Traficul de Minori

Traficul de minori Bogzeanu Cătălina
Cuprins
Abrevieri ..................................................................................................................... 2
Introducere.................................................................................................................. 3
Capitolul I. .................................................................................................................. 5
Conceptul de libertate al persoanei ............................................................................ 5
Capitolul II ................................................................................................................. 9
Traficul de persoane-fenomen social ......................................................................... 9
Sec iunea I. Considera ii generale privind traficul de persoane ........................... 9
Sec iunea a II-a. Etapele traficului de persoane .................................................. 10
Sec iunea a III-a. Consecin ele traficului de persoane ........................................ 12
Sec iunea a IV-a. Modalită i de combatere a fenomenului traficului de persoane
............................................................................................................................. 13
Capitolul III. ............................................................................................................. 15
Incriminarea traficului de persoane .......................................................................... 15
Sec iunea I. Reglementari interna ionale privind traficul de persoane ............... 15
Sec iunea a II-a Reglementări interne privind traficul de persoane .................... 16
Capitolul IV. ............................................................................................................. 18
Analiza elementelor constitutive privind infrac iunea de trafic de minori .............. 18
Capitolul V. .............................................................................................................. 27
Jurispruden ă ............................................................................................................ 27
Sec iunea I. Trafic de minori. Element material. Oferirea de folose pentru
ob inerea consim ământului persoanei care are autoritate asupra victimei ........ 27
Sec iunea a II-a. Trafic de minori. Elemente constitutive. Modalită i de săvârşire
............................................................................................................................. 29
Concluzii .................................................................................................................. 35
Bibliografie............................................................................................................... 37
1
Abrevieri
alin. - alineat
art. - articol
C. pen. - Codul penal
C. pr. pen. - Codul de procedură penală
Curtea - Curtea Europeană a Drepturilor Omului
dec. (pen.) - decizia (penală)
Dreptul - Revista „Dreptul”
ed. - edi ia
Ed. - editura
ex. - (de) exemplu
etc. - etcaetera „şi celelalte”
H.G. - Hotărârea Guvernului României
Î.C.C.J. - Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie
ibidem - în acelaşi loc
M. Of. - Monitorul Oficial al României
nr. - numărul
O. G. - Ordonan a Guvernului
O. U. G. - Ordonan a de urgen ă a Guvernului
op. cit. - operă citată
p. - pagina
pp. - paginile
pct. - punctul
s. pen. - sec ia penală
2
Introducere
Problemă stringentă a societă ii actuale, traficul de persoane, a existat încă

din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen se grefează pe mediul social, în
contextul unor condi ii favorabile, fiind influen at de nivelul de dezvoltare a
civiliza iei umane şi având implica ii considerabile asupra societă ii. Între cauzele
traficului de persoane regăsim perspectiva profiturilor ob inute de pe urma acestui
tip de activitate infrac ională, lipsa unui nivel de trai mul umitor al victimelor,
caren ele educa ionale ale acestora, existen a unei cereri pentru serviciile
persoanelor traficate, legisla ia penală permisivă sau lipsa de diligen ă în punerea în
aplicare a prevederilor legale.
Conceptul de trafic nu este unul nou şi a fost pentru prima dată utilizat în
secolul XVI, în calitate de sinonim pentru comer . Astfel, acest termen nu avea
conota ii negative. Totuşi, către secolul XVII, traficul a început a fi asociat cu
vânzarea ilicită şi/sau neloială a mărfurilor. Deşi la începuturi, prin trafic se
în elegea, în mare parte, vânzarea de droguri şi arme, către secolul XIX această
no iune mai includea şi comer ul cu fi in e umane tratate ca bunuri şi vândute în
sclavie. Acest comer „tradi ional” cu sclavi a fost scos în afara legii spre finele
secolului XIX. La începutul secolului XX, termenul de trafic, de cele mai multe ori,
se referea la „comer ul de sclavi albi”, care reprezenta circula ia peste frontierele
interna ionale a femeilor şi copiilor în scopul prostitu iei. Doar spre finele anilor
1990, traficul a fost asociat cu prostitu ia şi exploatarea sexuală a femeilor şi
copiilor.
Odată cu adoptarea Protocolului privind Prevenirea, Combaterea şi
Sanc ionarea Traficului de persoane, în special de femei şi copii (2000), adi ional la
Conven ia ONU împotriva crimei organizate transfrontaliere (în continuare
Protocolul cu privire la Trafic), au fost inserate două inova ii în domeniul traficului.
În primul rând, a fost elaborată o defi ni ie interna ională comprehensivă a traficului
de fi in e umane. În al doilea rând, şi mult mai important, defini ia oferită de
Protocol este una destul de extinsă ca domeniu de aplicare şi inserează munca
for ată ca unul dintre scopurile trafi cului, pe lângă scopul exploatării sexuale. În
timp ce Protocolul enun ă câteva distinc ii certe între traficul în scopul exploatării
sexuale şi traficul în scopul exploatării muncii şi a serviciilor (precum şi practicile
referitoare la sclavie sau similare sclaviei şi servitu ii), trebuie de inut cont de
3
faptul că exploatarea sexuală nu reprezintă muncă for ată. Într-adevăr, ILO a inut
cont de conceptul de prostitu ie for ată şi exploatare sexuală în Conven ia 29 cu
privire la munca for ată. În general, traficul, la moment, se referă la circula ia
persoanelor, de multe ori ilegală, peste hotare sau pe teritoriul aceluiaşi stat,
fenomen tratat ca o activitate comercială care fi nisează cu exploatarea prin muncă
sau sexuală.
O problemă dificilă ce se referă la protec ia victimelor trafi cului ine de
consim ământul victimei trafi cate. Chiar dacă victima şi-a dat ini ial
consim ământul, acest fapt nu înseamnă că dreptul învinuitului de a se apăra este
restric ionat şi la prezum ia nevinovă iei. Protocolul cu privire la Trafic nu trebuie
interpretat ca lăsând dovada probelor pe seama victimei. În general,
consim ământul unei victime adulte nu este relevant atunci când au fost aplicate
orice măsuri de constrângere stabilite de Protocol.
Circula ia persoanelor în scopul muncii for ate şi a prestării serviciilor, de
obicei, implică un agent sau un recrutor, un transportator şi, în final, un angajator,
care va beneficia de un anumit profit de pe urma exploatării persoanei traficate. În
unele cazuri, una şi aceeaşi persoană îndeplineşte aceeaşi func ie. Datorită
posibilită ilor de călătorie şi tehnologiilor informa ionale, precum şi a cererii
crescânde pentru muncă ieftină din statele industrializate, a restric iilor la ob inerea
vizei, căile legale de emigrare s-au diminuat considerabil. De cele mai multe ori,
agen iile private de recrutare, intermediarii şi angajatorii transformă această situa ie
într-un avantaj personal şi ademenesc poten ialii migran i în condi ii de exploatare.
Pentru victimele traficului, plecarea peste hotare se prezintă deja ca una
riscantă, locul de muncă din ara de destina ie fiind nereglementat şi realizându-se
în condi ii mizere, degradante şi periculoase. Deşi în anumite state dezvoltate există
o cerere persistentă de for ă de muncă şi bra e de muncă care doresc să accepte
munci prost remunerate şi în condi ii de nesiguran ă, deseori cu caracter sezonier,
resortisan ii acestora refuză să accepte aceste categorii de munci. Acest fapt creează
o situa ie în care victimele traficului nu concurează cu cetă enii statului de
destina ie în ceea ce priveşte posturile de muncă, astfel creând un surplus de oferte
care, de asemenea, contribuie la înrăută irea condi iilor de muncă.
4
Capitolul I.
Conceptul de libertate al persoanei
Printre dimensiunile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul

acestuia de a fi un „stat de drept”1, atribut ce are semnifica ia subordonării statului
fa ă de normele juridice. Problema care se ridică este dacă şi în ce măsură,
subordonarea statului fa ă de drept afectează libertatea umană, pentru că puterea
statală şi libertatea par imposibil de conciliat în măsura în care nimeni nu poate fi
liber şi constrâns în acelaşi timp.
No iunea de libertate poate fi privită prin prisma a două accep iuni: una
filozofică şi una juridică. În sens filozofic, libertatea este o expresie a raportului în
care se află activitatea oamenilor fa ă de necesitatea şi legile obiective ale naturii
şi societă ii. În sens juridic, libertatea este o valoare socială promovată, dezvoltată
şi ocrotită de normele juridice, în sensul că personalitatea omului îşi găseşte
afirmarea în libertă ile consacrate şi asigurate de ordinea de drept.
Libertatea persoanei se afirmă ca un drept fundamental al omului, ca un
imperativ dictat de necesitatea de progres a societă ii contemporane, căci oamenii
sunt aceia care îşi aleg mobilurile şi căile de ac iune , dar nu independent de
condi iile în care trăiesc.
Libertatea, ca valoare juridică specifică fiin ei umane, semnifică
prerogativa, consacrată şi garantată prin lege unui individ, de a face sau a nu face
ceva în diverse domenii ale vie ii sociale, sub condi ia de a nu leza drepturile sau
libertă ile altora, precum şi interesele generale ale colectivită ii.
Ideea înso itoare a principiului libertă ii este cea de responsabilitate, idealul
responsabilită ii este libertatea deplină.
Libertatea mai înseamnă şi că individul trebuie să suporte consecin ele
ac iunilor sale, libertatea şi responsabilitatea fiind inseparabile.
Aşadar, exercitarea drepturilor naturale ale fiecărui om nu are ca limite decât pe
acelea care asigură celorlal i membri ai societă ii posibilitatea exercitării aceloraşi
drepturi.
1
I. Deleanu, Drept constituţional şi instituţii juridice, Ed. Chemarea, Iaşi, 1992, p. 35
5
Se face o distinc ie între libertatea ca atribut al fiin ei umane şi libertatea ca

