarea oamenilor simpli# o'isnuiti# fara e+perienta si saraci# care formau
ma%oritatea populatiei. De aici a fost asimilata asta!i "emocratia cu u$ernarea
"e catre ma%oritate# opunan"u&se con"ucerii efectuate "e catre cei 'oati# "e
catre aristocrati.
In lumea receasca antica centrul economic si social era /polis&ul/ care se
autou$erna. De multe ori inteles ca fiin" un oras&stat# "emocratic. Tot acum# in
perioa"a "e faurire a "emocratiei "irecte# se sta'ileste si se inra"acinea!a
conceptul "e /cetatean/# ca element primor"ial al "emocratiei. Cetateanul era
acel in"i$i" care intrunea o serie "e calitati# si anume- era a"ult# li'er# 'ar'at
atenian. Ceilalti# care nu se inca"rau in aceste cateorii erau e+lusi si nu se
'ucurau "e nici un "rept. Toti cetatenii erau eali in fata leii# "ar nu toti cetatenii
puteau sa&si e+prime li'er opiniile.
Cam asa arata# in linii mari# "emocratia receasca "e sfarsit "e secol V i. 9r. si#
"upa cum afirma si Doru Tompea /...an"irea $ec)ilor reci e+cela in a su'linia
rolul "eose'it "e important al comunitatii politice si su'stanta sociala a fiintei
umane...*entru an"itorii elini# $irtutile morale ale omului traitor in societate
constituie un aspect fun"amental# aflat la oriinea e+istentei institutiilor sociale si#
"eci# a institutiei puterii politice.../?1.
Incepan" cu *laton are loc o critica acer'a a ceea ce insemna "emocratia# el
consi"eran"&o periculoasa pentru ca plasea!a puterea politica in mainile
poporului inorant si plin "e in$i"ie. Iar 'inele comun# scopul oricarei societati nu
$a mai putea fi atins nicio"ata. Si pentru ca oamenii sunt in$i"iosi ei $or incerca
sa faca numai 'inele personal# uitan" sa&l urmareasca pe cel comun. Acest lucru
$a "uce statul la o anar)ie. Oamenii $or simti ne$oia e+istentei unui om in care
intreul polis sa ai'a incre"ere si caruia# fiecare "intre ei# sa&i "aruiasca "in
li'ertatea sa "e "raul or"inii si "reptatii. Dar acest in"i$i" $a fi un "espot# care
urmareste numai atinerea puterii in "etrimentul poporului care l&a ales sa&l
u$erne!e. *laton cre"e ca "emocratia nu este altce$a "ecat o serie "e pasi
marunti catre "espotism?4.
Cel mai important "iscipol al lui *laton# Aristotel# mere pe urmele maestrului
sau. El era "e parere ca e+ista trei forme principale "e u$ernamant si tot atatea
forme "e corupere a acestora. Aceste trei forme sunt- realitatea# aristocratia si
timocratia 1'a!ata pe cens.. Realitatea tin"e# in forma sa "enaturata catre
tiranie# aristocratia "enaturea!a in oliar)ie iar cea "in urma# timocratia#
"eenerea!a in "emocratie.
*entru stairit "emocratia nu era altce$a "ecat o forma "e con"ucere politica
care se "o$e"ea a fi corupta# "eoarece poporul tin"e sa ai'a $e"eri inuste si sa
fie eoist.
/*e can" Aristotel cele'ra cetateanul si polisul# acest mo" "e $iata a ca!ut
$ictima unei unitati politice mai lari & imperiul. Mai intai su' con"ucerea lui ,ilip
Mace"onianul# apoi su' fiul sau Ale+an"ru cel Mare# Imperiul Mace"onian s&a
intin" peste Crecia....Cum imperiul concentra puterea in mainile imparatului#
orasul&stat autou$ernat a murit# iar con"ucerea "e catre cei multi# a pierit. La
or"inea !ilei erau monar)ia sau tirania & in cel mai rau ca!/?5.
Asa"ar# mult prea "isputata si criticata "emocratie ateniana "ispare lasan" loc
unui reim al ra!'oaielor "e cucerire si al cru!imii & imperiul# aflat $esnic in
e+pansiune si in cucerire "e noi teritorii. Totusi# u$ernamantul popular a
supra$ietuit "ar su' forma repu'licii. Repu'lica "eri$a "in latinescul res pu'lica
care inseamna /lucru pu'lic sau tre'uri pu'lice/?7.
Repu'lica romana# repre!entan" noua structura politica era o forma a
u$ernamantului popular# "ar "iferita "e "emocratie. *olA'ius# cel mai apri
sustinator al repu'licii romane# consi"era ca "emocratia promo$a "esfraul si
eoismul oamenilor o'isnuiti# pe can" repu'lica era acea forma "e reim politic
ce promo$a $irtutea# a"ica acea a'ilitate a cetateanului "e a se ri"ica "easupra
interesului personal sau "e clasa# "e a plasa 'inele intreului rup social
"easupra interesului si 'inelui personal.?:
O "ata cu crestinismul lumea politica se sc)im'a- incre"erea in politica sca"e# iar
aceasta este $a!uta ca un rau. Crestinii consi"erau ca $iata pe pamant nu este
altce$a "ecat o preatire pentru /ci$itas "ei/# si respineau astfel orice forma "e
orani!are umana# inclusi$ "emocratia# consi"eran"u&le ca fiin" ro"ul naturii
umane# care cu $iata sa efemera si eoista nu poate concepe o forma "e
u$ernare. Sinura cetate recunoscuta "e catre crestini era cea a lui Dumne!eu.
O "ata cu secolul al IV&lea# can" crestinismul supra$ietuieste opresiunii "iferitilor
imparati care au incercat sa&l suprime si "e$ine reliia oficiala a Imperiului
Roman. Acest lucru a "eterminat necesitatea reorani!arii si rean"irii sistemului
politic si formelor "e u$ernare. Asa cum afirma si Sfantul *a$el - /Orice suflet sa
fie supus autoritatilor care sunt mai presus "e el< caci nu este autoritate "ecat "
ela Dumne!eu. Si cele care e+ista au fost ran"uite "e catre Dumne!eu. De
aceea# cine se impotri$este autoritatii# se impotri$este ran"uielii lui Dumne!eu< si
cei care se impotri$esc isi $or primi %u"ecata/?;. Asa"ar# sinura autoritate
recunoscuta "e catre crestini era cea a 3isericii. Altfel spus# acolo un"e era
implicata politica# mesa%ul crestin "e$ena simplu# sa te supui fata "e cei care au
puterea si sa nu cauti sa "o'an"esti putere?=.
Va!uta astfel societatea este clar ca "emocratia nu&si a$ea loc aici. Insa
incepan" cu Renasterea situatia incepe sa se sc)im'e. Reaparitia orasului&stat
in Italia# inflorirea culturii renascentiste si rean"irea crestinismului care nu mai
era $a!ut ca unica solutie a omului# ree$aluarea $ietii care tre'uia traita "in plin
pentru ca oamenii sunt capa'ili "e lucruri minunate# inclusi$ sase autou$erne!e
& toate acestea au "us la renasterea $ietii ci$ile in care cetatenii inclinati spre
pu'lic sa poata lua parte acti$a la $iata politica a repu'licii sau a orasului lor.
(iccolo Mac)ia$elli este cel care "arama intreaa an"ire a politicului e+istenta
pana la el# incepan" cu presocratici. *entru el# repu'lica este un u$ernamant
mi+t in care nu poate con"uce o sinura clasa# iar li'ertatea inseamna
autou$ernarea# un sistem politic con"us "e lei si nu "e oameni.
Despre insemnatatea scrierilor politice ale lui Mac)ia$elli ma $oi ocupa in
capitolul al 7&lea al pre!entei lucrari can" $oi e+pune pe lar filosofia an"itorului
florentin.
Anii 1;BB au pro"us in Anlia "i$i!area repu'licanismului si a "emocratiei-
sustinatorii cau!ei *arlamentului au $or'it iarasi# "upa cate$a sute "e ani# "e
"emocratie. Ei sustineau toto"ata si o separare a 3isericii "e politica# si prin
in$atatura lui Martin Lut)er care promo$a o i!'a$ire a omului prin cre"inta si nu
prin "ome 'isericesti# s&a a%uns la sustinerea tot mai apria pe intre teritoriul
Anliei a con"ucerii "e catre popor# a "emocratiei. Totusi# sustinatorii
"emocratiei nu au a$ut sorti "e i!'an"a in a promo$a ealitatea "repturilor in
Anlia "ar ei au marcat inceputul unei sc)im'ari importante a atitu"inii fata "e
"emocratie.
,orma a'soluta si "efiniti$a a "emocratiei o asim in Statele Unite# sinura tara
in care "emocratia si&a asit locul si "ainuie "e peste 7BB "e ani. Arumentele
"emocratice au %ucat un rol esential in Ra!'oiul "e In"epen"enta impotri$a Marii
3ritanice. /Ra!'oiul pe care colonistii l&au purtat pentru apararea li'ertatii lor ca
enle!i a "e$enit un ra!'oi menit sa le apere in"epen"enta fata "e Anlia. O
"ata ce au inceput sa se an"easca la in"epen"enta# colonistii au fost ne$oiti sa
se an"easca si la cel mai 'un mo" "e a orani!a u$ernarea celor 15 state/??.
De aceea# forma "e u$ernamant preferata in prima instanta a fost
repu'licanismul# in pofi"a "emocratiei< primul semn al acestui lucru sta insasi
separatia puterilor in trei ramuri- leislati$a# e+ecuti$a si %u"ecatoreasca# aflate in
stransa leatura si menite sa se controle!e una pe celalta 1c)ec8 an" 'alances..
Insa aparitia ramurii leislati$e a "eterminat aparitia primei ten"inte "e
"emocrati!are. Era in fon" o con"ucere a celor multi pentru ca acea Camera a
Repre!entantilor era un corp "emocratic# olin"a "orintelor poporului.
/Astfel# Constitutia a creat un u$ernamant popular in care elementul popular era
controlat "e Senat# curti si *rese"inte...In cursul "e!'aterilor pri$in" ratificare
Constitutiei# termenul /"emocratie/ a inceput sa %oace un rol important in
"isputele politice/?>. Aparitia# in 1?5=# a *arti"ului Democrat a "efiniti$at "orinta
americanilor "e a trai intr&o reala "emocratie un"e $alorile "e 'ine comun si
"reptate sunt elemente primor"iale.
O "ata cu triumful $otului uni$ersal# la inceputul secolului al FF&lea# teoria si
practica "emocratiei au a'or"at c)estiuni pri$in" e"ificarea "emocratica a
natiunilor. In secolul trecut s&au e$i"entiat trei mari $ersiuni ale "emocratiei# "upa
cum urmea!a-
a. "emocratia li'erala# ce accentuea!a "repturile si li'ertatile in"i$i"ului iar
"emocratia este $a!uta ca o con"ucere "e catre ma%oritate "ar numai atata timp
cat cei ce alcatuiesc aceasta ma%oritate nu incearca sa&i "epose"e!e pe in"i$i!i
"e aceste "repturi si li'ertati.
'. social&"emocratia# "emocratia este pri$ita in corelatie "irecta cu ealitatea# in
enere este $ir'a "espre putere eala in societate si in u$ernare< fiecare in"i$i"
tre'uie sa ai'a influente eale in "irectia u$ernarii iar "istri'uirea pe 'a!e eale
a puterii este elementul primor"ial.
c. "emocratia populara# era specifica societatilor comuniste si $i!a acea
con"ucere "e catre proletariat# pintr&o "ictatura re$olutinara a acestuia $i!an"
suprimarea capitalistilor si a 'ur)e!iei. Democratia populara este con"ucerea
"e catre *arti"ul Comunist spre 'inele ma%oritatii muncitoare.
Cautarea raspunsurilor la intre'arile pe care "emocratia le punea & cine
u$ernea!a# cum o face# "e ce o face# a "eterminat teoreticienii conceptului sa
afirme care sunt principiile "e 'a!a ale acestuia.
4.4. *rincipiile "e 'a!a ale "emocratiei.
*rincipiile "emocratiei asa cum reies ele "in literatura "e specialitate# "e la
Aristotel si pina la autorii contemporani sunt urmatoarele-
& Su$eranitatea poporului<
& Cu$ernul alcatuit cu acor"ul celor u$ernati<
& Domnia ma%oritatii<
& Drepturile minoritatilor<
& Carantarea "repturilor fun"amentale ale omului 1un raport %ust intre "repturi si
li'ertati# intre o'liatii si in"atoriri# intre li'ertate si responsa'ilitate.<
& E+istenta unui ca"ru leislati$ 1in care sa fie pre$a!ute "repturile si li'ertatile
fun"amentale ale omului# sa se pre$a"a ealitatea in "repturi a tuturor cetatenilor
"e a an"i si "e a se orani!a in mo" li'er# "e a&si manifesta li'er po!itiile fata
"e con"ucatori.<
& Aleeri li'ere si ec)ita'ile 1e+istenta unui mecanism politic care sa asiure
con"itiile pentru e+ercitarea li'era "e catre toti cetatenii a "reptului "e a alee si
"e a fi alesi- $ot uni$ersal "irect si secret.<
& Respectarea proce"urilor leale<
& Limitarea constitutionala a puterii u$ernantilor<
& *luralism social# economic si politic ca con"itie sine&Hua&non a "emocratiei<
& Separatia puterilor in stat 1puterea leislati$a# puterea e+ecuti$a si puterea
%u"ecatoreasca. fiin" o necesitate si o arantie impotri$a instaurarii
totalitarismului<
& Respectarea $alorilor "e toleranta# pramatism# cooperare si compromis<
& Dreptul "e orani!are profesionala si politica li'ere<
& E+istenta mi%loacelor "e informare in masa care sa se manifeste li'er 1unii
politoloi consi"era presa scrisa ca fiin" /a patra putere in stat/.<
& Orani!area si con"ucerea "emocratica a societatii sa cuprin"a toate sferele
$ietii sociale<
Conceptul "e "emocratie este in"isolu'il leat "e notiunea "e pluralism. Ea isi
aseste concreti!area in multitu"inea "e parti"e si orani!atii politice# sin"icale#
reliioase etc# e+priman" "i$ersitatea conceptiilor si orani!atiilor care se
interpun intre in"i$i" si stat. *luralismul politic este un principiu "upa care
functionarea "emocratica a societatii# arantarea "repturilor si li'ertatilor
cetatenesti sunt con"itionate "e e+istenta si actiunea mai multor forte politice si
sociale aflate in competitie. *rin instituirea pluralismului politic "rept camp "e
manifestare a "emocratiei# puterea politica nu mai tronea!a "easupra societatii#
ci se intersectea!a cu toate sementele structurii sociale intr&un mecanism
c)emat sa functione!e pe 'a!a leitimitatii# a li'ertatii. Aristotel spunea ca
li'ertatea este /principiul fun"amental al u$ernamantului "emocratic./
In fa!a re$olutiilor 'ur)e!e# can" s&a facut trecerea la su$eranitatea nationala#
s&au conturat# pe fun"alul recunoasterii omului ca fiinta concreta# nu a'stracta#
anumite "repturi si li'ertati. Ele se $or proclama su' "enumirea "e /"eclaratii ale
"repturilor omului si ale cetateanului/. *entru a fi in"eplinite# poporul tre'uie sa&si
e+ercite puterea pe principiul li'ertatii. Toate "emocratiile occi"entale au
recunoscut "repturile omului# printre care amintim-
I "reptul la li'ertate<
I "reptul la li'ertatea "e e+primare<
I "reptul la li'ertatea "e an"ire<
I "reptul la li'ertatea presei<
I "reptul la $iata<
I "reptul la proprietate<
I "reptul la securitate<
I "reptul la intrunire si la asociere<
I "reptul la aparare eala "in partea leii<
I "reptul la o %u"ecata prompta si "reapta<
I "reptul la li'ertatea cre"intei si a constiintei<
Acestea sunt "repturi ce nu pot fi a'roate "e nici o putere# sunt asa numitele
"repturi inaliena'ile. Ele "ecur "in su$eranitatea poporului. Rolul "repturilor
este "e a prote%a in"i$i"ul asupra a'u!urilor $enite "in partea autoritatilor.
,iecare epoca si eneratie tre'uie sa fie la fel "e li'era sa actione!e pentru sine#
in toate ca!urile# ca epocile si eneratiile care au prece"at&o. Omul nu are nici un
fel "e proprietate asupra omului si nici o eneratie nu are $reo proprietate asupra
eneratiilor care urmea!a. Democratia repre!entati$a s&a format in %urul
parlamentelor. *arlamentul este cel care leitimea!a u$ernamantul "emocratic.
,unctia lui esentiala este "e a face lei si "e a sustine si controla puterea
e+ecuti$a 1a"ica Cu$ernul.. Democratia s&a "e!$oltat si se "e!$olta numai in
masura in care relatia "intre con"ucatori si con"usi 1u$ernanti si u$ernati. se
inclina in fa$oarea celor "in urma# can" con"usii impun con"ucatorilor# prin
mo"alitati si mi%loace $ariate# respectarea "repturilor fun"amentale ale
in"i$i"ului. Cin"irea $ec)ilor reci su'linia rolul comunitatii politice si su'stanta
sociala a fiintei umane# iar con"itia sociala este o con"itie "e li'ertate politica# si
asta pentru ca oamenii# ca aenti morali autonomi se supun reulilor instituite "e
puterea politica.
4.5. Este relati$ismul o cerinta necesara a "emocratiei?
Situatia statului mo"ern "e asta!i este "escrisa "e "iferiti autori "in prisma
politicii ealei "emnitati si a politicii "iferentei. Sa $e"em ce inseamna aceste
lucruri in $i!iunea lui An"rei Mara in lucrarea Relati$ismul si consecintele sale.
*olitica "iferentei se afla /in trecrea "e la statul premo"ern# intemeiat in ierar)ii
sociale "ictate "e nastere si pe principiul onoarei# la statul mo"ern# in care
principiul "emnitatii# in"i$i"uali!area "esteapta constiinta i"entitatii# iar
recunoasterea este mi%locita "e sc)im'ul "e pe piata. *lasata in sfera $ietii
pu'lice# cautarea recunoasterii a "us la "oua solutii "i$erente. *rima a constat
in uni$ersali!rea ealitatii oamenilor ca cetateni. A "oua a constat intr&o
"i$ersificare ca efect al recunoasterii i"entitatii. Desiur# am'ele solutii cauta sa
satisfaca ne$oia recunoasterii# "ar semnificatia recunoasterii este "iferita/>B.
Asa"ar# o "ata cu aceasta trecere "e la "oua sta"ii "e "e!$oltare ale statului are
loc si o anali!a atenta si o reconsi"erare a calitatii cetatenilor sai. In"i$i"ualitatea
fiecaruia este elementul primor"ial in "efinirea statului.
Ric)ar" RortA trece la o "escriere a ceea ce inseamna a fi relati$ist# si "e ce
acest curent filosofic s&a impus atata "e !omotos in filosofia contemporana. El
pleaca "e la anali!a fenomenului "in prisma a "oua componente- pe "e o parte#
este $or'a "espre cea istorico&socioloica# "e acea receptare a filosofiei
pramatice clasice in me"iile analitice anlo&americane ale mi%locului secolului al
FF&lea si# pe "e alta parte# este $or'a "espre componenta i"eoloica# care
$i!ea!a cateoric re$olutiile culturale ale Statelor Unite "upa terminarea
Ra!'oiului Rece# si# as a"aua# "upa 11 septem'rie 4BB1.
*entru RortA insa importanta este prima componenta# si anume acea
eneratoare "e /relati$ism/ in sens mo"ern. Trecerea "e la filosofia 8antiana la
pramatism s&a facut pe 'a!a i"eii ca tre'uie sa "epasim momentele cautarii
unor $alori prime# care sa ne ser$easca "rept repere in $iata noastra. Si poate "e
aceea relati$ismul# i!$orat "intr&un pramatism e+aerat# a luat forma unui
antiesentialism care facea referire stricta la $alori precum- a"e$ar# moralitate#
cunoastere>1.
/De aceea# teoria a"e$arului s&ar "o$e"i filosofic tri$iala "aca nu ar compromite
accesul la o esenta a cunoasterii# rationalitatii si moralei pe 'a!a careia sa putem
afla raspunsul la intre'arile noastre etice# politice sau stiintifice si in prelunirea
careia ne formam strateiile "e actiune colecti$a sau "eci!iile in"i$i"uale/>4.
Si pentru ca "emocratia presupune pluralismul tre'uie spus ca acest pluralism#
mai ales cel etic# $i!ea!a i"eea ca "esi $ariantele "eotoloice # $a!ute ca si
norme "e con$ietuire umana# ale in"i$i"ualismului sunt insuficiente pentru a
enera o teorie etica# nu e+ista un unic scop sau 'ine care sa merite a"e!iunea
fara re!er$e a tuturor fiintelor umane# ci e+ista o pluralitate "e 'unuri#
suscepti'ile fiecare in parte "e a fi sustinute rational si repre!antan" fiecare
optiuni in"i$i"uale rationale si respecta'ile. E+trapolan"# se poate afirma ca o
societate pluralista# in speta o societate "emocratica# presupune o pluralitate "e
'unuri# fiecare "intre acestea fiin" inra"it "oar atat cat este necesar pentru a
lasa spatiu si pentru celelalte. Li'ertatea "e a alee cum sa&ti calau!esti $iata#
li'ertatea "e a&ti e+prima opinia sunt 'unuri ale unei astfel "e societati.
Ric)ar" RortA afirma ca- /Este esential pentru i"eea unei societati li'erale#
"emocratice faptul ca# in pri$inta cu$intelor ca opuse faptelor# a persuasiunii ca
opusa fortei# totul e permis/>5.Acest lucru tre'uie promo$at "e "raul lui insusi si
nu pentru ca a"e$arul# asa cum este el $a!ut "e Scriptura $a triumfa sau ca
acesta $a in$ine mereu intr&o lupta li'era si "esc)isa. /O societate li'erala e
una care e multumita sa numeasca a"e$arat orice se "o$e"este a fi re!ultatul
unor asemenea confruntari/>7# in speta lupta a"e$arului cu alte $alori# intr&o
societate "emocratica.
De un"e pornesc atunci toate actiunile umane intr&o societate "emocratica si
care sunt $alorile acceptate "e catre aceasta. RortA afirma ca- /Tre'uiesc
inlaturate intre'ari precum Cum stii ca li'ertatea e scopul principal al orani!arii
sociale? In acelasi mo" in care inlaturam intre'area precum Cum stii ca Gones
merita prietenia ta?. (oi ar tre'ui sa $e"em in a"e!iunea la institutiile sociale nu
mai mult c)estiuni "e %ustificat prin referire la premise falimiare# comun acceptate
& in mai mica masura ar'itrare & "ecat aleeri "e prieteni si eroi. Astfel "e aleeri
nu sunt facute prin referire la criterii. Ele nu pot fi prece"ate "e reflectia critica
lipsita "e presupo!itii# nici reali!ate in $reun lim'a% ce nu este particular# ori in
afara $reunui conte+t istoric specific/>:. Asa"ar# a"e!iunea unei comunitati la o
forma "e u$ernamant se face o'iecti$ la $reun cone+t istoric# si pe 'a!a unor
speculatii# omitan"u&se "in acest ca"ru un reper ultim# o $aloare ultima la care sa
se raporte!e. Solutia asita "e RortA este urmatoarea- cetatenii societatii li'erale
sunt oameni care au un simt al continentei lim'a%ului in care se infaptuieste
"eli'erarea morala si /....in acest fel a constiintei lor# a comunitatii lor.>;/
RortA ii acor"a lui 9a'ermas o alternati$a atunci can" acesta "in urma consi"era
ca /este esential pentru o societate "emocratica faptul ca imainea "e sine a ei
sa intruc)ipe!e uni$ersalismul# ca si forma "e rationalism# o forma a
luminismului/>=. Aceasta alternati$a $ine sa inlocuiasca# "upa cum afirma RortA#
uni$ersalismul si rationalismul- /....eu $reau sa $a" ca s&a a%uns in mo" li'er la un
acor" cu pri$ire la mo"ul "e a infaptui scopuri comune 1"e e+emplu controlul
comportamentului oamenilor# eali!area sanselorla $iata sau "escresterea
cru!imii.# "ar $reau sa $a" aceste scopuri comune pe fun"alul unui simt crescut
al "i$ersitatii ra"icale a scopurilor pri$ate# ale fiecarui in"i$i" in parte/>?.
