Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt substanţe organice care, în cantităţi foarte mici, sunt indispensabile funcţionării normale a
organismului (asimilarea şi utilizarea substanţelor alimentare, procesele de creştere şi refacere a
celulelor şi ţesuturilor organismului, funcţionarea unor enzime etc).
Nu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepţii), fiind procurate prin hrană. Termenul de vitamină a
fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină,
înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate
vitaminele sunt amine.
Clasificarea vitaminelor
HIDROSOLUBILE (solubile în apă): viteminele B1, B2, B3, B6, B9, B12, B5, C
LIPOSOLUBILE (solubile în grăsimi): vitaminele A, D, E, K
Clasificarea este utilă din punct de vedere nutriţional deoarece ajută la înţelegerea repartizării
vitaminelor în alimente şi a absorbţiei lor în organism. Absorbţia vitaminelor liposolubile este legată de
prezenţa lipidelor care le vehiculează, a lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare, în timp ce absorbţia
vitaminelor hidrosolubile este condiţionată de prezenţa HCl din stomac.
Vitaminele hidrosolubile
Vitamina A:
funcţionare a
sistemelor
Activitatea biologică a
reproducător, tocoferolilor scade în ordinea
cardiovascular şi , , , - tocoferol.
muscular.
Structura vitaminelor E
Activitatea antioxidanta
Vitamina K – Antihemoragica:
Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi), lipsa sau aportul insuficient de
vitamine determină perturbări în funcţionarea organismului, care conduc la îmbolnăviri.
Carenţele vitaminice: