LOGISTICA ŞI DISTRIBUŢIA MĂRFURILOR STUDIU DE

CAZ REALIZAT LA FIRMA DECATHLON S.A

 PREZENTAREA FIRMEI
Firma Decathlon este una dintre cele mai cunoscute firme ce deţine şi comercializează articole sportive
într-o gamă foarte variată. Prezentă pe piaţa română încă din anul 2008, firma Decathlon se bucură de o foarte
mare popularitate atât în rândul tinerilor cât şi a oamenilor cu o vârstă mai înaintată.

OBIECTUL DE ACTIVITATE SI ORGANIZAREA FIRMEI

Decathlon este o companie de producere și desfacere de articole sportive, aparate sportive și îmbrăcăminte
din Franța având sediul în Villeneuve d'Ascq. Compania a fost înființată în anul 1976, și este prezentă în 18 țări
cu peste 400 de magazine. Brandul Decathlon este deținut de familia miliardarilor francezi Mulliez, care mai
deține hipermarketurile Auchan, magazinele Kiabi și retailerul de bricolaj Leroy Merlin. Grupul de origine
franceză, Decathlon, este al doilea lanţ de retail de articole sportive din Europa şi ocupă la nivel mondial locul al
patrulea ca vânzări, după Wal-Mart, Intersport şi Foot Locker.
Firma DECATHLON are un număr de 17 magazine în România, existând câte unul în fiecare oraș, doar
Bucureștiul deține un număr de 4 magazine situate în diferite sectoare, Berceni, Iuliu Maniu, Pallady și Băneasa.
Celelalte magazine sunt situate în următoarele orașe: Suceava, Constanța, Cluj, Timișoara, Oradea, Sibiu, Brașov,
Târgu Jiu, Pitești, Ploiești, Craiova și Târgu Mureș.
Obiective DECATHLON:
 Practicarea oricărui sport cu plăcere și la un preț cât mai mic;
 Să încurajeze cât mai multe persoane să practice sportul cu plăcere;
 Să ajute să se mențină un stil de viață cât mai sănătos.
De la crearea sa, în anul1976, Decathlon a avut un scop precis: să facă accesibilă tuturor placerea practicării sportului.
Fiecare magazin îşi împarte sporturile după cum consideră ei că este necesar în diverse
compartimente/comunităţi/echipe sportive.
 Din 1996 Decathlon îşi creează propriile mărci, în prezent în număr de 18, în spiritul pasiunii pentru sport.
acoperind în total 70 de discipline sportive. Mărcile Passion - între care se numără Quechua(sporturi de munte),
Tribord(sporturi de apă), Kipsta(sporturi de echipă), Kalenji(atletism), B’Twin(ciclism), Domyos(fitness),
Inesis(golf), Fouganza(echitaţie)- sunt vândute doar în magazinele proprii. Prin intermediul acestora, Decathlon
concepe echipamente sportive la preţuri accesibile, folosind o tehnologie de vârf. Cu toate acestea, 20% din
produsele prezente în reţeaua Decathlon sunt branduri internaţionale .
Pe lângă producerea şi comercializarea produselor sale, Decathlon oferă clienţilor săi şi o serie de servicii
precum: servicii de Atelier, Garanţia calităţii, Card de fidelitate Decathlon, e- cec, Trocathlon, Card cadou
Decathlon, Card cadou B2B, Week-end-uri spotive, Rezervare online, verificarea stocabilităţii produselor, plată
online, testarea produselor în cadrul magazinelor dar şi la domiciliu.
În România Decathlon a intrat în 2008 atunci când Fabrice Beschu (Coutry Manager în România) a fost
delegat pentru a deschide un lanţ de magazine în România.
Astfel Decathlon a deschis primul său magazin în data de 01.04.2009 în Centrul Comercial Militari, fiind de altfel
cel mai mare magazin în România al companiei raportat la cifra de afaceri, raportând în anul 2010 încasări de circa
20 milioane euro. Între timp Decathlon a mai deschis încă 6 magazine. Cluj, Braşov, Iaşi, Berceni, Pallady şi Piteşti.
Pentru anul acesta mai sunt prevăzute încă 2 deschideri, Constanţa şi Timişoara.
COMPARTIMENTELE DE DISTRIBUŢIE ALE
PRODUCATORULUI/VÂNZĂTORULUI
Atât în teorie, cât şi în practică economică se utilizează mai multe noţiuni cărora li se conferă aceaşi
accepţiune şi anume: mişcarea mărfurilor, comercializarea mărfurilor, dar distribuţia mărfurilor este cea mai
cuprinzatoare. Specialiştii au formulat multe definiţii ale noţiunii de distribuţie:
 Totalitatea proceselor economice privind dirijarea şi transmiterea fluxului de bunuri/servicii, de la un
producator la consumator, în condiţii de maximă eficienţă;
 Operaţiunile şi procesele economice determinate de mişcarea mărfurilor de la producator la consumator;
 În viziunea marketingului modern, distribuţia este un concept complex ce reflectă: procesul circuitului
fizic al mărfurilor, relaţiile ce apar pe piaţa şi ansamblul activităţilor ce marchează trecerea de la producator
la consumator al produselor.
