Ca şi baladele de tip recitativ, doina vocală este, din punct de vedere al formei, în

primul rând un gen improvizatoric. Ea foloseşte, în linii mari, cam aceleaşi mijloace de
realizare artistică muzicală ca şi balada nestrofică şi anume: 1. desfăşurarea în formă liberă; 2.
utilizarea tuturor celor trei forme de recitativ (inclusiv recitativul parlato, nu “basmit”); 3.
Modurile cele mai frecvente sunt aici de tip minor – de LA transpus pe Mi, cu treaptă 6
mobilă, câteodată şi cu treptele 2, 3 şi 6 mobile, sau treptele 3 şi 4 mobile, sau modul de Re
transpus pe Mi, câteodată cu treptele 4 şi 7 mobile.
În doina “de dragoste” apar şi inflexiunile cromatice, de obicei caracteristice acestei
categorii.
Ceea ce constituie elementele specifice doinei sunt: 1. fragmente melodice cu o
desfăşurare de obicei mai largă decât în balada, în care abundă melismele:

2. interjecţiile simple, pe un sunet prelungit, mai mult decât în cântecul propriu-zis:

sau grupate in formule ritmico-melodice:

Metrica versului este cea generală
octosilabică (catalectică sau acatalectică).
Forma arhitectonică este liberă, adică dimensiunea frazelor muzicale pe care se
desfăşoară melodia este inegală. Abundenţa melodică ajunge până la treisprezece rânduri
melodice, în afară de repetarea unora dintre ele.
Ambitusul variază, atingând aproape în mod frecvent octavă, sau chiar o depăşeşte.
Ritmul este liber, urmând organizarea sistemului parlando rubato.
Tempoul este rubato, sau molto rubato, cu mişcarea metronomica între 75 MM şi 124
MM pentru pătrime şi 50 MM şi 80 MM pentru pătrime cu punct.
 Desigur, aici bogăţia instrumentală este mult mai mare, consecinţă a posibilităţilor
instrumentale, de asemenea şi libertatea formulelor ritmico-melodice şi extensiunea
ambitusului.
Pe lângă doinele vocale de factură caracteristica genului, apar şi forme intermediare,
între doina şi cântec, cu elemente pregnante din amândouă denurile, unde forma este mai
restrânsă, iar ritmul tinde uşor către organizare.
Ex. 6 OLTULE, PE MALUL TĂU

Genul: cântec doinit

Caracterul temei literare: de dragoste
Conţinutul: liric de dragoste
Versificaţie: octosilabic ambele forme
Silabe de completare: “măi”, “ i ”
Elemente stilistice: epitete, comparaţii, metafore
Tiparul metric: vers octosilabic ambele forme
Ritmul: giusto-silabic, interpretat rubato
peon 1 – dipiric (A)
dipiric – ionic minor (B)
peon 3 cu dipiric (C)
dipiric – ionic minor (D)
Melodica: pentatonic 5 cu pieni

Cadenţe: A – tr. 2; B – VII – 5; C – tr. 4; D – tr. 1,

Ambitus: nonă
Punct culminant: re1
Intervale: primă, secundă, cvartă,
Ornamentare: melodie bogat ornamentată
Profilul melodic: crenelat
Formula: pătrată A B C D
ab ab ab ab
Numărul rândurilor melodice: 4

MĂ UITAI SPRE RĂSĂRIT

Genul: doină
Caracterul temei literare: liric
Conţinutul: doină despre nuntă
Rima: împerecheată, pe alocuri monorimă
Tiparul metric: vers octosilabic ambele forme, predominant formă catalictică
Anacruză: “hei”
Ritmul: parlando-rubato (liber)
Formule ritmice: piric, iamb
Melodica: pentatonic 5

Ornamentare: grad ridicat de ornamentare

Punct culminant: mi1
Ambitus: octavă
Cadenţe: interioare pe treptele 3, 1; finală pe treapta 1
Forma: pătrată A B C D E Cv