drept fundamental al persoanei. Libertatea ca atribut al fiin ei umane, are în vedere
posibilitatea de mişcare a persoanei, înso ind toate manifestările sociale ale
acesteia fiind inclusă în no iunea de inviolabilitate a persoanei. Sub cel de-al
doilea aspect, libertatea apare ca un ansamblu de drepturi consacrate în primul
rând prin Constitu ie şi alte reglementări juridice.
Inviolabilită ile reprezintă un ansamblu de drepturi fundamentale ale
cetă enilor, având ca scop protejarea persoanei sub aspectul vie ii, al integrită ii
corporale, al libertă ii fizice şi morale, al demnită ii. Prin inviolabilitatea persoanei
se în elege dreptul acesteia de a nu se exercita asupra ei nici un fel de violen ă.
Aşadar, inviolabilitatea persoanei nu se limitează numai la libertatea de mişcare, ci
are o sferă mult mai largă, incluzând acele valori ale persoanei care se cer apărate
de ac iuni violente şi care pe lângă libertatea fizică, mai cuprinde dreptul la via ă,
la integritatea corporală, la demnitate.
În acest context privarea de libertate a unei persoane nu trebuie în eleasă ca
o sacrificare a acesteia, ci ea trebuie să fie dispusă tocmai pentru a asigura
men inerea ordinii publice, pentru a impune respectarea normelor de drept, a
regulilor de conduită şi convie uire socială. Privarea de libertate nu se poate
dispune însă haotic, în mod arbitrar, ci in mod regulat, doar în cazurile strict
determinate de lege, măsurile restrictive de drepturi şi privative de libertate
trebuind sa aibă un caracter de excep ie şi provizoriu.
În prezent, libertatea persoanei este prevăzută nu numai de Constitu ia
României (art.23) ci şi în constitu iile a peste 40 de state ale lumii, iar la nivel
interna ional în art.9 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice, iar în art.5
şi 6 şi Protocolul adi ional nr.4 din Conven ia Europeană, texte cu care se
completează în aplicare, con inutul libertă ii prevăzute în art. 23 din Constitu ia
României.
Aşa cum am precizat, Constitu ia României consacră principiul potrivit
căruia libertatea individuală şi siguran a persoanei sunt inviolabile. Astfel potrivit
art. 23, cuprins în Titlul II intitulat "Drepturile , libertă ile şi îndatoririle
fundamentale", din Constitu ia României, "libertatea individuală şi siguran a
persoanei sunt inviolabile ".
În temeiul art. 23 din Constitu ia României, revizuită în 2003, libertatea
individuală priveşte libertatea fizică a persoanei, dreptul său de a se comporta şi
mişca liber, de a nu fi inută în sclavie sau în orice altă servitute, de a nu fi
6
re inută, arestată sau de inută decât în cazurile şi după formele expres prevăzută de
Constitu ie şi legi2.
Prin prisma acestui articol, libertatea individuală reprezintă libertatea fizică
a persoanei, dreptul său de a se putea comporta şi mişca liber, de a nu fi re inută,
arestată sau de inută decât în cazurile expres prevăzute de Constitu ie şi de legi.
Societatea are obliga ia de a respecta şi proteja libertatea omului, însă acest
lucru nu înseamnă că libertatea individuală ar fi un drept absolut. Este unanim
admis faptul că libertatea persoanei, ca de altfel toate libertă ile constitu ionale, nu
este şi nu poate fi absolută, deoarece s-ar transforma în contrariul său şi, ca atare,
trebuie exercitată potrivit coordonatelor impuse de lege. Fiind un drept subiectiv,
ea cunoaşte anumite limite în exercitare, prima dintre ele fiind libera exercitare a
drepturilor celorlal i subiec i de drept, realizându-se in coordonatele impuse de
ordinea de drept.
Ocrotirea juridică a drepturilor şi libertă ilor persoanei se face inându-se
seama de măsura în care exercitarea lor în interes propriu nu contravine intereselor
generale ale societă ii, drepturilor membrilor acesteia.
Libertatea reprezintă o valoare socială condi ionată de gradul de dezvoltare
al societă ii care, pe plan juridic, îmbracă forma dreptului de a valorifica în
practică toate însuşirile, atributele, interesele legitime ale omului, în limitele
admise de lege.
În textul art. 23, se folosesc no iuni distincte de libertatea individuală şi
siguran a persoanei, sugerându-se că nu au aceeaşi semnifica ie şi nu formează o
categorie juridică unică. În literatura de specialitate3, s-a afirmat faptul că,
exprimarea constitu ionala este rezultatul faptului că, libertă ile apar in persoanei
şi că trebuie reglementate nu numai în totalitatea lor, ca fiind esen iale pentru
individ şi indivizibile pentru fiecare în parte.
No iunea de libertate individuală are o sferă de cuprindere şi o generalitate
mai mare decât cea a siguran ei persoanei. Siguran a persoanei poate fi privită ca o
garan ie a libertă ii individuale, ea referindu-se la legalitatea măsurilor care pot fi
dispuse de către autorită ile publice, în cazurile şi condi iile prevăzute de lege.
În aceste condi ii semnifica ia no iunii de siguran ă a persoanei exprimă
ansamblul garan iilor care protejează persoana aflată în situa ia în care autorită ile
2
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, ed. XI, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.
179
3
Ghe. Iancu, Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România, Ed. All Beck, 2003, p. 121
7
statului dispun măsuri privative de libertate. "Dispoziţiile art. 23 obligă legiuitorul

să prevadă cazurile şi procedurile prin care libertatea individului este grevată,
fără ca aceste situaţii să aibă caracter ilegal, ci dimpotrivă, să asigure
persoanelor nevinovate o protecţie judiciară."4
Prevederile constitu ionale în acest domeniu constituie de fapt o transpunere
a normelor cuprinse în tratate şi conven ii interna ionale ratificate de România: în
Declara ia Universală a Drepturilor Omului, în art.9 se prevede că nimeni nu poate
fi arestat sau de inut în mod arbitrar.
În jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului5„dreptul la libertate
şi dreptul la siguran ă „ privite împreună” constituie un drept fundamental care nu
cunoaşte alternativă; există stare de libertate sau stare de lipsire de libertate, după
cum starea de semi-libertate, de libertate sub supraveghere sau de liberare
condi ionată sunt privite ca lipsiri de libertate”.
Protec ia siguran ei persoanei are în vedere orice ingerin ă a puterii publice
în libertatea individului, care dacă se realizează trebuie să respecte condi iile
prevăzute de lege.
Tot astfel s-a arătat că, privarea de libertate presupune lipsirea persoanei de
libertatea fizică şi reprezintă o măsură de represiune luată de autorită ile publice
pentru restabilirea ordinii de drept în cazul încălcării acesteia. Încălcarea ordinii de
drept de către un individ, îndreptă eşte autorită ile publice la interven ii de tip
represiv. Aceste ac iuni represive, trebuie să fie condi ionate şi clar delimitate,
întrucât ele constituie restrângeri ale dreptului la libertatea individuală.
Dintre toate libertă ile individuale, libertatea de a se deplasa şi a se
manifesta potrivit voin ei sale, este fără îndoială, una dintre cele mai importante.
Aceasta poate fi lezată de acte sau de situa ii diverse, mergând de la interdic ia de
a se afla în anumite locuri şi până la deten ie, care suprimă această libertate.
"Negarea sau suprimarea libertăţii individuale, a drepturilor fundamentale,
echivalează cu oprimarea persoanei, după cum manifestarea fără nici un fel de
limită a libertăţilor individuale , creează pericolul anarhiei. De aceea, din dorinţa
de a se evita aceste două extreme, starea de libertate a persoanei face obiectul
reglementării normelor de drept, care îi configurează conţinutul şi îi determină
întinderea."
4
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Constituţia României – comentariu pe articole, Ed.C.H.Beck, Bucureşti, 2008, p.214
5
C. Bârsan, Convenţia europeană a drepturilor omului, Comentariu pe articole, Vol.1, Drepturi şi libertă ii, Editura
All Beck, Bucureşti, 2005, p.263
8
Capitolul II
Traficul de persoane-fenomen social
Schimbările sociale sunt declanşate între altele şi de apari ia unor probleme

sociale, a căror solu ionare vizează o masă vastă de indivizi. Orice societate se
confruntă frecvent cu probleme sociale ca: delincven a juvenilă, sărăcia,
mortalitatea infantilă, prostitu ia, traficul de droguri, traficul de persoane, tensiunile
interetnice, poluarea, terorismul, crize economice etc. Demersurile întreprinse
pentru identificarea, localizarea şi în final eliminarea problemei conduc la
perfec ionarea sistemului.
Secţiunea I. Consideraţii generale privind traficul de persoane
Traficul de persoane este un fenomen cu multe dimensiuni: este o încălcare

gravă a drepturilor omului, un fenomen economic şi social cu consecin e pentru
întreaga societate, un aspect al sănătă ii publice şi nu în ultimul rând un aspect
penal, în care trafican ii şi nu victimele sunt infractorii.
Traficul de fiin e umane este o infrac iune gravă în care victimele sunt tratate
ca bunuri şi vândute pentru ob inerea de profit. Pentru unii este considerat a fi o
afacere, de cele mai multe ori controlată de crima organizată, care încearcă să
ob ină maximum de profit din ceea ce ei consideră a fi bunul lor, dar care afectează
sănătatea, bunăstarea şi securitatea persoanelor.
Prin trafic de fiin e umane mai în elegem recrutarea, transportarea,
transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenin are sau prin
utilizarea for ei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, înşelăciune sau abuz
de putere, prin utilizarea unei pozi ii vulnerabile, prin oferirea sau primirea de bani
sau de beneficii pentru ob inerea consim ământului unei persoane.
Există o serie de factori care favorizează traficul de persoane. Aceştia pot fi
grupa i pe diferite niveluri, după cum urmează:
a) La nivel macro-social: sărăcia, dezorganizarea socială, şomajul,
dezvoltarea migra iei interna ionale pentru muncă, sistemul lacunar de depistare şi
control a traficului de persoane, politici sociale ineficiente (alocarea bugetară
insuficientă pentru programele privind excluziunea socială şi combaterea traficului
de persoane, lipsa serviciilor de asisten ă socială comunitară de preven ie, lipsa de
9
oportunită i pentru tinerii care părăsesc sistemul de asisten ă socială, lipsa

