I.

INTRODUCERE
Înainte de 1980, învățarea nu a fost privită ca un proces pe tot parcursul vieții (Collins,
2009). În acest moment, Malcom Shepherd Knowles, a declarant ca învățarea pe tot parcursul
vieții va devein principiul organizator al educației, iar termenul de învățare pe tot parcursul
viețiieste acum folosit în mod obișnuit în conversația educațîonală (Duyff, 1999).
Pe măsură ce țările evoluează și procesul de industrializare este într-o continua evoluție,
cererea pentru dezvoltarea profesională a adulților a luat amploare, crescând astfel numărul
locurilor de instruire profesională, lucru ce a dus la o îmbunătătire a abilităților profesionale și
personale. Există multe motive pentru care cererea a crescut în secolul XXI, cum ar fi: creșterea
accesului la informație, evoluția rapidă a tehnologiei, o îmbunătățire a interacțiunilor globale,
cerințe noi de calificare.
II. CUPRINS
La sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, odată ce activitatea profesională a
început să se complice ca urmare a dezvoltării rapide a progresului științific și
tehnologic,problema educației continue pentru adulți, care au depășit de mult vârsta studenților,
devine acută. Acest lucru este legat de faptul că cunoștințele și abilitățile, care au fost dobândite
în copilărie și tinerețe, devin depășite din punct de vedere moral în câteva decenii. Prin urmare,
se dezvoltă o nouă abordare a predării unei persoane adulte
Conceptul de învățare pe tot parcusrul vieții a fost popularizat în ultimul deceniu.
Organizațiile au trebuit să se adaptateze schimbărilor din industrie pentru a recunoaște piedicile
care apar în imbunătățirea eficientizării procesului industrial și rezolvarea acestora. Câteva
caracteristici importante ale acestui proces sunt: durata, perspectiva centrată pe cursant, învățarea
pe mai multe nivele și mai multe subiecte. Datorită dezvoltării internetului și a tehnologiei prin
satelit, procesul educational poate fi făcut online atât de la muncă cât și de acasă, ceea ce duce la
o mare economisire a costurilor de transport și a timpului (Gayner, 2006).
Populația adultă are obligații suplimentare precum munca și familia în cea mai mare parte
a timpului, de aceea este necesar un cadru de învățare flexibil pentru a permite unei personae să
învețe în orice moment și în orice loc (Lall, 2011). Combinația de creștere a concurenței și
cerința de a avea un nivel de trai mai bun și a avea timp liber mai mult a făcut ca învățatul să fie
un process continu (Beller&OR. 1998).
 Educația continuă este despre ce, cum și cine vrea să învețe, acest proces ajutând pe
cineva să obțină o diploma, să studieze la un învățământ postliceal pentru a dobândi noi
competențe sau pentru a obține un loc de muncă mai bun. De asemenea acest process ajută
individul să crească din punct de vedere profesional, să se pună la curent cu noile tehnologii, să
acumuleze noi cunoștiințe și abilități care duc la păstrarea locului de muncă sau obținerea unei
promovări.
Beneficiile aduse persoanei care continuă și la vârsta adultă să învețe ar atinge mai multe
planuri:
A) Dezvoltarea abilităților:
- Dezvoltă noi oportunități pentru locuri de muncă
- Poate schimba ocupația, sau obținerea unei avansări
- Învățarea de noi abilități, sau dezvoltarea abilităților existente
- Crește concurența pe piața muncii
- Te ajută să ții pasul cu noile tehnologii
- Ajută în situațiile de criză eonomică
- Ajută la dezvoltarea propriei afaceri
B) Dezvoltarea academică:
- Obținerea de noi diplome
- Îmbunătățirea studiilor până la gradul de doctorat
C) Dezvoltare personală:
- Dezvoltarea de noi interese
- Cunoașterea de noi prieteni și extinderea cercului de prieteni\
- Sporește stima de sine
- Deschide noi orizonturi de interacțiune social
- Descoperirea de noi possibilităti pentru a face față provocărilor
III. CONCLUZIE
Procesul de învățare al adulților se bazeaza în continuare pe dezvoltarea prin activitate,
prin acțiune, prin experimentare, unde exercițiul si practica ocupa un loc aparte. Evoluția
societatii și necesitatea interacțiunii cu oamenii și cu mediul înconjurător în general vor supune
persoanele unui proces de schimbari nu doar sociale, ci si comportamentale si psihilogice care
vor obliga la evolutie si schimbare continuă. Ori acest lucru nu se poate realiza făra inevitabilul
proces de învatare, chiar și la vârsta adultă, care reprezintă până la urmă condiția indispensabilă
în ocuparea unor diverse poziții în societate: de cetățean, de părinte, de angajat sau angajator etc.
Dobândirea educației pe tot parcursul vieții de către adulți devine o condiție de bază
pentru dezvoltarea șirealizarea traseului social și de angajare a unei persoane modern.
IV. BIBLIOGRAFIE
- Beller, M & Or, E. (1998). The Crossroads between Lifelong Learning and
Information Technology: A Challenge Facing Leading Universities
- Collins, J. (2009). Lifelong Learning in the 21st Century and Beyond. Journal of
RadioGraphics
- Duyff, R.L. (1999). The value of lifelong learning: key element in professional career
development. Journal of Am Diet Assoc
- Gaymer, D.M. (2006). Continuing Education and Lifelong Learning Trends. In M.M.,
Helms (Ed.) Encyclopedia of management (5th ed.). Farmington Hills, Michigan,
USA: Thomson Gale Publishing.
- Laal, M. (2011). Impact of technology on lifelong learning. Journal of Procedia -
Social and Behavioral Sciences,