Testament - eseu - referat

de Tudor Arghezi
 Introducere în curentul literar/ introducere în Modernism;
 Referat  schematic ( apariție, temă, titlu etc.);
 Comentariul complet al poeziei ,,Testament,,.

I.Modernismul - introducere
          Modernismul a apărut în România ca urmare a tezelor lui Eugen Lovinescu, care
teoretizează în cadrul revistei și cenaclului ”Sburătorul” ideea de noutate, de înnoire a literaturi și
critici literare.

Reprezentanți
 La poezie:

– Tudor Arghezi;

– Lucian Blaga;

– Ion Barbu.

 La proză:

– Camil Petrescu;

– George Călinescu;

– Liviu Rebreanu;

– Hortensia Papadat-Bengescu.

 La critică literară

– George Călinescu;

– Eugen Lovinescu;

– Vladimir Străinu;

– Pompiliu Constantinescu.
Trăsături
1. Sincronizarea literaturii Române cu literatura Europeană ( teoria imitației);

2. Trecerea literaturii de la o tematică rurală la una urbană ( acțiunea nu mai are loc la țară ci la
oraș) – eroul nu mai este țăranul ci intelectualul;

3. Este folosită, în proză tehnica analizei psihologice ( analizarea psihicului personajului aflat în
situații limită);

4. Trecerea poeziei de la epic la liric;

5. Promovarea tinerilor scriitori.

Teme ale creației Argheziene

1. Arta poetică – este creația în versuri, în care eul liric își prezintă concepția despre poet și
poezie, despre creator și creație și rolul lor în Univers ( Exemplu: ”Ruga de Vecernie”,
”Exlibris”).
2. Estetica urâtului – este o tehnică împrumutată de la francezul Charle Baudelaire, care
constă în revalorificarea cuvintelor, dându-le sensuri noi ”Les fleurs du mal” (Exemplu:
”Testament”, ”Flori de mucegai”, ”Blesteme”).
3. Poezia existențială – ”Psalmi” –  Arghezii este considerat a fi un poet ce pendulează
”între credință ți tăgadă”; el vrea o dovadă concretă a existenței lui Dumnezeu.
4. Poezia jocului, a boabei și a fărâmei ( pentru copii) – descrie Universul mărunt al
găzelor, al animalelor, Universul copilăriei ( ”Zdreanță”, ”O furnică”, ”Stupul lor”).
5. Iubirea – iubita este soție și stăpâna Universului casnic. Poezia ”Psalmi de taină” este
considerată a fi una dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din literatură.
6. Poezia socială:

a) lumea închisorilor populată de oameni suferinzi, bolnavi dar și de pungași ucigași;

b)poezia de revoltă socială în volumul ”1907 – Peizaje”;

c) fața luminoasă a lumii, evoluția, invențiile, descoperirile.

7. Natura:

    – exuberantă ( plină de veselie);

    – tumultoasă ( cu furtuni).

8. Moartea 

     -văzută ca un joc ”De-a v-ați ascuns”;

      – văzută ca o spaimă.

9. Poezia inscripțiilor – transmit sentimente profunde și valori ca patriotismul, cinstea și

dreptatea.

II.Referat schematic
 Apariție

          Poezia a apărut în anul 1927 în volumul ”Cuvinte Potrivite”.

 Tema

          Este este o artă poetică modernă, care are în centru simbolul cărții ca moștenire lăsată de
eul liric unui fiu spiritual.

 Titlul

          Este unul simbolic și are un dublu sens:

a) denotativ – face trimitere la documentul prin care cineva își lasă ultimele dorințe înainte de
moarte;

b) conotativ – face trimitere la cele 2 părți ale Bibliei, Vechiul și Noul Testament.

 Structura

          Poezia este formată din 6 secvențe lirice, cu un număr inegal de versuri, iar textul apare
sub forma unui monolog adresat.Eul liric lasă moștenire urmașilor întreaga s-a operă.

          Elemente de prozodie

– rima este împerecheată;

– măsura versurilor este de 11 silabe;

– ritmul este combinat

III. Testament - comentariu complet

          Poezia ”Testament” este o artă poetică modernă a literaturii române din perioada
interbelică.Ea se încadrează în modernism, curent literar inițiat în România de către criticul
Eugen Lovinescu în anul 1919. Poezia a apărut în anul 1927 în volumul ”Cuvinte Potrivite”
aflându-se chiar în fruntea acestuia.
          Titlul poeziei este unul simbolic, putând fi interpretat în două moduri, cu sens denotativ,
care desemnează un act oficial prin care o persoană dispune de bunurile sale în favoarea sau în
defavoarea moștenitorilor și cu sens conotativ făcându-se trimitere la cele 2 părți ale Bibliei,
Vechiul Testament și Noul Testament.La Arghezi, Testamentul dobândește o valoare spirituală,
căci moștenirea este chiar opera pe care autorul o lasă cititorilor săi.Cheia de lectură se află chiar
în prima strofă, bunul lăsat prin Testament fiind numai un nume de pe o carte.

          Tema poeziei este o artă poetică modernă, care are în centru simbolul cărții.Textul poetic
este conceput ca un monolog adresat de tată unui fiu spiritual căruia îi este lăsată drept unică
moștenire ”cartea”.Cartea reprezintă relația spirituală între generații ”de la străbunii mei până la
tine”, asigurând continuitatea tradiției.

          Structura poeziei este formată din 6 secvențe lirice, cu număr inegal de versuri, rima este
împerecheată, măsura versurilor este de 11 silabe, iar ritmul este combinat.Textul apare sub
forma unui monolog adresat.

          În prima strofă regăsim simbolul central al poeziei ”cartea”. În primele 2 versuri poetul se
adresează fiului spiritual căruia îi lasă carea sa, așa cum străbunii ne-au lăsat textele
sacre.Versurile 5-6 ”Prin râpi și gropi adânci/Suite de bătrâni mei pe brânci” nu reprezintă doar
o simplă imagine vizuală ci semnifică efortul, truda și strădania creației.

          În a doua strofă ”cartea” devine ”hrisovul vostru cel dintâi”, document care pentru
generațiile urmașe care o valoare asemeni Bibliei, un document în care este relatată suferința și
mărturiile istorice ale strămoșilor.

          În a treia strofă, versurile 1-4, autorul face referire la obiceiurile țăranilor de demult, în
comparație cu țăranul modern din zilele noastre prin trecerea reversibilă a timpului.Tot în a treia
strofă apare și estetica urâtului versurile 5-6 ”Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit
cuvinte potrivite”, tehnică împrumutată de la francezul Charle Budelaire, care constă în
revalorificare cuvintelor dându-le sensuri noi.

          În strofa a patra continuă tehnica esteticii urâtului prin versurile 3-4 ”Am luat cenușa
morților din vatră/Și am făcut-o Dumnezeu de piatră”.Tot aici apar și unele secvențe care pot
exprima sensibilitatea ”să-mbie”, dar totodată și secvențe care pot exprima răutatea ”să-njure”.

       În strofa a cincea este relatată durerea și truda țăranilor marcată prin epitetul dublu ”surdă și
amară”.De această dată ”vioara” nu mai reprezintă instrumentul muzical care scoate sunete
delicate, vioara, fiind simbolul transmiterii sentimentelor.

       În ultima strofă, autorul evidențiază faptul că muza ”domnița” suferă ”Întinsă leneșă pe
canapea/Domnița suferă în cartea mea”.Domnița pentru autor reprezintă inspirația, poezia.
”Slova de foc și slova făurită”, unde ”slova de foc” reprezintă talentul, inspirația, iar ”slova
făurită” reprezintă munca, truda.