/insuficien a unor programe educa ionale relevante).
b) La nivel comunitar: pozi ionarea geografică a comunită ii în apropierea
frontierelor, existen a în comunitate a unor cazuri precedente de muncă în
străinătate, care sunt cunoscute ca poveşti de succes, lipsa oportunită ilor de muncă,
mentalitatea greşită (indivizii nu sunt conştien i de faptul că în orice moment pot fi
chiar ei cei care se află în pericol).
c) La nivel familial: dezorganizarea socială a familiei, rela iile conflictuale,
alte disfunc ii, comportamentele deviante: alcoolismul, violen a domestică, lipsa de
informare, lipsa de acces la serviciile şi programele de asisten ă socială disponibile.
d) La nivel individual: capitalul uman scăzut, situarea în grupe de risc:
apartenen ă sexuală (victimele de sex feminin predomină în situa ia statistică a
victimelor identificate şi asistate) şi vârstă (cele mai multe victime au vârste
cuprinse între 18-25 ani, conform situa iei victimelor asistate la nivelul Agen iei
Na ionale Împotriva Traficului de Persoane), discrepan a dintre nivelul aşteptărilor
şi resursele individului pentru atingerea acestora prin mijloace legitime, lipsa de
informare.
Secţiunea a II-a. Etapele traficului de persoane
Traficul de fiin e umane, ca fenomen infrac ional transna ional, este de o

complexitate care îl face greu de anihilat. Fiecare etapă a lui înseamnă o grea
încercare pentru victime, dar abuzurile fizice şi psihice iau amploare în fazele
finale. Astfel, putem men iona că traficul de persoane presupune de obicei
următoarele etape:
a) Recrutarea
Există trei categorii de recrutori şi transportatori: bărba i, femei, familii.
Recrutori pot fi: vecini, so /concubin, cunoştin ă/ prieten, persoane ce desfăşoară
activită i ce presupun rela ii cu publicul (vânzători, barmani, taximetrişti etc.),
angaja i ai unor firme false, chiar membri ai unor re ele de trafic. Ei utilizează ca şi
metode de recrutare: oferte false de locuri de muncă în străinătate, în special
profesii care nu implică o muncă calificată (chelneri ă, bucătăreasa, dansatoare,
baby-sitter, menajeră etc.) în ări ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Fran a
etc. adresate direct victimelor sau prin intermediul cunoştin elor, rudelor sau a altor
persoane apropiate, anun uri la mica publicitate, răpiri. Principalele jude e de
10
recrutare din România sunt: Teleorman, Iaşi, Dolj, Olt, Mureş, Ialomi a, Botoşani,
Călăraşi, Constan a, Brăila, Vaslui, Gala i, Alba, Timiş şi municipiul Bucureşti.
b) Transportul
Traficul de fiin e umane se desfăşoară pe anumite rute, din ara de origine,
spre ara de destina ie. Trecerea frontierei spre ara de destina ie (de cele mai multe
ori alta decât cea promisă victimei) se face cu ajutorul recrutorilor sau al călăuzelor
şi poate fi: legală, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care au paşaport sau
ilegală, în cazul persoanelor minore sau fără paşaport, situa ie în care călăuzele
promit trecerea grani ei în siguran ă în schimbul unei sume de bani sau chiar fără
plată.
c) Vânzarea
Are loc în ările de destina ie (în cazul vânzărilor repetate, pot fi doar ări de
tranzit), fără ştirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic şi
vârsta sunt cele care fixează pre ul de vânzare, dar depinde şi de numărul vânzărilor
de la momentul recrutării la cel al destina iei de exploatare.
d) Sechestrarea şi exploatarea
De cele mai multe ori victimele realizează că au fost vândute în momentul în
care sunt sechestrate şi exploatate, etapă caracterizată prin: sechestrarea în locuri
bine izolate, închise, lipsa totală a posibilită ilor de comunicare etc.
e) Revânzarea
Victimele intră într-un ciclu al falselor datorii, deoarece cei care le cumpără
pretind că trebuie să-şi recupereze banii din munca lor. În majoritatea cazurilor, în
momentul în care victima a reuşit să-şi plătească datoria, urmează o revânzare către
un alt patron care, la rândul său, vrea să-şi recupereze suma plătită.
f) Evadarea
Aceasta se produce în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clien i, al
poli iei. Victimele se adresează adesea ambasadelor sau consulatelor României din
ara respectivă.
g) Repatrierea
Se realizează cu sprijinul Organiza iei Interna ionale a Muncii, a misiunilor
din alte ări, ale ambasadelor/ consulatelor României care se ocupă de formalită ile
de repatriere si cu sprijinul organiza iilor neguvernamentale din statul de destina ie.
Victimelor li se eliberează paşaport consular şi documente de călătorie. Primirea în
ară se face de reprezentan ii Agen iei Na ionale Împotriva Traficului de Persoane
(Centrul Regional din aria de competen ă), care a fost contactat şi informat în
11
prealabil şi care va consilia victima şi o va redirec iona către serviciile specializate

de asisten ă, în func ie de op iunea acesteia. În chestiunile legate de repatrierea
victimelor române ale traficului de persoane, Agen ia Na ională Împotriva
Traficului de Persoane este prima institu ie care trebuie informată.
Secţiunea a III-a. Consecinţele traficului de persoane
Consecin ele victimizării apar într-un registru larg, de fiecare dată fiind
prezentă cel pu in una dintre următoarele forme de abuz:
• lipsirea de nevoi bazale: mâncare, odihnă;
• lipsa/ limitarea accesului la modalită i de păstrare a igienei corporale;
• îngrădirea sau interzicerea libertă ii de mişcare;
• limitarea sau interzicerea accesului la asisten ă medicală;
• exploatarea propriu-zisă;
• abuz sexual;
• abuz fizic;
• abuz emo ional;
• izolare/ uneori men inere în stare de captivitate;
• amenin ări, intimidare.
Procesul traumatizării psihice apare atunci când o persoană a traversat o
experien ă ce depăşeşte puterea ei de în elegere şi care i-a amenin at via a sau
integritatea fizică. Efectele traumei se regăsesc în plan fizic, dar mai ales în cel
psihologic/ emo ional. Tipologia reac iilor traumatice este variată. Astfel, sunt
prezente reac ii de natură fizică şi reac ii psihosomatice.
Reac iile psihologice pot fi: stare de şoc şi teamă, dezorientare şi stări de
confuzie, iritabilitate, stări de nelinişte, amintiri invadante, legate de traumă:
coşmaruri, dorin a de a evita tot ceea ce este asociat cu trauma, sentimente de
ruşine, autoculpabilizare, tendin a de a minimaliza experien a traumatică, tendin a
de izolare, nevoia de detaşare de mediu, neîncredere, sentimente de neputin ă,
teamă fa ă de viitor etc.
12
Secţiunea a IV-a. Modalităţi de combatere a fenomenului traficului de

persoane
Pentru prevenirea traficului de persoane importan ă prezintă informarea, dar

şi cooperarea intersectorială. O organiza ie neguvernamentală sau o institu ie a
administra iei publice centrale sau locale nu poate să gestioneze singură toate
nevoile unei victime a traficului de persoane. Asisten a victimelor solicită
cooperarea între to i furnizorii acredita i de servicii: organiza ii neguvernamentale
şi institu ii ale administra iei publice centrale sau locale. În încheierea protocoalelor
va fi avută în vedere instituirea practicilor de colaborare cu:
 Poli ia comunitară
 Asocia ii ale diverselor minorită i
 Agen iile Jude ene de Ocupare a For ei de Muncă
 Structurile de prevenire ale poli iei
 Poli ia de frontieră
 Inspectoratele Teritoriale de Muncă
 Autoritatea de sănătate publică
 Mass-media
 Organiza iile non-profit
 Inspectoratele şcolare
 Direc iile Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului
 Primăriile (inclusiv Direc iile de Asisten ă Socială)
În încheierea protocoalelor cu institu iile publice/ autorită i centrale şi locale
se va ine cont de responsabilită ile institu ionale specifice fiecărei entită i.
Agen ia Na ională Împotriva Traficului de Persoane, înfiin ată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1584 din 8 decembrie 2005, modificată şi completată prin Hotarârea
Guvernului nr. 1083 din 25 august 2006, este unitate de specialitate a administra iei
publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului
Administra iei şi Internelor. Ea are ca scop coordonarea şi evaluarea activită ilor de
prevenire a traficului de persoane şi monitorizarea asisten ei acordate victimelor
acestuia.
Totodată, Agen ia Na ională Împotriva Traficului de Persoane este liantul
între victima traficului de persoane şi organele de aplicare a legii, precum şi între
acestea şi O.N.G.-urile din ară care oferă servicii în acest domeniu. Agen ia
cooperează cu organiza iile neguvernamentale române şi străine, precum şi cu
13
organiza iile interguvernamentale şi în vederea conştientizării opiniei publice

asupra fenomenului traficului de persoane şi asupra consecin elor acestuia.
14
Capitolul III.
Incriminarea traficului de persoane
Secţiunea I. Reglementari internaţionale privind traficul de persoane
Cel mai important instrument interna ional împotriva trafi cului de fi in e

umane este Protocolul ONU privind Prevenirea, Combaterea şi sanc ionarea
traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor (în vigoare din 2003).
Conven iile Organiza iei Interna ionale a Muncii pot asista Statele să implementeze
o legisla ie anti-trafic bazată pe prevederile Protocolului de la Palermo privind
Prevenirea, Combaterea şi Sanc ionarea Trafi cului de persoane, în special de femei
şi copii (2000), adi ional la Conven ia ONU împotriva crimei organizate
transfrontaliere. Recrutarea lucrătorilor migran i pentru angajarea într-o ară alta
decât cea a cărui cetă ean este a fost tratată într-un număr de conven ii ale
Organiza iei Interna ionale a Muncii, relevante fiind Conven ia nr. 97 cu privire la
Migra ia pentru Angajare (Revăzută) (1949), Conven ia nr. 143 cu privire la
Lucrătorii Migran i (Prevederi Suplimentare) (1975) şi cea mai recentă - Conven ia
181 cu privire la Agen iile Private pentru Ocuparea For ei de Muncă (1997).
Defini ia traficului de fiin e umane din Protocolul ONU stipulează trei
activită i relevante: recrutarea, transportarea şi transferul persoanelor. Alte două
activită i: adăpostirea şi primirea – care au legătură cu munca for ată, sunt
prevăzute şi de Conven iile Organiza iei Interna ionale a Muncii: Conven ia
cu privire la Munca For ată nr. 29 din 1930 şi Conven ia cu privire la Abolirea
Muncii For ate nr. 105 din 1957. Conven ia cu privire la cele mai Rele Forme ale
Muncii Copilului nr. 182 din 1999 echivalează trafi cul de copii cu practici similare
sclaviei. Conven ia îndeamnă Statele să întreprindă ac iuni imediate în vederea
incriminării şi eliminării celor mai grave forme ale muncii copilului.
În multe ări legisla ia na ională anti-trafi c nu este compatibilă prevederilor
instrumentelor interna ionale sau trafi cul nu reprezintă o crimă. Acele state în care
lipseşte legisla ia sau este inadecvată ar trebui să se elaboreze urgent prevederi
legislative sau să se modifi ce legisla ia curentă, în dependen ă de caz, deoarece
lipsa acestora constituie un obstacol simptomatic în procesul de combatere a
traficului. Legisla ia na ională cu privire la trafic şi munca for ată se poate inspira
din instrumentele interna ionale şi regionale.
15
Ratificarea instrumentelor interna ionale poate fi benefică în procesul de