Democratia reuseste sa se auto%ustifice prin principiile promo$ate si prin utilitatea
ei. Dar ea nu este compati'ila cu orice forma "e atitu"ine coniti$a# ea
presupune o cunoastere- c)iar "aca aceasta cunoastere este leata "e
ealitatea celor ce opinea!a si "e "i$ersitatea e+perientelor si e$aluarilor lor>>.
Din acest punct "e $e"ere "emocratia este la antipo"ul conceptiei relati$iste.
Asa"ar# cum se prefiurea!a $iitorul "emocratiei? La sfarsitul secolului trecut
e+istau "oua lucruri clare- "emocratia se 'ucura "e o popularitate e+traor"inara
si# cel "e&al "oilea# forma "emocratiei li'erale si cea sociala a luat&o inaintea
formei "e "emocratie a poporului. Cei ce spri%ina "emocratia li'erala mer in
continuare pe i"eile li'eralismului- importanta "omeniului pri$at# proprietatea
in"i$i"uala# li'eratea "e a alee cum sa traiesti. Sustinatorii "emocratiei sociale
promo$ea!a in continuare ealitatea ca fiin" necesara "emocratiei# afirman" ca
oamenii nu pot sa se autou$erne!e pana can" nu $or a$ea o $oce eala in
"eci!iile care le afectea!a $iata.
Reconsi"erarea a$antului "emocratiei si sc)im'area perceptiei asupra acesteia
a a$ut loc o "ata cu traicul e$eniment "e la 11 septem'rie 4BB1"in Statele Unite
ale Americii. Despre aceste e$enimente si implicatiile morale ale acestora $oi
$or'i in capitolul urmator "e"icat terorismului. In speta# $oi incerca sa surprin"
care sunt moti$atiile morale ale unor astfel "e manifestari $iolente. Cat "e
relati$a poate fi o astfel "e morala. Actele teroriste sunt sustinute "e o morala a
$iolentei# incat ceea ce pare a fi numit 'un pentru teroristi sa poata fi numit rau
pentru $ictimele acestuia. Iar "aca omul supus relati$ismului moral consi"era ca
o actiune este in"reptatita pentru ca asa consi"era el ca tre'uie sa fie inseamna
ca e+ista o %ustificare a actelor teroriste. Inseamna ca initiatorii "e /teroare/ au un
suport moral pentru actele lor. Dar cat "e periculoasa este o astfel "e a'or"are
$oi incerca sa surprin" mai "eparte# in capitolul urmator.
Capitolul III & RELATIVISM SI TERORISM.
5.1. Terorismul & "efinirea si e+plicarea termenului.
Enciclope"ia 3lac8Jell "efineste terorismul ca fiin" o /forma a $iolentei politice
in"reptata impotri$a u$ernantilor# "ar implican" a"esea si cetatenii o'isnuiti#
care urmareste sa cree!e un climat "e teama in care u$ernantii respecti$i sa
ce"e!e in fata o'iecti$elor $i!ate "e teroristi/1BB. Dar cat "e multumitoare poate
fi o astfel "e "efinire a conceptului? Cine sunt teroristii? Ce actiuni intreprin" ei
pentru atinerea scopurilor lor? Cat "e morale sunt aceste actiuni? Acestea sunt
o serie "e intre'ari la care $oi cauta sa "au un raspuns pe parcursul acestui
capitol. Anali!a mea incepe "e la traicele e$enimente "e la 11 septem'rie 4BB1
"in Statele Unite ale Americii si "e la consecintele pe care le&au a$ut aceste
e$enimente# in special in plan politic.
E$enimentele "in septem'rie 4BB1 au sc)im'at ra"ical lumea# fara in"oiala. S&a
pro"us o reconsi"erare a $ietii internationale# s&a pornit o lupta impotri$a
terorismului "e orice fel# s&a inteles ca e+ista un mit antiamerican# si prin
e+trapolare# un mit anti&occi"ental# mit ce )raneste lumea ara'a# in special. Cat
"e actuala este acum acea cele'ra 'uta"a a lui 9untinton cu pri$ire la
/ciocnirea ci$ili!atiilor/?. *entru ca un"e$a la inceputul anilor >B# 9untinton
pre$e"ea e$olutia or"inii mon"iale in acea "irectie "e confruntare intre ci$ili!atii.
Iata ce scria autorul american atunci- /Atata timp cat Islamul $a ramane Islam
1ceea ce se $a si intampla. si Occi"entul $a ramane Occi"ent 1ceea ce este mult
mai nesiur.# acest conflict fun"amental intre "oua mari ci$ili!atii si mo"uri "e
$iata $a continua sa "efineasca relatiile lor in $iitor c)iar asa cum le&a "efinit timp
"e 17 secole/1B1.
Intre cele "oua lumi e+ista "iferente a'solute iar mo"ul "e percepere a lumii "in
perspecti$a unor co"uri culturale si etice este total "iferit- islamismul este inc)is#
pre"ispus la fun"amentalism# opus proresului "e orice fel# inclusi$ te)noloic si
asta pe can" cultura occi"entala are inlo'ata in sine "esc)i"erea# toleranta#
laici!area# "emocratia# li'ertatea ca "rept esential# proresul te)noloic.
Sa $e"em insa cum a fost "efinit terorismul in literatura "e specialitate pentru a
putea mai "eparte sa&i "efinim consecintele si sa&l punem in corelatie cu
relati$ismul moral.
O+for" Enlis) DictionarA ofera pentru terorism urmatoarea "efinitie- /Terorism-
sistem al terorii. 1. Cu$ernarea 'a!ata pe intimi"area# controlata "e parti"ul aflat
la putere in ,ranta in timpul re$olutiei "in 1=?>&1=>7< sistemul /Terorii/. 4.
*olitica menita sa semene teroarea in ran"urile celor impotri$a carora este
a"optata< folosirea meto"elor "e intimi"are< actiunea "e a terori!a sau situatia "e
a fi terori!at/1B4. Dar nici aceasta "efinitie nu poate fi satisfacatoare si asta
pentru a ea nu ofera o "efinitie a terorismului ci ne spune cine sunt teroristii si ne
ofera o "escriere istorica a termenului.
/In sensul cel mai lar# terorismul este un concept fun"amental si inerent politic.
El tine ine$ita'il "e putere< "o'an"irea si utili!area puterii pentru a opera o
sc)im'are politica. Astfel# terorismul este $iolenta & amenintare cu $iolenta &
folosita si in"reptata catre sau pusa in slu%'a unui o'iecti$ politic/1B5.
S&a "o$e"it faptul ca implicatiile terorismului il face reu "e "efinit iar principalul
moti$ il poate constitui mo"ificarile nenumarate la care a fost supus termenul.
Acesta# in sens actual pro$ine inca "in timpul Re$olutiei ,rance!e# prin acea
sintama cunoscuta a lui Ro'espierre "e /$irtute a terorii/. Cei care erau
impotri$a re$olutiei erau e+ecutati pu'lic pentru a atrae atentia asupra estului
lor# "ar si pentru a forta populatia sa accepte necon"itionat normele ci$ice
impuse "e re$olutie.
*rima rupare terorista in a"e$aratul sens al ei s&a format in Rusia tarista# mai
e+act in 1?=>. (umita /(aro"naia Volia/ 1/Vointa poporului/. aceasta orani!atie
s&a propus reorani!area "in temelii a societatii ruse# consi"eran" teroarea ca o
mo"alitate perfecta "e a tre!i constiinta rusilor. Asasinarea Tarului Ale+an"ru al
II&lea si a altor oficiali rusi nu a "us la o "e!apro'are a acestor teroristi "in partea
populatiei# 'a "impotri$a ei erau perceputi ca luptatori pentru i"entitatea
nationala rusa si pentru 'inele societatii. O "ata cu pra'usirea Imperiului Otoman
si cu lupta "e renastere nationala si i"entitate nationala a statelor su'%uate "e
acesta s&a intensificat si lupta teroristilor# astfel incat intre 1?>B&1>BB au a$ut loc
sute "e asasinate impotri$a monar)ilor# prese"intilor si prim&ministrilor "in acesta
parte a lumii. Apoeul luptei teroriste a a$ut loc in 1>17 can" ar)i"ucele austriac
,ran! ,er"inan" este asasinat# "eterminan" si pro"ucerea primului ra!'oi
mon"ial.
*asul important al terorismului are loc "upa inc)eierea celui "e&al "oilea ra!'oi
mon"ial si atine apoeul sau in 1>;B# can" teroristii luptau acum pentru
in"epen"enta statelor coloniale# precum- Aleria# Israel# Irlan"a# Cipru sau
Kemen. Toate aceste miscari $iolente au a$ut si sorti "e i!'an"a# in sensul ca au
pro"us "estramarea unor imperii coloniale si au "us la afirmarea in"epen"entei
unor state.
Dupa acest $al puternic "e terorism acti$itatea acestora nu s&a "omolit. Teroristii
au asit alte mi%loace "e lupta# mai sofisticate# precum lupta impotri$a fortelor "e
or"ine sau "eturnarea "e a$ioane "e pasaeri.
In perioa"a 1>=B&1>?B peste 1BB "e a$ioane ci$ile au fost capturate "e catre
teroristi. Dupa 1>?4 insa lupta internationala impotri$a terorismului a "e$enit mai
eficienta# astfel incat sute "e teroristi au fost "ecimati in multe state# iar unele
state care sustineau terorismul au fost supuse em'aroului economic si
"eterminate sa renunte la sustinerea terorismului.
Marele re$iriment al terorismului islamic "e aceasta "ata# are loc "in cau!a a trei
e$enimente principale ce s&au pro"us pe scena politica internationala intre 1>=>
si 1>>1. Este $or'a "espre - succesul re$olutiei islamice "in Iran# "in 1>=>#
retraerea fortata a Armateio Rosii "in Afanistan# in 1>?># si "e!mem'rarea
imperiului so$ietic "in 1>>1.
(oul $al "e terorism a fost "eterminat pe "e alta parte si "e contri'utia )erilelor
afane care se $e"eau in$inci'ile si "e fanatismul reliios al statelor
ma)ome"ane. ,un"amentalistii ma)ome"ani# in leatura cu orani!atiile
islamiste e+treme# sustinatoare a actelor teroriste# au a"optat "rept scop crearea
unei asa !ise /natiuni islamice/ care sa inclu"a in ea pe toti /"rept&cre"inciosii/ si
care sa fie u$ernata in conformitate cu "octrinele reliioase islamice 1/saria/..
/Iar# atentatele "in Statele Unite "e la 11 septem'rie 4BB1 au "emonstrat ca
puterea economica si militara nu sunt suficiente pentru arantarea
securitatii/1B7.
De&a lunul timpului terorismul a im'ratisat mai multe forme# $iolente# fiecare
"intre acestea cu caracteristicile si cu implicatiile ei. In continuare ma $oi opri
"oar asupra celor mai importante "intre acestea.
O prima forma a terorismului este acela "e stat. Este $or'a "espre acele state
care sustin in mo" "eli'erat si flarant terorismul ca principal mi%loc "e lupta
impotri$a altor state. Dar e+ista state care nu "oresc sa&si incre"inte!e puterea
teroristilor si isi in$estesc propriile forte intr&un atac terorist. /Statele care sustin
terorismul si&au utili!at in mo" reulat aentii militari si "e spiona% pentru a instrui
rupuri teroriste si c)iar pentru a con"uce importante actiuni teroriste/1B:.
O alta forma cunoscuta "e terorism este cea a 'ioterorismului# consi"erata o
forma e+trem "e "istruatoare. /Aentii 'ioloici sunt oranisme sau to+ine
"eri$ate "in oranisme $ii care pot fi utili!ate impotri$a oamenilor# animalelor sau
culturilor aricole/1B;. In 'ioterorism toate aceste arme "e$in foarte importante si
cu un efect scontat- aentii utili!ati in aceasta forma "e terorism sunt to+ine sau
aenti patoeni care re!ista in natura si se transmit e+trem "e repe"e. Iar
efectele acestora sunt "e$astatoare.
Cea "e&a treia forma "e terorism pe care o amintesc aici este cea ce face referire
la traficul cu arme nucleare. O'tinerea unei cantitati suficiente "e material
nuclear special este sinura pro'lema cu care se confrunta cei ce $or sa
foloseasca o arma nucleara. Insa "upa terminarea ra!'oiului rece aceasta
pro'lema nu mai este una mare iar posi'ilitatea ca teroristii sa intre in posesia
unor astfel "e arme a crescut. *e lana aceasta pro'lema# ca un stat sa
ac)i!itione!e leal sau nu aceste arme nucleare# e+ista posi'ilitatea si ca "i$erse
orani!atii su'nationale sau transnationale sa intre in posesia acestora# sau a
unor ec)ipamente "e acest en impro$i!ate.
Cea "e&a patra forma "e terorism# cea mai actuala# este terorismul in numele
reliiei. De acest tip "e terorism ma $oi ocupa pe parcursul acestui capitol
incercan" sa&l pun in corelatie cu relati$ismul moral.
/La mare "epartare "e Orientul Mi%lociu# care este in mo" tra"itional mai $iolent
si un"e reliia si terorismul se intrepatrun" "e multa $reme# fanatismul reliios s&
a manifestat prin acte spectaculoase si in alte !one ale lo'ului/1B=# "ar "e o
mai mica intensitate si cu consecinte mai putin tul'uratoare. Aceste rupari
teroriste reliioase sunt moti$ate puternic "e consi"eratii "e or"in reliios# "ar si
"e principii politice specifice.
Dar cum politica si reliia nu sunt "espartite in lumea musulmana# multi
teoreticieni ai fenomenului terorist au pus amprenta mai mult pe latura reliioasa
a acestuia. E$olutia spectaculoasa a terorismului reliios# cu preca"ere "upa
1>??# nu este un fenomen nou. Dar acesta a castiat teren important fiin" cau!at
"e e+acer'area conflictelor etnico&reliioase si "e apropierea "e noul mileniu#
$a!ut ca o noua sansa "e purificare sufleteasca si "e intoarecere spre cre"inta#
spre Alla).
/Teroristii simt ne$oia "e a&si pastra i"entitatea reliioasa# si consi"era acest
moment istoric ca o oportunitate "e a&si confiura in mo" fun"amental
$iitorul/1B?. Destramarea multor state# impasul cultural&i"eoloic si reliios al
acestora precum si e$itarea cu toate puterile a unui lo'alism occi"ental a "us la
intensificarea luptelor teroriste. *oate "e aceea actualii teroristi reliiosi cre" ca
/actiunile lor sunt "efensi$e si reacti$e si le %ustifica in consecinta/. Spre
e+emplu# Gi)a"ul Islamic este o "octrina pasnica# sanctionata reliios "e marii
teoloi musulmani si in"reptata impotri$a celor perceputi ca aresori# tirani si
musulmani nesupusi. In cea mai $iolenta forma a sa# Gi)a"ul 1ra!'oiul sfant. este
%ustificat ca ultim mi%loc la care recure pentru a pre$eni "istruerea i"entitatii
unei comunitati musulmane "e fortele seculare si mo"erniste1B>.
Acest fun"amentalism este perceput "e me"iile occi"entale ca o miscare
ra"icala "e re!istenta fata "e mo"ernitate# prores# "emocratie# o miscare
retrora"a care "rept o'iecti$ reinstaurarea unei tra"itii sacre# ar)aica si opusa
proresului. Este toto"ata si o miscare $iolenta impotri$a presiunilor lo'ali!arii
actuale# "e$enin" astfel o consecinta a acesteia# tocmai prin acea ca se opune.
Clo'alul nu poate e+ista in afara localului# ci numai in interiorul si prin interme"iul
acestuia.
La ran"ul sau# localul# c)iar si atunci can" $rea sa se "emarc)e!e "e lo'al
poarta "e fapt amprenta acestuia. Clo'alul si localul se pro"uc reciproc. Drept
urmare# afirmatia pri$in" respinerea $iscerala a mo"ernitatii "e catre
fun"amentalistii islamici tre'uie pri$ita cu circumspectie# afirmatia inoran" "e
fapt ca aceasta respinere este un aspect al mo"ernitatii lo'ale actuale/11B.
In !ilele noastre se $or'este "in ce in ce mai mult "e o /lo'ali!are a Islamului/-
orani!atia Al&Lae"a# con"usa "e teroristul sau"it Osama 3in La"en# este o
retea cu ramificatii in toata lumea# iar aceasta nu este sinura "intre aceste
orani!atii. Loica actelor teroriste "e tip fun"amentalism&reliios# este
patrun"erea in sistem si apoi "istruerea acestuia. /Orani!atia Al&Lae"a a
preluat mo"elul companiilor transnationale sau al orai!atiilor
nonu$ernamentale internationale si efectuea!a o sustinuta acti$itate "e
netJor8in prin interme"iul telefoanelor celulare si in special prin internet si e&
mail...Sistemul este elastic si e+trem "e "escentrali!at. Tot prin internet au fost
comunicate "atele a$ioanelor ce urmau a fi "eturnate/111. Si asta in timp ce in
Afanistan erau inter!ise "e catre reimul tali'an tele$i!iunea# internetul sau
fa+ul# e+istan" o ne$oie acer'a "e i!olare fata "e lo'ali!area me"iatica tot mai
e$i"enta.
Renasterea islamica# specifica mai ales "upa terminarea celui "e&al "oilea ra!'oi
mon"ial# este o ampla miscare intelectuala# culturala# sociala si politica# a
"emonstrat neputinta "emocratiilor occi"entale "e tip li'eral "e a prin"e ra"acini
in societatile musulmane. Iar fenomenul lo'ali!arii a pus in "iscutie si c)iar a
fa$ori!at lo'ali!area terorismului. Si "aca pana acum aceasta lo'ali!are are
perceputa ca e+ponenta a lumii occi"entale 'a!ata pe li'ertate# pe comert li'er#
pe o economie mon"iala a$an" in centrul ei marile companii transnationale# in
aceste timpuri se "escopera $iolenta impactului cu o alta lume# cu alte $alori. Iar
a spune "espre aceste $alori ca sunt sau nu 'une este un lucru foarte "ificil# in
conte+tul relati$i!arii moralei "in !ilele noastre. O "emocratie ai carei cetateni
sunt oameni li'eri este $ulnera'ila. Ea poate fi usor surprinsa "e oameni# state
sau orani!atii fara scrupule si principii morale# care nu respecta nici $iata si nici
li'ertatea.
/Toate filosofiile politico&teoloice au o "irectie principala# pe care o putem numi
/orto"o+a/- aceasta a"mite ca este "incolo "e putinta omeneasca "e a separa
complet 'inele "e rau< ca# in lumea aceasta# "esi tre'uie sa cautam 'inele#
reseala# pacatul# ca"erea sunt ine$ita'ile pana la un punct si ca numai /"incolo/
sau la finele istoriei# 'inele si raul $or fi separate# atunci can" /"reptii $or se"ea
la "reapta Tatalui# iar pacatosii $or fi pra$aliti in Infern/114.
Acestei $i!iuni asupra lumii# cea "e aici sau cea "e "incolo# e+ista alte rupari
care au alte $alori "upa care isi mo"elea!a actiunile. Aceste orani!atii sunt "e
acor" asupra faptului ca 'inele si raul pot fi separate si in aceasta lume# si c)iar
este necesar sa facem acest lucru aici# pe *amant. Si asta pentru a putea pasi in
lumea "e "incolo mai curati. Istoria este $a!uta "e aceste orani!atii reliioase
ca un Gi)a"# o lupta totala si $iolenta intre Dumne!eu si Satana. *erspecti$a insa
se sc)im'a# intr&un mo" "ramatic. Satana "e$ine im mo" inefa'il Occi"entul#
"eci toata lupta tre'uie sa se in"repte catre acesta.
/Am sa e$oc cate$a caracteristici comune ale /no!ei ra"icale/ 1nume "at "e
autor pentru a e+prima acele miscari care sunt contrare /Orto"o+iei/. pentru a
arata ca intre actualul /terorism islamist/ si mai $ec)ile terorisme e+ista analoii
profun"e- "ispretul fata "e $iata omului si consi"erarea acestuia un simplu mi%loc
in $e"erea unui scop...< antispiritualismul profun"...< conspirationismul si cultul
sefului...< minciuna fara limite ce utili!ea!a a'il nai$itatea sau prostia
oamenilor...< caracterul totalitar si antisemitismul# fie si tra$estit in
antisionismul/115.
A$em oare o'liatia "e a respecta cre"intele celorlalti? Dar nu toate cre"intele
sunt "emne "e respect. A$em o'liatia "e a mena%a sensi'ilitatea reliioasa a
celuilalt? Dar aceasta sensi'ilitate nu&i "a nimanui "reptul "e a&i asasina pe cei
care nu "ispun "e ea# nici macar pe cei care o infrunta "esc)is# ori o iau in
"eran"ere. /Daca toate con$inerile se pot e+prima & ceea ce constituie marele
postulat al acestui sfarsit "e $eac &# postulatul nu "e$ine practica'il "ecat cu
con"itia "e a inter!ice folosirea $iolentei impotri$a celui ce neaa o anumira
con$inere. Lucru $ala'il "eopotri$a pentru con$inerile anticrestine#
antimusulmane# anti'u"iste# ca si pentru reliiile ale caror "ome sunt neate "e
acestea/117.
5.4. Relati$ismul moral ca suport al actelor teroriste
Voi incepe aceasta a "oua parte a pre!entului capitol printr&un citat "in Gean&
,rancois Re$el# care spune- /,aptul ca manifestam ina"uinta fata "e "usmanii
societatii "esc)ise nu tre'uie confun"at cu relati$ismul cultural# sau moral#
aceasta mare cucerire# in$entie e+clusi$a a culturii occi"entale...Europa a fost
sinura ci$ili!atie care a stiut sa se interese!e "e celelalte culturi# cre"inte#
o'iceiuri# "e arta# morala si leile celorlalte culturi. Sau# cel putin# europenii au
acceptat i"eea ca alte ci$ili!atii ar putea sa fie in multe pri$inte superioare
ci$ili!atiei lor# "upa cum "in alte pri$inte le pot fi inferioare uneori nici una# nici
alta# insa respectan" in orice ca! punctul "e $e"ere al usturilor si preferintelor
oamenilor care le&au creat. Inteleasa ca fiin" a'solut normala# constiinta
"i$ersitatii culturale nu implica nici"ecum con"amnarea propriilor $alori# "ar nu
e+clu"e nici rectificarea lor "aca# "in intamplare# in $alorile# institutiile si
o'iceiurile altora se intalneau solutiile cele mai 'une pentru $alorile proprii/. Si
continua autorul .../notiunea nu s&a enerali!at la noi "ecat printr&o "u'la lupta- in
e+terior & contra altor culturi care# "esi eale cu noi "ispretuiau tot ce nu tinea "e
specificul lor< si in interior# contra parti!anilor monismului cultural# ce $oiau sa
con$erteasca tot pamantul la ci$ili!atia noastra# in principal la catolicism si# in
sens mai lar# la crestinism.
Ca sa a%unem la pluralism cultural# a fost ne$oie mai intai sa transformam reliia
intr&o pro'lema particulara...Islamul "orea cucerirea uni$ersului# "ar el este o
mostenire a trecutului/11:.
*e islamisti nu&i tentea!a instrumentele "e!$oltarii# inclusi$ cea culturala# ci
$isurile "e marire care ii transforma usor in pra!i ale "ictaturii si opresiunii
politice. Li se inoculea!a foarte usor faptul ca "e $ina pentru su'"e!$oltarea lor
economica sau culturala este Occi"entul# cu a sa cultura /"epra$ata/ si
in%ositoare. Iar "aca saracia Orientului Mi%lociu# compara'ila cu 'oatia si
prosperitatea lumii occi"entale /...putea sa fi fost im'ol"ul pentru militantismul
islamic# in sc)im' optiunile in"i$i"uale in fa$oare militantismului nu&si afla
suportul in saracie. Din contra# multi "intre li"erii militanti pro$in "in familii 'oate
si au fost e"ucati in spirit occi"ental. *entru acestia pro'lemele economice ale
Islamului sunt o sursa "e umilinte si# "eci# un afront a"us cre"intei lor. Iar
ra!'oiul cu Vestul este# in consecinta o restauratie a respectului "e sine/11;.
/(e&am insela "aca am cre"e ca ra!'oiul e+ista pentru oameni- a"e$arul e ca
oamenii e+ista pentru ra!'oi/11=. Asa stan" lucrurile# care este suportul moral al
actelor teroriste? Ce&i impine pe teroristi sa sa$arseasca astfel "e fapte cru"e si
"e o $iolenta iesita "in comun?
Teroarea "epaseste limitele morale# "ucan" la a'sur" iar terorismul# ca cea mai
$iolenta forma "e lupta necon$entionala nu are un statut leal & asa cum se
poate $or'i intr&o oarecare masura "e un co" al ra!'oiului con$entional# el fiin"
imoral si lipsit "e sens.
Daca la 'a!a sistemelor occi"entale stau principiile li'eralismului si ale
"emocratiei# Islamul in sc)im' este o reliie politica. Ma)ome" nu a fost un
simplu profet# el a fost si un apreciat li"er politic# iar "eci!iile sale politice erau
pri$ite ca un pro"us al unei "orinte "i$ine. Coranul este# se pare# sursa principala
a leislatiei islamice# "ar "omeniul %uri"ic "intr&o tara musulmana nu isi trae
intreaa se$a "in in$ataturile Coranului. In$ataturile califilor & urmasii lui
Ma)ome" & au si ele rolul lor important in aparitia leilor si a sistemului %uri"ic in
lumea islamica. Diferentele "e $ite!a# "e "esc)i"ere si "e succes care separa
Occi"entul "e Islam pot fi e+plicate prin "iferentele fun"amentale "e $alori
spirituale# prin opo!itia "e constitutii primare ale acestor "oua lumi. /Occi"entul
porneste la "rum separan" "e la inceput i"eile re$elate "e i"eile politice si
sociale & Da Ce!arului ce e al Ce!arului si lui Dumne!eu ce e a lui Dumne!eu.
In sc)im'# Islamul e spatiul interarii a'solute. Ma)ome" e si *rofet si Sef "e
Stat si Gu"ecator si Coman"ant militar. In mentalitatea musulmana Statul insusi e
forma "e manifestare a reliiei...Suntem in fata unei "i$erente fun"amentale "e
$alori. Ciocnirea acestor "oua sisteme era ine$ita'ila/11?.
Democratia mo"erna este cea care autori!ea!a si orani!ea!a coe+istenta mai
multor morale in ca"rul aceleasi societati# su' protectia unei lei nici"ecum
relioase. In contra"ictie cu aceasta $i!iune Islamul nu a"mite nici un fel "e
in"epen"enta a statului# a leii# a moralei# a societatii# sau a $ietii artistice si
intelectuale fata "e reliie. In Islam totul este reliie. *oate "e aceea in cultura
islamica nu e+ista "iferenta intre ceea ce tre'uie sa&i "ai Ce!arului# si ceea ce
tre'uie sa&i "ai Domnului# in speta lui Alla).
/De la )erila la ra!'oiul popular# "e la ra!'oiul "rept la ra!'oiul sfant# lo!incile
se militari!ea!a- mai intot"eauna sunt apropiate "e notiuni precum patrie sau
moarte...Violenta "e$ine sacra# iar terorismul# ritual... Terorismul este o arma
neati$a care nu pro"uce nicio"ata efectele "orite.../11>. Coranul este cu$antul
lui Dumne!eu "ictat profetului# iar lim'a in care acesta se e+prima este ea insasi
o lim'a sacra si "e aceea sacralitatea cu$antului "in Coran tre'uie sa se e+tin"a
la toti cei care folosesc aceasta lim'a# ara'a. Apararea si utili!area lim'ii
Coranului sunt $alori inestima'ile ce tre'uie aparate# c)iar si $iolent pentru ca
acestea transce" aceasta lume si se i"entifica cu Alla).
*urificarea politica si morala propusa "e catre Ma)ome" sunt elemente c)eie ale
culturii musulmane. Militantul islamic $rea sa&si eli'ere!e patria "e impulsurile
unei culturi a raului# cea occi"entala "ar el $rea toto"ata si sa reconstituie
imperiul si sa propua lumii o alta ci$ili!atie si o alta morala. /Imitarea lui
Ma)ome" impune o stransa impletire a reliiei# eticului si politicului# a misticii# a
preceptelor morali!ante si roorilor strateice. In tra"itia islamica# inter$entia
temporalului in spiritual era %ustificata- califii care ia&u urmat profetului au
mostenit "e la acesta o'liatia "e a fi "eopotri$a aparatori ai cre"intei si
con"ucatori politici/14B. Iar "aca ra!'oiul propus "e lumea islamica este unul
sfant# "ictat "e cu$intele lui Ma)ome"# "aca el $i!ea!a triumful cu$antului lui
Dumne!eu si e+tirparea /raului/ uni$ersal# i"entificat cu imperialismul occi"ental#
atunci acest ra!'oi nu mai este unul o'isnuit# iar $alorile propo$a"uite sufera
interpretari.
Un mare a$anta% al li'eralismului mo"ern este ca acesta recunoaste ca#
recoman"an" repre!entantilor altor culturi i"ealul "e "reptate# nu le recoman"a
insa si o $i!iune filosofica# o anume conceptie "espre natura omului sau "espre
sensul $ietii. /Tot ceea ce tre'uie sa facem este sa aratam a$anta%ele practice
ale institutiilor li'erale# permitan"u&le in"i$i!ilor si culturilor# altele "ecat cele
occi"entale# sa se inteleaa unele cu altele# fara a se amesteca una in intimitatea
alteia# fara a inter$eni una in conceptiile alteia "espre 'ine/141.../Daca a$em o
I"ee 1cu litere mari# in sens 8antian. in minte# aceasta este mai "era'a aceea
"e Toleranta "ecat "e Emancipare/144.
Asa"ar# pluralismul cultural este acceptat si c)iar promo$at "e catre cultura
occi"entala. Occi"entul nu o'lia alte culturi sa&i impartaseasca $i!iunile asupra
$ietii# nici normele morale si culturale. Di$ersitatea culturala# politica sau morala
este o cerinta necesara a li'eralismului# "ar aceasta "i$ersitate nu tre'uie
nuantata. Toleranta "e care $or'este RortA se refera la toate aspectele $ietii
spirituale# inclusi$ la reliie. Reliiile sunt acceptate "atorita relati$ismului si a
rationalitatii cu care sunt influentate- fara acest relati$ism ele se transforma intr&o
amenintare foarte periculoasa. (u e nimic in reliia musulmana care sa %ustifice
recurerea la $iolenta# 'rutala impotri$a ne$ino$atilor# fie ca sunt sau nu
musulmani.
Dimpotri$a# cei mai respectati teoloi musulmani traiesc cu oroare "e ani "e !ile
aceasta in$olutie fanatica a carei manipulare a preceptelor islamului repre!inta
asta!i cea mai mare amenintare a reliiei lui Mo)ame". *ornin" "e la culturile
neislamice ar tre'ui sa recunoastem ca orice reliie este suscepti'ila "e a fi
trei$ersata si mo"ificata pana la a o face sa "e$ina a"apost pentru crime
inro!itoare. Cele mai nere capitole ale istoriei noastre occi"entale s&au scris
can" fun"amentalismul crestin a ars pe ru $ra%itoare# a torturat ere!i sau s&a
impus cu orice pret asupra altor culturi. A$ansurile stiintifice si te)noloice nu
sunt in mo" necesar un $accin impotri$a acestui tip "e fun"almetalism or'.
Sinurul $accin este relati$ismul# si cu elementul sau aferent# pluralismul# care
repre!inta# inca "in Secolul Luminilor# unul "in stalpii ci$ili!atiei occi"entale.
Reliiile "ifera# acesta este un lucru cert. Tre'uie sa o'ser$am aceste "eose'iri
si sa le e$aluam. Anume ultimul termen tre!este cel mai mult ne"umerirea
constiintei profane mo"erne.
Oare pot fi e$aluate reliiile cu calificati$ele mai 'una mai rea# mai superioara
mai inferioara# mai perfecta mai primiti$a? Oare nu sunt toate reliiile la fel "e
pretioase "in punctul "e $e"ere moral&spiritual? (u $om "a "o$a"a "e
intoleranta si so$inism# preferan" o reliie alteia# fie c)iar total "iferita? Cum
putem compara reliiile intre ele? ,iecare popor si fiecare epoca isi alee acea
forma "e manifestare reliioasa care ii e apropiata "upa ust si "upa marime. E
corect sa numim reliia europenilor superioara celei a musulmanilor?.
Islamul ii con"amna pe crestini ca acestia nu respecta caracterul transce"ental
"e nepatruns al Creatorului. I"eea omenirii in"umne!eite pare incompati'ila cu
i"eile inaltatoare ale filo!ofiei apofatice 1con$inerea ca a'solutul este "e
nepatruns.. Intr&a"e$ar# atunci cin" $or'im "espre Dumne!eu# a$em ne$oie "e o
ma+ima pru"enta. Tre'uie sa ne ferim a&i impune (ecuprinsului limitarile si
'arierele noastre omenesti. Tre'uie sa ne ferim a&i impune (ecuprinsului
restrictiile noastre omenesti. Dar nu este oare afirmatia musulmana ca
Dumne!eu nu poate "e$eni om# anume o neincre"ere prea omeneasca in
atotputernicia lui Dumne!eu? (u "e$ine oare aceasta neare o limitare a
li'ertatii Creatorului?.
Din punctul "e $e"ere al islamismului# Dumne!eu "oar le comunica oamenilor
"in "epartare $oia Sa. El se a"resea!a lumii "e la o "istanta imensa# pentru ca
focul suferintelor si al fara"eleilor omenesti sa nu&i ar"a c)ipul. Draostea lui
Dumne!eu fata "e lume# asa cum este interpretata in imainea creatorului "in
reliia islamica# nu este %ertfelnica. Mitul %ertfei pentru sal$area lumii nu este trea!
in constiinta musulmanilor. /(u e+ista alt Dumne!eu in afara "e Alla)# iar
Ma)ome" este profetul lui Alla)/ este marea S)a)a"a# sau /marturie "e cre"inta/
pe care musulmanii cre"inciosi o proclama !ilnic in toata lumea. Aceasta
"eclaratie "e cre"inta este ceea ce "eose'este "e fapt Islamul "e celelalte reliii
ale lumii# Crestinismul# Iu"aismul si 9in"uismul. Sute "e milioane "e oameni "in
toata lumea il marturisesc pe Alla) ca fiin" Dumne!eul lor# iar pe Mo)ame"# ca
profet al lor. *entru sustinatorii terorismului# pentru a"eptii unei reliii un"e
Dumne!eu este in$ocat alaturi "e cu$antele Actiune si *utere# e+ista un sinur
mare a"e$ar# si anume- a"e$arul re$elat in "oma careia i se inc)ina.
Dar putem afirma ca Dumne!eul islamic este mai 'un sau mai rau "ecat cel
crestin? Desiur ca tre'uie sa nu ca"em in eroarea "e a consi"era intreaa lume
musulmana ca fiin" moti$ata "e acte teroriste# $iolenta si cru!ime. (ici reliia
musulmana nu tre'uie pusa in leatura cu formele sale mala"i$e si ra"icale. Iar
Gi)a"u&ul este una "intre aceste forme e+trem "e $iolente# materiali!ata in um'ra
reliiei in numele careia el e+ista. De fapt# Gi)a" inseamna# in lim'a ara'a# /efort
spre un scop "eterminat/. El a capatat in lim'ile occi"entale "enumirea "e
/Ra!'oi sfant/# "enumire care "enaturea!a sensul initial. A$an" la 'a!a i"ei
precum apararea si propaarea culturii islamice# acest ra!'oi sfant nu este
altce$a "ecat o continua lupta impotri$a presupusilor necre"inciosi si infi"eli
reliiei lui Alla). *entru ca Islamul este o $i!iune cu $aloare uni$ersala# conform
"octrinei tra"itionale# acesta propaare si aparare a Islamului "e$in "atorii a $ietii
musulmane.
De aceea# Gi)a"&ul este o "atorie reliioasa care nu se $a sfarsi nicio"ata# el este
o o'liatie colecti$a# insusita "e toti musulmanii. Gertfirea $ietii in numele reliiei
este i"ealul oricarui musulman- cei ce mor cu arma in mana in numele lui Alla)
sunt asiurati pentru mantuirea $esnic- /Mai ales sa nu cre!i ca cei ucisi pe calea
lui Dumne!eu sunt morti# ei sunt $ii/# iata ce se propo$a"uieste in Coran145. De
aceea era"icarea miscarilor teroriste este un lucru foarte reu "e facut# tocmai
pentru ca componenta reliioasa este reu "e inteles si "e com'atut. Si atunci
un"e este moralitatea acestor acte atat "e $olente si uneori iloice?. Teroristii
care au participat la atentatele "in Statele Unite au consi"erat ca fac un lucru
'un# $ala'il "in punct "e $e"ere moral. (umai ca aceasta moralitate si acest 'ine
erau "iferite "e cel in inteles occi"ental.
Conform relati$ismului nu e+ista o natura umana uni$ersala iar i"entitatea
fiecaruia este "ictata "e continentele istorico&sociale ale propriei sale
comunitati# in care in"i$i"ul traieste# "eci orice /"iscutie cu pri$ire la natura
superioara sau inferioara a unora sau altora este cu totul neleitima/147. Altfel
spus# omul poate fi rasist# fun"amentalist# monocultural# ateu# antisemit sau
+enofo' in spatiul intim# pri$at# "ar in afara acestuia# in spatiul pu'lic# care este in
$i!iuni relati$ista unul al multiculturalitatii# in"i$i"ul tre'uie sa fie in"iferent la
ceilalti. A consi"era ca cultura occi"entala este una 'una# in sens relati$ist# luan"
in calcul toate reusitele sale pe plan politic sau economic este o meto"a "e a
pri$i lucrurile "in interiorul acestei culturi. (u e+ista# spun relati$istii# criterii neutre
"e apreciere a 'inelui in sine# criterii care sa se "e'arase!e "e lumea in care se
pro"uce ecuatia "e apreciere.
Sa fi a%uns oare Occi"entul intr&o cri!a# asa cum suera Anton Dumitriu?.
Meran" pe urmele lui Spenler cultura occi"entala este intr&o cri!a "e proportii
care consta in rasturnarea $alorilor. Aceste $alori sunt acum contestate#
interpretate# supuse relati$i!arii- ele sunt speculatii# a'stracte# /tocmai pentru ca
nu e+ista in concret. In "omeniul etic# in loc sa se plece "e la $alorile morale# pe
care $iata le impune oranic si necesar# acestea sunt faa"uielile unor sisteme
teoretice si $iata se "esfasoara fara suflet# fara certitu"inile "irecte ale
instinctului.../14:.
Dar aceasta cri!a# "aca ea e+ista# nu poate fi moti$atia unor acte teroriste. Ea
poate "e$eni un punct sensi'il al culturii occi"entale# are sa a%ute ca astfel "e
acte sa fie mai puternice in intensitate si asta pentru ca aceasta cultura# aflata in
cri!a# nu se poate apara asa cum ar tre'uie. O solutie pentru aceasta cri!a ar
putea fi aparitia acelui (ou E$ Me"iu "e care $or'este 3er"eae$14;. Insa in
aceasta lume relati$ista# imainea Creatorului si a lumii inspirate "e El este
"enaturata# "aca nu c)iar relati$i!ata. /E putina speranta ca noul imperiu al lui
Ce!ar sa "oreasca a fi crestin/14=.
Insa nici aceasta "enaturare a $alorilor si aceasta lipsa "e incre"ere intr&un $itor
un"e Creatorul isi are locul lui nu poate e+plica terorismul# cel mult poate sa&l
incura%e!e sau sa&l contracare!e. /In fata intre'arii ce tre'uie sa facem ne aflam
in orice clipa...Dar cine intre$e"e insemnatatea actiunii sale? Cine cunoaste
lantul "e consecinte# cine isi "a seama "e proportia responsa'ilitatii?...Oricat "e
nereala si "e necau!ala ar fi oriinea unei fapte omenesti# o"ata fi+ata in
e+istenta umana ea urmea!a o alta lee# leea realitatii si a eficientei/14?.
Aceasta poate fi o premi!a a actelor teroriste. Ele urmea!a o alta loica#
in"epen"enta "e a noastra# si au o alta cau!alitate si# teleoloic# $i!ea!a un scop
consi"erat util. In ceea ce pri$este fun"amentalismul reliios# si cru!imele la care
se "e"a# nu reliia in sine este o amenintare pentru "emocratie# pentru cultura
cci"entala# ci reliia care&si aroa "reptul e+lusi$ al an"irii si a "reptului# a fortei
si a impunerii cu $iolenta a propriilor "ome.
Aceasta reliie este cea care inc)i"e "rumul statelor musulmane catre prores si
"emocratie. /(u reliia musulmana ca reliie tre'uie incriminata# ci ne'unia "e&a
o $oi confun"ata cu statul insusi# cu leea si societatea/14>. Iar teroristii "e
seama lui 3en La"en in numele statului si a culturii "in care fac parte consi"era
ca lupta. Aceasta lupta este insa ne"reapta si facuta cu forte iloice si ne"emne.
Este o lupta fara tinta# un ra!'oi or'. Si asta pentru ca o cultura nu se poate
"istrue cu a%utorul unor a$ioane "eturnate sau cu a%utorul unor arme 'ioloice.
Daca insa pentru noi aceste lucruri sunt $a!ute ca fiin" rele# "e ne"orit# "ia'olice
c)iar# pentru cei care le "uc la in"epliniore ele sunt moti$atia actiunii lor# sensul
lor ultim.
Raul# pentru noi# poate fi $a!ut# asa cum afirma si *aul Ricoeur "in "oua puncte
"e $e"ere# unul etic si altul reliios- /...Etica si&a spus ultimul cu$ant asupra
raului# numin"u&l- 1. o opera a li'ertatii< 4. o rasturnare a raportului "intre etica si
lee< 5. o "ispo!itie inson"a'ila a li'ertatii# care o face sa nu poata "ispune "e
ea insasi. Reliia tine insa un alt "iscurs asupra raului. Mai intai# acest "iscurs
asea!a raul in fata lui Dumne!eu. Am pacatuit "oar impotri$a lui# am facut raul
"oar in fata lui...Apoi# "iscursul reliios sc)im'a in a"ancime continutul
constiintei raului...*acatul s&a sc)im'at calitati$- el consta mai putin in
transresarea unei lei cat in pretentia omului ca e stapan pe $iata lui. Mai rea
"ecat ne"reptatea e propria mea "reptate.../15B.
Asa"ar# acesta este raul in $i!iunea eticii si reliiei crestine. Insa acest rau
crestin este pri$it altfel "e catre "oma musulmana# care# potri$it in$ataturilor lui
Ma)ome"# in"ruma la faurirea raului "aca islamismul este con$ertit fi!ic sau
i"eoloic "e catre paani. Daca cu$antul lui Alla) nu este ascultat# musulmanul
are "reptul "e a trece la forta pentru a con$ine pe e$entualul paan ca acest
cu$ant este sinurul cu $ala'ilitate uni$ersala.
*ramatismul lui @iliams Games# care a stat la 'a!a relati$ismului "e mai tar!iu#
$e"ea in reliie un fel "e /e+perienta/ care face posi'ila urmatoarele cre"inte-
lumea $i!i'ila nu e "ecat o parte a uni$ersului< scopul suprem al omenirii este
uniunea intima cu uni$ersul< ruaciunea# a"ica acea comuniune cu spiritul
uni$ersului# fie ca acesta este Dumne!eu# fie ca e o lee# e un act care nu
ramane fara efect. In astfel "e con"itii# reliia pentru occi"ental "e$ine nimic
altce$a "ecat un stimulent 'ioloic necesar $ietii151.
Aceasta $i!iune relati$ista asupra %u"ecatilor cu pri$ire a reliia crestina este
impartasita si "e catre Ric)ar" RortA. Acesta afirma- /Dintr&un punct "e $e"ere
crestin# ten"inta "e a te simti mai aproape "e cei fata "e care i"entificarea
imainati$a este mai usoara e "eplora'ila# o tentatie "e e$itat. ,ace parte "in
i"eea crestina "e perfectiune morala sa trate!i pe oricine# c)iar si pe pa!nicii "e
la Ausc)Jit! sau "in ula# "rept semeni pacatosi. *entru crestini# sfintenia nu
este atinsa atata timp cat o'liatia este mai puternic resimtita fata "e un copil al
lui Dumne!eu# "ecat fata "e altul. Uni$ersalismul etic seculari!at a preluat
aceasta atitu"ine "e la crestinism/154.
Asa"ar# nu poate e+ista in $i!iune relati$ista o astfel "e uniune in care fiecare
seaman crestin este pri$it la fel "e catre ceilalti. Altfel se intampla in lumea
musulmana. Acolo fiecare este pri$it cu compasiune si "aruire "e catre ceilalti.
Alla) este "easupra tuturor si ii supra$e)ea!a# iar oamenii pentru a arata
"raoastea catre cel "e sus tre'uie sa se respecte si sa se iu'easca intre ei. Din
nefericire insa# aceasta "raoste si acest respect se materiali!ea!a numai in
ca"rul culturii islamice. *entru ceilalti oameni# nemusulmani# paanii# atitu"inea
tre'uie sa fie una cel putin "e in"iferenta.
Conflicetele intre musulmani si crestini au fost "eseori pro"usul "iferentei
e+istente intre cele "oua mo"uri "e a pri$i lumea# si implicit# pe Dumne!eu.
Islamul este# in $i!iunea musumanilor# un mo" "e $iata ce transce"e si uneste
reliia cu politica# fiin" "iferit "e conceptul crestin occi"ental. 9untinton $e"e
astfelcele "oua lumi- .../ aman"oua sunt reliii monoteiste# aman"oua sunt
uni$ersale# pretin!an" a fi sinura cre"inta a"e$arata la care toti oamenii pot sa
a"ere. Aman"oua sunt reliii misionare care cre" ca a"erentii lor au o a'liatie#
aceea "e a&i con$erti oe necre"inciosi la aceasta cre"inta a"e$arata/155.
S&a $e)iculat in me"iile politice si culturale ca terorismul ar i!'ucni pentru ca
etica este e+lusa "in politic. *ina acum au fost numite o serie "e moti$e ale
terorismului- "iferenta reliioasa# lo'ali!area# antilo'ali!area# aroanta
americana etc. "ar nici una "intre acestea nu poate e+plica terorismul. E+ista
numeroase moti$e morale si politice ca actuala impartire intre natiuni a 'oatiei
si resurselor mon"iale sa fie consi"erata ne"reapta sau pentru ca pacea si
'unastarea sa nu fie pri$ite neaparat ca 'enefice. Saracia este principalul resort
al insta'ilitatii politice si sociale# "ar poate fi pri$ita "rept eneratoare a
terorismului?.
Terorismul apare uneori in reiunile sarace ale unor tari & cum a fost ca!ul in
*eru# Afanistan sau Irlan"a "e (or". La fel "e 'ine insa poate i!'ucni si in
reiunile prospere# cum este ca!ul Tara 3ascilor# in *un%a'ul in"ian si in
reiunea prospera a Tamilului "in Sri Lan8a. Ar fi o reseala sa se crea"a ca
o'iecti$ele sociale# economice sau politice sint resorturile e+clusi$e ale actiunii
teroriste. Ceea ce face "intr&o persoana un terorist si "in alta cu aceleasi $e"eri
si con$ineri un politician sau un om "e afaceri# poate fi "iferenta "e reliie sau
cultura# "ar tine in mult mai mare masura "e psi)oloia in"i$i"uala si colecti$a.
E+ista "eocam"ata "oar raspunsuri pro$i!orii in pri$inta e+plicarii terorismului.
Lupta impotri$a acestuia insa# continua.
I"eea principala pe care incerc sa o "e!$alui aici este ca tra"itia pramatica# si
intr&o pon"ere mai mica si cea relati$ista# ar putea sa raspun"a ne$oii unei
reflectii normati$e asupra punctelor "e sustinere prin care $iata noastra poate fi
structurata mult mai 'ine "ecit orice alt ca"ru filosofic sau metafilosofic.
*ramatismul# cel putin in forma mostenita "e la @illiam Games si Go)n DeJeA#
se poate constitui intr&o reactie responsa'ila la a"resa /sensului traic al $ietii/.