Înainte de a desemna canalul de marketing ce va fi utilizat pentru un produs sau serviciu anume, întreprinderea
trebuie să-şi definească obiectivele urmarite prin strategia de distribuţie, obiective
ce trebuie să raspundă, în primul rand, obiectivul general al întreprinderii. Pentru aceasta, un canal de distribuţie
trebuie sa satisfacă o serie de cerinţe.
Angajaţii Decathlon pot intra în comunicare directă cu depozitul sunând la numarul lor de telefon sau pot
comunica cu ajutorul unui reprezentant al sportului de care aparţine produsul dorit, acesta urmând să comunice cu
cei de la depozit, apoi să trimită produsul din depozit la magazin.
O altă formă de comunicare cu depozitul este subprogramul “comanda client”. Angajatul trebuie să treacă
în program numărul cardului de fidelitate al clientului, şi codul produsului dorit, astfel apărând imediat denumirea
produsului, prețul şi cantitatea minimă pe care o va trimite în magazin dacă acea comandă a fost lansată. Angajatul
trebuie să treacă ulterior ce cantitate de produs doreşte clientul şi data la care a fost trecută comanda. Chiar dacă
depozitul nu poate trimite o singură bucată din acel produs, ceilalți angajați vor şti cantitatea cerută de clienți. După
introducerea acestor date va aparea o casuţă unde angajatul poate nota diferite observaţii ce pot fi vizualizate şi de
ceilalti colegi. Programul ajută angajatul să alfe în ce depozit se află produsul dorit, apoi să se autentifice pe contul
său pentru a şti cine a lansat comanda.

COMPARTIMENTUL DE VÂNZARE
În interiorul unei firme, compartimentul de vanzare este cel care se ocupă cu redactarea ofertei şi
înregistrarea comenzilor în lista de comenzi de executat. De asemenea verifică şi centralizează comenzile primite şi
ţine evidenţa nominală a clienţilor.
Activitatea de desfacere-vânzare a produselor este o componentă a întregii activităţi de marketing.
Vânzarea asigură valorificarea produselor şi pune la îndemana consumatorului bunurile şi serviciile de care are
nevoie, indiferent de distanţa la care se află centrele de producţie.
Fiind un magazin ce comercializează articole sportive, acesta îşi împarte sporturile după cum este necesar,
în diverse departamente sau comunităţi sportive. Decathlon are 9 comunităţi sportive şi are sporturile împartite
astfel:
 Comunitatea tenis- Această comunitate deţine îmbracaminte şi încaltaminte pentru bărbaţi, damă şi copii,
rachete de tenis, mingi de tenis şi se ocupă şi cu racordarea rachetelor. De aceasta comunitate se ocupa doi
agenţi de vânzări.
  Comunitatea munte- această comunitate deţine îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru barbaţi, damă şi copii,
corturi şi accesorii drumeţii. De aceasta comunitate se ocupă trei agenţi de vânzări.
 Comunitatea sportCo şi vânătoare- are la bază următoarele sporturi: fotbal, handbal, rugby, baschet,
vânătoare, pescuit şi darts. De această comunitate se ocupă doi agenţi de vânzări.
 Comunitatea apă şi sănătate- are la bază urmatoarele sporturi: înnot, scufundari, accesorii plajă/piscină,
singurul loc din magazin de unde se pot achiziţiona costume de baie, dar mai deţine şi produse precum:
ochelari de soare, nutriţie, electronică, genţi voiaj şi rucsaci. De această comunitate se ocupă 3 agenţi de
vânzări.
 Comunitatea fitness- deţine îmbrăcăminte pentru barbaţi/damă/copii pentru fitness, aparate fitness şi
accesorii. De această comunitate se ocupă 4 agenţi de vânzare.
 Comunitatea biciclete- deţine îmbrăcăminte pentru barbaţi/damă, biciclete, aparatoare şi accesorii biciclete.
De această comunitate se ocupă 6 agenţi de vânzare.
 Comunitatea alergare şi mers- deţine îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii/damă/barbaţi, trotinete, role
şi skate-uri. De această comunitate se ocupă 2 agenţi de vânzări.
Mai există încă două comunităţi, care deşi nu reprezintă niciun sport, sunt la fel de importante ca şi cele prezentate
anterior:
1. Comunitatea EchipaSuport- oferă suport tuturor angajaţilor din magazin şi este ocupată de directorul
magazinului, managerul OSEM şi doi manageri.
2. Comunitatea relaţii client- este ocupată de casierii care se ocupă de încasarea prosuselor şi este
reprezentată de 3 casieriţe.
