Urgențele reprezintă situațiile neprevăzute care necesită atenția imediată a medicului și un tratament de urgență.

Multe dintre acestea pot fi evitate prin măsuri simple de prevenție precum: un istoric medical atent, examinarea
stării generale a pacientului și pregătire o preoperatorie corectă.

Starea de șoc
- Este un fenomen marcat de insuficiență circulatorie, de origine cardiacă sau vasomotorie, și hipotensiune
- Semne și simptome:
o Pacient inconștient, cu tegumente palide și reci
o Cianoza buzelor, unghiilor și a lobului urechii
o Pupile dilatate, cu reacție slabă la lumină
o Puls scăzut, respirație superficială și neregulată
- Tratament:
o Poziționarea pacientului în poziția Trendelenburg – capul situat mai jos decât nivelul picioarelor
o Menținerea temperaturii corporale – prin acoperirea pacientului cu o pătură și plasarea unei sticle cu
apă caldă între coapse
o Se verifică libertatea căilor aeriene, să nu fie obstrucționate
o Controlul pierderii de sânge – în șocul hemoragic
o Restaurarea lichidelor corporale pierdute – cu ajutorul perfuziilor
o Administrare Oxigen 100%
o Tensiunea arterială, pulsul și respirația trebuie monitorizate constant
o Injectare:
 hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg în 5 ml de apă intravenos
 mefentermină – pentru creșterea tensiunii arteriale
 atropină – pentru bradicardie
o Antibiotice cu spectru larg
o Analgezice – pentru diminuarea durerii

Reacțiile alergice
- Sunt răspunsul nedorit al organismului la o doză completă de medicament, fiind rezultatul sistemului imun al
pacientului
- Clasificarea Gel și Coombs
o Tipul 1 → hipersensibilitatea mediată IgE – cea mai riscantă
o Tipul 2 → citotoxică/citolitică – mediată IgM sau IgG
o Tipul 3 → prin complexe imune
o Tipul 4 → hipersensibilitate întârziată – mediată celular
- Semne și simptome
o Reacțiile cutanate sunt cele mai frecvente → reacții urticariene, exantematoase și eczemoide, prurit,
dermatită exfoliativă, leziuni buloase
o Angioedem variabil – localizat la buze, pleoape, față – până la edemul întregii cavități bucale, a
gâtului, a extremităților
o Bronhospasm → reducerea debitului de aer, prin contracția generalizată a musculaturii netede a
bronhiilor
o Reacții oculare → conjunctivită și umezirea ochilor
o Poate apărea hipotensiune

Șocul anafilactic
- Reacție alergică severă, fiind o urgență medicală
- Semne și simptome
o Șoc cardiovascular: paloare, sincopă, palpitații, tahicardie, hipotensiune, aritmii și convulsii
o Simptome respiratorii: tuse, strănut, wheezing, bronhospasm, laringospasm
 o Tegumente calde, cu prurit, urticarie și angioedem
o Posibil → greață, vărsături, crampe abdominale și diaree
- TRATAMENT
o Menținerea căilor aeriene libere, administrare de oxigen
o Monitorizarea semnelor vitale
o Dacă este în stare de șoc – poziționare orizontală sau ușor Trendelenburg
o Reacții ușoare:
 Antihistaminicele sunt eficiente
 Se identifică și înlătură alergenul
 4-6 ore supraveghere
o Reacții severe:
 Fluide IV
 Adrenalina este de elecție → 1:1.000 în fiole de 1 mg → administrare IM/SC 0,3 – 0,5 ml din
diluția de 1:1.000
 Injecția poate fi repetată la 10-30 de minute
 Dacă sunt prezente astm, edem sau prurit – se pot folosi corticosteroizi
 Succinat de hidrocortizon 100-500 mg IV / IM
 Dexametazonă 4-12 mg IV / IM
 Repetarea dozei la 1, 3, 6 și 10 ore – în funcție de severitatea simptomatologiei

