LICEUL TEHNOLOGIC SANITAR “VASILE

VOICULESCU” ORADEA
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICARE: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT

COORDONATOR: ABSOLVENT:
PROF.NURSSING:CRISTEA MARIANA DELEAN ANAMRIA
GRAD DIDACTIC I
ORADEA
2022

2
 LICEUL TEHNOLOGIC SANITAR “VASILE VOICULESCU”
ORADEA
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICARE: ASISTENT MEDICAL

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SIDA

COORDONATOR: ABSOLVENT:
PROF. NURSSING :CRISTEA MARIANA DELEAN ANAMARIA
GRAD DIDACTIC I

ORADEA
2022

3
 CUPRINS
Pag.

CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE

1.ISTORIC .............................................................................................................................4
2.DEFINIȚIE............................................................................................................................6
3.ETIOLOGIE..........................................................................................................................6
4.ELEMENTE DE DIAGNOSTIC CLINIC ȘI DE LABORATOR.......................................................9
5.SEMNE ȘI SIMPTOME........................................................................................................10
6.TRANSMITEREA HIV DE LA MAMĂ LA COPIL.....................................................................13
7.FORME CLINICE.................................................................................................................15
8.EVOLUȚIE , COMPLICAȚII...................................................................................................16
9.TRATAMENT......................................................................................................................19
10.PROFILAXIE......................................................................................................................19

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ....................................................................................................................25
PLAN DE ÎNGRIJIRE..............................................................................................................34
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE............................................................................................72
SITUAȚIA ÎNGRIJIRILOR LA EXTERNARE...............................................................................73
CONCLUZII...........................................................................................................................74
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................75

4
 ISTORIC
În 1981,CDC din Atlanta prezintă 5 cazuri de pneumonie severă la tineri homosexuali, pe fondul
unor anomalii severe de imunitate.
La sfărșitul anului 1981, CDC constată că este vorba de un agent infecțios transmis pe cale
sexuala, primind numele de GRID (Gay Related Immune Defficiency).
În 1982 nomenclatura este de AIDS ( Aquired Immunodefficiency Syndrome) , in franceza SIDA.
În 1983 la Inst. Pasteur din Paris, Luc Montagnier declară un nou retrovirus de la un bolnav cu
limfadenopatie asociată cu SIDA.
În 1984, o echipa americană , condusă de R. Gallo, descoperă un virus care se dovedește a fi
agentul etiologic al SIDA , primind oficial numele de virus HIV ( Human Immunodefficiency
Virus).
În 1986 este prezentată la ONU problematica acestei boli si se decide primul program mondial
anti-SIDA.
În 1992:335000 de cazuri raportate in 178 țări.
În 1997:30.000.000 cazuri in lume ( 1% din populație).
În 2011:34.000.000 de cazuri in lume și 1.700.00 decese de HIV.
În România primul caz raportat în 1985 la adult si în 1989 primul caz la copil.
În 1990 , OMS raportează 2120 cazuri la copii , din care 1094 în Romania.
În România , la 31 decembrie 2012:11581 cazuri in viață , total cumulat din 1985:18323 cazuri.

5
Statistică 2013-2017 , în Județul Bihor.

Mediul Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Tot
.
U 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
T 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mediul Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nio. Dec. Tot
.
U 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 3
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
T 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 3

Mediul Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Tot
.
U 0 0 0 0 1 0 0 2 1 0 0 0 4
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1
T 0 0 0 0 1 0 0 2 1 0 0 1 5

Mediul Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Tot
.
U 0 0 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 4
R 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
T 2 0 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 6

Mediul Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Tot
.
U 0 0 0 0 0 0 1 0 3 0 0 0 4
R 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2
T 0 0 0 2 0 0 1 0 3 0 0 0 6

6
 DEFINIȚIE
Infecția HIV/SIDA ( Sindromul Imunodependenței Dobândite) , este o afecțiune a sistemului
imunitar , caracterizată prin infecții oportuniste , neoplasme, disfuncții neurologice si o mare
varietate de alte sindroame.
Agentul etiologic este virusul imunodeficienței umane (HIV) , un retrovirus circular din familia
lentivirusurilor.
Gradul cel mai avansat la infecției HIV se numeste Sindromul Imunodeficienței Dobandite
(SIDA), care se dezvolta într.un interval de aproximativ 15 ani. Stadiul acesta este definit prin
infecții severe , și a unor tipuri de cancer specific , asociate infecției cu HIV , aceasta
determinând prabușirea imunității.
În prezent , infecția HIV ,este considerată o boală cronică , speranța de viață o persoanelor
atinse de aceasta a crescut in ultimii ani. Cu toate că esxistă un trarament pentru a-i încetini
evoluția , nu s-a descoperit încă cum se poate vindeca această boală si nici nu există un vaccin
care să preântâmpine infecția.

ETIOLOGIE
HIV este un virus care atacă sistemul imunitar al organismului deschizând calea unor infecții
opotuniste. Infecțiile oportuniste sunt infecți pe care un sistem imunitar sănătos le țien sub
control. În cazul unui sistem imunitar slăbit efectul acestor infecții este foarte mare. În cazul
infecției cu HIV sistemul imunitar este compromis iar aceste infecții oportuniste au un impact
devastator asupra organismului.

HIV familia Retroviridae ( etapa de reverstranscriere a genomului ARN în ADN , posibil

reverstranscriptaza-RT ).

Retrovirusuri:3 subfamilii

7
 1.Oncovirinae ( HTLV-1 , HTLV-2);

2.Lentivirinae ( V.HIV 1 și 2 );

3.Spumavirinae ( neasociate cu infecții umane ).

Structura HIV

1. Înveliș extern;
2. Matricea;
3. Capsida.