COMPARTIMENTUL LOGISITC
În condiţiile în care distribuţia fizica deţine o pondere semnificativă în preţul cu amanuntul al mărfurilor,
logistica nu mai poate fi privită doar ca un simplu ciclu de activităţi de facilitare a circuitului mărfurilor de la
producator la consumatorul final - utilizator, ci ca un sistem complex, menit să eficientizeze politica de marketing a
firmei moderne. De altfel, în ultima perioadă de timp, literatura de specialitate utilizează tot mai frecvent sintagma
de sistem logistic, menită să descrie acea activitate care conduce la conectarea firmei cu clienţi şi furnizorii săi, prin
intermediul a două fluxuri intercorelate, respectiv fluxul mărfurilor şi cel al informaţiilor.
Singurul angajat prezent în magazine, care se ocupă cu depozitarea produselor este managerul OSEM.
Acesta este mereu în legatură cu depozitul şi hotărăşte datele de expediere ale
produselor. Astfel, acesta este persoana care decide tot ceea ce ţine de depozit şi hotărăşte care este numărul de
camioane ce soseşte săptămânal la magazin. Acesta ştie cu exactitate care sunt cantităţile produselor, dar şi datele în
care camioanele pornesc spre magazine cu marfă.
MIXUL LOGISTIC AL FIRMEI
Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la momentul şi locul potrivit
în condiţiile celor mai mari contribuţii la profitul firmei presupune desfăşurarea unui ansamblu de operaţiuni
intercorelate care constituie mixul activităţilor logistice. Mixul logistic cuprinde două categorii de activităţi:
 Activităţi de bază;
 Activităţi de susţinere.
Activităţile de bază, sunt reprezentate de operaţiunile cheie ce se desfaşoară în orice canal logistic:
asigurarea standardelor de servicii pentru client, cumpararea, transportul şi gestiunea stocurilor.
Activităţile de susţinere au loc în funcţie de condiţiile specifice ale firmelor şi au menirea de a contribui la
realizarea misiunii logistice şi sunt reprezentate de: depozitare, manipularea produselor, ambalare şi activităţile
legate de fluxurile informaţionale logistice.

PREZENTAREA ACTIVITĂŢII LOGISTICE DE BAZĂ

De la aprovizionarea depozitelor cu marfa şi până la livrarea mărfurilor în magazine, toate sarcinile
sunt preluate de departamentul logistică.
Procesele esentiale ale activităţii din logistică sunt: Intrarea
marfurilor şi depozitare:
Mărfurile ajung de la producator în centrele logistice prin intermediul firmelor de transport. În momentul în
care marfa ajunge în centrele de distribuţie, aceasta este controlată şi administrată printr-un sistem de prelucrare
electronică a datelor.
Astfel că, de la sosirea mărfii cu autocamionul şi până la livrarea ei către magazin, se poate stabilii cu
precizie, în orice moment, unde se află aceasta. Marfa este întotdeauna depozitată în ordinea sosirii la depozit, iar
produsele descarcate sunt introduse în sistemul de gestiune a mărfurilor după numărul de articol, cantitate, volum,
data expirarii şi termenul de valabilitate. Ulterior, ele vor fi aranjate de catre anagajaţi în sistemele de rafturi,
beneficiind de suportul sistemului
Comisionare:
La comisionare, articolele solicitate de magazine vor fi grupate pe paleţi corespunzator sortimentelor şi cantităţilor,
iar această activitate se desfasoară cu susţinerea sistemului de
prelucrare electronică a datelor SAP. Paleţii pregatiţi vor fi amplasaţi la ieşirea mărfurilor, ordonaţi conform
destinaţiilor de livrare. Comisionarea în cadrul depozitelor din România se realizează convenţional, în acest caz
comisionarul deplasându-se cu transpaletele sau motostivuitoarele până la articolele şi la paleţii de la ieşirea
mărfurilor.
În mod special pentru comisionarea în depozitul frigorific este denotat faptul că, datorită temperaturilor
scăzute de circa -24 C, aceasta trebuie executată cu îmbrăcaminte specială de protective.
Ieşirea mărfurilor:
În zona de ieşire a mărfurilor vor fi colectaţi toţi paleţii destinaţi livrarilor către magazine.
Odată cu încărcarea mărfurilor, fiecare palet va fi scanat şi se întocmeste un raport de încărcare. Vor fi întocmite de
asemenea documentele de încărcare şi comandă de transport şi ele vor fi predate, împreună cu marfa, şoferilor firmei
de transporturi.
Livrare:
Se realizează pe baza unui plan de livrari, angajaţii departamentului logistică vor comanda capacitatea de
livrare la firmele de transporturi cu care există relaţii contractuale. Acestea preiau transportul marfurilor către
magazine.
Reciclare:
Sunt mijloacele auxiliare folosite la reîncărcare (de ex. paleţi şi lăzi) şi care nu mai sunt necesare, trebuie
returnate de către magazine centrelor de distribuţie. Aici se efectuează sortarea acestora şi ele vor fi restituite
furnizorilor. Depozitarea intermediară se face în depozitul de ambalaje returnabile. Stocurile sunt înregistrate în
permanenţă în sistemul de prelucrare electronică a datelor şi sunt monitorizate. Deşeurile acumulate sunt sortate pe
tipuri şi colectate în containere adecvate. Evacuarea deşeurilor se efectuează cu firmele locale de salubrizare.
