SISTEMUL CONTABIL îN BELGIA

ADAM BOGDAN
DOBRIBORȘ DORIN
DRĂGAN ADRIAN
CIG – ANUL III, GRUPA 50401

1
INTRODUCERE

Economia Belgiei a crescut constant in ultimii 10 ani, inclusiv si Produsul Intern

Brut. Inflatia a fost tinuta sub control, Belgia reusind sa indeplineasca cerinta U.E. ca
datorie anuala interna sa nu depaseasca 3% din PIB. Belgia dispune de o industrie
performanta, care depinde, in mare masura, de comertul international. Astfel ea
importa aproape toate materiile prime, care ii sunt necesare. Exporturile de marfuri si
servicii reprezinta circa 70% din PIB.

Sistemul belgian de raportare financiara si practicile contabile de aici reprezinta

un exemplu al modelului continental european. Influentele franceze (ex.: obligatia de a
utiliza un anumit standard in practica) sau germane (ex.: un sistem conservator, o lege
foarte detaliata si o relatie stransa de raportare financiara si impozitare.) vor fi usor
gasite in contabilitatea belgiana.

La inceputul anilor 1970, Belgia a fost una dintre cele mai subdezvoltate tari ale
Europei in materie de raportare financiara. Legislatia referitoare la conturile anuale a
fost veche, precum si a evidentei contabile in sine care era confuza, incoerent si -
pentru cele mai multe companii - destul de primitiva. In mai putin de 20 de ani,
raportarea financiara a fost reformata si transformata, cand Belgia a pus in aplicare
directivele Comunitatii Europene.

Inceputurile sistemului contabil belgian

            Mediul de afaceri belgian, care s-a dezvoltat foarte incet, a costat dintr-un
numar foarte mare de intreprinderi mici si mijlocii apartinand grupurilor de intreprinderi.
Aceste companii au fost finantate in principal prin intermediul imprumuturilor de la
creditori, in special, a bancii si a capitalului grupului.

La inceputul secolului XX caracteristicile se schimba. Tot mai multe companii isi

fac loc pe piata si deci bursa de valori si investitii este in contina crestere. Pana la
punera in aplicare a directivelor CE, Raportarea financiara a fost orientata spre
furnizarea informatiilor creditorilor in loc de investitori. Prin urmare, sistemul contabil
belgian a fost si este inca domninat de principiul prudentei.

 In anii 1970, in urma adoptarii directivelor CE au fost introduse in Belgia cateva
reglementari noi si extinse de contabilitate. Legea contabilitatii impreuna cu decretele
regale au fost foarte detaliate, pentru ca Belgia are o traditia a unui sistem codificat
de  legi, ca si Germania. In plus, utilizatorii informatiei contabile, expertii contabili si
auditorii impartasesc opinia referitoare la respectarea acestor norme juridice detaliate
ce ofera o imagine fidela si reala. Noul mileniu va imparti Belgia in doua grupuri in ceea
ce priveste raportarea financiara. Companii listate la bursa vor pregati situatiile
financiare  consolidate conform  IAS-urilor sau IFRS-urilor. Cele nelistate la bursa vor

2
adopta una dintre reglementarile internationale iar companiile mici vor continua
raportarea traditionala potrivit legislatiei belgiene.

Legislatia belgiana prinvind domeniul contabil  

Principalele surse de legislatie belgiana in domeniul contabil sunt 'Legea cu

privire la conturile de intreprinderi' si 'Codul de companie (Code.) si cu respectivele lor
de puneri in aplicare. In plus, Codul Fiscal de Venituri (CIR), cu decretele sale de
aplicare, exercita o influenta semnificativa asupra contabilitatii tuturor societatilor din
sistemul belgian.

Adoptarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Standardele

Internationale de Raportare Financiara (IAS / IFRS) in Uniunea Europeana este parte a
Comisiei Europene la nivel global armonizarea politicii fiscale ale caror scop este de a
stabili o baza comuna de impozitare.  Impactul unui IAS / IFRS contabil si fiscal, bazat
pe povara fiscala efectiva a companiilor belgiene mari, nu este uniforma intre sectoare.
Unele sectoare, cum ar fi constructia de automobile si vehicule, au experienta mult mai
mare in cresterea sarcinilor fiscale, fiind mult mai eficiente decat altele. La nivel global
impactul este relativ important. Analiza se efectueaza utilizand analize de impozitare
europene (ETA), un multi – perioada de transmitere. Intr-un context european, un IAS /
IFRS pe baza de impozitare va duce la cresterea efectiva a impozitarilor, in toate tarile.
Cu toate acestea, se va mentine, probabil, cea mai competitiva impozitare comparativ
cu tarile UE. De asteptat ca largirea bazei de impozitare ar putea constitui o
oportunitate de a reduce rata impozitului pe venit corporativ, fara a schimba total
povara.