combatere a trafi cului şi a muncii for ate şi poate servi drept suport la elaborarea
legisla iei na ionale. Dar lucrul cel mai important e că legisla ia necesită un cadru
adecvat de implementare, în vederea eficientizării ac iunilor. Drept ac iuni de
răspuns, legisla ia trebuie să mai şi prevadă ac iuni concrete sub forma
conştientizării societă ii, spre exemplu – distribuirea materialelor informative şi a
afişelor prin intermediul institu iilor de învă ământ şi a celor de pregătire
profesională şi complementate prin implicarea tuturor institu iilor relevante. Un
exemplu de abordare coordonată şi complexă este planul na ional de ac iuni.
Evident că elaborarea şi implementarea unui astfel de document depinde de
disponibilitatea resurselor materiale, umane şi monetare şi de voin a politică.
Trebuie de men ionat că instrumentele interna ionale referitoare la trafi c se
orientează asupra diverselor aspecte ale procesului de trafi c. Deoarece procesul
trafi cului este alcătuit din mai multe etape şi activită i, orice lege anti-trafi c trebuie
clar formulată. Traficul poate fi abordat nu numai de către legisla ia penală, dar şi
de cea civilă şi administrativă. Dar iarăşi, cel mai important lucru este existen a
unui cadru politic extins, iar activitatea agen iilor private să fie reflectată şi
reglementată de către acesta.
Secţiunea a II-a Reglementări interne privind traficul de persoane
Primul act normativ din dreptul intern care abordează traficul de persoane, de
criminalitate şi care incriminează activită ile susceptibile de a contribui la
realizarea lui este Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane, cu modificările şi completările ulterioare, în cuprinsul căreia infrac iunile
privind traficul de persoane sunt prevăzute în Capitolul III, Sec iunea I, art. 12-16.
În prezent, acest text de lege îl regăsim în partea specială a Noului Cod Penal
ce a intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Astfel, infrac iunea de trafic de minori
este reglementată în art. 211 din noul cod.
Legea 678/2001 a fost principalul instrument de politică penală în materia
traficului de persoane, astfel încât ea con ine, pe lângă norme de incriminare şi
dispozi ii care definesc termenii şi expresiile utilizate, prevederi referitoare la
prevenirea traficului de persoane , cu indicarea institu iilor responsbile în acest
domeniu, norme de incriminare a unor infrac iuni aflate în legătură cu traficul de
persoane, dispozi ii speciale în materia confiscării, impunită ii, reducerii
16
pedepselor, prevederi speciale privind procedura judiciară, dispozi ii privind

protec ia şi asisten a victimelor traficului de persoane, cooperarea interna ională6.
Apari ia acestui act normativ a fost generată de fenomenul traficului de

persoane care devenise manifest, tindea spre un caracter transna ional şi organizat
şi interfera cu alte forme de criminalitate, expunea, pe fondul dificultă ilor legate de
perioada de tranzi ie , persoane din categorii sociale şi de vârstă vulnerabile, cu o
multitudine de implica ii indiscutabil grave, formele de exprimare ale traficului de
persoane excedând con inutului constitutiv al infrac iunilor reglementate de Codul
penal, respectiv lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205 Noul Cod penal.),
sclavia (art. 209 Noul Cod penal), supunerea la muncă for ată obligatorie (art. 212
Noul Cod penal), proxenetismul (art. 213 Noul Cod penal).
Realizarea elementelor constitutive ale infrac iunilor incriminate în art. 210
şi art. 211 din Noul Cod penal, caracterul continuat al acestor infrac iuni, corela ia
dintre acestea şi alte infrac iuni incriminate de alte art. ale Codului penal sau alte
acte normative, confiscarea specială, dispozi iile privind asisten a juridică acordată
victimelor, caracaterul secret al şedin elor de judecată în cazul traficului de minori,
aspectele de procedură penală, alte aspecte cu care se confruntă instan ele de
judecată sunt tot atâtea probleme asupra cărora instan ele s-au aplecat în hotărârile
pronun ate din anul 2001 şi până în prezent.
6
N. Cristuş, Traficul de persoane, proxenetismul, crima organizată, practica judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2006, p. 2
17
Capitolul IV.
Analiza elementelor constitutive privind infracţiunea de trafic de
minori
Potrivit art.211Noul Cod penal: „(1) Recrutarea, transportarea, transferarea,

găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie
infrac iunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta a fost săvârșită în condițiile art. 210, alin. (1) sau de către un
funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de
la 5 ani la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză
justificativă.”
Obiectul juridic principal al infrac iunii de trafic de minori este constituit
din totalitatea rela iilor sociale referitoare la respectarea libertă ii fizice şi psihice a
omului.
Obiectul juridic secundar constă în rela iile sociale referitoare la via a,
demnitatea, onoarea, siguran a, integritatea corporală şi sănătatea persoanei.
Obiectul material. De regulă, infrac iunea de trafic de minori nu are obiect
material, însă în situa ia în care infrac iunea este comisă prin violen ă sau alte
forme de constrângere, obiectul material al acesteia este constituit din corpul
minorului traficat.
Subiect activ nemijlocit (autor) al infrac iunii de trafic de minori poate fi
orice persoană care are capacitatea de a răspunde penal, fără niciun fel de
condi ionare.
În forma agravantă prevăzută de art. 13 alin. (3), raportat la art. 12 alin. (2)
lit. c) din Legea 678/2001, respectiv art. 210 din noul cod penal, subiectul activ al
infrac iunii este unul calificat, acesta fiind un func ionar public aflat în exerci iul
atribu iilor de serviciu.
Cu privire la persoana juridică, apreciem că potrivit art. 19 1 C. pen.,
persoanele juridice, cu excep ia statului, a autorită ilor publice şi a institu iilor
peblice care desfăşoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat,
18
răspund penal pentru această infrac iune, dacă fapta a fost săvârşită cu forma de
vinovă ie prevăzută de legea penală.
Totodată, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răpunderea
penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod la săvârşirea aceleiaşi
infrac iuni.
Participaţia penală este posibilă atât sub forma coautoratului, cât şi sub
forma instigării şi a complicită ii.
Într-o spe ă7, s-a re inut că inculpata care doar a remediat traficarea păr ii
vătămate între inculpat şi martor, nedesfăşurând niciuna dintre activită ile care intră
în componen a laturii obiective a infrac iunii prevăzută de art. 13 alin. (1) din
Legea nr. 678/2001, nu a ac ionat în calitate de autor, ci de complice.
Subiectul pasiv principal al infrca iunii de trafic de minori este statul, în
calitate de reprezentant general al societă ii şi care este interesat în cea mai mare
măsură de păstrarea şi garantarea drepturilor şi libertă ilor membrilor ei.
Subiect pasiv secundar al infrac iunii este persoana sau persoanele minore
care sunt recrutate, transportate, transferate, găzduite sau primite în scopul
exploatării lor, fie într-un mod simplu, fie prin amenin are, violen ă sau prin alte
forme de constrăngere, prin răpire, fraudă sau înşelăciune, abuz de autoritate sau
profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra sau de a-şi exprima voin a sau
prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru
ob inerea consim ământului persoanei care are autoritate asupra minorului.
Latura obiectivă. Sub aspectul alementului material al laturii obiective,
infrac iunea de trafic de minori, are un con unit alternativ, putând fi realizat prin
cinci modalită i distincte, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea
sau primirea unui minor.
Prima modalitate de comitere a infrac iunii de trafic de minori constă în
acţiunea de recrutare. În limbajul obişnuit, prin recrutare se în elege ac iunea de a
atrage, de a câştiga pe cineva pentru o anumită activitate8.
În sensul analizat de noi, prin recrutare se în elege ac iunea de racolare, de
atragere, de câştigare, de ademenire a minorului, în scopul exploatării acestuia.
Cea de-a doua modalitate de comitere a infrac iunii de trafic de persoane
constă în acţiunea de transportare. În limbajul obişnuit, prin transportare se
7
ÎCCJ, S. pen., dec. nr. 5559 din 27 septembrie 2006, pe www.scj.ro
8
A se vedea Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996
19
în elege a căra, a duce, a purta, a deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-
un loc în altul9.
A transporta, în sensul analizat de noi, presupune deplasarea victimei
traficului de minori dintr-un loc în altul, fie în interiorul ării, fie în străinătate, prin
diferite mijloace de locomo ie, în scopul exploatării acestuia. De exemplu,
transportul poate avea loc cu un autoturism, autocar, avion, etc.
Ac iunea de transportare poate fi organizată de cel care recrutează victima
traficului sau de alte persoane ori chiar de re ele de trafican i. Practica juridică a
demonstrat că, de cele mai multe ori victimele traficului de minori trec legal
frontiera de stat prin intermediul firmelor de transport autorizate sau îmbarcate în
autoturisme, evitându-se astfel greută ile inerente ce ar presupune trecerea ilegală a
acestora.
Cea de-a treia modaliate de comitere a infrac iunii de trafic de minori constă
în acţiunea de tranferare. În limbajul obbişnuit, prin tranferare se în elege a se
muta dint-un loc în altul, a transmite un act, un drept de la cineva la altcineva, a
face un schimb10.
În sensul analizat de noi, prin transferare se în elege transmiterea victimei
traficului de minori de la un traficant la altul, prin vânzare, schimb sau alte
mijloace asemănătoare în scopul exploatării acestuia. În practică, s-a demonstrat că,
de cele mai multe ori victimele traficului de minori sunt pur şi simplu vândute, ca şi
o marfă, pentru sume de bani derizorii.
Victimele îşi dau seama că au fost văndute doar atunci când sunt deposedate
de acte, duse în locuri izolate şi permanent supravegheate, unde sunt lipsite de orice
mijloc de comunicare, nu li se permite să intre în contact cu alte persoane şi sunt
supuse la tratamente dezumanizante pe fondul cărora devin foarte vulnerabile şi
uşor de exploatat11.ând în vedere situa ia de fapt re inută în cază
Într-o spe ă12, instan a supremă a re inut că având în vedere situa ia de fapt
re inută în cauză, este evident că prin efectuarea nemijlocită a două dintre ac iunile
ce caracterizează traficul de fiin e umane, tranferarea şi cazarea, inculpata a săvârşit
cele două infrc iuni, ac iunile sale de traficare fiind realizate prin constrângerea
victimelor ce au fost racolate prin false promisiuni privind ob inerea unor slujbe în
străinătate, fiindu-le captată încrederea prin sprijinul acordat în vederea
9
Ibidem.
10
Ibidem.
11
I. Gârbule , Traficul de persoane, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2010, p. 270
12
ÎCCJ, S. pen., dec. 1942 din 27 martie 2006, pe www.scj.ro
20
transportului, a cazării şi a procurării actelor necesare deplasării, ulterior fiind