APROVIZIONARE
În esenţă, activitatea de aprovizionare include achiziţionarea de resurse materiale (materii prime,
materiale, combustibili, energie, apa, piese de schimb, servicii) şi gestionarea stocurilor. Pe fondul în care ciclurile
de viaţă ale produselor devin din ce în ce mai scurte, iar globalizarea îşi face cunoscute efectele în cadrul structurilor
companiei, modalitatea de gestionare a elementelor de logistică devine esenţială pentru obţinerea succesului unei
întreprinderi.
Pentru a putea oferi cele mai bune preţuri clientilor, Decathlon încearcă să negocieze cele mai bune
contracte cu furnizorii. După primirea comenzi Decathlon are dreptul la o inspecţie adiţionala a calităţii mărfii, iar în
cazul în care descoperă defecte sau nereguli are dreptul să returneze comanda, iar furnizorul este obligat la
rambursarea valorii acesteia.
 TRANSPORTUL
Transportul mărfurilor reprezintă pentru firme una dintre activităţile esenţiale ale distribuţiei fizice. Acesta
poate fi considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic, deţinând, de obicei, în ţările dezvoltate,
aproape jumătate din costurile aferente tuturor activităţilor de acest fel. În orice firmă trebuie să existe un
responsabil, care să se ocupe de deciziile privind modalităţile de transport alese, deoarece pot fi lucruri care
influenţează stabilirea preţurilor, performanţa în materie de livrare la timp şi starea în care ajung mărfurile la
destinaţie, iar toate acestea influenţeazăsatisfacţia clientului. Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de
documentele de certificare a calităţii, întocmite conform dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii
de carton, înscripţionate cu sigla producătorului si însotite de avize de expeditie.
În general, marfa pentru Decathlon este adusă în containere din China în portul Constanta, fiind depozitată
la centrul logistic din Ploiesti. Modalitatea la care a decurs Decathlon este cea terestra, existand un numar de 6
camioane pentru fiecare magazine in parte, camioane ce aduc marfa regulat in magazin.
Decathlon deţine parcare proprie, având o arie medie de 3000 metri patraţi, cu o capacitate de aproximativ
90 de locuri de parcare. Aceasta este amplasată în faţa magazinului, iar pe lateral mai există un loc unde sunt
disponibile 13 locuri de parcare special pentru angajaţi.
De asemenea, Decathlon are contract cu o firma romanească care le-a pus la dispoziţie un număr de
camioane, fiecare camion având o sumă fixă de transport. În cazul în care sunt necesare mai mult de 4 camioane,
firma plăteşte o taxă extra.
PARTICULARITĂŢI ALE GESTIUNII STOCURILOR
Gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere,
dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deţinători, de formare şi
evidenţă a acestora, cât şi probleme de recepţie, de depozitare şi păstrare, de urmărire şi control, de redistribuire şi
mod de utilizare.
Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să se recurgă la
constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigură ritmicitatea producţiei materiale
şi a consumului.
Stocul magazinului Decathlon este în permanenţă verificat pentru a nu aparea erori, însă inventarierea
totala este facută de 2-3 ori pe an, într-un interval hotarat pentru a se putea analiza ce produse lipsesc de la raft,
având stocul corect înainte de lansarea unui nou sezon.
Magazinul deţine un program numit RFID care este folosit săptămânal de angajaţi. Acest program este de
foarte mare folos deoarece micşorează timpul de inventariere. RFID se foloseşte pentru toate produsele care au
etichete RFID, scanând acele produse cu o paleta care citeşte
codurile şi astfel se introduce în sistem. După acest proces, sistemul atenţionează angajatul dacă există produse ce
lipsesc.
DERULAREA COMENZILOR
Pentru a accelera procesul de primire al comenzii de expediere a mărfurilor şi de întocmire a documentelor,
utilizează un sistem computerizat de înregistrare a comenzilor. Comanda către furnizor se face automatizat, deoarece
în calculator se regăsesc înregistrate toate comenzile existente.
Angajaţii Decathlon pot intra în comunicare direct cu depozitul, sunând la numarul lor de telefon sau pot
comunica printr-un reprezentant al sportului de care apartine produsul dorit.
Un alt mod de comunicare cu depozitul este subprogramul Comandă client. Angajatul trebuie să treacă în
program numărul cardului de fidelitate al clientului şi codul produsului dorit, astfel imediat apare numele
produsului, ptrţul şi cantitatea minimă pe care o va trimite în magazin dacă această comandă a fost lansată.
După introducerea acestor date, apare o casuţă în care angajatul poate nota diferite observaţii ce pot fi
vizualizate şi de colegii lui.
Programul informează angajatul în ce depozit se află prodisul dorit, ulterior fiind nevoie să se autentifice
pe contul său pentru a vedea cine a lansat comanda.