Urgențe respiratorii
- Obstrucția căilor aeriene
o Reprezintă principala cauză de stop cardiac non-traumatic la copii
 Poziția orizontală / aproape orizontală pe scaunul stomatologic → crește incidența obstrucției
căilor aeriene
 Dacă înghite corpul străin pătruns → blocaj gastro-intestinal, abces peritoneal, perforații,
peritonită
 Dacă este aspirat → abces pulmonar, pneumonie, atelectazie
- Prevenție
o Digă
o Ligatură → ață dentară legată de instrumente precum cleme de digă, instrumente endodontice,
rulouri etc.
- Management
o Dacă asistentul este prezent → plasarea pacientului în poziție orizontală / Trendelenburg și folosirea
forcepsului Magill sau a aspiratorului pentru îndepărtarea corpului străin
o Dacă asistentul nu este prezent → pacientul este rugat să se aplece peste brațul scaunului, cu capul în
jos și încurajat să tușească
o Dacă obiectul a fost înghițit
 Se impune efectuarea unei radiografii, pentru a determina localizarea obiectului și trimitere la
un medic specialist
o Dacă obiectul a fost aspirat
 Pacientul este plasat în decubit lateral și încurajat să tușească
 Dacă obiectul nu este recuperat – consult radiologic + bronhoscopie pentru vizualizarea și
eliminarea corpului străin

Obstrucția completă a căilor aeriene superioare

- Semne și simptome
o Prima fază (1-3 minute) – conștient, se sufocă, tensiune arterială crescută și tahicardie
o A doua fază (2-5 minute) – pierderea stării de conștiență, bradipnee, hipotensine și bradicardie
o A treia fază (peste 3-5 minute) – comă, absența semnelor vitale, pupile dilatate
 - Semnele obstrucției aeriene parțiale
o Indivizi cu flux de aer suficient:
 Tuse puternică
 Wheezing între accesele de tuse
 Abilitatea de a respira
o Indivizi cu flux de aer insuficient
 Tuse slabă, ineficientă
 Voce absentă sau modificată
 Posibilă cianoză, letargie, dezorientare
- Management
o Poziționarea pacientului în decubit dorsal, cu capul într-o parte și bărbia ridicată
o Proceduri noninvazive → lovituri în spate, manevra Heimlich, compresii abdominale bruște în direcție
cranială
o Pentru copiii sub 1 an – o combinație de lovituri la nivelul spatelui și compresii abdominale
o Procedurile invazive sunt traheostomia și cricotirotomia

Bronhospasm
- Pacienții cu astm pot dezvolta bronhospasm acut, declanșat de stresul emoțional sau anxietatea din timpul
tratamentului
- Semne și simptome ale atacului astmatic
o Senzația de sufocare – pacientul adoptă o poziție ca și cum s-ar lupta pentru aer
o Senzație de presiune în piept
o Tuse neproductivă
o Wheezing la inspir / expir
o Expirul este prelungit și mai dificil decât inspirul
- Atac asmatic sever
o Cianoza unghiilor
o Transpirație
o Utilizarea musculaturii accesorii pentru respirație → SCM și musculatura abdominală
o Pacientul poate părea confuz sau agitat
- Managementul unui atac de astm
o Se întrerupe tratamentul stomatologic
o Pacientul este poziționat astfel încât să poată respira – de obicei în poziție verticală, cu mâinile întinse
o 2 pufuri Albuterol la fiecare 2 minute
o Suplimentarea oxigenului – 10l / minut
o Monitorizarea semnelor vitale
o Dacă nu se ameliorează – apel servicii de urgență
o Adrenalină 1:1000, 0,3 g la fiecare 20 de minute
- La pacientul astmatic, medicul trebuie să aibă în vedere:
o obținerea unui istoric medical corect înainte de tratament – trebuie cunoscut cât de des pacientul are
atacuri de astm și care sunt factorii declanșatori
o se preferă programarea dimineața la tratament
o dacă pacientul folosește un inhalator, se indică să îl aibă la îndemână pe durata tratamentului, și chiar
utilizarea profilactică înainte de tratament.