Ciclul replicativ

1.Atașarea și penetrarea în interiorul celulelor gazdă; receptor celular: limfocitele CD4;

2.Reverstranscrierea: genomul ARN este copiat în ADN;

3.Integrarea:ADN viral migrează în nucleul celulei gazdă unde este integrat prin ( acțiunea
enzimei integrază ) în ADN-ul cromozomial al gazdei ( provirus);

4.Transcripția si translația: în nucleul celulei se produce o canditate mare de ARN viral , care
este transportat în citoplasmă;

5.Ansamblarea și înmugurirea: ansamblarea în vecinatatea membranei celulare;particulele

virale înmuguresc la suprafața celului gazdă și sunt eliberate in exterior unde se vor atașa de noi
celule țintă.

Clasificarea genetică a HIV

Grupa HIV-1 prezintă 2 subgupe: grupul M (cu subtipuri A,B,C,...) și O ; în Europa și SUA
predomină subtipul B; în Romania în 1990:subtipul F.

Consecințe imunopatologice ale infecției HIV

1.Afectare celuleor T: limfopenie, scăderea CD4;

2.Afectarea celulelor B: numar crescut de celule B circulante;

3.Afectarea macrofagelor : alterarea clearance splenic , nivel crescut de TNF;

4.Afectarea NK: alterarea citotoxicității limfocitelor.

8
Epidemiologie

1.Sursa de infecție: persoane infectate

- perioada de contagiozitate: toată viața;

2. Cale de transmitere:

-sex;

-parenteral ( transfuzii, droguri IV, transplant);

-verticală.

În cazul infectării cu HIV , prioada de incubație poate fi lunga si forte variabilă, în funcție de
anumiți factori (starea sănătăți persoanei infectate , igiena , alimentația , etic.), între 2 luni si 5
ani . În acest timp virusul este prezent in fluidele corpului ( spermă , sănge , secreții ) și poate fi
transmis.

HIV nu se transmite prin:- atingeri, sărut, strangere de mană;

-tuse, strănut, lacrimi, transpirație;

-prin apă , înțepaturi de țanțar sau alte insecte;

-prosoape, clanțe de uși, telefon.

Stadializarea infecției HIV

1.Infecția primară ( sindromul retroviral acut)

 Apare la 2-4 săptamăni de la momentul infectat;rara pana la 10 luni;
 Clinic : febra , scadere ponderală, erupți cutanate maculopapuloase;
 Durată 2 săptămani;

2.Stadiul asimptomatic (10-11 ani ) -replicare virală continuă;

3.Stadiul simptomatic:

 Timpuriu:- limfadenopatie generalizată , simetrică ( cervical, occipital,axilar) ;

-biologic : leucopenie , trombocitopenie.

 Intermediar:- manifestări generale minore si nespecifice ( transpirați nocturne,

scădere ponderală , diaree trenanta , herpes , candidoză );
-CD4:200-500/mmc.

9
  Tardiv:SIDA:-infecții oportuniste ( markeri clinici de SIDA);
-CD4 sub 500/mmc;
-stadii avansate : CD4 sub 50/mmc ( supraviețuire 12-18 luni).

În cazul infecției cu HIV nu există semne caracteristice. Dacă ar exista ne-am putea da seama si
în același tipm feri de persoanele infectate numa studiindu-le cu privirea. Semnele și
simptomele sunt ale infecțiilor oportuniste care afectează organismul. Singurul lucru cert in
cazul infecției cu HIV sunt anticorpii depistați la testul HIV.

ELEMENTE DE DIAGNOSTIC CLINIC ȘI DE LABORATOR

1.Epidemiologic:apartenența bolnavului la o grupa de risc crescut;
2.Clinic;
3.Laborator:
-CD4 ( marker surogat al infecției HIV);
-Ac HIV1 și 2: necesar 2 teste ELISA de confirmare ( atenție la fereastra imunologică de
3-6 luni de la infectare !!);
-WESTERN -blot:mai specific decăt ELISA;
-Ag p24;
-PCR:ARN-HIV.
Această combinație de teste are o sensibilitate și o specificitate peste 99,9%. Testul Elisa este o
metodă indirectă ce are o sensibilitate de 99-99,5% . Evidențiază prezența anticorpilor anti-HIV ,
produși de limfocitele B ale persoanei infectate. Testul Western-Blot este tot un test indirect ce
evidentiază prexența anticorpilor specifici față de anumite proteine specifice virale de inveliș
sau nucleare.
Testele rapide sunt teste calitative cu specificitate mare ( 99,8%). Rezultatele sunt disponibile in
10-30 minute , se efectuiaza din sange , plasmă , salivă , urină . Un test rapid negativ nu exclude
infecția HIV . Un test rapid pozitiv necesită confirmarea Elisa sau Western-blot.

10
 SEMNE ȘI SIMPTOME
Semnele și simptomele infecției HIV variază în funcție de stadiile bolii , în funcție de gradul de
afectare a imunității. De regulă reacția organismului diferă de la o persoana la alta in funcție de
canditatea de virus pătrunsă in organism , virulența acestiua si rezistența persoanei infectate.
Semnele infecției pot lipsi sau sunt adesea nespecifice. La aproximativ 1-5 săptămani dupa
contactarea virusuluisi infectarea organismului , în 50% din cazuri apar semne de boală , dar
sunt nepecifice si se pot confunda ușor cu simptomele unui gripe. Semnele inițiale dispar dupa
cel mult o lună , această etapă este cunoscută sub numele de primoinfecție.
După dispariția primoinfectiei ,există o perioadă îndelungată în care infecția este
asimptomatică.
Din momentul infecției HIV la apariția bolilor indicatoare SIDA diferă de la o persoana la alta, de
la 1 pană la 20 de ani, motivul acestei perioade variabile este înca necunoscut , perioada medie
este de la 8-10 ani.
În această perioadă persoana arată și se simpte foarte bine , dar poater transmite virusul.Pe
masură ce infecția progresează și sistemul imunitar slabește , persoana se mai poate confrunta
și cu alte simptome:
 Adenopatiile: -marirea în volum a ganglionilor, persistând cateva luni fără alte cauze;
-apar în diferite stadi ale infecției , pot determina complicații ce necesită
tratament sau intervenție chirurgicală;
-pot dispărea pur și simplu , iar acest lucru poate semnifica o ameliorare
a bolii.
 Manifestări respiratorii: -datorită infectări cu diferite bacterii , virusuri sau ciuperci;
-acestea sunt cele mai frecvente și grave suferințe ale
persoanelor infectate.
 Manifestări digestive: -sunt traduse prin diaree cronică, care în final duce la scăderea în
greutate , ajungănd până la situați extreme de cașexie;
-de multe ori ea este urmarea unor parazitoze , a unor infecții
virale sau bacteriene de la nivelul tubului digestiv;
-vărsături , disfagie , scădere în greutate , durei abdominale;
-atingeri hepato-biliare , esofagiene.
 Manifestări cutanate: -foarte variate si pot fi cauzate de diferiți viruși , paraziți,ciuperci;