Lasan" "eoparte orice fun"atii# "e orice natura ar fi ele 1filosofice# reliioase sau
stiintifice. pramatismul ne&ar putea "a o mina "e a%utor in incercarea "e a trai si
"e a trece peste insecuritatea metafi!ica# peste lipsa a'soluta "e arantii in
pri$inta fericirii sau a or"inii morale & o tema ce a fost "e!$oltata in ceea ce am
putea numi tra"itia antifun"ationalista in filosofie# incepin" cu Cartea lui Io$#
trecan" prin pramatismul clasic si a%unan" la e+istentialismul cautator "e
autenticitate# conceptia Jittensteiniana asupra certitu"inii si la in"irea unor
neopramatisti "e enul lui @.$ Luine# Ric)ar" RortA# si 9ilarA *utnam.
Capitolul 7 & CORELATII I(TRE ETICA RELATIVISTA SI ALTE TI*URI DE
ETICA
7.1. Corelatia intre etica relati$ista si etica crestina- Toma "DAHuino si Sf.
Auustin.
Voi incepe acest capitol printr&un citat "in (i8olai 3er"eae$ care spunea- /*entru
om# pro'lema pro'lemelor este cea a lui Dumne!eu. Aceasta pro'lema se pune
"estul "e rar in puritatea sa oriinara. Cei care au $rut sa confere maretiei i"eii
"e Dumne!eu n&au facut "ecat s&o co'oare e+trem "e mult# atri'uin"u&i lui
Dumne!eu calitati imprumutate "e la imparatia Ce!arului si nu "e la imparatia
Spiritului/157.
Iar /"aca mo"ernitatea pare a se "efini ca o cri!a in care sinura referinta este
su'iectul fara referinte# contestan" Uni$ersalul in numele unui relati$ism
neputincios care sfarseste prin a rastalmaci# cu armele ratiunii# ratiunea insasi#
atunci re$alorificarea an"irilor fon"atoare care au scrutat eternitatea# poate oferi
speranta unei "epasiri a acestei "eri$e pre!ente/15:.
Asa"ar# relati$ismul mo"ern nu poate oferi un sens pentru e+istenta# nean"
rationalitatea si uni$ersalismul# concepte care inclu" in ele insele notiunea "e
Dumne!eu. Dar relati$ismul nu inseamna insa nearea e+istentei lui Dumne!eu#
iar 3i'lia# ca e+presie a $ointei si cu$antului "i$in# este $a!uta c)iar si "e catre
relati$istii cei mai aprii ca unica sursa a a"e$arului crestin# iar a"e$arul crestin
i!$orat "in in$ataturile 'i'lice este lasat la in"emana in"i$i"ului. Iata ce spune in
acest sens Ric)ar" RortA- /I"eea "e Dumne!eu este# in parte# i"eea "e Tata al
(ostru# al Tuturor & parintele pe care noi toti il a$em in comun/15;.
Sa $e"em insa pe mai "eparte cum este $a!ut Dumne!eu in ca"rul filosofiei
crestine me"ie$ale# prin interme"iul a "oi mari teoloi si filosofi ai acelor timpuri.
Este $or'a "espre Sfantul Auustin si "e Toma "DAHuino.
O ranita )otaratoare intre an"irea reaca si filosofia crestina nu se poate
spune ca a e+istat# si asta pentru ca trecerea la an"irea crestina se face
pornin"u&se "e la ceea ce recii lasasera in urma. Ca si element "e 'a!a al noii
an"iri se poate afirma ca an"irea me"ie$ala# crestina# a luat "e la cea reaca
anumite concepte care erau folositoare pentru noua cre"inta- crestinismul. De
aceea# an"irea crestina me"ie$ala se poate numi /p)ilosop)ia c)ristiana/#
termen consacrat "e catre Auustin.
,ilosofia crestina cunoaste acum si o "eparta%are temporala. Este $or'a "e
aparitia a "oua fa!e "e "e!$oltare a noi reliii- o prima fa!a este cea patristica#
"e la moartea lui Isus pana un"e$a in secolul al VII&lea# in care perioa"a cre"inta
crestina se imprastie in lumea reco&romana# si se cristali!ea!a primele "ome
ce "uc si la aparitia 'isericii. A "oua etapa este filosofia scolastica# can"
crestinismul se ermani!ea!a si se impune in Imperiul Roman "e Apus. *entru
prima perioa"a a filosofie crestine# perioa"a patristica# il a$em pe Sfantul
Auustin ca cel mai important e+ponent# iar pentru cea "e&a "oua etapa# cea
scolastica# il a$em pe Toma "DAHuino.
/La oriinea operei lui Auustin sta efortul "e a contri'ui la intarirea or"inii
catolice a 3isericii# or"ine temporala# spirituala si "octrinala toto"ata# careia ii
propune o armatura metafi!ica menita sa o puna la a"apost# intr&o perioa"a "e
"eclin a lumii romane# si sa&i asiure astfel autoritatea asupra tuturor
consecintelor/15=. *rincipala sa lucrare# Cetatea lui Dumne!eu#1De ci$itas Dei.
este o apoloie a 3isericii si a "octrinei inspirate "e aceasta.
*entru Auustin# Dumne!eu este i!$orul A"e$arului# temelia e+istentei si
principiul 'inelui si al "reptatii. In El se afla I"eile eterne# formele sau /ratiunile
nascatoare/ 1rationes seminales. ale tuturor lucrurilor si fiintelor "e pe pamant.
Toate aceste I"ei formea!a Loosul# sensul e+istentei lumii. In afara "e
Dumne!eu nu e+ista nimic. (one+istenta# neantul este ra"acina a tot ceea ce
este rau in lume. Raul este o inra"ire a neantului# o lipsa si o atinere a"usa
Di$initatii. Omul pacatos tre'uie sa plateasca# pentru ca pacatul uman a purces
"in $ointa li'era- acesta s&a intors "in fata lui Dumne!eu catre cele materiale.
Cunoasterea lui Dumne!eu# spune Auustin# nu poate a$ea loc "ecat printr&o
minte sanatoasa si printr&o puritate morala. A"e$arul este cel care ne poate a%uta
sa cunoastem "i$initatea. Dar un"e se afla A"e$arul# se intrea'a Auustin in
lucrarea Soliloc$ii?15?. In lucrurile efemere si muritoare a"e$arul nu poate fi
cunoscut# cu toate ca e+ista a"e$arul in aceasta lume atunci can" ne raportam la
ceea ce spunem ca este a"e$arat. Va tre'ui "eci sa cautam a"e$arul in ce$a ce
este in afara acestei lumi# in ce$a nemuritor.
In aceasta "ialectica a cautarii a"e$arului intr&o lume nemuritoare# Auustin
pleaca "e la lucrurile "in e+perienta# concrete# si anume "e la e+istenta
an"itoare a fiintei umane. /Daca ceea ce cunoaste el $a "ura in eternitate#
inseamna ca si el $a "ura in eternitate. (umai sufletul poate fi insa cunoascut
prin intelect. Intelectul este alcatuit "in a"e$ar si a"e$arul este nemuritor. Re!ulta
ca si sufletul este nemuritor/15>.
Sfantul Auustin consi"era ca "aca a"e$arul e+ista in spirit# si acesta cu
certitu"ine acolo tre'uie sa fie# putem a%une la cunoasterea acestui a"e$ar prin
proce"eul anamne!ei# al reamintirii# 'iruin" uitarea. Aceasta "octrina a
anamne!ei a fost formulata pentru prima "ata "e catre Socrate si o asim in
"ialourile platoniciene /*)ai"on/# /Menon/ si /*)ai"ros/# un"e Socrate afirmase
ca sufletele mortilor se afla un"e$a# intr&un loc un"e ele renasc. Ca sa traiesti
aceasta continua /renastere/# si sa cunosti "i$initatea# Socrate# prin $ocea lui
*laton# consi"era ca este ne$oie "e 7 $irtuti ale omului pe care sa le practice.
Este $or'a "espre- cura%# c)i'!uinta# intelepciune si "reptate. Aceste $irtuti il
"efineau su' raport etic pe filosof# *laton fiin" "e parere ca filosofii $or fi primii
oameni care $or trai $esnic. Spre "eose'ire "e *laton# Auustin $a a"era la
co"ul moral&reliios al in$ataturilor crestine "in (oul Testament# orientan"u&se
spre numai trei $irtuti care sa&i ofere omului fericirea si $iata eterna# iar acestea
sunt- cre"inta# speranta si "raostea. Dupa moarte omul are "oua posi'ilitati- sa
"eca"a in cele "e %os# in Ia" un"e&l asteapta "urerea si nefericirea $esnica sau
sa urce spre cele "i$ine# un"e fericirea si cunoasterea a"e$arata ii sunt
asiurate. Totul "epin"e insa "e $iata pe care o traieste omul pe pamant.
/Reliio!itatea mantuirii# cu cat este mai sistematica si mai interiori!ata ca /etica
a constiintei/# repre!inta o tensiune cu atat mai mare fata "e realitatile lumii/17B#
afirma Ma+ @e'er. Dar se pare ca Auustin nu percepea asa lucrurile. Mantuirea
"e pacate era o con"itie esentiala ca omul sa poata patrun"e infinita "raoste a
lui Dumne!eu. Cei pre"estinati a fi mantuiti# cei alesi $or participa cu totii la
/Cetatea Di$ina/# si $or fi c)emati la fericirea $esnica si inaltatoare promisa "e
catre Dumne!eu. Ceilalti# respinsii "e la mantuire alcatuiesc Cetatea
pamanteana# /Ci$itas terrena/# si $or fi osan"iti intr&u eternitate. Spri%init "e
aceasta cru"a opo!itie intre cele "oua feluri "e lumi Auustin "a o e+plicatie
istoriei omenirii# promo$an" puterea 3isericii ca fiin" unica sansa ca omul sa
poata participa la Cetatea lui Dumne!eu# iar unicul scop al omenirii era reali!area
cetatii "i$ine pe pamant. De aici a pornit si inenunc)erea "e catre *api a tuturor
imparatilor. *uterea papala "e$enea una aproape "umne!eiasca.
E+eetii filosofiei lui Auustin au sustras "in aceasta trei mari principii care stau
la 'a!a ei# si anume-
a. principiul interioritatii# care "enota pre!enta a"e$arului in interiorul omului.
'. principiul participarii# conform caruia /Orice 'ine ori este Dumne!eu 13inele
suprem. ori pro$ine "e la Dumne!eu 1'inele limitat./171<
c. principiul imua'ilitatii care ne a%uta la inteleerea "i)otomiei e+istente intre
fiinta prin esenta "e fiinta prin participare# "eci "iferenta "intre creator si creatura.
Asa"ar# filosofia lui Auusin este cat "e poate "e simpla- lumea tre'uie sa
accea"a la cele sfinte si# pentru a a%une acolo# este ne$oie "e o $iata plina "e
$irtuti si "e participare la faurirea# aici pe paman#t a Cetatii lui Dumne!eu# un"e
fiecare in"i$i" isi are propriul loc.
Daca merem pe arumentatia lui Auustin si spunem ca omul a fost creat "e
catre Dumne!eu# atunci intalnim urmatoarea pro'lema# si anume- omul# ca si
creatie a lui Dumne!eu in!estrata cu ratiune# este o'liat sa raspun"a
asteptarilor creatorului. Moralitatea acestor asteptari a fost o pro'lema lar
"e!'atuta in me"iile filosofiei contemporane. In acest sens 3ernar" @illiams
afirma- /Ce proprietati ale lui Dumne!eu sunt consi"erate a %ustifica sustinerea ca
noi tre'uie sa&i satisfacem asteptarile? Daca e $or'a "e puterea lui sau "e faptul
ca El ne&a creat atunci analoiile cu marii parinti umani ne "uc la recunoasterea
faptului ca e+ista multi rei si parinti carora nu tre'uie sa ne supunem. Daca se
spune ca Dumne!eu are o putere infinita si El este cel ce a creat totul# atunci
$om o'ser$a ca "omnia sau creatia infinite nu ne apar ca in"u'ita'il mai "emne
"e a impune supunerea# ci# mai "era'a caracteristici in fata carora e mai "ificil
sa te supui.
Daca se mai spune in continuarea acestor proprietati# ca Dumne!eu e 'un# o
o'iectie $a apare "in nou# in sensul ca aceasta presupune "e%a o recunoastere a
ceea ce e "emn si $aloros# o recunoastere a enului care se spera sa fie
circumcis prin apel la Dumne!eu/174. Asa"ar# e+ista o "i)otomie intre mo"ul in
care il percepem pe Dumne!eu si cum este El. De multe ori omul a $a!ut in
Dumne!eu /fiinta&prin&ea&insasi/# pre$a!uta cu pre"icatul /sfant/175. Insa cum il
putem cunoaste cu a"e$arat pe Dumne!eu si care sunt caile prin care putem
acce"e la cele sfinte au ramas pro'leme esentiale ale omenirii# iar po!itia lui
Sfantul Auustin in aceasta c)estiune nu este satisfacatoare.
Asa cum reiese "in 3i'lie omul este creatia lui Dumne!eu- /Dumne!eu l&a facut
pe om "upa c)ipul Sau/177# se spune in cartea sfanta. Ca"erea in pacat a
omului a pus aceasta fiinta in "ificultate. *romisiunea la o $iata eterna plina "e
fericire nu mai putea fi actuala. De aceea restaurarea omului "upa mo"elul lui
Isus 9ristos este scopul moralei crestine.
Sa $e"em mai "eparte cum este e+primata po!itia asupra "i$inului in filosofia si
morala crestina a lui Toma DDAHuino. Can"irea lui Toma se fun"amentea!a in
cea mai mare parte a ei pe an"irea lui Aristotel# teoloul incercan" in
"emersurile sale coniti$e sa reconcilie!e an"irea aristotelica cu cea crestina#
"e inspiratie 'i'lica. *ro'lemele a'or"ate "e catre Toma tin "e cunoasterea
naturii "i$ine# calea noastra catre atinerea mantuirii si inteleerea sensului
creatiei. De altfel# intreaa opera a lui Toma DD AHuino se poate sinteti!a in "oua
elemente principale# si anume- un "omeniu al teoloiei# al a"e$arurilor re$elate
"e catre "i$initate# iar cel "e&al "oilea element este cel ce tine "e filosofia
/ser$anta/ a teoloiei# $a!uta ca o totalitate a cunostintelor profane# materiale.
Din cele "oua lucrari importante ale teoloului & Summa t)eoloiae si Summa
contra entiles & reiese i"eea ca rostul inteleptului este acela "e a ran"ui lucrurile
in lume# iar o'iectul intelepciunii consta in a urmari or"inea i"eilor si actiunilor#
pornin" "e la cele ce e+ista "incolo "e lumea empirica. *ornin" "e la aceste
consi"erente Toma consi"era ca teoloia este "easupra tuturor stiintelor# si asta
pentru ca ea# teoloia# purce"e "irect "e la Dumne!eul re$elat. Cunoasterea#
implicit cea a lui Dumne!eu# este posi'ila prin "oua mo"uri# si anume- prin
"emonstratie si prin in"uctie. Astfel incat este imposi'ila cunoasterea fara aceste
"oua mo"uri. Insa# in final# nu ratiunea este cea care iti "e!$aluie a"e$arul
a'solut# ci "oma ca principi ultim al a"e$arului17:.
(ecesitatea "emonstratiei ca Dumne!eu e+ista & elementul principal al "octrinei
tomiste & se arata pornin" "e la filosofia aristotelica# "e la efect spre cau!a# "e la
constatarea ca fiecare o'iect sau fiinta are ne$oie pentru a se misca "e un *rim
Motor (emiscat. Mai "eparte $oi pre!enta# pe scurt# rationamentul "upa care s&a
con"us Sfantul Toma in ela'orarea teoriei sale cum ca Dumne!eu poate fi
cunoscut. In pre!entarea arumentelor care atesta e+istenta lui Dumne!eu#
Toma este influentat "e /,i!ica/ lui Aristotel iar structura acestor arumente
urmea!a loica aristotelica. Toma $or'este "e opt arumente in fa$oarea
e+istentei lui Dumne!eu< "intre acestea cinci sunt arumente cosmoloice
1e+plicite. si trei sunt morale 1implicite..
Sa $e"em care sunt cele cinci arumente "e or"in cosmoloic-
1. *rimul este arumentul intemeiat pe miscare# sau cau!a motrice. Acesta
spune ca e+ista o entitate care misca lucrurile fara a fi ea insasi miscata. Este
$or'a aici "e acel *rim motor aristotelic si cuprin"e in sine finalismul# iar aceasta
entitate care comunica aceasta miscare tuturor celorlalte lucruri este Dumne!eu.
4. Cel "e&al "oilea arument este acela ce se intemeia!a pe raportul cau!al# sau
cau!a eficienta. Acest arumnet afirma ca este imposi'ila reresia la infinit. Cum
toate sunt u$ernate "e catre raportul cau!a&efect# si cum efectul "e$ine cau!a
altui efect superior# a$em a afla o cau!a care sa fie prima si eficienta# iar aceasta
este Dumne!eu.
5. Cel "e&al treilea arument este intemeiat pe "istinctia e+istenta intre ceea ce
este continent si ceea ce este necesar. Toma sustine ca este necesar "e a
re$ela o fiinta care# necesara prin sine# sa nu&si mai e+traa "in altce$a cau!a
necesitatii sale. Aceasta fiinta# creatoare "e continent este Dumne!eu.
7. Al patrulea arument "e or"in cosmoloic se refera la ra"ele fiintelor# sau
ierar)ia e+istentelor. Acesta postulea!a i"eea conform careia in Uni$ers e+ista o
ierar)ie a fiintelor# o ra"are a 3inelui si a A"e$arului# iar aceasta ra"are nu
poate fi o'tinuta "ecat prin comparatie cu ceea ce este 'ine si a"e$arat la mo"ul
a'solut. Aceasta i"ee a fost preluata "e catre Toma "in lucrarea /Metafi!ica/ lui
Aristotel si spune ca e+ista o fiinta care etse supremul A"e$ar si supremul 3ine
la care intreul uni$ers se raportea!a# si aceasta fiinta nu poate fi "ecat
Dumne!eu# spune Toma.
:. Ultimul arument cosmoloic este cel teleoloic. Se afirma ca toate lucrurile
"in Uni$ers tin" spre ce$a comun ca scop. Dar cosmosul nu poate fi cuprins "e
o intelienta limitata care sa&i patrun"a scopul e+istentei si "e aceea sinura
Intelienta compati'ila cu propria creatie nu poate fi "ecat Dumne!eu.
Acestor cinci arumente cosmoloice Toma le a"aua alte trei arumente "e
aceasta "ate "e or"in moral-
1. Un prim arument moral este acela care postulea!a setea "e fericire a omului#
posterioara ca"erii in pacat.
4. Al "oilea arument moral este cel ce arata inclinatia omului "e a face 'inele si
"e a e$ita raul.
5. Ultimul arument moral este cel leat "e istoria reliiilor. In acest sens Toa
spunea ca- "e la inceput oamenii au a$ut i"eea "i$initatii# numai ca constiinta
asupra acesteia a fost "iferita. Di$initatile au fost la inceput plurale 1politeismul.
sau "ual&opo!ante 1"ualismul.# insa e$olutia omenirii# afirma teoloul# se
in"reapta ire$oca'il catre une si aceeasi fiinta# care nu poate fi "ecat Dumne!eu
1monoteism..
Ernest Stere este "e parere ca- /Com'inan" aristotelismul cu inspiratia crestina#
Toma "DAHuino ne pre!inta urmatorul ta'el al $irtutilor morale- patru $irtuti
naturale & temperament# cura%# intelepciune# %ustitie< si trei $irtuti teoloale &
cre"inta# castitate# speranta# $irtuti accesi'ile numai prin interme"iul ratiei
"i$ine/17;.
In ceea ce pri$este aceasta $i!iune asupra lumii si "i$initatii# $i!iune ce
impleteste loica cu teoloia Alas"air MacintAre este "e parere ca- /...pentru
crestinul catolic "in e$ul me"iu trupul si sufletul nu sunt "oua su'stante "iferite#
leate intre ele. Eu sunt trupul meu# iar trupul meu este ce$a social care s&a
nascut "in acesti parinti# in aceasta comunitate# cu o i"entitate sociala specifica.
Ceea ce e "iferit loa crestinul catolic este ca eu# in"iferent carei comunitati
pamantesti apartin# sunt si mem'ru al unei comunitati ceresti# eterne# in care am
"e asemenea un rol# o comunitate repre!entata pe pamant "e 'iserica. Desiur
ca pot fi i!onit "in oricare "in aceste comunitati# o pot parasi sau imi pot pier"e
locul pe care&l am/17=.
*oate "e aceea ta'elul $irtutilor pre!entat "e catre Toma se pre!inta ca o
lucrare e+)austi$a si consec$enta. Dar# este "e parere Alas"air MacintAre#
fun"alul teoretic al acestui mo" "e clasificare a $irtutilor are "oua componente# si
anume- prima este o repetitie a ceea ce Aristotel aratase "e%a# este o repetare a
cosmoloiei lui Aristotel e+trase "in cele "oua lucrari /,i!ica/ si /Metafi!ica/# iar
cea "e&a "oua componenta este specific crestina. /Dar a$em toate moti$ele sa
respinem 'ioloia si fi!ica lui Aristotel# iar partea "e teoloie crestina care se
refera la a"e$aratul scop al omului si care nu e metafi!ica aristotelica este o
pro'lema "e cre"inta si nu "e ratiune/17?.
In aceasta maniera tre'uie pri$ita si afirmatia lui Toma conform careia conflictele
morale autentice nu sunt nimic altce$a "ecat re!ultatul unei actiuni anterioare
care a fost resita. In acest sens# plecan" "e la filosofia lui 6un"era si a lui
9ei"eer# Ric)ar" RortA afirma ca- /(imeni nu repre!inta A"e$arul sau ,iinta
sau Can"irea. (imeni nu repre!inta ce$a Diferit sau Superior. (oi toti ne
repre!entam pe noi insine# locuitori eali ai unui para"is al in"i$i!ilor umani in
care fiecare are "reptul sa fie inteles# "ar nimeni nu are "reptul sa con"uca/17>.
Asa"ar# Dumne!eu este e+clus. El este# in $i!iunea lui RortA Gu"ecatorul Suprem
A'sent. Insa aceasta po!itie nu tre'uie confun"ata cu po!itia unui (iet!sc)e
care nea pur si simplu e+istenta lui Dumne!eu# 'a mai mult afirmase c)iar
moartea acestuia. *o!itia relati$ista a"mite e+istenta unei ,iinte i"eale la mo"ul
a'solut. Aceasta fiinta tine "e o'iecti$itate ca fiin" e+presia relatiei ce se
sta'ileste intre un in"i$i" si o realitate nonumana. *e lana aceasta o'icti$itate#
RortA mai a"uce in "iscutie si e+istenta altei forme "e participare la $iata sociala#
si anume soli"aritatea# care nu este nimic altce$a "ecat contri'uirea la un mo"
"e $iata a unei comunitati istorice.
Autorul consi"era ca inca "in antic)itate sensul e+istentei intreii omeniri a fost
trecerea "e la soli"aritate catre o'iecti$itate# catre cautarea unui A"e$ar care
tre'uie $a!ut ca scop in sine si nu pentru ca acesta ar putea fi ce$a util unei
persoane sau unei comunitati1:B.
/(oi suntem mostenitorii acestei tra"itii o'iecti$iste# centrata pe presupo!itia ca
tre'uie sa iesim in afara comunitatii noastre suficient "e mult pentru a o e+amina
la lumina a ce$a ce o transce"e# si anume# a acelui ce$a pe care il are in comun
cu orice alta comunitate umana reala sau posi'ila. Aceasta tra"itie $isea!a la o
comunitate ultima care sa reuseasca sa transcea"a "istinctia "intre natural si
social si sa manifeste o soli"aritate care# "atorita faptului ca a%une sa fie
e+presia unei naturi umane anistorice# sa nu mai fie paro)iala/1:1. Teoloul
erman 6arl Ru"olf 3ultmann afirma inca "in secolul al FIF&lea ca nu tre'uie sa
ne "etasam "e realitatea ime"iata ca sa a%unem sa&l cunoastem pe Dumne!eu#
ci tre'uie sa&L intro"ucem pe Dumne!eu in e+istenta noastra si prin cre"inta sa
a%unem la El.
