Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MedTorrents.com
Este o boala produsa de prezenta in diverse organe a formelor larvare ale unor paraziti
naturali ai animalelor domestice: T.canis, cati, Ascaris suum.
Ciclul de viata: Parazitii adulti traiesc in intestinul subtire a cainelui, pisicilor si
vulpelor, eliminindu-si ouale o data cu fecalele animalelor. Ele devin infestante in 10-
15 zile, rezistind in mediul extern timp de mai multi ani. Fiind inghitite de om larvele
eclozeaza in intestinul subtire, strabat peretii intestinali, patrund in curculatie in
sistemul portal, ficat, iar prin sistemul v.cava inferioara –in inima, plamini, apoi prin
singele arterila sunt diseminate in organe si tesuturi: ficat, plamini, inima, rinichi,
encefal, ochi etc. La om larvele nu pot atinge etepa adulta de dezvoltare. Unele ramin
in tesuturi, se incapsuleaza si treptat se distrug, altele migreaza.
Patogenie: in cursul migrarii larvele exercita o actiune mecanica, traumatica si toxico-
alergica. In parenchimul hepatic sau alte localizari larvele induc hiperplazia tesutului
conjunctiv si o intensa reactie inflamatorie. Sunt inconjurate de celule epiteloide,
plasma-tice, gigante, limfocite si eozinofile formind granuloame eozinofilice. In
granuloame larvele sunt viabile pina la 2 ani, iar in final se pot calcifia sau pot fi
omorite, dezintegrate si resorbite de macrofage.
Tabloul:
- Semne generale: astenie, febra, anorexie, scadere ponderala, mialgii, artralgii
- Semne intestinale: diaree, vome, hepatosplenomegalie, dureri abdominale
- Semne respiratorii: tuse, dispnee astmatiforma
- Semne cutanate: urticarie, eritem nodos, edem Quincke
- Semne neurologice: convulsii locale sau generale, tulburari neuropsihice.
- In localizarile oculare – granuloame in retina, corp vitros; corioretinita;
endoftalmita cronica; scaderea acuitatii vizuale si chiar pierderea vederii.
Diagnosticul:
- Eozinofilie, leucocitoza, accelerarea VSH
- Investigatii serologice – imunofluorescenta indirecta, ELISA, imunoelectroforeza
- Evidentierea larvelor in sputa, granuloame tisulare, sectiuni de biopsie hepatica
Tratament: notezine 5mg/kg/zi intr-o priza 3 sapt.Mintezol 25mg/kg/zi intr-o priza,
10 zile.
17. Teniaza. Cisticercoza. Ciclul de viaţă al paraziţilor. Patogenie. Tablou
clinic. Diagnostic. Principii de tratament.
Cisticercoza este o boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a
Taenia solium, care se manifesta prin afectarea sistemului nervos, ochilor, a altor
organe si sisteme.Contactarea cisticercozei are loc prin:
- Inghitirea ouasoarelor de tenie existente pe legume si fructe irigate cu ape poluate
de fecale umane
- Prin autoinfectare exogena, cind din purtator de T.solium, nerespenctin dregulile de
igiena personala, vehiculeaza ouasoarele pe maini sau direct in gura. Autoinfecatrea
endogena este atunci cind proglotele regurgiteaza din intestin in stomac prin refluc
duodenogastric.
Released by MedTorrents.com
Patogenie: cisticercii paraziteaza cel mai des tesutul adipos subcutanat, plamini,
mesenterium. Maturizarea lor dureaza 4 luni. Rol important in patogenie il are
actiunea mecanica asupra tesutului afectat, dezvoltarea unui proces inflamator in jurul
lor, actiunea toxico-alergica a produselor vitale de la dezintegrarea
parazitului.Cisticercii sunt multipli si sunt palpabili si vizibili in tesutul subcutanat sau
in muschii superficiali. In jurul lor se formeaza o capsula din tesut conjunctiv,
dezvoltindu-se modificari inflamatorii si degenerative in tesuturi. In SNC larvele cel
mai des sunt in corticomeninge, substanta cenusie fiind mai des afectata.