11
 -sunt reprezentate de piele uscată , diverse erupți (imaginea 1),
herpes (imaginea 2).
 Manifestări neurologice: -pot apărea in toate stadiile infecției și sunt frecvent întâlnite:
meningite , AVC , tumorii etc.
-prezintă o gană largă de simptome: durere de cap , paralizii,
tulburări de comportament , degradări motorii și de limbaj;
-în fazele avansate apare encefalopatia HIV , complicația
meurologică cea mai de temut în infecția cu HIV , ea apare datorită acțiunii directe
asupra sistemului nervos , evoluția este gradată , progresivă cu scăderea funcțiilor
motorii , cognitive , ducănd pana la deces.
 Tumorile: -au diverse localizări in organism;
Cancerul caracteristic in infecția HIV este sarcomul Kaposi , se dezvoltă la nivelul pieli,
dar și în alte zone ale corpului , în fazele înaintate ale boli.
Principali factorii care influențează negativ și grăbesc evoluția infecției spre SIDA sunt:
-rezistența individuală scăzută;
-nutriția precară a individului;
-stresul.
În lipsa unui tratament , evoluția de la infectarea pană la apariția boli SIDA este între 5-
10 ani. După instalarea boli SIDA supraviețuirea variază între 9 luni șî 2 ani.Perioada
aceasta poate fi prelungită în condițiile uni tratament adecvat și susținut cu
medicamente antiretrovirale.

12
Imaginea1

Imaginea 2

13
 TRANSMITEREA HIV DE LA MAMĂ LA COPIL
Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil (imaginea 3) a devenit o prioritate mondială . În
Africa subsahariană , trăiesc aproximativ 90% din totalul copiilor infectați cu HIV în lume.
În lipsa unei intervenți , rata transmiterii de la mama infectată la copil poate varia între 15-30%
în absența alăptării materne și poate atinge 30-45% dacă alăptarea este prelungită.
Transmiterea virusului poate interveni :

 În timpul sarcinii 10-25%

 În timpul travaliului și al nașterii 35-40%
 În timpul alăptării la săn 35-40%.
Global , în absența alăptării la săn: 15-30%
Global , în cazul alăptării <2 luni : 25-35%
Global , în cazul alăptării >2 luni: 30-45%.
Numătul persoanelor afectate de HIV/SIDA in viață a atins , la sfărșitul anului 2014 , un total de
36 milioane . Jumate din numarul total al persoanelor infectate sunt de sex feminim. Peste 60%
din persoanele tinere , între 15 și 24 de ani , în viață, sunt reprezentate de femei. Cele mai
multe femei si tinere fete se infectează cu HIV din cauza comportamentului sexual la risc al
paretenerilor , asupra carora ele nu au , practic , niciun control.
Transmiterea HIV de la mamă la copil este principalul mod de infectare a copiilor la nivel
mondial. În anul 2014 s-au înregistrat peste 220.000 noi cazuri de infecție HIV la copii sub 15 ani
și pste 150.000 decese cauzate de aceasta maladie. În România , la data de 30 septembrie 2014,
baza națională de date HIV a înregistrat 13,536 de persoane infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA , din care 13,329 aveau vărsta peste 15 ani.
1.Prevenirea infecției cu HIV , indeosebi la femeile tinere:
Primul obiectiv constă în prevenirea infecției cu HIV , îndeosebi la femeile tinere. Modalitatea
cea mai eficientă de a evita infecția este de a preveni transmiterea verticală a virusului. Se
întamplă ca o femeie să se infecteze în timpul sarcini sau al alăptarii.
2.Prevenirea sarcinilor nedorite la femeile infectate cu HIV:
Al doilea obiectiv constă în prevenirea sarcinilor nedorite la femeile infectate cu HIV. Elementul
esențial îl constituie consolidarea serviciilor de sănătate și de planificare familială, care ajută
femeile să evite o sarcină nedorită. Este important accesul la consiliere si testare, pentru ca
femeile să poată ști dacă sunt infectate sau nu.

14
 3.Intervenții specifice pentru reducerea transmiterii de la mamă la copil a infecției
HIV:
Se impune un ansamblu întreg de intervenții pentru a preveni transmiterea materno-fetală
HIV.Acesta trebuie să conțină: tratament/profilaxie antiretrovirală , practici obstetricale sigure ,
consiliere privind tipul de alimentație și evaluarea nou-nacutului expus perinatal HIV.
4.Tratament , îngrijire si sprijin:-medical, psihologic , social- pentru mamele infectate
cu HIV și familiile lor.
Modalități de transmitere a HIV de la mamă la făt:
1.Transmitere antepartum (în timpul sarcinii):infecția se produce prin pasajul
transplacentar al virusului. Transmiterea se produce în ultimele doua săptămani de sarcina. Se
estimeaza că 10-25% dintre copii sunt infectați pe acestă cale.
2.Transmiterea intrapartum ( în timpul travaliului și al expulziei):în timpul contracțiilor
, se produc microtransfuzii de circa 3 ml de sange de la mamă la făt. Se poate transmite și prin
contactul mucoasei conjunctivale a nou-născutului cu sange și alte fluide , infectate în timpul
nasterii.
3.Transmiterea postpartum ( după naștere):se produce în timpul alăptării.
Alimentația nou-născutului:
Laptele matern este sursa de infecție pentru aproximativ o treime dintre nou-născuții infectați
pe cale verticală. Mamele seropozitive trebuie să evite total alăptarea.
Îngrijiri postnatale:
Îngrijirile de bază acordate femeilor și copiilor infectați cu HIV nu diferă de în grijirile postnatale
normale. Mama are nevoie de consiliere postnatală, în ceia ce privește alimentația nou-
născutului sau controlul sarcinilor viitoare.
Consiliere postnatală: >consiliere privin contracepția;
>susținere în alegerea alimentației nou-născutului;
>informarea privind posibilitățile de infectare a nou-născutului, testare și
tratament;
>divulgarea infecției HIV partenerilor, familiei;
>atitudinea pe care trebuie să o adopte în fața unei posibile stigmatizări,
îndeosebi dacă nu alăptează.