obligate la practicarea prostitu iei. Pentru săvârşirea activită ii infrac ionale,
inculpata a profitat de vulnerabilitatea celor două victime minore datorată vârstei şi
lipsei de experien ă de via ă, iar în situa ia victimei adulte a exploatat situa ia
familială, lipsa educa iei şi oportunitatea de angajare oferită acesteia.
Cea de-a patra modalitate de comitere a infrac iunii de trafic de minori
constă în acţiunea de găzduire. În limbajul obişnuit, prin găzduire se în elege a
adăposti, a primi, a sălăşlui pe cineva într-o casă pe un timp determinat13.
În sensul analizat de noi, prin găzduire se în elege adăpostirea unui minor
într-o locuin ă sau într-un alt loc cu aceeaşi destina ie (motel, hotel, camping, etc.)
în scopul exploatării acestuia.
În doctrină14, s-a arătat că termenul englez harbouring a fost tradus eronat în
limba română prin cuvântul găzduire, termenul corect fiind cel de adăpostire, care
de altfel se şi regăseşte în texul Legii nr. 565/2002.
Într-o spe ă15, instan a supremă a re inut că din declara ia martorei S.I.,
rezultă cu certitudine că inculpatul mijlocea şi intermedia practicarea prostitu iei de
către unele femei la bordelul Z.V. Pe de altă parte, în cazul concret al minorei, după
ce inculpatul a preluat-o de la vama dintre Ungaria şi Austria, a dus-o la domiciliul
său, unde minora a locuit trei zile, după care a condus-o la gară în Viena şi este
evident că motivul pentru care inculpatul a adus-o în România a fost controlul
efectual de Poli ia Graz, în noaptea de 7 martie 2002, la bordelul Z.V. Din
ascultarea convorbirilor telefonice rezultă că, în data de 20 februarie 2002, B.F.N.
l-a sunat în Austria pe inculpatul M.T.D., tar din datele comunicate de către IPJF
Bihor rezultă că minora aintrat în Ungaria în data de 20 februarie 2002, cu
autotutismul lui B.N. la aceeaşi dată, ieşind din Ungaria sre Austria cu autoturismul
inculpatului. Aceste probe demontrează că inculpatul a transportat-o, a transferat-o
şi i-a asigurat găzduirea minorei A.C.M. în Austria, în scopul exploatării acesteia.
Cea de-a cincea modalitate de comitere a infrac iunii de trafic de minori
constă în acţiunea de primire. În limbajul abişnuit, prin primire se în elege luare în
posesie a unui bun care ti-a fost oferit, dat, datorat16.
13
14
I.C. Spiridon, Observaţii referitoare la Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane, în Dreptul, nr. 7/2002, p.205
15
ÎCCJ, S. pen., dec. nr. 6949 din 9 decembrie 2005, pe www.scj.ro
16
21
În sensul analizat de noi, prin primire se în elege preluarea victimei traficului

de minori de către un traficant de la un alt traficant, ca urmare a cumpărării,
schimbului sau a altor mijloace asemănătoare, în scopul exploatării acestuia.
Pentru existen a infrac iunii, sub aspectul elementului material al laturii
obiective, în oricare din cele cinci modalită i analizate, nu are relevan ă modul şi
mijloacele de săvârşire a faptei, fiind suficient ca toate aceste ac iuni să fie comise
în scopul exploatării minorului.
Exploatarea unui minor este definită de art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001.
Potrivit acestui text de lege, prin exploatarea unui minor se în elege:
a) Executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod for at, cu
încălcarea normelor legale privind condi iile de muncă, salarizate, sănătate şi
securitate. Aşadar, aceasta presupune obligarea unui minor să desfăşoare o muncă
sau să îndeplinească un serviciu împotriva voin ei lui ori în condi ii nelegale,
privind natura muncii, timpul de muncă, condi iile de muncă şi salarizarea muncii.
Trebuie să amintim că prin diverse Conven ii interna ionale17 şi prin acquis-
ul comunitar18 este interzisă munca for ată, iar Codul penal în art. 191
incriminează supunerea la muncă for ată sau obligatorie.
b) inerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de
libertate ori de aservire. Starea de sclavie semnifică dependen ă totală şi
necondi ionată a unei persoane fa ă de o altă persoană în stăpânirea căreia se află şi
care exercită asupra ei prerogativele dreptului de proprietate, în sensul că o are în
posesie, o foloseşte şi poate oricând să o înstrăineze19.
Sclavia a fost abolită printr-o serie de documente interna ionale20, iar codul
nostru penal în art. 190, incriminează infrac iunea de sclavie.
c) Obligarea la practicarea prostitu iei, la reprezentări pornografice în
vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de
exploatare sexuală. Prostitu ia este reglementată de art. 328 C. pen., şi constă în
17
A se vedea Conven ia Na iunilor Unite împotriva criminalită ii transna ionale organizate adoptate la New Zork la
15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr. 565/2002 publicată în M. Of. nr. 813 din 8 noiembrie 2002; Conven ia
Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiin e umane, ratificată prin Legea nr. 300/2006, publicată în
M.Of. nr. 622 din 19 iulie 2006.
18
Decizia cadru a Consiliului 2002/629/JAI din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de fiin e umane. Jurnalul
Oficial L203, 01/08/2002 pp.1-4; Decizia Consiliului Conven iei ONU împotriva crimei organizate transfrontaliere şi
a Protocoalelor privind combaterea traficului de fiin e umane , în special a traficului de femei şi copii şi a
contrabandei cu imigran i pe pământ, în aer şi pe mare, Jurnalul Oficial l030, 01/02/2001, p. 44
19
I. Gârbule , op. cit., p. 271
20
A se vedea Conven ia privind sclavia, semnată la Geneva la 25 septembrie 1926 şi intrată în vigoare la 9 martie
1927, ratificată de România prin Decretul nr. 988/1931 publicat în B.Of. nr. 76 din 1 aprilie 1931.
22
fapta persoanei care işi procură mijloacele de existen ă sau principalele mijloace de
existen ă, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane.
În cazul traficului de minori, victimele sunt mai întâi recrutate, prin diferite
forme şi modalită i îmn scopul exploatării lor, după care fie sunt obligate să se
prostitueze, fie acceptă de bunăvoie acest lucru, întrucât sunt amenin ate, bătute,
sunt lăsate fără bani, fără acte, într-o ară străină, unde nu cunosc limba şi nicio altă
persoană, astfel că în cele din urmă sunt de acord să se prostitueze, trafican ii
luându-le de regulă to i banii ob inu i din această activitate.
Prin pornografie se în eleg faptele cu caracter obscen, precum şi materialele
care reproduc sau difuzează asemenea acte. Prin acte cu caracter obscen se în eleg
gesturi sau comportamente sexuale explicite, săvârşite individual sau în grup,
imagini sunete sau cuvinte care prin semnifica ia lor aduc ofensă la pudoare,
precum şi orice alte forme de manifestare indecentă privind via a sexuală, dacă se
săvârşesc în public. Prin materiale cu caracter obscen se în eleg obiecte, gravuri,
fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publica ii, filme,
înregistrări video şi audio, spoturi publicitare, programe şi aplica ii informatice,
piese muzicale, precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau
sugerează o activitate sexuală (art. 2 din Legea nr. 196/2003 privind prevenirea şi
combaterea pornografiei).
Prin urmare, nu sunt pu ine situa ii când victimele traficului de minori sunt
obliuâgate să participe la reprezentări pornografice (filme, fotografii, programe şi
aplica ii informatice, etc.) adoptând în acest fel un comportament sexual explicit.
Exploatarea sexuală a unei persoane presupune ob inerea în mod abuziv de
către un traficant a unui profit material sau de altă natură prin obligarea unei alte
persoane la practicarea prostitu iei sau a altor activită i ori servicii sexuale. În
practica judiciară s-a demonstrat că traficul de fiin e umane în scopul exploatării
sexuale reprezintă cea mai frecventă şi importantă formă a traficului, cu un rapid
ritm de dezvoltare, deoarece aduce cele mai mari profituri trafican ilor. De regulă,
femeile tinere sunt ademenite peste hotare cu promisiuni de a fi angajate în slujbe
de chelneri e, menejere, dansatoare etc., însă odată ajunse în străinătate sunt
deposedate de acte, izolate şi obligate prin amenin are, violen ă sau alte forme de
constrângere să se prostitueze, fiind uneori vândute de mai multe ori21.
Aşadar, în cazul în care victima traficului de minori este obligată la
practicarea prostitu iei, la reprezentări pornografice în diferite forme sau la alte
21
23
forme de exploatare sexuală este îndeplinită condi ia privind exploatarea unei