PREZENTAREA ACTIVITATII LOGISTICE DE SUSTINERE
Prezenţa depozitelor în sistemul logistic este considerată o necesitate de numeroase firme. Definiţia tipică
asociată conceptului de depozit subliniază că, în esenţă, acesta este un spaţiu de păstrare a stocurilor de mărfuri.
Depozitul a fost frecvent definit în literatura de specialitate ca un loc special destinat pentru adapostirea marfurilor
depuse spre păstrare, prin consimţămantul reciproc al deponentului şi depozitarului.
DEPOZITAREA
Depozitarea este acel stadiu al procesului de producţie în care factorii materiali de producţie sunt
pastraşi în spaţii special amenajate în scopul livrării sau reintroducerii lor în circuitul de producţie, în circulaţie sau
consum după o anumită perioadă. Spaţiile special amenajate în acest scop sunt denumite generic magazii şi depozite,
iar conducerea lor se asigură prin gestiunea depozitelor.
Între cele doua categorii exista unele deosebiri în sensul ca magaziile sunt acele spaţii destinate depozitării
materiei prime, materialelor şi semifabricatelor în curs de prelucrare, în timp ce depozitele cuprind acel spaţiu
destinat păstrării, protejării şi eliberării produselor finite către beneficiari. Deoarece între cele două spaţii există
destul de multe asemănări, convenim să
folosim noţiunile de depozit, respective de depozitare pentru activităţile de înmagazinare şi depozitare.
Într-un depozit se desfaşoară activităţi complexe între care enumerăm: primirea factorilor materiali de
producţie şi a produselor finite; verificarea documentelor însoţitoare; recepţia şi depozitarea; selecţionarea;
pregătirea pentru livrare; ţinerea evidenţei gestiunilor etc. Amplasarea şi amenajarea raţională a depozitelor în planul
general de amplasament al firmei industriale are la bază o reţea a sistemului logistic intern al firmei în care verigile
structurale sunt reprezentate prin cercuri, iar traseele ce leagă verigile structurale prin sageţi, care reprezintă chiar
fluxurile de bunuri materiale.
Realizată potrivit unei astfel de scheme logistice, activitatea de depozitare are mai multe sarcini cum ar fi:
depozitarea factorilor materiali de productie şi a materialelor auxiliare înainte de a fi introduse în procesul
tehnologic de fabricaţie; aprovizionarea locurilor de lucru; depozitarea temporară a reperelor sau a produselor în
curs de circulaţie între atelierele de fabricaţie; depozitarea şi expedierea produselor finite către beneficiari etc.
Din aceste considerente, depozitarea apare atât ca o necesitate, cât şi parte componenta în toate procesele
de fabricaţie, realizându-se cu ajutorul depozitelor.
Singurul angajat din magazin care se ocupă cu depozitarea este managerul firmei. El este mereu în legătură
cu depozitul şi hotărăşte datele de expediere ale produselor. Ea este persoana care decide tot ceea ce este legat de
depozit şi hotărăşte care este numarul de camioane ce soseşte săptămânal la magazin. Acesta ştie cu exactitate care
este numărul produselor, dar şi datele în care camioanele pornesc spre magazine cu marfă. Magazinul Decathlon
este printre singurele magazine din ţară care deţine un spaţiu de depozitare a produselor care sunt scoase spre
vânzare în sezon, de exeplu produsele de iarnă. Produsele care sosesc din depozit sunt aduse la raft, fără a exista un
spaţiu special amenajat în spatele magazinului, astfel clienţii se pot servi singuri cu produsele dorite. De asemenea,
magazinul deţine două depozite de la care se aprovizionează: un depozit regional (CAR) şi unul central(CAC).
Mereu produsele care vin din CAC trec în primă fază prin CAR pentru ca apoi să fie aduse la destinaţie şi scoase la
vânzare.
Depozitul CAC este situate în Franţa şi este depozitul central din care se aprovizionează toate depozitele
regionale care la rândul lor expediază produsele în magazinele din ţară sau din strainătate.
Depozitul CAR este situate în Ungaria, respectiv Hatvan şi are ca suprafaţă de expediere un număr de ţări
de care se ocupă.

AMBALAREA
Ambalarea, este un proces riguros, supus celor mai înalte standarde de către departamentul de logistică. În
zona de ieşire a marfurilor sunt colectaţi toţi paleţii destinaţi livrărilor către magazine. În funcţie de cerinţele şi
necesitaţile acestora, sunt protejate împotriva deteriorării sau degradării, fie ea natural (ploaie sau vant), fie ea
accidentală (loviri, deteriorări accidentale datorită manipularii). Odată cu încărcarea mărfii fiecare palet va fi scanat
şi se întocmeşte un raport de încarcare şi livrare către client conform comenzii de transport predată împreună cu
marfa ambalată.
Într-un magazin Decathlon, în general se găsesc doi transpaleţi manual ice se folosesc pentru cărarea
greutăţilor, 20 de coşuri pentru marfă, 10 platforme cu role şi peste 80 de bluebox-uri. Acest echipament este rulat
în permanenţă la primirea mărfii.