15
Imaginea 3

FORME CLINICE
După infecție ,în sânge apar anticorpi specifici anti-HIV. Aceasta este seroconversia.
Seroconversia nu se produce imediat după contactul dintre virus și sistemul imunitar. Pentru un
sistem imunitar sănătos , în cazul virusului HIV , apariția anticorpilor necesită 4-6-8 săptămani
din momentul infectării. Un sistem imunitar slăbit sau alte boli , perioada în care va produce
anticorpii va fi mai îndelungată , aproximativ 3-6 luni sau chiar mai mult. Durata de 4-6-8
săptămani necesară apariției anticorpilor specifici se numește fereastră imunologică.

16
 EVOLUȚIE , COMPLICAȚII
Se cunosc mai multe stadii în evoluția infecției. Diferențierea lor nu este foarte netă și s-ar
putea ca persoana infectată să nu le parcurgă , obligatoriu , succesiv pe toate.
 Stadiul I : lipsește simptomatologia sau cu simptome ce se pot întâlni și la alte afecțiuni
infecțioase sau neinfecțioase: dureri de cap , febră , grețuri ;
 Stadiul II : asiptomatică cu excepția umflării ganglionilor;
 Stadiul III : apariția simptomelor ce prezintă infecții fără gravitate: diaree, dureri de cap,
oboseală cronică;
 Stadiul IV : simptomatică : boli gastrointestinale , boli pulmonare, boli neurologice;
 Stadiul V : ... ultimul...
În satadiile primare pot apărea , de asemenea , tulburări de vorbire , de memorie , amețeli ,
stare de anxietate.

I. SUFERINȚELE APARATULUI RESPIRATOR

A.Tract respirator superior:
1.Laringite:

 Virale (herpes)
 Fungice (candida)
 Bacteriene
2.Otite:

 Pseudomană
3.Sinuzite (microbacterii atipice)
4.hioerplazii masofaringiene ale țesutului liomfoid
B.Tract respirator inferior

1.CD4 500-200/mmc:

 Pneumonii bacteriene recidivante

 Microbacterii atipice
2.CD4 200/100mmc:

 Pneumonii+bacteriemie
 Tuberculoză diseminată

17
 3.CD4 100-50/mmc:

 Pneumonii severe cu stafilococ auriu, piocianic

 Tosoplasmoză pulmonară
 Sarcom Kaposi pulmonar
4.CD4 sub 50/mmc:

 Infecții pulmonare cu Histoplasma, aspergillius, candida

 CMV
II. SUFERINȚE CARDIOVASCULARE
 Aritmii
 Dilatație ventriculară
 Pericardită
 Arteriopatii
 Anevrisme ale arterelor coronare și cerebrale
III. SUFERINȚE DIGESTIVE
1.Ale cavității bucale:

 Infectii virale: herpes

 Fungice: candidoza
 Neoplazii:limfoame
 Bacteriene:tuberculosis

2.Ale tractului digestiv superior și inferior:

 Esofagite
 Boală diareică acută: bacterii ( salmonela) ;virusuri ( rotavirusuri, HIV) ;
protozoare ( Giardia ) ; fungi.
3.Hepatice:

 Hepatomegalia cu creșterea TGP,TGO în absența orcărei infecții

 Hepatita B,C,D
 Infecții oportuniste hepatice ( bacterii, virusuri, paraziti,fungi)
IV. SUFERINȚE RENALE
 Nefropatia asociata HIV
 Glomerulonefrite
V. SEFERINȚE HEMATOLOGICE
 Anemia microcitară sau autoimună
 Neutropenia autoimună
 Sindromul de activare macrofagica ( febra , adenopatie)

18
  Trombocitopenia autoimună
VI. SUFERINȚE SNC
A. SN central:
 Toxoplasmoză cerebrală
 Encefalopatia HIV
 Sindroame mielodisplazice
B. SN periferic:
 Poliradiculonevrite
 Scleroza laterală amiotrofică
 Deficite neurologice
VII. SEFERINȚE CUTANEO-MUCOASE
 Virale
 Bacteriene
 Fungice
 Protozoare
 Inflamatorii (dermatita seboreică)
VIII. SUFERINȚE OFTALMOLOGICE
 Keratoconjunctivite
 Toxoplasmoza retiniană
 Necroză retiniană hepatică
IX. SUFERINȚE ENDOCRINE
 Insuficiență suprarenală
 Disfucția hipotalamusului
 Tiroidite
X. SINDROMUL CASECTIZANT
 Pierderea ponderală cel puțin 10%
XI. NEOPLAZII OPORTUNISTE
 Sarcom Kaposi
 Limfoame