persoane prin aceste mijloace.
Într-o spe ă22, s-a re inut că constituie infrac iunea de trafic de minori fapta
inculpa ilor de a răpi de pe stradă partea vătămată în vârstă de 16 ani şi 11 luni şi de
a fi dusă într-un imobil unde a fost obligată să într ină rela ii sexuale cu cei doi,
după care acestia au vândut-o cu suma de 300 de dolari numi ilor N. şi L., care la
rândul lor au obligat-o să se prostitueze.
d) Prelevarea de organe. În conformitate cu dispozi iile art. 1 din Legea nr.
2/1998 privind prelevare şi transplantul de esuturi sau organe umane23, prin
prelevare se în elege recoltarea de esuturi şi/sau organe umane sănătoase,
morfologic şi func ional în vederea realizării unui transplant. Prin transplant de
esuturi şi/sau organe umane se în elege acea activitate medicală complexă care, în
scop terapeutic, înlocuieşte esuturi şi/sau organe umane compromise, morfologic şi
func ional din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind
sănătoase.
Aşadar, în situa ia în care victimele trafcului de minori sunt recrutate,
trasportate, transferate, cazate sau primite, în scopul prelevării de organe, chiar
dacă consimt acest lucru, intervine exploatarea unui minor întrucât prelevarea şi
transplantul de esuturi şi organe umane nu pot face obiectul vreunei tranzac ii, iar
aceasta nu poate fi realizată prin exercitarea unei constrângeri de natură fizică sau
morală asupra unei persoane fizice, donarea în timpul vie ii sau consim ământul
scris pentru prelevarea de esuturi şi organe după moarte, dat de donator sau de
membrii familiei ori de rude prevăzute de lege, după moartea acestuia, reprezită un
act profund umanitar, care poate permite salvarea vie ii unui om.
e) Efectuarea unor alte asemenea activită i prin care se încalcă drepturi sau
libertă i fundamentale ale omului. Această formă de exploatare presupune
antrenarea de către trafican i a victimelor traficului de minori în activită i criminale,
ele fiind determinate prin constrângere să comită diferite infrac iuni (furturi din
locuin e, furturi din buzunare, comercializarea drogurilor, tâlhării, etc.) în interesel
persoanelor sau a re elelor de trafican i24.
În cazul în care infrac iunea este comisă prin amenin are, violen ă sau alte
forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau
22
ÎCCJ, S. pen., dec. nr. 5636 din 1 noiembrie 2004, pe www.scj.ro
23
M.Of. nr. 8 din 13 ianuarie 1998
24
24
profitând de imposibilitatea minorului de a ase apăra ori de a-şi exprima voin a sau
prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru
ob inerea consim ământului persoanei care are autoritate asupra minorului, se
realizează forma agravantă a infrac iunii reglementată în art. 13 alin. (2) din Legea
nr. 678/2001.
Dacă infrac iunea este comisă prin două sau mai multe modalită i alternative
(de exemplu, recrutare, transportare, găzduire etc.), atunci fapta acestuia nu va
constitui un concurs de infrac iuni, ci o singura infrac iune.
Urmarea imediată ca element al laturii obiective a infrac iunii de trafic de
minori, constă în stare de pericol creată pentru rela iile sociale referitoare la
libertatea minorului, la respectarea drepturilor şi libertă ilor, a demnită ii şi
integrită ii fizice şi psihice a acestuia şi care se realizează prin săvârşirea activită ii
incriminate.
Atunci când infrac iunea de trafic de minori are drept consecin ă vătămarea
gravă a integrită ii corporale sau a sănătă ii, moartea sau snuciderea victimei,
infrac iunea este una de rezultat.
Trebuie să men ionăm că pentru existen a infrac iunii de trafic de minori nu
este necesară producerea unui rezultat, însă atunci când el se produce se va re ine
una din formele agravante ale infrac iunii.
Legătura de cauzalitate. Între ac iunea care formează obiectul material al
laturii obiective şi stare de pericol pentru rela iile sociale referitoare la libertatea
minorului, la respectarea drepturilor şi libertă ilor, a demnită ii şi integrită ii fizice
şi psihice a acesteia trebuie să existe o legătură directă de cauzalitate, ea rezultând
ex re, din însuşi fapta comisă, astfel că starea de pericol în cazul săvârşirii acestei
infrac iuni este inevitabilă.
Latura subiectivă. Sub aspectul laturii subiective, infrac iunea de trafic de
minori se comite cu inten ie calificată prin scop. Acest lucru rezultă chiar din textul
art. 13 alin.(1) din Legea nr. 678/2001, respectiv, art. 211 Noul cod penal, care
impune ca fapta subiectului activ de recrutare, transportare, transferare, găzduire
sau primire a unui minor, să fie făcută în scopul exploatării acestuia. Fapta comisă
din culpă nu consituie infrac iune.
Atunci când are loc moartea sau sinuciderea victimei, forma de vinovă ie
este definită de praeterinten ie. Dacă în schimb, moartea victimei este produsă în
25
mod inten ionat va exista un concurs între infrac iunea de trafic de minori şi cea de
omor, în una dintre variantele sale (omor simplu sau deosebit de grav, după caz)25.
Infrac iunea se consumă instantaneu, în momentul realizării uneia din
activită ile incriminate şi al procedurii starii de pericol create prin ac iunea de
recrutare, transportare, transferare, găzduire sau primire a unui minor.
Infrac iunea poate fi săvârşită numai prin acte comisive, respectiv printr-o
ac iune de recrutare, transport, tranferare, găzduire sau primire a unui minor.
Atunci când activitatea infrac ională se realizează la diferite intervale de
timp, în baza aceleiaşi rezolu ii infrac ionale, infrac iunea are un caracter continuat.
25
I.Gârbule , op.cit., p. 276
26
Capitolul V.
Jurisprudenţă
Secţiunea I. Trafic de minori. Element material. Oferirea de folose

pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra
victimei
Recrutarea unui minor în scopul exploatării acestuia prin practicarea
cerşetoriei şi recrutarea unei persoane majore, prin oferirea şi darea de bani sau de
alte foloase pentru ob inerea consim ământului persoanei care are autoritate asupra
acesteia, în acelaşi scop, întrunesc elementele constitutive ale infrac iunilor de
trafic de minori şi trafic de persoane prevăzute în art. 13 şi art. 12 din Legea nr.
678/2001, respectiv art. 210 şi art. 211 Noul Cod Penal.
Î.C.C.J., sec ia penală, decizia nr. 593 din 30 ianuarie 200426
Prin sentin a penală nr. 585 din 8 octombrie 2003, Tribunalul Constan a a
condamnat pe inculpa ii R.B. şi G.J. pentru săvârşirea infrac iunilor de trafic de
minori şi trafic de persoane prevăzute în art. 13 alin. (1), (3) şi (4) şi în art. 12 alin.
(1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Instan a a re inut că, la 19 mai 2002, inculpatul G.J. s-a deplasat în oraşul
Năvodari şi, interesându-se despre existen a unor copii cu handicap, a fost îndrumat
la familia minorei B.M. Minora, care avea o infirmitate la picior, a acceptat oferta
inculpatului de a o duce în străinătate la cerşit, cu condi ia de a fi înso ită de sora sa
B.A. Inculpatul a convins-o pe mama celor două surori, B.C., să fie de acord cu
plecarea acestora, dându-i bani şi bunuri. În realizarea scopului propus, inculpatul
G.J. a dus pe minoră şi pe sora acesteia, precum şi pe mama lor, la autorită i pentru
îndeplinirea formalită ilor de ob inere a paşapoartelor. Inculpatul R.B. a achitat
taxele pentru eliberarea paşapoartelor, pe care, apoi, le-au re inut cei doi inculpa i.
La 15 iulie 2002, inculpatul R.B. a fost re inut la frontieră, încercând să scoată din
ară pe B.M. şi B.A.
Curtea de Apel Constan a, prin decizia penală nr. 354/P din 7 noiembrie
2003, a respins apelurile inculpa ilor.
Recursurile declarate de inculpa i sunt nefondate.
26
N. Cristuş, op.cit, pp. 67-69
27
Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede că „recrutarea, transportarea,

transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18
ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infrac iunea de trafic de minori.” Art.
12 alin. (1) din aceeaşi lege, referindu-se la victime majore, condi ionează existen a
infrac iunii de trafic de persoane de o activitate prealabilă de recrutare, transportare,
transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenin are, violen ă sau alte
forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, prin abuz de autoritate
sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima
voin a ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase
pentru ob inerea consim ământului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatării acestei persoane. Art. 2 pct. (2) lit. b) din Legea nr.
678/2001 prevede că prin exploatare se în elege „ inerea în stare de sclavie sau alte
procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, iar lit. e) a aceluiaşi
articol prevede că “efectuarea unor alte asemenea activită i prin care se încalcă
drepturi şi libertă i fundamentale ale omului” constituie, de asemenea, o formă de
exploatare, prin “aservire” în sensul textului citat în elegându-se “ac iunea de a
supune.”
Or, odată ajunse în străinătate, cele două surori, lipsite de acte de identitate,
într-o ară a cărei limbă nu o cunosc, s-ar fi putut între ine numai din expediente,
prin cerşit pentru inculpatul R.B. Fapta celor doi inculpa i întruneşte elementele
constitutive ale infrac iunii de trafic de persoane, în condi iile în care recrutarea
persoanei majore B.A., în scopul exploatării, s-a făcut cu consim ământul
persoanelor care au autoritate asupra acesteia – părin ii fetei – cărora inculpa ii le-
au dat bani şi bunuri, promi ându-le, totodată, că le vor trimite jumătate din banii
câştiga i din cerşit de fiicele lor.
Prin urmare, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infrac iunilor
de trafic de minori şi trafic de persoane, motiv pentru care recursurile inculpa ilor
au fost respinse.
28
Secţiunea a II-a. Trafic de minori. Elemente constitutive. Modalităţi de

săvârşire
Recrutarea a două victime sub promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de

muncă în străinătate şi asigurarea transportului acestora în vederea practicării
prostitu iei, urmate de obligarea acestora la practicarea prostitu iei, întrunesc
elementele constitutive ale infrac iunii de trafic de minori prevăzute de art. 13 alin.
(1) din Legea 6787/2001, respectiv art. 211 Noul Cod Penal, iar modalitatea de
săvârşire, poate fi considerat mijloc fraudulos în sensul dispozi iilor art. 13 alin. (3)
din aceeaşi lege.
Î.C.C.J. sec ia penală, decizia nr. 4720 din 22 septembrie 200427
Prin sentin a penală nr. 63 din 11 noiembrie 2010, pronun atăTribunalul