Tabloul clinic: cele mai manifeste si grave forme sunt in caz de localizare cerebrala.
Cisticercoza cerebrala are urmatoarele forme:
-cisticercoza encefalica;
-sistemului ventricular;
-bazei creierului;
-mixta.
Evolutia clinica este intre 6luni-5ani. Boala debuteaza cu crize epileptice si fenomene
de hipertensiune intracraniana; sindrom meningeal, tulburari psihice, deficienta
motorica, tulburari de tonus, cefalee.
- Hipertensiunea se exprima: cefalee, greata, voma, modificari oftalmologice,
tulburari psihice (delir, halucinatii), de echilibru, semne de iritatie meningeala.
- Modificari oftalmologice: pareze musculaturii oculare, modificarile reflexelor
pupilare, midriaza, diminuarea activitatii vizuale, modificarea cimpului vizual.
- Cisticercoza medulara se manifesta prin tulburari motorii si sensitive.
Diagnosticul:
- Radiologic – radiografia simpla craniana – evidentierea prezentei parazitilor
calcificati si radiografia partilor moi.
- Examen LCR – scaderea presiunii, glicorahie cu hiperproteinorahie
(gamaglobuline); reactie marcanta cu plasmocite si eozinofile
- Anticorpi serici evidentiati prin: reactia FC, hemaglutinare si ELISA
Tratament:Praziquantel 30mg/kg/zi, in 3 peize, 14 zile Albendazol 15mg/kg/zi, 30
zile.
ajunge in vena cava, cordul drept, artera pulmonara pina la plamini. Dupa ce depaseste
reteaua sangvina pulmonara este diseminat in circulatia sistemica (splina, rinichi,
creier, oasele orbitelor). Embrionul ajuns la organe se transforma intr-o vezicula
uniloculara (hidatida sau chist hidatic). Cresterea chistului este de 1-5cm/an.
Patogenie: cresterea chistului produce compresiuni asupra tesuturilo rinvecinate,
irigarea carora diminueaza cu compromiterea functiilor nutritive.In ficat se dezvolta
fibroza; in plamini- pneumoscleroza. Dupa citiva ani hidativa poate sa moara, insa
uneori poate sa se infecteze cu dezvoltarea abcesului care se poate rupe favorizind
dezvoltarea socului anafilactic si diseminarea lichidului.
Tabloul:
Chistul hepatic.
- Stadiul latent- de invazie pina la primele manifestari
- Stadiul manifestarilor clinice – slabiciune generala, inapatenta, scadere ponderala,
greata, voma, dureri in rebordul costal drept
- Stadiul cu complicatii – (abces, icter mecanic)
Maladia este bine tolerata, descoperita intimplator la USG – ficatul apare ca o tumoare
abdominala rotunda, neteda, sensibila la presiune, care deformeaza hipocondrul drept
sau epigastrul.
Chistul pulmonar.
- Primul stadiu – compresia chistului asupra tesutului pulmonar – dureri in cutia
toracica de diversa intensitate, tuse uscata, apoi cu expectoratii mucopurulente;
hemoptizie, dispnee; in caz de infectare se formeaza absecul.
- Al 2lea stadiu – ruperea spontana a chistului in bronhi cu debut brutal, tuse
puternica, sufocare, cianoza, sputa contine lichid hidatic; spargerea chist in cav.
Pleurala poate produce pleurita cu soc si moarte subita.
Hidatioza cerebrala:
- Primara – embrionul s-a implantat in creier
- Secundara (metastatica) – determinata de protoscolexurile provenite din ruptura
unui chista hidatic intracardiac, hepatic sau pulmonar.
- Debuteaza prin crize jacksoniene sensitivo-motorii sau crize de hemiplegie
- Daca este localizat frontal- deficit motor asociat cu hemihipoestezia si dereglari de
grai
- Daca este in jumatatea posterioara (in occipital si parietal) – hipertensiune
intracraniana, sindrom cerebral unilateral
- Tulburari psihice –apatie, pasivitate, tulburari de comportament, dezorientare
temporo-spatiala.