Un punct "e $e"ere in afara lui Dumne!eu insM nu poate e+ista# si "espre
Dumne!eu nu se poate $or'i in propo!itii si in a"e$Mruri enerale care sM fie
a"e$Mrate fMrM nici un fel "e relationare la e+istenta concretM a celui care
$or'este. Se $e"e aici restatuatM necesitatea inter"epen"entei intre "iscursul
"espre om si "iscursul "espre Dumne!eu# "intre antropoloie si teoloie.
Conform (oului Testament /eu/ imi pier" fiinta autenticM atunci can" incerc sM
imi "esfMsor e+istenta pri$in" la eneral si la uni$ersal fMrM sM imi asum
concretul# intru Aici si intru Acum. Conform inteleerii 3i'liei# omul nu "ispune "e
sine 1nu stM in puterea lui sM tin"M# prin spirit la i"entificarea cu comosul. cMci el
se constituie pe sine ca si e+istenta in toate situatiile concrete# in toate "eci!iile
pe care le ia# el ia o "eci!ie asupra lui insusi.
Viata omului nu este cea cosmicM# ci se "esfMsoarM mai "era'M in momentan# in
in"i$i"ual# in sfera istoriei< realitatea autenticM este tocmai aceea care recilor le
apare ca fiin" o aparenta. Aici# intru istorie si prin istorie "estinul este )otarat#
spre 3ine sau spre Rau< ceea ce este important este ca el sa fie "esc)is pentru
$iitorul care ii este oferit intru Acum. *e Dumne!eu# Il intalnim tocmai in aceasta
lume a e$enimentelor istorice concrete. Dumne!eu nu se re$elea!a celui care Il
cauta in or"inea imua'ila a lumii ci pe El il percepem in intamplarile istorice# care
repre!inta actiunea sa li'era# "orinta Lui.
Istoria este un flu+ continuu# in care toate e$enimentele se afla in leatura unele
cu altele# con"itionan"u&se reciproc< acesta este pricipiul corelatiei tuturor
e$enimentelor- nu se poate $or'i "e e$enimente suspen"ate "easupra istoriei#
fiecare e$eniment a$an" o cau!M 1un precursor. si $a pro"uce un efect 1un
urmas..
Aceasta perspecti$a $a"it antropocentrica# l&a "eterminat pe Ru"olf 3ultmann sa
isi puna intre'area acuta cu pri$ire la actualitatea si rele$anta A"e$arului pentru
o lume mo"erna "ar toto"ata incearca sa e$ite aceasta relati$i!are si "iluare a
mesa%ului crestin care transforma crestinismul intr&o tra"itie printre atatea altele.
In conclu!ie se poate afirma ca morala me"ie$ala se pre!enta ca un intre
sistem "e principii emanate "irect "e la autoritatea "i$ina# ca un sistem "e
porunci "ate "e catre Dumne!eu. /Acti$itatea morala a omului ec)i$ala cu
slu%irea lui Dumne!eu# iar conceptia morala "espre lume# "epsre menirea omului
si a societatii nu se "elimita "e conceptia reliioasa "espre lume/1:4. Ca o
consecinta a acestui lucru si mo" "e a pri$i luma# an"itorii fie ei teoloi sau
filosofi "in aceasta perioa"a nu s&au preocupat "e pro'lema specificului moralei
in comparatie cu o'iceiurile# tra"itiile# "reptul sau principiul autoritatii si nu s&au
lasat antrenati in "escoperirea unor caracteristici specifice ale notiunii "e morala.
Leea lui Dumne!eu# precum si $irtuti precum "raostea# cre"inta si speranta
erau sinurele propo$a"uite "e catre acestia1:5.
7.4. Corelatia intre etica relati$ista si etica puterii- (icollo Mac)ia$elli si ,rie"ric)
(iet!sc)e.
A"e$arat scriitor renascentist Mac)ia$elli tre'uia sa se pronunte asupra omului#
naturii sale# locului si rolului sau in lume. El $ine insa in literatura $remii cu note
"istincti$e si aparent "iscor"ante# pentru ca el $e"e natura umana# pe "e o parte#
sc)im'atoare# si pe "e alta parte# "ura'ila & su' aspectul rautatii ei. Secolul al
FVI&lea a fost unul plin "e framantari in toate "omeniile# a fost o perioa"a in care
reenerarea societatii italiene# si nu numai# precum si e+aminarea faptelor
politice erau necesare# trecan"u&se peste a'or"area acestor lucruri facuta "e
catre 3iserica# care pusese totul in slu%'a ei.
*oate si "e aceea Mac)ia$elli a "e$enit fiura cea mai rele$anta pentru
marcarea inceputului unui nou spirit# a unei noi stari "e lucruri# a unei laici!ari a
societatii italiene. /Cu (iccolo Mac)ia$elli suntem intr&a"e$ar intr&o alta lume.
E$ul Me"iu a murit- mai mult# e ca si cum nici nu ar fi e+istat $reo"ata. Toate
pro'lemele acestuia- Dumne!eu# sal$area# raporturile "intre ceresc si
pamantesc# %ustitia# intemeierea "i$ina a puterii# nu mai e+ista pentru Mac)ia$elli.
(u mai e+ista "ecat o sinura realitate- ce a a statului# si un sinur fapt# cel al
puterii/1:7.
Sa $e"em in continuare care era po!itia scriitorului renascentist asupra puterii
politice si a moralitatii celor ce con"uc o societate. Conceptia lui Mac)ia$elli
"espre toate acestea reiese "in lucrarile sale cele mai importante- *rincipele si
Discurs asupra primei "eca"e a lui Titus Li$ius. *entru Mac)ia$elli# statele sunt
sau repu'lici# in sens mo"ern# sau principate# in sensul "e monar)ii# con"use "e
catre un principe.
Toata atentia autorului se concentrea!a asupra acestora "in urma# pentru ca
acestea sunt cele ce cau!ea!a raul intr&o societate. *uterea politica nu mai are la
'a!a $irtutea# in sens moral# ci "oar capacitatea si puterea fi!ica "e a con"uce.
Iar lupta politica este un ca"ru competitional in care totul este permis# fiin"
amorala si 'a!ata pe forta. Ultimele !ece capitole "in lucrarea *rincipele 1FV&
FFV. cuprin" in ele tot ce are mac)ia$elismul mai caracterisitc# esenta sa.
*entru atinerea o'iecti$ului politic# acapararea puterii "e catre principe# tre'uie
renuntat la tot ce inseamna moralitate# si# totoo"ata# la orice sistem e+terior
puterii politice. *entru Mac)ia$elli# omul este prin esenta sa rau# inrat# prefacut#
sc)im'ator# lacom "e putere si casti. De aceea# rolul principelui este nu numai
mentinerea statului# "ar si consoli"area si sal$area acestuia. *entru ca# spune
autorul# "easupra statului nu mai este nimic# leea suprema a statului este
sal$area lui# iar *rincipele# ca personificare a puterii statale# tre'uie sa se "e"ice
intru totul statului# renuntan" pana si la moralitatea si $irtutile lui.
Meran" pe acest consi"eratii# Mac)ia$elli recoman"a *rincipelui sa fie mai
curan" cru" "ecat milos# tot"eauna temut "ecat iu'it# sa nu se tina "e cu$ant
"aca e ne$oie# sa fie simulator si "isimulator# sa stie ca arta "e a con"uce nu
este o arta "e a face ce$a ci mai "era'a "e a te preface. Succesul si siuranta
*rincipelui stau in $irtutea lui# mai "era'a "ecat in soarta. Interesant este ca la
Mac)ia$elli $irtutea este $a!uta ca o suma a tuturor acestor caracteristici pe care
tre'uie sa le ai'a principele pentru a mentine statul1::.
In acest sens# Alas"air MacintAre a sustras o serie "e arumente /morale/
i!$orate "in opera lui Mac)ia$elli# $i!a$i "e $irtutile principelui# si anume-
1. /Un ra!'oi "rept este cel in care 'inele la care tre'uie sa a%uni urmea!a sa
compense!e relele pe care ra!'oiul le implica/.
4. /Daca $rei pace# preateste&te "e ra!'oi/. *rincipele tre'uie sa stie ca
inarmarea este o solutie 'una pentru sal$area statului. Sa fii preatit in orice
moment "e lupta# "e ra!'oi. Asiurarea or"inii in societate este un lucru esential#
pentru ca numaia sa se a%une la ran"oarea si prosperitatea statului
5. societatea nu este altce$a "ecat /...o a"unatura "e oameni care&si urmaresc
propriile interese respectan" niste constraneri minimale/1:;.
Daca pentru Aristotel# a carui opera Mac)ia$elli a cunoscut&o foarte 'ine#
necesitatea orani!arii sociale "ecurea "in natura omului# care# spre "eose'ire
"e celelelalte animale# este /!oon politi8on/# pentru ca pose"a notiunea 'inelui si
a raului# pentru an"itorul italian aceste notiuni# "e 'ine si "e rau# apar "upa
constituirea oamenilor in societate. Aceasta pro'lema este pusa in sens
antiteoloic# pentru ca Dumne!eu nu are nici un tol in sta'ilirea relatiilor "intre
oameni. Statul este cel ce coman"a# iar 3iserica nu are ce cauta in tre'urile
acestuia. /O ruptura ra"ica a inter$enit intre morala personala# mai ales morala
e$an)elica# crestina si morala statului# a reatului. Ceea ce era consi"erat ca
imoral "in punct "e $e"ere al persoanei a fost "ecretat ca moral "in punct "e
$e"ere al statului. Statul s&a folosit intot"eauna "e mi%loace $iclene- spiona%#
minciuna# $iolenta# asasinate...Acestea# incontesta'il $atamatoare# erau
%ustificate prin folosirea lor in scopuri 'une si ele$ate/1:=.
Intr&un stat sanatos se impune aparitia unor institutii "e control care au "rept
ultim scop mentinerea ec)ili'rului statului# aparan" toto"ata 'una functionare a
acestuia. Mac)ia$elli este clar impotri$a sufraiului li'er si pu'lic# pe care&l $e"e
o cau!a a anar)iei si a neoran"uielii. /...sufraiul li'er si pu'lic a "us la aparitia
puterii unui numar mic "e cetateni care sa reforme!e leile# "ar acest lucru nu s&
a facut in folosul pu'lic# ci mereu spre a&i ser$i pe ai lor# si astfel lucrurile au
"eenerat intr&o mare neoran"uiala/1:?.
Autorul *rincipelui ne propune o "istinctie capitala pentru cultura politica
mo"erna si anume- aceea /care opune loica relatiilor inter&in"i$i"uale si loica
relatiei in"i$i"&autoritate institutionala. *rincipele este $a!ut nu ca un om# ci ca o
institutie# e+primata a"&)oc prin actiunile unui in"i$i"/1:>.
In acest mo" *rincipele "e$ine# in $i!iune mac)ia$ellica# i!$orul moralitatii si a
$alorilor care tre'uie sa e+iste intr&o societate. El este cel ce are reaua misiune
"e a pastra statul in ec)ili'ru si "e a "uce la 'una orani!are si functionare a
acestuia.
Aceasta morala $italista a fost im'ratisata mai tar!iu si "e catre ,rie"ric)
(iet!sc)e# in alt sens insa. Mi)ai Ralea# can" $or'este "espre Mac)ia$elli sau
"espre (iet!sc)e $or'este "espre o cateorie "e morala pe care o numeste
/morala $italista/. Aceasta se caracteri!ea!a prin cate$a trasaturi esentiale# si
anume- este o morala care face a'stractie "e orice fel "e "atorie< este o morala
fara sanctiune si fara o'liatie< fapta morala nu reiese "intr&o !$acnire altruista ci
"in "orinta "e a trai# "intr&un elan $ital nemaipomenit1;B.
Insa (iet!sc)e a tras "in aceasta morala alte conclu!ii. Omul plin "e $iata este
unul care strane putere ca sa instaure!e o or"ine "ura# /aspra# fara crutare#
care nu "uce la enero!itate# ci la cucerire. Se creea!a prin selectia oamenilor
tari o elita care instaurea!a in locul unei morale "eca"ente# sla'e# lipsita "e $iata#
in locul unei morale "e scal$i care cersesc mila# o morala nein"uratoare "e
stapani# care e+altea!a cultul fortei# 'ra$ura# cura%ul in con"itii "e lupta
cru"a/1;1.
*entru (iet!sc)e morala este cea care a falsificat raportul "intre 'ine si rau#
can" s&au rasturnat $alorile si s&a e+clus no'letea<.../crestinismul repre!inta
$ictoria celor sla'i asupra celor puternici# omul tre'uie sa "e$ina supraom# iar ca
mo"el il a$em pe Earat)rustra< filosofii inainte "e a incepe cautarea a"e$arului#
ar tre'ui sa fie con$insi ca "emersul lor face casa 'una cu pro'itatea< stiinta este
incapa'ila "e prores pentru ca se intemeia!a pe pre%u"ecati/1;4. Toto"ata#
filosofia neati$ista a lui (iet!sc)e a intrerupt orice fel "e leatura cu tot ceea ce
insemna pana la el Dumne!eu# morala sau ratiune. (u e+ista nimic $esnic care
sa fie comun tuturor oamenilor ce alcatuiesc un stat sau o societate# proclama
autorul. El si&a propus faurirea unei /mari politici/ care sa "ea sens noilor stapani#
care nu sunt nimeni altii "ecat supraoamenii. *entru acesti noi stapani# (iet!sc)e
.../spera ca $or repre!enta omul superior si&i $or "a nastere# intr&o lume ramasa
"e acum incolo fara Dumne!eu & si sa&i calau!easca spre ei insisi- Scriu pentru o
specie "e oameni care nu e+ista inca- pentru stapanii acestui pamant/1;5#
proclama filosoful erman.
*entru (iet!sc)e a"e$arul nu este nimic altce$a "ecat /o armata mo'ila "e
metafore/. (ean" e+istenta a ce$a ce se afla "incolo "e $ointa umana#
(iet!sc)e a $a!ut in a"e$ar# in acceptiunea lui RortA# faptul ca.../propo!itiile sunt
sinurele lucruri care pot fi a"e$arate sau false# ca repertoriul nostru "e propo!itii
se "e!$olta pe masura ce istoria mere inainte# si ca aceasta "e!$oltare este in
mare parte o pro'lema "e literali!are a unor metafore noi/1;7. Marea speranta a
filosofului erman era ca se $or naste la un moment "at acele fiinte capa'ile sa
perceapa a"e$arul in sensul propus "e el# /..."ar carora sa le placa "e ei insisi si
sa se consi"ere oameni 'uni# pentru care soli"aritatea sa fie suficienta/1;:.
Dimensiunea culturala a e+istentei umane# care inclu"e in sine etica si reliia#
are pentru (iet!sc)e o insemnatate ascunsa# reu "e "escifrat. Reliia este
necunoscuta cre"inciosului# .../"in cau!a unei "isimulari specifice care sustrae
oriinea ei reala in$estiarii constiintei/1;;. Tre'uie cautat# este "e parere
filosoful# acel loc care "etermina aparitia reliiei si a eticii. *entru el acel loc este
"at "e $ointa "e putere. In afara "e aceasta /oriine reala1;=/ nu e+ista nimic.
3a mai mult# spune (iet!sc)e toti filosofii care au $or'it "e 'ine a'solut# a"e$ar#
frumos sau Dumne!eu s&au raportat la un /loc ol/# un"e nu e+ista "e fapt nimic.
Era "oar ilu!ia fermecatoare ca acel loc este plin cu ce$a sau cu cine$a. De
aceea# .../rasturnarea $alorilor e "e fapt rasturnarea unei rasturnari# restaurarea
oriinii $alorilor care e $ointa "e putere/1;?.
De fapt# esenta an"irii lui (iet!sc)e ca"e in sfera eticii si a criticii culturii filistine
"in Cermania secolullui sau# critica ce s&a manifestat in filosofia sa printr&o
reactie fata "e po!iti$ism si scientism# si prin incercarea "e a concepe filosofia ca
fiin" o forma "e $iata. Este a"e$arat insa ca# in atitu"inea sa critica (iet!sc)e a
a"optat un mo" "e inteleere a lumii ni)ilist si pronuntan"&se pentru o ree$aluare
a tuturor $alorilor # "e fapt solicitan" o restructurare a ta'lei "e $alori a epocii# el
a consi"erat ca s&au "e$alori!at toate $alorile tra"itionale# a respins cultura
rationalista si toto"ata i"ealurile 'ur)e!o&"emocratice si socialiste. *o!itia sa
anti"emocratica a $i!at nu numai crestinismul ci si i"ealurile umanise ale
miscarii muncitoresti. *oate "e aceea interpretan" crestinismul ca pe un simptom
al "eenerarii ci$ili!atiei si morala tra"itionala# crestina si 'ur)e!a# ca pe o
morala a sca$ilor# el propunea acea morala a stapanilor# 'a!ata pe cultul fortei#
fara criterii $alorice# situata /"incolo "e 'ine si "e rau/1;>.
*ro'lema esentiala a lui (iet!sc)e a fost asirea unui anumit criteriu care sa
a%ute la %u"ecarea tuturor $alorilor morale si sociale ale $ietii. *rofetul ni)ilismului#
"esi nu proiecta acest criteriu pe un fun"ament teoretic# "orea totusi o
reconstructie in morala si in mo"ul "e comportare si "e afirmare a oamenilor.
Acest criteriu ar putea fi /$ointa "e putere/# cre"e filosoful erman.
Cunoasterea ii apare lui ,rie"ric) (iet!sc)e ca un simplu mi%loc al $ietii# iar
eroarea poate $alora pentru $iata nu mai putin "ecat a"e$arul. Interesant este
insa ca aceasta $iata nu este pentru (iet!sc)e cum este in mo" "arJinist o
simpla lupta pentru e+istenta care ar "ecure "in necesitate# si nici in mo"ul in
care a pri$it&o Sc)open)auer# ca o simpla actiune a $ointei metafi!ice. Viata este
pentru (iet!sc)e o lupta pentru mai mult "ecat $iata insasi# este o lupta pentru
inaltare# o traire la e+tremitati cutremuratoare a $ietii# care in mo" fun"amental
este insasi /$ointa "e putere/.
Dar care sunt premi!ele constructiei lui (iet!sc)e?. In primul ran"# li'ertatea
aentilor morali# lucru in afara caruia# in eneral# nu se poate construi nici o etica.
Aceasta implica ine+istenta unui sens in care se in"reapta in mo" automat lumea
1a carei parte suntem si noi ca oameni.# in"iferent "e $ointa noastra. Aceasta
i"ee $a %uca un rol c)eie in intreaa constructie# impreuna cu o intreaa familie
"e i"ei care $or accentua e+trem "e puternic moti$ul li'ertatii.
In al "oilea ran"# imposi'ilitatea "eri$arii "e norme "in fapte si# "e aici# o intreaa
retorica a a'sur"itatii incercarii "e a "escoperi un"e$a in lume sensul "in punct
"e $e"ere etic. De aceea el respine in lucrarea /Asa rait&a Earat)rustra/ cele
"oua mo"ele "e a percepe constructia etica a lumii- cea naturalista si cea
teoloica# care confera lumii un sens spre care se in"reapta toti oamenii. In
iposta!a ei naturalista# aceasta i"ee# ca ar e+ista un element etic ultim# pre!inta
"escoperirea unei naturi umane constante si empiric 1stiintific. sesi!a'ile ca pe
un temei al $alorilor etice. Ea se asocia!a "e multe ori cu o $arianta a i"eii
"eterministe criticate "e (iet!sc)e- aceasta natura umana ne "etermina uneori
propriu&!is 1cau!al. actiunile# astfel ca se aseste un arument mult cautat
potri$it caruia acesta ar fi un 'un moti$ "e a ne orienta si noi actiunile in acelasi
sens. Varianta teoloica a i"eii %ustificarii sensului prin "escoperirea "e fapte
porneste "e la i"eea ca putem "e"uce sensul pornin" "e la cunoasterea
"eterminata a scopurilor a$ute in $e"ere "e Dumne!eu cu pri$ire la lume in
enere si cu pri$ire la oameni in special.
La aceasta $arianta teoloica a i"eii in "iscutie pare a se referi (iet!sc)e can"
afirma ca /Dumne!eu a murit/# cel putin "in perspecti$a etica- Dumne!eu si
cunoasterea scopurilor lui nu pot fi folosite ca arument pentru a "etermina
sensul pe care ar tre'ui sa il confere oamenii $ietii lor# a"ica pentru a "etermina
$alorile. Aceasta c)estiune pri$este oamenii si li'ertatea lor# nu faptele
e+terioare. Daca oamenii "eleaa unui fapt e+terior# in$estit cu $irtuti "e
enerare a $alorilor# "reptul pe care il au "e a "eci"e ce este $aloros pentru ei#
acesta este un artificiu lesnicios "e a scapa "e responsa'ilitate si "e a se inc)i"e
la o'iectii ulterioare. Ori asa ce$a este "e neconceput pentru (iet!sc)e.
In aceste con"itii se pune intre'area "aca se mai poate construi o etica pornin"
"e la aceasta critica a oricarei pretentii "e a "escoperi un sens "inainte "at in
lume? (u cum$a sinura solutie care mai ramane la in"emana este a'an"onul
intr&un relati$ism como" in care orice tip "e $iata este la fel "e leitima# intrucat
nu e+ista criterii "e a $ali"a pe $reuna ca leitima sau "e a retrae leitimitatea
in ca!ul alteia? I"eea ca oamenii nu se pot 'a!a pe nimic "in ceea ce pot
constata in lume pentru a oferi norme si sensuri acesteia a fost mereu fie un
moti$ "e spaima pentru cei care tineau la $alori# fie un moti$ "e 'ucurie ascunsa
pentru cei care le "oreau eliminate. Dar e+ista o solutie- Supraomul. Acesta nu
este nimeni altcine$a "ecat acea in"i$i"ualitate care a inteles si isi asuma
con"itia creatoare care re!ulta "in in"epen"enta sensului in raport cu lumea
e+terioara. In felul acesta# (iet!sc)e e$ita atat naturalismul# cat si relati$ismul-
sensul nu este inerent lumii 1natural.< "ar el e+ista totusi iar acesta este-
supraomul ca mo"el al auto"epasirii oricarei "eterminatii naturale a su'iectului
moral.
Interesanta este $i!iunea lui *aul Ricoeur $i!a$i "e mult "iscutata pro'lema a
/mortii lui Dumne!eu/# pe care (iet!sc)e o proclama atat "e crunt.
In acest sens Ricoeur afirma- /Toata lumea cunoaste $estita e+presie a
smintitului "in Stiinta $esela- Dumne!eu a murit. *ro'lema este insa "e a sti# mai
intai# care Dumne!eu a murit< apoi# cine l&a ucis# "aca moartea lui a fost cum$a o
uci"ere< in sfarsit# ce autoritate poate a$ea cu$antul care proclama aceasta
moarte.1=B/ raspunsurile la aceste intre'ari le asim la acelasi autor care afirma-
/Ce !eu a murit? *utem "e%a raspun"e- !eul metafi!icii# si "e asemenea cel al
teoloiei# in masura in care teoloia se 'a!ea!a pe metafi!ica cau!ei prime# a
fiintei necesare# a primului motor conceput ca oriine a $alorilor si ca 'ine
a'solut...Cine e uciasul? (u ateul# ci neantul specific instalat in inima i"ealului#
lipsa "e autoritate a Supraeului. Uci"erea !eului moral nu e nimic altce$a "ecat
ceea ce (iet!sc)e a "escris ca pe un proces cultural# procesul ni)ilismului...totul
"e$ine insa pro'lematic atunci can" tre'uie sa raspun"em la intre'area ultima-
cine spune aceasta? (e'unul? Earat)ustra? (e'unul "in spatele lui
Earat)ustra? *ro'a'il. Cel putin putem spune# in termeni neati$i- aceasta este o
maniera "emonstrati$a "e a ne con"uce an"irea/1=1.
Si continua *aul Ricoeur..."atorita acesatei $i!iuni cre" ca suntem incapa'ili sa
restauram o forma "e $iata morala care s&ar pre!enta ca o simpla supunere la
niste coman"amente# la o $ointa straina sau suprema# c)iar "aca aceasta $ointa
este repre!entata ca $ointa "i$ina/1=4.