Hiperventilația
- Este cauzată de respirația anormal de rapidă și profundă, dereglând nivelurile de oxigen și dioxid de carbon,
ceea ce conduce la alcaloză respiratorie
- În stomatologie, acest sindrom este cauzat de anxietate, frică și nervozitate
- Rezultatul este scăderea nivelului de dioxid de carbon din sânge
 - Semne și simptome:
o Vertij, tremurături
o Dificultate în respirație
o Palme reci – diaforeză
o Palpitații
o Durere în piept
o Respirație excesivă, necontrolată
o Globus hystericus = senzație de nod în gât
o Furnicături ale palmelor, tălpilor și zonelor periorale
o Creșterea tensiunii arteriale și tahicardie
- Tratament
o Întreruperea tratamentului și îndepărtarea oricăror obiecte străine din cavitatea orală a pacientului
o Poziționarea verticală a pacientului
o Evaluarea căilor aeriene
o Se încearcă liniștirea pacientului, calmarea acestuia
o Este rugat să respire ușor și superficial într-o pungă de hârtie / mască – de 6-10 ori pe minut
o Monitorizarea semnelor vitale
o Se determină cauza atacului

HIPERTENSIUNEA
- Dacă tensiunea arterială este peste 160/100 Hg
- Pacientul acuză cefalee, vertij, greață
- Examinarea fundului de ochi relevă mici puncte hemoragice la nivelul retinei, cu tensiune intracraniană
crescută
- Tratament
o Poate fi evitată prin premedicație
o Dacă urgența apare intraoperator, pacientului îi este permisă odihna în poziție semi-orizontală
o Se poate administra oxigen, pentru scăderea tensiunii
o Administrare Diazepam și Furosemid IV
o Administrarea unei capsule de Nifedipină 10 mg sublingual

HIPOTENSIUNEA
- Scăderea tensiunii arteriale în timpul unei manopere stomatologice:
o Asociată cu puls slab și bradicardie
o Confuzie, greață, neliniște
- Tratament
o Pacientul este poziționat în clinostatism, cu picioarele ridicate
o Administrare oxigen 100%
o Soluție perfuzabilă Ringer Lactat
o Intravenos – Atropină 0,6 mg → dacă pulsul este foarte slab
o Intramuscular – Mefentermină 15 mg

STOP CARDIO-RESPIRATOR
- Oprirea bruscă a circulației și respirației
- Poate surveni la pacienții cu boli cardiovasculare, în caz de șoc anafilactic, reacții la medicamente, asfixie
- Clinic – este caracterizata prin absența mișcărilor abdominale, a respirațiilor, a pulsului femural și carotidian
- Pacientul este inconștient, cu pupile dilatate
- TRATAMENT → Basic Life Support - ABC
o Airways – căile aeriene
  Dacă se suspectează prezența unui corp străin → pacientul este poziționat în decubit lateral și
se aplică 4-5 lovituri puternice între omoplați cu podul palmei
 După îndepărtare, pacientul este poziționat în clinostatism, în vederea aplicării masajului
cardiac și a respirației artificiale
o Breathing – respirația
 Dacă este absentă, se impune ventilație artificială → nările sunt blocate cu ajutorul policelui și
a indexului și se efectuează respirație gură la gură
o Circulation – circulația
 Cu pacientul în poziție orizontală – se aplică o lovitură puternică în dreptul inimii
o Masaj cardiac – cu podul ambelor palme, una deasupra celeilalte, mâinile întinse și stând în genunchi,
se efectueaza compresii ferme asupra zonei inferioare a sternului → 60-80 astfel de mișcări pe minut

INFARCT MIOCARDIC ACUT

- Semne și simptome
o Disconfort substernal central
o Poate iradia spre umăr, gât, mandibulă sau regiunea epigastrică
o Senzație de presiune de durată scurtă
o Dispnee, sincopă, diaforeză, moarte subită
o Durerea nu este eliminată prin repaus sau nitroglicerină, și este de lungă durată
- Tratament
o Poziționarea pacientului vertical
o Administrare oxigen
o Administrare Nitroglicerină 0,5 mg la fiecare 5 minute
o Pacientul este rugat să mestece 162-352 mg de aspirină – pentru a iniția fibrinoliza
o Calmarea pacientului