Diagnosticul:Determinarea anticorpilor anti E.granulosis prin RHAI, RFG, ELISA
USG ficat, radiologic al encefalului si plaminilor, CT.Hemograma – eozinofilie 40%-
70%; VSH accelerat
Tratament:Chirurgical daca chistul este activ, viabil, cu extirparea intregului chist.
Mebendazol 50-100mg/kg/zi, 3 luni.Eskazole <60kg- 1compx2ori/zi, 28zile; >60kg-
15mg/kg/zi, in 2 prize, 28 zile. Se adm. 3 cicluri cu intervale de 14 zile.
Released by MedTorrents.com
a extremitatilor
- Manif.anemiei: slabiciune generala, fatigabilitate, vertijuri, tahicardie, paliditatea
tegumentelor, edeme faciale, mai rar edeme la picioare; parestezii, dereglarea
sensibilitatii superficiale si profunde
- E posibila aparitia glositei, anihiliei si a mielozei funiculare;
Diagnostic:In baza segmentelor din corpul parazitului eliminate periodic de bolnavi
Scaderea numarul de eritrocite, hemoglobina inalta, IC>1; megaloblaste.
Tratament:Fenasal 2g.Praziquantel in doza unica 10mg/kg
mero-zoitii. Acestia trec in singe, patrund in hematii incepind ciclul eritrocitar. Ciclul
extra-eritrocitar dureaza 7-14zile si decurge asimptomatic. Ciclul eritrocitar incepe cu
invadarea hematiilor de catre merozoiti eliberati din masele plasmodiale din ficat,
formindu-se trofozoitii, care se dezvolta repede in hematie hranindu-se cu
hemoglobina, metabolizind fractiunea globinica si depozitind hemul sub forma de
granule de hematina (granulatii Schuffner pt Pl.vivax; Ziemann pt malariae; pete
Maurer pt falciparum). Trofozoitii in inel se dezvolta treptat, capatind prelungiri, luind
forma de schizont amiboid, ce ocupa o mare parte a hematiei. Cromatina se divide in
mai multi nuclei, parazitul devenind schizont adult (prerozeta). Apoi se divide
protoplasma rezultind o rozeta formata din mai multi merozoiti. Schizontii maturi de
Pl. falciparum nu se vad in singele periferic pt ca dezvoltarea lui se face numai in
circulatia viscerala. Rozetele mature rup hematiile elibe-rind merozoitii, pigmentul si
resturi de hematii in singe (corespunde cu inceputul accesului malaric). Merozoitii in
singe paraziteaza noi hematii incepind un nou ciclu asexuat, eritocitar. Intregul proces
dureaza 48h pt Pl.vivax si falciparum, 72h pt malariae. Dupa citeva cicluri (6-8 pt
malariae, 7-8 pt falciparum) unii merozoiti devin mai putin mobili si mari, cu pigment
si cromatina abundenta, reprezentind formele sexuate –macrogametociti si
microgametociti. Cei de Pl. malariae si vivax sunt ovoizi sau rotunzi, cei de falciparum
– semiluna. Gametocitii sunt stadiul initial al fazei sexuate, care apare la om si
continua la tintar.
Faza sexuata (sporogonica) Gametocitii ingerati cu singele bolnavului de o femela
Anopheles incep faza sexuata. Se matureaza in stomacul tintarului devenind gameti. In
stomac are loc fecundarea cu formarea zigotului. Acesta se transforma in oochinet care
traverseaza peretele stomacului si ajunge pe peretele extern al acestuia se fixeaza
devenind oochist. Acesta da nastere la mai multi sporozoiti care sunt eliberati din
oochist, devin mobili si ajung in glandele salivare ale tintarului, finisindu-se faza
sexuata. Aceasta dureaza 10-14 zile pt vivax, 16-23 pt falciparum si 15-30 pt malariae.
Patogenie: multiplicarea parazitului are loc in capilarele viscerale, care sunt pline de
trombusuri de hematii distruse si de paraziti, cu consecinte grave pt organe (creier,
ficat, rinichi, miocard).