Achiziţionarea unui produs este influenţată de ambalaj în foarte mare măsură. La nivel global s-a constatat
că tranzacţia cu bunuri ambulate însumează 99% din cazuri. Într+o economie de piaţă în care economia este
acaparată de o concurenţă acerbă, ambalajele reprezontă elemente de promovare a produselor prin grafică şi
etichetă. Ambalajul are o foarte mare importnaţă pe tot parcursul circuitului străbătut de un produs: producător-
distribuitor- consumator final. La nivelul firmei Decathlon se pune foarte mare accent pe ambalaj, deoarece el
perimte asigurarea în cele mai bune condiţii a manevrării, conservării, depozitării şi transportul produselor, precum
şi prezentarea detaliilor legate de componenţă şi utilizarea lor.
 Metodele de ambalare folosite la nivelul întregii firme ţin cont de faptul că ambalajul şi produsul formează
un sistem unitar. Activitatea de producţie şi ambalare este într-o continua creştere şi diversificare a metodelor de
eficientizare a resurselor.
La nivelul firmei Decathlon ambalarea se face pe linii automate şi semiautomate de mare productivitate,
care pot realiza operaţiuni de formare şi desfacere, de umplere şi închidere a ambalajelor. După acest proces de
ambalare, există şi procese secundare, cum ar fi: imprimarea codului pe produs, introducerea de documente diverse
legate de folosirea produselor sau de reclama, etc.
În ultimii ani, s-a pus foarte mare accent pe siguranţa produselor comercializate de către firma Decathlon,
dar şi asupra consumatorilor care folosesc aceste produse. Decatlon a creat chiar şi ambalaje inteligente care pot
bloca actul de cumpărare în cazul în care condiţiile de siguranţă prestabilite nu au fost repectate- de aceea procesul
de ambalare este într-o continua modernizare şi adaptare.

ELABORAREA UNEI STRATEGII A CANALULUI DE DISTRIBUŢIE

Strategia de distribuţie, ca o componentă importantă a strategiei de marketing, implică acţiuni specifice,
care au ca scop final constituirea selectivă a reţelelor de desfacere care să asigure condiţii cât mai bune pentru
achiziţionarea mărfurilor. Aceste acţiuni sunt legate de canalele de comercializare: logistica de distribuţie,
organizarea, gestionarea şi conducerea tuturor activităţilor de distribuţie.
Elaborarea strategiei de distribuţie se face pe baza unor procese de analiză amplă asupra mai multor zone,
cum ar fi: piaţa de desfacere, sistemul de distribuţie şi tendinţele acestuia, resursele şi posibilităţile firmei în privinţa
comercializării mărfurilor, reţelele de distribuţie folosite, evaluarea numărului intermediarilor şi a importanţei
acestora şi fondurile alocate sau prevăzute pentru fiecare canal şi cheltuielile efective.
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE A DISTRIBUŢIEI
Analiza traseului parcurs de produse, într-un anumit interval de timp, între producţie şi consum, este
cuantificată în accepţiunea marketingului de o noţiune cuprinzătoare, incluzând procese şi activităţi eterogene,
numită distribuţie. În terminologia economică se folosesc, în mod frecvent şi alte noţiuni pentru activitatea
desfăşurată în sfera economică în discuţie, între care: “mişcarea mărfurilor”, “circulaţia mărfurilor”,
“comercializarea mărfurilor” sau „plasamentul mărfurilor”. Conceptul de distribuţie are în vedere, în primul rând,
“itinerarul” pe care îl parcurg mărfurile pe piaţă, de la producător consumatorul final (producători, intermediari şi
consumatori). Aceşti participanţi la deplasarea succesivă a mărfurilor de-a lungul acestui traseu alcătuiesc, ceea ce
în terminologia marketingului se numeşte un “canal de distribuţie”.
Putem spune că distribuţia se referă la totalitatea activităţilor economice care au loc pe
„traseul” parcurs de marfă între producător consumatorul final. Distribuţia cuprinde două procese, distincte,
importante: gestionare canalelor de distribuţie, adică a părţii economice a traseului mărfurilor şi logistica mărfurilor
(distribuţia fizică) care are în vedere latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final.
În cazul firmei Decathlon distribuţia se realizează direct către consumatorul final, acesta alegandu-şi
produsele după preferinţe şi necesitate.
Analiza întregii situaţii, face referire la mai mulţi factori.
Termenul de produs a evoluat de la semnificaţia unui bun material, rezultat al activităţii umane destinat să
satisfacă o trebuinţă, la semnificaţii mai complexe generate de originea, natura, alcătuirea să, relaţiile cu mediul
natural şi cel creat de om prin civilizația modernă. Termenul de produs reprezintă un element material care este
util sau necesar existenţei sau
bunăstarii umane. Decathlon se ocupă doar cu vânzarea produselor sportive, concepute pentru fiecare sport în parte,
fiind testate înainte de a fi lansate pe piaţă de persoanele specializate în acel domeniu.