Cea de-a doua jumatate a secolului 19 si cea de-a 20-lea au fost perioade de
gandire, in Belgia, intensiv despre modalitatile de organizare a evidentei contabile si de
raportare financiara. Inainte de 1983 au existat mai multe propuneri de la profesionistii
contabili si profesionisti ai mediului academic, precum si initiative private de la
organismele industriale.

In Belgia, in ciuda adoptarii IFRS pentru situatiile financiare consolidate de mai

multe tipuri de companii, GAAP-urile belgiene raman necesare contabilitatii in cadrul
companiilor pentru situatiile financiare, din cauza impactului impozitarii si a legilor
interne si IMM.

   

Profesia contabila

Profesia contabila s-a dezvoltat foarte incet in Belgia. Pentru ca marea majoritate
a firmelor au fost finantate prin grupuri de intreprinderi si capital extern, partenerii
implicati au fost multumiti de informatiile de care beneficiau. Astefel nu era nevoie de o
dezvoltare a profesiei care ar duce in final si la dezvoltarea standardelor de

3
contabilitate. Institutul de conturi a fost creat prin Legea din 22 iulie. Influenta profesiei
contabile si a celei de audit a fost foarte limitata chiar si la mijlocul anilor 1970.
Reorganizarea Institutului a dus in 1999 la formarea unui nou organism
profesional, Institutul Expertilor Contabili in cadrul Institutului de Contabili si Consilieri
Fiscali (lnslituut Contabililor en voor Belastungconsulenlen (1AB) / Institui des Experts-
comptablcs el des Conseils fiscaux (IEC) care a stabilit functiile auditorilor dinte cele ale
contabililor, reglementand relatiile dintre cele doua institute. In prezent, sarcina
principala a menbrilor Instiiuut van dc Contabilii en Relaslingeonsulenten / lnstilut des
Bxperts-comptables et des Conseils fiseaux (aproximativ 8000 membrii) este de a oferi
intreprinderilor mici si mijlocii ajutor in pregatirea situatiilor financiare.

. Practici de recunoastere si masurare

            O comparatie intre reglementarile belgiene si  Standardele Internationale de

Contabilitate IAS este prezentata mai jos. In Belgia, practicile  de masurare si de
recunoastere  sunt aproape identice cu procedurile prevazute de legea internationala de
reglementare contabila.

Comparatie intre reglementarile contabile belgiene si Standardele Internationale de

Contabilitate:

            IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare. Sunt incluse aceleasi principii contabile

ca si in standardele de contabilitate. In ceea ce priveste substanta peste forma, forma
juridica de obicei, domina. In ceea ce priveste continutul situatiilor financiare, declaratia
prinvind un flux de numerar nu este necesara in Belgia, iar o declaratie de modificari
asupra capitalul este necesar doar pentru a conturilor consolidate.

            IAS 2 Stocuri. Tratate in mod similar, in art 32 si 35-39 (RD 20011: FIFO. LIFO
si media ponderata a costurilorr acceptate.

            IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie.  Nu exista reglementari privind acest

standard.

I           IAS 8 Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori. Rezultatele

ordinare si extraordinare sunt abordate intr-un mod similar in partea IV din RD 2001.
Nu exista nici o reglementare privind corectarea erorilor fundamentale: o redeclarare
a  balantei de deschidere nu este permisa; modificari contabile  abordate in art 30 si
127; numai cele din normele de evaluare si de prezentare sunt mentionate singura
cerinta fiind in notele explicative la bilant.

            IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilantului Abordare este similara in ambele

seturi de reguli: dupa balanta de verificare nu pot fi modificate elemente decat prin
ajustari in cazul in care acestea se refera la conditiile existente la data de balantei. 
            IAS 11 Contracte de constructii. Tratate de cercetare-dezvoltare in anul 2001.

4
Ambele metode de evaluare sunt permise: metoda contractului sau procedeul de
finalizare.

            IAS 12 Impozitul pe profit. Doar impozitul amanat este recunoscut. De preferat ca

metoda de evaluare sa fie combinata cu una de recunoastere a diferentelor temporare.

            IAS 14 Raportarea pe segmente. In notele explicative diferentele dintre

diferitele segmente ale industriei si geografice ar trebui sa fie raportate.

            IAS 16 Imobilizari corporale tratate in mod similar.

            IAS 17 Contracte de leasing. Principiile de baza de care beneficiaza in calitate

de leasing financiar sau de operare de leasing sunt definite in text 
            IAS 18 Venituri din activitati curente. Conceptul de venituri nu este explicat in
dreptul belgian de contabilitate.

            IAS 19 Beneficiile angajatilor. Numai  art. 54 (RD 2001) se ocupa de pensii si

se limiteaza la descrierea din aceste situatii, in care nici o dispozitie de pensii ar trebui
sa fie prezentata in bilant.

            IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor

legate de asistenta guvernamentala. Subventiile guvernamentale aferente activelor
trebuie prezentate in bilant si separate de impozitele amanate. Prezentarea de subventii
aferente activelor este in conflict cu IAS 20. Toate celelalte subventii trebuie sa fie
prezentat sub forma de venituri (art. 95. RD 2001).

            IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar. Tranzactiile straine in

valuta sunt reglementate doar de Buletinul 20  CNC/CBN. Prevederea este in
conformitate cu IAS 21 cu exceptia castigurilor nerealizate care ar trebui raportatate ca
venituri amanate. Pentru traducerea situatiilor  financiare ale filialelor straine, decretele
consolidate permit aplicarea a doua metode: monetare / non-monetare si metoda de
inchidere rata metoda, insa standardul nu prescrie atunci cand fiecare din ele ar trebui
sa fie aplicate.

            IAS 22 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar. Reorganizarile duty-free

sunt prescrise utilizand o metoda comparabila cu punerea in comun a intereselor, cu
cateva exceptii:

-reorganizari impozabile

-Consolidarea

            IAS 23 Costurile indatorarii Cele doua metode sunt permise: capitalizarea si

vanzarea.

5
            IAS 24 Prezentarea informatiilor privind partile legate. Dezvaluirea ar trebui sa
fie facuta in notele explicative ale bilantului asupra activelor financiare, creantelor si
investitiilor, creditele datorate partilor afiliate si rezultatele financiare obtinute de la
acestia. De asemenea, cuantumul datoriilor din aria securizata a companiei trebuie sa
fie dezvaluit in note.

            IAS 26 Contabilizarea si raportarea planurilor de pensii. Un decret regal (1

aprilie 1991) se refera la situatiile financiare ale fondurilor de pensii. Aceste situatii
financiare au multe similitudini cu standardele financiara a societatilor de asigurare, in
Belgia, si nu sunt in conformitate cu activele nete cerute de IAS 26.

            IAS 27 Situatii financiare consolidate si individuale. Decretul consolidat din

martie 1991 este in conformitate cu cea de-a saptea directiva, si, de aceea, intr-o mare
masura este aceeasi ca si IAS 27. Numai  investitiile filialelor in societatea-mama ar
trebui sa fie transportate la costul de achizitie sau reevaluate.

            IAS 28 Investitii in entitatile asociate. Investitiile in asociati in cazul in care

acestia au constituit declaratiile utilizand metoda punerii in echivalenta, metoda costului
sau o suma relevanta ar trebui sa fie utilizata.

            IAS 29 Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste. Nu exista

reglementari privinD hiperinflatia.

            IAS 30 Informatii prezentate in situatiile financiare ale bancilor si ale institutiilor

financiare similare. Nu exista conflicte intre IAS 30 si decretul regal din 4 august 1996,
care reglementeaza  raportarea financiara a bancilor si altor institutii financiare.

            IAS 31 Interese in asocierile in participatie. Consolidarea proportionala ar trebui

sa fie utilizata pentru a raporta interesele in societatile mixte.

            IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere. Nu exista reguli

specifice cu privire la noile instrumente financiare.

            IAS 33  Rezultatul pe actiune. Acest subiect nu este abordat de catre legiuitorul

belgian.

            IAS 34 Raportarea financiara interimara raportul intermediar consta numai

dintr-o declaratie de venit condensat si notele explicative selectate in Belgia

            IAS 36 Deprecierea activelor. Sunt indicati doar termenii generali in ceea ce

priveste situatiile exceptionale de depreciere. Conceptul de unitate generatoare de
numerar nu se definite in conformitate cu legislatia belgiana.

            IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente.  Probabilitatea ca

intreprinderea va suporta modificari, ca urmare a unui eveniment din trecut este
6
suficienta , nu trebuie sa existe nici o obligatie de la data inchiderii bilantului. Se pot
consitui provizioane. O decizie privind restructurarea este suficienta a fi luata
de  Consiliul de administratie inainte de data bilantului a pentru a configura o
provizionul. Restul prevederilor sunt tratate in mod similar.

            IAS 38 Imobilizari necorporale. In temenii legislatiei belgiene nu se face

distinctie intre costurile de cercetare si dezvoltare , ambele putand fi valorificate. Cu
privire la activele necorporale generate intern, costurile indirecte pot fi incluse.

            IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Nu exista reguli

specifice cu privire la instrumentele financiare

            IAS 40 Investitii imobiliare. In conformitate cu legislatia belgiana numai

evaluarea in conformitate cu  costul istoric cu reevaluare este permis.

            IAS 41  Agricultura. Aceste elemente nu sunt abordate in legislatia belgiana.