URGENȚE DIABETICE
- Sunt 2 tipuri de probleme asociate cu diabetul în timpul tratamentelor stomatologice:
o Hipoglicemia
o Hiperglicemia / coma diabetică
- Semne și simptome
o Hipoglicemia
 Paloare, transpirații, tremurături, palpitații, slăbiciune
 Tahicardie, cefalee, confuzie, dificultăți în vorbire
o Hiperglicemia
 Tegumente uscate și hipotensiune
 Istoric medical de polidipsie, poliurie și polifagie
 Pacientul prezintă respirație rapidă, profundă, cu miros de acetonă
 Acesta pare bolnav, deshidratat, cu gura uscată
- Management
o Hipoglicemie
 La pacientul conștient – administrare 20 mg de glucoză orală
 La pacientul inconștient – glucoză IV
 Adrenalină 500 mg SC
 Glucocorticoid – 100 mg de hemisuccinat hidrocortizon IV
 Glucagon – 1-2 mg IM
o Hiperglicemie
 Insulina circulantă prezentă este ineficientă din cauza perfuziei tisulare slabe → se impune
îmbunătățirea perfuziei tisulare
  Se administrează 1 l de fluid în prima jumătate de oră, ulterior 1 l pe oră, până când
deshidratarea este corectată
 Terapia insulinică este de elecție în hiperglicemie

ACCIDENT CU HIPOCLORIT
- Cauzat de trecerea irigantului dincolo de apex → prin blocarea acului seringii de irigare în canal și injectarea
forțată a irigantului
- Semne și simptome
o În decurs de câteva minute, pacientul simte brusc o durere extremă și se umflă
o Sângerare prelungită din canal, ca o reacție a organismului la irigant
- Tratament
o Sângerarea este lăsată să continue – dacă organismul elimină fluidul toxic, vindecarea este mai rapidă
o Dacă dintele tratat este depulpat – se prescrie antibiotic și analgezic pentru 5, respectiv 3 zile
o Poate fi o reacție de hipersensibilitate → se prescrie și un antihistaminic

REACȚIE LA SUPRADOZAJUL DE ANESTEZIC

- Semne și simptome de toxicitate sistemică la adrenalină
o Agitație, slăbiciune și cefalee
o Paloare, tremurături, palpitații
o Creștere bruscă a tensiunii și frecvenței cardiace
- Semne și simptome de toxicitate sistemică la anestezicul local
o Agitație
o Spasme musculare și tremurături
o Creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace
o Tinitus, dificultăți de concentrare
o În caz de suprdozaj sever de anestezic local – posibil convulsii, scăderea tensiunii arteriale și a
frecvenței cardiace, bradipnee
- Managementul reacțiilor toxice la adrenalină → rareori durează mai mult de câteva minute, fiind tranzitorii
o Încetarea manoperei terapeutice
o Plasarea pacientului în cea mai confortabilă poziție
o Monitorizarea semnelor vitale
o Administrare de oxigen
o I se acordă timp pacientului să își revină
- Considerații de avut în vedere la utilizarea adrenalinei
o Din cauza efectelor cardiovasculare, se limitează folosirea ei la pacienții cu istoric de boli cardiace
o Posibile interacțiuni medicamentoase – cu inhibitorii MAO
o De reținut → organismul produce adrenalină endogenă, a cărei producție crește în situațiile stresante
- Managementul reacțiilor toxice la anestezicul local – diferă în funcție de severitatea reacției
o Reacții ușoare
 Liniștirea pacientului
 Administrare de oxigen
 Monitorizarea și înregistrarea semnelor vitale
o Reacții severe
 ABC
 Administrare oxigen pe mască 10-15 l / minut
 Perfuzie cu ser fiziologic
 Dacă este nevoie – administrare anticonvulsivant 2 mg
 Monitorizarea și înregistrarea semnelor vitale
- De avut în vedere pentru evitarea reacțiilor adverse
o Prevenția este cheia → trebuie obținut un istoric medical complet
  Dacă prezintă vreo afecțiune care interacționează cu anestezicul
 Ce medicamente ia și eventualele interacțiuni cu anestezicul
o Injectarea se efectuează cu grijă – întotdeauna se aspiră pentru a evita o injectare intravasculară