19
 TRATAMENT
Tratamentul infecției HIV este inoperant; chimioterapicul utilizat , zidovudină (AZT sau Retrovir)
iar efectul antiviral prin inhibare reverstranscriptazei deși aduce reale ameliorări , nu oprește
evoluția inexorabilă a bolii. Noi produse: didanozina (ddl sau Videx) și zalcitabina (ddC). S-au
încercat cu unele rezultate și diverse imunomodulatoare: interferon alfa-1, interleukina-2,
isoprinosina, grefă de măduvă etc.
Tratamentul infecțiilor oportuniste se face în funcție de etiologie: aciclovir sau ganciclovie, în
infecțiile produse de virusurile din familia herpetoviridae; amfotericină, fluconazol, ketoconazol,
în infecțiile fungice; cotrimoxazol în doze mari sau pentamidiană ( Lomidine) în pneumocistoză;
asociere de antibiotice în doze mari în infecțiile bacteriene.
Pe langă tratamentul etiologic, îngrijirea corespunzătoare a bolnavilor, întreținând o igienă
corporală riguroasă, o alinentație corespunzătoare, un tratament simptomatic ( sedative,
antialgice , de susținere) , intervanții de reanimare , în cazurile terminale , sau cu evoluție
deosebită, și mai ales întreținerea unui climat de confort psihic ( moral-religios), toate acestea
depind de gradul de omenie și înțelegere al cadrelor medii , care stau mai mult decat medici
alături de bolnav și suferințele sale.
Și , nici un moment nu se va neglija respectarea cu strictețe a măsurilor de autoprotecție!

PROFILAXIE
1.Prevenirea transmiterii virusului HIV:
România este considerată o țară cu prevalență mică a infecției HIV/SIDA , respectiv de 0,04% și
o incidență de asemenea redusă. La adulți principala cale de transmitere este cea sexuală și
afectează în special tinerii cu varste între 15 și 29 de ani. Apar însă cazuri noi de infecție pe cale
verticală și cazuri de infectare în randul utilizatorilor de droguri injectabile.
1.1.Prevenirea transmiterii în randul tinerilor.
Deși numarul celor care identifică corect căile de transmitere este în creștere comportamentele
tinerilor au rămas în mare măsură la risc. Afirmația este susținută de faptul că per ansamblu
vărsta debutului vieții sexuale a scăzut fără să se înregistreze creșteri spectaculoase ale nivelului
de utilizare a prezervativului nici la primul contact sexual și nici în activitatea sexuală curentă.
Scop: Reducerea la minim a numărului de cazuri noi de infectare în rândul tinerilor. Tinerii să
știe cum să evite infectare cu HIV și să aibă capacitatea , mijloacele și dorința de a acționa pe
baza cunoștințelor dobandite.
a) Modificarea comportamentului individual și a normelor de grup.

20
Introducerea unor comportamente fără risc la cel putin 80% din tinerii cu vârste între 15 și 25
de ani.
Strategii:

 Inițiere și susținere unor campanii de informare , educare;

 Folosire canalelor convenționale mass-media precum și a canalelor neconvenționale de
comunicare pentru a transmite informația la căt mai mulți tineri;
 Implicarea tinerilor în elaborarea și implementare programelor care le sunt destinate;
 Utilizare rețelei de medicină primară pentru transmiterea de mesaje și introducerea de
comportamente sănătoase.
b) Promovarea folosirii prezervativului.
Creșterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel puțin 50% în răndul tinerilor de
15-25 ani și a folosirii prezervativului în relațiile sexuale cu parteneri acazionali pană la 65%.
Strategii:

 Transformare utilizării prezervativului în normă socială;

 Promovarea prin mijloace de informare , educare , comunicare;
 Promovarea de către rețeaua de medicină primară și de rețeaua de clinici de planificare
familială.
c) Educația în școli.
Accesul universal al tinerilor care urmează o formă de învățămant la cunoștințele necesare
despre HIV/SIDA , metodele de prevenire și riscurile asociate , precum și noținui despre
protecția socială și medicală a persoanelor afectate , noțiuni legate de reducerea stigmatizării și
discriminării.
Strategii:

 Introducerea în curriculum-ul obloigatoriu, diferențiat pe cicluri de educație, a

pachetului de educație pentru sănătate care să includă , între altele, capitole distincte
legate de educația sexuală și a reproducerii, igienă , prevenirea consumului și abuzului
de substanțe:
 Introducerea elementelor privind sănătatea și dezvoltarea tinerilor în programa de
pregatire și de perfecționare a cadrelor didactice;
 Creșterea capacității rețelei de medicină școlară pentru a acorda consiliere în domeniul
educației pentru sănătate.
1.2. Prevenirea transmiterii în randul utilizatorilor de droguri injectabile.
În ultimii 3 ani , fenomenul traficului , dar mai ales al consumului de droguri a evoluat
spectaculos . De la o țară declarată preponderent de tranzit pentru droguri, Romănia este acum
o țară de consum. Majoritatea consumatorilor de droguri injectabile, peste 70% , sunt persoane

21
fără ocupație sau șomeri. Nivelurile de infectare cu hepatita B și C rezultate din testări sunt de
ordinul a zeci de procente și același timp majoritatea utilizatorilor au comportamente sexuale
neprotejate.
Scop: Prevenirea izbucnirii unei epidemii HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile și
reducerea ratelor de infectare cu agenții etiologici ai hepatitelor virale și ai infecțiilor cu
transmitere sexuală.
a) Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri.
Dezvoltarea programelor și a serviciilor de reducere a riscurilor asociate pentru ca aceasta să
poată asigura accesul a cel puțin 60% din consumatorii de droguri injectabile.
Strategii:

 Includerea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri în

programele de sănătate publică desfășurate la nivelul diverselor instituții publice;
 Extinderea/dezvoltarea de srevicii medicale (centre de dezintoxicare) pentru utilizatorii
de droguri;
 Dezvoltarea serviciului de asistență psiho-socială privind integrarea comunitară a
utilizatorilor de droguri.
1.3. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar.
Sistemul penitenciar este expus unui risc crescut de transmitere HIV/SIDA. Pe langă sexul
neprotejat , în penitenciare mai există și alți factori de risc , cum ar fi: nivelul scăzut de igienă ,
folosirea în comun a lamelor de ras , tatuarea și automutilarea. În același timp creșterea
consumului de droguri a dus la o creștere a numărului deținuților care se autodeclară
dependenți la admiterea în penitenciare. Capacitatea de testare HIV și ITS a crescut odată cu
introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare , însă accesul deținuților la
consiliere și testare este încă limitat.
a) Activități de informare, educare, comunicare și creșterea accesului la servicii.
Strategii:

 Elaborarea și implementarea unor module de pregătire pentru diversele categorii de

personal și pentru educatorii între egali din randul deținuților;
 Folosirea mijloacelor audio-video disponibile pentru difuzarea de mesaje;
 Selectarea, pregătirea și cointeresarea deținuților care vor deveni educatori într egali;
 Introducerea de srvicii de tratament pentru dependența de droguri;
 Distribuția de prezervative în toate penitenciarele , însoțită de o minimă consiliere.
1.4. Prevenirea HIV/SIDA în colectivitățile de copii, tineri care trăiesc pe stradă.

