Lectură: mituri des întâlnite despre stres

Mitul 1. Cea mai mare parte a stresului provine din afara noastră

Te stresează oamenii? Te stresează traficul? Te stresează zăpada?

De obicei, oamenii vor răspunde afirmativ la aceste întrebări. În realitate, stresul vine din interiorul
nostru, nu din afară.
Adevărul e că nimeni nu are puterea să te facă să fii stresat decât dacă le-o oferi tu. Traficul e doar
trafic. Dacă ai fi un controlor de trafic, acesta ar fi mijlocul tău de existență – fără trafic, nu ai avea
loc de muncă. La fel, dacă ai fi un instructor de schi sau un operator de telescaun, lipsa zăpezii ar
însemna că nu ai ce să muncești.

Mitul 2. Stresul nu poate fi controlat – el te controlează pe tine

Stresul este, în mare măsură, rezultatul interpretărilor noastre. Dacă ne controlăm percepțiile, ne
controlăm stresul.
Tot nu ești sigur? Gândește-te la următorul exemplu.
Imaginează-ți că faci un duș și apa este călâie. Mulți dintre noi ne-am simți foarte stresați și am trăi
o gamă extinsă de emoții, pe un continuum de la iritare până la furie deplină. S-ar putea dovedi un
început stresant al unei zile care altfel ar fi fost una fără evenimente semnificative. Acum gândește-
te la același duș, cu aceeași temperatură a apei. De data aceasta însă, știi că boilerul este stricat și te
aștepți ca apa să fie rece până când vine instalatorul, mai târziu. Aceeași apă călâie, care te aștepți
să fie rece, este o surpriză plăcută, nu o sursă de iritare. Astfel stresul negativ este înlocuit cu un
sentiment de ușurare și te bucuri de dușul tău cu un sentiment de recunoștință.

Mitul 3. Pe majoritatea oamenilor îi stresează aceleași lucruri

Stresul nu e la fel pentru toată lumea – și cu cât este mai mare nivelul de bază al rezilienței unei
persoane, cu atât mai mult i se va părea acelei persoane că stresul e mai degrabă un motivator decât
destabilizator. Găndește-te la proverbul „pentru unii miere, pentru alții fiere”. Ceea ce o stresează
pe o persoană, o inviorează pe alta. În timp ce unora dintre noi ni se pare terifiantă ideea de a ne
arunca cu parașuta, a ne da cu tiroliana sau a face schi pe o pârtie dificilă, pentru experți nu este
același lucru. Unii oameni caută să repete tocmai acele experiențe pe care mulți dintre noi le-am
evita cu orice preț.

Mitul 4. Stresul îți face rău

În ciuda percepției greșite obișnuite, stresul nu e rău pentru tine. Ca să-l cităm pe Hans Selye,
pionierul stresului: „Stresul e sarea și piperul vieții”. Avem nevoie de stres ca să ne simțim angajați.
În realitate, dacă încercăm să scăpăm de stres sau să-l evitam, viața noastră va deveni mai stresantă.
Selye a făcut distincția între stresul negativ și cel pozitiv: în fapt, el s-a referit la stresul pozitiv
numindu-l „eustres”, iar pe cel negativ numindu-l „distres”. Așadar, stresul nu este bun sau rău – el
este, pur și simplu. Percepțiile noastre sunt cele care îl fac să pară rău. Astfel, adoptarea atitudinii
potrivite poate transforma stresul negativ într-un stres pozitiv.

Mitul 5. Stresul interferează cu succesul

Stresul negativ poate fi destabilizator, dar stresul în sine nu este inerent rău. Stresul care nu e
gestionat corespunzător este cel care duce la prejudicii, boală și chiar moarte. Stresul pozitiv însă
poate fi antrenant și motivator. De la cluburile de tineret și până la Liga Națională de Fotbal, stresul
îi motivează pe jucători să câștige. Ar mai cumpăra oamenii bilete că sa se uite la cum joacă
Belmont, J. (2015). The Therapist's Ultimate Solution Book: Essential Strategies, Tips & Tools to Empower
Your Clients. WW Norton & Company.
echipele lor sportive preferate din marea ligă dacă deja ar ști rezultatul meciului? Chiar am vrea să
știm dinainte scorul? Ceea ce face să fie incitant și palpitant privitul unui meci este stresul
necunoscutului.

Mitul 6. Stresul este un pericol pentru sănătatea ta

Stresul, prin el însuși, nu e neapărat periculos. Felul în care te adaptezi la stres este ceea ce
determină dacă îți afectează mintea și corpul. De exemplu, pentru personalitatea de tip A, condusă
de stres, există o corelație între a fi foarte energică și a experimenta boli de inimă, tensiune crescută
și chiar moarte prematură. Din contră, tipul de personalitate B este considerat a fi mai relaxat și mai
atenuat și, cândva, se credea că este asociat cu o viață mai lungă. Ultimele studii au arătat însă ca în
realitate factorul ostilității este cel care determină dacă stresul chiar este destabilizator pentru
sănătatea noastră. S-a constatat că ostilitatea și furia neîngrădite sunt factorii care determină dacă
stresul te motivează sau te înfrânge. Nivelul tău de furie este, de fapt, factorul determinant, și nu
stresul în sine.

Belmont, J. (2015). The Therapist's Ultimate Solution Book: Essential Strategies, Tips & Tools to Empower
Your Clients. WW Norton & Company.