Caroserii și structuri portante

Prezentarea unui model de structură de rezistență de

autovehicul (Audi A8 (D3))

București

2022
1. Tip de concept de structură de caroserie
Caroseria autovehiculului Audi A8 este de tip autoportantă (caroserie dintr-un singur
corp), la această soluție, baza portantă și suprastructura formează un corp unitar. Caroseria
autoportantă are un rol important în rigiditatea totală a structurii și să contribuie la preluarea
solicitărilor provenite de la deplasarea autovehiculului pe calea de rulare, conform [1].
Producția celei de-a doua generații a Audi A8 (D3) a început în 2002. Numărul părților
corpului a fost redus și gradul de automatizarea în procesul de producție a fost semnificativ
crescută față de precedenta A8. Caracteristicile specifice de design includ piese turnate mari
multifuncționale, profile lungi și continue și o proporție mare de secțiuni extrudate drepte.
Profilele curbate sunt folosite numai acolo unde este necesar pentru panourile exterioare ale A8
(de exemplu partea laterală a cadrului plafonului). În contrast față de predecesorul său, noul A8
are o caroserie space frame continuă care include structura din spate. Acest lucru duce la o
reducere a ponderii panourilor de tablă în caroseris space frame din 55 până la 37 % (în
greutate), în timp ce ponderea pieselor turnate a crescut la 34 %, iar cea a profilelor la 29 %. [2]

Figura 1. Structura de rezistență și elemente de caroserie [2]

 Tabel 1. Comparție între numărul de componete ale lui D2 și D3 [2].

2. Materiale folosite în realizarea structurii

Audi A8 are o structură de rezistență din aluminiu și oțel (acesta este prezent doar la
stâlpii din mijloc). Audi a crescut substanțial rezistența componentelor caroseriei , reducând
astfel semnificativ atât grosimea materialului, cât și greutatea. Principalul motiv pentru aceste
diferențe este un nou material compozit pentru panourile din aluminiu.

Figura 2. Audi A8 Space Frame

 Pentru producția de serie a modelului D3, tehnicile de îmbinare aplicate în A8 anterior
(sudare MIG și nituire cu autoperforare), precum și tehnica de sudare cu laser introdusă pentru
A2 au fost optimizate în continuare. În plus, pentru prima oară a fost folosită sudarea hibridă cu
laser, exploatând avantajele atât ale sudării MIG, cât și ale sudării cu laser, permițând simultan
viteze mai mari de procesare. Sudarea MIG a fost folosită în principal pentru îmbinarea
individuală a secțiunilor extrudate sau componentelor turnate sub presiune și pentru îmbinarea
secțiunilor extrudate la piese turnate. Sudarea cu laser a fost folosită în principal pentru
îmbinarea panourilor de suprafață mare cu structura caroseriei. Având în vedere că accesul
pentru sudare este necesar doar dintr-o parte, panourile pot fi, de asemenea, îmbinate cu piese
extrudate goale sau piese turnate. Au fost utilizate lasere cu stare solidă Nd:YAG cu o putere de
de 4 kW. Datorită tendinței specifică de rupere la cald a grupului de aliaje AlMgSi, toate sudurile
din D3 Audi Space Frame a fost realizat cu adăugarea de metal de umplutură. [2]

Tabel 2. Tehnici de îmbinare pentru Audi A8 [2]

3.Procedee de semifabricare pentru obținerea componentelor de

caroserie
Pentru a obține componentele de caroserie, Audi a folosit urmatoarele tipuri de
semifabricate:
1. Semifabricate ștanțate, care se obțin din table de aliaj de aluminiu
2. Semifabricate turnate, aluminiul pentru turnat este creat atunci când aluminiul este
încălzit la temperaturi extrem de ridicate. Aluminiul topit este apoi turnat într-o formă și
răcit pentru a crea o varietate de produse.
3. Semifabricatele extrudate, din oteluri, aliaje de aluminiu si de cupru, staniu, plumb
etc., sunt sub forma de bare, tevi, profile complicate care nu pot fi realizate prin alte
procedee de prelucrare plastică sau sunt mai economic de realizat prin extrudare, conform
[4].
4. Tensiunile de curgere și rupere ale materialelor folosite
Aliajul de aluminiu 6061 are tensiunea de rupere de 483 MPa și tensiunea de curgere de
414 MPa.
Oțelul are tensiunea de rupere760 MPa și tensiunea de curgere de 690 MPa, conform [5].

Bibliografie:
[1] Iozsa D., Caroserii și structuri portante, curs 2021-2022, UPB
[2] *** https://www.european-aluminium.eu/media/1543/1_aam_body-structures.pdf
[3] Christian Weddeling, Electromagnetic Form-Fit Joining
[4] *** https://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Notiunea-de-semifabricat81.php
[5] *** https://en.wikipedia.org/wiki/Ultimate_tensile_strength