Tabloul clinic malaria tropica:
- Incubatia 7-12 zile
- Febra mare si neregulata, insotita de cefalee, mialgii, greata, vome, diaree.
- Ulterior apare frisonul solemn, violent, urmat de febra 39-40
- Accesele febrile apar zilnic sau neregulat, cu crize sudorale puternice
- Manifestarile pulmonare: dispnee intensa, tuse, sputa hemoptica
- Manifestari digestive: greata, voma, icter, diaree hemoragica
- Insuficenta renala acuta apare in urma unor modificari hemodinamice, tulb.
Hidro-electrolitice. Blocaj renal prin produse de distrugere a hemoglobinei
Diagnostic: date epidemiologice, date clinice (accese febrile periodice, frisoane
solemne, splenomegalie) + HLG- anemie hipocroma, reticulocitoza, leucopenie,
hipoeozinofilie, neutropenie cu deviere spre stinga, VSh crescut in caz de evolutie
Released by MedTorrents.com
42. Febra pătată din Munţii Stâncoşi. Patogenie. Tablou clinic. Diagnostic.
Principii de tratament.
-febra de munte/febra neagra sau albastra este o infectiei provocata de R.rickettsii
Brumpt care se transmite omului prin muscatura capuselor,manifestindu-se prin
intoxicatie generala,eruptie maculo-papulomatoasa,care in cazuri grave devine
hemoragica.
PATOGENIE:ricketsiile transmise prin muscatura capusei patrund in ganglionii
limfatici regionali,apoi in singe.In sistemul circulator se inclaveaza in endoteliul
vascular,in celulele caruia se multiplica,apoi celulele endoteliale se tumefiaza,se
Released by MedTorrents.com
leziunilor intestinale a demonstrat ca ulcerul primar se dezvolta cel mai des in cec si
zona sigmoidorectala.La 1 % se dezvolta Amebom
care apare la nivelul colonului descendent,el contine abcese mici cu tes.necrotic si
trofoiti amibieni.Macroscopic-ulceratii in buton de camasa,pereti drepti cu fund bogat
in amibe,microscopic-dictructie mucoasa,retractie la nivelul mucoasei
musculare,abces,t.fibros.
TC:in forma asimptomatica(la purtatori)-dureri abd.usoare,astenie,neuroastenie,apoi
constipatii,diarere,dureri colicative si intestinale(semn invaziei mucoasei). Doar la
10% se dezvolta colita amibiana.In forma acuta-Incubatie 1-14 sapt,apare dizinteria
amibiana cu 4-6 scaune-zi cu tenesme,singe,mucus,fragmente de mucoasa necrozanta,t
38-39 C,dureri abd.intense.Poate sa apara un sdr.de deshidratare,prostratie,toxemie cu
trofozoiti in fecale.Amibia-za colica maligna-sdr.ocluziv,peritonita,soc
infectios.Amibiaza cronica-episoade recurente de dizinterie ce alterea-za cu perioade
de tulburari GI minore si constipatii,pirderi in greutate,tulburari neuropsihice.
DIAGNOSTIC:in singe-leucocitoza,neutrofilie,crestere VSH+fosfatazei alcaline,teste
hepatice normale sau usor modificate.Identificarea parazitului in fecalele
proaspete(acide,exudat celular,singe-Er degenerate,neutrofile,rezi-
duri picnotice,puroi cristale Charcout-Leydan,amibe,bacterii./tesuturi,examenul
rectosigmoidoscopic,biopsie.
Serologic-RHAI,ELISA,RIF.
TRATAMENT:in forma asimptomatica-Diloxanid fluorat 500mg 3ori/zi,Iodochinol-650
mg 3ori/zi.Forma intes-tinala Metronidazol 2-2,4 g/zi 5-10 zile,Tetraciclina 250mg
4ori/zi 10 zile.Emetina 1mg/kg/zi i/m 5 zile.Dihidro-
Emetina 1mg/kg/zi i/m 5-6 zile.