Dolj, în baza art. 334 C. pr. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor
re inute în sarcina inculpatului G.J.A. din infrac iunea prev. de art.13 alin. (l) din
Legea nr. 678/2001, modificată şi completată prin OUG nr.79/2005 cu referire la
art.2 pct.2 lit.c) teza I din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată prin OUG
nr.79/2005 cu aplicarea art.41 alin.(2) C. pen. şi art. 37 lit.a) C. pen. în infrac iunea
prev de art. 13 alin. (l)şi (3) din Legea nr. 678/2001 nemodificată, cu referire la art.2
pct.2 lit.c) teza I din Legea 678/2001 nemodificată, cu aplic, art.41 alin. (2) C.
pen.şi art. 37 lit.a)C. pen.
În baza art. 13 alin. (l) şi (3) din Legea nr. 678/2001 nemodificată, cu
referire la art.2 pct.2 lit.c) teza I din Legea 678/2001 nemodificată, cu aplic, art.41
alin.(2) C. pen. şi art. 37 lit.a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.J.A. la 5
ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a) teza a II-a, lit.b)
C pen..
În baza art. 39 alin.(l) C.pen., s-a contopit pedeapsa aplicată inculpatului în
cauza de fa ă cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentin a penală
701/27.10.2003 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia 4720/22.09.2004 a
ICCJ în pedeapsa cea mai grea, acea de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea
drepturilor prev. de art 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) C. pen.
În baza art. 83 cod penal, a fost revocată suspendarea condi ionată pentru
executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentin a penală
350/04.02.2003 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare la 18.02.2003,
27
Î.C.C.J. sec ia penală, decizia nr. 4720 din 22 septembrie 2004, pe www.jurisprudenta.org
29
urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată în

cauza de fa ă, în final, va executa 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea
drepturilor prev. de art 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) C. pen. după executarea pedepsei
principale.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art 64 lit.a) teza a II-a, lit.b)
C.pen. pe durata prev de art. 71 alin.(2) C.pen.
In baza art.39 alin.(l) raportat la art.36 alin. (3) C.pen., s-a dedus din
pedeapsa finală aplicată inculpatului perioada efectiv executată de la 24 mai 2006 la
zi şi men ine starea de arest.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis conform
sentin ei penale 701/2003 a Tribunalului Dolj.
În baza art. 118 lit.e) C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de
3000 EUR reprezentând sumele de bani însuşite de inculpat din activită ile
desfăşurate de păr ile civile.
A fost obligat inculpatul la 3000 lei cheltuieli judiciare statului din care
100 lei a reprezintat onorariu avocat oficiu pentru partea civilă E. G. N.
Pentru a hotărî astfel, prima instan ă a constatat că prin rechizitoriul cu
numărul 78 D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie-
Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-
Biroul Teritorial Dolj s-a dispus punerea în mişcare a ac iunii penale şi trimiterea
în judecată, arestat în altă cauză, a inculpatului G.J.A.pentru săvârşirea
infrac iunii prevăzute de art. 13 alin.(1) din Legea nr. 678/2001 modificată şi
completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu referire la art. 2 pct.2 lit. C), Teza I din
Legea nr. 678/2001 modificată şi completată prin OUG nr. 79/2005, în final cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, instan a de fond a re inut următoarele:
În cursul lunii septembrie 2004, inculpatul G.J.A le-a cunoscut pe
minorele S.N., născută la 28.01.1988 şi E.G.N., născută la 04.05.1988,
ambele domiciliate în comuna D., jud. D, pe care, cu promisiunea mincinoasă a
găsirii unui loc de muncă licit şi bine plătit le-a convins să îl înso ească în Fran a.
Întrucât persoana vătămată E.G.N. nu de inea paşaport turistic, învinuitul
G.J.A a sprijinit-o în demersurile pentru ob inerea paşaportului, el fiind cel care a
achitat contravaloarea taxelor şi a înso it-o la poli ie completându-i formularele
necesare, întrucât persoana vătămată nu s-ar fi descurcat singură.
30
În cursul lunii octombrie, învinuitul G.J.A, împreună cu persoanele

vătămate S.N. şi E.G.N., înso i i de martorul J.N., au părăsit România prin
Punctul de Trecere a Frontierei E. (jude ul S-M), cu destina ia Fran a.
Contravaloarea cheltuielilor de transport pentru cele două persoane
vătămate minore au fost suportate de învinuitul GJ.A.
În Fran a, minorele au fost cazate în hotelul B. din E., pe cheltuiala
învinuitului G.J.A. La circa 2-3 zile de la sosire, învinuitul G.J.A, care re inuse
la el paşapoartele persoanelor vătămate, le-a comunicat acestora că scopul
pentru care le-a adus în Fran a nu este acela de a le ajuta să se angajeze, ci că în
realitate ele vor practica prostitu ia „la stradă", în folosul lui.
Persoanele vătămate S.N. şi E.G.N. ini ial au refuzat, însă au fost
constrânse de învinuitul G.J.A prin amenin ări şi violen e fizice repetate să
practice prostitu ia, to i banii câştiga i de ele fiind însuşi i de învinuitul G.J.A.
Când a aflat de inten iile învinuitului G.J.A, martorul J.N. s-a opus şi a
plecat, lăsându-le fetelor un număr de telefon la care să-1 contacteze dacă au
probleme.
Pentru a ob ine câştiguri cât mai mari din exploatarea sexuală a minorelor,
învinuitul G.J.A le-a cumpărat haine corespunzătoare (cât mai provocatoare),
mijloace de contracep ie (prezervative) şi le ducea în fiecare seară „la stradă"
unde le supraveghea îndeaproape dintr-o maşină, impunându-le să aibă cât mai
mul i clien i, fetele neavând voie să petreacă mai mult de 10-15 minute cu fiecare
client, fiind obligate să aibă în medie 15-20 de clien i pe noapte, având stabilite de
către învinuit tarife, după cum urmează: „50 euro raport sexual în maşina
clientului, 100 euro la domiciliul acestuia şi 150 euro la hotel"; sumele câştigate
astfel de fete fiind însuşite exclusiv de învinuitul G.J.A.
Întrucât minora S.N. nu câştiga suficien i bani din practicarea prostitu iei,
a fost lovită în mod repetat de învinuitul G.J.A, dată cu capul de pere i şi
amenin ată că va fi tăiată cu o lamă pe fa ă şi aruncată de la etaj, dacă nu va face
bani mul i, situa ie în care persoana vătămată E.G.N. a intervenit şi i-a luat
apărarea, angajându-se că va face ea mai mul i bani, numai pentru a-şi salva
prietena.
După numai câteva zile de practicare a prostitu iei „la stradă",
minorele S. N. şi E.G.N. au fost depistate de autorită ile franceze care le-au dus
la sediul poli iei unde au fost fotografiate, amprentate şi li s-au întocmit fişe de
identificare şi cunoaştere, însă datorită stării de teroare în care le inea învinuitul
31
G.J.A, acestea nu au avut curajul să dezvăluie autorită ilor franceze calvarul

prin care treceau, fiind constrânse de învinuit să practice prostitu ia şi după ce au
fost eliberate de Poli ia franceză.
Cele două persoane vătămate minore au fost exploatate sexual de
învinuitul G.J.A. aproximativ două luni, interval de timp în care au câştigat pentru
el suma de aproximativ 100.000 euro, din care 80.000 euro persoana vătămată
E.G.N., respectiv 20.000 euro S.N..
Persoanele vătămate S.N. şi E.G.N. au reuşit să fugă de la învinuitul
G.J.A şi să revină în România, ajutate de doi cetă eni români care lucrau legal în
Fran a şi care le-au plătit contravaloarea biletelor de autocar.
Starea de fapt expusă a fost demonstrată cu următoarele probatorii:
declara iile păr ilor vătămate E.G.N. şi S.N. date în cursul urmăririi penale,
declara iile martorilor J.N., G.H. şi H.M.D., D.U.N. şi F. C, documentele întocmite
de autorită ile franceze cu ocazia identificării păr ilor vătămate; documente
eliberate de autorită ile române de frontieră.
Potrivit men iunilor din fişa de cazier judiciar, prin rechizitoriu s-a re inut
că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, potrivit art. 37 lit.a)
C.pen., fiind condamnat la 3 ani cu aplic. art.81 C.pen. prin sentin a penală
350/04.02.2003 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare la 18.02.2003,
pentru săvârşirea infrac iunii prevăzută de art. 208,209 C.pen. S-a mai re inut că prin
sentin a penală nr. 701/2003 a Tribunalului, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa
de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infrac iunii prevăzute de art. 211 alin. (2)
C.pen., fiind arestat pe 24.05.2006, în prezent fiind încarcerat.
Analizând actele şi lucrările dosarului instan a de fond a constatat că starea
de fapt a fost corect expusă.
Astfel, deşi a refuzat să facă orice fel de declara ii în cauză, inculpatul, prin
cererile de probatorii formulate şi prin concluziile scrise depuse la dosar de
apărător, a negat că ar fi săvârşit infrac iunile pentru care s-a dispus trimiterea în
judecată. În acest context a arătat că păr ile vătămate au fost cele care au insistat
să-l înso ească în Fran a căutându-l în dese rânduri la domiciliul bunicilor săi.
Declara iile păr ilor vătămate date pe tot parcursul procesului penal
coroborate şi cu declara iile martorei H.M.D., au demonstrat că sus inerile
inculpatului nu sunt reale.
Păr ile vătămate l-au cunoscut pe inculpat prin intermediul unei cunoştin e
comune şi, motivat de faptul că situa ia materială a celor două era una precară,
32
inculpatul le-a propus acestora să meargă în Fran a (unde inculpatul mai fusese) şi
să îngrijească de bătrâni. Şi martora H.M.D., fosta concubină a inculpatului a
arătat în declara ia sa că a mers de mai multe ori în Fran a unde a avut grijă de
bătrâni, dar aceiaşi martoră a declarat că împreună cu inculpatul au fost cerceta i
de autorită ile franceze pentru prostitu ie şi, respectiv, proxenetism.
Aceste declara ii, coroborate cu declara ia păr ii vătămate S.N. potrivit cu
care inculpatul le-ar fi reproşat că fosta sa prietenă fusese în Fran a unde se
prostituase şi îi dăduse bani, iar lor le este aşa de greu să facă acest lucru, au
îndreptă it instan a să aprecieze că sus inerile celor două fete corespund realită ii şi
nu cele arătate de inculpat.
Mai mult, păr ile vătămate au fost consecvente în a arăta că atât la
depunerea documentelor necesare ob inerii paşaportului de către E.G. cât şi la
ridicarea acestuia, inculpatul le-a înso it pe cele două şi chiar a achitat toate taxele
necesare.
A mai sus inut inculpatul că păr ile vătămate au părăsit singure ara, cu un
alt mijloc de transport şi că singure s-au preocupat de deplasarea până în Fran a,
sus ineri ce au fost contrazise de declara iile păr ilor vătămate, de declara iile
martorei H.M.D. şi ale martorului J.N..
Astfel, martora a confirmat sus inerile fetelor potrivit cu care până la
părăsirea teritoriului ării au fost cazate în două loca ii diferite, iar martorul a arătat
că împreună cu inculpatul şi cele două păr ii vătămate au părăsit ara printr-un
punct de trecere a frontierei situat în apropierea municipiului S M.
Mai mult decât atât deşi inculpatul nu a negat împrejurarea că în Fran a a
locuit împreună cu păr ile vătămate şi cu martorul în aceiaşi cameră de hotel, nu a
men ionat cum anume s-a întâlnit cu cei trei pe teritoriul statului francez dacă, aşa
după cum a sus inut, nu au plecat împreună din România.
S-a mai sus inut că, în Fran a inculpatul nu a făcut altceva decât să le
permită păr ilor vătămate să locuiască împreună cu el şi martorul J.N. în aceeaşi
cameră de hotel. Nu le-a constrâns şi nu le-a obligat pe păr ile vătămate să practice
prostitu ia, nu le-a luat banii rezulta i din prestarea acestei activită i şi nu le-a lovit
pe cele două, singura ceartă fiind cauzată de refuzul inculpatului de a mai da bani
păr ilor vătămate care nu erau preocupate de găsirea unui loc de muncă.
Sus inerile inculpatului au fost contrazise de declara iile păr ilor vătămate,
declara ii ce s-au coroborat cu declara iile martorilor J.N. şi H.H..
33
Instan a nu a avut în vedere şi declara iile martorilor date pe parcursul