EPILEPSIA
- Reprezintă o dereglare a sistemului nervos central, determinând convulsii urmate de pierderea stării de
conștiență
- Majoritatea pacienților își cunosc afecțiunea
- Se poate întâmpla ca criza epileptică să survină în timpul tratamentului stomatologic
- Când două sau mai multe crize apar succesiv, se numește status epilepticus → o urgență serioasă
- Convulsiile mai apar în caz de febră mare, tumoră craniană sau traumatisme, hipoglicemie și reacție toxică la
medicamente
- Un istoric medical complet este important
- În timpul crizei, căile aeriene trebuie menținute libere
- Protocol de tratament
o Majoritatea crizelor durează mai puțin de 2 minute
o Administare de oxigen
o Eliberarea căilor aeriene
o Monitorizarea semnelor vitale, puls-oximetrie
o Dacă durează mai mult de 2 minute → administrare medicație:
 Diazepam 0,2-0,5 mg/kg IV/IM
 Midazolam 0,05-0,1 mg/kg IV
o În cazul în care serviciile de urgență nu au ajuns în decurs de 5 minute → 2 ml/kg de soluție
perfuzabilă de dextroză 25%

URGENȚELE MEDICALE ÎN PEDODONȚIE

- Pedodontul trebuie să aibă la dispoziție un kit de urgență pentru pacientul pediatric
- Dozele și tehnicile din cadrul terapiei de suport la copii sunt modificate față de cele aplicabile la adult
- Pedodontul trebuie să fie capabil de tratarea urgențelor medicale atât la copil, cât și la adult
- Într-o astfel de situație, medicul trebuie să rămână calm și să acționeze prompt pentru a oferi tratament
imediat, fără a cauza panică pacientului sau personalului ajutător.
- Pedodontul trebuie să fie atent la menținerea căilor aeriene libere, la respirație și circulație, după care să
trateze simptomatic
- În trusa de urgență trebuie să existe un tabel cu dozele estimative necesare în cazul unei urgențe, întrucât
într-o asemenea situație ar consuma foarte mult timp calculul dozelor din mg/kg, fiind posibil să nu se știe
greutatea copilului

SINCOPA
- Pierderea tranzitorie a stării de conștiență, din cauza anoxiei cerebrale
- Factori predispozanți
o Anxietatea, frica la vederea sângelui, durerea, lipsa alimentării și mediul prea cald
o Acești factori de stres emoțional duc la eliberarea de catecolamine → scade rezistența vasculară
periferică, tensiunea arterială → scăderea bruscă a fluxului sangvin cerebral
- Semne și simptome
o Pacientul simte slăbiciune, căldură, greață și durere epigastrică, foame
o Apar ulterior transpirații, vertij, paloare și puls slăbit
o Dacă nu se instituie tratamentul acum, pacientul își pierde starea de conștiență și tegumentele devin
cenușii, respirația superficială, tensiunea arterială scade
- Manifestări clinice
o Timpurii
  Senzație de căldură
 Paloare
 Greață
 Tensiunea arterială poate fi normală
 Tahicardie → 80-120 bătăi/minut
o Tardive
 Dilatarea pupilelor
 Căscat
 Polipnee
 Extremități reci
 Hipotensiune
 Bradicardie
 Amețeli
 Sincopă
- Tratament
o Poziționarea pacientului → în clinostatism, cu picioarele ridicate pentru a îmbunătăți întoarcerea
venoasă
o Eliberarea de hainele strâmte
o Menținerea căilor aeriene libere – orice obiect străin trebuie îndepărtat manual / cu aspiratorul
o Administrare oxigen 100%
o Pentru bradicardie – injectare atropină 0,6 mg intravenos
- Considerații pentru tratamentul stomatologic
o Continuarea tratamentului după 24 de ore, în special dacă pacientul și-a pierdut starea de conștiență
o Nu i se permite să plece neînsoțit / să conducă
o Se determină cauza episodului sincopal înainte de a continua tratamentul
o Stresul reprezintă principala cauză de sincopă în cabinetul stomatologic
o Se indică folosirea protocoalelor de management al stresului, programări matinale, chiar sedarea
o Asigurați-vă că pacienții consumă alimente înainte de a se prezenta la tratament

Cel mai bun tratament al urgențelor medicale îl constituie prevenția. Prin istoric medical complet și consultații
atente pentru afecțiuni ascunse se pot evita. Este important să avem la îndemână tot timpul un ghid de tratament în
caz de urgențe, care trebuie revizuit periodic.