22
În prezent , nu există o analiză la nivel național referitoare la cunoștințele, atitudinile legate de
HIV/SIDA și ITS a copiilor , tinerilor care trăiesc în stradă. De asemenea , nu există o situație a
cazurilor diagnosticate HIV/SIDA și ITS.
Strategii:

 Elaborarea și implementarea unui curriculum de training privind prevenirea HIV/SIDA și

ITS pentru personalul care lucrează cu copiii, tinerii din stradă;
 Dezvoltarea rețelei de asistenți stradali în vederea desfășurării de acțiuni de informare,
educare.
1.5. Prevenirea transmiterii în randul bărbaților care au activitate sexuală cu alți bărbați.
Legislația discriminatoare la adresa homosexualilor a fost eliminată , dar conform rapoartelor
ACCEPT discriminarea persistă la nivelul atitudinilor și mentalităților și limitează accesul la
educație și servicii al persoanelor de orientare homosexuală.
a) Crearea unui mediu propice pentru desfășurarea programelor.
Reducerea nivelului de discriminare în paralel cu implicarea mai activă a persoanelor de
orientare homosexuală în elaborarea și implementarea de strategii și programe.
Strategii:

 Continuarea campaniei de reducere a discriminării inclisiv prin folosirea instrumentelor

instituționale precum Consiliul Național de Lupta Împotriva Discriminării și Comisia
Națională pentru Supravegherea , Controlul și Prevenirea Cazurilor de Infecție HIV/SIDA;
 Stabilirea de parteneriate între programele publice și organizațiile de persoane de
orientare homosexuală pentru desfășurarea de programe.
1.6. Prevenirea transmiterii verticale.
Conform datelor epidemiologice numărul persoanelor infectate pe cale verticală în ultimii 4 ani
a crescut încet, dar constant. Testul HIV face parte din pachetul de beneficii gratuite acordate
femeii gravide, dar această prevenire nu poate fi aplicată corect din cauză că mai bine de 20%
dintre gravide nu se prezintă la doctor niciodată în timpul sarcinii, iar 40% din gravidele care se
prezintă la doctor o fac după primul trimestru de sarcină, capacitatea de consiliere fiind încă
limitată. De aceea multe din mamele seropozitve sunt identificate doar în momentul nașterii
sau ulterior după ce copilul începe să prezinte simptome care duc la efectuarea testării HIV.
Tratamentul pentru prevenirea transmiterii verticale este asigurat gratuit de programul MS.
Capacitatea de transmitere este însă limitată doar la un numar de 9 centre regionale de
monitorizare a infecției HIV/SIDA . Au fost semnalate cazuri în care gravidele seropozitive au
fost împiedicate să nască în maternitățile obișnuite.

23
 a) Creșterea capacității sistemului de a oferi un pachet integrat de servicii de prevenire a
transmiterii verticale.
Strategii:

 Creșterea numărului de medici de famile care au competență în consilierea HIV;

 Institurirea accesului universal și gratuit la consiliere și testare HIV pentru femeia
gravidă;
 Asigurarea accesului universal la control medical anual și al luării în evidență a femeilor
gravide aflate pe lista medicului de familie;
 Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a gravidelor diagnosticate seropozitiv;
 Asigurarea unui pachet de srvicii psiho-socio-madicale pentru gravidele diagnosticate
seropozitive.
b) Integrarea programului de prevenire a transmiterii verticale în programele conexe
privind asistența pre și post natală.
Strategii:

 Creșterea accesului gravidelor din mediul rural sau din comunități defavorizate prin
utilizarea serviciilor organizațiilo comunitare sau a mediatorilor comunitari;
 Inițierea de campanii pentru înscrierea tuturor femeilor aflate în peroada reproductivă
pe listele medicilor de familie;
 Creșterea gradului de conștientizare a populației generale în ceea ce privește beneficiile
consultației prenatale atât pentru mamă cât și pentru copil.
1.7. Prevenirea transmiterii în sistemul medical și la locul de muncă.
Practic se poate spune că transmiterea nosocomială a HIV a dispărut. Exista însă dovezi că
normele referiroare la precauțiunile universale nu sunt respectate uniform în cadrul tuturor
unitaților medicale. Cazuri grave au fost semnalate în ultima perioadă și ele au fost puse pe
seama nerspectării acestor precauțiuni.
Deși Ministerul Sănătății a elaborat îndrumarea privind precauțiile universale și a emis un ordin
privind transmiterea nozocomială , acestea nu au fost puse în aplicare cu suficientă
consecvență. Există dovezi că unele cadre sanitare nu cunosc în totaliate modul de transmitere
prin sange al agenților patigeni.
a) Normele privind precauțiile universale.
Să se asigure respectarea normelor privind precauțiile universale în toate unitățile sanitare.
Strategii:

 Sprijin pentru elaborarea și distribuirea normelor de precauții universale;

 Asigurarea de resurse pentru a sprijini respectarea preacuțiilor universale, definirea
mijloacelor necasare și alocarea respectivelor resurse.