Cert este ca# asa cum spunea si Ric)ar" RortA# $ersiunea lui (iet!sc)e "espre
pramatism# si in consecinta "espre relati$i!area $alorilor umane# nu a a$ut prea
multe in comun cu ceea ce afirma mai tar!iu @iliam Games. *erspecti$ismul lui
(iet!sc)e# /...refu!ul sau "e a a"mite notiunea "e a"e$ar ca fiin" lipsit "e orice
leatura cu interesele si ne$oile umane# a fost o parte a luptei pentru
perfectiunea pri$ata# pentru ceea ce el consi"era "rept curatenie spirituala/1=5.
A fost (iet!sc)e un relati$ist? Da# a fost in masura in care el propunea
ree$aluarea tuturor $alorilor umane# in masura in care el nea e+istenta unui
a"e$ar ultim# cu $aloare uni$ersala si a'solut# la care sa ne raportam. Insa
toto"ata se poate spune ca nu a fost un relati$ist. Si asta pentru ca el propunea
aparitia Supraomului ca element unic# ca $aloare unica a'soluta catre care
tre'uie sa tin"em.
/9usserl consi"era ca suestia "e a renunta la i"ealul "e cunoastere filosofica
fun"ationalista# atemporala si uni$ersala# suestie comuna pramatismului si lui
(iet!sc)e# repre!inta fa!a finala a unei sc)im'ari "e!astruoase care a inceput la
cotitura secolului al FIF&lea in ca"rul e$aluarii enerale a stiintelor/1=7.
Iar potri$it lui 9ei"eer# (iet!sc)e ne&a a%utat sa inteleem ca- /Metafi!ica este
spatiul "esc)is al istoriei# in care este sortit ca lumea suprasen!oriala# I"eile#
Dumne!eu# leea morala# autoritatea ratiunii# proresul# fericirea celor mai multi#
cultura# ci$ili!atia sa&si piar"a forta lor constructi$a si sa "e$ina lipsite "e orice
$aloare/.1=: Iar cateoriile ratiunii nu sunt altce$a "ecat mi%loace in $e"erea
a%ustarii lumii in scopuri utilitare.
7. 5. Corelatia intre etica relati$ista si etica lui Immanuel 6ant.
Immanuel 6ant se alatura lui *laton si lui Aristotel ca unul "intre cei mai
importanti e+ponenti ai filosofiei occi"entale. Opera lui este oriinala si
cuprin!atoare si a aparut intr&un moment crucial in "e!$oltarea filosofiei# can"
e+ista o tensiune intre atasamentul europenilor fata "e rational si im'ratisarea "e
catre 'ritanici a e+perientei sen!oriale. 6ant incearca pe parcursul intreii sale
opere sa sinteti!e!e cele "oua mari curente & rationalismul si empirismul.
Etica pur formala a lui 6ant este intemeiata pe imperati$ul cateoric# inteles "e
catre autorul lui ca "atorie morala interioara si# "e aceea# ne"eterminata.
,ormularea cele'rului imperati$ cateoric o $a face 6ant in lucrarea sa /Critica
ratiunii practice/# si suna astfel- /Actionea!a astfel incat ma+ima $ointei tale sa
poata orican" $alora in acelasi timp ca principiu al unei leislatii uni$ersale/. In
lucrarea /3a!ele metafi!icii mora$urilor/ acest imperati$ este reformulat ca
imperati$ practic si este "efinit in felul urmator- /Actionea!a astfel incat sa
folosesti umanitatea atat in persoana ta# cat si in persoana altuia tot"eauna in
acelasi timp ca scop iar nicio"ata numai ca mi%loc/.
*remisa "e la care pleaca filosoful erman este aceea ca omul este o fiinta
morala "eterminat "e "oua principale facultati- pe "e o parte# este $or'a "espre
sensi'ilitate 1e+primata prin trairi# porniri# ra$niri# pasiuni ce tre'uie satisfacute.
si# pe "e alta parte# "e ratiune# ce are o functie leiuitoare# repre!entan" insasi
leea morala.
Leile morale# care am spus ca repre!entau pentru 6ant ratiunea# se e+prima la
ran"ul lor prin "oua imperati$e# clasificate "e autor in-
& Imperati$e ipotetice# "eterminate "e scopuri materiale# $ala'ile "oar in anumite
con"itii. Ele sunt toto"ata in functie "e placerea pe care o pro"uc# prin ele
e+priman"u&se scopul empiric ce "etermina $ointa. Ele sunt continente si
relati$e.
& Imperati$e cateorice# care sunt lei practice ce au in $e"ere un scop in sine si
au $aloare a'soluta. Ele repre!inta toto"ata porunca pura apriori a leii morale si
nu urmaresc nici un scop material# fiin" insasi "atoria care coman"a in c)ip
a'solut# in"iferent "e orice e$eniment afecti$ sau utilitar1=;.
*entru 6ant leislatia morala nu este nimic altce$a "ecat creatia $ointei pure a
omului prin care ea "o'an"este o $aloare importanta. Demnitatea este continutul
imperati$ului cateoric# este "e parere autorul erman. Aceasta "emnitate este
un a'solut pe care&l pose"a "oar fiintele rationale# persoanele a caror natura se
"istine "e%a ca scopuri in sine. De aceea# natura rationala e+ista ca scop in
sine# acesta fiin" principiul o'iecti$ al $ointei pe care 6ant il sustine cu ar"oare.
Toto"ata oamenii sunt animati "e "i$erse moti$atii in actiunile pe care le
intreprin". Unii actionea!a "in inclinatie iar altii o fac "in "atorie. Aici inter$ine
noutatea pe care 6ant o a"uce filosofiei. El este "e parere ca actiunile umane
facute "in inclinatie nu au continut moral# si asta pentru ca ele nu sunt altce$a
"ecat e+presia intereselor oamenilor si "orintele lor. Asta in comparatie cu
actiunile facute "in "atorie care au un continut moral.
Mai "eparte $oi stra'ate clasificarea pe care filosoful erman o face cu referire
la actiunile facute "in inclinatie si la cele "in "atorie. Re!ulta "in aceatsa
clasificare patru tipuri "e actiuni# si anume-
1. actiuni contrare "atoriei# sa$arsite numai "in inclinatie<
4. actiuni conforme "atoriei "ar sa$arsite "intr&o inclinatie mi%locita<
5. actiuni conforme "atoriei "ar sa$arsite "intr&o inclinatie nemi%locita<
7. actiuni conforme "atoeiri si facute "atoriei<
Dupa aceasta clasificare "e principiu# 6ant conclu!ionea!a ca- 'inefacerea "in
"atorie este o iu'ire practica# morala# si nu una patoloica iar 'inefacerea "in
"atorie re!i"a in $ointa umana si nu in inclinatia sen!atiei.
In ceea ce pri$este cunoasterea in eneral# 6ant opinea!a ca e+perienta este
inceputul oricarei cunoasteri# iar aceasta presupune o'iecte# ce pro"uc si
influentea!a repre!entari ce pun mai "eparte in miscare intelectul. Acesta "in
urma compara# leaa si separa aceste repre!entari. E+perienta# pe "e alta parte#
consta in cunoasterea o'iectelor prin prelucrarea "e catre intelect a materialului
'rut al impresiilor sensi'ile. De aceea# spune el ca nici o cunoastere nu prece"e
in noi e+perinta ci cu ea incepe orice fel "e cunoastere. Insa# c)iar "aca orice
cunoastere incepe cu e+perienta asta nu inseamna ca intreaa noastra
cunoastere se trae "in e+perienta. In acest sens 6ant a"uce urmatorul
arument- este posi'il ca insasi cunoasterea sa fie un compositum "in ceea ce
primim noi prin impresii si ceea ce facultatea "e cunoastere pro"uce prin ea
insasi.
Insa aici inter$ine un alt element fun"amental in filosofia 8antiana. Este $or'a
"espre Dumne!eu# pri$it "e filosoful erman ca /%u"ecatorul constiintei/. 6ant
afirma ca fiecare om are o constiinta si se consi"era o'ser$at "e un %u"ecator
interior# care $e)ea!a asupra leii si fata "e care omul are respect si teama.
Aceasta putere nu apartine naturii umane# ci este incoporata fiintei umane si fata
"e care nu se poate sustrae. Constiinta omului tre'uie sa an"easca# in ca!ul
oricarei "atorii# ca un /altul/# cum ar fi omul in enere# este %u"ecatorul actiunilro
sale pentru ca altfel s&ar contra!ice pe sine- ar aparea si ca acu!at si ca
%u"ecator# iar aceasta "in urma ar pier"e mereu. Asa"ar# %u"ecatorul constiintei
poate fi nu numai o persoana reala ci si una i"eala# pro"usa "e constiinta1==.
O astfel "e fiinta morala tre'uie sa ai'a intreaa putere si in cer si pe
pamant pentru ca altfel ea nu ar putea procura leilor morale efectul
corespun!ator lor# iar o astfel "e persoana atotputernica se numeste Dumne!eu.
In acest mo" tre'uie an"ita constiinta# spune 6ant# ca principiu su'iecti$ "e a
"uce la in"eplinire# in fata lui Dumne!eu# raspun"erea pentru faptele sale1=?.
/Morala imperati$ului cateoric intelee ca actele umane sunt
comportamente a"aptati$e ale in"i$i"ului in raport cu societatea# astfel ca o
a"ec$ata formulare a principiilor moralitatii $a "uce la o a"ec$ata autorelare a
practicii coti"iene concrete/1=>.
/*ro'lema esentiala a eticii- Ce ar tre'ui sa facem? 1intre'area pri$in"
imperati$ul actiunii. ne pune in mo" nemi%locit in fata unei alte pro'leme# nu mai
putin importante- Ce este $aloros in $iata# in lume in eneral?. Aman"oua sunt
c)estiuni propriu&!is practice. A "oua se "o$e"este a fi premeratoare celei
"intai. Sau# cum $a spune (i8olai 9artmann1?B- /Ea este infinit mai ampla in
continut# mai 'oata# mai cuprin!atoare/1?1.
Asa"ar# pentru 6ant# un act nu este moral "ecat in masura in care pro$ine
e+clusi$ "in "eci!ia "e supunere la leea morala ca atare# si nu "in consi"erarea
unor scopuri si consecinte e+terioare# "e e+emplu "in "orinta "e a te 'ucura "e
stima celorlalti. E "e "atoria mea# pentru ca e "e "atoria mea & aceasta este
unica moti$atie morala- un apel# o e+ienta formala.
Ea se a"resea!a in fiinta noastra unei instante pe care 6ant o numeste /$ointa
'una/. Vointa 'una este ceea ce# in noi# $rea sa fie in acor" cu $alorile morale.
Inclinatiile noastre# "impotri$a# $or a"eseori sa ne atraa spre altce$a# ele "epin"
"e realitati e+terioare. Intre cele "oua se afla $ointa# care "e$ine $ointa 'una
atunci can" $rea sa coinci"a cu $alorile morale. Astfel# $ointa 'una isi "a siesi
leea. Este ceea ce 6ant numeste /autonomia $ointei/. Autonomia este statutul
$ointei care isi "a siesi leea. Aceasta lee este supunerea fata "e "atorie- sunt
"ator 1autos&insusi < nomos& lee..
A te supune "atoriei nu constituie "eci pentru 6ant o constranere care se
e+ercita asupra li'ertatii- "impotri$a# este li'ertatea insasi. Li'ertatea este
facultatea "e autonomie pe care o pose"am si care ne impie"ica sa fim %ucaria
sentimentelor si afectiunilor noastre# si care# "impotri$a# ne permite# ratie $ointei
'une# sa ne impunem noua insine respectul "atoriei. A ce"a impulsurilor tale
inseamna a te supune leii care stapaneste lumea fenomenala# ceea ce este
contrariul li'ertatii. (u poti fi li'er "ecat prin propria ta $ointa# a"ica prin
facultatea care iti permite sa&ti impui sinur leea "atoriei# pentru a i te supune.
Acesta este sensul autonomiei. Vointa 'una nu face "ecat ce ii coman"a "atoria#
nelasan"u&se pra"a sentimentului. Autonomia $ointei este pricipiul suprem al
moralitatii. Atunci can" sa$arsesti 'inele# te supui moralei# o faci "in "atorie# "in
respect pentru lee si tre'uie sa&ti impui acest lucru- nu poti face asta "in pura
iu'ire. Auustin spunea /Iu'este si fa ce $rei/# "aca iu'esti tot ce $ei face $a fi
'un. 6ant consi"era ca omul este incapa'il sa faca 'inele "in pura iu'ire.
/6ant intre$e"e practicul ca tot ceea ce este posi'il prin li'ertate# iar li'ertatea ca
un pro"us specific al fiintarii omului# care isi aseste con"itia posi'ilitatii ei in
c)iar specificul acestei fiintari a omului si in pro"ucerea "e sine a oriinalitatii
sale/1?4# afirma (icolae 3ellu.
*entru Ric)ar" RortA moti$atia im'ratisarii punctului "e $e"ere 8antian asupra
moralitatii# in a "oua %umatate a secolului trecut# tine in special "e sc)im'area
mo"ului "e a filosofa. /9eelialismul a "at nastere unei imaini a filosofiei ca
"isciplina care le completea!a si le in)ite pe toate celelalte# in loc sa le
intemeie!e...*rin contrast# 8antianismul a leitimat teoria cunoasterii ca teorie
speciali!ata a ansam'lului "e repre!entari/1?5# "eterminate "e o $ointa 'una# in
acor" cu Di$initatea.
*e filiera 8antiana a /ratiunii practice/ s&a a%uns in timp la "elimitarea unui anumit
tip "e pramatism# si# in consecinta a unei noi intemeieri a rationalitatii# tip "efinit
nu "oar in sens moral & comportamental ci si actional# in eneral- /Trecem "e la
6ant la pramatism# si in consecinta la relati$ism# in momentul in care ne "am
seama ca o teorie a a"e$arului&coerenta tre'uie sa fie o teorie a armoniei nu
numai a cre"intelor# ci mai "era'a a cre"intelor si a "orintelor. Reali!area
acestui fapt ne con"uce la elementul comun perspecti$ismului lui (iet!sc)e si
pramatismului conceptual al lui C. I. LeJis & "octrina potri$it careia cateoriile
8antiene# formele in care an"im# structurile cercetarilor noastre sunt malea'ile.
Le sc)im'am ori "e cate ori o astfel "e sc)im'are ne permite sa ne inplinim mai
'ine "orintele# facan" lucrurile mai usor "e manipulat/1?7# spune RortA.
E+perienta este pentru 6ant o unitate in"isolu'ila# ce nu poate fi supusa
relati$i!arii. Ea este a priorica si astfel "e$ine in"estructi'ila# pentru ca nu ne
apartine- /S&ar putea protesta# in spiritul lui 6ant# ca intreul sens al moralei este
uitarea&"e&sine si "e a nu face "in noi insine o e+ceptie# "e a consi"era ca nu
$aloram mai mult "ecat alta fiinta umana# ca suntem moti$ati "e ceeam ce este
comun intreii umanitati/1?:.
6ant a "orit ca morala sa fie pri$ita in afara sferei politicii# reliiei sau stiitei# a $rut
sa faca "in ea ce$a nonempiric. Insa# pentru RortA acest lucru a "us la saracirea
$oca'ularului filosofiei morale. Moti$atia lui 6nat pentru afirmarea moralei ca
/ce$a/ nonempiric era urmatoarea- /...moti$ul pentru care (oua Stiinta a "escris
o lume fara nici o lectie morala# o lume fara un scop moral# a fost acela ca ea
"escrisese o lume a aparentei. Din contra# a"e$arata lume se re"ucea la un
astfel "e scop- la un imperati$ moral# la o c)emare spre puritatea morala/1?;.
*entru Alas"air MacintAre acest fel "e a pri$i lumea si moralitatea a "us la
aparitia si constructia conceptului "e /in"i$i"/. Acest in"i$i" nu este nimic altce$a
"ecat un eu moral care a e+istat /inainte si in afara "e toate rolurile/# care a fost
in"epen"ent "e orice conte+t social si istoric1?=. Insa# continua filosoful
american /a spune ca eul moral e+ista separat "e toate rolurile inseamna ca el
$a ramane acelasi in"iferent "e situatia in care se afla# in"iferent "e ce lim'a%
foloseste pentru a&si crea imaine&"e&sine# in"iferent "e care ar putea fi
$oca'ularul sau "e "eli'erare morala/1??. Asa"ar# pentru 6ant tot ce este "e
stiut# "e cunoscut "espre partea rele$anta a moralei este ce$a apriori# "inainte
cunoscut. Si asfel nu a$em ne$oie "e im'oatirea lim'a%ului nostru pentru a
putea cunoaste preceptele morale.
Re$enin" la Alas"air MacintAre# acesta consi"era ca- /Doua te!e inselator "e
simple formea!a centrul filosofie morale a lui 6ant- "aca reulile moralitatii sunt
rationale# ele tre'uie sa fie aceleasi pentru toate fiintele rationale# tot asa cum
sunt cele ale aritmeticii< si# "aca reulile moralitatii sunt o'liatorii pentru toate
fiintele rationale# atunci nu capacitatea intamplatoare a acestor fiinte "e a le pune
in practica tre'uie sa fie importanta# ci $ointa "e a face acest lucru/1?>.
Esenta ratiunii este# pentru 6ant# afirmarea principiilor morale care sa poata
$alora orican" si in orice con"itii ca principii uni$ersale# coerent interne si
cateorice. /O moralitate rationala $a sta'ili "eci principii care pot si tre'uie sa fie
respectate "e catre toti oamenii# in"epen"ent "e impre%urari si con"itii# si carora
poate sa li se supuna cu consec$enta orice aent rational in orice oca!ie/1>B.
Am o'ser$at "e%a ca filosoful erman nea i"eea potri$it careia moralitatea se
intemeia!a pe natura umana. Insa prin natura umana# 6ant inteleea "oar partea
fi!ioloica# nonrationala a omului.
Guren 9a'ermas $ine cu un contra&arument la imperati$ul cateoric formulat
"e catre 6ant. 9a'ermas consi"era ca o cerinta esentiala a acstui imperati$ este
participarea tuturor su'iectilor umani la un act "e cunoastere "e natura
/refle+i$a/# care sa "etrmine con$inerea acestor participanti ca sunt con$insi "e
e+istenta a ce$a ce e+ista la mo"ul a'solut.
De aceea si imperati$ul cateoric are ne$oie "e o reformulare. iar sensul propus
"e 9a'ermas suna astfel- /In loc sa prescriu tuturor celorlalti o ma+ima care
$reau sa fie o lee enerala# eu tre'uie sa pre!int ma+ima mea tuturor celorlalti#
in scopul unei $erificari "iscursi$e a pretentiei ei "e uni$ersalitate.
Creutatea se muta "e pe ceea ce poate fiecare 1persoana particulara. sa
$oiasca fara contra"ictie ca lee uni$ersala# pe ceea ce pot toti sa recunoasca#
prin acor"# ca norma uni$ersala...In acest sens pramaic# fiecare repre!inta
ultima instanta in %u"ecarea c)estiunii care sta propriu&!is in interesul sau
propriu/1>1. Insa 6ant "orea .../sa lase cerul instelat "e "esupra sa fie "oar un
sim'ol al leii morale "in noi & o metafora optionala e+trasa "in aria
fenomenalului# pentru caracterul nemarinit# su'limul# caracterul necon"itionat al
sinelui moral# al acelei parti a noastra care nu este fenomenala# nu este pro"us
al timpului si intamplarii# nici un efect al cau!elor naturale# spatio&temporale/1>4.
Deci# noi a$em ne$oie sa su'sumam actiunile noastre particulare# unor principii
uni$ersale# "aca $rem sa fim morali.
Capitolul : & CRITICA RELATIVISMULUI. CO(CLUEII.
:.1. Critica relati$ismului in filosofia contemporana.
Asa cum aratam pe parcursul primului capito# relati$ismul s&a impus cu
preca"ere in filosofia americana contemporana. Definitia relati$ismului a fost cel
mai comple+ formulata "e catre Ric)ar" RortA# un e+eet al curentului. Acesta
afirma- /Relati$ism este epitetul tra"itional pe care realistii il aplica
pramatismului. De o'icei acest nume se refera la trei conceptii "iferite. *rima
este conceptia potri$it careia fiecare cre"inta e la fel "e 'una ca oricare alta. A
"oua este conceptia ca a"e$arat e un termen ec)i$oc# a$an" tot atatea intelesuri
cate proce"uri "e %ustificare e+ista. A treia este conceptia potri$it careia nu se
poate spune nimic altce$a "espre a"e$ar sau rationalitate cu e+ceptia
"escrierilor proce"urilor familiare "e %ustificare pe care o societate "ata & a
noastra & le foloseste in unul sau altul "intre "omeniile "e cercetare/1>5.
De la cele'ra formula pre!entata "e catre *rotaoras prin afirmarea principiului
)omomensurei ce postula ca omul este masura tuturor lucrurilor# relati$ismul a
capatat forme tot mai 'ine "eterminate in lupta sa cu i"eile a'solutismului cu
care este $a"it in conflict.
Am aratat la inceputul pre!entei lucrari ca relati$ismul se afla in conflict si cu alte
conceptii filosofice# cum ar fi- o'iecti$ismul# conceptie care arata ca e+ista
realitati care nu pot fi supuse nearii< sau impotri$a conceptiei a"e$arului&
corespon"enta# conceptie lar pre!entata "e catre 3ertran" Russell in lucrarea
/*ro'lemele filosofiei/1>7.
Relati$ismul este suscepti'il "e critica nu "oar pentru consecintele si
am'iuitatea sa imanenta. Desiur# el ramane critica'il pentru aceasta.
Dictaturile europene "in secolul actual s&au leitimat cu instrumentele lui
intelectuale. Dar relati$ismul este critica'il ca principiu filosofic. Care sunt
arumentele principale impotri$a lui? Se consi"era ca e+ista cinci astfel "e
arumente1>:. *rimul arument este "e natura loica- relati$ismul este
autocontra"ictoriu. Din te!a relati$itatii /a"e$arului/ re!ulta cu necesitate si
sla'irea propriei te!e. Al "oilea arument este "e natura semantica- relati$ismul
este orani!at in %urul te!ei in"epasa'ilei relati$itati a propo!itiilor# "ar aici
termenul "e /relati$itate/ este atat "e $a# incat relati$ismul se confun"a cu orice
recunoastere a "i$ersitatii.
Din acest moti$# relati$ismul# "esi confera termenilor sai 1/relati$itate/#
/"epen"enta/ etc.. un continut e$aluati$ si# mai e+act# o semnificatie po!iti$a# nu
are nici un mi%loc pentru a o pastra. Al treilea arument este "e natura
pramatica- relati$ismul se con$erteste tot"eauna foarte repe"e intr&o "oma ce&
i contra!ice principiul si antrenea!a o consecinta ra$a- "istruerea principiului
unitatii speciei umane# cu toate implicatiile etice# politice si sociale ce "ecur "e
aici. Al patrulea arument este "e natura istorica si a fost formulat eloc$ent "e
9ilarA *utnam# in /Ratiune# a"e$ar si istorie/ 11>?1.1>;.
El apelea!a la procesul uman "e in$atare# care# asa cum arata# "e pil"a#
e+emplul stiintei mo"erne# mere "incolo "e asimilarea "e noi "ate in ca"re
e+istente# pana la reformularea acestor ca"re si# o "ata cu ea# la ameliorarea
propriilor stan"ar"e "e rationalitate. Acestea nu se spri%ina nici"ecum "oar pe
accepta'ilitatea lor intrinseca. Ca urmare# rationalitatea nu este ine$ita'il
conte+tuala< ea poate transcen"e conte+tele si poate capata $ala'ilitate
uni$ersala.
Al cincilea arument este "e natura transcen"entala si a fost formulat "e GNren
9a'ermas# in /Unitatea ratiunii in "i$ersitatea $ocilor ei/ 11>?=.1>=. El reia
e+plicit /umanismul intruc)ipat e+emplar "e 6ant si este "e acor" ca unitatea
ratiunii ramane percepti'ila numai in multiplicitatea $ocilor ei. 9a'ermas
consi"era insa lim'a%ul "rept me"iul pentru incorporarile istorico&naturale ale
spiritului uman si cauta unitatea ratiunii in acest me"iu. *unctul "e spri%in al
acestuia il ofera procesul uman "e comunicare si inteleere comunicati$a. /In
posi'ilitatea inteleerii prin lim'a putem i"entifica un concept al ratiunii situate#
care isi ri"ica $ocea in pretentii "e $ali"itate in acelasi timp "epen"ente "e
conte+t si care transcen" conte+tele. Aceasta ratiune comunicati$a este in
acelasi timp imanenta# a"ica nu este "e asit in afara %ocurilor "e $or'ire si a
institutiilor concrete# si transcen"enta & o i"ee reulati$a "e care ne lasam
orientati atunci can" criticam acti$itatile si institutiile noastre. *rin comunicare se
asiura o unitate poate sla'a a ratiunii# "ar# cu siuranta# o unitate care nu ca"e
in sur)iunul i"ealist al unei eneralitati ce triumfa "easupra particularului si
unicului.