Astfel Decathlon comercializează o gamă largă de produse:
 Categoria mers: încălţăminte mers cotidian, încălţăminte mers sportiv, încălţăminte copii şi accesorii
încălţăminte mers;
 Categora tenis, tenis de masă, badminton şi squash;
 Categoria drumeţie, escaladă, camping şi atletism;
 Categoria ciclism;
 Categoria alergare şi atletism;
 Categoria sporturi de apă;
 Categoria sporturi de echipă;
 Categoria vânătoare;
 Categoria pescuit;
 Categoria fitness, gimnastică şi dans;
 Categoria role, skateboard, trotinete şi patine;
 Categoria tir cu arcul, darts şi golf;
 Categoria sporturi de luptă;
 Categoria rucsacuri şi genţi de voaiaj.
Toate produsele sunt disponibile atât în magazine cât şi pe site-ul magazinului, www.decathlon.ro, unde
clienţii pot allege orice produs doresc. Fiecare magazine are o gamă de produse commune, însă magazinele ce se
întind pe o suprafaţă mai mare deţin şi produse din alte game.
Analiza pieţei articolelor sportive din România - Activităţile sportive şi antrenamentele de fitness au
devenit, în ultimii ani, metodele preferate de consumare a timpului liber în rândul oamenilor concentraţi în
aglomerarile urbane. Pentru a evita efectele sedentarismului, cei mai multi oameni aleg să practice un sport, să
meargă cu bicicleta, să alerge în parc sau să apeleze la serviciile unei săli de fitness.
Lipsa timpului, resimţită acut în oraşe, ne indică o alternativă viabilă: achiziţionarea unor echipamente şi
aparate fitness potrivite pentru folosirea în propria locuinţă. Cele mai apreciate astfel de aparate sunt: bicicleta
fitness, bandă de alergat, banca de abdomene sau aparatele multifuncţionale, produse puse la dispoziţie de
magazinele sport online sau offline.
Decathlon Romania va încheia anul cu afaceri de circa 800 milioane lei, în creştere faţă de anul anterior,
când a înregistrat vânzări de peste 600 milioane lei. Creşterea s-a datorat
scăderii preţurilor articolelor Decathlon în medie cu 8-10%. Strategia firmei este scăderea preţurilor în jur de 50%,
iar targetul este să ajungă la toată populaţia. Scăzând preţurile firma fidelizează clienţii pe termen lung.
Canalul de distribuţie se referă la deplasarea succesivă a mărfurilor de la producător până la consumator.
Putem spune că distribuţia se referă la totalitatea activităţilor economice care au loc pe traseul parcurs de marfă între
producător şi consumatorul final. Distribuţia cuprinde două procese distincte importante: gestionarea canalelor de
distribuţie, adică a părţii economice a traseului mărfurilor şi logistica mărfurilor (distribuţia fizică) care are în vedere
latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final.
La nivelul firmei Decathlon consumatorii (clienţii) işi aleg produsele dorite, fie direct din magazine, fie
prin intermediul comerţului electronic, adică de pe site-ul magazinului.
Metoda de analiza a mediului, a competitivităţii este analiza SWOT. Cu ajutorul acestei analize se pot deduce mai
multi factori, micro sau macro economici, cum ar fi: analiza situaţiei industriei, analiza competiţiei şi autoanaliza
firmei.
O analiză SWOT aprofundată asupra firmei Decathlon scoate la iveală mai multe puncte tari şi puncte
slabe, precum şi oportunităţile şi ameninţările.
Puncte tari:
 18 mărci proprii;
 Produse de calitate;
 Preţuri accesibile;
 Gamă diversificată de produse;
 Spaţii de vânzare mari.
Puncte slabe:
 Preţuri greşite la raft.
Ameninţări:
 Concurenţa (celelalte magazine care comercializează articole sportive)
 Puterea de cumpărare scăzută a oamenilor
Oportunităţi:
 Derularea campaniilor antiobezitate ce promovează sportul.
O importantă componentă a costurilor totale este reprezentată de costurile aferente activitatţlor logistice,
care pot reprezenta între 10 şi 30% din valoarea vânzărilor. Costurile logistice se pot structura în trei categorii,
respectiv costurile de transport şi manipulare, costurile legate de stocuri şi costurile de funcţionare a sistemului
logistic.
 În contextul celor prezentate, impactul activităţilor logistice asupra preţului, ca element al mixului, va fi
determinat de mai mulţi factori, cei mai importanţi fiind absenţa cheltuielilor de transport la client, preţul de livrare
uniform, nivelul de servire logistică şi aplicarea unor reduceri de preţ.
Costurile logistice pot fi împărţite în trei categorii majore:

Menţinerea preţului la un nivel relativ scăzut poate fi realizată prin practicarea unor condiţii de livrare
conform cărora clientul este cel care suportă costurile de transport după ce preia mărfurile de la unitatea de producţie
sau depozitul furnizorului ori dintr-un alt punct agreat de părţi.