24
 b) Instruirea privind preacuțiile universale.
Întregul personal sanitar, precum și cel care lucrează în instituțiile de asistență socială trebuie
să fie conștien și responsabil în privința precauțiilor universale, să fie motivat să le aplice și să
dispună de rsurse pentru a face acest lucru.
Strategii:

 Sprijin pentru elaborarea și distribuirea matrialelor de informare-educare-comunicare

privind precauțiile universale;
 Desfașurarea de campanii periodice pentru promovarea donării voluntare de sange;
 Crearea unui mecanism pentru instruirea întregului personal sanitar și a celui care
lucrează în instituțiile de asistență socială, privind preacuțiile universale.
c) Controlul.
Asigurarea aplicării corespunzătoare a precauțiilor universale și instituirea unui sistem de
analiză periodică penrtu fiecare unitate sanitară publică și privată.
Strategii:

 Crearea standardelor de caliate specifice HIV/SIDA în cadrul srviciilor spitalicești și a

celor de asistență socială;
 Punerea în aplicare a unui sistem de descalificare și/sau penalizarea penrtu persoanele
sau conducerile spitalelor care încalcă precauțiile universale.
d) Introducerea măsurilor de prevenire HIV la locul de muncă.
Identificarea tipurilor de politici pentru prevenirea transmiterii HIV la locul de muncă și inițierea
de programe pilot în colaborare cu organizațiile sindicate și patronale.
Strategii:

 Includerea organizațiilor patronale și sindicale în mecanismele naționale de coordonare

pentru HIV/SIDA;
 Dezvoltarea și promovarea de politici de prevenire a transmiterii HIV la locurile de
muncă cu potențial risc ocupațional.

25
 Pacient Evaluare primara

Nume si prenume B.P Data/ora 10.02.2022/ORA 905

CNP 1790119054646 DELEAN

Asistent ANAMARIA
Secție/salon/pat BOLI Medical
INFECȚIOASE
SALON 8,PAT 3
Modul de internare BILET DE
TRIMITERE
(urgenta/BT/transfer) Semnatura

Telefon aparținători 0742313124

CONSIMTAMANT: Subsemnatul…………..................B.P.............................. sunt de acord să

colaborez cu asistentul medical pentru intocmirea planului de ingrijire.

Data Semnatura pacient/aparținător Semnatura asistent medical

10.01.2022

PARAMETRII LA INTERNARE

Temperatura Puls (valori și TA Respiratie(valori Greutate/inalțime Stare general

caracteristici) si caracteristici)

39,7℃ 85 p/min 135/80 20 resp/min 80 kg/1,75 m Alterată

mmHg

36,5℃ 80 p/min 140/90 18 resp/min 80 kg/1,75 m Bună

mmHg

GRILA NORTON DE EVALUARE A ESCARELOR

26
Stare fizică Stare mentală Mobilitate Activitatea Incontinență Scor

1 foarte rea 1 stupoare 1 imobil 1 dependent 1 da <12Risc f

inalt
2 mediocră 2 confuzie 2 limitata 2 ajutor des 2 des
14-12Risc
3 medie 3 apatic 3 ușor afectata 3 ajutor rar 3 ocazional
inalt
4 bună 4 alert 4 completă 4 4 nu
16-14Risc
independent
scazut

Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor

31.01.18/3 31.01.18/3 31.01.18/4 31.01.18/4 31.01.18/4 31.01.18/1
8

NrEVALUAREA RISCULUI DE CADERE ( STRATIFY-Oliver M Britton) Total

.
crt

1. A fost pacientul internat pt. cădere sau a căzut in salon după internare ? 0
Da=1 , Nu=0
2. Este pacientul agitat ? 1
Da=1 , Nu=0
3. Sunt funcțiile zilnice afectate de vederea deficitară ? 0
Da=1 , Nu=0
4. Solicită frecvent sa mearga la toaleta ? 0
Da=1 , Nu=0
5. E necesar ajutorul/ supravegherea pentru a se deplasa ? 0
Da=1 , Nu=0

SCOR TOTAL ( > 2 = risc de cadere) 1

SCOR DE DEPENDENȚĂ LA INTERNARE : □ 1=INDEPENDENT,

□ 2 =DEPENDENȚĂ MODERATĂ,

27
 □ 3= DEPENDENȚĂ MAJORĂ,
□ 4 = DEPENDENȚĂ TOTALĂ
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ

RESPIRAȚIA/CIRCULATIA CURAȚENIA/TEGUMENTELE
□ dispnee □ carență de igienă:
□ tuse □ tegumente murdare
□ tiraj □păduchi
□cornaj □altele:__________
□wheezing □ necesită ajutor/suplinire la igiena corporală
□protezat respirator □aspectul pielii: leziuni sângerănde
□ HTA □escară de decubit:______________________
□hTA □plagă:_________________________________
□tahicardie
□bradicardie
□puls aritmic
□paloare
□cianoza
□ monitorizat
□ altele___________________________

COMUNICARE A EVITA PERICOLELE

stare mentală: □alergii:_______________________________
□anxietate □comportament agresiv
□obnubilat □autoagresiune
□orientat /dezorientat temporo-spațial Durere:
capacitate senzorială: □Nu
□cecitate □DA => evaluarea durerii:

28
□surditate □localizare:____________________________
□hipoacuzie □iradiere:______________________________
□protezare auditivă comunicare verbala: □intensitate:__________________________
Comunicare verbală: □caracter:______________________________
□ limbă vorbită_________________________ □factori care îi cresc/diminuează intensitatea:
□afazie □altele : agitație , îngrijorare.
□dizartrie
□surdo-mut
altele: comunicare neadecvată și iritabilitate datorită
boli și a complicațiilor sale.