*entru 3ernar" MaAo cel mai puternic arument la a"resa relati$ismului moral ar
putea fi formulat astfel- /(oi %u"ecam ca un anumit co" moral e mai 'un "ecat
altul< "ar# "aca nu e+ista nici un stan"ar" moral a'solut# nu a$em nici un "rept sa
facem o asemenea %u"ecata# "eoarece nu e+ista nimic in raport cu care sa
putem compara cele "oua co"uri/1>?.
Cu toate acestea insa comparatia poate a$ea loc c)iar si in lipsa unui co"
a'solut "e referinta & acesta fiin" c)iar un arument sustinut "e catre relati$isti.
/Tot ce contea!a in astfel "e situatii este ca eu sa a"opt ca stan"ar" al meu un
anume lucru sau o anume $aloare si sa ma tin "e el...*ot utili!a un al treilea co"
ca stan"ar" cu a%utorul caruia sa %u"ec meritele comparati$e ale altor "oua
co"uri< "ar "aca el e la fel cu sau "iferit "e stan"ar"ul a'solut nu are nici o
importanta pentru posi'ilitatea compararii. Tot ceea ce contea!a e ca eu sa&l
a"opt# sa fie co"ul meu etic< si sa ma tin "e el# a"ica sa&l utili!e! consistent/1>>.
*entru a'solutisti# cei ce se afla in contra"ictie flaranta cu relati$istii#
stan"ar"ele morale sunt /apro+imari# in ra"e "iferite# ale stan"ar"ului
a'solut/4BB# iar proresul moral nu este nimic altce$a "ecat faurirea unei
apro+imari "e acest tip care sa fie cat mai 'una. *entru relati$isti totul mere
pana la formula /mere orice/. /(u in sensul ca totul este permis ci ca orice
poate fi permis sau prescris sau pro)i'it/4B1.
3ernar" @illiams este un apri antirelati$ist e+priman"u&si cel mai 'ine po!itia in
lucrarea Intro"ucere in etica4B4 un"e afirma- /...relati$ismul este ere!ia
antropoloilor# pro'a'il conceptia cea mai a'sur"a ce a fost a$ansata c)iar si in
"omeniul filosofiei morale. In forma sa $ulara si neci!elata & la care face referire
autorul pentru ca aceasta este conform parerii lui cea mai influenta po!itie & el
consta "in trei propo!itii- ca termenul /corect/ inseamna /corect pentru o anumita
societate/< ca acest /corect pentru o anumita societate/ tre'uie inteles intr&un
sens functionalist< si ca e resit ca oamenii "intr&o anumita societate sa
con"amne# sa se opuna# etc. $alorilor unei alte societati4B5./
@illiams este "e parere ca acesta $i!iune asupra a ceea ce este corect este
inconsistenta pentru ca termenul "e /corect/ aplicat celui "e&al treilea enunt al
relati$ismului 1cel ce face referire la ceea ce este corect sau incorect in ceea ce
pri$este $alorile unei alte societati. este /nerelati$/4B7. *e "e alta parte# autorul
consi"era ca- /Daca o societate e pri$ita ca o unitate culturala# i"entificata partial
prin $alorile sale# atunci multe "in propo!itiile functionaliste4B: $or inceta sa fie
propo!itii empirice si $or "e$eni simple tautoloii- e anost sa spui ca e o con"itie
necesara a supra$ietuirii unui rup&cu&anumite&$alori ca acel rup sa&si pastre!e
acele $alori/4B;.
In principiu# pentru @illiams confu!ia esentiala care stapaneste relati$ismul moral
este incercarea acestuia "e a scoate /ca prin farmec/ "in faptul ca societatile au
atitu"ini si $alori morale "iferite un principiu non&relati$ /a priori care sa
"etermine atuitu"inea unei societati fata "e alta< acest lucru este imposi'il/4B=.
Intr&a"e$ar# relati$ismul etic face "ificila "istinctia "intre ceea ce este 'ine si ceea
ce este rau# pentru un anumit tip "e comportament uman si# e+trapolan"# pentru
o intreaa societate. In relati$ism in"i$i"ul uman isi clarifica po!itia "espre sine#
"espre ceea ce este el# "espre interesele sale# "espre ceea ce $rea el sa "e$ina#
apoi pe 'a!a constiintei "e sine el isi "etermina propriile principii morale.
In acest sens as putea a"uce in "iscutie teoria "e!$oltarii constiintei morale
ela'orata "e catre LaJrence 6o)l'er4B?. Aceasta teorie propune urmatoarele
formule- "e!$oltarea facultatii "e %u"ecata morala se pro"uce "upa un anumit
mo"el care nu se sc)im'a nicio"ata# mo"el ce pro$ine "in copilarie. Acest mo"el
trece apoi prin perioa"a "e tinerete# pana a $arsta maturitatii- /punctul "e
referinta normati$ al caii "e "e!$oltare anali!ate empiric il constituie o morala
con"usa "e principii- etica poate sa se recunoasca aici in trasaturile ei
esentiale/4B>.
Asa"ar# ramane la atitu"inea fiecarui in"i$i" uman# luat separat# sa&si clarifice
po!itia in sistemul unitar# societal# "e $alori. Trecerea "e la un sta"iu "e
"e!$oltare morala la un altul se numeste in acceptiunea lui 6o)l'er
/in$atare/41B. Iar aceasta "e!$oltare&in$atare nu este nimic altce$a "ecat faptul
ca un su'iect uman reconstruieste si "iferentia!a /structurile coniti$e "e%a
"isponi'ile in asa fel incat sa poata re!ol$a mai 'ine ca inainte aceleasi tipuri "e
pro'leme# anume aplanarea consensuala a conflictelor "e actiune rele$ante
moral...In sta"iul superior el tre'uie sa poata e+plica in ce masura au fost false
%u"ecatile morale pe care inainte le consi"erase ca fiin" corecte/411.
Asa cum aratat in pre!enta lucrare un element central al relati$ismului este
conceptul "e /a"e$ar/. *entru Ric)ar" RortA acesta este inteles in "oua
iposta!e# si anume- pe "e o parte# este $or'a "espre e+ploatarea teoriei
minimalise a a"e$arului# un"e RortA $rea sa "emonstre!e faptul ca a"e$arul este
o pro'lema "e lim'a% care nu are nici o leatura cu /"e$iatiile epistemoloice si
metafi!ice "e felul celor referitoare la e$itarea scepticismului sau la "ualitatea
i"ealism&realism/414< iar# pe "e alta parte# RortA $e"e a"e$arul "in perspecti$a
lin$istica# meran" astfel pe urmele lui @ittenstein# un"e intelesul propo!itiilor
se face inter& si intra&propo!itional.
,orman"u&si o astfel "e )ermeneutica a a"e$arului# RortA enunta patru criterii ale
acestuia. Este $or'a "espre-
a. /Cu$antul a"e$ar nu poate fi folosit ca e+plicatie# si asta pentru ca a"e$arul
este un /primiti$/<
'. Stim tot ceea ce tre'uie sa stim "espre leatura "intre con$ineri si lume
atunci can" inteleem relatiile cau!ale pe care acestea le intretin cu lumea<
c. cunoasterea noastra "espre felul in care aplicam termeni precum "espre si
a"e$arat "espre este un surplus al unei relatari naturaliste a comportamentului
ln$istic<
". (u e+ista relatii "e a"e$erire intre con$ineri si lume<
De!'aterile "intre realism si i"ealism nu au nici un punct comun intrucat astfel "e
"e!'ateri presupun i"eea oala si eronata pri$in" a"e$erirea con$inerilor415.
Daca a"optam un astfel "e punct "e $e"ere pri$in" a"e$arul# atunci reusim sa
respinem atat imainea tra"itionala a corespon"entei lim'a%ului moral cu
realitatea cat si consecintele sceptice ale mo"elului confrontationalist pe care
acesta il presupune/417.
*ropunerea cu care $ine RortA la aceste i"ei este acceptarea unei culturi morale
alternati$e- /O cultura in care am fi mai sensi'ili fata "e "i$ersitateta minunata a
lim'a%elor umane si a practicilor sociale asociate acestora pentru ca este o
cultura in care nu ne&am mai intre'a permanent "aca ele corespun" unei entitati
eterne# neomenesti. In loc sa intre'am- E+ista a"e$aruri pe care nu le $om
"escoperi nicio"ata?# $om intre'a E+ista forme "e a $or'i si "e a actiona pe care
inca nu le&am e+plorat?...O astfel "e cultura ne&ar a%uta sa renuntam la o'sesia
fata "e o'iecti$itate si sa ne multumim cu intersu'iecti$itatea/41:. *entru ca
"aca o'iecti$ismul sustine cu tarie e+istenta unui anumit ca"ru conceptual
anistoric si mereu acelasi la care putem face apel "aca $rem sa "efinim
rationalitatea# a"e$arul sau cunoasterea 'inelui# relati$ismul afirma ca nu e+ista
un astfel "e punct comun al acestei uni$ersali!ari e+aerate. (ee+istan" un
astfel "e punct comun al tuturor $alorilor nu putem compara# e$alua sau pune pe
seama acestuia anumite para"ime ela'orate in ca"rul filosofiei.
Vi!iunea lui RortA s&a lo$it si "e critica lui 9ilarA *utnam care il
contraarumentea!a pe RortA can" acesta "in urma afirma ca o teorie# $aloare
sau o anumita practica culturala sunt mai 'une "ecat altele nu prin raportare la
un anumit numitor comun al acestora# ce$a e+terior lor# ci prin raportare la cei ce&
si impun punctul "e $e"ere fata "e acestea. *utnam inter$ine aici si spune ca nu
tre'uie lasata inteleerea si acceptarea $alorilor pe seama numarului a"erentilor
la aceste $alori. Caci astfel# spune *utnam# /...putem sustine orican" ca na!ismul
a fost mai 'un intrucat ermanii anilor D5B au a%uns sa $a"a ca este mai 'un/41;.
In esenta critica lui *utnam poate fi re!umata in urmatoarele asumptii- /c)iar
"aca respinem realismul metafi!ic si acceptam o forma "e realism intern care
nu tolerea!a in$ocarea "e stan"ar"e si norme e+terne< c)iar "aca lumea ar fi mai
'una in ca!ul in care am fi cu totii antiesentialisti si toleranti# asa cum ne
in"eamna RortA# intrucat nu am a$ea o esenta la care sa ne raportam si nici nu
am mai putea in$oca o superioritate rasiala# etnica sau reliioasa# nu putem
sustine totusi ca ce$a este mai 'un in $irtutea principiului numarului. E+ista
criterii si stan"ar"e interne sc)emei conceptuale in ca"rul careia "eci"em opiniile
si $alorile alternati$e# iar aceste stan"ar"e sunt si antece"ente# si in"epen"ente
"e opinia ma%oritatii# si o'iecti$e# si rationale/41=.
,acan" referire la natura $alorilor pre!ente intr&o societate la un moment "at# @.
V. Luine afirma ca- /E reu "e pus in e$i"enta o unica trasatura "istincti$a a
$alorilor morale# in afara "e $aa c)estiune ca sunt# intr&un sens ire"ucti'il#
sociale/41?. Eliminan" posi'ilitatea e+istentei unui ca"ru e+terior "e raportare
atunci can" facem referire la $alori# Luine propune e+istenta a "oua tipuri "e
$alori# si anume- $alorile altruiste# care se atasea!a satisfactiilor altor persoane
sau mi%loacelor pentru satisfacerea acestor satisfactii# neluan" in calcul sporirea
ulterioara a propriei satisfactii# si $alorile ceremoniale# care se atasea!a $alorilor
unei societati sau a unui rup social fara a tine cont "e sporirea ulterioara a
satisfactiei proprii. De aici# se poate $e"ea ca $alorile morale la o persoana#
comparati$ cu o alta# tin"# in $irtutea socia'ilitatii# sa fie mai uniforme in ca"rul
aceleasi culturi sociale41>.
Cat "e rele$ant poate fi in acesti termeni si in aceste circumstante sociale si
politice principiul /anAt)in oes/# im'ratisat atat "e tare "e relati$isti. Omul
secolului FFI s&a situat in afara lui Dumne!eu# eliminan" astfel $alorile fi+e#
re"ucan" la !ero puterea unui /ce$a/ e+terior si a'solut. (i)ilismul omului
relati$ist a sc)im'at lumea prin inlocuirea lui Dumne!eu & ca principiu a'solut &
cu ce$a care emana "in el insusi.
*rin$in" "in acest punct "e $e"ere se poate sesi!a usor ca nimic nu este "at "e
un"e$a e+terior fiintei umane. Daca totul este facut "e catre om# atunci tot omul
este cel ce poate sa si "istrua ceea ce a faurit . Si pentru ca nu e+ista $alori
a'solute# in"epen"ente "e $ointa umana# pentru ca lumea este construita si nu
"ata# $alorile acesteia sunt relati$e# eale si eal in"reptatite. Insa la capatul
acestei $i!iuni ce se afla?.
Din punctul meu "e $e"ere# capatul acestei $i!iuni "uce la a'or"area pramatica
a acelui ni)ilism pur# fara nici un fel "e constraneri# cau!ator "e "istruere.
An"rei Mara isi propune in finalul cartii sale# Relati$ismul si consecintele sale#
sa arate care sunt caile "e "epasire a relati$ismului. Dupa ce a aratat meto"ele
prin care relati$ismul poate fi com'atut & meto"e pe care le&am pre!entat si eu la
inceputul pre!entului capitol. Sa $e"em care sunt principalele asumptii
pre!entate "e catre autor.
Un prim set "e meto"e "e "epasire a relati$ismului se constituie in ceea ce
An"rei Mara a numit /perspecti$e enerale/# prin formula /unitate in
"i$ersitate/44B. Se poate recunoaste unitatea $alorilor morale c)iar "in prisma
interpretarilor "i$erse e+istente in fiecare societate. Aceasta formula a unitatii
prin "i$ersitate /...este# "e reula# mai curan" un apel "ecat o solutie ela'orata
te)nic/441.
Cel "e&al "oilea set "e meto"e "e "epasire a relati$ismului se poate constitui in
ceea ce autorul numeste /ela'orari alternati$e/. /Comunicarea si in$atarea "in
e+perienta reusita sunt puncte "e spri%in in ceea ce pri$este "epasirea
relati$ismului. O "ata ce ele sunt luate in consi"erare sistematic# te!a relati$ista
"upa care noi stim mai 'ine isi pier"e eneralitatea# iar relati$ismul este el insusi
practic relati$i!at./444.
Asa"ar# nu se poate $or'i "e o solutie arumentati$a prin care relati$ismul poate
fi criticat sau "epasit# atunci can" facem referire la semnificatia sau lipsa "e
semnificatie a $ietii umane.
:.4. Conclu!ii.
Inca "e la nasterea an"irii politice in cetatea reaca si pana la principalele
orientari si semnificatii ale "octrinelor politice e+istente asta!i s&au impus o
"i$ersitate "e ori!onturi si "e teme care pot sta la 'a!a infaptuirii unui sistem
arumentati$ in inteleerea politicului si a principiilor ce&i stau la 'a!a. /Unitatea
an"irii in "i$ersitatea formelor an"irii politice poate fi reali!ata prin "esc)i"erea
an"irii politice spre $iata si prin e+aminarea critica a an"irii politice efectuata
prin an"irea stiintifica# filosofica ori reliioasa...Desc)i"erea an"irii politice in
epoca post&totalitarismului inseamna eli'erarea /an"irii capti$e/# emanciparea
an"irii mutilate "e sc)ematismul si populismul i"eoloiilor cu pretentii
mesianice. Este e$i"ent ca o asemenea emancipare atrae an"irea politica pe
"rumul "esc)i"erilor# caci numai acestea fac posi'ila sinte!a "e an"ire si $iata#
"e an"ire politica la confluenta stiintei# filosofiei# reliiei/445# cu aceste cu$inte
isi inc)eie profesorul Anton Carpinsc)i cartea Desc)i"ere si sens in an"irea
politica.
Morala cupin"e in sine un sens filosofico&politic "eterminat "e con"uitele umane#
faptele "e $iata si implicatiile lor# sens "etecta'il intr&o societate umana "ata.
Aceasta ar putea intra & intr&o clasificare pur teoretica & in ceea ce se numeste
morala sociala. *e lana aceasta morala aplica'ila la ni$el societal# e+ista si o
morala in"i$i"ualista "etecti'ila la ni$elul in"i$i"ului uman# luat separat.
*rincipalele asumptii ale unei astfel "e morale# in"i$i"uale# consta in e+istenta
unei cunoasteri si a unei capacitati "e a incorpora $alorile societatii. *ro'lema
care inter$ine aici este "etectarea mo"ului in care in"i$i"ul percepe aceste $alori
si cum le poate el a%usta personalitatii sale# prin acea /%u"ecata morala/.
Aceasta %u"ecata morala presupune e$aluarea unor comportamente si situatii
prin raportarea lor la cerintele morale impuse "e am'ianta social&politica. Ea se
formea!M prin in$Mtarea socialM si insusirea criticM a mo"elelor "e con"uitM
promo$ate "e societate. Insa# intre'area fireasca care inter$ine aici este
urmatoarea- aceste $alori sunt sau pot "e$eni uni$ersal $ala'ile sau se aplica
numai societatii "ate?
Daca ele sunt aplica'ile numai unei sinure societati aceste $alori "e$in relati$e.
*entru ca e+ista $alori in %urul carora se orani!ea!a $i!iunile asupra sensului
$ietii sociale & li'ertatea in"i$i"ului# in ca!ul li'eralismului# soli"aritatea# in ca!ul
social&"emocratiei# "emnitatea persoanei# in ca!ul crestin&"emocratiei etc. E+ista
norme ce orani!ea!a comportamentele intr&o comunitate & copiilor le este
inter!isa $iata se+uala# a$ortul preme"itat este pro)i'it# crima infaptuita "eli'erat
atrae pe"eapsa capitala# aproapele tre'uie spri%init can" este in "ificultate etc.
I"eile# $alorile# normele sunt ale unei comunitati in care fiecare traim. Daca
merem pe relati$ismul moral atunci aceste $alori nu au $ala'ilitate in afara lor#
intr&un conte+t politic sau filosofic e+terior# ci numai prin ele insele. Iar aceasta
$ala'ilitate mai are o caracteristica importanta# si anume aceea ca ea tre'uie sa
ai'a o functie pramatica pentru un sistem socio&politic.
Intre timp relati$ismul a capatat forme tot mai "eterminate in luna lupta pe care
a purtat&o contra a'solutismului & conceptia care recunoaste repere "efiniti$e in
cunoastere si actiune< contra o'iecti$ismului & conceptia care postulea!a realitati
"e nemo"ificat< si contra interpretarii a"e$arului "rept corespon"enta a
propo!itiilor cu starile "e lucruri. Iar aceasta lupta a a$ut "e multe ori sensul
apararii caracterului uman al cunoasterii si actiunilor si# astfel# a constiintei critice.
Relati$ismul a in$itat la larirea ori!onturilor si la recunoasterea "i$ersitatii
e+perientei umane a lumii. Dar el trece usor intr&o i"eoloie a i!olarii
comunitatilor si a sustraerii lor "e la confruntarea cu criterii rationale ale
con$ietuirii.
Cel putin asta!i# relati$ismul %oaca rolul unei astfel "e i"eoloii in Europa "e Est#
in"eose'i# in care el este c)emat sa leitime!e formele autoritariste si fon"ul
unor economii anacronice# impotri$a tren"ului lo'ali!arii tot mai e$i"ent.
Relati$ismul este# politic $or'in"# re"uta cea mai recenta a curentelor totalitare
ce ne $in "e la sfarsitul secolului trecut- comunismul# corporatismul etc.# si "a
e+presia com'inatiei aparent stranii "intre nationalism si comunism# pe care o
traim in aceasta parte a continentului447.
In esenta# relati$ismul ne in$ata ca societatile umane sunt "iferite# precum si
$alorile morale in care acestea cre"# iar cunoasterea si inteleerea acestora tine
"e cultura fiecaruia in parte.
Toto"ata# relati$ismul moral ne incura%ea!a sa patrun"em in inteleerea
fun"amentelor morale care ne fac sa fim "iferiti# si ne pro$oaca sa e+aminam cu
"eplina asprime si luci"itate "e ce ne&am asumat un anumit set "e $alori si "e ce
cre"em ca acela este cel mai 'un.
Note
1 Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>;
4 i"em# pa. 145
5 i'i"em# pa. 14=
7 i'i"em# pa. 15=
: i'i"em# pa. 177
; *aul Ricoeur# Morale# et)iHue et politiHue# in Doru Tompea# Etica# morala si
putere# E". *olirom# Iasi# pa.44
= An"rei Mara# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa. ?;&>B
? Da$i" @on# Moral Relati$itA# Uni$eritA of California *ress# 1>?7# pa. 1=:
> i"em# @on# op. cit.# pa. >
1B i'i"em# @on# op. cit.# pa. 144
11 3ernar" MaAo# T)e *)ilosop)A of Ri)ts an" @ron# Routle"eO8ean *aul#
lon"on an" (eJ Kor8# 1>?;# pa. ;:
14 i"em# op.cit. pa.;=
15 Cil'ert 9arman# @)at is Moral Relati$ism# in A.I. Col"man an" G. 6im 1e"s.#
Values an" Morals# D. Rei"el *u'. Co. Dor"rec)t# 9ollan"# 1>=?# pa. =
17 Ric)ar" 3. 3ran"t# Et)ical Relati$ism# in *. E"Jar"s 1e"..# T)e EncAclope"ia
of *)ilosop)A# $ol. III# (eJ Aor8# Macmillan an" ,ree *ress# 1>;=# pa. =;
1: C). L. Ste$enson# Relati$ism an" nonrelati$ism in T)e T)eorA of $alue# in
Ste$enson# ,acts an" Values# KAale Uni$ersitA *ress# 1>;5# pa. =1&>5
1; Ro"eric8 ,irt)# Et)ical A'solutism an" t)e I"eal O'ser$er# in *)ilosop)A an"
*)enomenoloical Researc)# FII 11>:4.# pa. 51=&57:
1= Cil'ert 9arman# op.cit. >
1? i"em# op. cit.# pa.14&15
1> Colom' Gaco'# In Searc) of Aut)enticitA- ,rom 6ier8eaar" to Camus#
Routle"e# Lon"on O (eJ Kor8#1>>:# pa. 4:
4B An"rei Mara# op.cit. pa. >:&1B1
41 i'i"em# pa. >;
44 i'i"em# op.cit.# pa. 1B1
45 *rotaoras# Despre a"e$ar# Diels# fram. 1# in Vasile Musca# Intro"ucere in
filosofia lui *laton# # E". Dacia# Clu%&(apoca# 1>>7# pa. 5=&5?