Preţul de livrare uniform. încercarea logisticienilor de a răspunde aşteptărilor cumpărătorilor potenţiali se poate
concretiza în efectuarea transportului la client. în preţul de livrare, este inclus un cost mediu de transport, stabilit în
funcţie de distanţa medie de la furnizor la clienţi. Acest mod de calcul generează fie absorbţia costurilor de către
furnizor, în cazul clienţilor aflaţi la distanţe mai mari decât distanţa medie considerată, fie apariţia unor costuri
"fantomă", suportate de clienţii situaţi la distanţe mai mici decât distanţa medie.
Preţul plătit de client este influenţat în mod hotărâtor de nivelul de servire logistică. Specificul relaţiei
dintre nivelul de servire şi costurile logistice face ca, începând de la un anumit
punct, sporirea nivelului de servire să necesite o creştere mai accentuată a resurselor utilizate şi costurilor logistice.
Creşteri relativ mici ale obiectivelor referitoare la nivelul de servire a clienţilor pot mări substanţial costul
menţinerii nivelului respectiv. Livrarea rapidă a comenzilor presupune apelarea la servicii de transport premium, cu
tarife mai mari. Onorarea comenzilor în 24 de ore de la primire impune menţinerea unui personal numeros la nivelul
depozitului, pentru a îndeplini astfel de comenzi.
Firma furnizoare trebuie să investigheze aşteptările reale ale clienţilor, referitoare la nivelul de servire,
pentru a evita să ofere un nivel pe care clientul nu l-a solicitat şi pe care nu este pregătit să îl plătească.
Aplicarea unor reduceri de preţ. Firma furnizoare poate aplica un sistem de preţuri care să favorizeze
comenzile de cantităţi mari de produse. Reducerile de preţ sunt posibile ca urmare a economiilor de scară obţinute
de firma vânzătoare, economii transferate parţial clientului care cumpără un volum mare de produse. Pentru firma
vânzătoare, tranzacţiile în mari cantităţi determină scăderi relative ale costurilor legate de stocuri, transport şi
vânzare.
O firmă nu poate deveni profitabilă şi nu se poate dezvolta dacă nu îşi controlează permanent costurile
logistice. Presiunea exercitată de creşterea costurilor logistice, asupra preţului de vânzare, pe o piaţa intens
concurenţială, poate afecta poziţia şi imaginea firmei.
Sporirea preţurilor peste nivelul practicat de concurenţi, în condiţiile unei oferte similare de bunuri şi servicii, poate
determina pierderea loialităţii clienţilor.
Avantajele şi dezavantajele preţului de livrare uniform
Principalele avantaje ale unui astfel de sistem de calcul al preţului de livrare sunt următoarele:
 extinderea ariei de acoperire teritorială a firmei furnizoare, în condiţiile atragerii clienţilor situaţi
la distanţe mai mari decât distanţa medie;
 plata aceluiaşi preţ de livrare de fiecare client;
 imaginea mult mai clară asupra costului total, oferită clienţilor de firma vânzătoare;
 creşterea gradului de control al furnizorului asupra distribuţiei produselor sale către clienţi.
Dezavantajele conexe sunt legate de:
 obţinerea de furnizor a unui venit net variabil de la o tranzacţie la alta, în funcţie de distanţa la care se află
clientul;
 necesitatea revizuirii periodice a preţului de livrare, respectiv a costului mediu de transport, în funcţie de
mutaţiile survenite în distribuţia teritorială a bazei de clienţi a firmei;
 apariţia unor conflicte cu clienţii care plătesc costuri “fantomă”;
  dezinteresul clienţilor care doresc să realizeze economii de costuri prin aprovizionarea
directă de la furnizor.
Desigur orice firma trebuie să-şi controleze permanent costurile logistice. Altfel, există riscul
de a depaşi costurile normale şi să devină neprofitabilă. Aceasta, cu atât mai mult în condiţiile
actuale, când piaţa este puternic concurenţială şi se exercită o presiune mare, urmare a creşterii
costurilor, în general, a celor logistice, în particular. De asemenea, creşterea preţurilor peste nivelul
practicat de către concurenţi, urmare a costurilor logistice mari, determină în mod obligatoriu
pierderea unor categorii întregi de clienţi.

Bibliografie:

a) Brezoi, A. (2018) Logistică şi distribuţia mărfurilor

b) https://www.scribd.com/document/376601853/Decathlon
c) https://conspecte.com/Logistica/conceptul-de-logistica.html
d) https://www.decathlon.ro/retur-si-rambursare.html
e) https://www.academia.edu/14362698/Procedura_Procesul_de_aprovizionare
f) http://www.stiucum.com/marketing/bazele-marketingului/Promovarea-si-politica-
promoti75188.php
g) http://www.scritub.com/management/Elemente-teoreticometodologice82235815.php
h) https://www.scribd.com/presentation/380883302/CURS-5