ELIMINARE nevoie satisfăcută MISCARE/POSTURA

Urină: Sacun: □ Mobilizare cu ajutor: __________________
□poliurie (nr.scaune/zi; aspect) Dificultate de deplasare
□polachiurie □diaree: - deplasare cu:
□oligurie _______________ □baston/cârjă
□disurie □constipație: □cadru
□anurie _______________ □cărucior
□hematurie □melenă Mobilitate redusă sau absentă:
□retenție de urină □rectoragie □ Paralizie: ________________
□glob vezical □altele:_________ □ Parze:___________________
□incontinență urinară □Distrofie musculară
□cateterizare uretero- Vărsături (nr./aspect): Poziții vicioase ale corpului/ membrelor:
vezicală
______________ Deformări ale coloanei vertebrale:
□altele:
□hematemeză □cifoză
_____________
□altele: □ scolioză
_____________ □ lordoză
Deformări ale membrelor:

29
 □genu valgum

Expectorație/spută: □amenoree □genu varum

□aspect/ □dismenoree □altele:________

cantitate:____________
□metroragie □Echilibru pierdut/ vertij
___
□menoragie □Poziție antalgică: _______________________
□hemoptizie
□leucoree patologică: □Poziție impusă terapeutic: _________________
□vomică
______________
□altele:________

□ edeme
SOMN SI ODIHNĂ
Transpirație:
□ascită
□treziri nocturne frecvente
_______________
□anasarcă
□aȚipiri diurne
□diaforeză
□oboseală
□hiperhidroză
□astenie
□coșmar
□iritabilitate
□sforăit
□apnee în somn
□ utilizeaza somnifere

TEMPERATURA CORPULUI A FI UTIL (A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA

□subfebrilitate REALIZĂRII) nevoie satisfăcută

□ febră moderată □neparticiparea la ingrijiri

□febră ridicată □apatie

□ hiperpirexie □tristete

□frisoane □descurajare

□convulsii febrile □depresie

□hipotermie □resemnare
□sentiment de inferioritate

30
ALIMENTAȚIE/HIDRATARE A INVAȚA SĂ-ȘI GESTIONEZE SĂNĂTATEA
□obezitate □ refuz de a ști
□cașexie □comportamente inadecvate
□deshidratare □cere informații
□ inapetenta/anorexie
□masticatie dificila CREDINȚELE RELIGIOASE
□disfagie □ religia ………………………………
□greață □refuzul unor proceduri: -de a crede într.o putere
□bulimie/ polifagie supranaturală ;

□polidipsie -de a nu participa la slujbe bisericești.

Alimentație:
□naturală:
□activă
□pasivă
□artificială:
□parenterală
□sondă NG
□gastrostomă
□regim alimentar impus:_________________
□ obisnuinte alimentare .....................................

IMBRACARE/DEZBRACARE A SE RECREA
□dificultate/incapacitate de a se îmbrăca/dezbrăca □obiceiuri de a se destinde ……………………
□necesită ajutor □dezinteres/refuz de a participa la activități recreative
□ refuza sa se imbrace/dezbrace □incapacitate de a îndeplinii o activitate recreativă
□ credințe/ religie

PROBLEME DE INGRIJIRE

31
RESPIRAȚIA/CIRCULAȚIA SOMN SI ODIHNA
□ Alterarea respirației/respirație deficitară □ Insomnie
□ Obstrucția căilor respiratorii □ Oboseala/Disconfort
□ Circulație inadecvata □ Dificultate / incapacitate de a se odihni
□ Alterarea vocii □ Hipersomnie

COMUNICARE ELIMINARE nevoie satisfăcută

□ Agresivitate □ Eliminare urinară inadecvată cantitativ sau calitativ
□ Comunicare ineficientă la nivel sezorio-motor □ Incontinență de urină/mat.fecale
□ Comunicare ineficientă la nivel intelectual □ Diaree
□ Comunicare ineficientă la nivel afectiv □ Constipație
□ Izolare socială □ Eliminare menstruală/ vaginală inadecvată
□ Perturbarea comunicării familiale □ Diaforeză
□ Atingerea integrității funcției si rolului sexual □ Expectorația
□ Deshidratarea
□ Eliminări patologice ( tub de
dren/otica/oculara/secreție din plagă ,sondă
nazogastica,vărsături)

ALIMENTAȚIE/HIDRATARE EVITAREA PERICOLELOR/SA NU RANEASCĂ PE

□ Alimențatie/Hidratare inadecvată prin deficit ALTII

□ Alimentație /Hidratare inadecvată prin surplus □ Durere acută/cronică

□Dificultate /Incapacitate de a se □ Anxietate /Frica

alimenta/hidrata
□ Refuz de a urma regimul(dieta)
□ Regim alimentar impus terapeutic
□ Stare depresivă
□ Pierderea stimei de sine
□ Pierderea imaginii de sine
□ Risc de accident/complicații/ de violență față de
sine /față de alții/ infecțios față de mediu

32
 □ Alterarea integrității psihice

CURAțENIA/TEGUMENTELE MIȘCARE/POSTURĂ
□ Dificultate /incapacitate de a-și face ingrijirile de □ Dificultate/Incapacitate de a se mișca
igienă
□ Refuz de a face activitați fizice
□ Carențe de igienă
□ Postură inadecvată
□ Alterarea tegumentelor/mucoaselor/fanerelor
□ Necoordonarea mișcărilor
□ Dezinteres/Refuz față de masurile de igienă
□ Hiperactivitate
□ Repaus impus terapeutic

TEMPERATURA CORPULUI A INVĂȚA SA-ȘI GESTIONEZE SĂNĂTATEA

□ Hipotermie □Cunoștințe insuficiențe privind gestionarea sănătății
□ Hipertermie □ Dificultate de a invăța gestionarea propriei sanatați

CREDINȚELE RELIGIOASE SĂ SE RECREEZE

□ Dificultate de a participa la activități religioase
□ Culpabilitate/Frustrare
□Neliniște față de sensul propriei existențe
□ Dificultate/incapacitate/refuz de a participa la
activitați recreative
□ Dezinteres de a participa la activități recreative

SĂ REALIZEZE CEVA PRIN MUNCA SA IMBRĂCARE/DEZBRACARE

nevoie satisfăcută □ Dificultate/Incapacitate de a se imbrăca singur
□ Sentiment de neputință □ Dezinteres față de ținuta vestimentară
□ Devalorizare
□ Dificultate de a-și asuma roluri sociale

Datele au fost colectate de la □ PACIENT □ APARTINATORI

33
34