judecă ii întrucât aceştia au avut a relata despre evenimente petrecute cu mult timp
în urmă, informa iile oferite pe parcursul urmăririi penale fiind date mult mai
aproape de momentul în care evenimentele au avut loc, fiind sub acest aspect cu
mult mai credibile.
Instan a de fond a re inut că în drept, faptele inculpatului întrunesc
elementele constitutive ale infrac iunii prevăzută de art. 13 alin.(1) şi (3) din Legea
678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu referire la
art.2 pct.2 lit.c) teza I din aceeaşi lege.
Instan a a constatat că nu sunt incidente dispozi iile OUG nr.79/2005 de
modificare şi completare a Legii 678/2001 aşa după cum s-a re inut în actul de
sesizare al instan ei. Astfel, potrivit dispozi iilor art. 13 C.pen., în cazul în care de
la săvârşirea infrac iunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau
mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
Prin modificările şi completările aduse Legii 678/2001 prin OUG
nr.79/2005, regimul sanc ionator pentru faptele de genul celor comise de inculpat a
fost înăsprit şi, în plus, au fost incriminate noi modalită i de săvârşire a
infrac iunilor aşa încât instan a, a aplicat art. 13 Cpen. şi nu a re inut în cauză, în
ceea ce priveşte faptele inculpatului şi prevederile OUG 79/2005.
Având în vedere modul şi împrejurările de comitere a faptelor instan a a
re inut în cauză şi dispozi iile art. 41 alin.(2) C.pen., întrucât inculpatul a folosit
acelaşi mijloc de înşelăciune pentru recrutarea celor două păr i vătămate (
promisiunea asigurării unui loc de muncă) şi aceleaşi mijloace de constrângere (
violen ă fizică, psihologică şi economică), exploatând astfel 2 păr i vătămate pe care
le-a determinat să practice prostitu ia, ac ionând în baza unei rezolu ii infrac ionale
unice.
Inculpatul, în vârstă de 23 ani la data comiterii faptelor, are 12 clase, nu are o
ocupa ie, are în între inere un copil minor rezultat dintr-o rela ie de concubinaj. Atât
pe parcursul urmăririi penale, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti a refuzat să
facă orice fel de declara ii cu referire la faptele re inute în sarcina sa.
34
Concluzii
Traficul de ființe umane reprezintă un domeniu de studiu foarte

complex,cercetările din acest domeniu putându-se încadra în sferele dreptului
național,dreptului internațional, antropologiei, sociologiei, psihologiei, asistenței
sociale,științelor politice, criminologiei, drepturilor omului, feminismului, etică etc.
O abordare integrată a tuturor acestor sfere ar reprezenta, în opinia mea, un demers
extrem de dificil, astfel, în lucrarea de fa ă am surprin aspecte ce tin doar
infrac iunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori.
Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere
adusă demnită ii şi integrită ii fiin ei umane, o amenin are asupra securită ii
individului şi a valorilor sociale şi morale.
Acest tip de infrac ionalitate afectează în mod direct individul prin impactul
pe care îl are asupra unuia dintre drepturile individuale fundamentale, libertatea
individuală, societatea suportând, în acelaşi timp, influen e negative generate de
amplificarea fenomenului corup iei, a faptelor antisociale şi violente, crearea unor
mecanisme criminale care ob in profituri substan iale din acest tip de activitate
afectând stabilitatea economică şi securitatea regională.
Deşi se află pe agendele interna ionale încă din anul 2000, traficul de
persoane, ca fenomen infrac ional şi social, rămâne în continuare o realitate ce
necesită un efort sus inut şi continuu din partea organismelor interna ionale, a
fiecărui stat în parte, dar şi a întregii societă i.
Creşterea cererii de servicii sexuale, de for ă de muncă ieftină, dorin a de a
ob ine profit cu investi ii minime, sunt tot atâ ia factori care influen ează în mod
direct intensificarea activită ii re elelor de trafic.
Reac ia împotriva traficului de persoane implică mai multe aspecte: ca
activitate economică ilegală, traficul este una dintre resursele financiare principale
ale crimei organizate; ca încălcare majoră a drepturilor fundamentale ale omului,
este o ofensă adusă demnită ii umane pe care România nu o poate trece cu vederea;
ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care amenin ă securitatea şi un
domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni
şi ter e organiza ii interna ionale.
Astfel, factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat un apel către
comunitatea interna ională, inclusiv către institu iile de la nivel regional şi na ional,
35
organiza ii non-guvernamentale, interna ionale şi alte organiza ii ale societă ii

civile, precum şi către institu iile şi agen iile Uniunii Europene, atât pentru a
contracara provocările ridicate de infrac ionalitatea transna ională, cât şi pentru a
oferi o reac ie clară şi cuprinzătoare în direc ia unor politici multidisciplinare,
coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor viza i din ările de origine,
tranzit şi destina ie. O astfel de reac ie explicită trebuie să fie în concordan ă cu
standardele drepturilor omului, acordându-se o aten ie particulară traficului de
femei şi copii, în conformitate cu instrumentele interna ionale.
36
Bibliografie
I. Lucrări cu caracter monografic
1. Bârsan C., Convenţia europeană a drepturilor omului, Comentariu pe articole,

Vol.1, Drepturi şi libertă ii, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
2. Cristuş N., Traficul de persoane, proxenetismul, crima organizată, practica
judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006
3. Deleanu I., Drept constituţional şi instituţii juridice, Ed. Chemarea, Iaşi, 1992
4. Dic ionarul explicativ al limbii române, ed. a II-a, Ed. Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1996
5. Gârbule I., Traficul de persoane, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2010
6. Iancu Ghe., Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România, Ed.
All Beck, 2003
7. Muraru I., Tănăsescu E.S., Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, ed.
XI, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003
8. Muraru I., Tănăsescu E.S., Constituţia României – comentariu pe articole,
Ed.C.H.Beck, Bucureşti, 2008
II. Articole
1. Spiridon I.C., Observaţii referitoare la Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi

combaterea traficului de persoane, în Dreptul, nr. 7/2002
III. Acte normative
1. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane

2. Noul Cod Penal
IV. Alte surse
1. www.scj.ro
2. www.jurisprudenta.org
37

Traficul de Minori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traficul de Minori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traficul de minori Bogzeanu Cătălina

Problemă stringentă a societă ii actuale, traficul de persoane, a existat încă

Printre dimensiunile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul

Se face o distinc ie între libertatea ca atribut al fiin ei umane şi libertatea ca

statului dispun măsuri privative de libertate. "Dispoziţiile art. 23 obligă legiuitorul

Schimbările sociale sunt declanşate între altele şi de apari ia unor probleme

Secţiunea I. Consideraţii generale privind traficul de persoane

Traficul de persoane este un fenomen cu multe dimensiuni: este o încălcare

oportunită i pentru tinerii care părăsesc sistemul de asisten ă socială, lipsa

Secţiunea a II-a. Etapele traficului de persoane

Traficul de fiin e umane, ca fenomen infrac ional transna ional, este de o

prealabil şi care va consilia victima şi o va redirec iona către serviciile specializate

Secţiunea a III-a. Consecinţele traficului de persoane

Secţiunea a IV-a. Modalităţi de combatere a fenomenului traficului de

Pentru prevenirea traficului de persoane importan ă prezintă informarea, dar

organiza iile interguvernamentale şi în vederea conştientizării opiniei publice

Secţiunea I. Reglementari internaţionale privind traficul de persoane

Cel mai important instrument interna ional împotriva traﬁ cului de ﬁ in e

Ratificarea instrumentelor interna ionale poate fi benefică în procesul de

Secţiunea a II-a Reglementări interne privind traficul de persoane

pedepselor, prevederi speciale privind procedura judiciară, dispozi ii privind

Apari ia acestui act normativ a fost generată de fenomenul traficului de

Potrivit art.211Noul Cod penal: „(1) Recrutarea, transportarea, transferarea,

transportului, a cazării şi a procurării actelor necesare deplasării, ulterior fiind

În sensul analizat de noi, prin primire se în elege preluarea victimei traficului

forme de exploatare sexuală este îndeplinită condi ia privind exploatarea unei

Secţiunea I. Trafic de minori. Element material. Oferirea de folose

Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede că „recrutarea, transportarea,

Secţiunea a II-a. Trafic de minori. Elemente constitutive. Modalităţi de

Recrutarea a două victime sub promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de

Prin sentin a penală nr. 63 din 11 noiembrie 2010, pronun atăTribunalul

urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată în

În cursul lunii octombrie, învinuitul G.J.A, împreună cu persoanele

G.J.A, acestea nu au avut curajul să dezvăluie autorită ilor franceze calvarul

Instan a nu a avut în vedere şi declara iile martorilor date pe parcursul

Traficul de ființe umane reprezintă un domeniu de studiu foarte

organiza ii non-guvernamentale, interna ionale şi alte organiza ii ale societă ii

I. Lucrări cu caracter monografic

1. Bârsan C., Convenţia europeană a drepturilor omului, Comentariu pe articole,

1. Spiridon I.C., Observaţii referitoare la Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi

III. Acte normative

1. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane

IV. Alte surse

S-ar putea să vă placă și