47 Vasile Musca# op. cit.# pa. 5>&71
4: Vasile Musca# op. cit# pa. 7B
4; i"em# pa. 7B
4= (icolae 3ellu# Sensul eticului si $iata morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>>#
pa.4>
4? *laton# Opere# E". Stiintifica si Enciclope"ica# 1>=:# $ol. I# pa. 7B>
4> (icolae 3ellu# op.cit.#pa.4>
5B *laton# op.cit.# pa.71B
51 C. @. ,. 9eel# ,enomenoloia spiritului# E". Aca"emiei# 3ucuresti# 1>;:#
pa .5;7
54 C. @. ,. 9eel# op.cit.# pa. 5;7
55 i"em# pa. 5;?&5;>
57 i'i"em# pa. 5;:&5;;
5: i'i"em# pa.5;=
5; Leo Strauss# Cetatea si omul# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa. 1BB&1B1
5= Leo Strauss# op. cit. pa. 1B1
5? Constantin Ea)aria# Et)os si "iscurs etic la (iet!sc)e# in re$ista Secolul 41
#nr.1&;# E". ,un"atia culturala Secolul 41# 3ucuresti# 4BB1# pa. 454&455
5> Emilia Mine$a# Supraomul si0sau Dumne!eu&umanitatea# in re$ista Secolul
41# nr. 1&;# E". ,un"atia culturala Secolul 41# 3ucuresti# 4BB1# pa. :7&::
7B Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa. 57>&
5:1
71 ,rie"ri) (iet!sc)e# Amurul i"olilor# E". Antet# 3ucuresti# 1>>5
74 ,rie"ric) (iet!sc)e# Antic)ristul# E". Eta# Clu%&(apoca# 1>>1
75 6arl Gaspers# (iet!sc)e si marea politica# in re$ista Secolul 41# E". ,un"atia
culturala Secolul 41# nr. 1&;# 3ucuresti# 4BB1# pa. 4:5&4:7
77 Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>;# pa.155&157
7: i"em# pa. 157
7; Ernest Stere# op.cit.# pa. 5:>
7= re$ista Secolul 41# E". ,un"atia culturala Secolul 41# nr. 1&;# 3ucuresti# 4BB1#
pa. 144&145
7? i"em# pa.145
7> i'i"em# pa. 14;
:B Maurice Man"el'aum# Relati$ismele su'iecti$# o'iecti$ si conceptual# in
An"rei Mara# op. cit.# pa. 1B5
:1 Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa. ;5
:4 An"rei Mara# Reconstructia pramatica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>?#
pa. 1=7
:5 coor". Octa$ian C)etan# Ra"u Sommer# Dictionar "e filosofie# E". *olitica#
3ucuresti# 1>=?# pa. 44=
:7 An"rei Mara# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa. 45&47
:: Lu"Ji @ittestein# Tractatus loico&p)ilosop)icus# in Go)n S)an"#
Intro"ucere in filosofia occi"entala# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 1>>?#
pa#.511
:; An"rei Mara# op. cit. # pa. ?=
:= i"em# pa. ??
:? *)ilippa ,oot# Relati$ismul moral# in An"rei Mara# op. cit. # pa. >B
:> *)ilippa ,oot# Moral Relati$ism# in Gac8 @. Meilan" si Mic)ael 6raus! 1e"..#
Relati$ism. Coniti$e an" Moral.# Uni$ersitA of (otre Dame *ress# (otre Dame#
Lon"on# 1>?4# pa. 145&1=?
;B Cil'ert 9arman# Apararea relati$ismului moral# in An"rei Mara# op. cit. # pa.
>1
;1 i"em# pa. >4
;4 i'i"em# pa. >4
;5 Da$i" @on# Relati$itatea morala# in An"rei Mara# op. cit.# pa. >5
;7 i"em# pa. >5
;: Da$i" @on# Moral Relati$itA# Uni$ersitA of California *ress# 1>?7# pa. 1=:
;; Ric)ar" RortA# Continenta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 4BB1#
pa. 11
;= i"em# pa. 14
;? i'i"em# pa. >5
;> Mic)ael Oa8es)ott# Of 9uman Con"uct# in Ric)ar" RortA# op. cit. # pa. 117
=B Ric)ar" RortA# op. cit. #pa. 117
=1 i"em# pa. 11:
=4 i'i"em# pa. 5BB
=5 Ric)ar" RortA# Soli"aritA or O'%ecti$itA?# in An"rei Mara# Relati$ismul si
consecintele ale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa. 1BB
=7 i"em# pa. 1BB
=: i'i"em# pa. 1B7
=; An"rei Mara# Reconstructia pramatica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>?#
pa. 1B1
== i"em# pa. >?
=? (icolai 9artmann# Etica- Intro"ucere# in coor". (icolae Cooneata# ,ilosofie
contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa. 1;=&1;?
=> Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB# pa. 1:5
?B Seiu Tamas# Dictionar politic. Institutiile "emocratiei si cultura ci$ica# e"itia a
II&a# E". Sansa# 3ucuresti# 1>>;# pa. =>
?1 Doru Tompea# op. cit.# pa. 1B:
?4 Terence 3all# Ric)ar" Daer# I"eoloii politice si i"ealul "emocratic# E".
*olirom# Iasi# 4BBB# pa. 5?
?5 i"em# pa. 5>
?7 i'i"em# pa. 5>
?: i'i"em# pa. 7B
?; (oul Testament# Romani 15- $ersetele 1 si 4
?= Terence 3all# Ric)ar" Daer# op. cit. # pa. 71
?? i"em# pa. 7=
?> i'i"em# pa. 7?
>B An"rei Mara# op. cit. # pa. 115
>1 Ra"u (eculau# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii# E". *olirom# Iasi#
4BB1# pa. 44:
>4 i"em# pa. 44:&44;
>5 Ric)ar" RortA# op. cit.# pa. 1B:
>7 i"em# pa. 1B:
>: i'i"em# pa. 1B?
>; i'i"em# pa. 11?
>= Guren 9a'ermas# T)e *)ilosop)ical Discourse of Mo"ernitA# in Ric)ar"
RortA# op. cit#.pa. 14;
>? Ric)ar" RortA# op. cit.# pa. 14=
>> An"rei Mara# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa. :1&:4
1BB Encilope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB# pa. =5=
1B1 Samuel 9untinton# Ciocnirea ci$ili!atiilor si refacerea or"inii mon"iale# E".
Antet# 3ucuresti# 1>>?# pa. 511
1B4O+for" Enlis) DictionarA in M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s<
E. D. Mo)an si C. Costan"ac)e 1coor"..# Terorismul# E". Omea# 3ucuresti#
4BB1# pa. 1B
1B5 M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s< E. D. Mo)an si C.
Costan"ac)e 1coor"..# op. cit.# pa. 11
1B7 (icolae ,ilipescu# E$olutia terorismului# in Re$ista 44# nr. 704BB4
1B: M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s< E. D. Mo)an si C.
Costan"ac)e 1coor"..# op. cit.# pa. 11:
1B; i"em# pa. 171
1B= i'i"em# pa. 1;5
1B? i'i"em# pa. 1;=
1B> i'i"em# pa. 1;?
11B Ma"alina (icolaescu# 9i'ri"itate e+plosi$a# in re$ista Secolul 41# Clo'ali!are
si i"entitate# nr. =&>04BB1# pa.1B7
111 i"em# pa. 1B=
114 An"rei Cornea# Ra!'oiul nou&$ec)i# in Re$ista 44# nr. 5?04BB1
115 i"em
117 Gean ,rancois Re$el# Re$irimentul "emocratiei# E". 9umanitas# 3ucuresti#
1>>:# pa. 5B1
11: i"em# pa. 51=&51?
11; Ro'ert Van De @eAer# Islamul si Occi"entul & o noua or"ine politica si
reliioasa "upa 11 septem'rie# E". All# 3ucuresti# 4BB1# pa. 5:
11= (i8olai 3er"eae$# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti#
4BBB# pa. 1:7
11? Traian Unureanu# Sum'ra Lume (oua# in Re$ista 44# nr. 7104BB1
11> ,rancois C)atelet< E$elAne *isier# Conceptiile politice ale secolului FF# E".
9umanitas# 3ucuresti# 1>>7# pa. 5=;
14B i"em# pa. 744
141 Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# Relati$ism si A"e$ar# In Eseuri filosofice#$ol. I#
E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. 5;4&5;5
144 i"em# pa. 5;5
145 Valentin C)eonea# Ce este Gi)a"&ul/# in Re$ista 44# nr. 5>04BB1
147 Lorena Armulescu# ,un"amente filosofice ale lo'li!arii?# in Re$ista Secolul
41# nr. =&>04BB1
14: Anton Dumitriu# Restrospecti$e# E". Te)nica# 3ucuresti# 1>>1# pa. ;=&;?
14; (i8olai 3er"eae$# Un (ou E$ Me"iu# E". *ai"eia# 3ucuresti# 4BB1
14= (i8olai 3er"eae$# op. cit.# pa. 17?
14?(icolai 9artmann# Etica & Intro"ucere# in Ale+an"ru 3o'oc# Ioan (. Rosca
1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa. 1:1&1:4
14> Gean ,rancois Re$el# op. cit.# pa. 5==
15B *aul Ricoeur# Conflictul interpretarilor 1eseuri "e )ermeneutica.# E".
Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>># pa.5>?
151 @. Games# LDe+perience reliieuse# in Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E".
Miner$a# 3ucuresti# 1>>;# pa. 4B7&4B:
154 Ric)ar" RortA# Continenta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 1>>?#
pa. 4>?
155 Samuel *. 9untinton# op. cit. # pa. 5B>&51B
157 (i8olai 3er"eae$# Imparatia Spiritului si imparatia Ce!arului# te+t
15: ,rance ,arao# Can"irea fion"atoare crestina# in GacHueline Russ# Istoria
filosofiei& an"irile fon"atoare# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 4BBB# pa.
15:
15; Ric)ar" RortA# *ramatism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice#
$ol. 4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. 1=5
15= Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa. 151
15? Sfantul Auustin# Soliloc$ii# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>5
15> C)eor)e I. Ser'an# Stu"iu intro"ucti$ la Sfantul Auustin# op. cit.# pa. 1;&
1=
17B Ma+ @e'er# Socioloia reliiei# E". Teora# 3ucuresti# 1>>?# pa.4B=
171,rance ,arao# Can"irea fon"atoare crestina# in GacHueline Russ 1coor"..#
Istoria filosofiei & an"irile fon"atoare# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 4BBB#
pa. 155
174 3ernar" @illiams# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5# pa.
=B&=1
175 Ma+ S)eler# *o!itia omului in cosmos# in Ale+an"ru 3o'oc si Ioan (. Rosca
1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa. 175
177 3i'lia# Cene!a# cap. I# $ersetul 4=
17: Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa. 15:
17; i"em# pa. 15=
17= Alas"air MacintAre# Tratat "e morala & "upa $irtute# E". 9umanitas#
3ucuresti# 1>>?# pa. 1?7
17? i"em# pa. 1?7&1?:
17> Ric)ar" RortA# *ramatism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice#
$ol. 4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. 14=
1:B Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar# in Eseuri filoofice# $ol. 1#
E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. =:&=;
1:1 i"em# pa. =;&==
1:4 O. C. Dro'nit8i# (otiunea "e morala# $ol. I# E". Stiintifica si enciclope"ica#
3ucuresti# 1>?1# pa. :5
1:5 R. 3ultmann# Isus Cristos si mitoloia# in *aul Ricoeur# Conflictul
interpretarilo&eseuri "e )ermeneutica# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>># pa. 57=&
5;;
1:7 A. 6oAre# Etu"es "D)istoires "e la pensee scientifiHue# in Doru Tompea#
Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa. 111
1:: (icollo Mac)ia$elli# *incipele# E". Stiintifica# 3ucuresti
1:; Alas"air MacintAre# op. cit. pa. 57&5: si pa. 4::
1:= (i8olai 3er"eae$# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti#
4BBB# pa. 171
1:? A"rian&*aul Iliescu# Emanuel&Mi)ail Socaciu 1coor"..# ,un"amentele an"irii
politice mo"erne# E". *olirom# Iasi# 1>>># pa. 1:
1:> I. Coian# C. tanasescu# C. Diaconescu si L. *a$alan 1coor"..# In"i$i"#
li'ertate# mituri politice# E". Institutului "e teorie sociala# 3ucuresti# 1>>=# pa. 17
1;B Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresi# 1>>;# pa. 155
1;1 i"em# pa. 157
1;4 Constantin Ea)aria# Et)os si "iscurs etic la (iet!sc)e# in Re$ista Secolul 41#
nr. 1&;04BB1
1;5 6arl Gaspers# (iet!sc)e si marea politica# in Re$ista Secolul 41# nr. 1&;04BB1
1;7 Ric)ar" RortA# *ramatism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice#
$ol. 4# E". Uni$ers# 4BBB# pa. 14
1;: Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar# in Eseuri filosofice# $ol. 1#
E". Uni$ers# 4BBB# pa. >5
1;; *aul Ricoeur# Conflictul interpretarilor&eseuri "e )ermeneurica# E". Ec)ino+#
Clu%&(apoca# 1>>># pa. 7B4
1;= i"em# pa. 7B4
1;? i'i"em# pa. 7B5
1;> ,rie"ric) (iet!sc)e# Despre enealoia moralei# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca#
1>>5
1=B *aul Ricoeur# op. cit.# pa. 7B7
1=1 i"em# pa. 7B:
1=4 i'i"em# pa. 7B;
1=5 Ric)ar" RortA# *ramatism si filosofie post&niet!sc)eana#in Eseuri filosofice
4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. 11
1=7 E"mun" 9usserl# T)e Crisis of European Sciences an" Transce"ental
*)enomenoloA# in Ric)ar" RortA# op. cit.# pa. 44
1=: Martin 9ei"eer# 9ol!Jee# in Ric)ar" RortA# op. cit.# pa. 5?
1=; Immanuel 6ant# Critica ratiunii pure# 3ucuresti# E". Stiintifica# 1>;>
1== Immanuel 6ant# Intemeierea metafi!icii mora$urilor# in $ol. Critica ratiunii
practice# E". Stiintifica# 3ucuresti# 1>=4
1=? i"em
1=> Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa. 4?
1?B (i8olai 9artmann# Et)i8# in Doru Tompea# op. cit.# pa. 4>
1?1 Doru Tompea# op. cit.#pa. 4>
1?4 (icolae 3ellu# Sensul eticului si $iata morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>>#
pa. 17=
1?5 Ra"u (eculau# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii&)ermeneutica#
teorie critica# pramatism# E". *olirom# Iasi# 4BB1# pa. ?B
1?7 Ric)ar" RortA# *ramatism si filosofie post&niet!c)eana# in Eseuri filosofice#
$ol.4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. :7
1?: i"em# pa. 471
1?; i'i"em# pa. 47:
1?= i'i"e# pa. 47;
1?? i'i"em# pa. 47;
1?> Alas"air MacintAre# Tratat "e morala & "upa $irtute# E". 9umanitas#
3ucuresti# 1>>?# pa. ;?
1>B i"em# pa. =B
1>1 Guren 9a'ermas# Constiinta morala si actiune comunicati$a# E". All#
3ucuresti# 4BBB# pa. ;>
1>4 Ric)ar" RortA# Continenta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 1>>?#
pa. =7
1>5 Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar#in Eseuri filosofice 1# E".
Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa. =?
1>7 3ertran" Russell# *ro'lemele filosofiei# E". All# 3ucuresti# 1>>:
1>: An"rei Mara# Relati$ismul si consecinele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?
1>; 9ilarA *utnam# Ratiune# a"e$ar si istorie# in An"rei Mara# op. cit. # pa. 1;1&
1;4
1>= GNren 9a'ermas# Unitatea ratiunii in "i$ersitatea $ocilor ei# in An"rei
Mara# op. cit.# pa. 1=B&1=4
1>? 3ernar" MaAo# Relati$ismul $aloric# in Valentin Muresan 1coor"..# A+ioloie
si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1# pa. ;>
1>> i"em# pa. =B
4BB i'i"em# pa. =1
4B1 i'i"em# pa. =4
4B4 3ernar" @illiams# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5
4B5 i"em# pa. 54
4B7 i'i"em# pa. 54
4B: functionalismul este un mo" "e anali!a a institutiilor politice si a politicilor
pu'lice care se intemeia!a pe "istinctia "intre structura si functie in "inamica
sitemelor sociale< referinta- Seriu Tamas# Dictionar politic & Institutiile
"emocratiei si cultura ci$ica# E"itia a II&a# E". Sansa# 3ucuresti# 1>>;# pa. 4>>
4B; 3ernar" @illiams# op. cit.# pa. 55
4B= i"em# pa. 57
4B? LaJrence 6o)l'er# Et)ics# in Guren 9a'ermas# Constiinta morala si
actiune comunicati$a# E". All# 3ucuresti# 4BBB
4B> i"em# pa. 115
41B i'i"em# pa. 14B
411 i'i"em# pa. 14B
414 Ric)ar" RortA# *ramatism# Da$i"son an" Trut) in Ra"u (eculau# ,ilosofii
terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii & )ermeneutica# teorie critica# pramatism# E".
*olirom# Iasi# 4BB1# pa.4B:
415 i"em# pa. 4B>
417 Ra"u (eculau# op. cit.# pa. 4B>
41: Ric)ar" RortA# op. cit.# in Ra"u (eculau# op. cit.# pa. 41B
41; 9ilarA *utnam# Realism Jit) a 9uman ,ace# in Ra"u (eculau# op. cit.# pa.
44>
41= i"em# pa. 45B
41? @. V. Luine# Despre natura $alorilor morale# in Valentin Muresan 1coor"..#
A+ioloie si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1# pa. 75
41> i"em# pa. 7:
44B An"rei Mara# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa. 1=7
441 i"em# pa.1=:
444 i'i"em# pa. 1?5
445 Anton Carpinsc)i# Desc)i"ere si sens in an"irea politica# E". Institutul
European# Iasi# 1>>:# pa. 1?1
447 An"rei Mara# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?
BIBLIOGRAFIE
Aristotel # Etica (icoma)ica 1te+t.
3all# Terence< Daer# Ric)ar"# I"eoloii politice si i"ealul "emocratic# E".
*olirom# Iasi# 4BBB
3anu#Ion# ,ilosofia elenismului ca etica# E". Stiintifica si enciclope"ica#
3ucuresti# 1>?B
3ellu# (icolae. 1coor"..# Morala in e+istenta umana# E". *olitica# 3ucuresti# 1>?>
3ellu# (icolae# Sensul eticului si $iata morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>>
3er"iae$# (i8olai# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti#
4BBB
3er"iae$# (i8olai# Un nou E$ Me"iu# E". *ai"eia# 3ucuresti# 4BB1
3i'lia
3ran"t# 3. Ric)ar"# Et)ical Relati$ism# in *. E"Jar"s 1e"..# T)e EncAclope"ia of
*)ilosop)A# $ol. III# (eJ Aor8# Macmillan an" ,ree *ress# 1>;=
Carpinsc)i# Anton # Desc)i"ere si sens in an"irea politica# E". Institutul
European# Iasi# 1>>:
Carpinsc)i# Anton< 3ocancea# Cristian# Stiinta *oliticului# E". Uni$ersitatii Al. I.
Cu!a# Iasi# 1>>?
C)atelet# ,rancois< *isier# E$elAne# Conceptiile politice ale secolului al&FF&lea#
E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>7
Culianu# I.*. <Romanato# C. si Lom'ar"o# C. # Reliie si putere# E". (emira#
3ucuresti# 1>>;
Dictionar "e filosofie# E". *olitica# 'ucresti# 1>=?
Dro'nit8i# C. # (otiunea "e morala# E". Stiintifica si enciclope"ica# 3ucuresti#
1>?1
Dumitriu# Anton# Retrospecti$e# E". Te)nica# 3ucuresti# 1>>1
Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>>
,arao# ,rance # Can"irea fon"atoare crestina1te+t.
,erc)e"au&Muntean# M.< Care%a# R.< 3ala!s L. A 1coor". Terorismul# E". Omea#
3ucuresti# 4BB1
,irt)# Ro"eric8 #Et)ical A'solutism an" t)e I"eal O'ser$er# in *)ilosop)A an"
*)enomenoloical Researc)# FII 11>:4.
C)ise# Dumitru# E+istentialismul france! si pro'lemele eticii# E". Stiintifica#
3ucuresti# 1>;=
Coian# I. < Tanasescu# C. < Diaconescu C. si *a$alan L.1 coor". . # In"i$i"#
li'ertate si mituri politice# E". Institutului "e Teorie Sociala# 3ucuresti# 1>>=
Crioras# Ion# 3inele si raul# E". Gunimea# Iasi# 1>=1
C)etan# Octa$ian< Sommer Ra"u 1coor"..# Dictionar "e filosofie# E". *olitica#
3ucuresti# 1>=?#
Cooneata# (icolae 1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti#
9a'ermas# Guren# Constiinta morala si actiune comunicati$a# E". All# 3ucuresti#
4BBB
9arman# Cil'ert# @)at is Moral Relati$ism# in A.I. Col"man an" G. 6im 1e"s.#
Values an" Morals# D. Rei"el *u'. Co. Dor"rec)t# 9ollan"# 1>=?
9eel# C. @. ,. # ,enomenoloia spiritului# E". Aca"emiei# 3ucuresti# 1>;:
9untinton# *. Samuel# Ciocnirea ci$ili!atiilor#E". Antet# 3ucuresti# 1>>?
Ionescu# (ae #Curs "e istoria metafi!icei# E". Anastasia# 3ucuresti# 1>>;
Gaco'# Colom'# In Searc) of Aut)enticitA- ,rom 6ier8eaar" to Camus#
Routle"e# Lon"on O(eJKor8#1>>:
6ant# Immanuel# Spre pacea eterna 1te+t.
Le 3i)an# C)ristine# Marile notiuni filosofice si pro'leme "e etica# E". Institutul
european# Iasi# 1>>># colectia MEMO
MacintAre# Alas"air# Tratat "e morala& "upa $irtute# E". 9umanitas# 3ucuresti#
1>>? Mac)ia$elli #(icollo# *incipele# E". Stiintifica# 3ucuresti#
Marcus Aurelius # Catre sine1te+t.
Mara# An"rei# Reconstructia pramatica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>?
Mara# An"rei# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor
Europene# Clu%&(apoca# 1>>?
MaAo# 3ernar" T)e *)ilosop)A of Ri)ts an" @ron# Routle"eO8ean *aul#
lon"on an" (eJ Kor8# 1>?;
Miller# Da$i" 1coor"..# Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB
Muresan# Valentin 1 coor" .# A+ioloie si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1
Musca# Vasile# Intro"ucere in filosofia lui *laton# E". Dacia# Clu%&(apoca# 1>>7
(eculau# Ra"u# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii# E". *olirom# Iasi# 4BB1
(iet!sc)e# ,rie"ric)# Asa rait&a Earat)rusta# E". Antet# 3ucuresti# 1>>7
(iet!sc)e# ,rie"ric)# Despre enealoia moralei# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca#
1>>5.
(iet!sc)e #,rie"ric)# Vointa "e putere# E". Aion# Ora"ea# 1>>>
(iet!sc)e# ,rie"ric)# Antic)ristul# E". Eta# Clu%&(apoca# 1>>1
(iet!sc)e# ,rie"ric)# Amurul i"olilor# E". Antet# 3ucuresti# 1>>5
*laton # Menon< *rotaoras< Repu'lica 1te+te.
*laton# Opere# E". Stiintifica si Enciclope"ica# 1>=:# $ol. I
Ralea# Mi)ai# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>;
Re$el# Gean&,rancois# Re$irimentul "emocratiei# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>:
Re$ista secolul 41# nr. 1&;04BB1 si nr. =&>0 4BB1
PRe$ista 44Q# nr. 47# 5?# 5># 71# 75# 7704BB1 si nr. 1# 704BB4
Ricoeur# *aul# Conflictul interpretarilor 1eseuri "e )ermeneutica.# E". Ec)ino+#
Clu%# 1>>>
Ricoeur# *aul# Eticul si politica# in Eseuri "e ) ermeneutica# E". 9umanitas#
3ucuresti# 1>>:
RortA# Ric)ar"# Continenta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 4BB1.
RortA# Ric)ar"# Eseuri filosofice# 4 $ol.# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB
Sfantul Auustin# Confesiuni 1te+t.
S)an"# Go)n# Intro"ucere in filosofia occi"entala# E". Uni$ers Enciclope"iac#
3ucuresti# 1>>?
Strauss# Leo# Cetatea si omul# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa. 1BB&1B1
Stere# Ernest# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?
Ste$enson# C). L. # Relati$ism an" nonrelati$ism in T)e T)eorA of $alue# in
Ste$enson# ,acts an" Values# KAale Uni$ersitA *ress# 1>;5
Tamas# Seriu# Dictionar politic# Casa "e e"itura si presa Sansa# 3ucuresti# 1>>;
T)oma "R AHuino # Summa t)eoloiae 1te+t.
Tompea# Doru# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB
Van "e @eAer# Ro'ert# Islamul si Occi"entul & o noua or"ine politica si reliioasa
"upa 11 septem'rie# E". All# 3ucuresti# 4BB1
@e'er# Ma+# Socioloia reliiei# E". Teora# 1>>?
@illiams# 3ernar"# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5
@on# Da$i"# Moral Relati$itA# Uni$eritA of California *ress# 1>?7